+ All Categories
Home > Documents > Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

Date post: 05-Dec-2014
Category:
Upload: dragnea-iulia
View: 156 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
20
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita
Transcript
Page 1: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT

Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

1.Localizarea si caracterizarea zonei:

Page 2: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

Asezare geografica:

Judetul Harghita este situat in partea centrala a Romaniei in zona Carpatilor Orientali. Se invecineaza la est cu  judetul Neamt si Bacau, la sud cu Covasna si Brasov, la vest cu Mures si la nord cu Suceava.Suprafata totala este 6.639kmp, reprezentand 2,8% din teritoriul tarii si ocupa locul 13 din Romania. Judetul cup r inde u rma toa re l e un i t a t i admin i s t r a t i ve - t e r i t o r i a l e : 9 o r a se (d in t r e c a r e 4 municipii), 58 de comune si 235 de sate.

D ezvoltarea economico-sociala:

Ramurile economice existente in judetul Harghita sunt : industria, agricultura, sectorul vegetal, sectorul zootehnic, comertul,serviciile si turismul. Principalele activităţi de prestari servicii sunt: transporturile cu 29,7%, hoteluri şi restaurante 18%, servicii financiare 10%,telecomunicaţii 9,3%, tranzacţii imobiliare 7,3%, reparaţii autovehicule 6,1%, etc.Populaţia totală stabilă a judeţului la 1 iulie 2007, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, era de 325.611 locuitori.Populaţia activă civilă la 1 ianuarie 2007 este de 139.600 persoane.Populaţia ocupată civilă la 1 ianuarie 2007 este de 129.500 persoane.

Numărul şomerilor la 1 ianuarie 2008 este de 7.163 persoane, rata şomajului la 31 decembrie 2007 fiind de 5,1 %;  Valoarea totală a exporturilor efectuate în anul 2007 a crescut cu 106,6% faţă de 2006,importurile sporind - de asemenea - cu 142,5%. Procentul mult mai mare de creştere al importurilor în perioada de referinţă comparativ cu cel al creşterii exporturilor, a condus la sporirea deficitului balanţei comerciale faţă de cel din anul anterior cu 131,87 procente.PIB-ul pe cap de locuitor in Harghita urca pana la 4.023 de euro in anul 2008. Aproape de media nationala, care este de 4.500 de euro. Harghita ocupa locul 18 in topul judetean al PIB-ului pe cap de locuitor

Cai de acces:

- cai ferate: a) artera feroviara 400 Bucuresti - Brasov – Miercurea Ciuc – Ciceu – Deda – Baia Mare ;

b) artera feroviara 300 Bucuresti – Brasov – Cluj Napoca – Oradea.

-cai rutiere: a) E 15 Cluj Napoca – Targu Mures – Brasov;

b) DN 12 Brasov – Miercurea Ciuc – Gheorgheni – Toplita;

c)DN 15 prin defileul Deda – Toplita.

Localitati si puncte de acces: Miercurea-Ciuc, Izvorul Muresului, Carta, Madaras, Racu,Sansimion, Sancraieni, Cetatuia, Tusadu Nou, Baile Tusnad, Bixad, Ozunca-Bai, Vlahita,satul Capalnita.

Infrastructura:

Lungimea reţelei de Drumuri Naţionale este de 440 km, iar cea a drumurilor judeţene de 1033 km. În direcţia Sud - Nord traversează D.N.12; D.N.12/A prin pasul Ghimeş spre Comăneşti, iar D.N.12/C Gheorgheni - Lacul Roşu - Cheile Bicazului – Piatra Neamţ face legătura cu

2

Page 3: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

Moldova.Din D.N.12 la Miercurea - Ciuc se ramifică D.N.13/A care spre vest, peste Munţii Harghitei asigură legătura cu Odorheiu – Secuiesc, iar în continuare spre Praid, Sovata, Târgu- Mures sau Cristuru- Secuiesc- Sighişoara.Reţeaua feroviară are o lungime de 213 km, din care 165 km electrificată. Linia 400 traversează judeţul în direcţia Sud - Nord, asigurând legătura pe ruta Bucureşti – Braşov - Băile Tuşnad -Miercurea – Ciuc - Gheorgheni -Topliţa şi partea de Nord - Vest a ţării. Din nodul feroviar Ciceu, linia 501 prinpasul Ghimeşului asigură legătura cu Moldova; iar linia Odorheiu Secuiesc-Vânători - Sighişoara - Braşov etc., leagă această zonă de linia principală 300.

In ceea ce priveste reteaua de telecomunicatii Judeţul Harghita beneficiază de o reţea modernă de telecomunicaţii, având conectate toate localităţile, cu excepţia a 55 de sate.

Numărul abonaţilor telefonici la Romtelecom este de aproximativ 42.000, o parte a abonaţilor fiind preluaţi în ultima perioadă de furnizori ai serviciului de telefonie fixă. Activitatea Oficiului Judeţean de Poştă Harghita esteasigurată în cadrul a 34 de oficii, 67 agenţii, 27 ghişee şi 7 circumscripţii poştale.

2.Prezentarea potentialului turistic

a.Atractii sau resurse naturale:

Potentialul turistic natural, deosebit de valoros, dar insuficient valorificat in prezent, include cca. 2000 de izvoare de ape minerale, mofete, namoluri si turba, saline, aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi, cadre naturale deosebit de pitoresti, rezervatii natural.

Relieful:

Se disting 3 unitati principale de relief: munti cu altitudine pana la 2000 m, dealuri si altitudini medii de cca. 800 m, depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini intre 400m si 800 m.Relieful muntos se grupeaza in doua lanturi paralele pe directia NV – SE. In partea central sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului – cu Vf. Prisca 1777 m, muntii Harghita Centrala – cu Vf. Harghita Madaras 1801 m si muntii Harghita de Sud – cu Vf.Cucu 1558 m.

Clima :

Este caracteristica zonelor intramontane, cu ierni geroase de durata mai lunga si very relativ calde. De altfel, datorita frecventelor temperaturi minime ce sunt inregistrate in perioada anului in localitatile Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Toplita si mai ales Joseni, acestea sunt cunoscute sub denumirea de “polul romanesc al frigului”. Numarul zilelor de inghet ajunge in medie anual la 160. Sunt frecvente ingheturile tarzii de primavara ( uneori chiar si in lunile mai-iunie ) si cele timpurii de toamna incepand chiar din septembrie. Precipitatiile medii anuale variaza intre 550-1000 l/m2.

3

Page 4: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

Hidrografia:

Precipitatiile abundente si rocile practic impermeabile din care sunt alcatuiti muntii Harghita au conditionat o retea hidrografica abundenta cu o densitate ce depaseste adesea 2km/km2. In fostele cratere se distinge o retea radiar-convergenta ce formeaza sectorul de obarsie al catorva rauri: Loc, Varghis, Paraul Mare, Ciumatu, etc.

Reteaua hidrografica se compune din trei bazine principale: Muresul spre Vest, Oltul spre Sud si Bistrita si Trotus spre Est.In judet se aflau nicul lac de origine vulcanica din tara, lacul Sf. Ana, care este situat in craterul vulcanic Ciomatu, la altitudinea de 950 m.In muntii Giurgeului, de-a lungul drumului national DN 12C, se gaseste cel mai mare lac de baraj natural din tara: Lacul Rosu, format in anul 1834. Acesta are o suprafata de 12,6 ha si o adancime de pana la 10,5 m.La poalele varfului Rachitis din muntii Calimani, la o altitudine de 1750 m, se afla lacul Iezeru, lac de origine glaciara cu o suprafata de 1300 m² si o adancime de 3-5 m.Cele mai inportante izvoare apar pe versantul vestic al Harghitei la Copalnita, Homorod,Vlahita si Lueta si pe linia de contur al masivului Puciosu, la Tusnad-sat si Baile Tusnad;

Reteaua hidrografica de suprafata se alimenteaza numai in proportie de 25-30% din apele freatice si subterane. Aceste ape se organizeaza intr-o retea creata de Olt, in est si sud , de Tarnave, in vest si de Mures in nord.Oltul strabate depresiunea Ciuc dupa ce izvoraste din Hasmasul Mare si primeste mai multia fluenti din muntii Harghita, printre care: Lunca, Modicea, Rata, Groapa Apei, Madarasul Mare , S i l a s , Va r , Seghes . . I n dep re s iunea Ba rao l t s e s t r ang ma i mu l t e pa r a i e c a r e sun t colectate de Baraolt, Colmos, Varghis.Muresul aduna din muntii Harghita numai cateva paraie: Senetea, Poieni, Carbunele Negru,de pe versantii nordici ai culmii Poienii si Rachitis.Tarnava Mare este al doilea colector in ordinea importantei, caci cursul lui este in mare masura paralel cu limita dintre muntii Harghita si Platoul vulvanic din vest , astfel ca in dreptul acestor munti el culege apele Sicasaului (22km), Desagului (8km), Sugaului (10km),etc. Dupa confluenta cu Blaj , Tarnavele isi deschid o lunca larga spre Cistei si Mihalt undese varsa in Mures.

Flora si fauna :

Vegetaţia judeţului din punct de vedere biologic este bogată şi variată, dispusă de la nivelul alpin până in luncile joase ale râurilor. O suprafaţă de 228.614 hectare (reprezentând 34% dinsuprafaţa totală a judeţului) este acoperită cu păduri. Cele mai răspândite sunt răşinoasele(73%), urmate de fag (19%) şi stejar (2%). După modul de utilizare, pădurile pentru protectia mediului (fixarea solului, protectia apelor, păduri pentru recreaţie şi arii protejate) reprezintă35% din fondul forestier, celelalte 65% sunt destinate exploatării. Pe crestele masivelor calcaroase şi în cheile muntoase sunt prezente câteva specii floristice rare cum ar fi: cetina neagră, tisa si vestita floare de colţ.Fauna este foarte bogată datorită întinselor păduri de răşinoase şi foioase: se întâlnesc specii de mamifere care sunt specifice întregului lanţ carpatin, cum ar fi ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, râsul, jderul. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte, şorecarul, huhurezul, buha, forfecuţa, alunarul, piţigoiul de munte. Apele râurilor sunt populate de păstrăvi, boişteanul şi

4

Page 5: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

ştiuca.Resurse naturale: lemn, minereu de fier, pirita cuprifera, sare, caolina, basalt, andezit si carbine.Izvoare de ape minerale:

O caracteristica o constituie existenta in judet a peste 2000 de izvoare de ape minerale. La Borsec, Sancraieni, Tusnad si Plaiesi functioneaza statii de imbuteliere, iar la Borsec si Baile Tusnad o parte din aceste ape sunt folosite in scopuri terapeutice.

b.Atractii sau resurse antropice

Statiuni turistice:

Municipiul  Miercurea Ciuc(resedinta judetului Harghita, este situat in  partea central estica a Romaniei, la stanga Oltului, la o altitudine de 700m, in Depresiunea Ciucului, dominata la vest de Muntii Harghitei, iar la est de Muntii Ciucului),Gheorgheni, Odorheiul Secuiesc,Toplita,Tusnad (situata in partea central-estica a Romaniei, pe raulOlt,), Borsec(oras situat in nord-estul Romaniei, in depresiunea intramontana cu acelasinume din Carpatii Orientali, veche statiune cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continand calciu, magneziu unoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea; efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fostrecunoscute pe plan international. Apele minerale au primit medalia Targului International de la Viena(1873),medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv,Trieste,diploma de onoare a Expozitiei de la Paris(1878) ), Lacul  Rosu(O Statiune ce si-a luat numele dupa lacul de aici,regiune unica in lume unde padurilede brazi vesnic verzi, aerul curat si proaspat asigura conditii favorabile de odihna, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului, la o altitudine de 983 m, intr-o mica depresiunemontana are o clima placuta, subalpina) Praid .Judetul Harghita detine numerose monumente istorice de interes turistic cum sunt:-Manastirea franciscana si biserica romano-catolica din Sumuleu reconstruit in anul 1804 in stil baroc, care detine una din cele mai mari instalatii de orga din Ardeal.-Cetatea Mikai din Miercurea Ciuc care dateaza din 1611 si care gazduiesteMuzeul Etnografical judetului-Manastirea Sfantul Ilie din Toplita construita in 1910.-Castelul si complexul muzeistic din Lazarea construit pe la mijlocul secolului al XVI-lea.-Biserica din Lemn din Tulghes construita in anul 1813, Forja din Vlahita (1860).-Biserica din Sacel pe a carei clopotnita se afla inscriptia “pe aici a trecut luminatul dascal Gheorghe Lazar in 1806”-Muzeele din Odorheiu-Secuiesc, Cristuru-Secuiesc si Gheorgheni in care mai pot fi vazute insemnele existentei umane pe aceste meleaguri inca din cele mai vechi timpuri.Prin urmare,Judetul Harghita dispune de un potential turistic deosebit, de localitati turistice s i zone de ag remen t , r enumi t e i n t a r a s i pe s t e ho t a r e , p r i n t r e c a r e amin t im s t a t i un i l e  balneoclimaterice Baile Tusnad,Borsec, Lacu Rosu, Izvorul Muresului sau monumenteale naturii cum suntLacul Sfanta Ana,Cheile Bicazului,Poiana Narciselor si altele. Pe langa cele trei statiuni balneo-climaterice de interes national mai exista inca 20 de statiuni deinteres local.

5

Page 6: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

3.Analiza echipamentelor de cazare si a ofertei de servicii

Judetul Harghita dispune in 2008 de 7664 locuri de cazare, un numar destul de reprezentativ,din acest punct de vedere judetul Harghita ocupand locul al saselea in tara. Gradul dec o n f o r t a l a c e s t o r u n i t a t i e s t e i n s a f o a r t e r e d u s , m a j o r i t a t e a f i i n d d e o s t e a . In ceea ce priveste agrementul, putem spune ca exista destule modalitati de a petrece timpul liber dintre care enumeram :Baia Calugarilor din Sumuleu, Baile Jigodin, Patinuarul degheata Vakar Lajos din Miercurea Ciuc, Complexul Sportiv Odorheiul Secuiesc, FitnessAnaconda In Miercurea Ciuc, Super Fitness Odorheiu Secuiesc, Strandul Hamerock din Miercurea Ciuc, Baile Miercurea Ciuc- strand cu ape minerale curative. De asemenea exista partii de schii amenanjate la Baile Homorod si Harghita Madaras si anume: Partia Sugo,Zarug, Vargyas, Nagy Mihaly, Kicsi Mihaly.In privinta echipamentelor de cazare, evolutia numarului de unitati de cazare este evidentiata in tabelul si graficul de mai jos: Tabel nr. 1: Capacitatea turistică

Harghita 2005 2006 2007 2008 2009

Capacitate de cazare

Existenta(locuri)

7644 7486 7063 7263 6428

In functiune(mii locuri-zile)

1130,8 1046,7 977,2 918,7 863,1

Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)

27,5 27,7 28,0 26,4 24,0

Tabel nr. 2: Numarul unitatilor de cazareDenumirea unitatilor de

cazare

2005 2006 2007 2008 2009

Marimi absolute

Marimi relative

%

Marimi absolute

Marimi relative

%

Marimi aboslute

Marimi relative

%

Marimi absolute

Marimi relative

%

Marimi absolut

e

Marimi relative

%Total 301 100 402 100 397 100 415 100 316 100

Hoteluri si Moteluri

25 8,30 29 7,21 27 6,80 27 6,50 26 8,22

Cabane turistice

8 2,65 8 1,99 8 2,01 10 2,40 7 2,21

Campinguri si unitati tip

casuta

5 1,66 5 1,24 5 1,25 5 1,20 4 1,26

Popasuri turistice

2 0,66 2 0,49 2 0,50 2 0,48 2 0,63

Tabere de elevi si

prescolari

3 0,99 1 0,24 1 0,25 1 0,24 1 0,31

6

Page 7: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

Pensiuni turistice urbane

45 14,95 52 12,93 53 13,35 59 14, 21 59 18,67

Pensiuni turistice rurale

193 64,11 283 70,39 281 70,78 290 69,87 198 62,65

Sursa: Tabel realizat pe baza datelor de la Institutul National de Statistica

In urma analizei datelor din tabelele anterioare vom calcula urmatorii indicatori statistici:sporul, indicele de evolutie si ritmul de evolutie.Vom considera an de baza anul 2005.

Sporul cu baza fixa => =

∆2005 = y2005 - y2005 = 301 – 301 = 0

∆2006 = y2006 – y2005 = 402 – 301 = 101

∆2007 = y2007 - y2005 = 397 – 301 = 96

∆2008 = y2008 - y2005 = 415 – 301 = 114

∆2009 = y2009 - y2005 = 316 – 301 = 15

Modificarea absoluta: y2009 – y2005 = 316 – 301 = 15

Conform calculelor efectuate se poate observa ca anul 2006 a avut loc o crestere de 101 unitati de cazare, in 2007 s-a diminuat ajungand la 96 unitati, in 2008 a crescut cu cea mai mare valoare din perioada analizata, respectiv 114 unitati, iar in 2009 a avut loc o crestere de doar 15 unitati de cazare.Avand in vedere aceste fluctuatii, in perioada analizata a avut loc o crestere a numarului de locuri de cazare de 15 unitati. Aceasta evolutie s-a datorat faptului ca unitatile noi deschise au fost cele mai multe de tip pensiuni turistice in mediu urban, dar observam de asemenea ca in paralel au fost inchise multe din unitatile decazare de tip tabere de elevi si prescolari urmate apoi de cabane, campinguri si unitati tip casuta.

Indicele de evolutie cu baza fixa =>

I2005 =y2005

y2005 =301

301 = 1

I2006 = y 2006y 2005

= 402¿301 ¿

¿¿ = 1,33

I2007 = y 2007y 2005

=397301

=1,31

I2008

= y 2008y 2005

=415301

=1,37

I2009

= y 2009y 2005

=316301

=1,04

7

Page 8: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

Analizand perioada 2005 – 2009 se poate observa ca in 2006 a avut loc o crestere de 1,33 ori fata de anul de baza 2005, de 1,31 ori in anul 2007, de 1, 37 ori in 2008 si 1,04 ori in 2009.

Ritmul de evolutie cu baza fixa =>

R2005 = I2005 – 1 = 1 – 1 = 0

R2006 = I2006 – 1 = 1,33 – 1 = 0,33

R2007 = I2007 - 1 = 1,31 – 1 = 0,31

R2008 = I2008 – 1 = 1,37 – 1 = 0,37

R2009 = I2009 – 1 = 1,04 – 1 = 0,4

Analizand perioada 2005 – 2008, in care consideram anul 2005 ca an de baza, se poate observa: in anul 2006 s-a inregistrat o crestere de 33 %, in 2007 de 31%, in 2008 de 37% si in 2009 de 4%

In functie de clasificarea structurilor turistice după categorie, rezultă 60 de unităţi cu 1 floare, 364 cu 2 flori, 34 cu 3 flori, 1 cu 4 flori, 11 unităţi cu 1 stea, 67 cu 2 stele, 33 cu 3 stele şi 2 unităţi turistice de cazare cu 4 stele.

In urma indicatorilor absoluti calculati observam o crestere a numarului unitatilor de cazarecu 297,97%, numarul total de unitati de cazare crescand in intervalul 2003/2007 cu 295unitati astfel avand loc o crestere a capacitatii de cazare.

4.Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Există o serie de dificultăţi în măsurarea circulaţiei turistice. Instrumentele specifice utilizate înmăsurarea circulaţiei turistice sunt recensământul şi sondajele.O astfel de masurare a realizat si Directia Judeteana de Statistica Harghita, din care reies datele din tabelul 3.

Tabel nr. 3.Circulatia turistica Anii Sosiri

(mii)Innoptari(mii) Sejurul

mediuDensitatea medie

2005 85,2 311,2 3,65 0,0002612006 87,2 290,3 3.32 0,0002672007 85,3 273,9 3,21 0,0002612008 77,0 242,2 3,14 0,0002362009 69,4 206,9 2,98 0,000212

Sejurul mediu = Nr. Innoptari / Nr. Sosiri Densitatea = Nr. Sosiri / Nr.Locuitori Rezidenti

8

Page 9: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

In urma recensamantului din martie 2002, populatia judetului Harghita era de 326 222 locuitori.Avand in vedere aceasta informatie, din datele tabelului anterior se poate observa ca densitatea turistilor/ cap locuitor a avut cea mai mare valoare in anul 2006, urmata de cea din 2005 respectiv 2007 si anii 2008 si 2009 cu cea mai scazuta valoare 0,0000212. Din acelasi tabel se observa si valoarea celui mai lung sejur de 3,65 zile ce a avut loc in 2005, limita inferioara atingand-o anul 2009 cu valoarea de 2,98 zile.

Tabel nr. 4.Indicatorii absoluti,relativi si medii pentru numarul turistilor sositi in Judetul Harghita

Anii SosiriYi

Indicatori absoluti

Indicatori relativi Indicatorii mediiIndicele

dinamiciiRitmul de crestere Calculati din

valori absolute

Calculati din valori relative

∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 y Δ I R2005 85,2 0 - 100 - 0 0

88,82 -3,95 0,94 -0,062006 87,2 2 2 102,3 102,3 2,3 2,32007 85,3 0,09 -1,9 100,1 97,8 0,1 -2,22008 77,0 -8,2 -8,3 90,3 90,2 -9,7 -9,82009 69,4 -15,8 -7,5 81,4 90,1 -18,5 -9,9Total 404,1

In medie numarul turistilor sositi in judetul Harghita in perioada 2005-2009 a fost de 88,82 mii, inregistrand o scadere medie de 3,95 mii, si un indice de 9,4% \ an, ceea ce inseamna ca s-a inrgsitrat o diminuare medie de 6% Formule de calcul: ∆i/1 = yi – y1 ;∆i/i-1 = yi – yi-1 ;

Ii/1 =

yiy1 *100

Ii/i-1 =

YiYi−1 * 100;

Ri/1 = Ii/1 – 100;Ri/i-1 = I i/i-1 – 100;

y =

∑ Yn

n ;

Δ =

yn− y1n−1 ;

I =

n−1√ YnY 1 *100;R = I - 100;

Previziunea evolutiei turismului in judetul Harghita

1. Metoda sporului mediu

Tabel nr. 5.Ajustare prin metoda sporului mediuAnii Sosiri

yi

y i ajustaty i - y iajustat (yi – yi ajustat)

2

2005 85,2 85,2 0 02006 87,2 81,25 2 42007 85,3 83,25 2,05 4,202008 77,0 81,35 -4,34 18,83

9

Page 10: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

2009 69,4 73,05 -3,64 13,24Total 404,1 40,27

Yi ajustat =y i−1 + Δ

Δ=

yn - y1

n-1 =

69 ,−85 ,24 = -3,95

δ = √∑ ( y i -yiajustat )2

n = 8,05

y =

∑ y in = 80,82

ν =

δy * 100 = 9,96

2.Ajustare prin metoda indicelui mediu Tabel nr. 6:Ajustare prin metoda indicelui mediu

Anii Sosiriyi

y ajustat yi-yi ajustat (yi – yi ajustat)2

2005 85,2 85,2 0 02006 87,2 93,55 -6,34 40,252007 85,3 87,008 -1,70 2,892008 77,0 80,91 -3,91 15,282009 69,4 75,25 -5,84 34,16Total 404,1 92,58

δ = √∑ ( y i -yiajustat )2

n = 1 8,51

y =

∑ y in = 80,82

ν =

δy * 100 =22,90 %

3.Metoda trendului liniar

Tabel nr. 7:.Ajustare prin metoda trendului liniarAnii Sosiri

yi

xi xi2 xi * yi yi ajustat (yi - yi ajustat)

2

2005 85,2 -2 4 -170,4 289,18 -203,982006 87,2 -1 2 -87,2 285 -197,82007 85,3 0 0 0 280,82 -195,522008 77,0 1 1 77,0 276,64 -199,642009 69,4 2 4 138,8 272,46 -203,06Total 404,1 0 10 -41,8 -1000

yi ajustat= axi + b

10

Page 11: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

a =

∑ x i∗y i∑ x

i2 = -4,18

b =

∑ y in = 280,82

δ = √∑ ( y i -yiajustat )2

n = 200

y =

∑ y in = 80,82

ν =

δy * 100 =2,47%

Se observa ca cea mai mica valoare este obtinuta prin folosirea metodei trendului liniar deci aceasta va fi metoda de previziune aleasa.

Previziunea evolutiei numarului turistilor sositi in judetul Harghita in perioada 2010-2012 va fi:

Anii xi Yi

2010 3 68,282011 4 64,12012 5 59,92

Tendinda pentru anii 2010-2012 care rezulta in urma previziunii reprezinta o situatie nu foarte favorabila turismului din zona Harghita, intrucat numarul turistilor scade datorita crizei economice ce afecteaza tara noastra in ultima perioada.

5.Propuneri pentru valorificarea potentialului touristic al judetului Harghita

Jude tu l Ha rgh i t a t r ebu i e s a i nves t ea sca i n imbuna t a t i r e a s i mode rn i za r ea ca l i t a t i i serviciilor din vechile statiuni balneo-climaterice pentru a putea profita de o sporire a numarului de turisti.Se pot dezvolta afaceri extraordinare din care ar avea de castigat ambii parteneri, atat ofertantul cat si clientul (turistul) si ca urmare ar duce la o crestere a fondurilor judetului,dintre acestea pot mentiona urmatoarele alternative:-turismul rural si agroturismul r ep rez in t a o boga t i e a j ude tu lu i , a e ru l e s t e  puternic ozonat, insa nu multi profita de aceste lucruri fapt datorat lipsei de interes acordata de catre primaria judetului.Aici s-ar putea organiza drumeti imon tane o rgan i za t e sp r e exemplu ca t r e Lacu l Rosu , Lacu l S f . Ana , Che i l e Bicazului.-turismul cultural si religios se leaga de existenta monumentelor arhitectonice unice, monumentelor istorice, bisericilor, manastirilor si muzeelor , insa din lipsa intretinerii lor,

11

Page 12: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

acestea au inceput sa fie frecventate cat mai putin, astfel ca ar  trebui sa se contribuie la restructurarea lor.-turismul balnear o f e r a pos ib i l i t a t e a t r a t a r i i a numeroase bo l i c a u rmare a factorilor balneari existenti in judet si apelor minerale curative, insa faptul ca aceste bazine nu sunt intretinute, in limitele standardelor europene,face ca turistii sa evite frecventarea lor. O buna idee in vederea turismului balnear ar fi implementarea unui plan de viitor cu privire la innoirea bazinelor precum si conditii de igiena mult mai inalte.-Turismul sportive d i spune de cond i t i i f avo rab i l e p r ac t i c a r i i a l p in i smu lu i , sporturilor de iarna si pescuitului sportiv. Toate aceste avantaje pe care ni le ofera statiunile judetului Harghita nu sunt puse in valoare. Practicarea unu i spo r t pe r i cu lo s p r ecum a lp in i smu l p r e supune o a t en t i e spo r i t a a sup ra conditiilor de siguranta , conditii pe care judetul nu le ofera turistilor datorita faptului ca nu s-a oferit interes posibilitatii de a practica acest sport intr-o zona atat de  propice. Lipsa implicarii in astfel de organizari ce ar aduce venituri in bugetul regiunii din partea turistilor face ca un judet atat de frumos ca fie practic evitat de turisti-in ceea ce priveste turismul activ si aventurier, judetul ar putea oferii  posibilitatea practicarii ciclismului montan, calariei ori drumetiilor. Practicarea unor conditiide inalta calitate in privinta exemplelor anterioare ar duce la cresterea bugetului judetului , lasporirea numarului de turisti precum si la o impresie a acestora total schimbata de cea defata.

Schimbari majore ar trebui sa intervina in infrastructura deoarece atat caile de acces cat si unitatile publice nu sunt attractive din punctual de vedere al calitatiiLipsa interesului prestat infrastructurii duce la o scadere semnificativaa numarului de turisti. Reconditionarea podurilor, a puntilor pietonale precum si podete constituie un importantfactor in calea spre succes a judetului Harghita.In ceea ce priveste drumurile comunale afectate de inundatii, acestea trebuie consolidate  pentru a se putea trece cu orice mijloc de transport in conditii de siguranta .In ceea ce priveste agrementuljudetului consider ca este necesar investirea in amplasarea a cat mai multor centre de recreere precum : SPA, bazine de apa minerala, terenuri de sport,  p i s c ine , r e s t au ran t e , c l ubu r i , c i nema tog ra f e .T rebu i e o rgan i za t e c amp ingu r i i n a f a r a localitatilor disponibile atat pentru turisti dar si pentru locuitorii zonei. Gandindu-ne la copii care de obicei se plictisesc foarte repede, ar trebui amenanjate centre de joaca speciale,  parcuri , de asemenea ar fi o idee buna amplasarea unui teatru de papusi.Program de promovare turistica:Marke t i ng mic ro reg iona l p r i v ind va lo r i f i c a r ea r e su r se lo r na tu r a l e ş i a rh i t e c tu r a l e ; Promovarea staţiunii Băile Tuşnad ca staţiune turistică balneară de nivel european printipărirea de materiale publicitare la standarde europene; Reeditarea catalogului şi hărţiiide prezentare a Microregiunii Harghita Nord-Est; Redactarea unor carti postale cu regiunituristice din cadrul judetului; Tiparirea de pliante publicitare de turism prin care sa fie  promovate zonele cele mai imporante.Cresterea potentialului economico-social al judetului sta la baza exploatarii si punerii invaloare a exceptionalelor resurse naturale disponibile prin dezvoltarea sustinuta a turismului.Pentru ameliorarea situatiei trebuie sa se realizeze o mai buna politica economica, o legislatiein care sa priveze calitatea serviciilor oferite turistului.Judeţul Harghita se află într-un proces continuu de evaluare şi căutare a surselor şi resurselor social-economice competitive atât pe plan regional, naţional cât şi european in scopul de lua parte la un avans economic.Toate aceste propuneri vin in spijinul unei dezvoltarii economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile, corespunzator nevoilor si resuselor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, imbunatatirea conditiilor infrastructurale si

12

Page 13: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

ale mediului de afaceri, pentrua face din aceasta regiune, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci.

Bibliografie:

Institutul National de Statistica – www.insse.roVasile Glavan, “Turismul in Romania”,Ed Economica www.wikipedia.com www.prefecturahr.ro  www.agentiaregionaladedezvoltare.ro  www.autoritatilelocale.ro  www.ghidulturistic.ro  www.1asig.ro/Judetul-Harghita.ro

13

Page 14: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

Harta turistica a Judetului Harghita

14

Page 15: Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

15


Recommended