IRIGATIA CEREBRALA

Irigatia encefalului consta dintr-o circulatie arteriala si o circulatie venoasa. In creier nu exista vase limfatice. Particularitile circulaiei cerebraleVASCULARIZATIA ARTERIALA

Circulatia arteriala a creierului, provine din patru surse principale: cele doua artere carotide interne si cele doua artere vertebrale. Fiecare din aceste vase poseda teoretic un teritoriu de irigatie bine definit dar in acelasi timp, anastomozandu-se intre ele la baza creierului, devine evidenta posibilitalea suplinirii vascularizatiei in caz de obstructii. Pe de alta parte, particularitatile metabolice ale tesutului nervos (mai ales necesitatile mari de oxigen), corelate eu modalilatea de distributie (de tip terminal) a arterelor dupa ce au patruns in substanta nervoasa, explica varietatea si gravitatea tabloului clinic, in cazul unor intreruperi ale circulatiei sanguine in aceste vase.

In cadrul sistemului arterial encefalic, deosebim doua subsisteme: sistemul carotidian si sistemul vertebro-bazilar.Sistemul arterial carotidian, este reprezentat de artera carotida interna si ramurile sale colaterale si terminale. Artera carotida interna este ramura laterala terminala a arterei carotide comune, din care se desprinde la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid (anterior) si procesului transvers al vertebrei C4 (posterior).

Aportul de sange la emisferele cerebrale este asigurat de ramurile terminale ale arterei carotide interne in numar de patru. (Fig.1):

cerebrala anterioara,

cerebrala mijlocie,

coroidiana anterioara si

comunicanta posterioara.

Fig. 1 Circulatia arterial cerbralSistemul arterial vertebro-bazilar este format din: artera bazilara, vas nepereche, se formeaza din unirea celor doua artere vertebrale, la nivelul santului bulbo-pontin.

artera cerebeloasa anterioara inferioara ia nastere din 1/3 proximala a arterei bazilare.

artera cerebeloasa superioara ia nastere inaintea bifurcatiei terminale.Arterele celor dou jumti simetrice ale encefalului sunt interconectate prin anastomozarea ramurilor terminale, realiznd un poligon arterial descris de WILLIS dispozitiv unic n organism (Fig.2).

Fig.2. Poligonul arterial WillisCirculatia venoasaVenele creierului nu posed valve, iar pereii lor sunt extrem de subiri din cauz c nu au strat muscular. Ele formeaza 2 sisteme:

un sistem de vene superficiale pe suprafata emiferelor,

un sistem de vene profunde aflate in apropierea plexurilor coroidiene. Aceste vase penetrez arahnoida i stratul meningeal intern al durei mater pentru a drena n sinusurile venoase. FIZIOLOGIA CIRCULAIEI CEREBRALE

Circulatia cerebrala prezinta o serie de particularitati in raport cu circulatia sistemica, determinate de o serie de conditii anatomo-fiziologice. Astfel ea se desfasoara intr-un parenchim suspendat in interiorul unei cavitati osoase inextensibile, prin suspensie hidraulica reprezentata de lichidul chefalo-rahidian. In aceste conditii peretii vaselor cerebrale sufera o dubla presiune: prima determinata de sangele circulant iar a doua determinata de parenchimul cerebral. Atunci cand presiunea parenchimului creste (procesele expansive endocraniene), circulatia sangelui este deficitara datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale.Circulatia cerebrala se desfasoara in conditiile in care vasele creierului se gasesc in ortostatism, la aproximativ 50 de cm deasupra cordului. Se apeciaza ca la o presiune sistemica medie de 100 mm Hg ar trebui sa corespunda o presiune arteriala cerebrala medie de 62 mm Hg. Prin interventia mecanismelor nervoase si chimico-umorale de regenerare se mentine o presiune de perfuzie cerebrala constanta. Privind structura peretior vaselor cerebrale s-a constatat ca fibrele musculare ale acestora sunt mai putin dezvoltate in raport cu vasele din restul organismului, iar fibrele elastice sunt mai numeroase si orientate in mod diferit.Presiunea efectiva de perfuzie a creierului este reprezentata de gradientul presiunii dintre artera carotida interna si vena jugulara. Cum presiunea sanguina jugulara este de 8 10 mm Hg, poate fi neglijata, iar presiunea de perfuzie a creierului poate fi considerata egala cu presiunea sanguina de la nivelul arterei carotide interne sau arterei humerale. Comparata cu presiunile de perfuzie ale altor organe, presiunea arterelor cerebrale este cea mai joasa din organism, dar ea nu este influentata de modificarile tensiunii arteriale sistemice decat atunci cand aceasta atinge un nivel critic. Scaderea lenta pana la un anumit nivel (6070 mm Hg) a tensiunii arteriale sistemice nu modifica debitul sanguin cerebral pentru ca se produce concomitent o scadere a rezistenteivasculare cerebrale. Sub aceste limite, apar la inceput semnele unor tulburari functionale si apoi leziuni organice. Instalarea brusca a unei hipertensiuni arteriale determina o serie de tulburari a caror important depinde de gradul hipoxiei cerebrale acute. In cazul unei hipertensiuni arteriale permanente, debitul sanguin cerebral se mentine la un nivel constant datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale si, deci, rezistentei la curgere. Dar in aceste conditii survine o serie de alterari ale peretilor vaselor sanguine cerebrale care apoi nu mai posibilitateauneireactiipromptesiadecvate lamodificaritensionale.

Citeste si pe acest link si mai organizeaza fiziologia ca sa poti trece la AVC!!http://www.creeaza.com/familie/medicina/FIZIOLOGIA-CIRCULATIEI-CEREBRA147.phpASPECTE GENERALE ALE ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

4