Dr. Dr. med. H.Grossmann

CREIERUL UMANCREIERUL UMANAnatomie, Funcţii, Afecţiuni

CREIERUL UMANCREIERUL UMANAnatomie, Funcţii, Afecţiuni

MeniuMeniull principal principal

• Anatomia creierului

• Funcţiile creierului

• Mecanismele afecţiunilor

Anatomia creieruluiAnatomia creierului.. MenMeniiuu• Anatomia craniului• Suprafaţa internă a craniului• Sistemul vascular al creierului• Arterele creierului• Neuronul• Meningele• Structura externă a creierului• Creierul• Creierul – Scoarţa cerebrală• Neocortexul• Lobii creierului

Lobul frontalLobul temporalLobul parietalLobul occipital Lobul limbic

• Sistemul Limbic • Cerebelul (creierul mic)• Talamusul• Hipotalamusul• Medulla Oblongata• Pons• Ventriculii• Lichidul cerebrospinal • Trunchiul cerebral• Componentele trunchiului cerebral • Diviziunile trunchiului crebral • Nervii cranieni

Anatomia craniuluiAnatomia craniului

Craniul este o sudură rotunjită de oase menită să protejeze creierul împotriva leziunilor .

Sistemul vascular al craniului

Interiorul brut al craniului

Suprafaţa iSuprafaţa internternă a craniuluină a craniuluiBaza craniului este brută , cu multe proeminenţe osoase.

Aceste încreţituri pot apărea ca urmare a lezării lobului temporal al creierului în timpul unei dezvoltări accelerate .

Încreţituri osoase

Leziune în urma contactului cu craniul

Sistemul vascular al craniuluiSistemul vascular al craniuluiCreierul necesită o bogată vascularizare , iar spaţiul dintre craniu şi creier conţine multe vase de sânge.

Aceste vase de sânge pot fi secţionate în timpul unei traume, ducând la hemoragie.

Canal pentru artera mijlocie aferentă meningelui

ArterArterele creieruluiele creierului

Creierul uman necesită o

oxigenare permanentă.

Lipsa de oxigen chiar şi

doar pentru câteva minute

duce la leziuni ireversibile

ale creierului .

Neuronul Neuronul

Dendrite:Colectează informaţii de la alţi neuroni.

Corpul celulei

Axonul :Transmite informaţii altor neuroni.

MeningeMeningeleleMeningele este format din membranele ţesuturilor care separă craniul de creier.

Craniul

Dura mater

Arahnoida

Pia Mater

Creierul

Structura eStructura externxternăă a creieruluia creierului

CreierulCreierul

Cea mai mare parte a creierului o reprezintă creierul mare. Este alcătuit din două emisfere care sunt unite de corpul calos.

Creierul este divizat în cinci lobi, care răspund de diferite funcţii cerebrale .

Corpul calos

CreierulCreierul

Suprafaţa creierului - neocortexul—este întortocheat în sute de cute.

Neocortexul este în zona unde au loc cele mai înalte funcţii cerebrale.

Neocortexul

NeocorteNeocortexulxulScoarţa cerebrală este o pătură subţire de celule de aprox. 1.5 pâna la 4 mm grosime.

Scoarţa cerebrală asigură conexiunile şi căile pentru cele mai înalte funcţii cognitive, cum ar fi limbajul şi gândirea abstractă.

Scoarţa cerebrală conţine în jur de cca 25 miliarde de neuroni , peste 62,000 mile de axoni, şi 300,000,000,000,000 sinapse.

Neocortex layer

Pătura subţire a neocortexului este împânzită de neuroni .

LobLobii cii crereieruluiierului

Lobul parietal

Lobul temporal

Lobul frontal

Lobul limbic

Lobul occipital

LobLobulul ffrontalrontalLobul frontal este acea parte a creierului răspunzătoare pentru funcţii cognitive înalte .

Acestea includ:

• soluţionarea problemelor

• spontaneitatea

• memoria

• limbajul

• motivaţia

• judecata

• controlul impulsurilor

• conduita socială şi sexuală.

LobLobulul ttemporalemporalLobul temporal

răspunde de producerea

emoţiilor şi este de

asemenea răspunzător

pentru miros, gust,

percepţie, memorie,

înţelegerea muzicii,

agresivitate şi conduită

sexuală.

Lobul temporal este

sediul centrului vorbirii

LobLobulul pparietalarietalLobul parietal are rol în senzaţiile tactile, în miros şi gust.

Pocesează conştientizarea senzorială şi spaţială şi este un element cheie în coordonarea ochi-mâna şi a mişcărilor braţului .

Lobul parietal conţine o zonă specializată numită aria lui Wernicke, care răspunde de identificarea cuvintelor scrise cu sunetul cuvintelor vorbite.

LobLobulul ooccipitalccipital

Lobul occipital se

află în partea

dorsală a creierului,

controlează v

ederea şi

recunoaşterea .

LobLobulul llimbicimbic

Lobul limbic este

localizat adânc în

creier şi alcatuieşte s

istemul limbic.

SSiistemstemulul llimbicimbic

A. Cingulate gyrusB. FornixC. Nuclei anteriori

talamiciD. HipotalamusE. Nucleu amigdaloidF. Hippocampus

Sistemul limbic este acea zonă a creierului care reglează emoţiile şi memoria. Face conexiunea directă între funcţiile joase (simple) şi cele înalte (complexe) ale creierului .

CCreierulreierul mic miccerebellumcerebellum = = creierul miccreierul micCreierul este conectat la trunchiul cerebral şi este centrul pentru mişcarea corpului şi echilibru .

TalamusTalamusul ul Talamusul înseamnă “încăpere ascunsă ” în limba greacă, acesta fiind aşezat adânc în creier, în partea superioară a trunchiului cerebral .

Talamusul este numit poarta spre scoarţa cerebrală, deoarece aproape toate intrările senzoriale îl traversează în drumul lor spre nivele înalte ale creierului.

HHiipotalamuspotalamusululHipotalamusul este aşezat sub talamus în partea superioară a trunchiului cerebral. Deşi hipotalamusul este mic, el controlează multe funcţii critice ale corpului:

• Controlează sistemul nervos autonom;

• Este un centrul pentru răspunsuri emoţionale şi comportament;

• Reglează temperatura corpului;

• Reglează consumul de mâncare;

• Reglează echilibrul de apă şi setea;

• Controlează ciclurile somn-stare de veghe;

• Controlează sistemul endocrin;

Hipotalamusul este evidentiat in albastru. Glanda pituitara se intinde de la hipotalamus.

MMedullaedulla Oblongata Oblongata

Medulla oblongata se îmbină ca printr-o sudură cu coarda spinală şi dă naştere bazei trunchiului cerebral.

Medulla este în primul rând un centru de control pentru reflexe involuntare vitale cum ar fi deglutiţia, vomatul , strănutatul, tusea şi reglarea activităţii cardiovasculare şi respiratorii .

Medulla este de asemenea originea multor nervi cranieni.

Pons Pons

Pons reprezintă partea rotunjită a trunchiului cerebral ce leagă medulla oblongata cu mezencefalul. De fapt, pons vine de la “punte” din latină.

Funcţia principală a punţii este să conecteze cerebelul cu restul creierului şi să modifice randamentul respiratoriu al măduvei .

Puntea se află la originea mai multor nervi cranieni.

VentricVentriculiiulii

Ventriculii sunt o serie complexă de spaţii şi tuneluri din centrul creierului .

Ventriculii secretă lichid cerebrospinal, care susţine creierul în craniu.

Ventriculii furnizează o rută pentru transmiţători chimici care sunt larg distribuiţi de-a lungul sistemului nervos central .

Lichidul cLichidul cerebrospinal erebrospinal

Lichidul cerebrospinal este un lichid incolor care învăluie creierul şi coloana vertebrală.

Este format în interiorul ventriculilor creierului şi circulă de-a lungul sistemului nervos central .

Lichidul cerebrospinal umple ventriculii şi meningele, permiţând creierului sa “plutească ” în interiorul craniului.

TTrunchiulrunchiul cerebral cerebral Trunchiul cerebral este partea cea mai elementară a creierului şi controlează funcţiile de bază ale vieţii: respiraţia, ritmul respirator, deglutiţia, reflexe de vedere sau auz, transpiratia, tensiunea arterială, somnul şi echilibrul .

Trunchiul cerebral poate fi împărţit în trei secţiuni majore .

Anatomia detaliată a trunchiului cerebral.

ComponentComponentele ele trunchiului cerebral trunchiului cerebral

Front

RearInformaţii suplimentare :Medulla oblangataTalamusulPons

DiviDivizziiuunnile trunchiului cerebral ile trunchiului cerebral

Mezencefalul

Pons

Medulla Oblongata

Nervii cranieni Nervii cranieni I. Nervul olfactiv

II. Nervul optic

III. Nervul motor ocular comun

IV. Nervul patetic

V. Nervul trigemen

VI. Nervul oculo-motor extern

(abducens)

VII. Nervul facial

VIII. Nervul acustico-vestibular

IX. Nervul glosofaringian

X. Nervul pneumoastric (vagus)

XI. Nervul spinal

XII. Nervul hipoglos

MecanismMecanismele ele leziunilor cerebraleleziunilor cerebrale

Creierul este un organ complex şi delicat şi este vulnerabil la o varietate de afecţiuni.

Acestea includ:

Traumatisme ale lobului frontal

Traumatisme ale lobului occipital

Traumatisme ale lobului temporal

Traumatisme rezultate în urma unei lovituri laterale

Traumatisme în urma unei lovituri Coup-Contre

Traumatisme axonal difuze

Hematoame epidurale

Hematoame subdurale

Traumatisme ale lobului fTraumatisme ale lobului frontal rontal Lobul frontal al creierului poate fi vătămat prin lovirea directă a părţii frontale a capului .

În timpul impactului, ţesutul creierului este împins înspre craniul osos. Aceasta poate cauza contuzia ţesutului crerebral şi secţionarea vaselor sanguine.

Traumatismele lobului frontal pot duce la modificări ale personalităţii, precum şi la multe tulburări de diferite tipuri în cogniţie şi memorie.

Traumatisme ale lobului oTraumatisme ale lobului occipital ccipital Traumatisme ale Lobului occipital au loc în urma loviturilor în partea posterioară a capului.

Ca urmare, avem contuzia ţesutului cerebral şi secţionarea vaselor de sânge .

Aceste traumatisme pot duce la probleme de vedere sau chiar la pierderea vederii.

TTraumatisme ale lobului teraumatisme ale lobului temporalmporalLobul temporal al creierului este sensibil la afecţiuni datorate impactului în partea superioară a capului .

Lobul temporal este aşezat deasupra încreţiturii osoase din interiorul craniului, iar o lovitură bruscă poate cauza izbitura ţesutului cerebral de masa osoasă, producând deteriorarea ţesutului sau hemoragie.

Traumatisme datorate Traumatisme datorate iimpactmpactului lateralului lateral

Leziunile părţilor laterale drepte sau stângi ale creierului pot rezulta în urma unor lovituri în părţile laterale ale capului .

Leziunile acestor părţi ale creierului pot duce la dificultăţi în vorbire sau limbaj şi la probleme de ordin senzorial şi motor .

Traumatismele loviturii Coup-Traumatismele loviturii Coup-ContreContre

Coup-contre este o sintagmă franceză care descrie contuzii ce au loc în două locuri ale creierului .

În urma unei lovituri asupra capului, impactul provoacă o deplasare a creierului în partea opusă a craniului . Leziunea are loc în zona impactului şi pe partea opusă a creierului .

Traumatisme axonale difuzeTraumatisme axonale difuzeLeziunea cerebrală de acest tip nu necesită un impact direct asupra capului. În timpul unei lovituri bruşte a capului, unele părţi ale creierului se pot mişca independent unele de altele. Acest tip de mişcare produce forţele unui efect de forfecare , acesta putând distruge axonii necesari pentru funcţionarea creierului .

Acest forţe pot tensiona fasciculii nervilor creierului.

Mai multe despre traumatisme axonale difuze

Traumatisme axonale difuzeTraumatisme axonale difuzeCreierul este o reţea complexă de interconexiuni. Tracturi nervoase critice pot fi secţionate şi tensionate în timpul unei lovituri bruşte.

Traumatismul axonal difuz este un traumatism grav, deoarece are impact direct asupra căilor majore ale creierului.

HematomHematomul eul epiduralpiduralHematomul epidural este un cheag de sânge care se formează între craniu şi linia de vârf a creierului (dura).

Acest cheag de sânge poate duce la modificări rapide în presiunea interioară a creierului .

Când ţesutul cerebral este comprimat, aceasta poate duce rapid la un flux sanguin anormal şi la deteriorări neuronale.

HematomHematomul sul subduralubdural Un hematom subdural este un cheag de sânge care se formează între dura şi ţesutul cerebral .

Cheagul poate duce la o presiune ridicată şi este posibilă nevoia unei intervenţii chirurgicale pentru îndepărtarea acestuia.

Când ţesutul cerebral este comprimat, aceasta poate duce rapid la un flux sanguin anormal şi la deteriorări neuronale.

Funcţiile creierului Funcţiile creierului

Vederea Gustul Cogniţia Emoţia Vorbirea Limbajul Auzul Motorie Senzorială Autonome

VVederea ederea

Cortexul vizual se găseşte în lobul occipital al creierului .

Impulsurile senzoriale de la ochi trec prin nervul optic la cortexul vizual .

Afectarea cortexului vizual poate duce la orbire .

GustulGustul

Complexul gustativ (circumferinţa verde ) este partea cortexului senzorial (zona violet ) care răspunde de gust .

CogniCogniţţiiaa

Cortexul prefrontal are legătură cu intelectul , complexul învăţării şi personalitatea .

Leziuni ale lobului frontal pot duce la modificări mentale şi de personalitate.

EmoEmoţţiiaa

Emoţiile reprezintă o funcţie cerebrală extrem de complexă. Miezul emoţional al creierului este sistemul limbic. Acesta reprezintă zona creierului unde are loc o primă procesare a simţurilor şi a conştientizării.

Starea sufletească şi personalitatea sunt mediate prin intermediul cortexului prefrontal. Această parte a creierului este centrul celor mai înalte funcţii cognitive şi emoţionale.

Cortexul prefrontal

Sistemul limbic

Vorbirea Vorbirea

Aria lui Broca este locul unde formulăm vorbirea şi acea zonă a creierului care trimite instrucţiuni motorii către cortexul motor.

Leziuni ce pot apărea în această zonă pot determina dificultăţi în vorbire. Individul va ştii ce cuvinte vrea să rostească, însă va fi incapabil să o facă.

Aria Broca

LLimbajul imbajul

Aria lui Wernicke este o porţiune a lobului parietal specializată în recunoaşterea şi înţelegerea limbajului scris şi a vorbirii.

Zona lui Wernicke înconjoară zona asociată auzului.

Leziuni provocate acestei părţi a creierului au ca efect auzirea unei discuţii însa fără înţelegerea acesteia.

Aria lui Wernicke

Zona asociată auzului

Auzul Auzul Există două zone auditive ale creierului :

• Zona auditivă primară (circumferinţa maro ) este cea care detectează sunetele transmise de la ureche. Este localizată în cortexul senzorial.

• Zona asociată auzului (circumferinţa violetă) este acea parte a creierului pe care o folosim pentru a recunoaşte sunetele ca vorbire, muzică, sau zgomot.

CortexCortexul motorul motorPartea motorie a creierului este ilustrată aici.

Zona evidentiata in roşu este cortexul premotor, zonă responsabilă cu mişcări repetitive ale unor aptitudini motorii învăţate.

Zona evidentiata în roşu închis este zona motorie primară şi răspunde de controlul muşchilor scheletului.

Diferite zone ale creierului sunt asociate cu diverse părţi ale corpului .

Leziunile cortexului motor pot duce la tulburări motorii în partea corpului ce îi este asociată.

Cortexul senzorialCortexul senzorialPartea senzorială a creierului este ilustrată aici .

Diferite părţi ale creierului sunt asociate cu diverse părţi ale corpului, după cum se poate vedea mai jos.

Leziunile asupra cortexului senzorial pot duce la tulburări senzoriale în partea corpului ce îi este asociată.

Funcţii autonome Funcţii autonome Trunchiul cerebral controlează funcţiile de bază ale vieţii.

Lezările acestor zone ale creierului sunt de regulă fatale.

• puntea joacă un rol critic în respiraţie.

• medulla oblongata este răspunzătoare de respiraţie şi funcţiile cardiovasculare.

Pons

medulla Oblongata

BibliograBibliografiefieCele ce urmează sunt resurse excelente şi au stat la baza acestei prezentări :

The Human Brain: An Introduction to Its Functional Anatomy, Fifth Edition. John Nolte, Mosby, 2002. ISBN: 0-323-01320-1

Coping with Mild Traumatic Brain Injury. Dr. Diane Stoler, Avery Penguin Putnam, 1998. ISBN: 0895297914

Human Anatomy and Physiology, Fifth Edition. Elaine N. Marieb, Benjamin/Cummings, 2000. ISBN: 0805349898.

Multumesc petru efortul, atentia si timpul acordat.

Have a nice day !!!