No. 100 UN EXEMPLAR : 25 BANI Mercurf, 5 (17) August 1892 REGATUL ROMANIEI MONITORUL OFICIAL PRETUL ABONARENTULUMN REGATUL 45 let pe an; 22 let, 50 b. pe 6 lunl. Primäriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Weep din Anteia di a fle-cArel PULLIGATIUNILE JUDICLARE SE PLATER DIRECTIA GEM! A ENITORULUI OFICIAL MIAMI PRETUL ABONAIENTULUI PENTRU STRAINITATE 60 led pa an; 35 let pa 6 lull!. Abonamentele se pot face la biurourile postale Bulevardul Elisabeta PtinA la 50 Huff, 5 lel; mal lung! de 50 lini1,10 lel. BUCURESCI OrI-ce alte acts introduse in ele se plätesc deoseb it, ca si publicatiunile, dupe lungime PRETUL AMJNCIURILOR Publicatiunile primarielor, comitetelor, etc., linia 80 h Citatiunile de hotärnicie, linia 80 banl.. Insertiunile i reclamele, linia 1 let. Anunciurile particulare, 50 banl linia de 30 liters.. SUMAR PARTE OFICIALA. Priimirea la Castelul Pe- leg a trimisuld extraordinar i ministru plenipo- tentiar al RepubliceI Statelor-Unite din America. Notificare. Pregedinfa consilizzlui de ministr : Decret. Ministerul de interne: Decret Prescurtare de decret. Ministerul agrieulturei, industriei,comerciulza domeniaor: PrescurtRA de decrete jurnale. Ministerul de justifie: Prescurtare de decret. Ministerul de resbel : PrescurtGrf de decrete. Ministerul luereirilor publice: Decret. Ministerza cultelor i intstructiunci publice: Decrete. DecisiunT ministeriale. PARTE NEOFICIALA DepesT telegrafice Comunicare Diverse Buletine meteorologice S-tul Sinod : Proces-verbal. AnmaciurT ministeriale, jndiciare particulare. PARTE OFICIALA Bucuresei, 4 August MINISTERUL AFACERILOR STRAINE Luni, 3 August, la ora 1 dupe amiadí, D. Loudon Snowden, On& acum acreditat ca ministru resident RepubliceI Statelor - Unite din America, a fost priimit la castelul Peles in audienta oficiala, spre a re- mite M. S. Regelul, fiind fatá A. S. R. Principele Mostenitor Pre- sumptiv al Corónei, scrisorile cari '1 acreditóz'a in calitate de trimis extraordinar i ministru plenipoten- tiar al RepubliceI pe lâng6 M. S. Re- gele, in presinta D-lui prim-ministru secretar de Stat ad interim la de- partamentul afacerilor stráine. Dupe terminarea audientel ofici- ale, D. ministru plenipotentiar a presintat M. S. RegeluI si A. S. R. Principelul pe secretarul Legatiu- neI, dupe care a fost recondus la ospelul sèú cu ceremoniaful prescris ce a presidat si la sosire1. M. S. Regele a priimit, din par- tea A. S. R. PrincipeluI-Regent al Bavarief, o scrisóre prin care 'I no- tific6, cásátoria A. S. R. Ducesef Amelia in Bavaria, fiica A. S. R. DuceluI Carol Theodor in Bavafia, cu A. S. S. Ducele Wilhelm de Urach, comite de Würtemberg. PREpDINTA CONSILIULUI DE MINISTRI CAROL I, Prin gratia lui Dumneded i vointa nationali, Rege al Rominiel, La toll de fao i viitor, sanétate: Asupra raportulul prqedintelut consiliului Nostru de ministri sub No. 818, Am decretat i decretim ce urmézi : Art. I. Se acordi un congedi6 de 29 dile D-lui Al. Marghiloman, ministrul Nostru de justipe, spre 2. merge peste hotar pentru cáu- tarea sänetitei. Art. II. D. Take Ionescu, ministrul Nostru de eulte i instructiune publia, este insarcinat cu interimul ministerului justitiei pini la in- tórcerea la post a titularului. D. General J. Lahovari, ministrul Nostru de resbel, este insircinat cu interimul minis- terului lucririlor publice, de care remine de- sircinat D. ministru Take Ionescu. Art. In. Prqedintele consiliului Nostru ministri este insärcinat cu aducerea la inde- plinire a dispositiunilor acestui decret. Dat in Castelul Pele,5, la 3 August 1892. CAROL Presedintele consiliulul de ministri, L. Catargt. No. 2.771. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grata lui Dumnedea i vointa nationall, Rege al Rominiei, La tog de farit 1 viitori, stinétate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20.348; Pe basa votulul consiliulul judetulul V1a.5ca din §edinta de la 21 Iunie 1892 ; In virtutea art. 54 din legea judetiani, Am decretat i decream : Art. I. Se aproba de Noi a se face in bud- getul decimilor judepilui VlaFa, pe exerciPul 1892 93, urmitórele viremente : LeT 7.285 se reduc din suma de io.000 lei, pre- vedup la art. 65, cap. IX, § i, pro- cente i amortismente la imprumutul ce urma si se facä pentru cumperarea de porumb a se da ajutor celor lipsip de hrani, 0 care imprumut nu s'a fa- cut kid., 0 se vor adioga la articolele urmitóre : 4.200 se adaogi la art. 8, cap. I, § 2, pen- tru chiria localurilor nouilor sub-pre- fecturi. 3.085 idem la art. 9, ace1a0 capitol §i para- graf, pentru mobilierul nouior sub- prefecturi. 7.285 total. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este insircinat cu executarea acestul decret. Dat in Castelul Pelel, la 31 Iulie 1892. CAROL Ministrn de interne, L. Catargt. No. 2.734.
Transcript
No. 100 UN EXEMPLAR : 25 BANI Mercurf, 5 (17) August 1892
REGATUL ROMANIEI
MONITORUL OFICIALPRETUL ABONARENTULUMN REGATUL
45 let pe an; 22 let, 50 b. pe 6 lunl.Primäriele rurale 36 lei pe an.
Abonamentele Weep din Anteia di a fle-cArel
PULLIGATIUNILE JUDICLARE SE PLATERDIRECTIA GEM! A ENITORULUI OFICIAL MIAMI
PRETUL ABONAIENTULUI PENTRU STRAINITATE
60 led pa an; 35 let pa 6 lull!.Abonamentele se pot face la biurourile postale
Bulevardul ElisabetaPtinA la 50 Huff, 5 lel; mal lung! de 50 lini1,10 lel.
BUCURESCIOrI-ce alte acts introduse in elese plätesc deoseb it, ca si publicatiunile, dupe lungime
PRETUL AMJNCIURILOR
Publicatiunile primarielor, comitetelor, etc., linia 80 hCitatiunile de hotärnicie, linia 80 banl..
Insertiunile i reclamele, linia 1 let.Anunciurile particulare, 50 banl linia de 30 liters..
SUMARPARTE OFICIALA. Priimirea la Castelul Pe-
leg a trimisuld extraordinar i ministru plenipo-tentiar al RepubliceI Statelor-Unite din America.
Notificare.Pregedinfa consilizzlui de ministr : Decret.Ministerul de interne: Decret Prescurtare de
decret.Ministerul agrieulturei, industriei,comerciulzadomeniaor: PrescurtRA de decrete jurnale.Ministerul de justifie: Prescurtare de decret.Ministerul de resbel : PrescurtGrf de decrete.Ministerul luereirilor publice: Decret.Ministerza cultelor i intstructiunci publice:
Comunicare Diverse Buletine meteorologiceS-tul Sinod : Proces-verbal.
AnmaciurT ministeriale, jndiciare particulare.
PARTE OFICIALABucuresei, 4 August
MINISTERUL AFACERILOR STRAINE
Luni, 3 August, la ora 1 dupeamiadí, D. Loudon Snowden, On&acum acreditat ca ministru resident
RepubliceI Statelor - Unite dinAmerica, a fost priimit la castelulPeles in audienta oficiala, spre a re-mite M. S. Regelul, fiind fatáA. S. R. Principele Mostenitor Pre-sumptiv al Corónei, scrisorile cari'1 acreditóz'a in calitate de trimisextraordinar i ministru plenipoten-tiar al RepubliceI pe lâng6 M. S. Re-gele, in presinta D-lui prim-ministrusecretar de Stat ad interim la de-partamentul afacerilor stráine.
Dupe terminarea audientel ofici-ale, D. ministru plenipotentiar apresintat M. S. RegeluI si A. S. R.Principelul pe secretarul Legatiu-neI, dupe care a fost recondus laospelul sèú cu ceremoniaful prescrisce a presidat si la sosire1.
M. S. Regele a priimit, din par-tea A. S. R. PrincipeluI-Regent alBavarief, o scrisóre prin care 'I no-tific6, cásátoria A. S. R. DucesefAmelia in Bavaria, fiica A. S. R.DuceluI Carol Theodor in Bavafia,cu A. S. S. Ducele Wilhelm de Urach,comite de Würtemberg.
PREpDINTACONSILIULUI DE MINISTRI
CAROL I,
Prin gratia lui Dumneded i vointa nationali,Rege al Rominiel,
La toll de fao i viitor, sanétate:Asupra raportulul prqedintelut consiliului
Nostru de ministri sub No. 818,
Am decretat i decretim ce urmézi :
Art. I. Se acordi un congedi6 de 29 dileD-lui Al. Marghiloman, ministrul Nostru dejustipe, spre 2. merge peste hotar pentru cáu-
tarea sänetitei.
Art. II. D. Take Ionescu, ministrul Nostrude eulte i instructiune publia, este insarcinat
cu interimul ministerului justitiei pini la in-
tórcerea la post a titularului.
D. General J. Lahovari, ministrul Nostrude resbel, este insircinat cu interimul minis-terului lucririlor publice, de care remine de-sircinat D. ministru Take Ionescu.
Art. In. Prqedintele consiliului Nostruministri este insärcinat cu aducerea la inde-plinire a dispositiunilor acestui decret.
Dat in Castelul Pele,5, la 3 August 1892.
CAROL
Presedintele consiliululde ministri,
L. Catargt. No. 2.771.
MINISTERUL DE INTERNE
CAROL I,
Prin grata lui Dumnedea i vointa nationall,Rege al Rominiei,
La tog de farit 1 viitori, stinétate :
Asupra raportului ministrului Nostru secre-tar de Stat la departamentul de interne subNo. 20.348;
Pe basa votulul consiliulul judetulul V1a.5cadin §edinta de la 21 Iunie 1892 ;
In virtutea art. 54 din legea judetiani,
Am decretat i decream :
Art. I. Se aproba de Noi a se face in bud-getul decimilor judepilui VlaFa, pe exerciPul1892 93, urmitórele viremente :
LeT
7.285 se reduc din suma de io.000 lei, pre-vedup la art. 65, cap. IX, § i, pro-cente i amortismente la imprumutulce urma si se facä pentru cumperareade porumb a se da ajutor celor lipsipde hrani, 0 care imprumut nu s'a fa-cut kid., 0 se vor adioga la articoleleurmitóre :
4.200 se adaogi la art. 8, cap. I, § 2, pen-tru chiria localurilor nouilor sub-pre-fecturi.
3.085 idem la art. 9, ace1a0 capitol §i para-graf, pentru mobilierul nouior sub-prefecturi.
7.285 total.
Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul de interne este insircinat cuexecutarea acestul decret.
Dat in Castelul Pelel, la 31 Iulie 1892.
CAROLMinistrn de interne,
L. Catargt. No. 2.734.
3114 MONITORUL OFICIAL 5 'August 1892
Prin decretul regal cu No. 2.728 din 31Iu lie 1892, dupe propunerea ficuta prin ra-port de D. ministru secretar de Stat la depar-tamentul de interne, D. doctor George Tanta-reanu, care are depus concursul cerut de legeasanitara, se numesce definitiv in postul de me-dic al urbei Vasluit, devenit vacant prin de-misionarea D -lui doctor M. Popescu.
MINISTERUL AGRICULTUREI,INDUSTRIEI, COMERCIULUI
DOMEMELOR
Prin decretul regal cu No. 2.726 din 31Iulie 1892, in unna recomandatiunet ficutade D. ministru secretar de Stat la departa-mentul agriculture!, industriet, comerciulutdomenielor, D. Dumitru D. Cosac a fost nu-mit micjlocitor de marfurt i cereale la oboruldin Braila.
Prin decretul regal cu No. 2.727 din 31Iulie 1892, in urma recomandatiunei fácutade acela0 D. ministru, D. 16n N. Radulescu afost numit micjlocitor de marfuri i cereale laoborul din Braila.
Jurnale ale consiliulul de ministrlConsiliul ministrilor, in Fdinta de asta4i, 21
Iulie 1892, land in deliberare referatul D-lutministru al agriculturei, industriei, comerciu-lu i domenielor sub No. 38.886, prin carecere a se acorda avantagiele leget pentruincuragiarea industriel nationale fabricet dediferite articole de hirtie 0 carton a D-lutD. A. Dräghiceanu, din Bucuresci, strada Ne-gustori No. 29 ;
Avend in vedere ca, din constatarea fäcuta,resulta ci fabrica este instalatä cu un capitalde 70.000 lei in machini C11 accesoriile lor,afara de capitalul circulant de 30.000 lei; causezi de machini i procedeun technice dincele mat perfectionate; ci Intrebuintéza ilnic30 lucratori i ci este condusi de speciali0iIn fabricatiune;
Av6nd in vedere avisul comisiunet indus-triale i dispositiunile leget pentru incuragia-rea industriet nationale,
Decide:Art. I. Se acordi fabricet de diferite arti-
cole de 'Artie 0 carton a D-lui D. A. Draghi-ceanu, din Bucuresci, strada Negustori No. 29,urmitörele avantagii, cu incepere de la dataacestut jurnal:
I. Scutire de plata impositelor directe caneStat, jude i comuni, pe timp de 15 ant;
2. Scutire de plata taxelor vamale pentruacela0 timp, pentru machini, parti i acceso-rfile lor;
3. Restituirea pe timp de 15 ant a taxelorde van* percepute la import, pentru urinal&rele materii prime, and vor fi reexportate subforma de materie fabricati:
al Halide inelati, colorati i cu panzi dincare se confectioneza plicurile;
b) Mucavale 0 carton din care se confec-tionézi cutii pentru farmaci0i, casete i altearticole de papetirie ;
cf Carton alb 0 colorat din care se confec-tionézi cartile de visitä i pentru fotografie.
4. Aceeast restituire, insi numai pe termende 2 ani, pentru urmátórele materit prime :
}link alba din care se confectionézi regis-trele de comptabilitate, caietele scolastice, car-netele, precum i alte articole ce cad in ra-mura librarilor i papetarilor.
Art. II. D. ministru al agriculturei, indus-triet, comerciului i domenielor este insircinatcu executarea dispositiunilor acestut jurnal.
L. Catargi, P. P. Carp, General J. La-hovarl, C. Olänescu, Take Ionescu.
No. 3.
Consiliul ministrilor, in Fdinta sa de asta4i,Luni, 27 Tillie 1892, land in deliberare refe-ratul D-lui ministru al agriculturei, industriet,comerciului i domenielor sub No. 40.574,prin care cere a se acorda avantagiele legetindustriale in folosul fabricet de pasta de lemn,ce D. Esra Penhas voiesce sa infiinteze pe mo-ia Statului Cheia, din judetul Prahova;
Avênd in vedere ci, dupe constatarile fa-cute, fabrica de care e vorba are a se instalacu un capital de peste 5o.00o lei i cu ma-chini perfectionate, i ca, prin urmare, va fi indrept a beneficia de avantagiele legei indus-triale dacá se va infiinta in conditiunile arl-tate prin devisul i planurile presintate;
Avênd in vedere ca infiintarea acestei fa-brice are de scop a procura materia primanecesari fabricel de hirtie de paie din apro-piare a D-lui Esra Penhas, din Scaeni, caredeja se bucurá de avantagiele beget industriale;
Avénd in vedere avisul comisiunet in dustriale,Decide :
Art. I. Se acordi fabricel de pastá de lemn,ce D. Esra Penhas voiesce a infiinta pe mo0aCheia, din judetul Prahova, urmitórele avan-tagii :
a) Cesiunea folosintei pe 90 ant a unlitteren de 2 hectare 0 2.5oo metri Wrap, dinmo0a Statulut Cheia, judetul Prahova, pentrua instala pe clansul fabrica de pasta de lemn;
b) Dreptul de a face un canal in lungime de1.000 metri, pe pórele muntelut Balaban, careface parte din mo0a Cheia;
c)Scutirea, pe termen de a 5 ant, de impositedirecte cane Stat, jude i comuna;
d) Scutirea, pe termen de 15 ani, de platataxelor vamale pentru machinele, pirtileaccesoriile de machint necesare fabricei.
Art. H. 'Avantagiele de la litera a 0 b seacordi cu incepere de la data presentului jur-nal, iar acelea de la litera e i d cu inceperede la infiintarea fabricel.
Art. HI. D. ministru al agriculturel, indus-triel, comerciului i domenielor este insarcinatcu executarea acestut jurnal.
L. Catargi, P. P. Carp, AI. Marghllo-man, General J. Lahovari, Take Ionescu.
No. 7.
MINISTERUL DE JUSTITIE
Prin decretul regal cu No. 2.753 din 2August 1892, M. S. Regele a bine-voit a gra-cia pe condamnatul George G. Garolian derestul inchisorei ce are a mai suferi pina laexpirarea termenulut pedepset la care esteosindit prin sentinta tribunalulut Ilfov, sectia Icivilo-corectionala, No. 23 I din i 890.
NINISTERUL DE RESBEL
Prin decretul regal cu No. 2.742 dinAugust 1892, dupe propunerea facuti de D.ministru secretar de Stat la departamentul deresbel prin raportul cu No i 5.o o9, s'a priimitdernisiunea din armata a maiorulut BotescuMateit, din i -iul regiment Mehedinti No. 17,pe ;liva de 16 August 1892, cu drepturile ce'1 acorda legile in vigóre pentru anii de ser vi-cit ce are.
Prin decretul regal cu No. 2.639 din 22Iulie 1892, dupe propunerea &cud de ace-1a0 D. ministru prin raportul cu No. 14.265,capitanul Olänescu Ión Atanasie, din batalio-nul 4 vénatori, atingénd limita de vêrstà pre-ve;luti de art. 20 din legea asupra positieioficierilor, promulgati la 24 Octombre a 89 a ,ast-fel cum se constati din registrul matriculin care este inscris cu data nascerei de 18 Ia-nuarie 1839, s'a trecut in positie de retrageredin oficit, pe ;liva de a August 1892, bucu-randu-se de drepturile ce '1 acordi legea pen-siunilor militare, dupe anit de servicid ce are.
Prin decretul regal cu No. 2.741 din a
August 1892, dupe propunerea facutá de ace-la0 D. ministru prin raportul cu No. a 5.0 io,s'a acordat dreptul de a purta medalia Virtu-tea Militard de argint sergentului-adjutantProfiriu Dimitrie, din regimentul RèsboeniNo. 15, pentru t a ant de servicit neintreruptin gradul de sub-oficier, cu o pensiune viageride 5oo lei pe fie-care an, ce 'i se va plan dinfondurile case de dotatie a Ostei, cu inceperede la a August 1892, conform art. 72 dinlegea de recrutare, promulgati la 17 Noem-bre 1882.
MINISTERUL LUCRAMILOR PUBLICE
CAROL I,Prin gratia lui Dumnetjed i vointa nationali,
Rege al Rominiei ,
La tog. de fatei i vititori, setnétate:Asupra raportului ministrulut Nostru secre-
tar de Stat la departamentul lucrärilor publicesub No. 10.003;
Wynd regulamentul i tarifele pentru ex-ploatarea dockurilor din Galati 0 Braila,
5 August 1892 MONITORUL OFICIAL 3115
Am decretat i decretam :
Art. I. Se aprobi de NoI dispositiunealuata prin jurnalul consiliului de ministri subNo. 18 din 27 Iulie 1892, de a se reduceprovisorin taxa de magazinagit de la docku-rile din Galati 0 Braila, prevê2luta prin actualatarifa, pentru primele tret luni de inmagazi-nare, de la 0.50 la 0.25 de toni pe luni, cele-alte taxe reminénd cum sunt prevOute printari fa actuali.
Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul lucrarilor publice este insar-cinat cu aducerea la indeplinire a acestuidecret.
Dat in Castelul Peles, la 2 August 1892.CAROL
Ministra 1ucrKri1or publicead interim,
Take Ionescu. No. 2,757.
MINISTERTIL CULTELOR§I INSTRUCTIUNEI PUBLICE
CAROL I,Prin gratia lui Dumne4en i yob:4a nationala,
Rege al României,La too: de falci i viitori, sanétate:Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul cultelor si in-structiund publice sub No. 4.892, seria B, din24 Iulie 1892 ;
VetjAnd jurnalul consiliului de ministri subNo. 14, incheiat in sedinta de la 21 Iulie 1892;
In virtutea art. 29 din legea comptabilitateigenerale a Statului,
Am decretat i decretam :Art. I. Jurnalul sus Is se aproba.Art. II. Se deschide ye séma ministerului
cultelor i instructiund Publice un credit su-plimentar de lei 17.782, bani 8o, asupra bud-getului exercitiului 1892-93, la cap. XX,art. 106, pentru efectuarea lucrarilor i repa-raftunilor necesare la mai multe amlamintebisericescl, i anume :
Pentru lucrárile de apararea bisericel Slobozia, din judetul
amenintati prin sur-parea malurilor riului Ialomita,
Pentru construirea a trei ca-mere la rnonastirea Samurca-sesci, din judetul Ilfov, necesarelocuintel preotilor acelei mo-nastiri . . . . . . . . i.joo
Art.III. Acest credit se va acoped din fon-dul preve4ut in budgetul general al Statulul,pe exerciliul 1892-93, pentru deschideri decredite suplimentare i extraordinare.
Art. IV i cel din urma.. Ministril Nostrisecretad de Stat la departamentele cultelorinstructiund publice 0 al financelor sunt musk-cinati cu aducerea la indeplinire a dispositiuni-lor din decretul de fati.
Dat in Castelul Peles, la 28 Iulie 1892.CAROL
Ministru cultelor i Ministru de financeinstruct iunet publice, ad interim,
Take Ionescu. P. P. Carp.No. 2.703.
CAROL I,Prin gratia lui Dumnecjed i vointa nationala,
Rege al Rot/Amid,La tori de faÇ i viitori, seinZtate:Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul cultelor i instruc-dund publice sub No. 4.893, seria B, din 24Iulie 1892 ;
Ve;lénd jurnalul consiliului de ministri subNo. 13, incheiat in sedinta de la 21 lulie 1892;
In virtutea art. 29 din legea comptabilitatdgenerale a Statului,
Am decretat i decretimArt. I. Jurnalnl sus 4is se aproba.Art. II. Se deschide pe séma ministerului
cultelor i instructiunei publice un credit ex-traordinar de lei 24.420, din cari lei 24.120pentru plata personalului externatului secun-dar de fete din Galati, pe timp de la I Sep-tembre I 892 pâtai la t Aprilie 1893, 0 lei300 pentru plata cheltuelilor materiale aleaceluiasi extern at pe intreg exercitiul 1892-93.
Art. III. Acest credit se va acoped dinfondul preve;lut in budgetul general al Statu-lui, pe exerciliul 1892-93, pentru deschi-ded de credite suplimentare i extraordinare.
Art. IV i cel din unnLMinistrii Nostrisecretad de Stat la departamentele cultelorinstructiunei publice si al financelor sunt in-sircinati cu aducerea la indeplinire a disposi-tiunilor din decretul de fall.
Dat in Castelul Peles, la 28 Julie 1892.CAROL
Ministru cultelor i Ministru de financeinstructiuneT publice, ad interim,
Take Ionescu. P. P. Carp.No. 2.704.
CAROL I,Prin gratia lui Dumnojen i vointa nationali,
Rege al României,La tog de &fit viitori, seinétate:Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul cultelor si in-
structiunel publice sub No. 4.894, seria B,din 24 Iulie 1892 ;
Ve4énd jurnalul consiliulut Nostru de mi-nistri sub No. 16, incheiat in sedinta de la I5Iulie 1892;
In virtutea art. 29 din legea comptabiliti-lei generale a Statului,
Am decretat i decretim:Art. I. Jurnalul sus ;Iis se aprobLArt. H. Se deschide pe séma ministerulul
cultelor i instructiund publice un credit ex-traordinar de lei t.000 pentru intémpinareacheltuelilor de inmorm&itarea lut Gr. Ma-nolescu, unul dintre distinil artisti dramaticIprim-societar al Teatrului National din Bucu-resci, decedat la Paris.
Art. IH. Acest credit se va acoperi dinfondul preve4ut in budgetul general al Statu-lui, pe exercitiul 1892-93, pentru deschi-der! de credite suplitnentare i extraordinare.
Art. IV si cel din urmi.Ministril Nostrisecretad de Stat la departamentele cultelorinstructiunei publice 0 al financelor sunt insir-cinati cu oducerea la indeplinire a dispositiu-nilor din decretul de fall.
Dat in Castelul Peles, la 28 Julie 1892.CAROL
Ministru cultelor i Ministru de financeinstructiunet publice, ad interim,
Take Ionescu. P. P. Carp.No. 2.705.
DEC1SIUNI MINIS TERIALE
ministru secretar de Stat ad interimla departamentul afacerilor straine,
In virtutea art. 37 0 41 din legea comp-tabilititei generale a Statului,
Decidem :Art. I. D. Alexandru Em. Lab var, mi-
nistru plenipotentiar, secretar general a aces-tut minister, este imputernicit a aproba chel-tueli i a semna ori-ce coresp3ndenti 0 or-donante de plata pentru tóte serviciile pu-Nice atasate la ministerul afacerilor straine,in limitele creditelor acordate prin budget siconform dispositiunilor legei comptabilitateigenerale a Statului.
Art. II. D. sef al divisiund comptabilitatelacestul minister este insircinat cu aducerea laindeplinire a decisiund de fati.
Data la 3 August 1892.Ministru ad interim, L. Catargi.No. 40.
Decisie ministerialci relativii la finerea unufal duoilea concurs pentru admitere deelevi in sccilele de fii de militarl.
Noi, ministru secretar de Stat la departa-mentul de resbel,
Av4nd in vedere vacantele existente in scó-lele de fit de militari;
Avénd in vedere modificarile aduse art. 6din regulamentul scólelor de fii de militari, pri-vitóre la limitele de vérsti pentru diferitele
3116 MONITORUL OFICIAL 5 August 1892
4se (decretul No. z.698 din 28 Julie, pu-blicat in Monitorul óstei No. 40 din 4 Au-gust a. c i Monitorul oficial No. 96 din 31Julie a. c.),
Decidem :Art. 1. Admiterea In sea' se face prin
concurs trecut inaintea umg juriii compusdin directorii scólelor de fil de militari, ateun profesor de la fie-care seólA i directorulscglei de oficieri; profesorii sunt aceeasi cadin comisia de la Iulie trecut.
Art. 2. Concurentif, pentru a intra In scó-lele de fit de militari, '0 vor alege scólacare voiesc a urma i, o-datA admisi In o scat,nu se mid pot transfera in cea-altA.
Se exceptézi casurile de interese de familiebine constatate saii de vaeante la finele anultg,in cea-altA seólA find necesar a se completasail a se reduce numèrul elevilor in diferitecfase, dupe cum se va descrie mai la vale.
Art. 3. Pentru ca un On& stí fie admisla concurs, trebue sA fie din pdrinti românisag naturalisati români, sä aibA un parintesag tutore care sà 'I aseqe In scólá.
Art. 4. In so% se priirnese devil numaiin limita efectivului fixat pentru fie-carescólA prin legea budgetartia
Elevii sunt numai interni; nu se admit, subnici un cuvênt, externi, nici supranumerap,pensionail sail OW.
Art. 5. Studiile scólelor de fii de militarifiind impArtite pe patru ani, se vor admiteelevi in tóte clasele cu limitele de vérsticonditiunile urmatóre (art. 6 din regulamen-tul scólelor modificat):
a) Pentru anul I sl aibl vérsta de cel pu-tin 13 ani i cel mult 16 ani impliniti la 1Septembre al anului de admitere i osebit slpresinte un certificat In reguli el a absolviteel putin trei clase gimnasiale;
b) Pentru anul II sAt aibi vArsta de la 14 la17 ani, la termenul de mai sus, certificatula patru clase gimnasiale i si depunit examende cunoscintele anului I din scóld, afarA deregulamentele militare;
Pentru anul III sA albA vêrsta de 15 la18 alai; la termenul de mai sus, certificatula cinci clase liceale i sA depuna aexamenulde cunoscintele anului II din seólA, afari deregulamenteie militare;
d) Pentru anul IV sA aibl vêrsta de 16 la19 mg, la termenul de mai sus, certificatula sése clase liceale eel putin;
e) SA fie de o constitutiune robustA, binedesvoltat, proportional cu etatea i fárá veriun defect ce ar putea cu timpul sA '1 facA in-capabil serviciului militar, sA aibä o vederebunk attic& sä FAA citi caracterile ordinarede imprimerie la distantA minimA de 0 m.25 cm. de la ochi, fArtt sA aibàtrebuii4ä deochelari, stt aibA o staturA i inältime in ar-monie cu desvoltarea organicA, fAcêndu-se ocomparatie cu majoritatea tinerilor de aceeasietate si din care sa resulte cu óre-care certi-tudine cl la etatea de 19 ani concurentul vaputea contracta inrolarea In armatA;
f) SA nu fi fost isgonit pentru inconduitidin veri o seólit publicA;
g) Certificatul de absolvirea claselor gimna-siale sag liceale sä nu fie mai vechig de un an.
Art. 6. Pentru ca un tênër si pótá fi ad-mis Intro concurentl, trebue ca pArintele sagtutorele sèù sä adreseze cel mai tArçlig pAnAla 20 August, cAtre comandantul uneea dinscólele de fil de militari pentru care têngrulvoesce a concura, o cerere in seris In care A.arate :
a) Numele si prenumele tênèrulul, numeleprenumele pArintelui sag tutorelul ;b) Judetul, plasa, comuna, strada 6 nu-
mërul easel unde locuesce pirintele sag tu-torele, precum i profesiunea sag otaapatiu-nea ce are.
Art, 7. Cererile de admitere ale coneu-rentilor trebue sk fie Insolite de urmAtó-rete acte :
a) Extractul de naseere"td candidatuluiintocmit conforM legel ;
b) Un act doveditor cA pArintii legitimi aicandidatultg stint români sag naturalisati ;
c) Certificatul de absolvire al claselorgimnasiale sag liceale impuse candidatuluiprin art. 5 In care se va mentiona si con-duita.
Cei ce ar reclama burse sail semi-bursevor presenta incA :
d) Un certificat din partea primäriel co-munei wide reséde pArintele sati tutorelecandidatului, arAtând contributiunile ce pIA-tesee In judet, mi9llócele salede existenti, nu-mèrul de copil ce are, precum i sarcinele ceWM.
Daca candidatul este fig de militar, certi-ficatul va arAta serviciile acute In armatA depirintele sett, precum i categoria in care s'aaflat sag se aftA.
Pentru militarii in activitate aceste certi-ficate vor fi liberate de sefil corpurilor sagserviciilor unde eI servese.
Pentru militaril morti, sag cari nu malsunt In activitate de serviciii, de cAtre minis-terul de resbel ; iar pentru gradele inferiórede aefil corpurilor sag serviciurilor unde eiag servit.
Art. 8. Sub nici un motiv nu se póte a-corda dispensa de etate i dispensA de actuldoveditor cA a urrnat clasele gimnasiale sagliceale ce se car candidatilor, conform art. 5.
Art. 9. Formularele pentru diferitele actecerute in presenta decisiune se vor face dupemodelele arkate la finele acestei deaisiuni.
Art. 10. Candidatiï vor fi datori a se pre-sinta la scóla de fii de militari Iai, in qivade 25 August.
In prima li ei vor fi examinati asupraconditiunilor lor fisice de cAtre medicul
In conformitate cu afin. e de sub art. 5,care vá respinge pe tineril recunoscuti neaptipentru serviciul militar.
HotArirea luatil sub controlul juriului exa-minator va fi färä apel; se va incheia un pro-ces-verbal care va coprinde motivele de res-pingere pentru fie-care candidat.
Art. 11. Dupe pronuntarea medicultg, ju-riut de examinare procedézA apoi la exami-narea candidatilor asupra cunoscintelor lor.
El vor fi survi ma! Antêiii la un examenin scris asupra cel putin duce cestiuni, dinearl una de sciinte, dupe programul clue
imediat inferióre pentra care se presintA, saga clasel a treea gimnasialA, i apoi la al tuloral asupra tutulor materiilor din mentio-natele clase (afar& de limba latinA si elenApentru clasa treea gimnasiallt).
Candidatii cari la proba in scris nu vordobêndi cel putin nota de IV2o, nu vor puteafi admisi la examenul oral.
Art. 12. Examenele se vor face in fata in-tregului jurig.
AtAt probele in scris cât i rèspunsurileorate se cotézI cu nota de la 1 la 20.
Pentru ea un candidat sA fie admisibil,trebue sA aibA nota medie minimum 12 si lanici un etirs o notA mal micA de 10.
Art. 13. Candidatilor recunoscuti admisi-bill li se va libera de eitre juriul examinatorun certificat de admisibilitate, aratându-senota medie dobeaditA. Cererile i actele a-cestora se vor pAstra; iar acelea ale celor res-pinsi li se vor inapoia.
Art: I& Dupe terminarea concursuritor,juriul examinator intoemesce tabelele deadmisibili pe sec& i pe clase si le inaintézAministerului impreuna cu cererile i acteleconcurentilor.
Art. 15. Ministerul de resbel, avênd in ve-dere tabelele de ad misibill i vacantele existenteIn fie-care seólA si in fie-care classa, declarl maiAntêtù definitiv admiï pe fii de militari, oricare ar fi clasamentul lor; iar restul pAnA lacompletarea vacantelor se va lua dintre tineriide *intl.' nemilitari in ordinea clasifieäreilor, observându-se insa ca, in nici un eas, nu-mórul elevilor din fie-eare clasA, pe cAt se vaputea, M. nu fie mai mare de 50.
Dad numèrul aspirantilor pentru una dinscoll va fi mai mare de cat la cea-altA, si laacésta din urmA ar fi mai multe vacante, ad-misibitil rómasi disponibili se vor priimi aeolo.Numele elevilor admisl se va publica prinMonitorul oficial i Monitorul óstei, cel multpAnA la 1 Septembre.
Art. 16. Locurile de fii de militari seacordA in ordinea de preferintA urmátóre :
1) Fiilor militarilor morti pe câmpul deonóre sag 'gateau serviciii militar si din eau-sa acestui ;
2) Fiilor militarilor reformag pentru in-firmitäti dobêndite in servicig si din causaserviciuluf ;
3) Fiilor oficierilor i asimilatilor In acti-vitate de serviciil ;
4) Ftilor militarilor retrasi, demisionatisag liberati vii saü morti, cad vor fi servitin armatd neintrerupt cel putin 18 ani i inmod onorabil.
Art. 17. Dupe publicarea aspirantilor ad-misi, se va inapoia familiei lor, prin scólelede fit' de militari, actele celor ce n'att avutloc in scólA; iar actele celor admisl se vorpAstra pin& la esirea din scólti.
Art. 18. Concurenlii admisi trebue A, sepresinte la scólA la 1 Septembre.
IntâNiarea peste 8 4ile atrage dupe sinestergerea din contrólele scólei.
Art. 19. Ffi de militari se intretin deStat.
Numgrul lor este nemArginit In limiteleefectivelor fie-cArel scoli.
5 August 1892
Locurile disponibile, ping la indeplinireaefectivelor fle-cgrei scoli, se dail tinerilor depgrintl nemilitari.
Pentru fie-care din acesti elevI- Statulpercepe o taxii de intrelinere i studig carese fixézA la suma de leI 400 pe an, plAtibilAinainte i pe semestru.
Art. 20. In favórea tinerilor de4firintinemilitari se instituese locuri de bursierisemi-bursieri, earl' se aeordA pgrintilor lip-sill de miylóce sag cu familie grea.
Ele se acord pentru eleviI silitori cu bunàconduit i flumal dupe acte bine doveditórea situatiuneI materiale a pfirintilor lor.
Se acordá locuri de bursierl si semi-bur-sierI pentru fie-care scólg i pentru fie-caredin aceste categoril pang la a opta parte dinefective; semi-bursieriI plgtesc pentru intre-tinere i studiti jurnetate taxa de la art. 19;iar bursierit sunt seutitl de asemenea taxg.
Art. 21. Top tineril admii, osebit detaxa de la art. 19, mai plgtesc caselor scóle-lor, fari osebire de bursier i semi-bursier,o taxi de lei 150 pentru instalare, dill, fur-nituri etc., si acésta la intrarea lor in sago-datti pentru tot-d'a-una. AcéstA taxi se re-duce la 100 leI pentru elevil fil de mi-litarl.
Art. 22. Pentru a asigura plate stricácIu-nilor la departarea din scald, sag la trecereaelevilor in seóla de oficierl, precum si pen-tru garantarea inapoigrel efectelor elevilorin ambele casuri, fie-care pgrinte sag tutore,fárà deosebire, fie elevul fig de militar, ne-militar, semi-bursier sag bursier, este datora depune de depunerlconsemnatiuni, pe adresa sad in care esteaseylat elevul, suma de lei 100 si reeepisa seva presenta scólei la 1 Septembre, priimindin sehimb o altA recepisa.
Art. 23. Niel un elev, fgrti deosebire decategorie, nu se va priimi In scólA dad nuva presinta un inscris sub semngturg privatg,conform art. 1.180 din codul civil, prin carepgrintele sag tutorele elevuluI ia angagia-mentul verstirei la tesaurul public si la seólAa taxelor de intretinere i valórea perderilorcausate de elevi.fgArt. 24. Elevii ai cgror pgrinti sag tntorinu locuesc in localitati a unde este seólg, tre-bue sh aibg un corespondent acreditatling directiunea scólel. Procura relativA,consimlitg de corespondent, se va depunela directiunea seólel o-datA cu presintareaelevulul pentru intrarea In scólg.
Art. 25. Niel un elev solvent sag semi-bursier nu va fi priimit in sag dad lapresintare nu va depune la cancelaria scale-lor recepisa de versare la tesaurul public ataxeI de intretinere a primulul semestru.
Niel un elev fgrg deosebire, solvent, semi-bursier, bursier saü fig de militar, hu va fipriimit in sofa dad nu va depune in nume-rarig la casele scalelor taxa de instalare pre-veiIulä la art. 21. fi gararrtia preserisA deart. 22.
Art. 26. Pärintii orb tutoril elevilor ad-mii solventi sag semi-bursierI vor cunóscecA sunt datori a presinta scóleI recepisele deplatit la tesaurul public a taxelor semestriale
MONITORTTL OFICIAL 3117
de intretinere inainte de fnceputul fle-drulsemestru, adicg la 1 SeStembreqentru I-iulsemestru (exceptional péntru I-iul semestru(892-93, ceI admisl in urma acestuI alduoilea concurs) si la 2 Ianuarie pentru alII-lea semestru. Aceste recepise vor reminein mânile casieruluI schlei i da priimirea lorse va libera acelor In drept o altA recepisAdinteun registru cu match.
Elevil cari nu vor presinta recepisele deplata taxelor de Intretinere, la çlilele fixatemai sus, nu vor fi priimii in scólA i vor fisusceptibili de isgonire.
Art. 27. Ori-care ar fi motivul pentrucare un elev ar pgrAsi seóla, taxa de instalare
intretinere nu se maI póte inapoia.Art. 28. Programele analitice ale scólelor
de fil de militari aunt publicate in Monitoruttistei, No. 40 din 16 Septembre 1891 si inMonitorul oficial No. 120 de la 1. Septembre.
Ministru, General J. Lahovari.No. 210. 1892, August 1.
Timbru1 led
Certiftcat
De positia materialg a D-luI . . . . . ,de profesiupe , domiciliat In co-muna. . . . . , din plasa.judetul. . . . . . , pgrintele sag tutoreletenerului , pe care vrea sá '1aseyle intr'o seó)A de fiI de militari.
Numerul si numelecu care este inscrisIn rolurile deosebi-telor comune ale
ludetulul
a+01- t,' r4 Q '4
I I
opzrn WS :-;
,',5,"aa
0,5a,Ü 'C'
Subserisul, primardin plasa . . . . .
luând cunoscintA degeneral al judetulutnoè de Ddeclaratiunea notabilil
al comuneI . . . ,, judetulcertificatul casierului
, inatisat, avend In vedere
or. , inre-gistratg la No. . . . , si din informatiunileculese si de noi mnine, deelargm de hdeve-rate argtArile din certificatul de fatitD. este (sat nu) in starea pláti taxa intrégg (sad jumetate) de intre-linere a teneruluI . in scólade fiI de militari, unde vrea sa '1 aseze.
UrmézA isciilitura primarului i sigiliulcomune!, precum si data.
Timbru5 lel Pentru solventi çi semi-bursierl
Inseris
Subscrisul , de profesiedomiciliat in comuna . . . . ,
din plasa , judetulpirintele (sag tutorele) tenerului . . . ,care,_ prin decisia ministeruluI de resbel subNo. . . . . de la , a fostnumit elev (solvent sat semi-bursier) in clash
. . , scóla de fil de milital I din . . . . ,me oblig a pläti la tesaurul public pe se-
mestre i inainte de . . . . i . . . .
taxele de intretinere cuvenite pe cat numitultênër va sta in scóla aceea, i cti void platiorl-ce sume'ca despggubiri de perdere ce arface acest elev in timpul sederel sale in seólg.
Urmézg iscglitura, data si legalisarea tri-bunalulul.
NB. Acest inseris se va inscrie intreg cumâna interesatulul, in cas contrariii va add-oga numal cu mâna sa inaintea iscgliturei :recunose bun pentru plata taxel. de Intreti-nere in scóla de fli de militarI a teneruluicutare, precum i ori-ce sume de perderï.
.Pentru fil de mill-tar! i bursieri
InscrisSubscrisul. , de profesiune
. . . . , domiciliat in comuna . . . . ,din plasa , judetulpgrintele (sag tutorele) tenerului . . . ,care, prin decisia ministeruluI de resbel subNo. . . . , a fost numit elev (fig de militarsag bursier) in clasa . . . seedei de fiI demilitarI din , me oblig a plAticat va sta elevul in seólA taxele preveylute deregulament, precum i ori-ce sume, ca des-pggubire de perderile ce ar face elevul intimpul sederei sale in scólit.
Urrnéza iscglitura, data si legalisarea tri-bunaluluI.
NB. Acest inscris se va scrie tntreg cumina interesatuluI, in cas contrarig va adg-oga numal cu mâna sa inaintea iscAlitureI :recunose bun. pentru taxa de instalareori-ce sume de perderI.
Timbru1 led
Procura
Subscrisul (cutare), de profesie . . . . ,domiciliat in comuna . . . , din plasajudetul , pgrintele (sag tutorele)tenerului , elm/ in seóla de fiide militari din Iasl, ori Craiova, acreditez peD. , din orasul Iasi (sag Cra-iova), in calitate de corespondent pe Iânggdirectiunea numiteI scale.
Urnaézi iscAlitura, data si legalisarea.
ApoI :
Subscrisul . . . . . , de profesiune..... , domiciliat In strada . . . . ,
casa . . . . , declar cA priimesc a fi cores-pondentul elevului de me sus, si ci meangagiez la kite sarcinele pe carI regulamen-tele sad le prescrie.
UrnaezA iscAlitura, data si legalisarea.
Certificat de admisibilitate
Juriul examinator al candidatilor pentruscedele de fit de militarl, mimit de minister,certificii cA têndrul , in urmaexamenulul depus la scóla , aobtinut media . . . . , §i se declarg admi-sibil pentru clasa . . .
Dat la . , 189 . , lunaUrmézi subsemnAturile juriuluI.
3118 MONITORTJL GFICIAL 5 August 1892
Model de recepisei
S'a priimit la casieria direcliel scólei de fiide militari din . . . . rece-pisa casieriel generale a judeplui. . .
sub No. . . . din anul. . . . , in sumade lei . . . , taxa de intretinere a elevului
, pe semestrul189
Casierul seólei,Aprobat,
Ajutoru? comand. sad.
Model de recepiset
S'a priimit la casieria directiei scólei de filde militari din recepisa casierieigenerale a judelnlui . . . sub No. . . .din anul. . . . , in suma de lei . . .depusä ca garantie pentru elevul
189Casierul sad.,
Aprobat,Ajutorul comand.
Prin decisiunea D-lui ministru de financecu No. 39.937 din 1892, s'a flan urtnätó-rele numiri in serviciul casieriilor generale dejudge :
D. Mihail Stinculescu, actual verificatorclasa II, s'a numit in functiunea de verificatorclasa I, in locul D-lui V. Constantinescu, ina-intat;
D. C. D. Stefanescu, actual copist, s'a nu-mit in functiunea de verificator clasa II, inlocul D-lui M. Stänculescu, inaintat,
D. Mihail Stoicescu, actual copist la tribu-nalul Romanati, s'a numit in functiunea decopist, in locul D-lui C. D. Stefanescu, ina-intat.
Prin deri.knea aceluiasi D. ministru cuNo. 40.061 din 31 Iulie 1892, sunt numiti :
D. Dumitru Murqeanu, actual impiegat decancelarie in serviciul taxei de jumetate lasulk in zsC mf nea calitate in serviciul exterioral v5m'or, in locul D-lui Gr. Chilli, departat.
D. G. Munteanu, actual supraveghiator inserviciul exterior al vimilor, in functiunea deimpiegat de cancelarie in serviciul taxel dejumetate la sink in locul D-lui Dumitru Mu-re,seanu, inaintat,
D. Roman Marinescu, fost sergent in ar-man, in funcliunea de supraveghiator in ser-viciul exterior al vamilor, in locul D-lui G.Munteanu, asemenea baaintat.
PARTE NEOFICIALABucuresel, 4 August
DEPEI TELEGRAFICE(Servicial privat al Monitoruluti)
Bruxel, 15 August. Patriote publicao scrisóre care vine din teritoriul Tanganyicasi care çfice ca adevörata causa a resvratireiarabilor este ordinul venit din Meca tutulorsefilor arabi de a incepe resbelul sant incontra europenilor din Africa centrali.
Lisabona, 15 August. Scirea çllarelor
in privinta aparitiunei cholerei la Lisabonaeste lipsiti de ori ce temei4.
Petersburg, 15 August. Ieri ail fost12 decese prin cholera.
Petersburg, 15 August. Regina Gre-ciei a plecat in sträinötate.
Hamburg , 15 August. Boersenhalleafli din Liverpool eh noul vapor Thracian',care trebuia sa fie remorcat asta-nópte de laGreenock la Liverpool, s'a scufundat langi in-sula Man in urma unei furtuni. Echipagiul,compus din 17 ómeni, a petit.
Copenbaga, 15 August. Guvernul aordonat o carantina pentru provenientele por-turilor ruse ale Balticei i golfului FinlandeL
Belgrad, 15 August. Se asigura cáministriI de resbel si de interne 's1' aü dat de-misia; din causa acésta intregul cabinet se varetrage; D. Pasici ar fi remis deja regenteidemisiunea cabinetulul.
Londra, 15 August. Lord Salisbury aanuntat la Camera lorçlilor ca ministerula dat demisia; ministril vor römane la postu-rile Ion Oa la numirea succesorilor lor. Ela intrebat apoi pe lordul Kimberley dacavrea sá 'I dea cate-va informatiuni asuprapoliticei interne si externe a noulul cabinet.De óre ce lord Kimberley nu a conferit hidcu amicii sei, el a declinat acéstä cerere. Ca-mera lorpor s'a amanat pana Joi.
Leaderii liberali aft tinut conferinte Sam-Duminica; lord Rosebery, find plecat
la Ora, nu a asistat; s'a röspandit scirea ciel nu va intra in cabinet.
D. Gladstone a plecat açli la amiaçli laOsborne; nu vor fi sci.H intemeiate asupracompunerei ministerului de cat dupe audientaD-lui Gladstone la regina; dar se consideraca sigur ci D. Gladstone va fi prim lord altesaurului; D. d'Hakcourt, cancelarul esichie-ruluT; Iohn Morley, lord cancelar al Mandel";Bannermann, ministru de resbel; Fowler,presedinte al oficiului guvernului local; Her-schell, lord cancelar.
(Agentia romtinci).
MINISTERUL DE INTERNE
Directiunea general a serviclulni sanitar
BULETINde mirarea bastimenlelor 0 a persónelorallate earantinei la Sulina,la gura Pru-tului 0 la Ungheni, pe çliva de 3 August1892, 0 despre starea seinéteifeti persónelor
inearantinateLa Sulina : in rada. 5 vapóre si 3 basti-
mente cu panze, cu 167 persóne de echipagiiisi 18 pasageri.
La gura Prutului : 20 vase cu 98 persónede echipagiii.
Starea sinötilel persónelor este satisfii-cötóre.
La Ungheni: 50 persOne, töte sanötóse.
Persónele notate mai jos, bine-voind aface diferite ofrande pe la diferite scoll dinWA, ministerul le exprima multumirile sale :
D-nii : Grigore P. Voinea, primar ; TiriciB. Spanescu, notar ; Zuta Grigorescu, Theo-dor N. Stamatopol, Mihalache Stanescu, Pe-tre Voinea, I. M. Ciobanu, Chirilä Popescu,Preotul Marin Ionescu, Marin V. Voinea, Ion
,Stan Ni, Mitrache Mihaiii, Ion Voicu Ma-rin, Marin M. Stinga i alp', din comunaSlaveni, judetail Romanati, aU contribuit cubani pentru facerea a opt band, un hardaiide carat apii, i pentru curnpörarea unei pen-dule de parete, necesare scóleT din acea co-muna.
D. P. Iavorschi, bijutier in Caracal, a da-ruit pentru musöul gimnasiuldi din acel oraso colectiune frumósá de fluturi, insectealte animale inferióre, pia cum si diferite pie-tre i alte obiecte antice.
D-nil : Paul Lazar, proprietar in comunaDumitresci, si C. Iliescu, in comuna Vultu-resci, judetul Olt, aii contribuit cu bani pen-tru cumpörare de carp spre a se distribuielevilor silitori de la scóla din comuna Du-mi tresci .
D. G. C. Buck proprietar i deputat, aoferit asemenea bani pentru cumpörare decarp spre a se distribui elevilor scólei dincomuna Titulesci, judetul Olt.
DIVERSE
In çliva de 20 Iulie a. c., un baiat anumeIón E. Mihailescu, din comuna Turceni-de-J05, judetul Gorj, de ani 19, mergênd la apaJiulul spre a se scalda i fiind luat de cu-rentul apei, s'a inecat.
-X-In çliva de 25 Iulie a. c., a incetat din
viéta, in comuna Borduselile, femeea ZamfiraMihaiii Radu, in etate de 105 ani.
In çliva de 26 Iulie a. c., un Mat anumeThan T. Lacatusu, in etate de 16 ani, de locdin Hudesci, tinutul Bucovina, ce lima lamachina de treerat de pe mosia Corni, judetulBotosani, ducéndu-se, impreuna cu mai multicamarall ai sel, ca si se scalde in Hui Siretsi nesciind si inóte, a fost luat de curentul
'apei i s'a inecat. Cadavrul s'a gasit i seos.
-X-In çliva de 27 Iulie a. c., a incetat din
viéta preotul duhovnic Mirodot ConstantinDinu, de la biserica din comuna Butiman,judetuI Ilfov, in etate de 120 ani, hirotonisitca preot in anul 1806 si incetat din viétadupe un serviciii de 86 ani.
-X-Locuitorul Gheorghe Ión Vieru, din co-
muna iilitea, judetul Neamtu, ametit findde beutura, in çliva de 29 Iulie a. c., pe laorele 11 diminéta, s'a dus sa. se scalde iniazul din acea comuni, unde, cufundandu-sela o adancime de trei metri, s'a Inecat.
De la 4 ( r6) August r 892, orde 8 diininéta. De43 (15) August 1892, orele 8 séra.Bucuresci . . 764.81- 1.01 23 01 + 2.61 611 1 -1 p. noros -1 291 x511 764.21 21.71 W 1 11 p. noros
SANTUL SINOD
SESIUNEA DE PRIMAVÉRA. A ANULUI 1892
Proces-verbal-Winfa din 8 Main. 1892
Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedinta I. P. S. Nitro-polit-Primat.
-Se face apelul nominal si rdspund presenti 14 P. P. S. S. mem-bri, fiind bolnavi : P. P. S. S. Episcopi al Romanulul si al RAmni-culul.
-Se eitesee sumarul §edinteI precedente si se aprobli.-Se comunicA de la biurod petitiunea P. S. Archiered Narcis Cre-
tulescu, prin care rógi pe S-tul Sinod a stArui pe lAngA D. Ministru
al cultelor ca adaoge in budget mica pensiune de 100 lel ce s'asi iprimat.
I. P. S. Mitropolit-Primat : Eù cred c acéstit petitiune si o re-comandAm D-luI ministru spre a o avea in vedere; i ca sA aiM o efi-cacitate, 41 cere chiar ca atit I. P. S. Mitropolit al Moldovel sad cutotii sA ne angagiam a ruga pe D. ministru reda acea micA pen-siune. Priimill acésta?
Vocti : Priimim.I. P. S. Mitropolit-Primat : Atunci pun la vot propunerea emisit
de mine. S'a priimit.-Se comunicA de la biurod duod adrese ale Mitropoliel Moldovel,
relative la cAlugarirl §i se trimit la comisiunea de petitiunT.-Idem adresele S-tel Mitropolil a Ungro-Vlahie, una cu No. 702
prin,care se face cunoscut S-tuluT Sinod suirea pe Scaunul Patriarchalal Antiohiel a P. S. D. D. Spiridon i alta cu No. 703 prin care seface cunoseut S-tulul Sinod suirea pe Tronul Patriarchal al Constanti-nopolulul a P. S. D. D. Neofit.
3120 MONITORIM OFICIAL 5 August 1892
Apt& 7,
Tot; crurtpowilat njv 'AyfavIccittEp2o Etiva Boy ti--,ç'ExxXyl-Gia; TQ POUIAGM105 BaatXdou,
iv &144) lcveúlicat May *a-raryi-o% a801.81; xcd auAatToupyclç, /nu-pfacov, IlarptoipnçMerck; Owuraawç 'Avv.oxa(a; xaliric% 'Avato)*, ..ec.11 iv Xpta-dp tr.pBaCp iyxdpBtov ric3eXciaxin acuraalavanovip.omv.
Celor ce compun S-tul SinodSantitul Sinod al Biserice Re-
gatului Romanesc,,in Santul Spi-rit prea iubiï frall i conliturgi-sitorT , Spiridon, din mila 1u Dum-nedeg Patriarch a mareI Cetati alui Dumnesleg Antiohia si a totRësaritul, Vé trimetem cea inChristos Dumnesleg salutarea frA-tésca din
Prea Santitul Patriarch D. Ghe-rasim, care Mainte de noi luandsA conduca franele aceste preasante Biserici, (land dimisie, dupecum si Santitului Sinod '1 a fostcunoscut, pe la finele lui Martiea anului trecut, din serviciut ce
s'a incredintat, pentru ca. a fostchiarnat a lua ingrijirea i admi-nistrarea Sintei Cetäll apostolicesi a Scaunului Patriarchal, acestprea Milt apostolic si patriarhalScaun a rémas privat (lipsit) deseful, adevératul i canonicul ad-ministrator. RAtuti in adanculsufietultit Prea SantitiI Mitropolitleel ce eraù canoniceee sub acesta,cum si poporul ales a lui Dumne-slei, ci In timpi criticl aù rémasorfani de propriul lor Àntéig-PAs-tor si Patriarch, nu s'aitlenevit ase aduna in acétá Cetate, care este
Scaun Patriarchal, si cu cea maimare ingrijire ati facut ca si sub-siste administratorul i conduct.-torul corabiel a acestel prea grateBiserici. Cad cunoscég bine ci intot-d'a-una acésta suferea greg,pentru cA in vremele aceste de peurma nevoile s'addar prin buna vrereasi harulpreabunului Dumnesleü, intrunindu-sePrea Santitil Mitropofill i elandvoturi canonice pentru a se alegeAntêiul-Sesleor, ne ag ales iae Noica sA luAm administrarea acestuiPreaSfant apostolic si patriarchalScaun. Acestea sag petrecut peand Noi eram in Bethleem tad-ministram epitropiceste in acelSfant oras acea BisericA mult res-pectata si universal, cu invoireaprea fericitului i prea SantituluiPatriarh al Ierusalimulul, sub alcarui Scaun apostolic si patriarchalam fost pAna acum, find inscrisin chorul archiereilor lui. Am fostcopinsl de multi témA, and a-dunarea Santitilor Archierei ne avestit cele savêrsite asupra nóstrAprin mila lui Dumnesleg, pentruca pe de o parte cunóscem slibi-ciunei nóstrA, pe de alta find canu ignoram ca suntem clamaia lua administrarea Biserice ba-trane i apostolice, i alti datastrAlucitA in vechime ; iar acumfórte zguduitA si amenintati ,
(6.0. &pa 6ap6 Rat audicnaxtovcpoptiov, p.ay(art) ai 808vvi.
Taiira 8' t p.av BtaXoytop.ivwv xalTbv Oeov IxeTeuóvnov, 67c(A); panfulYjp*, .4Trosol tp.tv, 6i xal 1 a?'tp.,4 TaTayp,iwq BaatXafa itivaucravinì rri id.tesipa aaoy51-3. Kai NI yv6v-Ta; iratOapxiiaat xaXotkro
stramtorata de multe nevol si defórte multe primejdii i incercalde vrajmas1 cu multe nume. Deaceea sarcina este grea i fórte cuanevoe de purtat, iar réspundereaprea mare. Acestea cugetandu-leNol i rugand pe Dumnedei ca sa nelumineze, ni s'i anuntat ca i Im-pèratia stabilita asupra nóstra aaprobat alegerea nóstrA. i darsciind ci trebue sa ne supunemglasulul ce ne chiamA, pe care'I am socotit ca chiimare i vointiDumnedeésca i punêndu-ne Votesperantele in Marele Dumueslei,a caruiu putere sa sévirsesce intruslibiciune, ne pregalém ca sA pi-rasim stanta Cetate, dar timp detrei lunl n'am putut atinge sco-pul, din cuusA cA atunci era ban-tuit i Damascul i alte localithtïale Siriei de MA, find interdisaori-ce comunicatie in acéstA téra
cu confiniile i mai departe. Insfdrsit fiind permisa comunicaliacu Siria, radicandu-ne din stantaCetate am sosit la Damasc la 31a trecutel luni, in aceeas1 sli fa-cêndu-se instalarea nóstri con-form cu vechile santite obiceitnibisericesci predominante, in mid-locul une bucuril nespuse a de-rului si al poporulul ales al Dom-nultil, am luat in mani &Mieleacestul Prea Sant apostolic si pa-triarchal Scaun.
Urmand i supunéndu-ne bunu-lul vechig obiceig bisericesc pre-dominant si discipline dupe care,eel ce de curênd, priimesc franelespirituale ale sfintelor lui Bum-nedel biericT sa vestésca in-stalarile intve el prin scrisori deaseslare in Scaun, pentru ca lege-
lura unirei in Christos Dumne-deg sa se conserve nentrerupt,ca toti sA cugete intre dênsil ace-easl in tóte Bisericele de sub Cer,
ce sunt in conunirea cre-dintei sa fie i in comunicatia dra-gostei ; bucurandu-ne cu sufletulvenim prin aceste fratesci scrisoriintronistice sa cercetim (insciin-lAm) S-tul Sinod i sa vestim celesévirsite cu mila lui Dumneslegasupra nóstra, imbritisandu-vë cumult dor sfant i trimitênd salu-tare din Mima fripsca respecto-silor membri al lui, cerênd de lael ca si ne fie' neincetat ajutorgata i sprijinitor, i indreptandcererile (rugAciunile) sale cakeMirele ceresc al Bisericel, Marelesi cel mal inalt Archiereg Chris-tos Dumnedeulnostru,ca lumi-natl cu lumina cunoscinte Salecelel Dumnedeesci si de cAtre El
sA ne aratim vrednici insèvirsirea incredintatel noè preasantel i Inalte serviri, de si férte
ay6.1ZYA, 01.0 WO a' dea& ma ma&ive,v ouvte...itv iv gpyotç xatXóyotç met ypap.p.aatv eiç oixoBopirp
grele. Intrerupem cuvéntul. Iaranii Vostri cerem de la prea bu-nul Dumnedeil si fie prea multi
cu sanetate.In Damasc, 1892, Februarie 4.
Al SantuluI i Santitului Sinodiubit in aristos frate
si in totul gata1- Al Antiochiet Spiridon.
No. reg. 5.712.
Prea Santite i Prea Venera-bile Mitropolite al Ungro-Vlahiei
Primat a tóta Romania, fratein Christos Duinnedeü, Prea iu-bite si Prea dorite i conliturgisi-tor al smerenieI nóstre, DomnuleIosef, salutarn fratesce Ia Domnulpe prea iubitasi vanerabila VóstrAPrea Santenie.
Prin nespusa vointa A Celui PreaInalt i cu sânta lul consimtire,in urma odihnirei in Domnul apredecesorulul nostru de vecinicaamintire, Domnul Dionisie Adria-nopolitan, find chiamati, conformregulelor nóstre, la Prea Sântulapostolicul i ecumenicul Scaun,venim sa indeplinim santa nóstradatorie, incuviintatä si de parintiinostril de a aduce la cunoscintavenerabilei i prea iubiteI Saute-nieI Vóstre acest evenitnent; pe deo parte spre a Mari mai mult,prin legaturI nedeslegate, dragos-tea cea de Dumnedeil clAruita,care prin harul lui Christos dom-nesce intre Bisericele Sale; iar pede alla parte, in consideratiuneasfielei de care suntem coprinsl,
cu gréua cu desevirsireanevoe de purtat sarcina ce peneasteptate ni s'a impus, venimsa invocAm rugaciunile i urarilefrAtescI si de Dumnedeil priimiteale respectabileI Vóstre iubirl ,pentru ca sa ne vie in ajutor i sane incuragieze la perfecta indepli-fire a inaltelor i serióselor da-toril patriarchicesci, ce s'a incre-dintat slabiciunel Nóstre.
Deci, salutandu-Ve cu salutaresantä i cerênd de la Dumnededsa Ve claruiasca imbelsugatä ro-dire de faptele ce pot contribui laevangelica intocmire a tututor Bi-sericelor Ortodoxe si la mantuireasufletéscd a evlaviósel turme, pusisub 'Astoria Sânteniei Vóstre ceaiubitóre de Dumnedeil i lul Dum-nedeil placuta, cum si celor-altifrap in Christos Santi ArchiereIdin jurisdictiunea Vostra; Ve ru-garn sá Ne pornenip in rugaciu-nile Vóstre catre Dumnedeil
6aap.,:aç flavtEpárriToç erfa-neo; iv Xptatii) etBEX?bç scat 6Xca;7spóOup.o;
-1- '0 licavorantvouneXita; Neóputoç.
pururea sà Ne acordati semnenumeróse de dragostea fratéscamai vértos sa Ve asociall cu Noiin fapte, in vorbe i in scrisoripentru edificarea trupulta luiChristos, de la care anii Vostrisa fie multi, sänetosi si de man-tnire.
1891, Noembre 14.Al Prea scumpeI i venerabileI
Vóstre Prea SanteniI, iubit inChristos frate, in totul gata,
Neofit al Cons1antinopolulu3..
Rèspunsul I. P. S. Mitropolitul-Primat al S-tului Si-nod la ambele ad rese :
Prea Sdnte PeiriPte 1Bucuros am priimit fratésca epistolä patriarchicésca a Prea SfintieI
Vóstre, de la 14 Noembre expirat, prin care, pe de o parte, ne facep cu-noscut cA cu bine-cuvêntarile bunulul i Prea MilostivuluI Dumnedeü,ai ocupat prea santul, apostolicescul i ecumenicul Scaun al Constan-tinopolului; iar pe de alti parte ne all dat frätésca serutam in Chris-tos Dumneded i stapanul nostru, dupe santele datini parintesci, bite-meiate pe cuvintele apostolulul : Pazip unitatea duhovnicésca inlegatura
Priimindcu placere sufletésca acésta serutare din partea Prea SântielVeistre, ne grabim, la r6ndul nostru, sa corespundem cu aceeasi dra-goste fratóscá i sá felicitim din fundul inimeI atAt pe Prea SâtìliaVóstra pentru Malta si de Dumnedeii daruita demnitate la care apfost chiamat cat si pe clerul venerabil i turma ortodoxA, pentru ca aavut parte de un pastor inzestrat cu felurite merite duhovnicescicu insemnate virtup. i find convins cA prea iubitóre de DumnedeiiSantia Vósträ, in asa noun, Malta i santa misiune, va gasi, cu buna-vointa i ajutorul divin ocasiuni i o cariera mai vastä i mai hatingspre a Vi exercita intelepciunea i capacitatea el incercatä, adresamurarile i rugaciunile nóstre cAtre vecinicul i prea bunul Mire al Bi-sernei i Archi-pAstorul Durnnedeii i Mântuitorul nostru, care purureacunósce vasele alese si la timput oportun le intrebuintézA la slujba ce-lor saute, pentru ca sä däruiasca dragosteI Prea SAntiel Vóstre Ana-tate, viata indelungata, puterea i curagiul duhovnicesc, spre a con-duce la limanul mantuird evlaviosa plinire a Bisericei.
Peste tóte acestea, incredintându-ne In reciprocitatea sentimentelorfrätesci din partea dragosteI Prea SintieI Vóstre, o rugam sa nu uitepe smerenia mistra cu ocasiunea santelor ei rugaciuni citre Dumne-deil, pentru ca sa acorde i s1àbciunei nóstre harul i mila sa nemär-ginita, spre a aduce sânteI Sale Biserici serviciI, conform cu PreaSanta vointa a Archi-pAstorului i MântuitoruluI nostru Iisus-Christos,cu al carul ajutor aniI Prea Sfintiei Vóstre- sa fie mulp, sänetosi si inamânduoè privirile fericip.
Presedinte, f losif Mitropolit al Românieti.
I. P. S. Mitropolit-Prirnat : Pe de o parte, ye rog, sA luam act deacestea, iar pe de alta, eù ai propune ea aceste comunicAri sa le tri-mitem la tipografla Cártilor Bisericesci" spre a se publca in jurnalulBiserica Ortodoxä Romana" atat in limba ro.nana cat si in cea gréca.
I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Eü ye rog sa 'ml permiteti a ob-serva cA traductiunea acestor acte nu este facuta in limba romanéscaa BisericeI nóstre. Cel care a tradus aceste acte nu a avut cunoscintAde limba BisericeI nóstre si de termeniI sei obicinuip. Ed am auditterMenul de slujbas Acest cuvént se da la top alergatorit Noi in-trebuintarn cuvêntul de wconliturgisitor".
P. S. Episcop al Duneirei-de-Jos: SA se prefaca traductia.I. P. S. Mitropolit-Primat : Prea Santitilor I Scip ca noi nu avem
nid pe lânga Mitropolie, nicl pe lângi S-tul Sinod un traduce-tor. Acumpun la vot propunerea de mai sus facutä de mine ca sa lam act si sase publice in jurnalul Biserica Ortodoxi Romina".
S'a priimit.
3122 MONITORUL OFICIAL
Se comunica de la biurog 4 adrese ale eparchiel Husilor relativela cAlugärirl si se trimit la comisiunea de petitiuni.
P. S. Calistrat Bêrlädeanu citesce pentru a duoa órä propune-rea din sedinta de la 6
I. P. S. Mitropolit-Primat : ComunicAri nu mai avem; prin ur-mare intritm in ordinea lei.
La ordinea avem raportul comisiunel ad hoc pentru cercetareacompturilor de gestiune ale tipografiel CArtilor Bisericesci" pe anulbudgetar 1891-1892. P. S. raportor este rugat sA bine-voiascA a '1 dacitire.
P. S. Archiereti Dionisie Craioveanu, raportor, citesce raportulcomisiunel ad-hoc pentru cercetarea compturilor de gestiune ale tipo-grafiel CArtilor Bisericesci" pe anul budgetar 1891- 1892, In co-prinderea urmátóre :
Inc& Prea Sdnfite Stdpáne,
Subsemnatil membri ai comisiunel insäreinalA de S-tul Sinod cucercetarea compturilor de gestiune ale tipografiei Cärtilor Bisericesci"pa anul financiar 1891-1892, intrunindu-ne Mercurl, 6 Maid a c.,In localul tipografief, am procedat la verificarea socotelilor, iar resul-tatul este urmátorul :
1) Veniturile tipografiel, pe anul financiar 1891-1892, se urci lasuma de 52.947 lei si 30 burl. Aceste venituri earl justificat ast-fel :Sumele incasate de pe diferite imprirnate, plata tipärirei revistel Bi-serica OrtodoxA RomAnA" i desfaceri directe, prin condica de casä; iarvirKlárile indirecte, prin raporturile Protoiereilor de Inaintarea banilorpentru comenOile %cute.
2) Cheltuelile casei, pentru anul financiar 1891-1892, am consta-tat cri s'ail fAcut In modul urmátor : a) Salariile personalului admi-nistrativ ; b) Salariile personalului de culegetorie ; e) Ale personaluluiatelierulul de machini ; d) Cumperarea de material tipografic, hârtie,liter* cleili; e) Cheltueli de legátorie, i f) cheltueli de corespondentA
extraordinare. Aceste cheltueli justificat prin piese In regull.Totalul cheltuelilor se ridici la suma de 46.168 lei si 95 WM', re-
manénd, la finele lui Martie 1892, In casa tipografiel, un excedent de6.778 leT si 35 banI.
Tóte aceste cheltuell fAcut In marginile budgetulul,du-se cá s'aii Writ IncA i urmätörele economil :
La § personalul administrativ
observân-
LeT B.
40de culegetorie 2.509 19
I) atelierului de machini 1.695cheltueli de iluminat 173 06
extraordinare 2.080 55de legátorie 392 24
- In total . . . 6.890 04
La § cheltuelilor pentru material tipografic s'a cheltuit mai multsuma de 3.846 lei si 12 ban!, deci s'ar párea cif s'a trecut peste pre-vederile budgetare cu acéstá sumá; dar de fapt lucrul stä alt-fel: Lainceputul anului expirat 1891-1892, plana asupra tipografiel o datorie,la casa Socec & Comp., de 12.978 lei si 74 ban!, datorie filcutá Ind dinanul 1888-1889, asupra &Am ea tipografla avea de incasat 6.897 leide pe imprimatele Didahiile vol. II si raportul comisiunel S-tului Si-nod de la ministerul de culte, care sumA s'a incasat i achitat tot o-data. In anul expirat; iar restul de 6.081 lei si 74 ban!, pAná la 12.978lei si 74 ban!, datorie totall, s'a plätit din casa tipografiel i cu modulacesta s'a lichidat ori ce datorie. Acéstá sumá de 12.978 lei si 74 baninu era prevNutá In budget, ci numal 20.000 lei, surná necesarA pen-tru material tipografic pe anul respectiv. Directia tipografiei insá aplAtit acéstá sumá de 12.978 lei si 74 bani ca datorie; iar cu restulde 7.021 lei 0 36 ban! OW. la 20.000 le! prever,luti in budget, plus3.846 lel si 12 ban! ; In total 10.867 lei si 38 ban!, a intámpinat tótecheltuelile de material tipografic, asa cá de fapt i la acest paragrafs'a fácut o economie reali de 9.132 lei si 62 bani, i cu chipul acestase justificA suma de 3.846 lei si 12 ban!, ca cheltuiti in marginile pre-vederilor budgetare.
(*) A se vedea Monitorul ofleica No. 99, pagina 3101, colóna H.
5 August 1892
Pe lângá situatiune, comisiunea a cercetat 0 18 tablouri anexate pelângá situatiune, prin earl se constatá modul desfacerel cArtilor i pli-tile fAcute de Protoierei, cum si datoriile ce ail a se achita i earl, insumil de 22.113 lei si 03 ban!, tree ca venituri pentru anul present1892 1893.
Comisiunea a mal avut In vedere i tablourile coprindátóre de teiteimprimatele efectuate in tipografie de la infiintarea eT pAná in present,In care se aratA numárul exemplarelor imprimate, desfacerile anualedirecte i prin ProtoiereI, precum i numárul exemplarelor aflate indeposit la 1 Aprilie 1892.
Tot cir acestea priimindu-se de la secretarul i comptabilul tipogra-fie! o petitiune prin care cere a 'i se spori salariul cu 40 lei lunar sprea avea 100 In loc de 60 lei ce are in present, avéndu-se In vederepropunerea D-lui director respectiv In acéstá privinä, comisiunea opi-nézá a se admite justa sa cerere cu inceputul anului present, avéndu-sein vedere positiunea sa, precum i timpul de oeupatie ce 'i se reclamAde acest post.
Acesta thud resultatul cercetArilor, comisiunea, prin subsemnatulraportor, le supune la aprobarea S-tului Sinod.
Sunt, cu adâne respect, al Inalt Prea Sintiel Vcistre,prea plecat i supus servitor,
t Dionisie Craioveanu.
I. P. S. Mitropolit-Primat: Se pun la vot conclusiunile raportululcomisiunei i S-tul Sinod aprobä.
Idem raportul comisiunel ad hoc pentru cercetarea compturilorde gestiune ale jurnalulta Biserica ortodox4 româná", pe anul1891-92, in coprinderea urmátóre :
Inalt Prea Sänlite Stdpetne,In conformitate cu votul dat de S-tul Sinocl in sedinta de la 5
Maiil a. c., comisiunea insiireinatá cu verificarea compturilor de ges-tiune ale redactiund revistei Biserica ortodoxi romAnA", pe anulfinanciar 1891-92, Intrunindu-se Mercuri, 6 Maiil a. c., a procedatla cercetarea socotelilor, iar resultatul oblinut este urmátorul :
1) Veniturile reviste, pe anul 1891-92, ail fost de 40.035 lei,2 ban!, provenite din abonamente directe pe anul expirat, din rámá-site de incasat pe anii 1882-1892, din vin4area cärtilor de Te-Deum, din abonamente directe si din alte venituri extraordinare.Tóte aceste venituri s'ad justificat de comitetul redactor cu rapor-turile Protoiereilor de inaintarea banilor i cu chitante eliberate directde redactie.
Veniturile totale ale revistei ar fi trebuit sA fie in sumA de 103.519lei, 77 ban!, din car! nu s'a putut incasa de cât 40.035 lei, 2 ban!,rámânênd a se incasa in anul acesta 1892-1893 suma de 63.484lef, 75 bani, coprinslêndu-se aci i remisa Protoiereilor.
2) Cheltuehle easel revistel s'ail urcat la suma de 38.371 lei, 91bani, car! scklêndu-se din suma totalá a veniturilor de 40.035 lei, 2ban!, rèmâne ca excedent pentru anul financiar viitor sums de 1.663lei, 11 bani.
Cheltuelile s'affjustificat prin : plata cAtre tipografie pentru irnpri-matul revistel, achitarea salarielor membrilor comitetultg redactor
arnploiatilor, cum 0 expeditia i corespondenta jurnalului, presin-tându-se piese in regulA pentru tóte aceste cheltueli.
Tablourile presintate pe lângä situatiune aratA : datoriile Protoie-reilor, modul plitirei datoriilor i rámásitele de incasat la 31 Mar-tie 1892.
Din totalul cheltuelilor se vede ca comitetul de redactie s'a tinutin marginile budgetului.
Pentru a se putea incasa rèmäsitele din anil trecull, prevNute intablourile anexate pe lingl situatie, comisiunea opinézá a se Inaintadin timp tablouri P. P. S. S. Episcopi Eparhioti, de datoriile exis-tente la fie-care Protoierie, rugAndul a ordona Protoierilor ca sA grA-béscá cu incasárile banilor si Inaintarea lor la redactie.
Acest resultat, comisiunea, prin subsemnatul raportor, '1 supuneaprobArei S- tului Sinod.
Sunt, cu cel mai adânc respect, al Inaltei Prea SintieiVóstre, prea plecat i supus servitor,
t Dionisie Craioveauu.
5 August 1892 MONITORUL CTIOIAL 3123
I. P. S. illitropolit-Primat : dap voe sA dic dte-va cu-vinte asupra conelusiunilor raportului comisiunei ce s'a citit.
Comisiunea opined ca datoriile, cart sunt rèmase de incasat asu-pra jurnalului, sl se ineaseze prin inter ventia episcopului respectiv.Ed sunt in contra acestei pArerl.
DacA s'ar urma asa, cancelaria episcopiilor n'ar li de cat un biuroú deinregistrare. Pentru ce redactia sA nu se adreseze direct la ProtoiereilSA aild corespondentA cu ei, i numai in casul and an gAsi opositie,sad lipd din partea veri-until Protoiered, attmci si vinA cu plAngerela Episcop. Dar ca sA fad pe Episcop biurod de inregistrare, et nupriimese acéstA idee.
Dad P. S. Vóstre priimii acéstA pArere, vè rug sA schimbatl con-clusiunile raportultil.
P. S. Episcop al Duneirei-de-Jos : Punell la vot opiniunea I. P. S.Vostre ca cea mai depArtatA, ca sä o votAm.
P. S. Archiereit Dionisie Craioveanu, raportor: I. P. &rite! In con-clusiunile acestui raport, pentru jurnalul Biserica ortodoxa, n'am pu.tut gasi alte conclusiuni mal nemerite de cit acestea.
Dad insA aceste conclusiuni nu convin I. P. S. Vóstre, le retril,inlocuindu-le cu opiniunea ce all emis.
P. S. Archiereü Gerasim Iitesceanu : Ed asi crede cA conclusi-unile sunt feirte nemerite, si find fácute ca i in alti ant, se aratä d-mAsitele din anif trecur i datoriele ce trebue a ti incasate de cAtreProtoierel, si de aceea comisiunea, prin conclusiunile raportulul, rógIpe Chiriarhi ca sA pund in vedere Protoiereilor sA activeze incasai eaabonamentelor remase neachitate. De altmintrelea se urméd deja co-respondentA directA intre Protoierel i intre comitetul jurnalulul.
In ceea ce privesce rërnAsitele, cred cA este bine sA se faci cunoscutde cAtre comitetul jurnalului, P. P. S. Lor Chiriarhi, earl dinProtoierei ail incasat i achitat r6mAsitele i cari nu.
P. S. Episcop al Argesului : I. P. SAnte ! Modul cum s'a fácul ra-portul si cum comisiunea 's1 a exprimat opiniunea pentru a se inter-veni pe lAnga Episcopi, s'a mai fitcut de S-tul Sinod.
Comisiunea, prin conclusiunile raportulul, opined ea, prin votul ce
MINISTERUL AGRICULTURE!,INDUSTRIEL COMERCIULU1
DOMENIELOR
Buletin de preturile a diferite produsepe pietele striiine, mai jos indicate, indecursul timpului de la 24 Julie petnet la
I August st. n. 1892 *)
BOII
Germania : Lipsca , 100 kilo boi ucisi150-182.50 ; Framfort spfein, 50 kiloboi viI 77.50-82.50, kilo boi ucisi t75ping la 1.80; Hamburg, kilo boil vil hrinillcu *dune 1.38-1.70; Breslau, 50 kiloboil vil 27-47, idem boil ucisT 52.50 pAnAla 67.50 ; Stuttgart, 100 kilo boil vii hd-nip in staul 82.50-90, idem boil ucisi 165pAnA la 180 ; Brema, 100 kilo boii ucisi140-172.50; Berlin, kilo boil ucisi 1.50pAnA la 2.
Italia : Genua, 100 kilo boil vil 105pAna la110, idem boil ucisi 120-125 ; Tu-rin, kilo boil vii 0.60-0.80, idem boil ucisi1.15-1.75; Venetia, 100 kilo boii vii 70pAnA la 75, idem boil ucisi 130-140.
Beigia : Bruxel, kilo boil vil 0.68-1,idem boil ucisi 1.20-1.55; Anvers, kilo boilvii 0.74-0.91, idem ucisl 1.20-1.55 ;Liege, kilo boil vil 0.75-0.90, idem ucisi
) Prepirile din acest buletin sunt t6te arlitateIn la nod, afara de acelea pentru cart se face oanume indicapune.
se va da de S-tul Sinod, sA se facA interventiune cAtre I. P. S. S. Mi-
topolitil si P. P. S. S. Episcopi, ca sA punA pe Proteierei in mirarepentru plata datoriilor jurnalului.
Asa dar comisiunea, avend in vedere acésti practici urmatá paidacum de eAtre S-tul Sinod, de aceea s'a si pus acéstA opiniune in raport.
Actin), dacA S-tul°Sinod crede cA este bine sA. se mantinA opiniuneaemisA in raportul comisiunel, bine; dad nu, n'are de cAt s'o inlocu-iascA cu opiniunea ernid de I. P. S. Mitropolit, Presedinte.
I. P. S. Mitropolit-Primat: Dar pArerea P. S. Vóstre care Este ?P. S. Episcop al Argesului: PArerea mea este aceea care este
emisi in raportul cornisiunei.P. S. Episcop Itusilor : I. P. SAnte ! Cred cA opiniunea emistt
de comisiune, prin raportul sèd, este fórte bunA ; cAci ori cum ar filucrul, i ori cAtA greutate ar internpina Protoiereil, tot este mai binecAnd sunt pusl in miscare de ditre Chiriarhul respectiv, de cAt de co-mitetul jurnaluldi. CAnd sunt pusl in miscare de dtre Episcopul res-pectiv, atund ei se stimuled mai mult.
De aceea surit de parere ea sA se priiméscA opiniunea emisA de co-misiune prin raportul
I. P. S. Mitropolit-Primat : Prea SAntiti PArinp ! Sunt duoè pA-rerl emise in aceitA comisiune: una emid de mine, ca comitetul re-dactor al jurnalultil Biserica ortudoxi romAne si corespundi di-rect cu Protoiereii, i alta emisA de P. S. Episcop al Husilor, ea sA semantinA conclusiunile raportului comisiuneL
Pun dar la vot propunerea emid de mine ca cea mai depArtatA.Cine este pentru sA bine-voiasel a ridica maw.
S'a votat cu 9 voturi din 14 votanti; prin urmare este majoritate.A§a dar, comitetul redactor va comunica d'a dreptul cu Protoiereil,numai in cas extraordinar, cAnd veri-un Protoiered se va arAta in-
subordonant, se va interveni cAtre Episcopul respeetiv.Acum, ne mai find nimic, ridic sedinta; cea-altA sedintA o avem
Marti, 12 Maid, orele 9 a. m.1- Presedinte: Iosir Mitropolit-Primat.
Secretar, loanichie Bacaoanul.
0.75-0.90 ; Ostanla, kilo boii vii 0.98pAnA la 1.28, idem ucisl 1.65-2.10.
Holanda : Amsterdam; 4/2 kilo boil vil0.80 0.90; Rotterdam si Amsterdam, kiloboa vil hrAniti cu pAsciune 1.32-1.52.
Elvetia : Zurich, 100 kilo boil vil (cAn-tAriti tlAmA41) 83-87, idem boil ucisi(cAntAriti in 4/4) 155-165; Berna, I/2 kiloboii uciol 0.75-0.85.
Englitera : Londra, 50 kilo boii vii hrà-nil pasciune 33.30-37.30, idem boilucisl 56-78.40.
Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo boilvii 113.56 134.59, kilo boil ucisi 0.92 2.
Turcia: Constantinopol, boil vii de suhatvelnitA capul 94-350, kilo boii ucisl
1.25 1.45; Salonic, boil vii de suhat capul90.90-147.72, kilo boil ucisl 1.02.
ping. la 0.97.Bulgaria : Rusciuk, boil vii cAntArind
150-250 kilo eapul 60-120, 100 kiloboil ucisi 60-70.
Ispania : Barcelona, boil vil capul 300pfina la 425, kilo boil ucisl 1.60-1.70.
Asia-MicA : Smyrna, ocaua boil vii 0.75,idem boil ucisl 1.20.
VACILE
Germania : Lipsca, 100 kilo vacile ucise120-162.50; Franc fort s)Mein, 50 kilovacile vii 67.50-72.50, kilo vacile ucise
1.25-1.50; Hamburg, kilo vacile vii hd-nite cu pasciune 1.12-1.50 ; Breslau, 50kilo vacile vil 27-47, idem vacile ucise52.50 67.50; Stuttgart, 100 kilo vacilevil hrAnite cu pAsciune 50-77.50, idemvacile ucise 100-155; Brema, 100 kilovacile ucise 112.50 158.75; Berlin, kilovacile ucise 1.50-2.
Italia: Genua, 100 kilo vacile vii 80-82,idem vacile ucise 110-115 ; Turin, kilovacile vit 0.50-0.70, idem vacile ucise 0.70Ora la 1.20; Venetia, 100 kilo vacile vil65-70, idem vacile ucise 125-150.
Belgia : Bruxel, kilo vacile vii 0.62 *Ala 0.82, idem vaeile iicise 0.80-1.30; An-vers, vacile vil capul 210-510, kilo vacileucise 0.80-1.30; Liege, kilo vacile vii 0.65pAna la 0.80, idem vacile ucise 0.65 0.80,Ostanda, kilo vacile vii 0.80-1.10, idemvacile ucise 1A0--1.60.
Holanda : Amsterdam, 4/2. kilo vacile vii0.90-1; Rotterdam si Amsterdam, kilovacile vii hrAnite cu *dune 1.32-1.52.
Elvetia : Zurich, vacile vil capul 200 phila 400, 100 kilo vacile ucise 100-135;Berna, ih kilo vaeile ucise 0.70-0.75.
Englitera : Londra, 50 kilo vacile viihrAnite cu *dune 25.50-36, idem vacileucise 50.30-56.
Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo va-cile vii 113.56-134.59, kilo vacile ucise0.92 2.
Turela: Constantinopol, vacile vii de su-
3124 MONITOR Uri OFICIAL 5 August 1892
hat si velnita, capul 155-390, kilo vacileucise 1.30-1.45; Salonic, vacile vii de su-hat capul 90.92-147.72, kilo vacile ucise1.02.
pAnA la 0.93.Bulgaria : Rusciuk, vacile vii cântarind
100 180 kilo capul 35-70, 100 kilo va-cile ucise 60-70.
Ispania : Barcelona, vacile vii capul 200pAna la 220, kilo vacile ucise 1.50-1.60.
Asia-Mich : Smyrna, ocaua vacile vii0.90, idem vacile ucise 1.30.
OILE I BERBECH
Germania : Lipsca, 100 kilo oile vii 70papa la 85; Francfort Mein, kilo oile vii1.55-1.60, idem oile ucise 1.62-1.75 ;Hamburg, kilo oile vii hränite cu päsciune1.50-1.62 ; Breslau, 50 kilo oile vii 25pAnA la 34.50, idem oile ucise 40-65,idem oile ucice engleze 67; Stuttgart, 100kilo oile vii hrtinite cu *dune 75--87.50;idem oile ucise 150-175, Brema, 100 kilooile ucise 110-158.75 ; Berlin, kilo oilevii 1.12-2.
Italia : Genua, 100 kilo oile AI, 60-65,idem oile ucise 120-125 ; Turin, kilo oileucise 1.10-1.60; Venetia, 100 kilo oile vii55-60, idem oile ucise 95-105.
Belgla : Bruxel, kilo oile ucise 1.20 Orala 1.90 ; Anvers, kilo oile ucise 1.20 pAnd.la 1.40 ; Liège, kilo oile vii 0.60-0.75,idem oile ucise 0.60-0.75 ; Ostanda, kilooile vii idem oile ucise 1.80-2.20.
Holanda: Amsterdam, lia kilo oile vii0.80 0.85 ; Rotterdam i Amsterdam,kilo oile vii hränite cu pascIune 1-1.20.
Elvella : Zurich, herbed vil, 1-a calitate,germani cu Yana pe el, cântarind 50-60kilo perechea 60 70, 100 kilo oile ucise135-155; Berna, lit kilo berbecil 1,410.35pAna la 0.40, idem berbeci ucisi 0.70 pAnäla 0.80.
Englitera: Londra, 50 kilo oile vif hra-nite cu *dune 33 60-43,60, idem oileucise 64.40-95.20.
Austro-Ungaria: Viena, perechea oile vii21.03-42 08, kilo oile ucise 0.63-1.89.
Turcia: Constantinopol, oile vii de suhat,capul 11.05-15, kilo oile ucise de suhat1.40-1.60; Salonic, oile vil de suhat capul22.73-26.13, kilo oile ucise 0.90.
Grecia : Pireu, ocaua oile ucise 1.30.Francia : Nisa, livra de 500 grame 0.76
pAna la 1.07.Bulgaria: Rasciuc, oile vil cântArind 15
Aid la 20 kilo capul 7-10, kilo oile ucise60-70.
Ispania: Barcelona, oile vil capul 10 18kilo oile ucise 1.30-1.90.
Asia-Mich : Smyrna, ocaua olle vit 1.20,idem oile ucise 1.60.
PORCH
Germania : Lipsca, 100 kilo porcii vil157.50-165; Francfort sl Mein, kilo porciivil 1.63-1.65, idem porch ucisl 1.87-2 ;Hamburg, kilo porciI vii hriniti in staul
1.43-1.60; Breslau, 50 kilo porch vii54 50-60, idem poreil ucisI 75 77.40,idem porci de Bakony 67; Stuttgard, 100kilo porch' vii hrAniti in staul 105-120,idem porch' ucisi '145 157.50; Brenta, '100kilo porcii ucisi 135-152.50; Berlin, 100kilo porcii ucisi 1.37-2.
Genua, 100 kilo porcii vii, 90-95,idem porcii ucisl 135 145; Turin, kilo por-chi vii 0.80-1, kilo porcii ucisl 1.20-2.25.
Bruxel, kilo porch ucisi 1.10paná la 1.30; Anvers, porch' vii capul 15pâra la 45,1tilo porci ucisi 1.10 1.30 ;Liège, kilo porcii vii 1-1.10, idem porciiucisi 1-1.10 ; Ostanda, kilo porch' vil1.10 1.60, idem pore! ucisl -1.80-2.10.
Holanda: Amsterdam,V, kilo porcii vil0.50-0.60; Rotterdam 0. Amsterdam, kiloporcil vil hränii cu pasclune 0.88-0.98.
Elvelia : Zurich, 100 kilo porcii vii, cAn-täritl flámândi, 100-105, idem porch ucisicântAriti cu slanina i gräsimea 130 140;Berna, porch vil caput 27-105, 1/, kiloporch ucisi 0 90.
Englitera : Landra, 50 kilo, porch' viihranitI cu näsciune 54-57, idem porch ucisl67 .20 72.80.
A ast ro-Ungaria : Viena, 100 kilo porchvii 77.81 9 6 , 7 4, kilo porch ucisi 1.05 IAAla 2.10.
Bulgaria : Rusciuk, porch vit capul 60pânä la 120, kilo ucisi 100-120
Ispanla : Barcelona, porch vil de un ancaput 50 60, kdo porch ucisi 1.50-1.60.
Asla-Mich : Smyrna, ocaua pore! viI1.30, idem pre! uci0 1,60.
GRAU
Germania : Lipsca, 1.000 kilo grAul in-digen 235-242.50 ; idem grAul strain218.50-242.50; Frantfort sl Mein, 100kilo griul indigen 23.75 24.80, ideal grAulstrain 22.50-24 30; Hamburg, 1.000 kilograil( de Rusia si de la Dunäre de 123/27 libre168.70-187,50, idem grAul. de Holstein, de120/2,3 libre 218.7t--231.25, idem grAul dèAmerica 187.50 192.50 ; Breslau, '100kilo grAul alb indigen 22.80-25.30, idemgrAul alb 22.60-25, idem grAul de Serbia23-21, idem de Rusia 24-25; Stuttgart,100 kilo grAul nog de Ungaria 27.50, idemgrAul românese 24.06-24.38, idem griulindigen 26.25, idem grAul de Rusia 26.23;Brema, 1.000 kilo grAul rornânesc värnuit216.25-218 75, idem grani indigen nevd-muit 182.50, idem grAul strain várnuit 225;Berlin 1.006 kilo 200-247.50.
Italia : Genua, 100 kilo graul de Pie-mont i Merdional 22,50 24, idem grAul ro-minesc 21.50-22.50, idem grAul indigen21.75-22.75, idem grAul strain 21.75 pAndla 23.75; Tarcia, 100 kilo 23.75-25.50;Venetia,100 kilo grAul românescdin bariera 18-19, idem grAul indigen 21'Ana la 23, idem grAul strain, pretul afarAdin barierä 21-23; Neapole, 100 kilo grata.românesc 17-18, din cart' urinézi a se scadeleI 1 11/, de 100 kilo pentru asigurAretransport de la Braila-Galati la Neapole.
Belgla : Bruxel, 100 kilo grid indigen
18-19; Anvers, 100 kilo grAul românesc151/i-1834, idem 0111 indigen 17 221/2,idem grAul strain 141/2-193/4 ; Liège, 100kilo grdul indigen 19-20; Ostanda, hec-tolitrul g rAul indegen 17 18.
Holanda : Amsterdam, 2.400 kilo grAulde Varna si de Balcik 366-372; Rotterdamsi Amsterdam, hectolitrul grAul indigen9.40 17.60.
Elvella : Zurich, 100 kilo grAul din Mun-tenia 19.50-22, idem grul din Moldova 21pAnä la 23, idem grAulde Ungaria 22 50PAnA la 24; Berna, 100 kilo grAul indigen 18.
EngIttera : Landra, hectolitrul 13.40Ora la 14.40, idem griul românese 11.80pAna la 12.60, idem grAul indigen 11.6014.40, idem grAul strain 10.40-14.90.
Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo grAulcântarind 78-80 kilograrne hect. 18.93pAna, la 19,77 ; Czernowitz, 100 kilo 17.03Oa la 18 03; Budapesta, 100 kilo grAulindigen 17.12-18.52; Triest, 100 kilo grAulindigen 20.50-21.60.
Turcia: Constautinopol, hectolitrul grAulromânese de "/ libre 11.70-12.20, idemgrAul indigen de 56/57 libre 10.40-11.20,idem grAul strAin de 57/60 libre 11.75 papala 12.15 ; Salonic, kilo grfrul indigen 0.14pina la 0.15.
Grecia: Pireu, ocaua grAul de Rusia 0.29,idem grata indigen 0.28, idem grAul de Tur-cia 0.24.
Francia : Nisa, '100 kilo 20-25.Bulgaria : Rusciuk, hectolitrul grAul de
56-57 libre 8.75-9.Ispanla: Barcelona, 100 kilo grAul de
Burgas 30, idem grAul indigen 29,50=-30,idem grAul de Rusia 32-33.
Asia-Mica : Smyrna, ocaua gi Aul indi-gen 0.30-0.35.
SECARA
Germania : Lipsca, 1.000 kilo 200 pAna.
la 206.50; Francfort 'Vein, 100 k ilo 22.50;Hamburg, 1.000 kilo secarä de la Marea-Neagra de "At; libre 191.25-200; Bres-lau, -100 kilo 20.75 21.35; Brema, 1.000kilo 230; Berlin, 1.000 kilo 200-207.50.
Italia : Genua, 100 kilo 14.50-16.50;Turin, 100 kilo 17.50-1.8.25.
Belgia Bruxel, 100 kilo 15.75--16 ;A4bers, 1.00 kilo secarA romanéscA 15 pAnala 18 Vs; Liège, 100 kilo 17-17.50; Os-tanda, hectolitrul 14-16.
Germania: Lipsca, 1.000 kilo porumbulamerican 170-175 ; Francfort sprain,100 kilo 15; Hamburg, 1.000 kilo porum-bul de Rusia si de la Dundre 131.25-137.50;Breslau, 100 kilo 15.60 -16.25; Stuttgart,100 kilo pärumbul de Ungaria 17.50; Bre-ma, 1.000 kilo porumbnl de la Dundre vd-muit numit Donau-Mais" 167.50-170;Berlin, 1.000 kilo 151.25-167.50.
Italia: Genua, 100 kilo 14.25 -16.; Tu-rin, 100 kilo 17-19 ; Venetia, 100 kilo14 -15.
Bruxel, 100 kilo porumbul deAmerica 13.75; Anvers, 100 kilo porumbulromänese 121/2-131/2; Ostanda, 100 kilo20-21.
Holanda : Amsterdam, 2.000 kilo po-rumbul de La Plata 232; Rotterdam. 0,Amsterdam, hectolitrul porumbul de Odesasi America 11.80 -13.40.
Elvetia: Zurich, 100 kilo porumbul gal-ben 15, idem porumbul cincantin 17.25;Berna, 100 kilo 15.50-17.
Englitera: Londra, hectolitrul 8.70 pinila 9.50,
Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo po-rumb unguresc 11.05-1.1.26 ; Czernovitz,100 kilo 10.73-11.05 ; Budapesta, 100kilo 10-10.20 ; Triest, 100 kilo 12.25pdnd la 13.'25.
Turcia : Constantinopol, hectolitrul po-rumbul de 56 - 60 libre 11.65-11.80; Sa-ionic, kilo porumbul indigen 0.11.
de 57-58 libre 7-7.25.Ispania: Barcelona, hectolitrul 15-18.
ORZUL
Germania : Lipsca, 1.000 kilo 172.50pia. la 213.50 ; Francfort sl Mein, 100kilo 19.40-20.; Hamburg, 1.000 kilo or-zul de Rusia de 114/422 libre 133.75-143.57;Breslau, 100 kilo orzul alb 19.10-20, idemorzul galben 17-18.10; Brema, 1.000 kiloorzul viimuit 161.25; Berlin 1.000 kilo162.50 -193.75.
itaila : Venetia, 100 kilo 14-15.Belgia : Bruxel, 100 kilo 14-16; An-
vers, 100 kilo orzul rominesc 121/2-154/2;Liège, 100 kilo 14-15; Otanda, 100 kilo16 -18.
Germania: Lipsca, 1.000 kilo 197.50!Ana la 202.50; Francfort sl Mein, 100 kilo18.30-1875 ; Hamburg, 1.000 kilo ovèzulde Rusia de "/ 1libre 50-162.50; Bres-lau, 100 kilo 17.80-18.70 ; Stuttgrat,100 kilo 17.06-18.50; Brema, 1.000 kiloovèzul vainuit 206.25; Berlin 1.000 kilo187.50 -215.
Italia: Genua, 100 kilo ovèzul meridio-ual si de Piemont 14.50-16.75; Turin, 100kilo 20.50-21; Venetia,100 kilo 15-16.
Belgia: Bruxel, 100 kilo 15-16; An-vers, 100 kilo ovèzul indigen 151/2-1614;Liège, 100 kilo 16-16.50; Ostanda, 110kilo 19 -20.
Holanda: Rotterdam fi Amsterdam, hec-tolitrul ovèzul indigen 6-9.
: Zurich, 100 kilo ovëzul ungu-rese 16.50, idem ovèzul bohemian 17 pinila 18.50; Berna, 100 kilo 18-19.50.
Englitera: Loadra, hectolitrul 6.20 pandla 8.30.
Austro-Ungaria : Vienri, 100 kilo ovèzulungurese 12.41-12.62; Czernowitz, 100kilo 12.41-13.64; Budapesta, 100 kilo11.58-12.42; Trie,t, 100 kilo 12.25 pandla 15.25.
Turcia : Constantinopol, hectolitrul ove-zul de 12 -24 libre 10.50-10.90; Salonic,kilo 0.10.
Francia : Msa, 100 kilo 18 -20 .Ispania: Barcelona, hectolitrul 8.50 pand
la 10.Asia-Mici: Smyrna, ocaua 0.20.
MEIUL
Germania: Breslau, 100 kilo meiul datla lopati 36-47, idem meiul nedat la lo-patá 22-25; Brema, 1.000 kilo mein.' va-muit 248.75.
Itaiia : Genua, 100 kilo meiul Meridionalsi de Piemont 19.50-20.50.
selgia : Anvers, 100 kilo meiul rominesc11-118/4; Ostanda, 100 kilo 17-18.
Grecia Pireu, 100 kilo 0.164/2-0.18.Ispania: Barcelona, hectolitrul meiul de
la Dunare 13.25-14.Asia-Mica : Smyrna, ocaua 0.25.
FASOLEA
Germania: Francfort s/ Mein, kilo 0.40papa la 0.50 ; Hamburg, 100 kilo 18.75Ong la 25 ; Breslau, 100 kilo 18.10pini la 20.60; Brema, 100 kilo fasolea pen-
tru hränit vitele 19.45 -20 ; Berlin, 100kilo 27.50-56.25.
Italia: Turin, kilo 0.20-0.30; Venetia,100 kilo 21-25.
Belgia: Anvers, 100 kilo fasolea romi-nescli 13 72-133/4; Ostanda, kilo 0.75 panala 0.80.
Holanda : Amsterdam, hectolitrul 16pind la 18; Rotterdam vi Amsterdam, hec-tolitrul fasolea indigend 10-20.
Eivetia: Zurich, kilo 0.35- 0.40; Berna,15 kilo 4.20-4.50.
Englltera : Londra, hectolitrul 10.30Oita la 10.70.
Austro-Ungaria : Viena, kilo 0.25 pandL 0.42; Budapesta, 100 kilo 12.10 -15.25;Triest, 100 kilo 15.75-19.50.
Turcia: Constantinopol, sacul de 100kilo 16-18.75; Salonw, kilo 0.22-0.26.
Grecia: Pireu, ocaua 0.29 - 0.32.Francia: Nisa, 100 kilo 20.Bulgaria : Rusciuk, 100 kilo fasolea in-
Germania : Lipsca, 1.000 kilo 262.50pina la 268.50; Francfort s/Mein,100 kilo30 ; Hamburg, 1.000 kilo rapita de Ger-mania 262.50-268.50; Breslau, 100 kilorapita semènata in timpul iernei 23.75 pandla 26.20; Brema, 100 kilo 36.25.
Belgia: Bruxel, 100 kilo 26-26.50;Anvers, 100 kilo rapita romanésca 2512pand la 261/2.
Germania : Brema, 225 litri vinul albde Rhin in butóie 150 - 1.000, idem rosu175-500, vinul alb in butelif a 8/4 litru1.25-37.50, idem rosu 1.50-7.50; Ber-lin, vinul alb de DragäsanI in butelil 1.25,idem rosu 1.55.
Italia : Genua, hectolitrul vinul alb me-ridional in butóie 15.50-20, idem rosu20.50-25 50, idem vinul alb de Asti inbutelit de 1 litru 1.50-1.75, idem rosu dede Piemont 2-3; Turin, 100 kilo vinul albin butóie 35 -48; Venetia, hectolitrul vinulalb in butóie 28-40, idem rosu 30-45,idem vinul alb in butelil de 1 litru 1.25pink' la 2.25, idem rosu 1.50-3.
Belgia: Anvers, 225 litri vin alb de Bor-deaux in butóie 125-650, idem de Rhin'185-875, litrul vin alb de Bordeaux inbutelil 1-25, idem rosu de Rhin 1.25 -28;Ostanda, 225 litri vinul alb in butóie 230páni la 850, 3/4, litri vinul rosu in butóie1.20-10, idem vinul alb in butelii 1.40pinä la 8, idem rosu 1.10-11.
Holanda : Amsterdam, 4 butóie a 225litri vinul alb de Bordeaux la antreposit
3126 MONITOR-VI OFICIAL 5 August 1892
700-1.000, idem vinul rosu 500-700,litri vinul alb de Bordeaux in buteliI la
antreposit 1.50-2.50, idem rosu 1-1.50.Elvetia : Zurich, hectolitrul vinul alb de
Moldova in butóie 33-38.Englitera Londra, hectolitrul vinul alb
in butóie 90-220, idem rosu 60-195,idem vinul alb In butelii 150-350, idemrosu 130-300.
Austro-Ungaria: Triest hectolitrul vinulalb In butóie 10.50-12, idem rosu 10.50pink' la 12.50.
Turcia : Constantinopol, litrul vinul albindigen in butóie 0.40-0.80, idem rosu0.60-0.95, idem vinul alb in butelif a 1litru 1.20-2.30, idem rosu 1.50-2.75 ;Salonic, kilo vinul alb de Salonic in butóie0.80, idem vinul rosu de Gumendjia i Nia-usta 0.26-0.27.
Grecia : Pireu, ocaua vinul alb indigenin butóie 0.40-0.45, idem rosu 0.40 Oala 0.45, idem vinul alb indigen in butelif1-1.30, idem rosu 1-1.30.
Francia : Nisa, hectolitrul vinul alb inbutóie 60, idem in butelii 1.20.
Bulgaria : Rusciuk, hectolitrul vinul albindigen in butóie 31-33.
Ispania : Barcelona, 121 litri 60, vinulalb in butóie 14-20, idem rosu 12-18,vinul alb In butelii 2-15, idem rosu 0.75pAna la 5.
Asia-MicA: Smyrna, ocaua vinul alb inbutóie 0.25-2.75, idem rosu 0.25-2.75,idem vinul alb in buteliI 0.70 3.25, idemrosu 0.70-3.25.
SPIRTUL
Germania : Lipsca , 10.000 litrialcool brut de cartofi 69.25, plus leI 621/2imposit de consumatiune, acelasl 44.75, pluslel 87 4/2 imposit de consumatiune ; Ham-burg, 100 litri si grade alcool 29.70-30 ;Breslau, 100 litri si grade alcool de cartofi68; Brema, hectolitrul 136.25-141.25.
Italia: Genua, hectolitrul alcool de cerealede 90 grade (darile comunale coprinse) 244/Ana la 248; Venetia, hectolitrul 235 pAndla 250.
Belgia : Anvers, litrul alcool de cerealede 94 grade 1.77-1.81; Liege, hectolitrul190-200; Ostanda, litrul 2.50 3.
Englitera : Londra, kilo 8-11.50.Austro-Ungaria : Viena, 10.000 litri si
grade alcool de 90 grade si mai mutt (fOradarile de consumatiune) 113.56-114.61;Czernowitz, 10.000 litri si grade 32.60 Orala 33.65; Budapesta, 100 kilo 35.78 pAnala 36.73; Triest, hectolitrul alcool de 90grade 34.75-36.45.
Turcia : Constantinopol, litrul alcool de39-40 grade 0.65-0.90 ; Satanic, kiloalcool din Austria de 40 grade 0.86.
Grecia : Pireu, ocaua alcool de struguriindigent de 42 grade 1.45-1.60.
Francia: Msa, hectolitrul 35-38.Bulgaria : Rusciuk, hectolitrul alcool de
cereale din Rusia si Austria de 42 grade93 94.
Ispania : Barcelona, hectolitrul alcool de35 grade 77-78.
Asia-MicA : Smyrna, galonul 2.
PIEILE BRUTE
Germania : Francfort s 1 Mein, 100 kilo310; Hamburg, 100 kilo pieile brute deAmerica- de-Sud 125 150; Breslau, 50 kilopieile uscate de taur 62-73, idem de boil70-80, idem de vitel 70-80, idem de óie57-65, idem de miel 68-77, idem de ied2-2.80, idem de capra 1.90-2.20; Brema;bucata pieile brute de (lie 0.25-6.25, idemde miel 0.25-1.85, idem de ied 0.50.
Italia: Genua, 100 kilo pieile brute deboil 80 95, idem de vitel 90-100, bucatapieile brute de miel 1.90L-2.00, 100 kilopieile brute de ied 35-38, idem de capra38-40; Venetia, 100 kilo pieile brute deboil 80-95, idem de vitel 120-130, idemde óie 70-75.
Belgia : Bruxeles, kilo pieile brute de boil0.60-0.75, idem de vaca 0.60-0.70, idemde vitel 0.70-0.80; Anvers, kilo pieile deboil 0.60-0.75, idem de vaca 0,60-0.75,idem de taur 0.45-0.50, idem de vitel 0.70pAnd la 0.80; Liege, kilo piel brute de boil0.65-0.75, idem de vitel 0.70-0.80,idem de vacá i junc 0.55-0.65, idem detaur 0.45-0.55; Ostanda, kilo pieile brutede boil 0.70 0,75, idem de vitel 0.60 0.70,idem de óie 0.60 - 0.70, idem de miel 0.75pAná la 0.80, idem de ed 0.75-0.80, idemde caprá 0.75-080.
Ilolanda: Amsterdam, 1/2 kilo pieI brutede bon 0.32-0.36, idem de vitel 0.34-0.48;Rotterdam 0, Amsterdam, 50 kilo pieilebrute de bon 29 37.50, idem de vitel 44pAna' la 48.
Elvetia: Zurich, kilo pieile brute de boil0.70-1, idem de vitel 0.65 0.75, pere-chia pieile brute de óie cu Una pe ele 6-8.
Englitera : Londra, kilo pieile brute0.50-2.90, ideal de boù 0.50 2.70, idemde vitel 0.70 4, idem de Oie 0.30 4, idemde miel 0.50-5.30, idem de ied 0.30 3.30,idem de capre 0.50-4.
Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo pieileuscate de boil ungueesc 157.73-168.24,idem de vitel 304.94-325.97, 100 bucatipie)" brute de Oie 214.85-252.36, idem demiel 157.73 178.76; Budapesta, 100 kilopieile brute de boil 176.82-190, idem devitel 357.85-368.37, Triest,100 kilo pieilebrute de boil 94.75-189.50, idem de vitel147,50-276, idem de ied 84.25-147.50,idem de capra 84.25-147.50, 100 bucAtipieile brute de miel 105.25-242.25.
Turcia: Constantinopol, bucata pieile bru-te de boll 16-18.25, idem de vitel 4.80 pAnAla 7.75, idem de (lie fail Una 1.50-2.25,idem de Oie cu láná pe ele, 3-5, idem demiel fárä lama 1.20-1.50, idem de miel culAnA pe ele 2-2.50, idem de ied 1.50-2,idem de caprA 1.75-2.50; Salonic, kilo piilebrute de boil 0.80 1.07, idem de vitel 0.86,idem de Oie 1.53, perechea de miel 3.86,idem de ied 4.54, idem de capra 2.27.
Greeia : Pireu, ocaua pieile de bon. 0.77Ora la 0.95, idem de vitel 1.15-1.30,idem de óie 1.65-1.80, idem de miel 1.45pAna la 1.80, idem de ied 0.95-1.10, idemde capra 1.37-1.50.
Francia: Nisa, 100 kilo pieile de boil us-cate 150, idem próspete 100, idem de vile!uscate 350, idem próspete 140, idem de vaduseate 150, idem próspete 70. idem de óieuscate 145, idem próspete 70.
Bulgaria : Rusciuk, bucata pieile brutede boil 18-22, idem de vac& 12-13 idemde vitel 2-3, idem de óie 2-2.50, idem demiel 1.50-160, idem de capra 3.50-4.
Ispania: Barcelona, 41 kilo 600 pieilebrute 40-70, idem de boil de Rio 55-75,kilo pieile brute de vitel de Europa 3.90 pangla 4.50.
Asia-Micii: Smyrna, ocaua pieile brutede boil 1.80, idem de vital 2, idem de Oie1.70, idem de miel 2, idem de ied 2.40, idemde capra 2.25.
LANA
Germania : Hamburg , kilo Mna spA-latA de la Capul de Buna-Speranta 4 4.25,idem nespalata din America-de-Sud 1.25pAna la 1..38 ; Breslau, 50 kilo Ma spalatade Silesia 250-275, idem de Posnania 180pAnti la 225, idem nespalati de Silesia 56pana la 70 ; Brema, kilo IAA. spalata in-digenA si strAina 1.25-5, idem nespilata0.75-1.50.
Italia: Genua, 100 kilo lAna spilati deTunis 368-370, idem de Asia 255, idemindigenA 155; Turin, 10 kilo Iâni spAlata35-45, idem nespalata 25-32; Venetia,100 kilo lânA spAlata 205-280, idem ne-spAlata 110 130.
Belgia: Anvers, kilo lAnA spalata 4.571/2pinA la 4.721h; Ostanda, kilo lAnA spAlata5-5.50, idem nespalata 2-3.
liolanda : Amsterdam, kilo lAna spalatä4-7, idem nespalata 2.40-3 ; Rotterdam0, Amsterdam, kilo Ian& spAlata 4-7, idemnespalata 2.40-3.
Englitera : Londra, kilo lAna spalata1.80-4.80, idem nespAlata 0.90-3.60.
Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo lAnAspAlath fórte fina 420.61-441.64; Triest,100 kilo lAna spalata 198-223.25, idemnespalatá. 210.50-219.
Turcia : Constantinopol, kilo lAna spa.-WA 1.25-2.40, idem nespalata 1.20 1.45;Salonic, kilo lAnA nespalata 1.59.
Grecia: Pireu, ocaua lAna. nespalata 1.40pAnd la 1.60.
Bulgaria : Rusciuk, 100 kilo lAna spit-latá 200-220, idem nespAlail 100-120.
Ispania : Barcelona, 100 kilo lAnA spA-latA 150 400.
Asia-Micii: Smyrna, 100 kilo ling spA-latA 160-175, idem nespAlata 90-125.
Austro-Ungaria : Viena, metrul cubtaracl de schele de fag si brad (franco garaViena) 27.34-29.44.
Turcia: Constantinopol, metrul cub brad38-56; Salonic, metrul cub scinduri degrad de diferite dirnensiuni din Galati, indi-bene i patine din Austria 40 70.
leil brut din Galitia in butóie 36.28 pâni. la37.85 ; Budapesta, 100 kilo 35.78 liana la44.20; Triest, 100 kilo 12.50 15.28.
Turcia : Constantinopol , litrul picuri0.08-0.12.
Francia : Nisa, 100 kilo 30.
Preturile a diferite produse pe piataRomanshorn (Elvetia) pe çliva de 25 lulie
1892 st. n.Grâul románesc 100 kilo 211/2-231/9;Idem austriac 100 kilo 243/4-251/4;Idem unguresc I-a calitate 100 kilo 241/2
ptual la 25;Idem rusesc I-a calitate 100 kilo 241/2
!Ana ka 25;Secara 100 kilo 19-191/2;Orzul pentru braseril 100 kilo 211/2 pâni
la 241/2;Porumbul 100 kilo 161/2-171/2;Ovèzul 100 kilo 171/2-181/2.
Preturile a diferite produse pe pialaLugano (Elveia) pe çliva de 26 Iulie
1892 st. n.Griul I-a calitate 100 kilo 21 ;Porumbul 100 kilo 22;Meiul 100 kilo 18;Secara 100 kilo 23 ;Ovëzul I-a calitate 100 kilo 18;Faini I-a calitate 100 kilo 32.50;Idem a II-a calitate 100 kilo 29;Tarite 100 kilo 11.50;Carnea de boil kilo 1.45;Idem de vitel kilo 1.50 ;Brinza de Gruyere kilo 1.25 ;Untul kilo 1.95 ;Pitligele rosil kilo 0.30;Mazfire verde kilo 0.40;Cartofi kilo 0.25;Ouèle duzina 0.80;
Preturile a diferite produse pe piataRorschach (Elvetia) pe iiva de 25 Iulie
1892 st. n.Grid rominesc 100 kilo 221/2-233/4 ;Idem austriac 100 kilo 243/4-25;Idem unguresc I-a calitate 1.00 kilo 421/2;Idem idem calitate medie 100 kilo 231/2;Idem american 100 kilo 221/4-233/4;Idem rusesc 100 kilo 221/2-25.Porumbul galben unguresc 100 kilo 151/2;Idem cincantin 100 kilo 17-18 ;Orzul pentru braseril 100 kilo 211/2 pia
la 241/2;Ovëzul bohemian 100 kilo 171/2-181/2.
Tergul de vite din St. Margrethen1Cantonul St. Gall, Elvelia) pe çlilele de 25
0 26 lulie 1892 st. n.irindut 160 boil;
Carnea de boil I-a calitate 100 kilo 82pini la 86;
Idem a II-a calitate 100 kilo 74-78;
AN-UNCIVIL-id MINISTERIALE
MINISTERUL DE INTERNE
Directiunea general& a telegrafelor§1 post elor
Pentru aprovisionarea acestel directiunl cu2.000 kgr. sirmi de fer zincatà 18 inm;5.000 » 3
10 .000 471 79
20.000 ,se publici spre cunoseitita generala ci o nouilicitatiune va avea loc in i;liva de 17 (29) Au-gust 1892, in cabinetul directorului generalal telegrafelor i postelor.
Licitapunea va fi cu oferte sigilate, cart'se vor priimi pini la orele 4 p. En. cind sevor deschide.
Supraoferte nu se priimesc.Condipunile licitatiel i furniturei sunt
cele publicate in anunciul No. 20.585 din14 Iulie, inserate In Monitorul oficial No. 75din 5 Iulie a. c.
No. 23.996. 1892, lulie 30.
Pretul resultat la licitatiunea tinutä inOiva de 17(29) Iulie a. c. nefiind avantagios,se publici spre cunoscinta generali ci o altilicitapune va avea ion pentru aprovisionareadirecliunel cu 5.000 fiare mari pentru iso-latori ; 2.000 flare mieI pentru isolatori ;80 casmale; 50 cleste late; 50 cleste de tiiat;50 bróste de macarale; 50 frânghii de maca-rale; 50 scrip* de macarale ; 50 menghinemid ; 25 menghine marl ; 25 menghine cuminer; 150 sfredele; 50 sape; 150 pile Shee-field ; 25 chel pentru isolatori ; 50 surupel-pile; 25 chel pentru nodurI; 30 topóre; 20sobile de sudat; 25 lopeti de scos pimint.
Licitatia se va tine in Oiva de 20 August(1 Septembre) 1892, in cabinetul directo-
rulul general al telegrafelor i postelor, siva fi eu oferte sigilate, earl' se vor priimi laorele 4 p. m. cind se vor deschide.
Supraoferte nu se priimesc.Cautiunea provisorie, ce concurentii trebue
si depuni, cum i cele-alte conditiuni ale li-citatie i furniture, sunt cele din anunciulNo. 13.863 inserat in Monitorul oficial No. 35din 16 (28)Maifi 1892, la care se mal adaogi
urmátórele :Directiunea reservi cireptul de a aproba
ofertele in total sad in parte, dupe cum vagasi mal avantagios.
No. 24.028. 1892, Julie 31.
Directiunea general& a serviciulufsanitar
D. decan al facultütel de medicini din Iasi,prin adresa nu No. 781 din 1892, comunicici D. Alexandra Nun a suspnut cu succesteza de doctorat, precum se constati dinprescriptul-verbal al juriului de promotiuneNo. 680 din 1892, si a obtinut diploma dedoctor in medicini de la Universitatea din
Consiliul sanitar superior, prin jurnalulcu No. 1.258 din 1892, aprobat de D. mi-nistru, a acordat D-lui doctor AlexandruNun dreptul de liberi practici a medicinelin téri.
Acésta se publicA spre cunoscinta gene-rali.
No. 13.108. 1892, Iulie 27.
D. decan al facultätel de medicini dinprin adresa cu No. 775 din-1892, co-
municii ci D. Grosu Ión a sustinut cu suc-ces teza de doctorat, precum se constati dinprescriptul-verbal al juriulul de promotiunecu No. 681 din 1892, si a obtinut diplomade doctor in medicini de la Universitatea din
Consiliul sanitar superior, prin jurnalulcu No. 1.238 din 1892, aprobat de D. mi-nistru, a acordat D-lui doctor Grosu Ióndreptul de libel-A practicâ a medicinei in pl.
Acésta se publici spre cunoseinta gene-ralà.
No. 13.109. 1892, Iulie 27.
Pentru ocuparea in mod definitiv a postu-rilor de media de orase si de spitale, notatein tabloul de mal jos, se va tine concurs la5 Octombre 1892, in conformitate cu regu-lamentul concursurilor pentru posturile me-dicale, publicat in Monitorul oficial No. 94din 1885.
Pentru posturile de medici de orase si despitale judetiane i comunale de dincóce deMilcov, precum i pentru tóte spitalele ru-rale, concursul se va tine in Bucuresel, inlocalul directiunei generale a serviciului sa-nitar; iar pentru acelea de medici de orasede spitale judetiane i comunale de peste Mil-cov, concursul se va tine in Iasi, la epitropiaspitalelor easel Sf. Spiridon.
D-nil doctori saü licentiati in medicini,cart ar dori si se presinte la concurs, vorinainta cererile la directiunea sanitari cu 15ile inainte de slam concursulul, o-dati cu.
3128 MONITORIJI OFICIAL 5 August 1892
bite actele ce ar prila dreptul de adrnisibi-litate la concurs cerute de mentionatul regu-lament; bine inteles ca Licentiatii in medicinapot concura numai pentru posturi de medicide orase cari nu stint resedinte de judete.
Actele cerute pentru posturi de medicl deorase sunt :
a) Actul de nascere actul de natura-fisare ;
IV Diploma de doctor in medicina i Mo-nitorul oficial in care este publicat dreptulde Bert practica a medicine!' In led;
cf Certificatul care probézä ci a facut unan serviciti ca medic de plasa, sail duoi anica medic secundar de spital in urma untilconcurs, sail a a facut practica in Oa intimp de 4 an!, precum i certillcatul consta--Mar ca a facut stagiul de un an in armatä,conform acésta cu modificarea introdusa Inregulamentul coneursurilor prin decretul cuNo. 1.918, publicat in Monitorul oficial cuNo. 56 din 1886.
Licentiatii in medicing. vor presinta, in lo-cul certificatului, ca a facut stagiul de unan ea medic in armata, certificatul ca a fä-cut serviciul militar i calA servit un an camedic la plasä.
Pentru posturi de medici de spitale :a) Certifieatul de nascere sail actul de na-
turalisare ;b) Diploma de doctor in medicinal i Moni-
torul oficial in care este publicat dreptul deEbert( practici a medicine! in Ora;
c) Certificatul care probéza ca a Mcut 4an! de practica, sail 2 an! de functiune camedic secundar inteun spital numit cu con-curs, sail al a Mcut cel putin 2 an! ca internin spitalele din Paris, sail 2 ani ca asistentin spitalele din Germania, sail ea a servit unan ea medic de pia* precum i certificatulconstatator ei a fäcut stagiul de un an inarmata, conform mentionatulul decret.
Licentialii in medicinä nu sunt admisila concurs pentru posturile de medici despitale.
Petitiunile pentru admitere la concurscari nu vor fi insolite de actele enumeratemai sus si cari nu se vor inainta la directiu-nea sanitari cu 15 çlile inainte de çliva con-cursului, nu vor fi luate in consideratie.
In acele petitiuni se va arata postul pen-tru care petitionarul doresce sa concureze sidomicidul sea.
No. 13.302. g 1892, Iulie 30.
Tablotl de posturile vacante de media de orateti de spitale pentru ocuparea chore urmal a setine concurs la 5 Octombre 189z.
Medici de crapOrasul Giurgiu din judetul Vlasca;
Dragasani din judetul Valcea;Alexandria din judetul Teleorman;Sinaia din judetul Prahova;Harlati din judelul Botosani;Sulina din judetul Tulcea ;Niacin din judetul Tulcea, insärci-
nat i cu serviciul medical al spitaluluI.Oraqul Térgu-Frumos din judelul
in4rcinat i cu serviciul medical al spi-talului;
Orasul Panciu din judetul Putna, insfir-cinat i eu serviciul medical al spitalului.
Medicil de spitale judefiane i comunaleSpitalul Ferbinti din judetul Ilrov;
Budesci din judetul Ilfov;Dragasani din judetul Valcea;Cernavoda din judetul Constanta ;Moinesci din judetul Bacfia;Podul-Turcului din judetul Te-
cucil ;Spitalul Tärnauca din judetul Dorohoil ;
Burdujenl din judetul Botosani ;D Curtea-de-Arges din judetul Ar-
ges, insäreinat i cu serviciul medical alurbei;
Spitalul Câmpina din judetul Prahova,insarcinat i cu serviciul medical al urbei;
Spitalul Vileni din judetut Prahova, in-sarcinat i cu serviciul medical al urbel;
Spitalul Babadag din judetul Tulcea, in-stircinat i cu serviciul medical al urbeI.
Medicii de spitale ruraleSpitalul Slatina din judetul Suceava, re-
tribuit cu 500 lei pe lunä din casa Statului,avênd locuinta, mncälit i iluminat;
Spitalul Horez din judetul Valcea, idem.Vidra din judetul Putna, idem.DrAgoescI din judetul Olt, idem.Bujor din judetul Covurluiti idem.
D Nifon din judetul BUZCI, idem.MozticenI din judetul Arges, idem.Obedeni din judetul Vlasca, idem.Pliinesci din judetul R.-Sárat,
idem.Spitalul Raducaneni din judetul Meal,
idem;Spitalui Negresci din judetuY
idem. 8
MINISTERUL CULTEL OR§I INSTRUCTIUNEI PUBLICE
Ministerul, audind pe consiliul permanental instructiunel, publicA concurs pe Villa de2 Noembre 1892, pentru ocuparea, in modprovisoriconform legeT, a urmatórelor treTcatedre de la conservatorul de music& 0 de-clamatiune din Bucuresci :
1) Catedra de canto (eleve);2) , piano (eleve);3) » violoncel.I. Conditiunile de admisibilitate la con-
cursurile acestor catedre sunt :a) CandidaliT s& fie rominI sal naturali-
sap romAnT ;b) sa posédA diploma de absolvire a uneI
scóle superiOre de musicA din tera set strai-nètate.
II. Programa concursului de canto con-sist& in :
LucrarI anterióre de o valóre artisticArecunoscutA ;
2) In lipsA de acésta, executarea :a) A uneT bucAtI de music& clasici, vechie;p) A unel. bucatI de music& modern& ger-
mani ;
y) A uneT buctilI de musica modern& italiank3. Executarea unel bucAtT la prima-vista ;4) 0 lectiune practica in care se va insista
ca concurentul sA posédA cunoscinte de ar -monie, contra-punct i compositie, precumasupra istorief musicei i esteticel in raportcu musica.
M. Programa concursulta de piano vaconsista in :
1) LucrarT anterióre de o valOre artistic&recunoscuta ;
2) In lips:I de acésta, executarea a duo&bucAll de music& moderna;
3) Executiunea uneI bucatT la prima-vista;4) 0 lectiune practica, in care se va insista
ca concurentul sA poséda cunoscinte asupraarmonieI, contra-punctulul i compositieT,precum i asupra istoriel musicei i esteticeTin raport cu musics.
IV. Programa concursului de violoneelva consista In:
1) Lucile' artistice anterióre de o valórerecunoscutA ;
2) In lipsA de acésta, executiunea :a) A um! bucAll de musicA clasicl;ß) A unel bucall de virtuositate.3) Executarea unei bucati la prima-vista;4) 0 lectiune parcticA, in care se va insista
ca concurentul sá poséda cunoscinte asupraarmoniei , contra-punctului i compositiei,precum i asupra istorieT musiceI i esteticelin raport cu musica.
Concursul se va tine In localul conserva-toruluI de music& din Bucuresci, in confor-mitate CU regulamentul de aplicare a lege!de la 17 Martie 1879, iar aspirantiI se vorinscrie la minister cu opt Vile cel putin Ina-inte de Villa fixata pentru concurs.
No. 9.905. 7* 1892, Iulie 17.
MINISTERULLUCRÄRILOR PUBLICE
Se di in intreprindere aprovisionareapetrisulul necesar pe partea soselei de cen-tura a CapitaleI, din strada Mihaiti-Bravulpâná pe soséua Oltenita-VAcAresel.
Valórea, de pe devis, este de le! 10.974.Licitatiunea se va tine la acest minister
in Villa de 5 Septembre 1892, la ora 1 dupeamiadl precis.
Pentru formalitatile licitatiuneT, cAtimellucrarilor de executat, costul kr partial, ca-ietul de sarcine special, forma 0 osebiteleclause ale contractuluI, D-niT concurenti potlua informatiunI de la minister cu 10 Vileinainte de licitatiune.
D-niI concurenti vor avea in vedere la li-citatiune art. 40-57 din legea comptabili-tale! generale a Statulul.
Ofertele vor fi fAcute conform publicalle!din Monitorul oficial No. 227 de la 17 la-nuarie 1892.
Supraoferte nu se priimesc.No. 10.194. 3, 15 4. 1892, August 3.
Se aduce la cunoscinta 0-kr concurentlca licitatiunile publicate in Monitorul oficialNo. 65 pentru aprovisionarea cu pietris pe
(Supliment)
5 AUgUsi MONITORIA OFICIA14 (Supliiient) 3126'
seselele Bucureici-Giurgiu, lot. II i Cosereni-Urziceni, ce urma a se tine in diva de '23hilie 4892, se vor tine in diva de 22 August1892.
No. 8.408. 3,104. 1892, Iulie 2.
Directlunea general& a cAilor ferateromâne
Se dti In intreprindere furnitura a 13.100bucAti traverse semi-rotunde, necesare pen-tru linia Giurgiu-Basin.
Traversele se pot preda in ori-ce statiunein exploatare.
Conditiunile caietulni de sarcine se pot ve-dea la secretariatul serviciului lucririlor non)*calea Victoriel No. 65, otel Mano, In tótedilele de lucru, de la orele 4-7 post-meri-diane.
Ofertele se vor presinta In scris i sigilatevor purta pe plic mentiunea : ofertA pen-
tru traverse semi-rotunde L. n.; licitaiade la 15 Septembre st. n. 1892'; ele vor fi in-sotite de recepisa easel centrale a cAilor fe-rate române, constatind vërsarea unei garan-p provisorie de 5 la sutà din valórea ofertel
va coprinde preturile cu cari furnisorilsunt dispusi a executa furnitura.
Garantia definitivi va fi de 10 la sutA dinvalórea contractuliil.
Depunerea garantiei In numerar la licita-tiune nu se priimesce, urmând neapArat,caofertele sá fie hasotite de recepisa case! cen-trale a cAilor ferate române.
Ofertele se vor priimi la directiunea gene-ralk serviciul P, pan& In dina dea 15 Septem-bre st. n. 1892, orele 11 a. ma dad se vordeschide.
Supraoferte nu se priimalse.. 2
MINISTERUL AGRICULTUREI,INDUSTIUEI, COMERCIULUI
DOMENIELOR
Se aduce la cunoscinta generalb eia, Indiukde 27 Octombre 1892, se va .tine con-curs pentru ocuparea cu titlul provisoriii acatedrei de limba italiani de la scóla comer-ciali din Ploesci.
Concursul se va line In palatul Universi-Wei din Bucuresci, conform legal din 17Martie 1879 pentru nnmirea profesorilor lalicee, gimnasii al scale profesionale, i po-trivit regulamentului acestei leg!.
Conditiunile de admitere aunt si posécrádiploma de bacalaureat si diploma de licentiatIn litere, sag aceea a unei scale superióre spe-ciale In care cursurile se preda:ti In limbaitaliani.
Proba scrisa se va face In Inaba italiankiar eea oral& In limba romanA.
Cererile de inscriere la conciars se voradresa la ministerul agriculturel, industriel,comerciulul i domenielor cu eel pnlin 8 dileInainte de diva concursultil ; iar ac tele printari se dovedesc tithinile candidatior se vor
presinta jiuriulul examinator in dim con-cursului.
Publicatiunea cu No. 26.829 din Moni-torul ofieiat No. 82 din 14 (26) Iulie 1892si din numerele urmAtóre este anulatk
No. 39.058. 1892, Iulie 18.3*
Se aduce la cunoscinta generalA ck In divade 1.0 Noembre 1892, se va tine un nog con-curs pentru ocuparea cu titlul provisoriiipostului de profesor de mecanicti i geome-trie descriptiva i de director al scólei demeserii din Ploesci, intretinutA de judetulPraho va.
Concursul se va Sine in localul scólei dearte ai meseril din Bucuresci, la orele 12 dindi, conform kgel din 17 Martie 1879 pen-tru numirea profesorilor la licee, girnnasiiscólele profesionale i potrivit regulamentu-lui de aplicarea acelei legi.
Conditiunile ce vor trebui sA insusasci can-didatil pentru a fi admiai la concurs sunt :
1) SA fie romini;2) SA fi satisfAcut conditiunile legei de re-
crutare ;3) SA posede diploma de absolvirea unei
scale de meserit.Materiele concursulul sunt: geometria ele-
mentark mecanica teoretia i practick de-semnul de machini i facerea nun! crochiude pe naturk
Cererile de admitere la concurs se vor a-dresa ministerului de agriculturk industrie,comerciii i domenii, cu cel putin opt dilemai Inainte de yliva fixat& pentru concurs,iar aetele de dovedirea Indeplinirei conditiu-nilor de admitere se vor presinta juriuluiexaminator ce se va institui la Limp.
No. 39.489. 1892, Iulie 22.
Se educe la cunoscinta generalA ch, in divade 16 Noembre 1899, se va tine un nogconcurs pentru ocupal.ea, CU titlul provisoriù,a catedrei de limba români ei corespondentacomerciali de la scala. comercialk din Ploesci.
Concursul se va tine la orele 12 diminéta,in palatul Universitt'tei din Bucuresci, con-form legei din 17 Martie 1879 pentru nu-mirea profesorilor la licee, gimnasii i scaleprofesionale, i potrivit n*ulamentului deaplicarea acestei
Concursul va ft scris ai oral.Conditiunile de, admitore la concurs sunt:a) Si fie român sag naturalisat ;b) SA fi satisa cut legel de recrutare ;e) SA posed& diploma de bacalaureat
diploma de liceartiat in litere.Materia cone ursului este : gramatica Ihn-
bei române, i storia limbei române, litera-tura romântt, sistemele ortografice de laintroducerea hterilor, logica i estetica, prin-cipalele scae filosofice, corespondents co-mercialk stitul ï lexicologia comercialA (cir-culAri, scriasori de credit, scrisori de infor-matiuni, recomandArl, reclame, avise, con-tracte, etc).
Cererile de inscriere la concurs se voradresa ministeruluf agriculture!, industriei,comerciului i domenielor cu ceI pulin opt
vile mai inainte de termenul concursului, iaractele se vor presinta juriului examinator indiva concursului.
Publicatiunile deja ficute cu No. 37.846ai 38.873, In numerile precedente al Moni-torului oficial, sunt anulate.
No. 40.987. 1892, Julie 28.9*
Se aduce la cunoscinta general& ck Inyllua de 25 Iunie 1893, se va tine un nogconcurs pentru ocuparea cu titlul provisoriga catedrei de sciintele fisico-chimice de lascóla comercialA din Ploesci.
Concursul se va tine la orele 1.2 diminéta,in palatul Universitatei din Bucuresci, con-form legei din 17 Martie 1879 pentru nu-mirea profesorilor la licee, gimnasil i scedeleprofesionale i potrivit regulamentului aces-tei legi.
Conditiunile de admitere sunt :1. SA fie roman sag naturalisat;2. SA fi satisfäcut conditiunile legei de re-
crutare;3. SA posecla diploma de bacalaureat i di-
ploma de licentiat In sciintele fisico-chimice.Coneursul va fi scris si oral.Materiile concursului sunt :Mineralogia, chimia mineral& si organick
fisica, technologia.Concursul oral va fi insotit ai de experia
mente acute in laborator.Cererile pentru adrnitere la concurs se vor
adresa ministerului de agriculturti, industrie,comercid i domenii, cu cel putin 8 Oile mat'Llaiute de diva concursului; iar actele dove-ditóre de lndeplinirea conditiunilor, se vorpresinta juriului exarninator In yliva concur-sului.
No. 39.04C 4a 1892, Iulie 18.
In conformitate cu dispositiunile art. 16din codul silvic, se publicA spre cunoscintageneralA ca, prin jurnalul en No. 9 din 27Iulie 1892, consiliul de ministri a decis capadurile Opritura i MAzgana, ambele pen-dinte de comuna VAleni, din plaiul DArnbo-vita-Nucsóra, judetut Muscel, s& fie manti-nute sub regirnul silvic, conform art. 13 dincodul silvic.
No. 41.957. 1892, August 1.
Se public& spre generala cunoscintAdiva de 19 August 1892, orele ft
a. m., se vor vinde prin licitatie, In localulprefecturel Gorj i la comuna Moii, materia-lul lemnos ce se gAsesce pe loturile mosieiStatului Moii, ce este scósi In vinylare, i cuconditiunile ce se pot vedea atit la prefec-turk cât si la comuna respectivd.
Amatorii, de a cumpera acest material,se vor presinta In localul acelei prefecturila comunk la yliva mai sus fixatá, spre a con-cura, fiind insoliti i de garantia prevèylutAprin conditiune In sum& de lei 2.200.
No. 41.881. 1892, Iulie 31.
Se publicä spre generala cunoscint& cA,in diva de 20 August 1892, orele 11 a. m., sevor vinde prin licitaie, in localul prefecturei
3130 MONITORUL OFICIAL 5 August 1892
Neamtu si la comuna Tasleu, 1.307 arbori,din cart' 815 bra9l1 si 497 fagi rupti sail do-boriti prin parcela No. 2, pedurea StatuluiTasleu; acesti arbori aù 0 mA0--0 mA0 Indiametru i sunt mare*" eu ciocanul SilvioPS PS si se vind eu conditiunile ce sepot vedea atit la prefecture, cAt si la comunaTasleu.
Amatorii, de a cumpera acesti arbori, sevor presinta in localul acelei prefecturila comune, la diva mai sus fixate, spre aconcura, find insotill si de garantia prevedute,prin conditiune In sume de lei 130.
No. 41.841. 1892, Iulie 31.
Se publice spre generala cunoseinte ce,in diva de 26 August 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatie, In localul prefectu-rei Dâmbovita si la comuna Lucieni, 1.575arbori de esente diferite, parte verdi si parteuseati in picióre, marcati cu ciocanul silvicP S respAnditi prin parchetul No. 6 dinpedurea Statului Rancaciobul, i cu conditi-unile ce se pot vedea atit la prefecture, cit
la comuna Lucieni.Amatorii, de a cumpera acestl arbori, se
vor presinta in localul acelei prefecturi si lacomunA, la diva mai sus fixate, spre a eon-cure, find insotiti si de garantia preveduteprin conditiune In sume de le 400.
No. 41.843. 1892, Iulie 31.
Se publicA spre generala cunoseinte ce,in diva de 26 August 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatie, n localul prefec-turei Arges si la comuna Negra0, 196 ar-bor!' (cer i gArnitA), avend 0 m. 50-3 m. 50in diametru, marcati cu ciocanele silviceAP S11 , P-1 respAnditi prin pedurea StatuluiNegrasi, i cu conditiunile ce se pot vedea atAtla prefecture, cAt si la comuna Negrasi.
Amatorii, de a cumpera acestl arbori, sevor presinta in localul acelei prefecturi si lacomune, la diva mai sus fixate, spre a con-curs, find insoliti si de garantia preveduteprin conditiune in sume de 210 lei.
No. 41.847. 1892, Iulie 31.
Se publice spre generate cunoscinte cA,in diva de 26 August 1892, orele 11 a. rn.,se vor vinde prin licitatie, In localul prefec-tureI Dâmbo vita si la comuna Menesci, 427arbori in depericiune, eyelid 0 m. 50 1. m. 50in diametru, mareati eu ciocanele silvicePS PS PS
respAnditi prin pedurea Sta-4 15 §1tului Dragaesci-Pementeni, i cu conditiunilece se pot vedea atAt la prefecture, cit si la co-muna Menesci.
Amatorii, de a cumpera acesti arbori, sevor presinta In loealul acele prefecturi si lacomune, la diva mai sus fixate, spre a con-cure, find insotiti si de garantia preveduteprin conditiune in sume de lei 150.
No. 41.885. 1892, Iulie 31.
Se publice spre generala cunoscinti ce,in diva de 26 August 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatie, in localul prefectu-
rei si la comuna §uta-Seace, 325arbori in depericiune, avend 0 m. 40 4 m. 00in circumferinte, mareati cu ciocanele silvicePS PS .PS respAnditi prin pedurea Sta-tului Lueieni, i cu conditiunile ce se pot ve-dea atAt la prefecture, cat si la comuna res-pective.
Amatorii, de a cumpera acestI arborl, sevor presinta In localul acelei prefecturi si lacomune, la diva mai sus fixate, spre a con-cure, find insotill si de garantia preveduteprin conditiune In smile de 150 lei.
No. 41.887. 1892, Iulie 31.
Se publice spre generale cunoseinte ce,in diva de 26 August 1892, orele 11 a.se vor vinde prin lieitatie, In localul prefec-ture Dolj si la comuna Ciutura, 1.025 arborlin depericiune, din pAdurea Statului Ciutura.Acesti arbori MI 1 m. 00 2 rn. 50 in eir-cumferinte, sunt marcatl cu ciocanele silvicePS PS PS
11§1 §1 se vind cu conditiunile ce
se pot vedea gat la prefecture, cAt si la co-muna respective.
Amatoril, de a cumpera acest material, sevor presinta In localul acelei prefecturi si lacomunA, la diva mai sus fixate, spre a con-cure, find insotiti si de garantia preveçluteprin conditiune In slime de 1.880 lei.
No. 41,888. 1892, Iulie 31.
Se publicA spre generala cunoscinte ce,in diva de 26 August 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatie, in localul prefec-ture Buell si la comuna urbane Tergu-Oena,un numer de 207 bradi din pedurea Statu-lui Tergu-Ocna, judetul BacAU, marcati cuciocanul silvic al ocolului silvic respectiv, cuconditiunile earl se pot vedea atât la prefec-ture, cat si la primeria locale.
Amatoril, de a cumpera acesti arbori, sevor presinta In localul acelor autoriteti,la diva mai sus fixate, spre a concura, findînsoii si de garantia prevedute prin condi-tiune in valóre de lei 200.
No. 41.891. 1892, Iulie 31.
Se publid spre generala cunoseinte ce,in diva de 26 August 1892, orele 11 a. rn.,se vor vinde prin lieitatie, In localul prefec-ture' Arges si la comuna Uda-de-Jos, 251arbori, din cari 171 goruni, 73 fagi i res-tul diverse esente, arbori aflati 'in pedureaCotmeana, pe traseul soselei Dragan-Cotmea-na, la punctul Rotunda.
Acesti arbor! ail 0 m. 20-2 m. 40 in dia-metru, sunt marcati cu ciocanul silvic si
se vind cu conditiunile ce se pot vedea atAtla prefecture, cât si la comuna respective.
Amatorii, de a cumpera acesti arbori, sevor presinta In localul acelei prefecturi si lacomune, la diva mai sus fixate, spre a con-cure, find insotiti si de garantia preveduteprin conditiune in surd de 250 lei.
No. 41.893. 1892, Iulie 31.
Se publice spre generala cunoscintA ce,In diva de 26 August 1892, orele 11 a. m.,
se vor vinde prin licitatie, In localul prefectu-re! Rornanati si la comuna Bechet, 215 gar-nite, parte cadute, parte useate din picióre,effete in pedurea StatuluI Caluiu-Burluiu.
Acesti arbori sunt marcati cu ciocanelesilvice 7 - , V, tre 1 m. 50-2 m. 30 in cir-cumferinte si sunt respAnditi pe o suprafatice are aproximativ 35 hectare, si este limits tila Nord cu dclurea Morunglavu, la Sud-Vestcu drumul Dealului, la Est cu pedurea Bis-trita-Dranovetu, i cu conditiunile ce se potvedea atit la prefecture, cat si la comunaBechetu.
Amatoril, de a cumpéra acesti arbori, sevor presinta in localul acele prefecturi si lacomune, la diva mat' sus fixate, spre a concu-ra, find insotitf si de garantia preveçlute princonditiune in sume de lei 500.
No. 41.994. 1892, August 1.
Se publice spre generala cunoscintiIn diva de 26 August 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatie, In localul prefec-ture Olt si la comuna Cornetelu, 1.183 Or-nite *lute prin portiunea din pedurea Sta-tului Seaca-Optasani, ce se limitéze la Nordcu valea F'ôntinelelor, la Sud cu delimitareaCornetelu, la Est cu apa Plapcea si la Vestcu valea Gaju.
Acesti arbori sunt numerotati cu cifrele4-1.183, ati 0 m. 38 0 m. 76 in diame-tru, si se And cu conditiunile ce se pot ve-dea atit la prefecture, cal si la comuna men-tionata.
Amatorii, de a cumpera acesti arborl, sevor presinta in localul acele prefecturi si lacomune, la diva mai sus fixate, spre a con-cure, find insotiti si de garantia preveduteprin conditiune in sung de lei 1.400.
No. 41.996. 1892, August 1.
Se publice spre generala cunoscintein diva de 26 August 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitaie, In localul prefec-turei Tutova si la comuna Plopana:
a) 4/9 hectar lozii de salcie;b) 1.261 arborl, din cari 805 ulmi, 197
plopi, 11 stejari, 239 Midi si 9 frasini, a-vênd 0 m. 30-1 m. 10 in circumferinte,mareatI cu ciocanul silvic respinditIpe mosia Statultd Bungeni, ce este a se vindein loturi, i cu conditiunile ce se pot vedeaatAt la prefecture, cAt si la comuna Plopana.
Amatorii, de a cumpera acest material,se vor presinta in localul acelei prefecturila comunA, la diva mal sus fixate, spre aconcura, find insotiti si de garantia prey&dute prin conditiune In sume de lei 360.
No. 41.998. 1892, August 1.
Se publice spre generala cunoscinte el,in diva de 26 August 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitaie, in localul prefec-ture Botosani si la comuna Costesci :
a) 25 stânjeni lernne de foc ;b) 100 care creel, sic) 115 stejari de 0 m. 40-1 ro. 80 in cir-
cumferinte, material resultat din teiarea arbo-retului aflat pe terenul insurateilor impro-
5 August 1892
prietAriti pe moaia Teiaóra-Necaeni, i cu con-ditiunile ce se pot vedea atAt la prefecturA,cât ai la comuna respectivA.
Amatoril, de a cumpera acest material, sevor presinta in localul aceleI prefecturila 4isa comunA, la diva maI sus fixatA, sprea concura, fiind insotiti ai de garantia preyed u-ta prin conditiune in sumA de lei 300.
No. 42.000. 1892, August 1.
Se publicA spre generala eunoseintA el,in diva de 26 August 1892, orele 11 a m.,se vor vinde prin licitatie, in localul prefec-ture! Ilfov ai la comuna Bolintinu-din-Vale,74 stAnjeni lemne, 67 arbor! si 8 creste re-sultate din deschiderea linifior la pAdurileStatuluI CAsciórele i Vénitori-Mici, i cuconditiunile ce se pot vedea atAt la prefectu-rA, cat ai la comuna respectivA.
Amatoril, de a cumpera acest material, sevor presinta in localul aceleI prefecturi vi lacomunA, la diva mai sus fixatA, spre a con-cura, find insotiti i de garantia prevedutiprin conditiune in sumA de 550 lei.
No. 42.002. 1892, August 1.
Se publicA spre generala cunoseintA cA,in diva de 1 Septembre 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitaie, in localul prefec-ture! DAmbovita ai la comuna Ludesci, 627arbor! ai 8 care lemne aflate pe terenul ce-dat locuitorilor Ludesci, i eu conditiunile cese pot vedea atAt la prefecturA, cAt ai la co-muna Ludesci.
Amatoril, de a cumpera acest material, sevor presinta in localul aceleI prefecturi ai lacomunA, la diva maI sus fixatA, spre a con-cura, find mnsotiti vi de garantia prevedutAprin conditiune in suml de 250 lei.
No. 41.845. 1892, Iu lie 31.
Se publicA spre generala cunoscintA cA,in diva de 1 Septembre 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatie, in localul prefee-turel Dâmbovita ai la comuna Luiesci, 228arbor!, din car! 203 fagI i restulparte in depericiune i parte cAduti prin can-tonul Piscu, din pAdurea Statulul Telesci-Ludesci.
Aceati arbor sunt marcati cu ciocanelesilvice ' S ai se Vinci cu conditiunile cePiesse pot vedea atfit la prefecturA, cAt si la co-muna Ludesci.
Amatoril, de a cumpera acevtl arbori, sevor presinta in localul acelei prefecturl ai lacomunA, la diva mal sus fixatA, spre a con-cura, find insotiti ai de garantia prevedutäprin conditiune in sumA de 180 lei.
No. 41.883. 1892, lulie 31.
Se publicA spre generala cunoscintA cA,in diva de 1 Septembre 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatie, in localul prefec-tureI Romanap vi la comuna PopinzAlesci,309 arbor!, parte uscatl din picióre ai partecAduti prin padurea Statului Popinzilesci.pe o portiune ce are aproximativ 40 hectare,vi este limitatA la Nord i Vest cu movia Ciu-
MONITORUL OFICIAL 3131
pavia, la Est cu drumul de midloc, la Sud eudrumul Frasinului.
Acevti arbori sunt marcati cu ciocanelesilvice ai
P2osi se vind cu conditiunile
ce se pot vedea atit la prefecturA, cAt ai lacomuna respectiva.
Amatoril, de a curnpera aceati arbor!, sevor presinta in localul acelel prefecturila comuna respectivA, la diva mal sus fixatA,spre a concura, find Insotiti ai de garantiaprevedutA prin conditiune in sumi de lei800.
No. 42.004. 1892, August 1.
Se aduce la cunoscinta celor interesatiGA, in diva de 15 Septembre 1892, orele 11 di-minéta, se va tine licitatiune publicA, conformart. 6, 24 ai urmAtoril din legea instrlinereibunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, inlocalul prefecturei judetalui Ittal , pentruvindarea bunurilor de mal jos.
Doritorii de a le cumpera sunt rugati a sepresinta in acea di ai ore, in localul prefee-turei acelul judet, pregititi de garantia pre-vedutä in dreptul fie-cArui bun; cunoscend cAsupraoferte nu se priimesc.
Se explici cA, dupe art. 38 din lege, pretulbunului resultat la licitatiune se va réspundede adjudecatar in termen de o luntt de dile,calculat de la data confrmArel publicatä prinMonitorul oficial :
1. Via Mitoeu, cu o casA cu duce odd!,dune aure de nuele i o pivnitA, tete ruinate,de pe moaia Cotnari a easel S-tului Spiridondin Iaai, la care e supusi la plata de dijmA,in intindere suprafata totalA ca de 8 hectare,9.135 m. p., din cari ea 2 hectare, 5.797 m. p.vie, ca 6 hectare, 3.338 m. p. livede eu poneroditori i ca 750 m. p. calcall de locuttoriidin cAtunul Horodiatea, afarA de 2.840 m. p.locul reservat bisericei Mitocu cu drumul in-graditureI, exclus din vindare, situat in co-muna Cotnari, plasa Bahluid, fostit pendintede monastirea Coaula; invecinându-se la Nordcu dascilul Constantin Roau i Pop Varto-lomen, la Sud cu moaia CArjóia, la Vest cudrumul prin sat ai locuitorul Ión DAnilä,la Est cu Preotésa Gheorghe BulAu ; aren-datA cu moaia Coaula din judetul Botoaanipe periodul 1885-95 ; garantia leI 571.Concurenta incepe de la valórea bunului insurnA de lei 5.715.
2. Livedea cu vie cu un becin, ca 1.307pout!' roditori i ca 156 copaci de diferiteesente, de pe moaia Zagavia, in intindere su-prafata totalA ca de 26 hectare, 2.193 m. p.,din cari ca 22 hectare, 7.993 m. p. livedecu pomi, ca 3 hectare, 4.200 m. p. vie, afarttde 4.843 m. p. pAmentul bisericel cu ecare-tele din curte i cimitirul care nu infra' in in-tinderea de maI sus ai care se exclud din yin-dare, situate in cAtunul Zagavia , comunaBAdeni, plasa Bahluiü, fosti pendinte de mo-mastirea Zagavia; InvecinAndu-se la Nord culivedea Crupenschi i livedea luI TudoracheVasiliu, la Est cu drumul Harlan, la Sud culocul dascAlului A. Alexandrescu, G. Trahire,I. Galian, drumul spre pAdure, ai la Vest culocuitoriI din cAtunul Zagavia; arendat cu sus
disa movie din judetul Botoaani pe periodul1889 94 ; garantia lei 1.079. Concurentaincepe de la valórea bunului in surnA de leI10.479, bani 50.
cu o casA ruinatA, compusA din 7 camere,de pe moaia Zagavia, in intindere suprafatatotalä ca de 9 hectare, 0.398 m. p., situatAin comuna BAdeni, plasa Bahluid, fostA pen-dinte de monastirea Zagavia ; invecinându-sela Nord cu livedea cu embatic a D-lui Tudo-rache Vasiliu, la Sud, Vest ai Est cu livedeacu vie a monastirel Zagavia; arendatA cu susdisa movie din judetul Botaaani pe periodul1889-94 ; garantia lei 442. Concurentaincepe de la valórea bunului in sumi de lel4.429.
4. Via din podgoria Viani, cu mai multipomi roditori, in intindere suprafata total&ca de 21 hectai e, situatii in comuna Buciumi,plasa Codru, fustd pendinte de monastireaNeamtu ; invecinându-se la Nord cu preotulC. Cosmescu ai Dr. Fetu, la Sud cu via Mi-tropolieT, la Est cu via Manna a Statului, cuIón Buzdugan, Anton Meisner ai Frantz Bo-jinschi ai la Vest cu D-na Elena Petro-van, via Agapia, Dr. Fetu ai G. Velciu ;inchiriath cu via de la No. 5 curent, pe pe-riodu11888 93; garantia lei 380. Coneu-renta incepe de la valórea bunului in sumAde lei 3.755.
5. Via Manna din podgoria Viaani cu o caside válAtuci ai 577 pomi roditori, in intinderesuprafata totali ca de 4 heetare,4.766 m. p.,din cari ca 1. hectar, 2.988 m. p. livede,ca 3 hectare, 1.778 m. p. vie, situatA in co-muna Buciumi, plasa Codru, fostA pendintede Mitropolie; invecinându-se la Nord-Est cuDr. Fetu ai via monastirei Neamtu, ai la Sud-Vest cu lón Buzdugan ; inchiriatA cu via dela No. 4 curent , pe periodul 1888-93 ;garantia lei 100. Concurenta incepe de lavalórea bunuluI in sumA de lei 956, bani 50.
6. Locul cArciumei din CurAturi, de pemovia IncongiurAtórea-Monastirel-BArnova, inintindere suprafata total& ca de 25 prájini,situatA in cAtunul CurAturi, comuna Ciurea,plasa Codru , fost pendinte de monastireaBirnova ; invecinându-se la Nord cu grAdinalui Vasile Costea, la Sud ai Est cu lacobFlorea ai la Vest cu grAdina lui Gh. Flo-rea ; arendat cu sus disa movie pe periodul1888-93 ; garantia leI 20. Coneurentaincepe de la valórea bunului in sumA delei 200.
7. Locul cArciumeI din Piciorul-Lupului,de pe moaia IncongiurAtórea-Monastirei-BAr-nova, in intindere suprafata totalA ea de 20prájini, situat in cätunul Piciorul-Lupulul,comuna Ciurea, plasa Codru, fost pendinte demonastirea BArnova; invecinându-se la Nordcu C. Rusu, la Sud cu Ion Hitruc, la Est cuAgache GAIAteanu ai la Vest cu C. Rusu; aren-dat cu sus disa movie pe periodu11888-93;garantia lei 40. Concurenta incepe de la va-lérea bunuliff in sumi de leI 400.
8. Locul arciumeI cu o pivnitA pe el dinBArnova, de pe movia IncongiurAtórea-Mo-nastirei-BArnova, in intindere suprafata to-
3132 MONITORUL OFICIAL 5 August 1892
tali ca de 25 prijini, situat In eätunul Bâr-nova, comuna Ciurea, plasa Codru, fost pen-dinte de monastirea Barnova; invecinându-sela Nord cu Gh. Feraru, la Sud cu Reana Se-cilleanu, la Est eu Irina Plävänescu 0 laVest cu Catinca Argente; arendat cu sus disamovie pe periodul 1888-93 ; garantia lei21. Concurenta incepe de la valórea bunulutIn sumi de leI 210.
9. Locul circiumel din Lund, de pe nao-via Incongiudtórea-Monastirel-Birnova , inintindere suprafata totalä ca de 30 präjinl,situat in cátunul Lunca, comuna Ciurea,plasa Codru, fost pendinte de monastirea Bâr-nova ; Invecinându-se la Nord cu V. Raacu,la Sud cu Gh. Cäpilä, la Est cu MarghiólaBoiu i la Vest cu soséua comunalà; arendatcu sus disa mosie pe periodul 1888-93;garanfa lei 73. Concurenta incepe de la va-lárea bunulul In sumd de lei 730.
10. Locul cu drciuma ruinati de la Ciur-besci, de pe mosia Incongiuratórea-Monasti-ret-Birnova, in intindere suprafata totalä cade 30 präjini, situat in citunul Ciurbesci,comuna Ciurea, plasa Codru, fost pendintede monastirea Barnova ; Invecinându-se laNord cu Ion Pocovnicu, la Sud cu PatronGogu, la Est si Vest cu Constantin Gogu ;arendat cu sus çlisa movie pe periodu11888-93;garantia lei 42. Concurenta Incepe de la va-lórea bunuluI in sumä de lei 420.
11. Locul cu drciumi din Todirel, de pemosia Incongiuritórea-Monastirei-Birnova ,in intindere suprafata totalä ca de 40 pra-jini, situat in cAtunul Todirel, comuna Ciu-rea, plasa Codru, fost pendinte de monastireaBirnova ; inveciandu-se la Nord cu MarinSilion, la Sud cu Nicolae Ilie, la Est cu Io-niä Petre si la Vest cu Ion Breabl ; aren-dat eu sus disa mosie pe periodul 1888-93;garantia lei 47. Concurenta incepe de la va-lórea bunulul In sumi de let 470.
12. Locul circiumei cu o pivnitä pe el, dinChetririe, de pe mosia Incongiurätórea-Mo-nastirel-Birnova, in intindere suprafata to-tali ea de 40 präjint, situat In citunul Che-triria, comuna Ciurea, plasa Codru, fost pen-dinte de monastirea Barnova; invecinându-se cu imasul locuitorilor; arendat eu sus disamosie pe periodul 1888-93; garantia let 21.Concurenta Incepe de la valórea bunulut Insuma de lei 210.
13. Locul dreiumet din Cercu, de pe mo-sia Incongiuritairea-Monastirea-Bárnova, inintindere suprafata totali ca de 5 präjini,situat in dtunul Cercu, comuna Ciurea, plasaCodru, fost pendinte de monastirea Barno va;invecinindu-se la Nord cu Vasile Ciolac, laSud cu Gh. Melente, la Est cu drumul ceduce la last si la Vest cu Gheorghe Melente;arendat cu sus disa movie pe periodul 1 888-93;garantia let 28. Concurenta incepe de la va-lórea bunulul in sumi de lel 280.
14. Locul cu carciumä i cu o pivnith. dinHotaru, de pe mosia Incongiuratórea-Monas-tiret-Barnova, în Intindere suprafata totaläca de 5 prijint, situat in dtunul Hotaru,comuna Ciurea, plasa Codru, fost pendintede monastirea Bärnova, afländu-se in midlo-eul viilor din Cercul i Socola-Hotaru; aren-
dat cu sus disa mosie pe periodul 1888-93;garantia lei 24. Concurenta Incepe de la va-lerea bunulut In sumg de lei 240.
15. Locul cu eirciuma construitä de VOA-truci, ruinatti, de pe mosia Statului Bosia, Inintindere suprafata totalà ca de 3.901 m.p.,situat in comuna Bosia, plasa Branistea, fostpendinte de monastirea S-tu Sava; inveci-nându-se la Nord cu locul easel lui VasileSandu, la Sud eu locul easel* lui Ion Turcan,la Est cu locul easel lui Dumitru Pavel siimasul satului si la Vest cu locul easel luiVasile Harton; arendat cu mosia MânzAtesci-Falfâesci pe periodul 1885-95 ; garantialei 47. Concurenta Incepe de la valórea bu-nului in sumi de lei 473, bant 10.
16. Locul carciumet de pe mosia Opriseni,in intindere suprafata totali ca de 3.536m. p., situat In comuna Tutora, plasa Bra-nistea , fost pendinte de monastirea Golia ;invecinindu-se la Nord cu locul easel lui V.Costin, la Sud cu balta proprietätei, la Estcu locul case! lui Vasile Chiriac si la Vestcu piata satulul; nearendat; garantia lei 24.Concurenta incepe de la valórea bunulut insurd de let 247, haul 55.
17. Locul de carciumii de pe mosia Mo-rani, In intindere suprafata totali ca de 1hectar, 939 m. p., din care cumperatorul vareserva o zonä. de 10 rn. p. d'alungul Pau-tulul, situat In comuna Pridcani, plasa Bra-nistea, lost pendinte de monastirea Cetätuia;invecinându-se la Nord cu locul de aräturaal tut Alexandru Tudorica, la Sud cu loeulde aritud al lui Ion Ilie Dascilu, la Vest culocul easel lut Costache Grigorescu 0 la Estcu Hid Prutul; arendat cu sus disa mosie peperiodul 1886-96; garantia lei 87. Concu-renta Incepe de la valórea bunulul in sunlitde lei 875, haul 15.
18. Locul viran, de pe mosia Vládiceni, peplan lit. D, aflat intre vale supuse la platade dijand, in intindere suprafata totalä ca de350 m. p., situat In comuna Buciumi, plasaCodru, fost pendinte de Mitropolie ; inveci-nându-se la Nord cu via locuitorulut MihaidCodrescu, la Sud cu via locuitorulut NicolaeMahalagiu, la Est cu via locuitoruldf TudorCiobanu si la Vest cu T. Botezatu; arendatcu sus disa mosie pe periodul 1885-95 ;garantia 1 leg. Concurenta incepe de la va-lórea bunulut in sumä de let 4, banl 20.
19. Locul cu putini märacini, de pemosiaVládiceni, pe plan lit. E, aflat Intre vale su-puse la plata de dijmi, in intindere supra-fata totalä ca de 2.220 m. p., situat in co-muna Buciumi, plasa Codru, fost pendinte deMitropolie; invecinandu-se la Nord cu Omen-tul insurateilor, la Est 0 Sud cu via luiAlecu Claus Armeanul 0 la Vest cm via luiNicolae Ion Armeanul ; arendat cu sus disamovie pe periodul 1885 -95; garantia lei 10.Concurenta incepe de la valórea bunului insumä de lei 30, ban! 65.
20. Loeul cu 24 porni roditorf si 13 ar-boil. de esentä ulm i stejar, de pe mosiaVladiceni, pe plan lit. A, aflat Intre vale su-puse la plata de dijrna, in intindere suprafatatotali ca de 5 hectare, 2.756 m. p., situat Incomuna Buciumi, plasa Codru, fost pendinte
de Mitropolie; invecinindu-se la Nord cu viaD-luI Mihalache Codrescu, la Sud cu viilelocuitorilor Nicolae Ion si Costache Andreiti,la Est cu mosia Tomescilor, proprieta tea co-munel Iai, i la Vest cu via locuitorulutAlecu Ionescu; arendat cu sus disa mosieperiodul 1885-95; garantia lei 31. Condtf-renta Incepe de la valórea haunultii tn sumide lei 311.
2L Locul ct duce fentânI pe el, 'din earl'una seek de pe mosia Viâdiceni, pe plan lit. B,aftat intre viile supuse la plata de dijnai, InIntindere suprafata totalá ca de 7 hectare,8.545 m. p., situat in eomuna Buciumi,plasa Codru, fost pendinte de Mitropolie; In-vecinându-se la Nord cu via tut Vasile Mirea,eu delimitarea insuräteilor, la Sud eu mosiaPâlna a urbel Iasi, la Est eu mosia Tomescia urbei Iai i la Vest cu mosia Buciumi ;arendat cu sus disa movie pe periodul 1885-95;garantia lei 100. Concurenta incepe de lavalórea bunului In sumä de lei 1.000.
22. Locul pe care se aflá ca la 3 care mad-cint, de pe mosia Vladiceni, pe plan litera C,aflat intre vale supuse la platä de dijmä, inintindere suprafata totalä ca de 1.934 m. p.,situat in comuna Buciumi, plasa Codru, fostpendinte de Mitropolie; invecinându-se la Nordsi Vest cu via locuitorulul Vasile Barlabot,la Est cu mosia Tomesci si la Sud cu via tutMihalache Codrescu; arendat cu sus disa mo-eie pe periodul 1885 -95; garantia lei 10.Concurenta incepe de la valtirea bunului Insuma de lei 26.
23. Locul viran fost al lui G. Stan, iaracum al Statulul , In Intindere suprafatatotali ca de 483 m. p., situat in urbeamahalaua Tacid, despirtirea III, No. 223 ;Invecinându-se la Nord cu locul Ileanet Cio-coita, despártit prin páriul de la scaricid, laSud cu Sandu Chefaliu, despartit eu drumulce vine de la scäricici, la Est cu Ion Furtunasi la Vest cu Leibu Negru; neinchiriat; ga-rantia lei 10. Concurenta Incepe de la való-rea bunulut in suma de lei 100.
24. Terenul cu ecaretele compuse din ocasä de locuintä, o bucitärie, un cosar, duoësue, un grajd i atenuantele, Impreuna cubalta i gradinä, foste conacul mosiel Opri-seni, in intindere suprafata totalá ea de 1hectar, 2.985 m. p., din earl ca 4.256 m. p.terenul cu grädina i cu ecaretele i ca 8.729m. p. terenul ea baltil, situate in comunaTutora, plasa Branistea, fost pendinte de mo-nastirea Golia ; invecinandu-se la Nord culocul easel lui Costache Chiriac i cu loculdrciumel proprietätet, de care se desparteprintr'un drum, la Vest eu locul easel luiGh. Costea, de care se desparte printr'undrum, la Sud cu bowl case! lui Va Bile a Näs-tisedel i locul easel lui Costin Tiron i laEst cu locul easel tut Ion Rotaru; neinchiriat;garantia lei 150. Concurenta incepe de lavalórea bunului in sumi de lei 1.500.
25. Locul de carciumä, pe plan litera A,de pe mosia Miciresci, in intindere suprafatatotalä ca de 2.920 m. p., situat in comunaCostuleni, plasa Branistea, fost pendinte deMitropolie ; invecinându-se la Nord cu 1.1111Prutu, la Sud cu locul lui Gheorghe
5 August 1892 MINITORUL CFICIAL 3133
spre Est cu locul lul Tóder CascavaI si laVest cu locul lui Costache Soidacariu-; aren -dat cu sus disa mosie pe periodu11885-95;garantia lei 10. Concurenta incepe de la va-lórea bunulul b sum& de lel 100.
26. Via pgraginA cu cati-va pomi roditori,de pe mosia Andrieeeni, in intindere supra-fata total& ea de 1 hectar, 4.700 m. p., si-tuatA in comuna Epureni, plasa Turia, fostipendinte de monastirea CetAtuia; invecinán-du-se de giur impregiur cu locul clAcasilorde pe mosia Andrieseni; nearendate; se cauLAin regie; garantia lei 40, Concurenta incepede la valérea bunului in sumá de lei 357,ban! 20.
27. Lotul No. 2, de pe mosia Frincesci,cu ecaretele, eompuse din 2 case de locuintg,o suri, un grajd, 2 zemnice, un gard care im-prejmuesce o egsge de scánduri, 7 bordeie2 cosare sad pAtule, in intindere suprafatatotalg Ca de 10 hectare, situat in comunaSires, plan CárligAtura, fost pendinte de mo-nastirea Trel-Erarchi; invecinAndu-se cu lotulNo. 1, 12, cu trecttórea la adApAtetrea vite-lor i cu soséua nationalá; inchiriat de la 23Aprilie 1892 pang la 23 Aprilie 1893 cu lei270s garantia lei 540. Concurenta incepe deM valórea bunulul in sumá de lei 4.295.
28. Via Vorona-Micg, cu pomi roditori,avénd i o case, de pe mosia Cotnari, a epi-tropiei S-tu Spiridun din Iasi, la care e su-pusä la plata de dijmg, in intindere supra-fata totalg ca de 3 hectare, 1.234 m. p.,ca 4.000 m. p., cilcarea fácutg de Gg.Dumitru Manea si Gr. Bárcu, situatg in co-muna Cotnari, plasa Bahluiu, fostá pendintede monastirea Vorona; invecinAndu-se la Nordcu drumul Horodistea, cu grAdinelerilor Gh. i Dumitru Manea si a lui GrigoreBárcu, de care parte e icotropità la Sud cuIon Ursachi, la Vest eu drumul dintre viisi la Est cu vfile loeuitorilor Vasile Budeanu,Ilie Albing i Gh. Pavel; arendate cu mosiaVorona din judetul Botosani, pe periodul1885 1895; garantia leI 175. Concurentaincepe de la valórea bunului in sumg de lei1.750.
No. 42.011. 3,10 4. 1892, August 1.
Se aduce la cunoscinta generalg ce, con-form cu dispositiunile legei pentru instrgi-narea bunurilor Statului i rescumpörareaembaticurilor de la 6 Aprilie 1889 (art. 2,9, 20-22 inclusiv), ministerul a scos in yin-dare loturile marl de pe moii1e Gostilele,DrAgoesci-Snagov i MelAiasca, din judetulIlfov, prevedut in tabloul de mai jos, cunos-cánd cg planurile parcelare i tablourile deevaluarea loturilor se vor depune la comu-nele respective.
Licitatiunea publicA, pentru vindarea aces-tor loturi, se va tine in diva de 3 Octombre1892, orele 10 diminéta, in localul acestulminister, calea Victoriel No. 127.
Spre a putea fi admisi la licitatie, concu-rentil vor presinta un certificat liberat deprimarul comunel unde domiciling, consta-tAtor: 1) cA sunt románi i cultivatorl de pi-mênt, adicei Omni, cari muncesc peimen-tul cu mânile /or; 2) a sunt preoti Wesel,
3) ci suit invölgteri rurali, i vor dePunetu numerard sad efecte publice garantate deSlat, o mutune echivalentg cu a decea partea valórei esimative a loturilor ce voesc sgcumpere.
Nimeni 6 va 'putea cumpöra de eta unsingur ot 42e 10 sag 25 hectare. Dacá insánu ar fi an4ori pentru loturile de 25 hec-tare, ele vor putea fi transformate, dupe ce-rerea eoneurentilor, in loturi de 10 hectare.
Nimeny Ìiu póte concura in numele altuiade Mt in basa unel procuri legalisate de co-muna respective, care procurg se va presintaInainte de à se incepe strigarile,
va imprumuta nuniele spre acumpöral6tari peutru persone cart nu ad dreptdupe lege, Ta fi pasibil de penalitAtile prevë-dtite M are, 57 din lege, adicg: amenda de506 pänä la 2.000 lei 0 inchisóre de ia 2panel la 6 lani.
Vor fi supusi la aceeasi pedéps1 aceia carl,fáril drept, vor ciimpöra loturl in asemeneaConditiuni.
*indarea, in aceste casurl, va fi nulá dedrept,
In termen de o luná de la data confirmg-ref vinslerei publicatä in Monitorul oficial,cumpörgtorii de loturi marl' sunt datori sAverse la casieria generalg respective, pe comp-tul case! de depuneri, a decea parte din pre-tul cu care s'a adjudecat lotul, precum sitaxele de timbru i inregistrare.
Restul prétului se va achita prin anuitAticalculate pe basa de 50/0 dobándi i 20/, a-mortisment.
Plata priniel anuitAti va incepe la 1 Apriliecare va urma dupe aprobarea vinderel.
Osebit de pretul lotulul, cumpörektorii vorplAti Cate 2 lei de hectar, cheltuelile de me-suretöre, impertélg i vindare, conform art.80, al. H din lege.
Loturile de 10 si 25 hectare se viud curespectarea contractelor de arendare, con-form dispositiunilor prevedute prin conditiu-pile generale pentru arendarea proprietgplorStatului.
Ping la punerea lor in posesiune de fapt,cumpörätorii vor priimi arenda aferente lalotul ce li s'a vindut.
Arendile li se cuvin de la primal câtiù ceva urma dupe respunderea decimel ai a taxe-lor de timbru i inregistrare.
In cas de neplata a decinael la termenularglat mai sus, ministerul va scóte in revin-dare, pe comptul cumpörAtorilor, loturilevindute kr.
Deficitul ce ar resulta din vindare se vaincasa din garantia depuse, i, in cas de ne-ajungere, din ori-ce alte avere a cumperA-toruluI, conform legei de urmgrire.
Ministerul va avea acelasi drept dace nuse vor plati ratele la termenile stabilite prinlege.
Curoperátoril sunt inui sA pletéscA pre-turile la termenile i in conditiunile prevë-slute de legea pentru instrAinarea bunurilorStatului, fill a mai fi nevoiä de nici o de-claratiune sag obligatiune din partea
Se mai face, cunescut concurentilor el nuse priiinesc supraoferte.
No. 42.025. 3,100, 1892, August 4.
Tablott de loturile mart scóse In vinshre pentruçliva de 3 Octoinbre 1892.
4,a"o
gg3
:qo
Intinderea Evaluarea Garantia
Hect. 1 M. p. LeT i B. Lei B.
Mo0a Gostilele din comuna Crangu-Fundulele, plasa Mostigea
11 11 71 4.9401 2.9971601 300
Mqia Drägoesci din comuna Drägoesci-Chiroiu, plasa Mosti0ea
21 91 101 3.0001-1 300
Mosia Mäldiasca din comuna Preasna-Nouä, plasa Negoesei
ComandanientuT corpuiui II de artriat6Trupele cAleri din corpul 2 de armati
avánd necesitate de fön i ovei bun p'entrnhrana caBor, si la licitatia tinutg in sliva de 1
August neresultánd preturi avantagióse,educe la cunoscinta generale. M. se priimeseoferte, in ori-ce sli de lucru, in cancelariacorpulul II de armatä, pentru ori ce cantitatede la 10.000 kilograme in sus.
Oferta va fi insolitá de probe 2 kilogrameovöz si 4 kilograme fOn i de o garantie de 5la sutá din pretuI oferit.
Conditiunile se pot vedea in tóte dilele deluau, in caietul de sareine allat la comanda-ment.
ScÓla de oficierl
La licitatia tinutä in diva de 18 Julie 1892,pentru aprovisionarea a 750 perechl mánuside piele pentru elevi, neresultánd preturiavantagióse, se publica o noug licitatie pen-tru sliva de 7 August.
Licitatia se va tine in cancelaria scólei deoficieri (Dealul Spire°, iar modelul se 'ante ve-dea in fie-care sli.
Concurentii vor depune o garentie de 10la sutg.
No. 1.362. 1892, August 3.
ANUNCIURI JUDICIARE
LICITATIUNI
Tribunalul BotosaniPrima societate de credit funciar roman
din Bucuresci, in virtutea actulul ipotecarinscris la tribunalul acestul judet Botosani, inprimul rang, sub No. 96 din 30 Maid st. v.1886, asupra mosiei Costesci, impreung cuiazul cu morile i cu töte ecaretele i imbu-nAtAtirile atlate pe dênsa, situata in comunaCostesci, plasa Miletinu-Térgu, din acest ju-
3134 MONITORUL OFIC1 5 kugnst 1892
det Botovani, fosta proprietate a defunctuluiAdam Haret, represin tat astadi prin moste-nitorii së i anume : Maria Haret, Iancu Ha-ret, Aglae Mihaiú Ghenoiu, Iancu Nicolescu,Constantin Nicolescu, Nicu Nicolescu, mino-ru Sofia, Elena, Aspasia i Vasile Ciurea, re-presintati prin tutorul kr legal XenofontCiurea, minórele Ana vi Sofia Tacu, represin-tate prin tutorul kr legal D. Gheorghe Tacu,Dumitru Zarifopolu, Iancu Zarifopolu i mi-noriT Emil, Alexandru vi Constantin Zarifo-polu, represintall prin tutórea lor legali D-naElise C. Zarifopolu, a cerut punerea in yin-dare a eitatului imobil pentru despagubireasa de capitalul raffles neamortisat din sumade lei noul 40.000, cu care societatea a I'm-prumutat pe defunctul Adam Haret, autorulsus numitilor, si de anuitatile datorite, chel-tuelile acute si cari se vor mai face de disasocietate, irnpreuna cu procentele kr de 8 lasuta, i ear! sume se vor specifica in caietulde insärcinari prevadut de art. 65 din legeacreditului funciar.
Tribunalul, prin jurnalul WI No. 1.701din 27 Aprilie 1892, a ordonat ea vindarea susnumitei mosii sa se fad in diva de 11 Sep-tembre 1892.
Se face, dar, cunoscut tutulor prin acestia treia publicatiune ci, in qiva de 11 Septem-bre 1892, se va vinde cu licitatiune publica,in pretoriul acestui ttibunal, la orele 10 di-minéta, partea de movie Costesci impreuni cuiazul cu morile i cu tate ecaretele i imbu-natatirile aflate pe dansa, proprietatea de-functulul Adam Haret, represintat astädi prinmovtenitorii sai i anume : Maria Haret, lancuHaret, Aglae Mihaiü Ghenoiu, lancu Nico-lescu, Constantin Nicolescu, Nicu Nicolescu,minoril Sofia, Elena, Aspasia si Vasile Ciurea,represintati prin tutorul lor legal D. Xeno-font Ciurea, minórele Ana vi Sofia Tacu, re-presintate prin tutorul kr D. Gheorghe Taeu,Dumitru Zarifopolu, Iaucu Zarifopolu i mi-noril Emil, Ale xand ru vi Constantin Zarifopolu,represintati prin tutórea kr legal& D-na EliseC. Zarifopolu, situata in acest judet Botovani,plasa Miletinu-Tergu, comuna Costesci, dupecererea primei societati de credit funciar ro-man din Bucuresci.
Doritorii, de a cumpera acésti movie, vorputea lua cunoscing de eonditiunile vindareidin caietul de instircinari ce are si fie depusla grefa acestui tribunal cu 8 dile inainte deadjudecatiune.
piva de 11 Septembre 1892, fixati pentruvindarea sus numitei moiI, s'a aritat si incele duoè publicatiuni de vindare ce s'ail fi-cut si inserat in Monitórele oficiale No. 46vi 71 din 31 Main si 1 Iulie 1892.
No. 918. 1892, Maid 11.
Tribunalul DâmboviaPrima societate de credit funciar ro-
man din Bucuresci, in virtutea actului ipo-tecar inscris la tribunalul acestul judet Dam-bovite, in primul rang, sub No. 41 din 27Iunie st. v. 1876, vi sub No. 72 din 11Decembre st. v. 1883, asupra moviei Gha-bóia-Dobra i catunul Finta, formand un sin-gur trup in tótá intinderea sa, impreuni cu
cele 230 pogane castigate de la loAmitorii din
Dobra, impreuna cu padurea i u cele-alteimbunatatiri aflate pe densa, sitiaatá in co-muna Ghebeia, plasa Ialomita, kcest judetDambovita, proprietate a D-nei Maria Feri-chide, näscuti Moraitu, a cerut punerea invêndare a acestei moviï, mai putrin 515 po-gape alipite la mosia Finta-de-$us, pentrudespagubirea sa de capitalul ramas neamor-tisat din suma de lei noui 369.500, cucare societatea a imprumutat pe defunctul D.C. Moraitu, autorul sus numitei, si de anui-tatile datorite , cheltuelile acute si earlse vor mai face de disa societate, imprennacu procentele lor de 8 la suta, i oari sumese vor specifica in caietul de insircimári pre-vadut de art. 65 din legea creditulA funciar.
Tribunalul, prin jurnalul sad Io. 1.885din 14 Martie 1892, a ordonat di vindareasus numitei movii si se faca in diva de 17Octombre viitor 1892.
Se face, dar, cunoscut tutulor prin acéstaa treea publicatiune ca., in diva de 17 Oc-tombre 1892, se va vinde cu licitatiune pu-blicá, in pretoriul acestui tribunal, orele10 dimineta, movia Ghebóia-Dobra i ca-tunul Finta, formand un singur trup intótá intinderea sa, impreuni cu cele 230 po-genie castigate de la locuitorii din Dobra, im-preuna eu padurea i eu -bite cele-alte imbu-natatiri afiate pe dênsa, mai putin 515 po-wine, cari lipit la o laltá cu Finta-de-Sus
earl* pogane se compun din 4 tarlate de ad-turä, indicate pe planul economic al mosieiGhebóia-Dobra, facut in anul 1884 de ingi-nerul Dimitrie lonescu, sub No. 12, 13, 14si 15, coprinse intre hotarul locuitorilor im-proprietiriti pe mosia Ghebdia-Dobra i apaIalomita; ele vorfi despartite de cele-alte tar-late ale moviei Ghebóia-Dobra printr'o liniedrépti trasi ca hotar pe viitor intre movieGhebdia-Dobra si movie Finta-de-Sus. Cu o-casia alipirel acestor 515 pogene de Fin ta-de-Sus, apa Ialomita devenind pe lätimea ce-kr 4 torlale din Ghebóia-Dobra, ce compunaceste 515 pogóne, hotar despartitor intremosia Finta i movie Ghebóia-Dobra, se re-servi pe viitor cumpératoruluI mosiei Finta-de-Sus dreptul de a lega zágazul de malul&lei de pe Ghebóia-Dobra, acolo unde estelegat adi.
Movie Ghebeda-Dobra i catunul Finta, im-preuni cu cele 230 pogöne castigate de la lo-cuitorii din Dobra, este situata in comunaGhebóia, plasa Ialomia, judetul Dimbovita.
Doritorii, de a cumpera acésti movie, vorputea lua cunoscinti de conditiunile vindareidin caietul de sarcini ce are sA fie depus lagrefa acestui tribunal cu opt dile inainte dead j udecatiune.
piva de 17 Octombre 1892, fixatä pentruvindarea sus numitei moil, s'a aratat i incele duoa publicatiuni de vindare cecut vi inserat in Monitórele oficiale No. 46vi 72 din 31 Maiii si 2 Iulie st. v. 1892.
No. 8.164. 1892, Maiii 6.
Tribunal al Doroholik
Prima societate de credit funciar romandin Bucuresci, in virtutea actelor ipotecare
inscrise la tribunalul acestui judet Dorohoia,In primul rang, sub No. 71 din 26 Maidst. V. 1879 vi No. 50 din 7 Iunie st. v.1885, asupra moviei Herta cu töte trupuriledin care se compune i anume : Targul-Herta,comuna Herta, Fundul Hertel, Jerebia-Pa-harnicului, Fôntânelele, Hlisa-Dräguv, Wisede la Spiridon, Hlisa Paharnicului cea mica,imprejurul Hertei cu Ciornolosa, Grumatcain comuna Movila-Hertei i eel 80 stânjeni incatunulTinteni, comuna Hreatca, plasa Herta,din acest judet Dorohohl, proprietate a D-reiEcaterina P. Casimir, a cerut punerea invindare a citatului imobil pentru despagubi-rea sa de capitalul rémas neamortisat dinsuma de lei noui 500.000, cu care societateaa imprumutat pe defunctul Panait Casimir,autorul sus nurnitei, si de anuitatile datorite,cheltuelile facute i cari se vor mai face dedisa societate, impreuni cu procentele krde 8 la suta, i cari sume se vor specifica incaietul de insarcinári prevédut de art. 65 dinlegea creditului funciar.
Tribunalul, prin jurnalul ski No. 1.916din 11 Iunie 1892, a ordonat ca vindarea susnumitei mosii sit se fad in diva de 8 Oc-tombre 1892.
Se face, dar, cunoscut tutulor prin acésti adaoa publicaliune ca, in diva de 8 Octombre1892, se va vinde cu licitatiune publica, in pre-toriul acestui tribunal, la orele 10 diminéta,movie Herta, cu tóte trupurile din care secomune, i anume : Targu-Herta, comunaHerta, Fundul-Hertei, Jerebia-Paharnicului,Fantânelele, Hlisa-Draguv, Hlisa de la Spiri-don, Hlisa Paharnicului cea mica, I mpregiurulHertel cu Ciornolosa, Grumatca in comunaMovila Hertel, i cei 80 stanjeni in cii-tunul Tinteni, comuna Hreatca, plasa Herta,judetul Dorohoia, proprietate a D-rei Eca-terina P. Casimir, dupe cererea primei soci-etatT de credit funciar roman din Bucuresci.
Doritori, de a cumpéra acéstä movie, vor pu-tea lua cunoscintä de conditiunile vinderei dincaietul de insircinari ce are si fie depus lagrefa acestui tribunal cu 8 dile inainte deadjudecatiune.
piva de 8 Octombre st. v. 1892, fixatipentru vindarea sus numitel moii, s'a arA-tat i in prima publicatiune de vindare, inse-rag, in Monitorul oficial No. 74 din 4 Iu-lie st. v. 1892.
No. 649. 1892, lunie 8.
Tribunalul RomanatiPrima societate de credit funciar roman
din Bucuresci, in virtutea actului ipotecarinscris la tribunalul acestul judet Romanati,in primul rang, sub No. 70 din 8 Decembrest. v. 1884, asupra mosiel parafernalä Bel-cunul, numitä i Leotesci, cu tóte trupuriledin care se compune, i CU töte ecareteleimbunatlitirile elate pe clause, situati in co-muna Leotesci, plasa Oltetu-Oltu-de-Sus, dinacest judet Romanatl, proprietate a D-neTMaria Marghiloman, a cerut punerea in yin-dare a citatului imobil pentru despigubireasa de capitalul rams neamortisat din sumade lei noui 42.000, cu care societatea a im-prumutat pe D-na Maria Marghiloman, vi de
5 August 1892
anuitetile datorite, cheltuelile fecute si cad sevor mal face de disa societate, impreuni cuprocentele kr de 8 la mite, i cari sumese vor specifica j caietul de insercineri prey&dut de art. 65 din legea creditulul funciar.
Tribunalul, prin jurnalul WI No. 2.370din 13 Iunie 1892, a ordonat ca vindareasus numitel mosii se se face in diva de 2 No-embre 1892.
Se face, dar, cunoscut tutulor prin acéstAa duoa publicatiune ce, in diva de 2 Noem-bre 1892, se va vinde cu licitatiune publicii,in pretoriul acestul tribunal, la orele 10 a. m.,mosia parafernali Belcunul, numite i Leo-.tesci, cu tóte trupurile din care se compunecu töte ecaretele i imbunetetirile aflate pedense, proprietate a D-neI Maria Marghi-loman, situate in acest judet Romanatl, plasaOltetu-Oltu-de-Sus, comuna Leotesci, dupecererea prime! societiti de credit funciar ro-men din Bucuresci.
DoritoriI, de a cumpera ace:3U movie, vorputea lua cunoseinti de conditiunile vindereIdin caietul de insircinerI ce are se fie depusla grefa acestul tribunal cu 8 dile inainte deadj udecatiune.
Viva de 2 Noembre 1892, fixate pentruvindarea sus numitel moii, s'a aritat si inprima publicatiune de vindare, inseratit inMonitorul ofwial No. 74 din 4 Iulie st. v.1892.
No. 17.930. 1892, Iunie 20.
Tribunalul TeleormanPrima secietate de credit funciar roman
din Bucurescl, in virtutea actuluI ipotecarinscris la tribunalul acestul judet Teleor-man, in primul rang, sub No. 28 din 17 De-cembre st. v. 1877, si No. 35 din 31 Oc-tombre st. V. 1886, asupra pertei de mosiedin hotarul Mutii sad Dregvani i cu bitetrupurile i numirile ce va fi maiimpreuni cu pedurea i cu tOte ecareteleimbunetAtirile aflate pe (Musa, situati in co-muna Odobeasca-Mutil, ctitunul Muii, plasaTergu, din acest judet Teleorman, proprie-tate a D-luI Ioan Popescu, a cerut punereain vindare a citatulul imobil pentru despi-gubirea sa de capitalul remas neamortisatdin suma de lei noui 8.500, cu care socie-tatea a imprumutat pe D. Um Popescu,de anuitiitile datorite, cheltuelile fecute i carIse vor mai face de Oise societate, impreunicu procentele kr de 8 la sute, si earl sume sevor specifica in caietul de insercineri preve-dut de art. 65 din legea creditulul funciar.
Tribunalul, prin jurnalul sell No. 3.303din 6 lunie 1892, a ordonat ca vindarea susnumitel mosil si se face in diva de 24 Oc-tombre 1892.
Se face, dar, cunoscut tutulor prin acéstia duce publicatiune cA, in diva de 24 Oc-tombre 1892, se va vinde cu licitatiune pu-bike, in pretoriul acestul tribunal, la orele 10dimméta, OW de movie din hotarul Mutilsad Dregvani, i cu bite trupurile si numirilece va fi mal avénd, impreuni cu pidureacu tóte ecaretele i imbunätetirile aflate pedense, proprietate a D-lul loan Popescu, si-tuate in acest judet Teleorman, plasa Tergu,comuna Orbeasca-MOI, citunul Muth', dupe
NY
nolp ITORUL OFICIAL
cererea prinei societitI de credit funciarromen din BucureseT.
Doritorii, de a cumpera acéste movie, vor
putea lua cunoscinte de conditiunile vindereldin caietul dO insercinäri ce are se fie depusla grefa seesttui tribunal cu 8 dile inaintede adjudecaolme.
piva de 24 Octombre 1892, fixate pentruvindarea sus PumiteI moiI, s'a aritat i inprima publicatiune de vindare, inseratA in Mo-nitorul ofieial No. 74 din 4 bue st. v. 1892.
No. 10.540- 1892, lunie 13.
Corpul porE tirellor trIbunaluluI IllovConform aLreseI jude al ocolulul I
din Bucurescicu No. 5.565 din 1892, se pu-blici spre gent xala cunoseinte ell, in diva deI 1 August 1892, incepend de la orele 11 a. m.inainte, se va vinde prin licitaie publice, pepiata tribunalulul, averea mobile a D-luI I.Zucherman, cdupusi din mobilier de case si
altele, urmerid pentru despegubirea D-luiAlbahari et CoruP.
No. 13.157. 1892, August 3.
CITATIUNI
Trtbunalui Iltov, seella II elvilo-coreclionalit
D. Toma Ionoscu, cu domiciliul necunos-cut, este chiimat la acest tribunal in divade 19 Octombre 1892, la orele 11 dimineta,spre a se cerceti! ea inculpat intr'un procescorectional; avepd in vedere cil de nu va fiurmitor se va jwieca in lipsi.
No. 17.539. 1892, Iulie 31.
Tribunalul Hoy, seetla III clvtlo-cereelionalä
D. lorgu MihilesCu, fost domiciliat insi in strada Buzesci,strada Esculap NO. 16
la Baba Floarea, jar acum eu domiciliul necu-noscut, este hiimat la acest tribunal inc
la orele 11 dimi-diva de 2 Noembre 1892/ta ca inculpat inteunnéta, spre a se cei ce
proces corectional; pend in vedere ce de nuin lipsa.va fi urrnitor se ve judeca
No. 13.189. 1892, Iunie 20.
TrIbunalul Pr ahova, seetia IID. Ion Buneciu, cl comuna Urlati, este
Octombre 1892, orelecitat ca, in diva de 8.10 a. m., se vine la etcest tribunal spre a fi
eentru faptul prevedutcercetat ea inculpatin codul penal ; cunos-si penat de art. 310 d
ii,cend et nefiind urmitPr se va judeca in lips
conform legel. No. 11.479.
PrImul-pre§edinte a 1 tribunaluluI IllovConform art. 6 din ireg ulamentul organi-
sArei grefelor, se publieA s pre cunoscinta ge-nerale cá, aceI carl vor avea veri-o preten-tiune in contra garanfiei depusi de D-naElena Christu, pentru G. Constantinescu,pentru postul de grefier 1?-e a ocupat la acesttribunal, sectia II, sa se rresinte inaintea tri-bunalului cu cererea in termen de sése luni,calculat de la prima pubLicatiune ; contrarit,garantia se va libera i nici o cerere nu seva mal priimi.
No. 11.661. 1892, Maid 5.
3135
ACT DE ASOCIATIUNEIntre subsemnatil s'a convenit urmatórea
asociatiune sub firma: Compania comerciali decoloniale N. B. de Prato, H. G. Aslan & Comp.,fondand un magasin central al companiel deunde asociatil se se aprovisioneze ; iar susnumitiI duo! vor semna fie-care in numeleintregeI asociatiuni.
Pentru formarea primulul fond, fie-caresocietar va depune in numerar, bonurl sad po-lite, ctite 3.000 lei, plus lunar 50 lei, carIse vor capitalise la fondul magasinulul cen-tral si partida fie-ceruia.
Durata asociatiunel va fi de 5 anT, dupecare termen, formendu-se inventariul si li-chidându-se compania de pasivul sed, va luafie-care dreptul sea fond si beneficid;dupe 5 ani se póte prelungi termenul Inapentru 5 anT, remânend in companie numaleel ce nu se vor retrage.
Se va face in fie-care an un inventariiiun bilant ; societarii sunt datorT a versa
banii incasati la magasinul central, iar acestala banes sad ease ce se va desemna.
D-nil N. B. de Prato si H. G. Asian vordirigia afacerile magasinulul central, i aces-tia vor putea delega un diriginte sag procu-rator sub controlul D-lor.
In afacerile particulare ale asociatilor,compania n'are nicl un amestec.
O comptabilitate se va tine de tóte ope-ratiunile, spre a se vedea mersul companie.
Scopul companiel este de a face se pro-greseze asociatii.
Se pot priimi asociali si in urine, impli-nindu-se formalitetile necesare.
Compania póte introduce si alte articoleosebit de coloniale, in beneficiul societitel.
Este posibili retragerea ori-ciirui asociatdupe un an de la formarea asociatiunei, dân-
du-i-se dreptul dupe facerea inventariului.Acesta s'a subscris de top si autentificat
de onor. tribunal comercial.Hacic G. Asian, Napoleon B. de Prato,
Toma Garabedeanu, E. Zamfirescu, Gri-gorie Dimitrie.
Grefa tribunalului Mott, sectia comercialdAcest extract s'a trecut in registrul de or-
dine la No. 841 din 16 Iulie 1892, findtranscris in registrul respectiv la No. 841din aceeasl di, i trecut in registrul societe-tilor la No. 420 din 1892; iar actele s'atiataqat la dosarul No. 1.747 din 1892, viçIen-du-se acest extract, conform art. 5 si 10 dinregulament.
p. Grefier, Niculescu.
BIBLIOGRAFIE
A esit de sub tipar i se OA de vindare latipo-litografia national& Ralian i Ignat Sa-mitca din Craiova :
DICTIONAR LATINROMANde
Dem. I. POPILIANUlicentiat In litere i tilosolie; prolesor de limbs routing ei Winn
la &eel Carol 1 din Craiova
Prelui unut exemplar lei 8
3136 MONI
ANUNCIURI PARTICULARE
acésta retrag procura No. 2M, data. laU 29 Aprilie 1892 D-lui Bedros A. Popo-
fostul meü amploiat, atasat sueursalemele din Galati, care de la 1 August a. c.nu maI este in serviciul mea, i, In consecinial,ori-ce opertgiune fäcuta in numele metit este
va fi fár valóre.Sal Sachs.ubsenmatul, perdénd chitantele No. 72.422si 107.385, de la polita de asigurare
No. 4.021, grupa 1895, emisi de societateade asigurare Dacia-România", asupra vietelasiguratului Demetrie I. Popp, le declar de
nule i färä efect In man ori-cul s'ar afla.Demetrie I. Popp.
5 August 1892
DECLARATIUNEA
Prin care fae cunoscut eä a4erdut copiade contract cu No. 27.195 din9 Decembre1891, prin care se constati am luat cuimprumut de la Banca nationala Romanjolei 600 si am depus ea garantilei 1.000Incomunale 5 Ve 1883, cu cupoil de 1 Iulie1892.
Ori-eine va gäsi acea copie va consideraea hârtie albti i färä niel o vaie.
Ion Cojocareanu.Solomon Kahana, studeihi medicina,
Li niiscut in Iasi la 29 MaitV67, fac eu-noseut ea, de astidl inainte, voiti numi
iscali Alexandru Manolescun loc de So-lomon Kahana.
... . (Imprumutul de 274 miliOne). . (Imprumutul de 45 miliOne)
Obligatiunile claor ferate rom. (conv.Schuldverschreibung)de Stat (convertite rurale). . ,
Obligatiumle easel pensiunilor a 300 lel ...... .IMPRIIMIITURI DE ORW
ObrigatinnI ale comunel Bucuresci 1883 . .
. . .
. . . . 1888 ..
. . . .IMPRUMUTIIET DE SOCIETATI
Scrisurl dunciare rurale . .. . . . . .
. urbane Bucurescl . . . . .
....
Us!......
Obligatiunilé societliel de basalt artificial . . . .
AeTrcrisq
Bence nationalA a Romaniel . , ..Societatea de asigurare Dacia-Romania
Nationalereasigurare
rómani de constructiunl i luerArl publice., de basalt artificial . . . ..., pentru fabricarea hartiel . . . . .
Bence Romaniel
5°1e5°/e43/040/2Vie40/.
601,210
5°/e50/oEPle
5°/a7Vo60/05°/a
60Ia
D etragênd, pe diva de 1 (13) August 1892,procura generala data de no! D-lul ad-
vocat Mihail Palla, de a ne represinta in t6teafaeerile nóstre, i mai eu sémi In cele rela-tive la suceesiunea decedateI Marquise deL'Aubespine-Sully, facem cunoscut ea pe vii-tor, pentru afacer1 relative la acésta succe-sitme, saft ori-ce alte afacerl, cel In dreptvor bine-voi a se adresa, sati la nol direct,sati la D. Ioan B. Vladaianu, advocat la cre-ditul funciar rural.
lsa Vladoyano.Colonel N. Flticlaianu.
e aduce la cunoseinta publica ca, din divaK$ de 5 lunie a. c., D. Constantin Carlovanu se mai a& in serviciul easel D-luiGeorge Gr. Cantaeuzino. lo
![Prisaca - Tudor Arghezi - cdn4.libris.ro - Tudor Arghezi.pdf · TUDORARGHEZI Edilia a ll-a ingrijitd de i MITZURA ARGHEZI 9i RADU TRAIAN # EDITURA TI]DOR ARGIIEZI EDITURA REGIS ffi](https://static.documente.net/doc/80x56/5e03d697a37ef1556b1d9055/prisaca-tudor-arghezi-cdn4-tudor-arghezipdf-tudorarghezi-edilia-a-ll-a.jpg)
