ANUL 1.4. DUMINECA, 6 APRILIE, 1886. MONITORUL COMUNAL PRIMARIF,I ABONAMENTUL Pe an io Pe an . 6 AL BUCURESCI ANUNCIURI de 30 . . . banl 50 Administratiunea la: Tipografia CAROL GÖBL, Strada Dómnel, No. 14. CONSILIUL CUCURESCI de la 5 Martie, 1886. Presedinta d-lui N. Fleva, Consilieri : Bgicoianu Bibicescu Dänescu C. D., Dumitrescu P., Manolescu N., Dumitru, Petrescu Dim, doctor, Socec Stefänescu Gr., Ylädescu AL, Zamfirescu I. C. : D-nul Capeleanu Gr., bolnav, Carapati N, Cerkez Gr., Constantinescu Al., Dobrovici I., bolnav Laurian D. A., Rädulescu Constantin, Rädulescu T Stoicescu randafirescu M., Tom. Sedinta se deschide la gra. Se citire procesuluI-verbal al precedente se aprobä. D. pentru a treia a fost partimentelor din hala Ghica pentru a merciantii reclamat. D-sa supune referatul serviciului administrativ, regis- trat la No. 6,121, prin care face cunoscut reclamatiunile sunt urmätórele : de carne de pretins pentru compartiment din halä li se dea câte o magazie partea de jos a care se lici- tatiune deosebit de acésta se functionarea tuturor mäceläriilor din oras, aflate parti- ; 2-lea mgcelarii de carne de de refusat a concura, sub pretext compartimentele ce le sunt de- semnate, le sunt suficiente, ei num6r mai mare de compartimente ; 3-lea de pretins compartimentele pentru sä se partea aceleia sunt destinate, se mai adaoge pentru un compartiment, ei sunt mäcelari, compartimentele 4-lea declarat nu nu li-se dreptul ca ce le rmâne rece o spre afarä din compartimentele zidurile interióre ale Pe acést adäogat primesc a lunar compartimentelor la 23 Aprilie viitor, dupá se aflä instalati compartimente. In ce privesce prima parte, onor. , precedentä, a resolvat cestiunea punct hotärând ca sä se in cärucióre, tóte acestea ei tot n'aü voit liciteze. d-sa, positiune comodä, ei nici nu compartiMentele nu voiesc liciteze. Acésta este o situatiune cu totul n'a voit sä o msurä a consulta mai Consiliul, rtând cä d-sa ar fi de opiniune ca urma a trei sä se autoriseze administratia a trata, dea prin bunä dupä un stabilit se ca cel ce compartimente drept de fie le luând cá ori-ce ce o práválie trebue neaprat a avea un compartiment de reservá conserve marfa. D-sa este informat din dacá concu- rat la licitatiune causa fost voiesc a avea o pivnitá pentru compartiment care con- serve ca nu fie piece séra ea
Transcript
ANUL 1.4. DUMINECA, 6 APRILIE, 1886.
MONITORUL COMUNALPRIMARIF,I
ABONAMENTULPe an ioPe an . 6
AL
BUCURESCIANUNCIURI
de 30 . . . banl50
Administratiunea la: Tipografia CAROL GÖBL, Strada Dómnel, No. 14.
CONSILIUL CUCURESCI
de la 5 Martie, 1886.
Presedinta d-lui N. Fleva,
Consilieri :
BgicoianuBibicescuDänescu C. D.,Dumitrescu P.,
Manolescu N.,Dumitru,
PetrescuDim, doctor,
SocecStefänescu Gr.,Ylädescu AL,Zamfirescu I. C.
:
D-nul Capeleanu Gr., bolnav,Carapati N,Cerkez Gr.,Constantinescu Al.,Dobrovici I., bolnavLaurian D. A.,Rädulescu Constantin,Rädulescu
TStoicescu
randafirescu M.,Tom.
Sedinta se deschide la gra.Se citire procesuluI-verbal al precedente
se aprobä.D. pentru a treia
a fostpartimentelor din hala Ghica pentru amerciantii reclamat.
trat la No. 6,121, prin care face cunoscut reclamatiunilesunt urmätórele :
de carne de pretins pentrucompartiment din halä li se dea câte o magazie
partea de jos a care se lici-tatiune deosebit de acésta se functionareatuturor mäceläriilor din oras, aflate parti-
; 2-lea mgcelarii de carne de de refusata concura, sub pretext compartimentele ce le sunt de-semnate, le sunt suficiente, ei num6r maimare de compartimente ; 3-lea depretins compartimentele pentru sä separtea aceleia sunt destinate, semai adaoge pentru un compartiment,ei sunt mäcelari, compartimentele4-lea declarat nu nu li-sedreptul ca ce le rmâne rece o spre
afarä din compartimentele zidurileinterióre ale Pe acést adäogatprimesc a lunar compartimentelor la 23Aprilie viitor, dupá seaflä instalati compartimente.
In ce privesce prima parte, onor. ,
precedentä, a resolvat cestiunea punct hotärând casä se in cärucióre,tóte acestea ei tot n'aü voit liciteze.
d-sa, positiune comodä,ei nici nu compartiMentele nu voiesc
liciteze.Acésta este o situatiune cu totul n'a voit
sä o msurä a consulta mai Consiliul,rtând cä d-sa ar fi de opiniune ca urma a trei
sä se autoriseze administratia a trata, deaprin bunä dupä un stabilit
se ca cel ce compartimente dreptde fie le
luând cá ori-cece o práválie trebue neaprat a avea uncompartiment de reservá conserve marfa. D-saeste informat din dacá concu-rat la licitatiune causa fost voiesc a aveao pivnitá pentru compartiment care con-serve ca nu fie piece séra ea
MONITORUL COMUNAL
administratia voiesce ca pentru clou compartimenteserve o pivnitä.
Pentru nu este prudent a lua seun neobicinuit, adicä fie nevoiti
carnea séra parte spre a ocere a se compartiment din
partea de sus a halei se inchrieze depentru compartimentele ast-fel unite sä se
la licitatiune nu ar acel se tra-teze pentru a se da direct.
In ce privesce cererea administratiunii de a se da unvot, prin care se a cäror contracteexpirat, compartimentele, d-sa a nu seda un asemenea vot, cestiune de administra-
; are incheiate contracte basa chi-riasii compartimentele dacä leadministratia aplice mesurile de rigóre ale contractului
a compartimentele.Primar, proiectul pentru transformarea ha-
partea de sus in acea de jos s'a supusonor. si l'a aprobat. Onor. scie cä par-tea de jos a era pivnite, care ajunsese incele din a se face deposit dedu-se câ ele erati prea multe, s'a aprobat a se face trans-formarea a se reduce formându-seast-fel mijlocul de jos al halei un de 36
In partea de sus Consiliul a aprobat a se transformacompartimentele pentru a se putea face comerciul decelärie se obicinuesce la noi.
s'a construit hala, s'a aranjat este la Paris,se compartimentele nu o
de carne, pentru care Consiliul a aprobat cacompartimente sä se numai unul, s'a
dat tot confortabilul. In contractele de inchiriere seare se transformarea si se mai prevä-
dupä terminarea lucrärilor, se resiliezetele compartimentele sä se reinchirieze, avêndu-sevedere transformarea. Cu modul acesta fäcut 54
pentru de carne de vack dar nuaceste pivnite partea de ; nu s'a pututtina pentru o pentru
sunt pivnite sunt 2-lea suntcompartimente care se face un cornerciü fárte
pentru care se o ; fata acestoraadministratiunea a a da pivnitelesunt de ; ele nu se dea, de la
cari fac ; ce dar pe36 din acesti comercianti a veni concureze ia
o o ? a fost acoloa constatat voit liciteze nu este causapentru pivnite ci pentru transformarea compartimentelor.D. Primar aratá partea de jos piv-
a se da tot confortabilul mácelarilor, , pentru ase comerciantil eel administratiuneale-a un confort, andu-le de a car-nea compartimente chiar.
In ce privesce punctul nu voesc a golicompartimentele, d-sa n'a pus cestiunea cá e de compe-tinta Consiliului, dar pentru va trebui se ia o mó-
mai seriósá, d-sa a voit Consiliuluicunoscintä, ast-fel Consiliul n'are a se ocupa,
administratiunea va msuri.d-sa n'a '1
nu se inchiriazá, dar vedere trebue a se vota bud-getul ca ce situatiune ne a propus ca
fárá resultat, sea da compartimentele prin un
D. dr Sergifi, luând cuvintul, permitá d-nulPrimar a putin de d-sa. Hala s'a modificat;-d-nulPrimar spuse s'a modificat, Consiliul a aprobatacésta, alte Consiliul este vinovatprat eel ce dat votul ia rspunderea faptului. Fie-care comerei, dice are trebuintele lui ; aci
noi sunt ce fac d-sa ar faceapel la pentru de co-
nu trebue cutare .lucru d-sanoi trebuia a face tóte cele tre-
buincióse, fi fost ast-fel dispuse ca fi avutun pótá pune carnea spre a nu
piece ea rmânea a cere plata eu-viinciósä pentru acest
D-sa aci, la Primárie, dinconsilier-ajutor Petrescu, presida
adresat la d-sa multipentru ce nu réspuns, din
li-se dice a apolmagazie ; dacá cine-va prävälia, fárá ca
ia pivnita jos, nimic, cáci pivnitapungndu-se licitatiune, veni un altul'1 urce '1 va face
D. dr dice s'ar sistemul acestade a nu se da präváliile odatá an maregreutate pentru pentru acésta d-sa rugase sistemul acesta Primar st afacerea
ca sef al administratiunil reguleze a se faceo compartimentelor, a se alege 36 dintr'ênsele,
sunt pivnitele a se publica licitatiuneaceste compartimente se inchiriazá d'odatá
de 18 se pivnite. Inacesta d-sa se vor putea face
toti vor veni liciteze.acestea sunt uncle ce d-sa nu le
risicul chiar de ar rmâne compartimentele ;
este cererea de a se opri máceldriile din diferi-tele orasului, d sa nu cReia cetätenilor midlocul de a putea procura carne ;
este apol o cerere din partea mácelarilor de carnemiel, sunt de sunt
pentru ;
nu face mai mult pentruchirierea compartimentelor existente.
Termiand, d. crede este bine sá se urmezenu este de pärere se
la sistema de inchiriere prineste ea aduce corumpere; sis-
temul acesta l'a gäsit petrecéndu-se aci mai 'naintea putut constata este un sistem nenorocit din tóte
punctele de vedere.D. land nu scie cum
se lucrurile aci, spunetóte le nude Intr'una din a audit
ce mergea, urma mirân-du-se de cum se lucrurile atunci d-sa a venitla ce este aci, a audit
generale, d-sa , de carmuireaar audi vorbindu-se ast-fel nu s'ar felicita. Mäce-
MONITORUL COMUNAL 127
se nu se compartimente pivnite,dreptate d-sa nu li se dea
eompartimente pentru desfacereali dea pentru pästrarea ei;-pentru a se vedea de
este de rd acésta, carisunt arate se póte face
a avea cele trebuincióse.D-sa vede pe d'o parte se aduce
nu se face adicä nimic, pe d'alta sede strade bulevarde pe sub Mitropolie,
se cheltuesc sute de de lei, pelocurile ce se vor vinde acolo. Mácelaril
de patru ani a de la sefurtisagurile, se face nimic ; se
din halel eu seurile acésta bine este, dar nuli-se un la abatorid unde si le pótá tine ; latóte acestea noi muti si nu vr'o
Meseria acestor ómeni, d. Dumitrescu, este tre-buinciósä pentru trebue a li-se datóte inlesnirile, lege, suntem datori
de indestularea publiculul ; dar noi acestoranu le facem inlesnire de óre-ce timp se
plâng pentru abatoriú.Când luat msuri- de transformarea mácela-
venit li-se unde seurile, cácide si de la abatoriú gonesce ele nu
s'a o dar grajdurile dela sunt destinate pentru addpostirea vitelorce se aduc pentru luatpentru Primáriei.
Pentru un drum ea strada Municipald,gásit 400,000 lei ca se cheltuiascd pentru a se faceo inlesnire acestor comercianti nu s'a nu cri-
dar Consiliul se la lucrurileproductive, pentru acésta ar ruga pe d-nul Primar
lucrurile sad d-sa nu atunci seo comisiune din 2, 3 d-ni consiliari, cari mer-
gend localitate, examineze cestiunea,compartirnentele pe categoril, sunt compartimenteledin colturile cari la fixeze pretulspre a nu se ivi
d. Dumitrescu este de opiniuned. dr. adáogând vor permite fondurile,este de sd se zidurile de lase pund la dispositiunea mácelarilor.
D. este adevérat, ce facede carne , are de o
pe comerciantul n'are nevoie. Daca am fi atasat lafie-care compartiment o s'ar putut ca
se ataseze o la un compartiment ce nuatentiune acésta nil se scia mai ales se
compartirnontele. D-sa n'ad tre-buintd a se ei pentru pivnite din acestpunt de vedere luat a se
präváliile se va vedea cari adli se dea.
Ast-fel a credut administratiunea este bine, póte eda gresit, dar d-sa cd nu acésta 'i-a a nu veni lalicitatiune nu acésta este causa, pentru ce
de carne de pore de nu venit liciteze ?a opinat d-nul dr. Sergiü, putem
compartimentele pivnite, pentru acésta d-sava studia cestiunea, va merge hald spre a vedea ce
se fac fie-care compartiMent, va alege 36 com-artimente mai importante, atâtea câte sunt pivnitele.Continuând, d. Primar permitá d. Dumitrescu
a'i spune o avut dreptate ase plânge mult acum contra actualel administra-
pentru cine cheltuit 250,000 lei, depentru sd se transforme hala ? Primdria ea sdle dea tot confortab a mers pind a se piérdddin din 2 compartimente unul,
fácute fi ingratis'ar La s'a totul, dard-sa de la a veni actuahilpus'a cine-va acolo o de var ? Starea acestul sta-biliment era de rea putórea ce stagna a-colo Inchegat, se simtia de un kilometru.
administratiune a fácut tot ad permiscele, a fácut diverse reparatiuni, a asfaltat casele de
a regulat scurgerile, ad peste40,000 lei ; dar acum cer a se zidurile, ei
dreptate d-sa se va ocupa pentru a se lua msurilenecesarii.-El mai cer a li-se face magazil pds-treze a o gre-
ed a dat topitorul de la abator tre-buia ca sd fi luat o la pentrutopirea acum s'ar face acolo pen-tru fi o mare.
In ce grajdurile, d-sa a m6sura de a seutilisa parte dintr'ensele. s'a construit abatoriul s'ad
grajduri ed aci la are fie laParis.; - D-sa a vclut pentru 200 de vite
pentru avea trebuintä de ungrajd pentru din serviciul stradelor a-
nu era timp fondurile nu ne aface instalatiuni a dispus a se lua a se regulapentru trebuinta acésta. Mésura aasta este provisorie,
facem grajd parte, neput'end tine departeedrutele pentru gunóie; ast-fel cd instalatiunile acum la
vor servi când se va introduce lanoI sistemul de vitelor la ea alteD-sa spune a la se omarcd pe pentru o vitd spre a o tine la abatorid ; acila noi ce se face ? aduc '1
vitelele grajd, de un grajd
de 200 vite, acum dar el nu'lpentru de d-nul Dumitrescu,
aci la altele, d-sa repliedneapérat nu putem face pentru avedea resultatele reformelor onor. n'are de
observe din taxa de s'a peste21,000 lei 11 luni de ; tot administratiuneavoiesce a introduce o halk-o reclame
multdméscd ; o sdnám a introduce pe parteade jos a dar vom isbuti.
Primar este pentru a se primi propu-nerea dr. Sergid a se cerca o
D. este de párere a se invita administratiu-nea execute contractele cetimentele violentá pentru este a se face o noudlicitatiune, bine se fixeze pretul pen-
diferitele compartimente si se faccihald care se adued tuturor
128 MONITORUL COMUNAL
tatiunea se va face de Consili,fie-care compartiment se va câte o magazie.
Consiliul d'acord cu propunerea d-lui dr. Sergi, avêndvedere este de acela
al compartimentelor, decide ca se ataseze laacele compartimente o mai mare co-
se licitatiune de o datg.Primar aratä urma tarif
al taxelor comunale primit mai multe contestatiuni ;d-sa amintesce conform decisiunil onor.intat aceste contestatiuni studiulcu cercetarea Comisiunea terminând lucrarea saa referatul regigrat la No. 6,112 procesul-verbalce a incheiat, pe care d-sa pune discutiunna onor.
, comisiunea a avut vedere tóteacele contestatiuni, este de prisos a li se da
Rind procesul verbal al comisiunil.Primul punct tratat de comisiune este relativ la taxa
care comisiunea a se reduce de la60 la 50 bani de decalitru.
D. dr. SergiO, luând cuvintul, coMisiunea aredus taxa acésta pentru la prima ei lucrare o mgrise
11 centime de deCalitru raport taxa actualg.Comisiunea acum nu vine a pune
taxe noul, a face o transformare a taxelor actualeraport noiule mäsuri, sporindu-se câte ceva
taxe vor resulta fractiuni de centime ; pentruvinul acum era 49 centime de decalitru, comi-siunea pentru a rotunji cifra a pus 50 centime, a
spor de o Acésta a fost prqcedura co-acum Consiliul a spori de
voteze.D. in realitate se
astqi, o ne supunem dar cânds'a decis a se revisui s'a vedem nusunt unele din taxele actuale arti-
nu o pentru acésta onor.unele din taxe le-a cu altele le-a
; altele pus din Acum daca onor.revine nu voiesce a introduce nimic din ,
atunci am 20 zadar, numal era nevoiepublicarea tarifului.
Chiar onor. comisiune a cglcat principiul a nu setaxe din a taxat próspétä
din oras, acum nu erafórte bine a ; a principiul
acesta alt sens päcura care acum eraa opinat a se de
D. dr. Sergiii, luând cuvintul, cäsiunil general aft fost a luat consideratiune maimulte cestiunl. - Comisiunea un ce aacum 20 nu este statul pentruechilibra unele vepituri din
nu e bine a veni acum punemtaxe noul ; - s'a gândit apol nóstre fiind bântuite de
nu e bine a taxa asupra cu10 bani. Din tóte aceste puncte de vedere comisiunea a cre-
a se mai pune taxe se taxele exis-tente acolo unde ar resulta o diferentä din punctulde vedere al transformáril mésurgtorilorIn adev6r, unele s'a de laacest ce privesce carnea ce se introduce
comisiunea de opiniune taxa,
acésta nu din punctul de vedere fiscal ci dinacela al s'ar putea introduce carne vitebolnave, n'ar fi un control. Când s'a cestiu-nea comisiunii, nu i-s'a pus vedere a crea resurse noul,
mai este cu facerea diferitelor imprumutuficreat resume prin in doug a diferitetaxe, n'a taxele sunt suficiente,asa acum am mai pune taxe noul,drept cetätenii ar putea se derarea ce li-se aduce.
D. din cele de d. d-r.nu cestiunea de atingerea principiului ci e cestiuneade oportunitate asupra punerii taxe.
Se spuse statul impositele pentruveniturile séle n'ar fi bine cataxe. ar ar fi sear d-sa tot ast-fel nu este bine ; dara impovra, avem deficitul nostru,
deficit este, pe sedin partea cetgtenilor de a se face cutare
norol, d-sa nu vede pentrunu
D. Primar a examinat tótedin punctul de vedere al din acela al
n'a motive Sporul10 banl, care, cantitatea de vin ce se introduce, arproduce un venit de 200,000 lei anual, acésta sepóte pune a se aduce vr'o impovérare, cetate este vadra de vin se vinde undebitantil din ocaua un acéstaconsumatiunea nu se paralisézg d-sa crede e drept
echitabil când se impune de primanecesitate sä se acopere dificitul cu adaos cu care nuse lovesce consumator, un debitant de bu-
productor; cea ceeste rampa gärel, sume insemnate pentru inma-gazinagig pentru a unor asemenea estetimpul ne gândim facem pentruposite de vinuri.
d. Primar a nu se taxaa se taxa de 60 de decalitru.D. este adevérat cea ce a spus d-nul
Primar debitantii de bäuturi, cumprg un vadrade vin si o cu cu 4 ; dar aci e deosebirea
taxa nu o debitantul cidebitantul m6runtéua
sä se din se caute ase pune debitantului iar nu producétorulul.
D. Bibicescu, cuvintul, pentrus'a pus tariful taxelor, permis a
ruga pe nu admite sporirea asupra vi-; - se o de 49 bani
calitru, Consiliul a votat 60 acum comisiuneapropune 50 D-sa comisiune cere acésta,
se póte ca vinul sä fie dar acéstanu distruge faptul poporul vin
A face spor de ar pe popor se deso-bicinuiascg consume basamac care este vätmätor;-
este motivul sporim taxa, cu o cen-de oca de o are scumpéscä 10 bani
interesul nu este a face popor main'ar motiv taxaásupra
ce o pentru vinul
MONITORUL COMUNAL 129
consumä ;-pentru adsta d-sa pea primi taxa de 50 pe decahtru cum propunecomisiunea.
D. Räducanu a luat ca comer-ciant pe a tine compt de cea ce vaspune. - de 30 ani se aflä comerciant vedecum cornerciul degenerézá din ce ce acésta nu-
din cauza taxelor comunale. D-sa spune achemat de fostul când a voit a pune taxa
asupra märfurilor, atunci a fost contra Consiliul a-mintesce acele taxe
nainte orasele cele se aprovisionaii pentrude aci din capitalá, acésta ca
nitul Comune acela al proprietätilor sä fie mare,acum dach se pun taxe nu o sä nimicBucuresci, nu o se mai facä
d'aci.D-sa unul este contra tuturor taxelor tot
ar fi de ca de se taxe pecum de pe pe proprietate altele.
d. vedere taxele existentesunt destul de grele, pe Consili a nu mai spori
o de fractiuni ce ar resulta din trans-formarea cum este in de 49de bani este sä se taxeze 50 de-calitrul.
discutiuni ce mai Consiliul inmajoritate admite propunerea de a se dea taxano la art. 3 al tarifului de la 60 la 50 banidecalitrul.
D. proprietar de vinuri se abtine de lavot.
acésta Consiliul examinând cele-l-alte propuneridin procesul verbal decide cele ce urmézä :
1) Admite propunerea de a dea taxa asupraleiului la art. 22 de la 12 la 10 kilogramul.
2) Decide ca taxa asupra pestelui : morun,' nise-tru, cegä, la art. 58 se scadä de la 8 la 5bani de kilogram.
3) Admite ca petroleurile prevdute la art. 138formeze un articol taxa de lei 1 bani 20
calitrul.4) Nu admite propunerea de a se de taxá.5) Admite pentru linuri téscuri
prevédute la art. 198 199.D. Primar contra taxe.Orele Bind dupä cererea d-lor consiliarl,
dinta se suspendä la 12 ore se decide a secontinua a doua ora 4
6 Martie 1886, redeschide la orele 5 m.La ordinea continuarea deliberatiunilor asu-
pra tarifulul taxelor comunale, d. Primar cere sä se dindiscutiune art. 57 care hotárirea luatä eri.
s'a scäpat din vedere a se prevedea mai multe feluri depeste.
Consiliul deliberând decide ca art. 57 sä fie redactatmodul urmätor :a) Crap, somn, cosac, ori-ce alt peyte
nedenumit, bani 2 kilogramul.b) Admite propunerea de a se taxele asupra
próspt prevédute la art. 51 52.Nu aprobä propunerea de a se taxa asupra
próspéte prevdute la art. 53.
Decide ca art. 54 sä se redacteze modulfore de crap cosac särate, 4 ki-
logramul."e) Decide ca art. 55 56 sä se intercaleze la para-
graful pescärieDecide ca taxa prevédutä la art. 58 pentru morun,
nisetru cegä, se de la 8 la 5 bani kilogramul.2) Admite propunerea ca taxele asupra pasrilor
dute la art. 33 la 36 inclusiv, sä se desfiinteze.h) Decide ca art. 32 sä se redacteze in modul urmätor :Ori-ce carne - de ori-ce fel de ,- intro-
täiatä in oras, - 10 bani kilogramul.i) Admite propunerea de a se iepurii de la art.
39 decide ca taxa la acest articol sä se re-ducä de la 20 15 bani bucata.
i) Admite propunerea de a art. 40, 44, 45 49.k) Mentine taxa la art. 46 pentruiere.
Decide ca art. 71 se intercaleze art. 73, carese in modal urmätor :
m) Admite propunerea de a se desfiinta art. 72 pentruprune alune.
Admite propunerea de a se art. 74 pentruuscate.
o) Pentru compoturi decide a se redactiuneaart. acea a articolului in legea actualelortaxe comunale.
Se Consiliului raportul serviciului contenciosgistrat la No. 5,755, prin arätând cä juriul depropriere a acordat d-lui Gheorghiu suma de 3.500lei ca despágubire pentru partea din proprietatea sa dinstrada Pece-Mese No. 14, ce se exproprikä in trebuintaprelungirii bulevardulul de la Obor, cere a setrebuie a face recurs.
Consiliul, in vedere avisul d-lui Efor avocat, de-cide a nu se face recurs.
Asemenea se decide a nu se face recurs contrade apel din Bucuresci, Sectiunea a II-a,
No. 198 din 12 Octombre 1885, registratá la No. 43.662/85,in procesul d. Christofi Zerlenti, pentru
de despägubiri.Se a se ceda gratis un pe perpetuitatecimitirul pentru rposatului
preot Gr. Musceleanu se ajutor pentrumormintare, care se va prin de la art. 83,alin. 6 al budgetului.
edinta se rádicá la 12 ore
de 9 Martie, 1886.
Presedinta d-lui Nicolae Fleva,Consilieri
D-nul Bibicescu I. G.,Dänescu C. D.,Manolescu N.,Petrescu Stefan.,SocecTaciu Toma,
descu Al.
Primarul.
130 MONITORUL COMUNAL
Absenti :
D-nul Bälcoianu Al.,Capeleanu Gr., bolnavCarapatiCerkez Gr.,Constantinescu Al.,Dobrovici I.,Dumitrescu I. P.,
C.,D. A.,
Nicolau Dumitru,Rädulescu Constantin,RAdulescu Tache,Sergiu Dim. dr.,Stefänescu Gr.,Stoicescu Petre,Trandafirescu M.,Zamfirescu C. I.
La apelul nominal legal debri, d. Primar cä nu se póte tineprima chemare.
de la 10 Margie, 1886.
Presedinta d-lui Nicolae Fleva,
Consiliari :
D-nul Bibicescu I. G.,Dobrovici I.,Dänescu C. D.,Manolescu N.,
SocecVlädescu Al.,
Absenti :
D-nul Micoianu Al.,Capeleanu Gr., bolnav,Carapati N.,Cerkez Gr.,Constantinescu Al.,Dumitrescu I. P.,
RAducanu,Ionescu C.,Laurian D. A.,Petrescu Stefan,
Constantin,Rädulescu Tache,
Dim., doctor,Steanescu Grigore,Stoicescu Petre,Trandafirescu M.,
Zamfirescu C. I.D. Primar declará cä nu se póte tine
din caus consilieri presenti,majoritatea legale.
CCNSILIUL DE IGIENA
SALUBRITATE PUBLICA AL CAPITALEI
de la 1886.
Presedinta d-lui dr. Felix, Vice-Presedinte.
D.
Presenti
dr. Andritianu N.,Athanasiu G.,Man D.,Butärescu M.,
Constantinescu P.,dr. Georgescu N.,
Penescu C.,Petrini M.,
Rosin D.Roth M.,
Vincent L.,
:
dr. D.,se la ora 2
Se procesul-verbal al
D. Vice-Prqedinte presintá Consiliulul pe d. farmacistD. membru numit locul d-lui farmacist A.Frank, demisionat, numele Consiliului deigienä de buna venire Consiliula
D. exprimä pentru buna vointä careprimit pentru increderea care l'a onorat Con-
D. Veterinar Vice-Pre-seclinte are despre o ce s'a pe
Dâmbovit,ei, vecinètateaabatoriului comunal.
Vice-Preledinte rè'spunde nu scie nimic despreacea dar rógä pe d. dr. Butärescu, a se
d. comisar comunal respectiv, spre a constatamätar are autorisatie pentru
D. dr. Butäresen iea notä deD. propunerea Consiliului
de a se 12 brancarde pentru transportul denavi, s'a . aprobat de d. Primar a intrattratatie onor. Minister de resbel, spre a setiona la arsenalul armatei.-In procesul-verbal
de de privinta comisiunilorpentru inspectarea insalubre a creáril defonduri pentru de insalubre Primar l'a
consideratiune, dar propunerea cereenorme si avénd vedere care se
gäsesce casa comunalá, a pentru moment, ori-cepunere la ce permite ase face
D. dr. ar fi ca d. Primarceia ce a a se face nu
este de continuarea de administratiuneascopul de a orasul. Când dar se
cheltuese lei pentru apel oras,pentru pavage, altele, nu cum
medic-comunal
veterinarmedic-comunal
farmacistmedic-comunalveterinar.
inginer-sef, motivatmedic-comunal
sedintei precedinte se
COMUNAL 131
nu gäsesc 500 spre a se aceleinsalubre din oras. A avea
pavage, e destul, cestiuneainsalubre e de opera Prinproiectate, locuitorii din centrul negresit vor be-neficia de tóte bunurile dar vedem
locuitori din excentrice, noróie,case igrasióse, de ce se vor bucura ? Consiliul de igienä,
d. Petrini, a cerut a se destina sumäpentru acelor focare de infectiune, n'apentru vr'un lux, ci de a scApa ómeni de
cari locuiesc. Avem exempluorase din cheltuit pentru
din aci dar la noi, credeeste timpul ca administratia Comunel se
la acésta.D. dr. Felix pe d. dr. Petrini nu se
de care a explicat care esterinta Consiliului privinta nucródá d. Primar nu e convins de utilitatea'msurilorpuse doritor a le realisa, dar n'a acum momentuld'a le pentru motive veniturile
Comisiunea budgetará a fost silitáInsemnate la diferite servicii. dr. Felix a-
duce aminte Consilinlui, de acum un an s'a cerutde sanitarl, unul spital comu-
nal, dar a fost peste a se budgetuldin causa de Comisiunea
budgetarä se a cheltuelele nu seamäna. Dar, de cestiunea mai este o
care face a se amâna desideratul Consiliuluide igiená, acea are inteninnea a restringepeste putin rada care tóte cládirile cari vordea zona de rada se vor expro-pria drâma ; de acea trebue aibáradare si nu insiste in discutiunea carenu este de competinta sa.
D. dr. Petriui dice cá ce aratá d. dr. Felix relativ ladeficitul budgetar nu are relatiune propunerea Consi-
de nu ne-am gândit cá din budgetulordinar se asemenea cheltuell, Primária póte e-mite bonuri pentru o óre-care tótá lumea va fi mul-
a sub a vedea orasul de acele infec-Ouni.
pentru acésta nu este nevoe ca o comisiune permanentädestul numal ca
facá cerere d-sa, Primar asemenea ocomisiune ad-hoc pentru cas deun medic si architect. D dr. Felix propune a se aun de care fárá a necesita
se ocupe de téte insalubre ca ces-tiunea se discute o viitóre.
D. dr. Georgescu aratá o mare din ideile ced-sa afacere s'a expus de d.
,Penescu si apoi d. Vice-Presedinte care a propus o comi-siune pentru insalubre a necesita cheltueliun singur mai cá afará de
ce vor zona inconjurátóre de razacase centrul pentru care comisiunea
le póte de constata lua pentrurea ; dar se unesce d-sa ca se discute ces-tiunea asemenea Comisiuni se
ceva expeditiv.Consiliul de opinia d-lui Vice-Presedinte a se
pune cestiunea la ordinea pentru una din
D. Vice-Presedhite Consiliului adresa d-luiMinistru de Inierne 1,762 care d.licentiat farmacie, George D. Vasiliu, ca diriginteministrator al farmaciei interdisului
iea act.Se supune Consiliului petitia d-lui Braicoff care
cere a i-se da voe facá o pe proprietátile sélesituate coltul piata Episcopiel,planul ce a curtea de regu-lament.
Se regulamentul planul.Se invitá d. architect Bucholzer spre a
da explicatiileD. Buchholtzer situatiunea terenului,
mica curte ce la o cládireD. Georgescu, luând cuvintul, cá de
cládire ce ni-se va fi o cládire fru-pentru oras, vede etagiul de e
destinat pentru pentru nu ne pótegaranta acele se inchirieze pentrustabilimente curate s'ar putea la
fac obiecte de consumatie alteleproduc considerând partea dinfund nu are cá nimic ne garantézä
lumina ventilatiunea camerilor de din ; pen-aceste cuvinte d. dr. G-eorgescu e de opinie a se
pingeD. dr. Peneseu adaugá curtile pe la
o garantie igiená, este bine a ne tine strict degulament
Consiliul se unesce opinia d-lui dr. Georgescu.Se supune Consiliului cererea epitropisi Sinagogel israe-
lite din strada Sinagoga d'a li-se permite hahamilortaie Sinagogei din strada Sinagoga, undese va o d'asupra se taie
D. dr. s'a mai dat epitro-piel o asemenea permisiune conditiune d'a avea o hasna
a pava curtea, nu con-format msuri i-a tras la réspundere ;
D. dr. Felix rspundênd, rógá Consiliul aibádere de nu competintaConsiliului de modul faceril unor
d. Primar comunal.dr. pare bine s'a un
ceput de locuintelor insalubreea se din causa lipsel de midlóce, apoiin are se realizeze, destul prin noi lucruls'a pus ; atunci d. Penescu aduce
cá sunt case totul igrasióse deterioratese proprietaril fac specule
acele case damia unor nenorocitl cari neavénd micllócede nevoie le locuesc ; ar fi dar bine ca onor.
iea pentru mai ales acele casepentru cari noi, medicii, am raportat, cáror des-
s'a tot temporisat.D. dr observá acum nimic n'a oprit pe
Primárie, cá o óre-care, 2 membri ai Con-de igienä improprie pentru locuit o
132 COMUNAL
e de opinie ca sä se o comisiune a stu-dia lucrul fata
D. arat cenula este us chiar latäierea animalelor deosebi la 'bivolilorce se taie la abatori de hahamil ebrei. D-sa re-cunósce pe lângä un religios mai are
scop igienic proprietateape care o ; prin urmare daca petitionarii promit
päsrilor va strânge vase cecontin cenuO, nu vede un pericol de infectiunevätmätóre publicului dar pentru acordarea per-
conditiunea de sus.D. Felix Consiliul priimesce comisi-
unea de d. dr. Penescu, d-sa nu se opune,dar lucrul este simplu, comunitatea se póte obliga a aveao pentru absorbirea ce se va goli
; asemenea permisiunl dat chiarlocuri mai centrale precum Pasagiul Fratilor.
D. dr. este de opinia d-lui Vice-Prepdintenumal sá li-se pue de salubritate nu
aglomereze pAsri sa alte mAruntae acolo.Se pune la vot propunerea d-lui dr. Penescu de a se
o comisiune pentru examinarea cestiuniiConsiliul nu o admite.Se pune la vot acordarea permisiunii.Consiliul aprobä.D. dr. propune d'a se
tgierea se localitataa de cAtre d. medic co-munal al precum urmä.
Consiliul convine laD. Vice-Prepdinte aduce aminte Consiliulul despre or-
donanta privinta escluderil din achiurilor fabricate din alcool nerafinat, prin'acea ordo-
s'a dat terminul de 3 pentru comer-sä se conforme ea, acel termin a trecut
nu pot vinde din alcool brut, ;
dar medici a revizuifetáriile a lua probe de a se analisa.
Se act.D. Vice-Presedinte mai Consiliulul sunt
mai fac dentisticefie recunoscuti ca registrul
respectiv. La 3 din aceste anume d-lui Goldstein,Linde Prokesch, le a fácut somatiune prin pohtia comunalá,comunicându-le cá nu sunt a face peunii ce nu conformat legil d-lor subscris so-matiunea, un singur, d. Prockesch, a d-sa facenumal dinti artificial
D. dr. sanitaráacéstá privintá, sá se urmeze conform legil.
Cu ocasiune atrage atentiunea asupracá pun câte o cutie dinti pe ziduriledin stradk cea ce produce impresiune treatorilorar se desfiinteze acest Apoi domni
diferite prafuri de dinti pot vátámátóregura, ar dar se pentru acésta.
D. dr. Felix in privinta ce sestradá, dupä opinia d-séle nu se póte opri, acésta
se face tóte Pentru prafurile de se And,acestea nu sunt medicamente ci sunt cosmetice ele darse pot opri când se va constata in rea-
materii vätmAtóre pentru acésta se potprobe spre a se analisa.
D. dr. Georgeseu in privinta d-lui Prockeschcá dacá d-lui va face declaratiune dintii care
tionézá i vinde la alti recunoscuti, póte faceacest iar dacá se constata cá face dechirurgie, atunci conform sá fie oprit.
Consiliul d. dr. Georgescu.Sedinta se la 4 ore trecute.
adresate de stare din pela 16 la 22 Margie 1886.
D. Constantin LAzárescu, vduv, ceasornicar,din sub. Sf. d-ra Paraschiva Stefanescu,din sub. Alexe.
D. Nahmann june, cu d-ra JanettiSolomon ; din suburbia Dobrotésa.
D. june, d-raMarita ; din suburbia BisericaPostovari.
D. Gheorghe Brätescu, june, functionar,din sub. Vlädica, cu d-ra Alexandrina Theodo-rescu ; din suburbia Mihai-Vodä.
D. Stänescu, vduv, proprietar, dinburbia d-na Matilda I. Theo-
; vduva, in comuna Calvini,
D. Tánase june, comerciant, din su-burbia Curtea-Veche, d-ra Maria Nisipeanu ;din sub. Sf. Visarion.
D. Dumitrescu, june, comerciant,d-ra Maria Simion; ambii din suburbia Spirea-
D. Dumitru Petre, june, ferar, d-ra TudoraVasile; din suburbia Spirea-Nouá.
