GHEORGHE AVRAM

Pecetea destinuluiVOLUMUL UNU

*

LETRASPromovem autorii romani

https://www.libris.ro/pecetea-destinului-vol-1-gheorghe-avram-LET978-606-071-041-7--p13321511.html

I

- A inceput rdzmerilal zise Ion al lu' goavd, din comunaFrdsinet, un bArbat la weo patruzeci de ani, bine propo(ionatfizic, cu fala rotundd, pistruiatA, cu ochii verzi qi cu pdrul slinos,puriat neglijent. Ocupafia? Derbedeu! Fusese insurat de maimulte ori, dar nicio femeie nu putuse trdi cu eL cEci era un omr[u, mai ales la be1ie. Trecuse gi prin puqcdrie, gase luni, pentrunigte nevinovate de g6gte, pe care le luase dindirit de pe LaculPredi, un ghiol ce se forma mai ales prim6vara, din revlrsareapArAului Cldnita dupd ploi gi topirea zdpezilor gi pe care le dusesela dos, intr-o poiattr umbritd de stejari tineri, in pEduricea lalapia,la o arunclturi de pragtie de satul Fundeni, care tineaadministrativ de comuna Frdsinet. $i acolo, ferit de privirileindiscrete ale consdtenilor sdi, le luase gAtul la una cAte una cu uncu{it vechi de bucdtdrie, cu prdsele din aluminiu gi cu lamaconfeclionati dintr-un vdrf de lamd de coasd. iqi umpluse traista,ce mai... Spre ghinionul lui insd, la acea o16, prin pidure se maiaflard qi doi pugti ai unei familii sdrmane la cules de ghebe 9iciuperci, care de voie, de nevoie asistased la intreaga scend.Copiii, bdnuind cd holul va avea fald de ei o reaclie violentd, nuavuseserA curajul sd se arate la fatd, sd nu li se intAmple gi lorceva rdu. Aga ci stdtuser6 pitulali dupd nigte tufe de mdceqi, pAnhce Ion dispdruse in profunzimea pddurii cu sacul, lesut din pdnzdde cAneph, in spate. Ajungi acas6, copiii insd le povestiseri

PECETEA DESTINULUI-Vol.lparinlilor tot ce vdzuserA, iar dAngii, indigndndu-se grozav de cele

auzite din gura 1or, nu mai stdtur6 nici o clipi pe gAnduri qi-i luardde mdini, cu binigorul, gi-i duseri sA-i povesteasca toate celeintamplate gi gefului de post al jandarmeriei rurale, Alexa Pricop,

un om oacheg, cu puJin peste un metru gi qaizeci gi cinci decentimetri indl{ime, rotofei la fa!6, cu inceput de chelie, care la

cei patruzeci qi opt de ani ai sdi era la fel de energic ca qi la

douizeci gi unu de ani, cdnd fusese l6sat la vatrd dupd efectuarea

stagiului militar, cu gradul de sergent de cavalerie. Care grad ilajutase enorm qi datorita insistenlei lui ca Inspectoratul General al

Jandarmeriei Rurale, cu sediul in Bucuregti, sd-l angajeze, dupdce avea si urmeze un curc intensiv de gase sdptdmAni, caplutonier cu atributii in men{inerea ordinii 9i siguranlei publice,ca dAnsul sd ia o decizie urgentd gi corect6 intru despdgubireapdgubaqului... Acesta, dupi ce ii asculti cu atenlie, chiar dacd nupdru impresionat de cele intAmplate, in vasta lui carierd avdndde-a face cu fapte mult mai grave, sdvdrgite de localnicii pe care-i

gtia de-o viaJi gi care in aparenld pireau a fi cetdleni oneqti,descinse in mare grabd acasd la Ion, pentru a nu-i da posibiiitatea

acestuia sd ascundd dovezile acelui carnaj pdslresc.$i, intr-adevdr, il gdsise a$a cum gi sperase, nemaivdzAndu-;icapul de treburi, opdrind de zor la bietele inaripate, ale cirorsurate salvaserd Capitoliui de invadatorii gali, in ceaunul in careflcea adesea mdmdligd. Gralie celor doi copii gi acliuniifulgerdtoare decise de acest Javer al Jandarmeriei romdne, care in

cei peste gaptesprezece ani de activitate in branqd se confunda,mai ales ca pmctician, cu justiliarul pragmatic corespunzetorincadririi pentru care primea salar', se putea spune despre Ioqcel care parcd trdia in sild, cd avusese curat ghinion, dupd cefusese sdltat aga de rapid din cdsuta lui sdrdcdcioasd cu tavanele

PECETEA DESTINULUI-Vol.lafumate... GAqtele, in final, aveau sd fie retumate adevdratuluiproprietar sub aceastd formd neaqteptat6... Lucrul acesta i seiratAmplase acum cAtiva ani, dupd ce el se despdrfise de prima luimuiere. Ce-i drept, la data cAnd incepe a se depdna povestea dinfilele acestui roman, ea nu mai era infloritA de gura lumii, intrucdtnu mai era de actualitate... Ion al lu'$oavd, dupd cum iqi dbdeaucu pdrerea unii qi al1ii, ar fi putut sh trdias cd fafi griji, ca tot omulgospodar, dar pentru el, munca devenise o povard de mai mul1iani. Mai ugor, ziceau ei, ii venea sd ducd paharul la gurd dec6t sdmeargd la muncile cdmpului. $i nu gregeau deloc grdind astfel,gtiind ei ce gtiu... Cele doui pogoane de pdmAnt ce le primise dela pdrintii lui drept mogtenire, ca sd-gi intemeieze gi el un rostin viaJd, le munceau tot Ai b6trani, cd de nu, ar fi rdmaspirloagi ori ar fi fost vandute pentru a-qi stinge pofteleberegilii. ,,Fereascd sfAntul sdl vazd cineva pe el la pragild laporumb, si smulgd o buruiand de ldngd rdddcina unui cuib defasole ori si taie din grdu o pdlAmidd cu oticul, ce se vaintdmpla minune mare in comuna noastri..." Aga zisese odatdJidanu al lu' Bdliguld, fird a avea in intenfie a-l ponegri orial l6uda cu ceva pe prietenul siu de 9pri1, in fala amicilor lorcomuni, care se cam tr6geau din acelaqi aluat ca qi Ion. Acestemunci deveniserd pentru el o povari, de c6nd incepuse sA tragAla m[sea fbri mdsurd... Tot atat de dragi fiindu-i culesulrecoltelor de pe cAmp, precum gi celelalte lucrdri agricole,care, de altfel, ficeau posibiln bundstarea familiei lui in restulzilelor din an. Degeaba se ruga mami-sa sd le dea qi el o mAnide ajutor, cd aveau din plin nevoie de acest lucru, deoarecenici ea, nici bdrbatu-s6u nu mai erau in puteri ca pe vremuri,ce ,,blestematul", spre marea lor mdhnire sufleteascd, nici inruptul capului nu voia si se invoiasci la treabd. CAnd se

PECETEA DESTINULUI-Vol.lintorcea acasA beat insi de la magazinul domnului RugeanuIoanidis, ii sdrea {anddra din te miri ce. De cele mai multe oriincepea si {ipe gi sd iqjure prin casd gi prin curte, ca apucatul,de-l gtiau toli vecinii, cA el se sAturase de aqa mdncare proastd,zi de zi: mimdlign, ceapi qi btdnz6, lapte 9i oui ochiuri.De parcd dilalli membri ai familiei sale ar fi mAncat pui friptigi ar fi tdiat pe ascuns in fiecare lund cdte un grogteu de porc ail-ar fi halit flrd el, iar lui i-ar fi pus dinainte ldturi adunate deprin oale qi crdtili. La cAt venit aducea el familiei pe parcursul

nnui an intreg, ar fi fost drept si nu mai facd atdtea nazuri inftecare zi, nici dacd bucatele care i se puneau dinainte instrachina smAlpiti de lut ars ar fi fost incropite ca in familiilesdrace, dintr-o zeamd chioard cu zarzavat, cu linte gi cu ardeiiute pentru gust. Dar asta-i alt6 poveste. De banii strdnqi cuatdtea sacrificii de cei bdtrAni, pentru care aceqtia se zgdrceaufbcAnd economii, punfindu-gi existenta sub semnul intrebdrii,pe care el ii prdpddea cu ugurinld dAndu-i pe gdt, nu amintea, inschimb, niciodati. $i chiar dacd nu ficea tdrdboi, c6nd veneabeat crilI de la magazinul domnului Rugeanu Ioanidis, dupdcum ii era obiceiul, tot umbla de colo pAnd colo prin casi, caturbatul, buftind $i trantind uqile. $i i se bulbucau ochii in cap, caunui om ce nu se mai afld in toate facultilile lui mintale, qi ldsaimpresia ci nu se mai suportd nici pe sine. Din aceastd cauzd,maici-sii i se ficea fric[ de el gi ca sd nu faci weo prostie cumva,cum fbcuse acum cAtiva ani unul al lui Toma ce-l gdsise lumeaspinzurat de crengile unui nuc bdtrAn la marginea satului, prefera

s6 rabde ea gi mogul ei, numai ca sd-qi gtie plodul sAnAtos'ii punea dinainte sd mdndnce ce-i poftea suflelelul, dupdposibilitilile familiei lor. DacI voia coaste qi bucdlele de pecie,din cele puse la pdstrare, din porcul ce-l tdiaser6 in ajunul

PECETEA DESTINULUI-Vol.lCrdciunului, asta ii punea... BunAtatile astea se mai gdseau, dinfericire, in pulina unturd de pe fundul oalei smdlluite de doudvedre, aflatd intre cele doud hambare: cu {Eind de grdu gi cu mdlai

de porumb, datoritd cruntei economii pe care o ficea sdrmanafemeie, de buni seamd, pe tot parcursul lunilor de iarnd gi deprimdvari. Alusese grijd sd pund acolo, in fiecare an, cu acordul

bdrbatului ei, firegte, astfel de bundtdli, ca sd aibd 9i famiiia lor,

ca tot romAnul gospodar, ce sd puie-n traistd la secerig gi latreierig, sd nu rAdd lumea de ei pe la capul tarlalelor, ca de nigte

sdrdntoci, cum rdseseri cu ani in urmd de Oila lu' Gaur6, care laprdru, ea gi cu cei doi fii ai ei igi dreseserd foamea cu un drob demimiligd, o ceapi de apa $i un ou, pe care il impdrliserd in treipirfi egale, cd in acea perioadA munca era extrem de istovitoare giea nu mai avea timp qi de gdtit. Dar biata femeie, strAnsd cu uga gi

nemaidorind sd le mai gtie lumea neajunsurile din casd, n-aveataria sufleteascd sd-i infrunte mofturile descreieratului ei 9itrebuia sd-gi incalce legdmdntul care linea de prima zi de secerig,

care gi-l fXcea sieqi, cd de data asta va fi pentru ultima oard cdndva mai umbla in oala cu jumdri. Aga cd mai scormonea ilcdo datd pe fundul oalei smdlluite, cu lingura ei de lemn, pe care o

folosea indeosebi pentru amestecatul mAncdrurilor in critili, cucoada scorojit6 qi innegritd de flacdra gi fumul iute ale vetrei,dupd c6te o bucdticd de pecie, un crAmpei de cdrnat gi o coastd,doui, ca s6-i astdmpere foamea progeniturii sale, rupdnd in modindirect pulin cdte puJin qi din vielile lor bdtrane qi rupte demunc6.

incepuse sd batd v6ntul qi sd se lase frigul.

Magazinul grecoteiului Rugeanu Ioanidis, un bdtranel cetrecuse biniqor de gaizeci de ani, ugor adus de spate, ce avea pdrul

PECETEA DESTINULUI-Vol.1gi barba alb-roqcat, obrazul prelung, scorojit, ochii verzuliisp5ldcili, pe caxe lumea il alinta cu apelati\ul Geani, ocupa opozitie cat se poate de centrald in comuna FrAsinet, fiind construitvizavi de $coala primarA, foarte aproape de moara boieruluiElefterie Manu Octavian, de sediul primdriei gi de sediul poqtei.De la ddnsul, desigur, igi fEceau aprovizionarea majoritateasitenilor care fuseseri nedreptdtiti de soartd, dupd cum lepermitea gi punga, ca sd-gi ducd traiui ior mizer cu fruntea sus.in magazinul domnului Geand, sitenii gdseau cam de toate celede trebuintd, pentru a fi oameni buni gospodari. Cel mai restrAnsspaliu era ocupat de c6teva obiecte de uz casnic, cum ar fi cuie,caiele, sape, sdpdligi, coase, ciocane, clegti, patenti, balamale,chei fxe, tezle, fier6strae, securi, topoare, sat6re, cazmale, lopeli,tAmdcoape, seceri, cdni, glleli, felinare qi lAmpi care funclionaupe bazd de petrol. Spatiul central era destinat bunurilor de largconsum: s[rii, orezului, fidelei, zahdrului, uleiului, conservelor depeqte, marmeladei, halvalei, mirodeniilor gi bornboanelor de totfelul, chibriturilor, tutunului, lumdndrilor, tdmdiei 9i articolelor delibrdrie. Nu lipseau din rafturile galantarului nici pArzeturile dinin dintre cele ieftine, bune pentru confectionarea cimSgilor ginddragilor, fineturile, stdmburile, basmalele, broboadele,baticurile gi nici sulurile cu ab4 tercot qi veluri. Mdrfiuile aflatepe rafturile de inc6l!6minte erau mai gteu vandabile, dar destul deapreciate de localnici. Cele mai diversificate gi vAndute articolede incdlldminte erau opincile qi sabolii cu talpd de lemn. La bazarafturilor din magazin se mai gdseau in doud coguri de nuielearuncate amestecat: cdteva perechi de tenigi de pdrzd, cdtet'aperechi de teniqi de gum6, cAteva perechi de pantofi cu fetele dinpiele sinteticd gi cateva perechi de sandale pentru copiii cuprinqiintre opt gi cincisprezece ani. Spatiul cel mai cuprinzdtor al

PECETEA DESTINULUI-Vol.lmagazinului domnului Rugeanu Ioanidis era destinat muqteriilor

sdi, cirora le frigeau g6turile dupd bduturi alcoolice 9i cdrora el le

didea posibilitatea sd aleagd intre tdrii autohtone $i specialitdlileautohtone, adicd intre: vinul de masd gi luica de prund, intrepalinca autohtond gi votca ruseascd, intre sechricd, vermut,coniac, lichior gi berea la draft, produsd de Fabrica de bereGrivila. Anume, pentru ca acest tip de mugterii sA se simtdocrotili de privirile aprige ale anumitor personaje din comund gi

sA poat6 fuma in voie mahoarcd de cea mai proasta calitate,domnul Rugeanu Ioanidis amenajase in prelungirea galantaruluigi o a doua incdpere. Dar ca muqteriii lui sd intre in cea de-a douaincdpere, sd poatd lua loc pe unul din scaunele fErd spdtar, la una

din cele cinci mAsule de fier forjat, trebuia mai intdi sE treacd deperetele despdrfitor din lemn de brad, respectiv, prin arcadadecupatd in e1... Pentru comercializarea bduturilor alcooliceneimbuteliate, patronul insd nu avea a.utortzalie. Dar cineindrdznea sd-l tragd pe el la rdspundere in acea$a comun6, invadul lui? Cd se avea la fel de bine gi cu geful de post, 9i cuprimarul. Am6ndoi treceau destul de des pe la el prin crAgmd si:'rage \a mdsea fErd sd pldteascd. Lui i se permitea si incalcelegea. Nu-i era teama cd va primi weo amendd... Acest businessclandestin, este drep, ii aducea qi cei mai mu{i gologani lapungi. CAnd wemea permitea, consumatorii de bduturdgi mahoarcd se agezau fir6 opreliqti pe marginea gantului, camuierile, sA vada ;i sd fie vizuti gi salutali de to{i trecdtorii...Uneori insd, patronul magazinului avea parte gi de scandaiuri,care se ldsau mai intotdeauna cu scaune rupte, pahare ciobite,sticle fhcute zob pe mese Ei pe sub mese gi consumatori care cu

greu mai puteau fi scoqi din local. Din aceastl catzA, de fiecaredatl se jura in fala acelora care-i cdlcau pragul in ceasurile

10

PECETEA DESTINULUI-Vol.1urmetoare: cA el o dd dracului de afacere, cd o sd inchidd iocalul$i gata, cA mai mult pierde decdt crigtigd, datoritd acestorneoameni care-i devasteazd magazinul. C6, se mai vAita el,se satuase panA-n gat de asemenea cetdteni fiird pic de bun-simt,cArom el le permitea, datoritA cumsecddeniei sale, sd chefuiascdin localul lui, pe care numai el gtia cu c6td trudd il ridicase dintemelii, pdnd se imbdtau ca porcii... in ziua urmdtoare insd, dupdce iqi recupera gi ultimul sfant de la cei care ii sdv6rgiserdstricdciunile, o lua de la cap5;t- gdsind motiv sd urce putinprefurile, ficAndu-se ca uita de blestemele ce le adusese cu o ziinainte afacerii sale neprofitabile, uitand sd le mai pund weocondilie mugteriilor sdi pAnd la urmdtorul scandal. $i tot aga.Afacerea, in fapt, cu acele mici inconveniente mergea conformagteptdrilor sale gi el prospera. Lucrul acesta reieqea prea bine gidin actele contabile. Doar cetdtenii mai de vazd ai comuneicumpdrau biuturd imbuteliatd sd o collsume acasa, cu familia oricu cine or fi avdnd ei poftd. Acegtia preferau, din varii motive,sd-i ocoleascd la o anumitd distan!6 pe drojdierii comunei defiecare zi, care beau pentru cd aveau amdrdciune in suflet, pentrucd nu doreau s6-i vadd in faJa ochilor, ca sd nu fie nevoili si leintre in voie. Se fereau de ei ca dracul de tdmAie, sd nu-qi piarddaum lor de buni gospodari, cA aveau fete de maritat gi fldcdi deinsurat, pe care o capataserd in timp, datoritd vielii lor cumpdtatepe care o duseserd pdni atunci. De asemenea, doreau sd ocoleascEmagazinul gi ca sd evite discutiile inutile cu unele personajepitoreqti ale comunei. Cd, de buni seamd, Ion al lu' $oav6,ardtdndu-gi imaginea sufletului sdu care emana multd amdrdciune,le striga in fatd, cAnd era afumat: ,,Ce md, nu vi lasi muierile sdtrageti gi voi de dugcd, la nea Geand? O sd dali coltulm6ine-poimAine, niddjduind la wemuri mai bune qi n-o sd mai

PECETEA DE STINULUI-VoI.Iaveli timp sd vd bucurati de viala asta lini$titA, pe carev-o inchipuiti in minlile voastre pline de gdrgiuni gi de fumuri, de

oameni dali dracului de cumpdtali, cd veti avea parte de ea 9ipeste cAtiva ani, cdnd o si aveti mai mult timp gi pentru aga ceva.Banii o sd vi se foigdibeneascd incet-incet sub saltea, pAnd o sdvind funciirea ori weo stabilizare sE vi-i ia ori sd vi-i devalorizezegi o si vd sature pe toli zgtttciogii din comuna asta de frcut averi,ascultati-ma pe mine ! Ori o sd murili ca prostii, cu gatudleuscate".

Ion, care, intr-un fel fie spus, era un consumator inrdit det6rii 9i de vineluri, aflat in seara aceea fatidic[ pentru destinul sdu

ulterior la una dintre mesele maguinului domnului RugeanuIoanidis, datoritd alcoolului turnat fird scop pe gat, se simieaintr-o formd de zile mari, se dezbrdcase la bustul gol gi incerca sd

impresioneze prin aceastd demonstralie de forfd pe amicii sdicare-i lineau tira, cu la fel de puJini glagorie in cap ca qi el, cAt de

bine trupul lui suporta frigul qi se cdlise dupd un singur an depAmaie. PAnd in zita aceea, era la fel de adev6rat cd niciun om cdt

de cdt cu glagorie in cap din acea comund, destul de lini$titA, dealtfel, nu in&Sznise weodati sd-qi etaleze talentele in felul acesta.

$i n-are rost sd mai fac vorbire despre el, cd uneori, la indemnul

celorlalti, ridica masa in aer cu dintii, mugca din sticla halbei debere pAnE cAnd o frcea tAndari, ftrd sd se taie, ci mi-ar lua preamult spaliu $i dumneavoastrd, cititorilor, v-ag rdpi prea mult timppretios gi nu v-a$ inlesni cu nimic introducerea in des{Egurareaulterioari a evenimentelor in romanul de fal6, povestindu-viaceste fapte nerelevante. Toata acea$A descriere o fac insi numaidin dorinta ca domniile voastre sd patrundeli cu gdndul direct inmiezul evenimentelor din acea vreme, fiindcd e bine sdcunoa$teli de la bun inceput psihologia acestei pdturi

t2 13

PECETEA DESTINULUI*Vol.1importante a ceElenilor din mediul rural, din Regat, care nici pedeparte nu pdreau a trdi in suferinld, pe cdt puteau a rdbda. Deasemenea, prin aceste mici amdnunte, ale acelor fapte unice,greu de explicat din punctul de vedere al unui om cujudecatalimpede, veli inlelege pe deplin de ce Ion al lu' $oavi sedistra copios pe seama celorlalli, precum qi ceilalli se amuzauteribil pe seama lui.

- De unde gtii, bI, Ioane? intrebd al F6schi, un ldranindesat gi vanjos, cu fata puhavi, ca etate cu vreo zece animai tanAr decdt interlocutorul sdu, fhrd sI ridice capul 9i ochiicare priveau fix in fundul paharului sdu, in care se mai gdseaabia un strop de bdutur6. Era insurat qi avea doi copii: bAiat $ifati. Pdm6nt nu avea decdt un pogon gi jumdtate Si weo zeceari de vie, cu butuci numai zaibdr gi terasi, la margineacomunei, in intravilan.

- Vorba se duce, bd! intdri sl6b6nogul de Ciurel, unbrunet in v6rstd de vreo patruzeci qi opt de ani, de staturdmijlocie, cu fruntea latd, pdrul inspicat gi mutri slugarnicd qicare avea doud pr[jini de pdmdnt pe Valea Mierlei,o jumdtate de hectar pe Cdlnegte, pe care, de reguld, ilsem6na un an cu grdu gi celdlalt an il semdna cu porumb, ojoardi pe o coastA, pe un teren nisipos, pe care de fiecaredati il punea cu semdndturd de porumb sI aibd nutreJ pentrucele doud cdprite ale sale, cu care se mAndrea foarte tarepentru productia lor mare de lapte, gi un clin de loc dinspredrum, pe care il insimAnta cu mituri, si aibi ce lucra petimpul iernii $i cu ce iegi la tdrg duminica, sd faci un banchinuit 9i si mai vadi gi el lumea. CAte grAne scotea de pepdm6ntul siu gi cu cAte mai primea de la boier, pentru zilele

PECETEA DE STINULUI-Vol.lde muncd pe care le presta in timpul anului cu intreaga luifamilie, ii ajungeau cu chiverniseald sh trdiascd greu, de la anla an, ca o familie amirdti. Este drept cd gi nevastd-sa,ndscutd in zodia Scorpionului, se ardtase foarte chibzuiti.Ea, in fapt, linea baierele pungii destul de strAns legate, fiindin acest fel capabili sd-qi intre{ini familia alcdtuit[ din celepatru guri, ftri a se face de ras in sat, ci el di banii peb[uturi gi puradeii lor suferd de foame.

- Lasdl, bd, sX vorbeascA! De ce nuJ lagi? se rdsti

Jidanu al lu'BiliguJd la el, un om aspnr gi urAcios, de staturAmijlocie, uscdliv, cu figurA asiatici, qi el un impdtimit allocalului.

- Pii, eu nul las? interveni din nou Ciurel, simlindu-seofcnsat, privindu-i ochii sticlogi incremeniti de ciudd.

- Mai du-te dracului, cd egti prost! i-o retezd Jidanu

nl lu' Bdligutd.

- Pdi, nu venii, md, boule, de la Bucureqti! Acolo se gtie

tot, m5, boule! Cd au scris gazetelel se infoie Ion.

- $i ce-au scris? intrebd un altul de la o masd invecinatd.Ne dd pdmdnt ori va trebui sd ne ducem suspinul in moarte?

- S-a dus vremea dreptdlii judecate dupd fierul inrogit in foc

tinut in mAn6, ca pe vremea sclavagismului din Transilvania...Acum s-a l51it duhul razmerilei prin comunele moldoveneqti!Arde Jara, md, oameni buni! Le-au luat totul la boieri: caii,vacile, oile, porcii, tot ce-au gisit pe bdtdturile dumnealor qi prinhambare. Au dat foc: la conace, la grajduri, la girele de paie 9i la

nr.rtrelurile pentru vite. La Botoqani, tinerii sergenti militari auooabitat cu muncitorii 9i cu {dranii, iar liganii le-au pus eweilor

T4 15