InformaŃii pentru cine se ocupă de asistenŃa persoanelor bolnave
de demenŃă de Alzheimer.
UN PRIETEN PENTRU BUNICI
Dr. Gabriele Carbone Neurolog Responsabil Centrului DemenŃe IHG
Dr. Lorella Limoncelli Psicologă Centro DemenŃe IHG
Traducere ingrja de: AIMA Roma
1
INDICE
Prezentare p. 2 Ce este demenŃa şi ce o provoacă p. 3 Ce cumpoartă şi de ce este provocată p. 4 Se intâmplă la toŃi la fel p. 5 Fazele boalei p. 6 Faza iniŃială p. 6 Faza mijlocie p. 7 Faza terminală p. 8 Se pot găsi răspunsuri? p. 9 Sfaturi pentru asistenŃă p. 12 Sfaturi generale p. 13 Derajurile purtării p. 14 Agresivitate p. 15 Activitate motorie exagerată p. 20 AgitaŃiune psicomotorie p. 25 Deliriu p. 26 HalucinaŃie p. 28 Purtare alimentară particulară p. 29 Umoare variabilă p. 31 Depresiune p. 32 InerŃie motorie si cumportamentală p. 33 Alterarea ritmului somnului p. 34
Schimbarea purtării sexuală p. 35 SoluŃii sfătuite de grupurele de ajutor p. 38 Unita Alzheimer de Italian Hospital Group p. 47
AssociaŃie Alzheimer p. 49
2
PREZENTARE Cu multă mândrie şi recunoştinŃă am acceptat cererea prietenului Gabriele Carbone de a prezenta această colecŃie de informaŃii dedicată persoanelor implicate în asistenŃa bolnavilor de Alzheimer. O iniŃiativă inspirată de nevoia familiilor care în afară de greutatea boalei care a lovit persoana din familie sunt, din ce în ce mai des solicitate cu cereri de partecipare care se prezintă de fapt ca cerere de co-responsabilitate în îngrijire şi care se bazează pe presupunerea unui sănătos şi binevoitor ambient. Sfaturi, reflexii care vin din experienŃa clinică şi din cunoştinŃa problemelor aşa spuşilor caregivers se prezintă in mod clar şi simplu dând valoare acestei mici cărŃi: măreşte înŃelegerea şi bunăvoinŃa dintre bolnavi şi persoanele care îşi iau grijă de ei făcând în aşa fel să devină posibilă o bună asistenŃă în familie. Găndindu-mă la „mica” Unita di Valutazione Alzheimer, născută în 2001 în Institutul nostru, la actual important Centro Demenze, la entuziasmul de atunci care a rămas la fel în organizaŃia zilnicei a serviciulor şi în crearea projectelor de asistenŃă şi reabilitare, sunt şi mai mult recunoscător prietenului Gabriele şi echipei lui pentru acest nou contribut. Ferdinando Saraceni
3
Ce este demenŃa?
demenŃa este efectul unei boale al creerului
Ce provoacă ?
Provoacă pierderea progresivă a memoriei si a altor funcŃii cognitive şi tulburări al felului
de a se comporta
4
Care este efectul?
Efectul este pierderea capacită Ńii de a desf ăşura in mod autonom activit ă Ńile zilnice ale
vieŃ ii.
De ce este produs ă ?
demenŃ a poate să fie produsă de diferite cauze şi din nefericire există anumite forme
de demenŃă de la care nu se cunoaşte cauza: printre acestea este şi boala de
Alzheimer.
5
Se intâmplă la toŃi la fel?
Nu toŃi bolnavii cu demenŃa de Alzheimer manifestează aceleaşi simptome şi nu
prezintă acelaş decurs.
Se poate insă individualiza, in general, fase comune la toŃi?
Pentru comoditate se pot individualiza trei fase:
fasa iniŃială; fasa mijlocie;
fasa terminală.
6
Care sunt primele manifestări a boalei de Alzheimer?
Fază iniŃială
Inceputul este inşelător şi viclean şi de aceasta este foarte greu de a identifica momentul exact al începutul boalei. In
general primele simptome care apar sunt deranjurile memoriei (a uita intâlnirile, a repeta aceleaşi lucruri, a nu poate pune in funcŃie un electrodomestic nou) fapte care
deseori sunt interpretate de rude şi de prieteni ca un normal simptom al
„bătrâneŃei”.
7
Ce se intâmplă pe urmă?
Fază mijlocie
După reducerea memoriei apare o greutate a limbajului
(neputinŃă de a găsi cuvintele şi greutate de a inŃelege semnificaŃia).
La toate aceste fapte se adaugă schimbarea caracterului (mai mare iritabilitate),
manifestări de depresiune, deranj psichic (delir, halucinaŃie).
8
Ce se intâmplă pe urmă?
Fază terminală
Fasa terminală a boalei este caracterizată de o complectă perdere a autonomiei şi bolnavul are nevoie in continu de ajutor
pentru a putea face şi cel mai mic act al vieŃii (a mânca, a se spăla, a se îmbrăca). Dar şi in această fase ca şi în tot timpul
boalei pot să intervină momente de luciditate.
Ce este de făcut si cum se poate purta
cu un bolnav de Alzheimer
9
Nu este uşor de găsit un răspuns mai ales
fiind o boală cronică şi extrem de invalidantă.
Ceva totuşi se poate face. In paginele următoare dăm
câteva sfaturi simple şi în special ceace
rudele de acest fel de bolnavi au
experimentat cu folos facând asistenŃă.
10
In realitate în cazul bolnavului de
Alzheimer obiectivul principal este acela de
a încetini progresul boalei, stimulând
capacităŃile rămase în loc de a instaura
funcŃiile deja compromise.
In relaŃie cu acest obiectiv se
efectueiază o serie de intervenŃii precise cu scopul de obŃine un
ambient fizic şi interpersonal sigur în aşa fel de provoca un
nou equilibrio adaptabil.
11
Obiectivul principal este acela de a imbunătăŃi
calitatea vieŃei si de a stimula
abilităŃile rămase ale bolnavului.
łinînd socoteală că făcând aşa se îmbunăŃăŃeşte şi calitatea vieŃei a celui care
asisŃă bolnavul.
12
SSffaattuurrii ppeennttrruu aassiisstteennŃŃăă
13
1. Asigurarsi că simŃul auzului şi a vederii să fie intreg altfel se reduce capacitatea de a comunica a bolnavului.
2. Asigurarsi că atunci când i se vorbeşte, el te ascultă.
3. Trebue vorbit clar, încet şi uitându-se în ochii bolnavului.
4. Trebue dată demonstraŃie afectuose şi cu contact fisic.
Pentru a înfrunta deranjurile care apar in diferite fase ale boalei este bine de a
îndeplini următoarele sfaturi:
14
5.Trebue întrebuinŃat şi limbajul corpului: când limbajul verbal este compromis bolnavul poate să comunice prin gesturi, cu espresia feŃei, cu tonul de voce. 6. Trebue respectat mereu acelaş rând în deşfasurarea activităŃilor: aşa se produce o rutinā şi se reduce riscul de a se desorienta. 7.Trebue stimulat să menŃină autonomia lui (a se spala, a se îmbraca, a-şi face de
mâncarea) căutând de ai da un ajutor discret: în felul acesta se menŃine cât mai mult capacitatea normală şi deci autonomia şi încrederea în el însuşi.
15
8.Trebue stimulat în activităŃi care-i plac, compatibile cu autonomia lui (auzit musică, îngrijit grădina, făcut broderie, …. ecc.) in aşa fel de a evita plictiseala şi sensul de inutilitate. 9. Trebue evitată orice discuŃie in legătură cu purtarea greşită care se manifestează din cauza boalei. In loc de a se supara este mai bine de a rămâne calm şi de a vedea cum se poate conduce situaŃia.
16
Elencăm deranjurile cele mai obişnuite şi câteva feluri
de a le stăpâni.
• Agresivitate verbală şi fisică • Activitate motorie exagerată • AgitaŃie psicomotorie • Delir • HalucinaŃie • Comportare alimentară particulară • Umoare variabilă • Depresiune • InerŃie motorie şi comportamentală • Alterare a ritmului somnului • Schimbare a purtării sexuală
17
1. Agresivitate verbală şi fisică
AduŃi mereu aminte: că in agresivitatea
bolnavului nu este nimic inŃentional, furia lui verbală sau fisică nu
este înspre voi, dar este expresia unei neplăceri,
unei nevoie. CE NU TREBUE FĂCUT
Nu are nicî un rost: 1. Să cerŃi bolnavul pentru
purtarea lui agresivă 2. Să -i faci o predică in care
să-i spui cum trebue să se poarte.
3. Să -l întrebi de ce se poartă aşa.
4. Să te aştepŃi o explicaŃie din partea lui.
5. Să -i ceri sa nu mai facă
18
Câteva precauŃii pentru igiena intima pot fi urmatoarele:
A avea mînere in bae.
A pune puŃine lucruri la vedere pentru a nu dezorienta bolnavul.
A elimina covoarele pentru a nu-l face să se împiedece.
Deseori momentele cele mai grele, cânt se manifestează violenŃa, sunt momentele care
privesc igiena persanală.
19
Pentru problema bărberirei... a înlocui răzoiul cu lamă cu unul electric.
In concluzie...
De făcut tot posibilul ca baia să devină ceva
plăcut.
20
2. Activitatea motorie exagerată
AGITAłIE
Se poate manifesta cu
VAGABONDAJ
SPIONAJ
Activitatea motorie exagerată al nebului coresponde purtării persoanelor normale când sunt in dificultăŃi şi se simt neliniştite, încep să se mişte (să bată degetele pe masă, să-şi răsucească mâinele, să meargă în sus şi jos) cu deosebirea că activităŃile produse de bolvav sunt neconcludente şi neînŃelese.
21
Vagabondajul în afără de a fi provocat de stimule externe care deranjează bolnavul (confuzie, sgomot, înghesuială, plictiseală) poate să înceapă şi când se mişcă pentru ca
să facă ceva precis (să mănânce, să bea, să se ducă în bae) pe care uită după ce a făcut puŃini paşi. Acest fapt îi produce ansie şi continuă a umbla probabil cu speranŃa de a vedea ceva care să-i
aducă aminte dece a început să se mişte.
Vagabondajul se manifestează cu mişcare continuă fără scop sau fără scop precis, parcă ar fi răspunsul unui
impuls interior fără control.
22
CE ESTE DE FĂCUT
In caz de vagabondaj 1.Este folositor de a-l urmări cu discreŃie pentru a putea interveni in caz de nevoe. Dacă continuă multe ore caută să-i dai de băut şi de mâncat. 2.Caută să înŃelegi care-i motivul şi fă in aşa fel ca să meargă într’un ambient cât mai sigur, limitând aşa eventuale pericole.
23
CE-I DE FĂCUT
Urmărirea este expresie de maximă dependenŃă pe care bolnavul o desvoltă spre persoana care are grijă de el, o
urmăreşte peste tot de frică că poate să plece şi să nu se mai
întoarcă.
In caz de urmărire
1.Trebue făcut în aşa fel ca bolnavul să se obişnuiască cu mai multe persoane care îl îngrijesc în aşa fel ca să aivă posibilitate de a alterna.
24
AgitaŃiunea se manifestă cu gesturi şi purtări care se repetă aproape automatic fără nici un rost şi fără nici o socoteală.
In caz di agitaŃie
CE-I DE FĂCUT
1.Se poate propune activităŃi manuale simple care să dea satisfacŃie bolnavului. 2.Trebue lăsat să facă şi dacă este posibil punundu-i la dispoziŃie locuri unde să poată să răscolească şi să ordineze in felul lui obiectele şi materialele: având grijă să nu fie periculoase pentru el şi pentru alŃii.
25
3. AgitaŃie psicomotorie
Cumpurtarea aceasta se manifestează cu nelinişte,
încordare, tulburare, frică. Bolnavul nu reuşeşte să stea fără să se mişte sau intreabă
în continu de cineva care trebue să sosească, sau spune că îi este frică de ceva care
nu ştie să explice sau răspunde la orice stimulent inofensiv in mod excesiv ca şi cum ar fi
ceva foarte periculos.
POATE SĂ SE MANIFESTEZE
Când bolnavul întâlneşte greutăŃi de a comunica cu ambientul înconjurător, sau din cauza unui deranj fizic (are
dureri, sau are o infecŃie, sau îi este foame, sau sete, sau este obosit)
dar şi dacă i se cere să facă ceva
prea greu pentru el
26
4. Delir
Bolnavul crede că întradevăr se întâmplă lucruri pe care noi putem verifica că nu sunt
adevărate, de exemplu crede că cineva îl fură sau vrea să-i facă rău; sau este convis că persoanele familiei vreau să-l părăsească.
Deranjul acesta se poate manifesta în orce moment al
boalei
Poate fi provacat de
brusca schimbare al ambientului incunjurător
Se poate verifica în urma unui fenomen de halucinare, adică greşită percepŃie a imaginei
riflexă (imagine de televisiune)
Trebuie absolut evitat şi în orice caz făcută mare atenŃie de fiecare dată când bolnavul
schimbă ambientul.
27
In caz de agitaŃie psicomotorie şi delir
CE NU ESTE DE FĂCUT
1. A nu se apropria in acelaş timp mai multe persoane: in general acest fapt provoacă şi mai mare agitaŃie şi răspunsuri agresive. 2. A nu dezminŃi sau batjocori bolnavul.
28
5. HalucinaŃie
Bolnavul vede sau aude ceva care nu există (persoane, animale, foc, glasuri, mirosuri, sau gusturi curioase) şi este convins de ceace vede şi aude.
CE ESTE DE FĂCUT
1.A nu dezminŃi şi nu batjocori bolnavul, dar a căuta cu tact a-l aduce la realitate luând o purtare protectivă şi liniştitoare. 2.A identifica şi a elimina eventuale stimulente ambientale care provoacă percepŃie greşită. 3.A verifica eventuale reponsabilitate a doctoriilor care le ia. 4.A verifica existenŃa de boală sau deranj organic.
29
6. Comportare alimentară particulară
Comportările cele mai frecvente sunt: cerere neîncetată de mâncare chiar când deabea a
terminat masa: bolnavul se plânge cu insistenŃă
că nu i se dă de mâncare.
Este posibil ca bonavul, fără să-şi dea seama, să
„fure” mâncare in momente de distracŃie a
familiei.
30
Este posibil ca in loc să mănânce să refuse mâncarea şi băutura sau să se joace cu mâncarea (de ex. amestecă
alimentele, pritoceşte, manipula) în farfurie şi în
afara farfuriei fără să-şi dea seama de etichetă.
CE ESTE DE FĂCUT
Dacă bolnavul continuă să ceară mâncare:
1. A fracŃiona masele principale în mai multe gustăr în aşa fel că chiar dacă nu mănâncă complect la mesele principale mănâncă în orice caz destul.
2. A nu refusa mereu mâncarea de câte ori o cere dar de avea mereu ceva la dispoziŃie (fructă, iaurt, biscuiŃi integrali, bomboane).
3. A căuta de al distrage Ńinândul ocupat în alte activităŃi plăcute.
4. A face inaccesibil tot ce nu este comestibil.
31
7. Umoare variabilă
Crise neaşteptate in care bolnavul fara motiv evident trece dela zâmbet la plâns sau furie si viceversa sau reactionează in
mod emotiv fără coerenŃă.
CE ESTE DE FACUT
Nu accentua purtarea nepotrivită şi dacă este
nevoe al linişti
32
8. Depresie
Bolnavul arată trist, melancolic, obosit si de multe
ori plânge; poate arăta nervos, iritabil şi se agită uşor. Bolnavul se plânge de dureri ne precise şi peste
tot, de a dormi puŃin si câte odata este fără pofta şi
slăbeşte.
CE ESTE DE FĂCUT
1.De a lua o atitudine „maternă”, a-l mângâia, a-l îmbrăŃişa, şi a-l trata cu blîndeŃe. 2.Dacă plânge şi se arată trist, poate are vreo amintire tristă din trecut şi poate să fie folositor de a-l consola şi a-i distrage atenŃia cu ceva care să-l liniştească.
33
9. Inertia motorie şi comportamentală
Bolnavul nu arată nici un interes către lumea care îl înconjoară, este puŃin activ, trage a
se izola. Deseori se arată indiferent la orice aveniment se intâmplă înprejur, şi nu exprimă entuziasm, plăcere, neplăcere ca şi cum ar fi
fără emotivitate.
CE ESTE DE FĂCUT
A se sforŃa de a stimula bolnavul şi a cauta de a obŃine atenŃia lui spre ceva. Câte odata aşa făcând se provoacă nesuferinŃă: această reacŃie este în orice caz un rezultat important findcă este un răspuns. Câte odată întrebuinŃarea de anumite mijloace cum de exemplu a cânta, a dansa, a declama poezii pentru copii poate emoŃiona bolnavul şi poate să-l scoată din inerŃia lui şi să devină un factor de comunicaŃie.
34
10. Alterarea ritmului somnului.
Bolnavul rămâne treaz noaptea şi doarme ziua (inversiune a ritmului somn-trezie). Când rămâne treaz noaptea de multe ori se ridică, se spală, se imbracă şi manifestează nevoie de a eşi sau de a începe de făcut ceva: câte odată însă rămâne în pat, vorbeşte cu glas tare, chema persoane, face desordine in rufăria
patului.
CE ESTE DE FĂCUT
1. A descuraja somnul in timpul zilei.
2. Să i se facă lungi plimbări şi să fie stimulat să desfăşoare activitate fizică in timpul zilei.
3. Să fie pus pe cât possibil în condiŃie comfortabilă când trebue să se ducă la culcare.
35
11. Schimbarea purtării sexuală.
Cum se manifestează Boala de obicei nu schimbă relaŃia sexuală. Se poate totuşi întâmpla ca bolnavul să nu aivă nici un interes sau să se poarte în mod nepotrivit.
Dece se manifestează Modificările purtărei sunt în legătură cu alterările produse de boală în părŃile lovite al creerului.
36
CE ESTE DE FĂCUT
A fi inŃelegători şi răbdători. O imbrăŃişare afectuasă poate să dea satisfacŃie şi ajuta să se înŃeleagă dacă bolnavul doreşte mai multă intimitate. In faŃa unei cerere neplăcute trebue distrat cu alte activităŃi. A nu avea reacŃie exagerată, Ńinând socoteală că manifestarea aceasta este provocată de boală. Dacă bolnavul manifestează o purtare neplacută în public (se desbracă, îşi atinge organele genitale, face gesturi nepotrivite înspre alŃii) trebue să fie descurajat cu blândeŃă şi distrat cu altceva.
37
Multe indicaŃii se pot găsi în cărŃi şi articule dar cine are o rudă bolnavă de Alzheimer găseşte strategie potrivite de
ajutor.
Să vedem soluŃiile găsite spontan de rudele care îngrijesc bolnavii
(caregiver)...
38
SSoolluuŃŃiiii ddee aajjuuttoorr ssffăăttuuiittee ddee ppaarrttaaşşii îînn ggrruuppeellee ddee aajjuuttoorr oorrggaanniizzaattee îînn
iinnssttiittuuttuull nnoossttrruu
39
De cercetat ca uşile să fie
închise pentru a evita plecări necontrolate.
Sfătuit da D.S.M. În întâlnirea din 03.02.04
De stimulat bolnavul să se imbrace singur
Sfătuit da MV În întâlnirea din 03.02.04
Suggerito da M.V.
40
De a intrebuinŃa fotografii vechie
Sfătuit da F.C. În întâlnirea din 05,02,.04
De făcut plimbări pentru a-l distra de la alte lucruri
Sfătuit daF.C. În întâlnirea din 19.02.04
41
Sfătuit da A.D.L. În întâlnirea din 19.02.04
De a se folosi de mici minciuni pentru a-l
linişti
A încerca de a fi mereu calm şi
răbdător
Sfătuit da D.S.M. În întâlnirea din 03.02.04
42
De a întrebuinŃa distracŃii
Sfătuit da F.C. În întâlnirea din 19.02.04
De a stimula şi din punct de vedere economic orice fel de activitate îl interesează
dându-i senzaŃia că-şi câştigă încă o mică leafă...
Sfătuit da F.C. În întâlnirea din 19.02.04
43
De făcut cadou un căŃeluş pentru
tovărăşie.
Sfătuit da D.D.A. În întâlnirea din 02.03.04
De pus la dispoziŃie un sertar pentru a putea răscoli cum îi
place.
Sfătuit da A.D.L. În întâlnirea din 04,03.04
44
Sfătuit da G.R. În întâlnirea din 04.03..04
De îmbrăcat cu haine pe care nu poate să şi-le scoată singur, în felul acesta se evită să se desbrace în public.
De acoperit oglinzele ca să
nu se sperie
Sfătuit da G.R. În întâlnirea din 18.03.04
45
De înregistrat slujba religioasă sau rugăciuni şi
a da să le asculte pentru
a-l linişti
Sfătuit da V.G. În întâlnirea din 30.03.04
De întrebuinŃat muzica pentru a-l
linişti.
Sfătuit da A.M. În întâlnirea din 30.03.04
46
De pregătit o alternativă pentru
noaptea celor hoinari fără somn
Un pătuŃ în salun, un hamac lângă pat...
Sfătuit da A.M. În întâlnirea din 30.03.04
… Nici un sfat poate să fie mai bun decât inŃelepciunea care se învaŃă cu
dragoste alături de bolnav
47
INSTITUTUL DE ŞTIINłE Neurologiche e Psichiatriche
Italian Hospital Group S.p.A.- Guidonia (Roma) Tel. 0744.386.225/228/215 – Fax:0774.386.224 .
Coordinator Tecnic ŞtiinŃific
Dr Ferdinando Saraceni
Intervent de asistenŃă U.V.A. C.D.A. A.D.A, Internare
Approccio multidimensionale care implică mai multe figuri profesionale, destinate de a îmbunătăŃi calitatea vieŃii
bolnavilor şi familiei.
O reŃea întegrată de serviciuri pentru asistenŃa bolnavilor cu DemenŃă de Alzheimer şi a familiilor lor, a fost activată de Institutul de StiinŃe Neurologiche e Psichiatriche la Italian Hospital Group (IHG) în acord cu Azienda USL RMG. Unitatea Alzheimer, este constituită din:
48
• Unitate de valutaŃiune Alzheimer (U.V.A.): serviciu de diagnoză şi tratament. Rezervarea vizitelor se poate efectua şi prin telefon de luni până sâmbătă, in orele 8.30-14, la numărul 0774/386225. Pentru întâia vizită trebue adusă „impegnativa” cu cerere de „ valutare la U.V.G. din Guidonia pentru suspectă boală de Alzheimer.”.
• Serviciu de AsistenŃă la Domiciliu (A.D.A.): este rezervat la rezidenŃi în
Districtul Sanitar din Guidonia (pentru informaŃii 077406545757). Cererea de acces la serviciu se face cu o redare, la biroul C.A.D. a Aziendei USL RMG competentă, de impegnativa în care se cere asistenŃă la domiciliu pentru „ bolnav de boala de Alzheimer”.
• Serviciu de asistenŃă zilnică (C.D.A.): este destinat în primul loc la bolnavii rezidenŃi in RMG , este utilizabil şi de bolnavii din alte Aziende USL. Admiterea la serviciu este subordonată prezentării unui certificat cu diagnoză de boală de Alzheimer efectuată la centrul U.V.A.. Impegnativa de cerere de admisie trebue predată la Azienda USL RMG Districtul de Guidonia, U.O.CAD, via F.lli Gualandi 35.
• Spital: serviciu rezervat în primul loc bolnavilor rezidenŃi în RMG, este utilizabil şi de bolnavii din alte Aziende USL. Admiterea în spital este subordonată prezentării de cerere de internare de a preda la Azienda USL RMG Districtul din Guidonia,U.O.CAD. via F,lli Gualandi 35. Pentru informaŃii se telefonează de luni până vineri la numărul 0774 6545757 dela ora 8.30 la 10.30 şi dela ora 15 la 17.
Activitate de repus în funcŃie psico-fizica practicate la Unita Alzheimer:
• Stimulator Cognitivo-Cumpurtamental • Stimulator pentru menŃinerea activităŃii zilnice • ImplicaŃie în activitate de ocupaŃie • Repunere în funcŃie Neuromotorie • InterveŃii sociale şi ambiant • Psicoterapia de ajutor pentru caregiver şi grupe de ajutor de ei însăşi
49
Associazioni Alzheimer
Federazione Alzheimer Italia
Sede di Milano: Via T.Marino, 7
20121 Tel. 02-809767 r.a.
Fax 02-875781
Sede di Roma: Alzheimer Roma
Via Montesanto, 54 00195
Tel/Fax 0637500354 - 0637354750
Associazione Italiana Malattia di Alzheimer (AIMA)
Sede di Milano Segreteria Nazionale Ripa di Porta Ticinese 21, 20143 Milano Tel. 02 - 89406254 Fax 02 - 89404192
Sedi di Roma
U.O.C. Geriatria Ospedale S.Eugenio
P.zzale dell’Umanesimo 10, 00144
U.O.C. Neurologia Ospedale Fatebenefratelli
Isola Tiberina, 00186
CEMI Policlinico Gemelli L.go F.Vito 1
00168 Tel. 0630151
U. O. Castelli Romani
U.O. Neurologia, Policlinico Umberto I
Viale del Policlinico 155, 00161
U.O. di Guidonia AIMAGOG) Centro Demenze - Unità Alzheimer
Italian Hospital Group Via Tiburtina 188, 00012 Guidonia
Tel. 0774.386.225/228/351 Fax:0774.386.354
