ASOCIAŢIA PENTRU PROMOVAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI EUROPEAN - BACĂU

COMUNICAREA- MIJLOC COMUNICAREA- MIJLOC VIABIL DE DIMINUARE A VIABIL DE DIMINUARE A

AGRESIVITAGRESIVITĂŢII ŞCOLAREĂŢII ŞCOLARE

PROIECT FINANŢAT DE PRIMĂRIA BACĂU

Scopul proiectuluiScopul proiectului

Interesul primordial al acestui proiect îl Interesul primordial al acestui proiect îl constituie diminuarea comportamentului constituie diminuarea comportamentului agresiv manifestat de elevii din liceele agresiv manifestat de elevii din liceele băcăuane prin creşterea abilităţilor băcăuane prin creşterea abilităţilor relaţionale şi comunicaţionalerelaţionale şi comunicaţionale

Obiectivele proiectuluiObiectivele proiectului

Evaluarea gradului de agresiune în Evaluarea gradului de agresiune în şcolile băcăuane,şcolile băcăuane,

SStabilirea condiţiilor „favorizante” pt tabilirea condiţiilor „favorizante” pt menţinerea agresivităţii,menţinerea agresivităţii,

Dezvoltarea abilităţilor comunicaţionale Dezvoltarea abilităţilor comunicaţionale şi mediative în relaţia cu covârstnicul,şi mediative în relaţia cu covârstnicul,

Creştea gradului de informare a cadrelor Creştea gradului de informare a cadrelor diactice cu privire la menţinerea unui diactice cu privire la menţinerea unui climat favorabil social în clasa de eleviclimat favorabil social în clasa de elevi

Grup ţintăGrup ţintă

Elevii din licele Municipiului BacăuElevii din licele Municipiului Bacău Cadrele didactice Cadrele didactice care vor beneficia care vor beneficia

de informaţii prin intermediul de informaţii prin intermediul ghidului,ghidului,

Reprezentanţi ai autorităţilor Reprezentanţi ai autorităţilor publice locale care vor beneficia de publice locale care vor beneficia de diseminarea rezultatelor diseminarea rezultatelor proiectuluiproiectului

Beneficiari direcţi:Beneficiari direcţi:

- - Elevii din clasele a IX-a, AX-a şi a XI-a din Elevii din clasele a IX-a, AX-a şi a XI-a din cadrul Colegiului Naţional „V. Alecsandri” şi cadrul Colegiului Naţional „V. Alecsandri” şi Colegiul Tehnic „ D. Mangeron” Colegiul Tehnic „ D. Mangeron”

Beneficiari indirecţiBeneficiari indirecţi cadre didactice din liceele vizate,cadre didactice din liceele vizate, Cadre didactice şi elevi din alte licee de pe Cadre didactice şi elevi din alte licee de pe

raza judeţului Bacăuraza judeţului Bacău

Comunicarea- mijloc viabil de diminuare a Comunicarea- mijloc viabil de diminuare a agresivităţii din mediulagresivităţii din mediul

Agresivitatea – element semnificativ al societăţii Agresivitatea – element semnificativ al societăţii umane,umane,

Agresivitatea în mediul şcolar,Agresivitatea în mediul şcolar, Agresivitatea o realitate curentă a şcolii Agresivitatea o realitate curentă a şcolii

contemporane contemporane Cunoaşterea celuilalt prin comunicare ,Cunoaşterea celuilalt prin comunicare , Conflictul ca dimensiune esenţială a interacţiunii,Conflictul ca dimensiune esenţială a interacţiunii, Ascultarea şi arta de a întreba ,Ascultarea şi arta de a întreba , Educaţie pentru diversitate Educaţie pentru diversitate

AGRESIVITATEA AGRESIVITATEA

ELEMENT SEMNIFICATIV AL ELEMENT SEMNIFICATIV AL SOCIETĂŢII UMANESOCIETĂŢII UMANE

agressio agressio ((onisonis)) -- atac, agresiun atac, agresiunee, asalt, lovitură; , asalt, lovitură; AAgresivitateagresivitatea == un potenţial biopsihologic, neurofiziologic şi sociologic, care un potenţial biopsihologic, neurofiziologic şi sociologic, care

poate fi transformat patologic, în condiţii specifice, şi al cărui efect direct, poate fi transformat patologic, în condiţii specifice, şi al cărui efect direct, respectiv agresiunea, se orientează în general auto- sau heteroagresiv, pe respectiv agresiunea, se orientează în general auto- sau heteroagresiv, pe plan individual sau colectiv, având origine endo-, axogenă sau mixtă şi plan individual sau colectiv, având origine endo-, axogenă sau mixtă şi având sau nu, imediat, implicaţii medico-legale, respectiv social-juridice.având sau nu, imediat, implicaţii medico-legale, respectiv social-juridice.

CauzeCauze::a.a. Endocrine (ereditateEndocrine (ereditate – Darwin, Freud – Darwin, Freud))b.b. MediuMediu (Lorenzo) (Lorenzo)c.c. EducaEducaţţieie (Bandura) (Bandura)d.d. Frustraţie (Dollard)Frustraţie (Dollard)

TeoriiTeorii a.a. TeTeooria impulsului ria impulsului nnativ ativ ((S. FrS. Freeud),ud),b.b. Teoria frustraţiei (J.Dollard)Teoria frustraţiei (J.Dollard)c.c. Teoria socială a învăţării (BandTeoria socială a învăţării (Banduura),ra),d.d. Teoria catharsis-ului Teoria catharsis-ului ((E. Fromm)E. Fromm)

Agresivitatea - cauze Agresivitatea - cauze şşi factori generatorii factori generatori

Forme de manifestare a agresivităţiiForme de manifestare a agresivităţii

Excitabilitatea Excitabilitatea - hiperestezie a individului faţă de diferiţi factori - hiperestezie a individului faţă de diferiţi factori interni sau externi. La baza acesteia se găseşte noţiunea interni sau externi. La baza acesteia se găseşte noţiunea psihofiziologică de psihofiziologică de excitaţieexcitaţie care reprezintă efectul diferiţilor stimuli care reprezintă efectul diferiţilor stimuli din mediu asupra analizatorilor; proces care presupune o creştere a din mediu asupra analizatorilor; proces care presupune o creştere a tensiunii şi a dinamismului psihic, fără a avea urmări defectuase tensiunii şi a dinamismului psihic, fără a avea urmări defectuase asupra subiectului individual,asupra subiectului individual,

Impulsivitatea - Impulsivitatea - o reacţie involuntară, bruscă, necontrolată, o reacţie involuntară, bruscă, necontrolată, imprevizibilă şi lipsită de un temei raţional, ce are drept consecinţă o imprevizibilă şi lipsită de un temei raţional, ce are drept consecinţă o descărcare explozivă, o atitudine ostilă faţă de celălalt, ceea ce descărcare explozivă, o atitudine ostilă faţă de celălalt, ceea ce poate constitui o diminuare a tensiunii psihice resimţite de individ,poate constitui o diminuare a tensiunii psihice resimţite de individ,

PropulsivitateaPropulsivitatea - declanşarea agresivităţii datorită unui resort - declanşarea agresivităţii datorită unui resort intern şi se manifestă automat, forţat, fără a putea fi controlată intern şi se manifestă automat, forţat, fără a putea fi controlată voluntar: voluntar: ♪ ♪ agresivitatea constituţională, agresivitatea constituţională, ♪ ♪ agresivitate dobândităagresivitate dobândită

Violenţa Violenţa - caracterizată printr-o cotă crescută a forţei în - caracterizată printr-o cotă crescută a forţei în defavoarea celuilalt, în felul acesta se caută impunerea unei defavoarea celuilalt, în felul acesta se caută impunerea unei anumite superiorităţi:anumite superiorităţi:

a.a. violenţa privatăviolenţa privată • violenţa criminalăviolenţa criminală - • mortală (asasinarea, execuţia - • mortală (asasinarea, execuţia

capitală, otrăvirea, omorârea); • corporală (lovituri şi răniri capitală, otrăvirea, omorârea); • corporală (lovituri şi răniri voluntare); • sexuale (violul);voluntare); • sexuale (violul);

• violenţa non-criminalăviolenţa non-criminală - • suicidul şi tendativele autolitice, • - • suicidul şi tendativele autolitice, • accidente (de muncă, rutiere);accidente (de muncă, rutiere);

b.b. violenţa colectivăviolenţa colectivă• violenţa cetăţenilor contra puteriiviolenţa cetăţenilor contra puterii - • terorism, • revoluţii, • - • terorism, • revoluţii, •

greve;greve;• violenţa puterii contra cetăţenilorviolenţa puterii contra cetăţenilor - • dictatură, • violenţa - • dictatură, • violenţa

industrială;industrială;• violenţa paroxistică – violenţa paroxistică – • războiul • războiul

Comportamente aberante -Comportamente aberante - ansamblu de reacţii necontrolate ansamblu de reacţii necontrolate şi neadecvate ce apar ca răspuns la diferite situaţii apreciate şi neadecvate ce apar ca răspuns la diferite situaţii apreciate drept stresante, dominate de o anumită tensiune şi motivaţie şi drept stresante, dominate de o anumită tensiune şi motivaţie şi urmăresc atingerea unui anumit scop urmăresc atingerea unui anumit scop

Manifestări agresiveManifestări agresive Semne comportamentale directeSemne comportamentale directe – – asalt, cruzime fizică şi asalt, cruzime fizică şi

verbală, furie, lovire, pălmuire, ameninţarea cu o armă, găsirea şi verbală, furie, lovire, pălmuire, ameninţarea cu o armă, găsirea şi evidenţierea greşelilor urmată de o critică permanentă, folosirea evidenţierea greşelilor urmată de o critică permanentă, folosirea unui limbaj licenţios, acuzarea de acte sau trăsături imorale, unui limbaj licenţios, acuzarea de acte sau trăsături imorale, sarcasm, ironie, sfidare, refuz de comunicare, reacţii sarcasm, ironie, sfidare, refuz de comunicare, reacţii temperamentale necontrolate, bârfă, rebeliune, furt, comportament temperamentale necontrolate, bârfă, rebeliune, furt, comportament antisocial etc;antisocial etc;

Semne verbale sau cognitive directeSemne verbale sau cognitive directe – – atitudine ostilă făţişă, atitudine ostilă făţişă, adresarea unor cuvinte jignitoare, dispreţ şi dezgust, suspiciune, adresarea unor cuvinte jignitoare, dispreţ şi dezgust, suspiciune, învinovăţire, nedreptate, răzbunare, etichetare, blamare etc;învinovăţire, nedreptate, răzbunare, etichetare, blamare etc;

Semne comportamentale mascateSemne comportamentale mascate – – iritabilitate, neîncredere şi iritabilitate, neîncredere şi scepticism, provocare indirectă cauzată de gelozie, invidie, atitudine scepticism, provocare indirectă cauzată de gelozie, invidie, atitudine posacă şi necooperantă, rezistenţă pasivă, întreruperea descursului posacă şi necooperantă, rezistenţă pasivă, întreruperea descursului sau activităţii celuilalt (punere de „beţe în roate”)sarcasm şi umor sau activităţii celuilalt (punere de „beţe în roate”)sarcasm şi umor cinic, tachinare critică şi persiflare, atitudine de superioritate etc;cinic, tachinare critică şi persiflare, atitudine de superioritate etc;

Semne comportamentale indirecteSemne comportamentale indirecte – – retragere, necomunicare sau retragere, necomunicare sau neexprimarea trăirilor, tulburări psiho-somatice (tensiune arterială neexprimarea trăirilor, tulburări psiho-somatice (tensiune arterială ridicată, boli de inimă, depresie, anxietate, oboseală), consum de ridicată, boli de inimă, depresie, anxietate, oboseală), consum de droguri, tulburări alle comportamentului alimentar (bulimia, droguri, tulburări alle comportamentului alimentar (bulimia, anorexie), activităţi excesive de retragere, plâns etc.anorexie), activităţi excesive de retragere, plâns etc.

Agresivitatea în mediul şcolarAgresivitatea în mediul şcolarLiteratura anglo-saxonă:

• aggression – comiterea unui atac fără o instigare clară, consuma pe plan fizic sau verbal,• agressivity – componentă a personalităţii prezentă sub formă latentă, potenţialul agresiv al individului,• agressiveness – context favorabil comiterii unor agresiuni care facilitează manifestarea unui astfel de comportament în vederea atingerii anumior obiective, aceste conduite fiind adaptate social: competitivitatea, ambiţia, curajul etc.;• mobbing – atac al unui grup asupra unui singur individ cu scopul intimidării acestuia, proiectat în mediul şcolar acest comportament face referire la atacul asupra unui elev de către alţi colegi coalizaţi,• bullying – „dorinţa intenţionată, conştientă de a răni o altă persoană şi de a o pune într-o situaţie stresantă” (Tattum); această formă de agresiune vizează atât planul somatic, cât şi cel psihic pe o perioadă îndelungată, manifestată de un grup faţă de o persoană incapabilă să se apere. Acest model agresiv exclude situaţia în care cei doi oponenţi dispun de resurse egale de autoapărare; bullying reprezintă un dezechilibru între cele două părţi: una constituie agresorul, cealaltă este victima

Agresivitatea în mediul şcolarAgresivitatea în mediul şcolar

Literatura francofonăLiteratura francofonă violenceviolence – reprezintă acţiunea în care unul sau mai – reprezintă acţiunea în care unul sau mai

mulţi indivizi acţionează cu scopul de a aduce mulţi indivizi acţionează cu scopul de a aduce prejudicii morale, psiho-sociale, economice sau chiar prejudicii morale, psiho-sociale, economice sau chiar abuzuri fizice asupra altor actanţi, abuzuri fizice asupra altor actanţi,

violence ressentieviolence ressentie – manifestare complet subiectivă, – manifestare complet subiectivă, resimţită doar de individul în cauză asupra căreia nu resimţită doar de individul în cauză asupra căreia nu se poate interveni (Debarbieux, 1991, 36)se poate interveni (Debarbieux, 1991, 36)

brimadesbrimades – agresiune manifestată la nivel psihologic: – agresiune manifestată la nivel psihologic: injurie, umilire, minciună etc;injurie, umilire, minciună etc;

Forme de manifestare a agresivităţii din Forme de manifestare a agresivităţii din mediul şcolarmediul şcolar

Violenţă instituţionalăViolenţă instituţională - etichetări, evaluări nepertinente, metode - etichetări, evaluări nepertinente, metode de orientare şcolară, discriminări, defaimări etc.- de orientare şcolară, discriminări, defaimări etc.- violenţă resimţităviolenţă resimţită sau sau violenţă subiectivă:violenţă subiectivă:

Relaţia de putere exercitată de către profesoriRelaţia de putere exercitată de către profesori Decalajul între aspiraţiile elevilor şi ceea ce oferă cadrul Decalajul între aspiraţiile elevilor şi ceea ce oferă cadrul

didactic:didactic:

a.a. atitudinea profesorilor faţă de eleviatitudinea profesorilor faţă de elevi

b.b. tipul disciplinei tipul disciplinei

c.c. tipuri de valori tipuri de valori

d.d. tipuri de profesori tipuri de profesori - Nedreptatea Nedreptatea - Imobilismul Imobilismul - Funcţia de selecţie a şcolii Funcţia de selecţie a şcolii - Competiţia între eleviCompetiţia între elevi

Forme de manifestare a agresivităţii din Forme de manifestare a agresivităţii din mediul şcolarmediul şcolar

Violenţă non-instituţionalăViolenţă non-instituţională - - acele comportamente agresive acele comportamente agresive care au loc doar între elevi, fără să implice cadrele didactice care au loc doar între elevi, fără să implice cadrele didactice

Dacă în cazul violenţelor instituţionale se intervine pe diferite Dacă în cazul violenţelor instituţionale se intervine pe diferite paliere pentru diminuarea şi chiar înlăturarea conflictului şi paliere pentru diminuarea şi chiar înlăturarea conflictului şi îmbunătăţirea relaţiei dintre profesori şi elevi, în cazul îmbunătăţirea relaţiei dintre profesori şi elevi, în cazul agresivităţii manifestate între covârstnici, elevi ai aceleaşi şcoli agresivităţii manifestate între covârstnici, elevi ai aceleaşi şcoli sau şcoli rivale, de multe ori autorităţile menţin o atitudine de sau şcoli rivale, de multe ori autorităţile menţin o atitudine de neutralitate şi neimplicare.neutralitate şi neimplicare.Între cele două forme de violenţă manifestate în cadrul unităţilor Între cele două forme de violenţă manifestate în cadrul unităţilor şcolare există o legătură în ambele sensuri: pe de o parte elevii şcolare există o legătură în ambele sensuri: pe de o parte elevii poartă amprenata mediului familial (comportament, norme şi poartă amprenata mediului familial (comportament, norme şi valori sociale, nevoi şi dorinţe) care pot intra în contradicţie cu valori sociale, nevoi şi dorinţe) care pot intra în contradicţie cu unele particularităţi ale şcolii mediu propice pentru manifestarea unele particularităţi ale şcolii mediu propice pentru manifestarea agresiunilor (recreaţii, locuri nesupravegheate, teren de sport agresiunilor (recreaţii, locuri nesupravegheate, teren de sport etc.), motive (statut, atenţie, impunere în faţa celorlalţi), posibile etc.), motive (statut, atenţie, impunere în faţa celorlalţi), posibile victime (copiii timizi, slabi); iar pe de altă parte, şcoala victime (copiii timizi, slabi); iar pe de altă parte, şcoala promovează diferite conduite agresive, tensiuni şi conflicte între promovează diferite conduite agresive, tensiuni şi conflicte între profesori şi elevi. În continuarea acestei idei profesori şi elevi. În continuarea acestei idei

Factori semnificativi pentru agresivitatea Factori semnificativi pentru agresivitatea şcolarăşcolară

Abundenţa de modele de conduită Abundenţa de modele de conduită agresivă din mass-media agresivă din mass-media

Tipul de disciplinăTipul de disciplină Eşecul şcolarEşecul şcolar Mărimea şcolii (numărul considerabil de Mărimea şcolii (numărul considerabil de

elevi şi profesori)elevi şi profesori)

AGRESIVITATEA O AGRESIVITATEA O REALITATE CURENTĂ A REALITATE CURENTĂ A ŞCOLII CONTEMPORANEŞCOLII CONTEMPORANE

Conflictul ca dimensiune esenţială a Conflictul ca dimensiune esenţială a interacţiuniiinteracţiunii

Comunicarea, ca determinant semnificativ în Comunicarea, ca determinant semnificativ în eficientizarea raportului dintre elevi şi profesori, facilitează eficientizarea raportului dintre elevi şi profesori, facilitează îmbunătăţirea relaţiilor dintre aceştia, având ca rezultat îmbunătăţirea relaţiilor dintre aceştia, având ca rezultat final creşterea însemnată a calităţii actului paideic şi final creşterea însemnată a calităţii actului paideic şi evoluţia psiho-socială a ambelor părţievoluţia psiho-socială a ambelor părţi. . şcoala privită ca mediu comunicaţional;şcoala privită ca mediu comunicaţional; ponderea comportamentelor agresive în raport cu tipul ponderea comportamentelor agresive în raport cu tipul

de liceu,de liceu, cauzele comportamentului agresiv,cauzele comportamentului agresiv, valorile şi atitudinile elevilor faţă de comportamentele valorile şi atitudinile elevilor faţă de comportamentele

agresive agresive

agresivitatea este o tendinţă înnăscută de acţiune, este un instinct,agresivitatea este o tendinţă înnăscută de acţiune, este un instinct, orice comportament agresiv are la bază o frustrare,orice comportament agresiv are la bază o frustrare, indivizii învaţă în mod direct agresivitatea (când sunt recompensaţi ei indivizii învaţă în mod direct agresivitatea (când sunt recompensaţi ei

înşişi pentru comportamentul agresiv),înşişi pentru comportamentul agresiv), indivizii învaţă în mod indirect agresivitatea (când observă că altul care a indivizii învaţă în mod indirect agresivitatea (când observă că altul care a

desfăşurat un comportament agresiv este recompensat).desfăşurat un comportament agresiv este recompensat).

Agresiunea în mediul şcolar reprezintă o realitate, deloc Agresiunea în mediul şcolar reprezintă o realitate, deloc îmbucurătoare, manifestată frecvent în mediul şcolar. Chiar dacă violenţa îmbucurătoare, manifestată frecvent în mediul şcolar. Chiar dacă violenţa fizică a scăzut în frecvenţă şi intensitate în acest areal, ea a fost înlocuită fizică a scăzut în frecvenţă şi intensitate în acest areal, ea a fost înlocuită cu uşurinţă de către cea verbală şi psihologică. În timpurile actuale, cu uşurinţă de către cea verbală şi psihologică. În timpurile actuale, pentru a fi cu uşurinţă remarcat, pentru a câştiga respectul nu mai este pentru a fi cu uşurinţă remarcat, pentru a câştiga respectul nu mai este necesară lovirea, pălmuirea sau chiar bătaia unui elev (atât din partea necesară lovirea, pălmuirea sau chiar bătaia unui elev (atât din partea profesorilor, cât şi a celor de aceeaşi vârstă), ci se recurge mult mai facil profesorilor, cât şi a celor de aceeaşi vârstă), ci se recurge mult mai facil la vorbe defăimătoare, la umiliri în public, în special, la sfădări şi/sau la vorbe defăimătoare, la umiliri în public, în special, la sfădări şi/sau indiferenţe de o parte sau de alta, ceea ce are drept repercusiune un indiferenţe de o parte sau de alta, ceea ce are drept repercusiune un comportament similar. Altfel spus, am renunţat la bătaie, dar ne-am comportament similar. Altfel spus, am renunţat la bătaie, dar ne-am dezvoltat noi „arme” de a ne agresa rivalul. Conştientizarea de către dezvoltat noi „arme” de a ne agresa rivalul. Conştientizarea de către profesori a acestori situaţii reprezintă o obligaţie şi o cale viabilă de a profesori a acestori situaţii reprezintă o obligaţie şi o cale viabilă de a înlătura, cel puţin în mediul şcolar, a acelor conduite antisociale, care se înlătura, cel puţin în mediul şcolar, a acelor conduite antisociale, care se pot degrada şi mai mult în acţiuni infracţionale. Cât priveşte elevii, aceştia pot degrada şi mai mult în acţiuni infracţionale. Cât priveşte elevii, aceştia dispunde o receptivitate crescută, specifică vârstei, aspect ce reprezintă dispunde o receptivitate crescută, specifică vârstei, aspect ce reprezintă un atuu esenţial în educarea acestora în vederea dezvoltării şi un atuu esenţial în educarea acestora în vederea dezvoltării şi perfecţionării abilităţilor sociale, necesare adaptării la noile etape de perfecţionării abilităţilor sociale, necesare adaptării la noile etape de viaţă: intergrarea în câmpul muncii. viaţă: intergrarea în câmpul muncii.

CUNOAŞTEREA CELUILALT CUNOAŞTEREA CELUILALT PRIN COMUNICAREPRIN COMUNICARE

Comunicarea faţă-n faţă cu barierele Comunicarea faţă-n faţă cu barierele interumaneinterumane

„„Activitate sau inactivitate, vorbire sau Activitate sau inactivitate, vorbire sau tăcere, orice are valoare de mesaj. tăcere, orice are valoare de mesaj. Asemenea comportamnte influenţează Asemenea comportamnte influenţează altele care, la rândul lor, nu pot să nu altele care, la rândul lor, nu pot să nu răspundă la comunicări şi prin însuşi răspundă la comunicări şi prin însuşi acest fapt să comunice“ (Watzlawick, acest fapt să comunice“ (Watzlawick, 1972)1972)

Axiomele comunicăriiAxiomele comunicării

Este imposibil să nu comuniciEste imposibil să nu comunici,, Orice comunicare se desfăşoară simultan în două Orice comunicare se desfăşoară simultan în două

planuri: conţinut (informaţie) şi relaţieplanuri: conţinut (informaţie) şi relaţie (LNV) (LNV),, Oamenii utilizează două modalităţie de comunicare: Oamenii utilizează două modalităţie de comunicare:

digitală (LNV) şi analogică (simboluri abstracte - digitală (LNV) şi analogică (simboluri abstracte - cuvântul)cuvântul),,

Comunicarea este ireversibilăComunicarea este ireversibilă,, Comunicarea est un proces continuu ce nu poate fi Comunicarea est un proces continuu ce nu poate fi

abordat în termeni de stimul-răspuns sau cauză-efectabordat în termeni de stimul-răspuns sau cauză-efect,, Orice proces comunicaţional este simetric sau Orice proces comunicaţional este simetric sau

complementar, după cum se bazează pe egalitate complementar, după cum se bazează pe egalitate sau diferenţăsau diferenţă,,

Comunicarea implică procese de acomodare şi Comunicarea implică procese de acomodare şi adaptareadaptare (ajustări şi sincronizări atât dpdv verbal, cât (ajustări şi sincronizări atât dpdv verbal, cât şi NV)şi NV)

COMUNICAREACOMUNICAREA

Bariere comunicaţionaleBariere comunicaţionale

diferenţele de putere şi de statut,diferenţele de putere şi de statut, stiluri de comunicare diferit, stiluri de comunicare diferit, niveluri şi provenienţe culturale diferite,niveluri şi provenienţe culturale diferite, lipsa abilităţilor necesare lipsa abilităţilor necesare

(necunoaşterea limbii, deficienţe (necunoaşterea limbii, deficienţe senzoriale şi de intelect)senzoriale şi de intelect)

Comunicarea analogică vs comunicarea Comunicarea analogică vs comunicarea

digitalădigitală Limbajul analogicLimbajul analogic – defineşte planul relaţiei, cuprinde asemănarea, asocierea – defineşte planul relaţiei, cuprinde asemănarea, asocierea

(Limbaj Non-Verbal). Semnalele analogice sunt directe, plastice, sugestive, (Limbaj Non-Verbal). Semnalele analogice sunt directe, plastice, sugestive, întâlnit foarte mult în rândul animalelor. Este îngrădit de o serie de reguli care fie întâlnit foarte mult în rândul animalelor. Este îngrădit de o serie de reguli care fie privilejiază, fie inhibă. Are semantica fără a deţine o sintaxă corespunzătoare privilejiază, fie inhibă. Are semantica fără a deţine o sintaxă corespunzătoare unei definiţii limpezi a naturii relaţiei,unei definiţii limpezi a naturii relaţiei,

Limbajul digitalLimbajul digital - reprezintă corespondenţa convenţională dintre semn şi obiectul - reprezintă corespondenţa convenţională dintre semn şi obiectul specificat. Semnalele digitate sunt simbolice, abstracte, specific umane (d.p. specificat. Semnalele digitate sunt simbolice, abstracte, specific umane (d.p. cuvintele). Acestea definesc conţinutul comunicării. Deţine o sintaxă logică, dar cuvintele). Acestea definesc conţinutul comunicării. Deţine o sintaxă logică, dar nu deţine o semantică potrivită pentru relaţii, astfel că nu poate codifica nu deţine o semantică potrivită pentru relaţii, astfel că nu poate codifica corespunzător caracterul relaţiei.corespunzător caracterul relaţiei.

Limbajul verbal ocupă iun procent de 8% din procesul comunicaţional,Limbajul verbal ocupă iun procent de 8% din procesul comunicaţional, Limbajul Paraverbal (dicţie, fluenţă, rapiditate, ton, voce) – 27 %,Limbajul Paraverbal (dicţie, fluenţă, rapiditate, ton, voce) – 27 %, Limbajul non-verbal 65 % (un singur semnal non-verbal indică un singur indiciu, Limbajul non-verbal 65 % (un singur semnal non-verbal indică un singur indiciu,

în timp ce un grup de semnale validează indiciile unele pe altele)în timp ce un grup de semnale validează indiciile unele pe altele)

Limbajul analogicLimbajul analogic

Există 4 mari categoriid e semnale NV:Există 4 mari categoriid e semnale NV: posturapostura – cum stă individul la un moment dat, mişcările prin – cum stă individul la un moment dat, mişcările prin

care şi schimbă poziţia corpului (cum stă în picioare, cum se care şi schimbă poziţia corpului (cum stă în picioare, cum se balansează / deplasează, cum stă pe scaun), balansează / deplasează, cum stă pe scaun),

mimicamimica – „fenomene observate pe faţa omului” – reprezintă – „fenomene observate pe faţa omului” – reprezintă mişcările capului, contactul vizual, direcţia privirii, zâmbetul, mişcările capului, contactul vizual, direcţia privirii, zâmbetul, reacţiile psiho-somatice (paloare / roşeaţă), mişcările reacţiile psiho-somatice (paloare / roşeaţă), mişcările sprâncenelor, umflarea nărilor, poziţia buzelor,sprâncenelor, umflarea nărilor, poziţia buzelor,

gesticagestica – „limbajul mâinilor” (viteza miscărilor, gradul de – „limbajul mâinilor” (viteza miscărilor, gradul de tensiune, poziţii, zonele de mişcare, modul de reţinere a tensiune, poziţii, zonele de mişcare, modul de reţinere a degetelor, distanţa dintre mâini şi corp),degetelor, distanţa dintre mâini şi corp),

zona şi distanţazona şi distanţa – modul comportamental în funcţie de – modul comportamental în funcţie de zona / spaţiul care îl înconjoară pe individ. Este direct zona / spaţiul care îl înconjoară pe individ. Este direct influenţată de statutul social (cei cu rang social înalt vor influenţată de statutul social (cei cu rang social înalt vor căuta să acopere o zonă personală cât mai mare) şi de cel căuta să acopere o zonă personală cât mai mare) şi de cel al siguranţei de sine (cei nesiguri doresc un spaţiu cât mai al siguranţei de sine (cei nesiguri doresc un spaţiu cât mai extins). Edward Hall (1960) – detaliind această problematică extins). Edward Hall (1960) – detaliind această problematică dezvoltă ceea ce este numit dezvoltă ceea ce este numit proxemicăproxemică::

zona intimă (de la suprafaţa corpului până la lungimea unui zona intimă (de la suprafaţa corpului până la lungimea unui braţ),braţ),

zona personală (60 – 120cm),zona personală (60 – 120cm), zona socială (120 – 300 cm),zona socială (120 – 300 cm), zona publică (300 - cm).zona publică (300 - cm).

MAGIA CUVINTELORMAGIA CUVINTELOR

• Capcana lui „NU” – o formulă specific masculină, creează o Capcana lui „NU” – o formulă specific masculină, creează o disonanţă între inconştient şi conştient; prezintă o tendinţă a disonanţă între inconştient şi conştient; prezintă o tendinţă a creierului (teoria LNP) de a omite negaţia. Freud susţinea faptul creierului (teoria LNP) de a omite negaţia. Freud susţinea faptul că negarea nu există pentru inconştient;că negarea nu există pentru inconştient;

Să nu uiţi să Să nu uiţi să semnesemnezi decizia = Să uiţi să zi decizia = Să uiţi să semnesemnezi decizia zi decizia //

Aminteşte-ţi să Aminteşte-ţi să semnesemnezi decizia zi decizia • Da, DAR - specific feminin, reprezintă o şerpuire a vorbirii care Da, DAR - specific feminin, reprezintă o şerpuire a vorbirii care

denotă o demoralizare subtilă a discuţiei şi implică o oarecare denotă o demoralizare subtilă a discuţiei şi implică o oarecare judecare. Totodată simulează un acord, dar dacă este folosită în judecare. Totodată simulează un acord, dar dacă este folosită în exces scade crediblitatea in faţa celorlalţi. Poate fi înlocuit cu ŞI exces scade crediblitatea in faţa celorlalţi. Poate fi înlocuit cu ŞI pentru a crea o atmosferă mai destinsă a comunicării, nu pentru a crea o atmosferă mai destinsă a comunicării, nu implică judecareaimplică judecarea

Este bine cum ai facut, dar se putea şi mai bine Este bine cum ai facut, dar se putea şi mai bine / / Este bine şi Este bine şi data viitoare vei face şi mai bine!data viitoare vei face şi mai bine!

• DACĂ – implică o intensă condiţionare, există o oarecare DACĂ – implică o intensă condiţionare, există o oarecare suspiciune asupra abilităţilor interlocutorului. Poate fi înlocuit cu suspiciune asupra abilităţilor interlocutorului. Poate fi înlocuit cu expresia CÂNDexpresia CÂND

Dacă vei termina proiectul azi, vei primi aprobarea Dacă vei termina proiectul azi, vei primi aprobarea profesorului profesorului / / Când vei termina proiectul, vei primi aprobarea Când vei termina proiectul, vei primi aprobarea profesorului profesorului (implică o limită temporală)(implică o limită temporală)

• Voi ÎNCERCA – sugerează nesiguranţă , chiar eşec, se evită o Voi ÎNCERCA – sugerează nesiguranţă , chiar eşec, se evită o angajare fermă în sarcină, o asumare a măsurilor necesare angajare fermă în sarcină, o asumare a măsurilor necesare pentru reuşită. Permite amânarea rezultatelor, ezitarea, pentru reuşită. Permite amânarea rezultatelor, ezitarea, precum şi acţiuni inconsistente. Poate fi înlocuit cu Voi FACE:precum şi acţiuni inconsistente. Poate fi înlocuit cu Voi FACE:

Voi încerca să termin la proiectul la timp (e o formă de Voi încerca să termin la proiectul la timp (e o formă de prevenire asupra rezultatelor nedorite, fără a exista riscul de prevenire asupra rezultatelor nedorite, fără a exista riscul de asumare a eşecului)asumare a eşecului) / / Voi face astfel încât să termin la timp Voi face astfel încât să termin la timp proiectulproiectul

TREBUIE să – înlătură cooperarea, fără să lase loc TREBUIE să – înlătură cooperarea, fără să lase loc opţiunilor (creează situaţia unei instanţe autoritare). Poate opţiunilor (creează situaţia unei instanţe autoritare). Poate declanşa resentimente ascunse de un comportament declanşa resentimente ascunse de un comportament obedient. Poate fi înlocuit cu Îţi propun!obedient. Poate fi înlocuit cu Îţi propun!

Trebuie să facem acest proiect pe comunicareTrebuie să facem acest proiect pe comunicare / / Îţi propun să Îţi propun să facem acest proiect pe comunicarefacem acest proiect pe comunicare

DACĂ AŞ FI – reprezintă un model clasic de gândire DACĂ AŞ FI – reprezintă un model clasic de gândire contrafactuală, care sugerează lamentare, resemnare, fără contrafactuală, care sugerează lamentare, resemnare, fără şanse de remediere („nimic nu mai poate fi schimbat”). şanse de remediere („nimic nu mai poate fi schimbat”). Presupune existenţa unui cerc vicios, individul îşi Presupune existenţa unui cerc vicios, individul îşi „contemplă” trecutul fără să facă ceva anume, acesta nu-şi „contemplă” trecutul fără să facă ceva anume, acesta nu-şi internalizează trecutul , are un ataşament bolnavicios faţă internalizează trecutul , are un ataşament bolnavicios faţă de acesta (individul se autoapreciază drept o victimă).de acesta (individul se autoapreciază drept o victimă).

Dacă aş fi apelat la referentul social, aş fi rezolvat problema..Dacă aş fi apelat la referentul social, aş fi rezolvat problema..

Am greşit că nu l-am întrebat pe referentul social. Data viitoare Am greşit că nu l-am întrebat pe referentul social. Data viitoare îl voi întreba şi îmi voi rezolva problemaîl voi întreba şi îmi voi rezolva problema

CCa să fiu SINCER - ridică o mare suspiciune din partea a să fiu SINCER - ridică o mare suspiciune din partea interlocutorului, întrucât sugerează minciunăinterlocutorului, întrucât sugerează minciună până în până în momentul dat. Este recomandată utilizarea şi exprimarea momentul dat. Este recomandată utilizarea şi exprimarea clară a adevărului, fără a se folosi clişee: pe cuvântul meu, clară a adevărului, fără a se folosi clişee: pe cuvântul meu, să mor eu, ...să mor eu, ...

Ca să fiu sincer, nu intenţionam să îţi vorbesc aşaCa să fiu sincer, nu intenţionam să îţi vorbesc aşa/ / Intenţionam Intenţionam să îţi vorbesc astfelsă îţi vorbesc astfel

NU pot – facilitează prNU pot – facilitează proofeţia care se autoîmplineşte, implică feţia care se autoîmplineşte, implică negarea negarea

Nu pot să mă întâlnesc cu ea = Pot să mă întâlnesc cu eaNu pot să mă întâlnesc cu ea = Pot să mă întâlnesc cu ea

Nu vreau să mă întâlnesc cu eaNu vreau să mă întâlnesc cu ea = Vreau să mă întâlnesc cu ea = Vreau să mă întâlnesc cu ea

Arta de a asculta şi de a întrebaArta de a asculta şi de a întreba

Acţiunea de ascultare presupune o receptate a mesajului (auzirea Acţiunea de ascultare presupune o receptate a mesajului (auzirea lui), o înţelegere şi o reţinere a conţinutului, precum şi analiza şi lui), o înţelegere şi o reţinere a conţinutului, precum şi analiza şi evaluarea acestuia.evaluarea acestuia.

A fi bun ascutătorA fi bun ascutător presupune: presupune: Urmărirea ideilor principale ale mesajului,Urmărirea ideilor principale ale mesajului, Înţelegerea corectă a mesajului,Înţelegerea corectă a mesajului, Înlăturarea factorilor perturbatori care pot apărea în procesul Înlăturarea factorilor perturbatori care pot apărea în procesul

ascultării,ascultării, Concentrarea atenţiei prin efortul de a gestiona diferenţa de timp Concentrarea atenţiei prin efortul de a gestiona diferenţa de timp

dintre capacitatea de a ascuta şi cea de a vorbi,dintre capacitatea de a ascuta şi cea de a vorbi, Evitarea întreruperilor nejustificate ale interlocutorului,Evitarea întreruperilor nejustificate ale interlocutorului, Încurajarea emiţătorului prin folosirea unor interjecţii scurte, Încurajarea emiţătorului prin folosirea unor interjecţii scurte,

afirmative: „da, înţeleg“, „asa, şi?“, „continuă“,afirmative: „da, înţeleg“, „asa, şi?“, „continuă“, Confirmarea înţelegerii mesajelor apelând la adresare de întrebări Confirmarea înţelegerii mesajelor apelând la adresare de întrebări

sau parafrazare (reformularea mesajului cu cuvintele proprii).sau parafrazare (reformularea mesajului cu cuvintele proprii).

Cele 12 blocaje în procesul de ascultareCele 12 blocaje în procesul de ascultare

Comparaţia Comparaţia – evaluarea interlocutorului prin raportarea la propria persoană, ceea ce cauzează o nereceptivitate a – evaluarea interlocutorului prin raportarea la propria persoană, ceea ce cauzează o nereceptivitate a mesajului,mesajului,

RRecapitulareaecapitularea (reiterarea discursului care urmează să fie prezentat, mai ales în cazul repricilor acide care atrag (reiterarea discursului care urmează să fie prezentat, mai ales în cazul repricilor acide care atrag întreaga atenţie pe dorinţa de răzbunare: întreaga atenţie pe dorinţa de răzbunare: Eu voi afirma asta, el va riposta aşa, apoi eu reacţionez astfel, iar el se va Eu voi afirma asta, el va riposta aşa, apoi eu reacţionez astfel, iar el se va apăraapăra),),

Vederea paranormalăVederea paranormală (interpretativitate, asociată intuiţiei, este specific femeilor reprezintă dorinţa de a pătrunde (interpretativitate, asociată intuiţiei, este specific femeilor reprezintă dorinţa de a pătrunde „dincolo” de ceea ce comunică partenerul, pentru a afla ce gândeşte şi simte cu adevărat. Folosit în exces denotă lipsă „dincolo” de ceea ce comunică partenerul, pentru a afla ce gândeşte şi simte cu adevărat. Folosit în exces denotă lipsă de profesionalism, iar rezultatele sun indezirabile),de profesionalism, iar rezultatele sun indezirabile),

FiltrareaFiltrarea (presupune selectarea anumitor informaţii, emoţii şi permite accesul altora: decizia inconştientă de a asculta (presupune selectarea anumitor informaţii, emoţii şi permite accesul altora: decizia inconştientă de a asculta doar anumite relatări , iar ceea ce depăşeşte limita de interes este filtrat),doar anumite relatări , iar ceea ce depăşeşte limita de interes este filtrat),

EtichetareaEtichetarea (influenţează şi afectează atât ascultarea, dar mai ales atitudinea faţăd e interlocutor), (influenţează şi afectează atât ascultarea, dar mai ales atitudinea faţăd e interlocutor), Identificarea Identificarea (declanşarea anumitor trăiri şi emoţii prin cele povestite de către interlocutor),(declanşarea anumitor trăiri şi emoţii prin cele povestite de către interlocutor), VisareaVisarea (mai ales la auditorii plictisiţi, obosiţi şi anxioşi, presupune reveria, cae manifestată în exces reprezintă o lipsă (mai ales la auditorii plictisiţi, obosiţi şi anxioşi, presupune reveria, cae manifestată în exces reprezintă o lipsă

de interes faţă de interlocutor şi faţă de tema discuţiei),de interes faţă de interlocutor şi faţă de tema discuţiei), Rezolvarea problemelorRezolvarea problemelor (specific bărbaţilor – presupune o orientare predominantă spre partea practică , rezolutivă a (specific bărbaţilor – presupune o orientare predominantă spre partea practică , rezolutivă a

situaţiei),situaţiei), Deraierea Deraierea (schimbarea bruscă a subiectului atunci când subiectul se simte lezat, inconfortabil în discuţie, are loc fie o (schimbarea bruscă a subiectului atunci când subiectul se simte lezat, inconfortabil în discuţie, are loc fie o

ironie, toate acestea denotă o evitare a implicării şi un nivel crescut de anxietate),ironie, toate acestea denotă o evitare a implicării şi un nivel crescut de anxietate), PlacareaPlacarea (subiectul caută să se facă plăcut, indiferent de tema discuţiei el va aproba mereu, folosindu-se de o serie de (subiectul caută să se facă plăcut, indiferent de tema discuţiei el va aproba mereu, folosindu-se de o serie de

clişee: clişee: Desigur, Garantat, Exact, Absolut, Da, aşa esteDesigur, Garantat, Exact, Absolut, Da, aşa este etc. În acest fel se evită conflictul, cel puţin pentru o anumită etc. În acest fel se evită conflictul, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp, dar reprrimarea anumitor stări va declanşa acele acte ratate, acele scăpări cape pot fi catastrofale într-perioadă de timp, dar reprrimarea anumitor stări va declanşa acele acte ratate, acele scăpări cape pot fi catastrofale într-o relaţie),o relaţie),

A avea dreptateA avea dreptate (lipsă de receptivitate, denotă o rigiditate crescută, care vor afecta relaţiile cu cei din jur, iar în cazul (lipsă de receptivitate, denotă o rigiditate crescută, care vor afecta relaţiile cu cei din jur, iar în cazul unor rezultate diferite de cele scontate subiectul va găsi scuze ridicole), unor rezultate diferite de cele scontate subiectul va găsi scuze ridicole),

ContestareaContestarea (dezaprobarea afirmaţiilor interlocutorului şi manifestarea ueni nerăbdări pentru cele spuse, ceea ce (dezaprobarea afirmaţiilor interlocutorului şi manifestarea ueni nerăbdări pentru cele spuse, ceea ce denotă dezinteres. Reprezintă o imagine în oglindă adenotă dezinteres. Reprezintă o imagine în oglindă a placării placării – dacă într-un caz subiectul este deosebit de „amabil” faţă – dacă într-un caz subiectul este deosebit de „amabil” faţă de cele spuse, în cazul de faţă individul este rigid, excesiv de critic, respinge totul).de cele spuse, în cazul de faţă individul este rigid, excesiv de critic, respinge totul).

TTehnici de ascultareehnici de ascultare

Menţinerea contactului vizual susţinut cu interlocutorul,cel Menţinerea contactului vizual susţinut cu interlocutorul,cel puţin2/3 din timpul comunicăriipuţin2/3 din timpul comunicării (se atrage atenţia asupra fixării (se atrage atenţia asupra fixării permanente cu privirea, acest fapt poate declanşa reacţii de permanente cu privirea, acest fapt poate declanşa reacţii de înhibare ale interlocutorului, iritarea acestuia, de altfel, poate înhibare ale interlocutorului, iritarea acestuia, de altfel, poate ascunde o falsă ascultare),ascunde o falsă ascultare),

Adoptarea unui limbaj non-verbal adecvat care să semnifice Adoptarea unui limbaj non-verbal adecvat care să semnifice concentrareaconcentrarea (înclinarea capului către interlocutor), (înclinarea capului către interlocutor),

Evitarea întreruperii interlocutoruluiEvitarea întreruperii interlocutorului,, Încurajarea parteneruluiÎncurajarea partenerului de discuţie prin diferite gesturi, zâmbete de discuţie prin diferite gesturi, zâmbete

şi şi // sau aprobări din cap, sau aprobări din cap, Concentrarea asupra mesajuluiConcentrarea asupra mesajului, asupra conţinutului acestuia, , asupra conţinutului acestuia,

evitând orice ascultare în timpul ascultării (joaca cu pixul, evitând orice ascultare în timpul ascultării (joaca cu pixul, mâzgâlirea, desfăşurarea altei activităţi etc.), mâzgâlirea, desfăşurarea altei activităţi etc.),

Parafrazarea -Parafrazarea - procesul de reformulare, cu propriile cuvinte, ceea procesul de reformulare, cu propriile cuvinte, ceea ce consideră subiectul despre cele relatate (este indispensabil în ce consideră subiectul despre cele relatate (este indispensabil în procesul de ascultare), procesul de ascultare),

Clarificarea Clarificarea - adresarea de întrebări pentru a aprofunda situaţia şi - adresarea de întrebări pentru a aprofunda situaţia şi a evita concluzii pripite., pentru a emeliora şi completa o imagine,a evita concluzii pripite., pentru a emeliora şi completa o imagine,

ARTA DE A ÎNTREBAARTA DE A ÎNTREBA

TIP INTREBARETIP INTREBARE CUVINTE CHEIECUVINTE CHEIE RREZULTATEZULTAT

DeschiseDeschise Ce?, Când?, Unde?, Cum?, Ce?, Când?, Unde?, Cum?, Cine?Cine?

Informaţii, opiniiInformaţii, opinii

ÎnchiseÎnchise ““Ştiţi...”, “Aţi încercat...”, Ştiţi...”, “Aţi încercat...”, “Doriţi...”“Doriţi...”

DA / NUDA / NU

De verificareDe verificare De ce? În ce fel?De ce? În ce fel? Răspuns detaliRăspuns detaliatat

De legăturăDe legătură ““Dacă vă amintiţi, Dacă vă amintiţi, spuneaţi…”spuneaţi…”

Demonstrează ascultarea, Demonstrează ascultarea, controlulcontrolul

De inducere a răspunsuluiDe inducere a răspunsului ““Aş fi îndreptăţit să înţeleg…”Aş fi îndreptăţit să înţeleg…” Obţine răspuns pozitivObţine răspuns pozitiv

Cauză şi efectCauză şi efect ““Ce problema a cauzat…?” Ce problema a cauzat…?” “Ce efect ar putea avea …?”“Ce efect ar putea avea …?”

Dezvoltă nevoiDezvoltă nevoi

Cu alternativeCu alternative Care, A sau B?”Care, A sau B?” Păstrează controlul asupra Păstrează controlul asupra răspunsurilorrăspunsurilor

Blocaje în adresarea întrebărilorBlocaje în adresarea întrebărilor

A. OMISIUNILEA. OMISIUNILE Verbe nespecifice Verbe nespecifice – crează o confuzie asupra conţinutului. Pentru evitarea acestor situaţii indezirabile se – crează o confuzie asupra conţinutului. Pentru evitarea acestor situaţii indezirabile se

recomandă apelarea la întrebări clarificatoare: ÎN CE FEL? CUM ANUME? CE ANUME?recomandă apelarea la întrebări clarificatoare: ÎN CE FEL? CUM ANUME? CE ANUME? Ex:Ex:

Efectiv, MĂ CALCĂ PE NERVI! Efectiv, MĂ CALCĂ PE NERVI! În ce fel te calcă pe nervi? Cum anume te calcă pe nervi?În ce fel te calcă pe nervi? Cum anume te calcă pe nervi? Substantive nespecificeSubstantive nespecifice – CE ANUME? CINE ANUME? DE LA CINE? – CE ANUME? CINE ANUME? DE LA CINE? Ex:Ex:

AU AFIRMAT DESPRE TINE CĂ ESTI NESUFERITAU AFIRMAT DESPRE TINE CĂ ESTI NESUFERIT!! Cine anume a spus asta? Cine anume a spus asta? Comparaţiile Comparaţiile – presupune lipsa elementuluid e comparat. Este necesară evidenţierea elementului lipsă pentru – presupune lipsa elementuluid e comparat. Este necesară evidenţierea elementului lipsă pentru

a evita confuziile: ÎN COMPARAŢIE CU CE? FAŢĂ DE CINE? MAI ... DECÂT CINE?a evita confuziile: ÎN COMPARAŢIE CU CE? FAŢĂ DE CINE? MAI ... DECÂT CINE? Ex:Ex:

ESTE MULT MAI SCUMP! ESTE MULT MAI SCUMP! Mai scump faţă de cine?Mai scump faţă de cine? B. B. GENERALIZAREAGENERALIZAREA Cuantificatori universaliCuantificatori universali – niciodată, întotdeauna, nimic, tot timpul. Aceste componente comunicaţionale – niciodată, întotdeauna, nimic, tot timpul. Aceste componente comunicaţionale

pleacă de la un adevăr limitatşi îl prezintă / utilizează ca şi cum ar fi general. Sunt necesare clarificări pentru a pleacă de la un adevăr limitatşi îl prezintă / utilizează ca şi cum ar fi general. Sunt necesare clarificări pentru a înţelege profunzimea mesajului:înţelege profunzimea mesajului:

Ex:Ex:Mă judecă întotdeauna! Mă judecă întotdeauna! Există momente în care este multumit de ceea ce faci?Există momente în care este multumit de ceea ce faci?

Operatorii modali de posibilitateOperatorii modali de posibilitate – stabilesc limite , fără a arăta în ce mod funcţionează sau se opun ceslre – stabilesc limite , fără a arăta în ce mod funcţionează sau se opun ceslre limite: SE POATE / NU SE POATE, POSIBIL / IMPOSIBIL. Întrebarea facilitatoare este cea care ajută l limite: SE POATE / NU SE POATE, POSIBIL / IMPOSIBIL. Întrebarea facilitatoare este cea care ajută l aconştientizarea barajelor: Ce anume?, Ce te împiedica?are loc un rpoces de reflecţie asupra obstacolelor şi aconştientizarea barajelor: Ce anume?, Ce te împiedica?are loc un rpoces de reflecţie asupra obstacolelor şi astfel sunt înlăturate prejudecăţile, fricile iraţionale, astfel sunt înlăturate prejudecăţile, fricile iraţionale,

ExEx::ESTE IMPOSIBIL SĂ CĂŞTIG! ESTE IMPOSIBIL SĂ CĂŞTIG! Ce anume te împiedică să câştigi?Ce anume te împiedică să câştigi?

Operatorii modali de necesitateOperatorii modali de necesitate – expresii care stipulează anumite reguli de conduită, fără a preciza pe – expresii care stipulează anumite reguli de conduită, fără a preciza pe ce anume se întemeiază sau care sunt consecinţele nerespectării lor: AR TREBUI!, TREBIE SĂ ce anume se întemeiază sau care sunt consecinţele nerespectării lor: AR TREBUI!, TREBIE SĂ (limitează libertatea de mişcare, creativitatea, declanşând reacţii de respingere). Necesită întrebări (limitează libertatea de mişcare, creativitatea, declanşând reacţii de respingere). Necesită întrebări clarificatoare care să limpezească atât situaţia, factorii implicaţi, mdalităţi de realizare cât şi consecinţele clarificatoare care să limpezească atât situaţia, factorii implicaţi, mdalităţi de realizare cât şi consecinţele acţiunii:acţiunii:

ExEx:: AR TREBUI SĂ FACI MANCARE ZILNIC! AR TREBUI SĂ FACI MANCARE ZILNIC! Cum ar dacă ţi-ai face singur mâncare?Cum ar dacă ţi-ai face singur mâncare? Judecăţile de valoare nespecificateJudecăţile de valoare nespecificate – expresii din mentalul colectiv, faăr a avea o aroigine cunoscută, – expresii din mentalul colectiv, faăr a avea o aroigine cunoscută,

prin utilizarea lor se limitează apelarea la alternative, perspective etc. si nu oferă o imagine clară despre prin utilizarea lor se limitează apelarea la alternative, perspective etc. si nu oferă o imagine clară despre actorii implicaţi, autorii actului. Constituie o cale uşoară de a se ascunde faţă de posibila evaluare, o slabă actorii implicaţi, autorii actului. Constituie o cale uşoară de a se ascunde faţă de posibila evaluare, o slabă implicare şi neasumarea responsabilităţii pentru cele afirmate. Întrebările de clarificare : CINE SPUNE implicare şi neasumarea responsabilităţii pentru cele afirmate. Întrebările de clarificare : CINE SPUNE ASTA? PENTRU CINE? PE CE SE BAZEAZĂ ACEASTĂ AFIRMAŢIE?ASTA? PENTRU CINE? PE CE SE BAZEAZĂ ACEASTĂ AFIRMAŢIE?

Ex:Ex:... NU SE FACE! ... NU SE FACE! Cine spune asta? Care este poziţia ta faţă de asta?Cine spune asta? Care este poziţia ta faţă de asta?

C. DISTORSIUNEAC. DISTORSIUNEA – anularea unor perspective, unor viziuni alternative asupra situaţiei – anularea unor perspective, unor viziuni alternative asupra situaţiei Presupoziţiile Presupoziţiile – sunt fragmente din adevăr, rperezintă grile de judecată asupra realităţii, ipoteze, credinţe, – sunt fragmente din adevăr, rperezintă grile de judecată asupra realităţii, ipoteze, credinţe,

aşteptări proprii cu privire la diferite laturi ale lumii exterioare. Întrebările de clarificare sunt: CE aşteptări proprii cu privire la diferite laturi ale lumii exterioare. Întrebările de clarificare sunt: CE ANUME TE FACE SĂ...? ÎN CE FEL...? CUM ANUME...?ANUME TE FACE SĂ...? ÎN CE FEL...? CUM ANUME...?

Ex:Ex:1.1. DACĂ M-AI RESPECTA, M-AI LĂUDA MAI DES! DACĂ M-AI RESPECTA, M-AI LĂUDA MAI DES! Ce anume te face să crezi Ce anume te face să crezi

că nu te respect?că nu te respect?2.2. CE TE UIŢI AŞA? (înclude o presupoziţia că îl priveşti într-un anume fel) CE TE UIŢI AŞA? (înclude o presupoziţia că îl priveşti într-un anume fel)

cum anume te privesc?cum anume te privesc? Relaţiile cauză-efect –Relaţiile cauză-efect – implică presupunerea că în cazul unei interacţiuni emiţătorul reacţionează implică presupunerea că în cazul unei interacţiuni emiţătorul reacţionează

asupra receptorului fără ca acesta din urmă să poate răspunde într-o manieră deferită de cea emisă asupra receptorului fără ca acesta din urmă să poate răspunde într-o manieră deferită de cea emisă (limitează posibilitatea şi libertatea de răspuns). Adresează întrebări pentru clerificare, care îl (limitează posibilitatea şi libertatea de răspuns). Adresează întrebări pentru clerificare, care îl stimuleazăpe individ să îşi crească responsabilitatea pentru ceea ce simte, afirmă:stimuleazăpe individ să îşi crească responsabilitatea pentru ceea ce simte, afirmă:

Ex:Ex:TĂCEREA TA MĂ ÎNFURIE! În ce fel te înfurie tăcerea mea? În legătură cu ce anume TĂCEREA TA MĂ ÎNFURIE! În ce fel te înfurie tăcerea mea? În legătură cu ce anume

din tăcerea mea devii iritat?din tăcerea mea devii iritat?

Echivalenţă complexăEchivalenţă complexă – are loc prin echivalarea a două afirmaţii diferite, – are loc prin echivalarea a două afirmaţii diferite, acestea sunt asociate, fiind considerate ca fiind acelaşi lucru. CASCĂ – SE acestea sunt asociate, fiind considerate ca fiind acelaşi lucru. CASCĂ – SE PLICTISEŞTE.în mod obişnuit, aceste echivalenţe reprezintă o generalizare a PLICTISEŞTE.în mod obişnuit, aceste echivalenţe reprezintă o generalizare a experienţelor proprii. Întrebările de clarificare:experienţelor proprii. Întrebările de clarificare:

Ex:Ex: CE TE FACE SĂ CREZI? CUM ANUME FACI ACESTĂ CE TE FACE SĂ CREZI? CUM ANUME FACI ACESTĂ

LEGĂTURĂ?LEGĂTURĂ? Citirea gândurilorCitirea gândurilor – e o presupunere asupra comportamentuui celuilalt care – e o presupunere asupra comportamentuui celuilalt care

distorsionează foarte mult realţia, lucrurile pot la o turnură nefavorabilă – distorsionează foarte mult realţia, lucrurile pot la o turnură nefavorabilă – predicţiile care se împlinesc. Poate fi în sensul propriei persoane (aşteptăm să predicţiile care se împlinesc. Poate fi în sensul propriei persoane (aşteptăm să ne fie citite gândurile... ar trebui să ştie când e ziua mea de naştere)ne fie citite gândurile... ar trebui să ştie când e ziua mea de naştere)

Ex:Ex:ŢI-E TEAMĂ SĂ RECUNOŞTI. ŢI-E TEAMĂ SĂ RECUNOŞTI. Ce anume te face să afirmi asta?Ce anume te face să afirmi asta?

NominalizărileNominalizările – sunt cuvinte nespecifice care fixează un proces, sunt – sunt cuvinte nespecifice care fixează un proces, sunt substantive abstracte cae dau impresia de concretenţă: problemma, relaţia substantive abstracte cae dau impresia de concretenţă: problemma, relaţia noastră, discuţia.noastră, discuţia.

Ex:Ex:A TE ÎNDRĂGOSTI REPREZINTĂ DOAR O SUITĂ DE A TE ÎNDRĂGOSTI REPREZINTĂ DOAR O SUITĂ DE

PROBLEME! PROBLEME! Ce fel de probleme îţi sugerează această situaţie? Ce fel de probleme îţi sugerează această situaţie? DE CE?DE CE? - STIMULEAZĂ O REAŢIONALIZARE A RĂSPUNSULUI, O - STIMULEAZĂ O REAŢIONALIZARE A RĂSPUNSULUI, O

JUSTIFICARE , MOTIVE ŞI SCUZE , AUNGÂND CHIAR A JUSTIFICARE , MOTIVE ŞI SCUZE , AUNGÂND CHIAR A CULPABILIZARE. CULPABILIZARE.

DE CE AI LUAT ACEASTĂ DECIZIE? CUM AI AJUNS SĂ TE DE CE AI LUAT ACEASTĂ DECIZIE? CUM AI AJUNS SĂ TE DECIZI ASUPRA ACESTUI LUCRU?DECIZI ASUPRA ACESTUI LUCRU?

Conflict - Conflict - Caracteristici ale metodelor W-W, Caracteristici ale metodelor W-W, L-L (Alan C Filley)L-L (Alan C Filley)

Orientare Orientare „noi contra problem㔄noi contra problemă” Distincţie Distincţie „noi contra ei”„noi contra ei”

Fiecare parte defineşte problema din Fiecare parte defineşte problema din perspectiva scopurilor şi nevoilor perspectiva scopurilor şi nevoilor

ambelor părţiambelor părţi

Defensivitate, fecare parte defineşte Defensivitate, fecare parte defineşte problema din perspectiva scopurilor şi problema din perspectiva scopurilor şi

nevoilor salenevoilor sale

Accent pe procesAccent pe proces Accentul comunicării pe motive şi Accentul comunicării pe motive şi cauzecauze

Conflictele sunt depersonalizate, Conflictele sunt depersonalizate, văzute ca dificultăţi împărtăşite de văzute ca dificultăţi împărtăşite de

grupgrup

Conflictele sunt personalizate. Conflictele sunt personalizate.

Părţile sunt orientate spre relaţie, Părţile sunt orientate spre relaţie, accentuând efectele pe termen accentuând efectele pe termen

lunglung

Se foloseşte volarea sau „regula Se foloseşte volarea sau „regula majorităţii” pentru a soluţiona sau majorităţii” pentru a soluţiona sau

amâna conflictulamâna conflictul

Refacerea relaţiilor deteriorateRefacerea relaţiilor deteriorate

a). Dacă sunteţi total sau parţial răspunzător de a). Dacă sunteţi total sau parţial răspunzător de conflictconflict, renunţaţi la mîndrie şi treceţi la abordarea directă. Cereţi-vă , renunţaţi la mîndrie şi treceţi la abordarea directă. Cereţi-vă scuze, spuneţi că vă pare rău şi rostiţi: scuze, spuneţi că vă pare rău şi rostiţi: Aş vrea ca relaţia noastră să fie tot Aş vrea ca relaţia noastră să fie tot aşa de bună cum era înainte, cît de curînd posibil. Tu şi relaţia dintre noi aşa de bună cum era înainte, cît de curînd posibil. Tu şi relaţia dintre noi sunteţi importanţi pentru mine şi eu intenţionez să fiu mai atent în viitor. sunteţi importanţi pentru mine şi eu intenţionez să fiu mai atent în viitor.

b). Dacă celălalt este răspunzător de conflictb). Dacă celălalt este răspunzător de conflict , daţi-i , daţi-i prilejul de a vă aborda pentru a restabili relaţia. Fiţi accesibil şi cu mintea prilejul de a vă aborda pentru a restabili relaţia. Fiţi accesibil şi cu mintea deschisă. Dacă partenerul nu vă abordează în limite rezonabile de timp, luaţi deschisă. Dacă partenerul nu vă abordează în limite rezonabile de timp, luaţi dvs. înşivă iniţiativa. Nu uitaţi că dvs. aţi putea avea de suferit mai mult sau dvs. înşivă iniţiativa. Nu uitaţi că dvs. aţi putea avea de suferit mai mult sau cel puţin tot atît cît şi persoana vinovată. De ce să ajungeţi victimă? Aţi putea cel puţin tot atît cît şi persoana vinovată. De ce să ajungeţi victimă? Aţi putea să-i spuneţi: să-i spuneţi: Incidentul de săptămîna trecută m-a afectat serios, Victor, şi Incidentul de săptămîna trecută m-a afectat serios, Victor, şi vreau să-l discutăm, în speranţa că nu se va mai repeta. Dacă nu ne dăm tot vreau să-l discutăm, în speranţa că nu se va mai repeta. Dacă nu ne dăm tot interesul să fim prieteni, avem de pierdut amîndoi.interesul să fim prieteni, avem de pierdut amîndoi.

c). Cînd nimeni nu este evident vinovatc). Cînd nimeni nu este evident vinovat, iniţiaţi o , iniţiaţi o discuţie reciproc avantajoasă, în care să fie trecute în revistă avantajele discuţie reciproc avantajoasă, în care să fie trecute în revistă avantajele fiecăruia de pe urma bunei înţelegeri. Numai cînd avantajele sunt oarecum fiecăruia de pe urma bunei înţelegeri. Numai cînd avantajele sunt oarecum egale se poate cădea de acord.egale se poate cădea de acord.

ŢINEŢI MINTE!ŢINEŢI MINTE! instrumentul cel mai adecvat pentru repararea unei relaţii este instrumentul cel mai adecvat pentru repararea unei relaţii este

comunicarea, singura atitudine recomandabilă este renunţarea la orgoliu, iar comunicarea, singura atitudine recomandabilă este renunţarea la orgoliu, iar primul pas vă revine dvs., indiferent dacă vă simţiţi vinovat sau nu. primul pas vă revine dvs., indiferent dacă vă simţiţi vinovat sau nu.