Cluj, Sâmbătă 19 Iunie 1926. 2 L e i e x e m p l a r u l Anul I. Nr 8

TTNERIMEI ROMANEABONAMENTUL:

Pe un an Lei 360*—Pe un jumătate an Lei 180'—Pe 3 luni Lei 100-—

Ifl

REDACŢIA Şt ADMINISTRAŢIA:"Cluj, Strada Regina Măria No. 11. lANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PRIMESC LA

ADMINISTRAŢIA ZIARULUI

[CLUJ, STRADA REGINA MĂRIA No. 11

Revalorizarea morală?In viaţa noastră politică fiecare act

sau acţiune fie onorabilă ori condamna-bilă, fie nobilă ari josnică, caută să seascundă după sonoritatea ori stridentacacofonie a diferitelor expresiuni, cariaruncate în vileag — chiar prin impre-sionismul lor — camumflează şi per-vertesc adevăratul lor înţeles. Iar lumeaamuzantă de reclame cu zimbetul iro-niei sau cu gestul unui adânc-cugetâtorpune în circulaţie aceste perversiuni denoţiune, aceste monede falşe, acestemăşti de bronz, cari prin sclipireaaramei ascund adevărata valoare a au-rului de sub mască, ';şi Împrumutăstrălucire — deşi ordinară, de bronz —putregaiului şi hoitului ascuns sub el.. Dar e strălucitor şi sclipeşte şi pentru

^6«hii lumei e destul atât.- De- o pildă,aruncată în lume noţiunea > revalori-,zarea Iertai îndărătnic, "şi tău* crescut;lumea deodată vedea bietul leu hârtieapăsând în balanţa comerciantului străin,tocmai cât leul aur şi cuprins de mira-jul noţiunei de revalorizare, nu vedea,că prin o mulţime de dispoziţii aplicateîn acest scop, de fapt nu se urmăreşte,decât spoliarea acelor cetăţeni cinstiţi,Cari trăiesc din muncă şi îmbogăţireaacelora, cari urlau în lumea mare:revalorizarea este lozinca unicădesâfvare.

Toţi aceşti cavaleri ai vieţii financiare.au devenit, capacităţi şi pionii unei ideiirealizabile, fapt din care la timpul săuvor făuri titluri de glorie, deşi n'aucontribuit la nimic, fără numai la valo-rizarea lor individuală.

Exempla trahunt... Acest principiunumit de noi, mai urban, valorizareindividuală, sub titlu de revalorizaremorală l'a aplicat guvernul actual şipe teren politic, unde moneda fiduciarăa credinţelor politice este omul şi numoneda.

In politică de fapt omul ţine locbanului, iar credinţa, moralitatea şicastitatea politică îi creiază şi susţinel l i l i i ă îl fla cursapreciat.

Iă î

svaloarea-i politică; îl face

Insă în ţara noastră — ţara absurdi-tăţilor politice, nimic nu e imposibil şinimic posibil realizabil; la noi şi reva-lorizarea politică se face tot pe cala-podul leului.

Poţi să fi' fost 'nainte un român in-.transigent, să mănânci pe fiecare zi

-. câte un ungur sau vr'un alt minoritar,că apoi la un moment dat, prin ociudată metamorfoză fără adjectiv, pen-tru un. bolnav succes electoral, să-ţidenegi nu numai neamul, dar şi cu-1tău, maltratând, schinjuind şi omorândromâni, făcând trădarea fără nume, caapoi să fii revalorizat, să devii acela,ce numai eşti.'

Poţi să te întovărăşeşti cu astfel de%imeni, cari dau în naţiunea ta română,care te-a zămislit, ca într'o brută şitrag cu buretele uitării pieste amintirile

robiilor politica din trecutul nu preaîndepărtat, revalorizându-se pe sine ală-turi de politicianii. neprihăniţi.

Sub noţiunea: revalorizare morală,fără' un pic' de ruşine poţi ascundearivismul- şi parvenitismul tău, celemai meschine şi murdare dorinţi egoiste,cele mai negre gânduri de trădare deneam şi prietin,-şi pe toate aceste lepoţi şi realiza, căci această indulgentănoţiune te acopere cu aripile el bine-voitoare, şi razele bronzului ce te camu-flează din diavol în zeu — în reflexulazurului aerian sclipirea aramei îţiascunde hoitul şi putregaiul, moral.

Marele joc de bursă — luptele elec-torale, prea bogate în sadiste şi frau-duloase coutremineuri şi ingenioasă mij-

cei ce-şi, căutau.. ,'reyalorizafea moralăsub faldurile tricolorului maghiar, ger-man şi semilună şi alte insignii scumpelor — au pierdut partida.

Deputaţii maşinelor de vot, eşiţi dincabalismul prea influenţabil a „nepărti-

nitoarelor" cifre şi jocuri matematice,în urma modului de revalorizare moralăsui generis', putea-vor oare. sta în faţanaţiunei române cu fruntea ridicată?

Ce a avut guvernul să-şi revalorizezeprin cinismul potenţat al unui nou şiinedit machiavelism donquichottic, cândpeste tot n'a avut valoare?

Autorii morali a nenumăratelor infrac-ţiuni electorale, cari nu vor fi urmăriteniciodată, cred că au servit idealulnaţional, ori cred că au servit înalteleinterese ale Statului Român? .

? !De sigur nu!De ce atunci disperatele eforturi pen-

tru revalorizarea morală a celor dinguvern, când moralitatea n'o mai au,iar valoare nici atât, cât să fi pututpierde.

Ne desluşeşte însă un miros de oloace- inchizitoriale -*»s-W terminat-şr g i r a n t a atrâgăiaar^-jnirpsul, friptarii,

-^ care străbate şi prin masca de bronz.Iar, ca motiv eforturile de orice naturăsunt bine plătite chiar dacă în loc derevalorizare morală, duc la deconfiturămorală.

Dr. Emil Pop

MEMENTOAbia s'au înmormântat în glia stră-

moşească eliberată, morţii gloanţelorromâneşti din alegerile „poetului1' Gogaşi încă nu s'au şters lacrimile orfani-lor, ai căror părinţi vor fi luptat şi eipentru o Românie, care să aducă maimultă fericire copiilor lor şi cioclii vieţiinoastre publice, au şi început horaprofanatoare deasupra proaspetelor mor-minte.

Toată ţara a rămas înfiorată de tică-loşia celor săvârşite: numai guvernulapare cu naivitatea nevinovăţiei şi se în-treabă mirat: Oarecine să fie-vinovaţii?

Întreagă presa şi fiecare cetăţean suntunanimi a pronunţa sentinţa vinovă-ţiei guvernului. Totuşi guvernul se în-căpăţinează în a trimite ,anchete pesteanchete, cari să caute — şi poate încaz de nevoe să inventeze — agitatoriişi să scoată basma curată pe cei, cariau tras în carne vie şi pe cei cari le-auporuncit aceasta.

Dar asasinatele dela Ruşi sunt maimult decât o ocaziune pentru a incassadiurne de deplasare şi pentru a faceexerciţii stilistice de interogatorii for-male şi cu tendinţe bine precizate. Celepetrecute, nu vor putea fi în gropateîn ordine ministeriale, pentrucă suntprimele cuvinte scrise" cu sânge în-tr'un nou capitol al istoriei noastrepolitice şi oricât s'ar strădui guvernulsă reducă -faptele la cauze locale, asa-sinatele dela Ruşi sunt un niemento pen-tru orice guvern cu simţ de răspun-dere dala cârma ţării.

O soartă politică unică şi deopotrivăde nenorocită a avut poporul nostru.,

Dincoace de munţi, dorinţa de desfiin-ţare a noastră şi ura de moarte contraromânismului—uitate atât de curând —au înc jrcat să sufoce în noi orice dorinţădelibertate. Dincolo, afară de glorioase-intervale, aceiaşi mulţime de „glebaeadseripti" cu capul împins în pământşi fără drept de a privi în sus. Din-coace, dominaţi de unguri, austrieci şiUnio trium nationum, dincolo stăpâniţide turci, fanarioţi şi toate liftele. Ceam însemnat noi în viaţa politică aUngariei? Un element de robire încontinuă luptă pentru conştiinţa noa-stră. Ce a fost poporul de dincolo înpolitica de toate zilele ? Un elementde exploatare, care nu şi-a putut opunecuvântul în conducerea ţării.

Dela* 1918 încoace' însă s'a schim-bat suflul vremii. Prin jertfe de sângeşi din înţelepciunea regală s'a recu-noscut dreptul poporului ca să aibăvoinţa politică şi i s'a dat mijlocul s'omanifesteze: votul universal. Totuşi de6 ani în urmă, în loc de o continuareîn legalitate, s'a jucat proasta parodiea constituţionalismului. In ioc de a seobserva indicaţiile voinţei populare s'auoctroit asupra ţării guverne de silniciipolitice, în loc de o colaborare efectivăîntre guvern şi ţară s'au creat guvernelesustjnute de neruşinatele furturi de urne,iar astăzi avem guvernul asasinatelor,în loc de o unitate morală şi politicăîntre guvern şi ţară, avem duşmăniaîntre ţară şi guvernele ei. • .

Fireşte însă că această tensiune nupoate fi infinită. Poporul este. tot maihotărât în a-şi impune voinţa sa, iar

cazul dela Ruşi este ciocnirea de avant-gardă ce a dat-o poporul împins la ex-trem în lupta pentru recunoaşterea realăa, dreptului său scris pe hârtie.

Iată de ce este fără vre-un interespolitic rezultatul anchetei, pe care desi-gur că guvernul îl va scoate favorabilpentru dânsul, căci convingerea ţării varămâne aceeaşi: spre binele ţârii numai pot dăinui guverne de silniciişi comedii constituţionale.

Evident, că ar-fi timpul că şi guver-nanţii—şi în special d-1 Goga—să me-diteze asupra povesţei cu măgăruşulcare în prostia-i dobitocească paşte li-niştit în preajma Vulcanului din apro-prierea sa.

".-••' A. P.

La noi...La noi sunt picuri care cadDe sânge fără vină,La nci de Goga când aud,Toţi oamenji se 'nchină.

Mâzgăliţi, ri din alte ţări, -'-Vin jalea să ne-o vadăAverescâni la adunări'""'Bat oamenii grămadă.

La noi e Goga MachiavelŞi jale peste toate-,Nu-i pane 'n casă, nici purcel,

"Ne fură cine poate. —

La noi de crime povestescGazetele dearândul,Neveste şi orfani bocescPe „Tăvi"\ blăstămăndu-l.

In Bucureşti e mai aprinsCa niciodat' scandalul.Guvernul mai cu dinadins _Aşteaptă carnavalul '

Cum „steaua" lot' mutna stăPe-aproape ca să cadăLui Mihalache Goga 7 dăDulceag, o serenadă.

;_,. La noi e tavigoga sus ."" Şi jos e gogajeni,. ,

Lupaş şi cei ce ne-ăii „tradus"Se ung cu mirodenii. •.

Şi va apare in curândVolum de tavigogaIn fruntea lui ca titlu stând _„Puterea-i sinagoga" !

Avem un vis neîmpăcatCopil ce creşte 'ntr'unaSă te vedem oddt' plecat,Şi pentru totdeauna...

Căci plânge mama pe ciaslovŞi 'n barba lui surieSe tângue, bătrân, ca Iov •Chiar popa Irimie3) ...

Lae Chiofucântăreţ pe strune şi premiant

. în bătM electorale.- •

») Tatăl fraţilor Goga.

© BCUCluj

Pag. 2. C H E M A R E A Nr 8

„Azi nu ar fi majoritate guvernamen-tală dacă nu s'ar fi încheiat pactul"

Ungurii fiind nemulţumiţi cu rolul şiprocentul pe care îl atribuia dl IuliuManiu, în interviewul din Patria,portului lor electoral, dovedesc prinstudiul dlui dr Fritz L£szlo că portulminorităţilor din Ardeal a fost hotărâtorpentru existenţa guvernului.

Dar să lăsăm să vorbească dl drFritz Lâszlo: .

Bazele studiului le formează (în rezu-mat) următoarele puncte:

1. Din locuitorii unguri au fost ale-gători 20%.

2. In Ardeal şi Banat au votat 72-127°din alegători. Pentru maghiari ş'i nemţia luat numai 7070.

3. Sau- dat deci 190.000 voturi ungu-reşti; admiţând că 20.000 voturi saudat pe alte liste au rămas pentru

lista guvernu'ui 170.000 voturiungureşti,

ceace înseamnă că guvernul, a avut dintotalul .voturilor primite în Ardeal şiBanat (420.479) 40% voturi ungureşti

iar faţă de voturile primitepe ţara întreagă (1,366.160)voturile ungureşti fac 12*4%.

Calculaţia cu privire la saşi şi şvabiidin Ardeal şi Banat ne arată că auvotat 77.000, dintre care minimum68—70.000 pe lista guvernului.

„Totalizând : numărul voturilor datede minorităţile maghiare şi nemţeşti pelista guvernului este aproximativ 240.000care întrece cu mult 57°/0 din voturileguvernamentale din Ardeal şi Banat,

şi tnseamnă totodată 17-57%din cele 1,366.160 de voturi

Ujsăg din 13 iunie

obţinute de guverri pe ţaraîntreagă."

„Dacă minorităţile maghiare şi nem-ţeşti nu ar fi sprijinit guvernul, atuncipartidul guvernamental nu ar fi obţinutprocentul de'52-09, ci numai 35%. Şidacă nu ar fi avut mai mult ca 35 '/„,atunci comjsi . electorală centrală nuar fi declarat grupul guvernamental degrup majoritar ci minoritar. In cazulacesta, şi în baza legei electorale, arfi pierdut jumătate din primajpandaţe-lor, 182 de mandate şi nu ar mai fiprimit nici alte 110 mandate."

„Sprijinul minorităţilor a fă-cut- deci posibil ca guvernul

să rămână la putere."Ceace am afirmat noi, o dovedesc

acuma şi maghiarii: guvernul Averescu-Goga-Goldiş îşi mulţumeşte existenţavoturilor date de Szelle Bela, Barabăs,Bethlen & Co.

ludecând faptul că guvernul a obţi-nut în Bucovina voturile nemţeşti,ucrainene şi jidoveşti;

în Dobrogeabulgăreşti;

voturile turceşti şi

' iar în Basarabia voturile ruşilor, tă-tarilor şi găgăuţilor;

şi ştiind; cum au fost siluite comu-nele româneşti din regat şi toate pro-vinciile în exercitarea dreptului lor, tre-bue să felicităm atât Ţara, cât şi peM. S. Regele, pentmcă

am reuşit să avem în al şapte-lea an dela unirea tuturorromânilor primul guvern alminorităţilor etnice din Ro-

mânie Mare!G.B.

au perforat trupurile necăjiţilor Românierau trimise din arma jandarmului,, cuce-i vinovat acesta?

O parl.e din vinovăţie îi revine asa-sinilor Morariu şi cumnatului său popaLiocan.

Dar cine este patronul tuturor acestorasasini ?

Cine a pus în vedere eventualitateaunui ciolănaş .acestor indivizi fărăscrupul ?

Răspunsul îl v.oi da şi voi înfiera'înacelaş timp neruşinarea, la care s'aRreţat vre-odată un român (!). născutpe meleagurile ardelene.

A trage în cape vie, din motive purelectorale (căci rebeliune n'a fost) în-seamnă banditism, asasinat premeditat^Şi cine este patronul acestor asas.nate?

E însuşi poetul O. Gpga, mini-strul de interne.

După porcăriile scrofuloase (confe-rinţe cu caracter naţional!) anunţate cu

tromboane şi contrabasuri, după o tra-gere pe sfoar9"şi excrocare neruşinoasăa sentimentelor naţionale, activitatea luiO. Goga culminează' prin asasinatelebanditeşti dela Ruşi.

Răspunderea complectă a sângeluiromânesc vărsat, o are O. Goga.

Numai vanitatea stupidă şi ambiţiamaladă a căpăţinei sale lipsită de ceamai elementară inteligenţă a putut in-spira crima nenorocitului căpitan şipopă Ciocan,

Autorul moral al acestor fărădelegial cârdăşiei subversive evreo-maghiaro-săcuiască este .0. Goga.

Aceste considerente ne implică de-mascarea precum şi reducerea la va-loarea ce o reprezintă.. O. Goga e un brigand a1 naţionalis-mului, pe care la exploatat fără neru-şinare pentru a-şi asigura cele 4\%ale voturilor şi este asasinul victimelordela Ruşi. •

Romulus P. Roşu

Cocotele cerneliiUn le'ctor.clujan, cult ş. inteligent, a j anesteziarea simţului moral, prin ofili-

Un brigand al naţionalismului: O. GogaN'are nici ferocitatea sanguinică a

acelora ce te pândesc în plin codru pentrua te jefui şi nici dibăcia demnă deadmiraţie a pungaşilor de oraşe. înarmatcu doui ochi a căror privire pare maimult bleaga decât şireată şi cu o ven-trielocinţă rară, nu vă veţi mira dacăîn arena circului nostru politic culegeaplausele unei mulţimi prea puţineducată pentru a descoperi excrocheriade bâlciu a debutantului care, — pentrumoment — îşi adăposteşte muschiula-tura sub faldurile pestriţe ale Ministe-rului de Interne.

Opt ani de viaţă românească pepământul vitregit al Transilvaniei atrebuit să se scurgă pentru ca azi, dupăexperienţa sinistră a anilor din urmă,printr'o reechilibrare a forţelor noastrepolitice şi printr'o răsturnare a secătu-rismelor devalorizate să afirmăm cuconvingerea amplă, cine sunt trepăduşiimeschini cari au abătut urgia politicăasupra provinciilor transcarpatine.

Opt ani de viaţa românească pepământul vitregit al Transilvaniei a tre-buit să se scurgă pentru ca azi dingraţia lui Dzeu şi voinţa „guvernuluiMajestăţii Sale", la câţiva kmetri degraniţa ungară, pe edificiul gării din

'Salonta-Mare să fluture drapelul mag-hiar, spre. sfidarea sentimentelor buni-lor Români cari cu inimile îndurerateşi cu pumnii încleştaţi priveau spresimbolul ce le reamintea iobăgia dealtă dată. Aceeaş lucru în Secuimeunde sfidarea a mers până acolo, încâtiredentismul maghiar şi sudalmele adre-sate Poporului Român au fost viu apro-bate de subsecretarul de Stat Bucşana cărui tidvă căptuşită cu pae de ovăscu intuiţia sa politică empirică, nu s'aputut ridica de asupra grotescului coti-dian, împins de ambiţia deşănţatăşefului său, a asistat fără'vre-un murmurde protestare la umilirea blândului iobag

ardelean care, nici pe pământul udatde săngeje strămoşilor- săi nu-şi maipoate spune amarul sufletului său atro-iat de minusculitatea şi decreptitudinea

sufletească a politicianilor de duzină.La Ruşi s'au asasinat oameni. La

Ruşi sânge românesc a udat glia idea-lui strămoşesc. La Ruşi de-ocamdatâs'a înfrânt cerbicia martirilor vremii, cemai sperau că în Ţara Româneascăromânul e liber.

„Biruinţa", maculatura murdăriilor de-pozitate de epigonii vastului trust comer-cialo-politic averescan se scuză: în Franţaşi-Germania cu ocazia alegerilor s'auasasinat şi mai mulţi. ? !

Să reţinem aceste cuvinte!Ingăimările agramate ale depozitarilor

de gunoae imorale dela „Biruinţa"află de bine că se puteau asasina şimai mulţi!

Dar să vedem cum cuvântează asa-sinul Morariu, încărcinat tot el (!) cuancheta.

„In faţa navalei, jandarmii s'au retras,iar mulţimea îi urmărea cu pietre'lovindu-i dar nu grav".

Asasinul Morariu văzând pericolucrescând s'a hotărât să tragă.

„M'am găsit în situaţia de a da ordinsă tragă la picioare".

Deoarece jandarmii se înpotriveausă tragă, asasinul căpitan Morariu im

avut fericitul gând de a-mi trimitecâteva exemplare din ziarul „Biruinţa".Şi astfel sub ochii mei se lăfăiesc gran-dilocvente o grămadă de prostii ţanţoşe,un- gunoiu de calomnii puturoase cariîşi aterizează mirosul în nările citito-rilor. Toate contradicţiile acestui moni-tor oficial al calomniei, toate -răţoielilepatriotarde ale acestui canal de scur-gere al murdăriilor, toate imbecilităţilearticulate cu dinţii cariaţi, stau în faţamea, subliniate cu creionul roşu al.bu-nului simţ.

Mulţumiri cititorului că n'a uitat să-mitragă luarea aminte asupra recentului

duel de argumente angajat între dl Cucu,secretarul de redacţie al „Dezastrului",şi dl Procupiu,. secretarul de redacţieal ziarului „Patria". '

Bietul domn Cucu!'O milă profesională mă cuprinde în

faţa acestui omuleţ al condeiului. Omilă care te cucereşte ori de câte orivezi zvârcolirile unui om care nu-şimai poate mânui unealta existenţei, ur-mând a fi scos din pricina senilităţiiintelectuale, la pensia inutilităţii. Acestmercenar al călimarei a-aşternut în zia-rul averescan revolta cernelii sale stâr-nită de declaraţia normală făcută de dlYaida-Voevod că nu are timp disponi-bil de a răspunde la atacurile profe-sioniştilor calomniei. Şi dl Cucu îşi bur-zuluieşte indignarea în trei coloane răb-durii de tipar. Mercenar al condeiului ?Şi dl Cucu varsă cerneala mâhnirii înorganul averescan, sprijinit cu bani şiprostii.

Cu viu regret, din lipsă de spaţiunu pot satisface rugămintea fierbinte acititorului meu, de a reproduce, integraarticolul d-lui Cucu, un elocvent certi-ficat de cerşetor intelectual. Recunoscşi eu. Nimeni n'a iscălit de câţi va aniîncoace în acest colţ de ţară un articolde apărare cu mai lătrătoare inepţii.Recunosc şi eu.* Nici cel mai maliţiosadversar n'ar fi putut să inspire un ar-ticol mai compromiţător. Căci în căli-mara d-lui Cucu nu adie nici bunulsimţ şi nu clipeşte nici dialectica.

Mercenar al condeiului!In acest eufemism, care a revoltat

peniţa d-lui Cucu, dl Vaida-Voivod. a

irea judecăţii, şi adesea prin banalita-ea somniferă a stilului.

Vreţi exemple de sofisme?Dar ce este articolul buclucaş al dlui

Cucu dacă nu un sofism neîndemânaticpe care îl recunoaşte ca atare şi ochiulcel mai nedeprins?

Vreţi pilde de tocire a simţului moral ?Dar cine n'a fost cutremurat până

n fibrele cele mai intime ale durerii,când a luat cunoştinţă de măcelul săl-batic dela Hunedoara. • .

Cine nu şiTa cufundat capul tristeţiiîn mâinile amândoauă, când s'au gânditla tragedia celor doi oameni cari n'auavut altă vină decât aceia dea fi voitsă-şi exercite dreptul de vot dat princonstituţie şi lege ?

•Cine tiu şi-a cernit sufletul pentrucei doi' Români, ucişi de Români, înţara românească?

Cine/a profanat însă tristeţea acesteiţări? Cine a maltratat sentimentul dedoliu al acestui colţ deţară? Cine şi-alansat strigătul profan, Gând noi am statmuţi cufundaţi în tăcere pioasă? Cinea spurcat lacrimile noastre, cu un rân-jet cinic de bestie sătulă ? Cine a cari-caturizat doliul nostru?

„Biruinţa" „prăbuşire!" „ideei naţio-nale în marş" domnilor, buchetul acestade 'imoralitate.

Şi pentruca cititorii să simtă toatăscârba desgustului în cerul gurii, şipentruca lectorii să bea tot paharul acestaplin de vomitura unui sifilitic beat, voiusmulge, la întâmplare, una din acesteasasine hăzenii morale,

lat o !„Revereandă sau steag.? Gurile rele

vorbesc că cele două drapele negrearborate la clubul partidului naţional arfi fost confecţionate din două reverendevechi ale popei Man.

Se non e vero, e ben trovato ! Reve-rendele celebrului elector de la Gherlacari au fluturat şugubeţe în toate va-rieteurile capitalei, nu puteau să aibădecât această sinistră întrebuinţare, pen-truca mascarada dela clubul naţional

preună cu cumnatul său popa Ciocan(!) au tras ei cu revolverele. .

Din raportul acesta reese clar unlucru ; ţăranii' atacau iar asasinul Mora-riu cu cumnatul său, opreau năvala/Dacă am admite această ipoteză .-.ni se incumbă explicaţia unui fenomen.Ţărânii din jud. Hunedoara împotrivatuturor obiceiurilor pământene atacau...înaintând cu spatele: altfel cum văexplicaţi că un glonţ a perforat parteasedentară a unui ţăran?!

Chiar presupunând că gloanţele ce

pecetluit situaţia deplorabilă a uhor ga-zetari cari îşi scot conştiinţa la mezat/

N'au curs, multe zile pe Someş decând dl Cucu şi-a oferit serviciile devo-tate „Patriei" şi n'a fost primit. Iarastăzi îşi grohăie acuzaţiile la adresapartidului naţional.

Mercenar al condeiului?Dar aceasta-i un delicat eufemism.Şcfibii aceştia se cheamă cocote ale

călimarei.Cocotele se caracterizează prin Atro-

fierea Simţului sexual. In gazetărie, pros-tituatele cernelii se caraterizează prin

să fie desăvârşită".Spuneţi cu toată francheţa omului

cinstit v'a mai scuturat vreodată des.gustul cu atâta elementară putere, aţimai lins vreodată o asfel de desgustă-toare flegmă a profanării?

Şi această infamie fără nume, dleCucu, n'a scris-o o bătrână cocotă acondeiului ?

Ion Moldovan

Abonaţi Chemarea.Cine nu retrimite a-cest număr se con-

sideră abonat.© BCUCluj

Pag. 3. C H E M A R E A Nr. 8.

PAGINA POPORALAVă mulţumim ţărani români

Vă mulţumim ţărani români din Ardeal şi Banat,-că va-ţi purtat vitejeştepe frontul alegerilor generale din acest an.

Vă mulţumim, că nu va-ţi lăsat ademeniţi de nici o făgăduială ci aţiurmat glasul, conştiinţelor voastre, dând ascultare acelora, cari prin luptele lorne-au deschis drumul şi ne-au condus în Romania-Mare. •

Vă mulţumim din suflet, că aţi salvat onoarea acestui pământ şi aţi puscapăt batjocurilor, cari ni se aruncau în faţă la fiecare pas.

Vă mulţumim la toţi deopotrivă, pentru curajul ce aji^avtit, înfruntândtoată urgia şi teroarea autorităţilor româneşti, cari în loc să vă îngădui.ască lavot, v'au batjocorit în modul cel mai ruşinos.

Prin voturile voastre aţi pecetluit pentru totdeauna actul însemnat, carecuprinde în sine marele adevăr. Ardealul este al ardelenilor cinstiţi şi drepţi.Nimeni nu ne poate fura de aci înainte dreptul nostru asupra acestui pământ,nici prin articole scrise cu patimă şi răutate şi nici prin discursuri fruniosrostite în Casa Ţării.

Vă mulţumim, că aţi avut curajul^de-a pune capăt minciunilor cari se.^şopteau: la urechia Regelui, că nu partid uT naţional reprezintă Ardealul..'* • Vă mulţumim pentru tăria voastră eroici fii ai Ardealului şi Banatului, că, aţi alungat dintre noi cu voturile voastre, pe mişeii, cari noaptea au trecut în; tabăra duşmană venind apoi între noi cu zâmbet pe buze, dar răutate în suflet,

ca să strice liniştea şi înţelegerea dintre frate şi frate.Ţărănimea din Ardeal -şi Banat s'a purtat vitejeşte la alegerile generale

din acest an, dând o frumoasă pildă de curaj cetăţenesc tuturor-ţăranilor dinRomânia, cari luptă pentru o stare mai fericită în această ţară, şi pentrudreptate. . . „

Tinerii învăţaţi dela şcolile înalte ale României, îşi descoperă capul înfaţa acestei solidarităţi ardeleneşti şi" cu vie' bucurie strigă la toţi:

Vâ mulţumim viteji ţărani! Chemarea Tinerimei Române

Armata şi politica

Presa şi alegerile din ArdealAderenţi. 30 JIai 1926.

Iujiu ManiuŞeful partidului naţional a repur-

tat In Ardea! u \ictorie jmtin obiei-îmilă. Kn e>te ţ>i ui ti foarte bo^alâ înimportante eonsecinU politiee.• Semnalăm penlm moment două:

Tna -.— aceea Că'situaţia â-sale, fa-ţă de luptele lâuntrtee clm particful na-̂ţjonal. este inult consolidată.

Alta j— că sprijinul pe care Ardea-lul a dovedit că înţelege să i-l dea,.(l-să -îl va utiliza cu siguranţă în luptăaprigă pe care o va" duce in potrivad-lui Goga- şi a trinităţii Goldiş-Lape-••datu'-Lu'paş. .

> Vor fi desigur >şi alte multe conse-

Cuvântul, 30 Mai 1926....Nici fostul guvern Avere^cn (cel

«din 1920) nici fostul «ruvern JJrAtiauu.îi'aii voit s;l tina seama de partidul na-ţional. Astăzi însă îşi dau seama şi d.Avoreseu şi d-1 iiiătianu că politica deizolare a partidului naţional îndepăr-tează şi înstrăinează sufletul Ardea-lului şi că un real interes politic stă încealttltă politică a „Ardealului Cu ar-delenii" nu a „ardelenilor fără Ardeal"adică nu cu d-1 Goga împotriva Ardea-lului, ci cn d. Maniu împreună cu Ar-dealul".

Lupta, 31 MaiLi Ardeal nu există'decât două par-

tide: partidul naţional şi partidul ma-ghiar.

Actualele alegeri an arătat că înArdeal partidele awrescan şi'liberalmi există.

Liberalii n'au obţinut în nici unjudel un număr mai mare decât toOnvoturi. Numai în Severin au avut2ÎJ00 vutui'i.

•Despre averescani o.sto bine i-ă nicinu mai vorbim.

Se poate stabili nialenialiceşte căvoturi averescane_'nr.T.u exista aproap?de loc şi ..biruinţa" — ca vai. de ea —în câto\a judeţe se datoreşte exclusivvoturilor minoritare.

ţ Aşa dar. rămâne stabilit că în Ar-'••deal nu există decât două partide pu-

. -ternice: partidul naţional şi maghiar.Actualele alegeri în Ardeal n'au fost

decât o luptă îndârjită între românişi minoritari.

A biruit populaţi i românească. Săsperăm că în^viitor va fi tot aşa.

In orice caz, hiruin'la partidului na-ţional — a românilor din Ardeal —îşi va a\ea consecinţele sale şi va ară-ta celor orbit) de patimă că ihtentîu--nile liberalo-a verescane ati eşuat înmod lamentabil şi de astădată.

Viitorul, 30 Mai 192(5.,,L"n alt fapt care apare din rezul-

tatele acestor alegeri este că procesulde destrămare a partidului naţionalprovocat de d. Goga n"a fost atât deradical cum se aştepta."

8. 1). Tageblatt, 80 Mai 1920.Partidul National a contrazis prin

faptă toţi acei, cari erau de părere că.plecarea grupului Goldi.ş va produceprăbuşirea partidului naţional. Parti-dul National a dovedit în Ardeal, că arămas tare în con.sruclia ei de partidşi că dispune încă de o aderentă atâtde La re, încât ocupă şi ca partid deopoziţie un loc care se iitipune. Ţăra-nul român din Ardeal şi a arătat înaceste alegeri o parte, care îi face toa-tă cinstea. Ii face cinste, că a -rămascredincios -vechiului său partid in ciu-da atracţiei pe care o are deviza gu-\ernului pentru oamenii simplii, şi irspecial pentru ţăranul din Ardeaobişnui) la autoritatea adminisiraţiei.Aici zace o dovadă puternică pentruo convingere conştientă, conservativăşi credincioasă, caro înseamnă penfntara-întreagă o avere preţioasa.

întâmplarea a vrut ca „guvernul Re-şiţei", cum l'au .poreclit odinioară li-beralii, printre al'te straşnicii să arunceşi armata în vâltorile politicei active,infectând corpul ofiţeresc prin injecta-rea bacilului meritelor „electorale" şi ad-ministrative. Fiind un guvern de camu-flaj şi contuitate liberală, puternicii zi-lei au crezut de bine să inscrie în prog-ramul lor de lucru şi această operă decontinuitate, adecă organizarea armatei pepartide politice şi prin urmare distru-gerea cu desevârşire şi a ceea ce a maiămas sănătos în această ţară. Straşnică:oncepţie! Inchipuiţi-vă ce interesant şiinervant va fi, când odată cu guver-lele vor veni şi adepţii lor politici mi-itari activi la putere. Aşa mai înţele-;em şi noi să se facă armată! In loce instrucţia seaca şi viaţa monotoană de

:azarmă, ofiţeri gradaţi şi trupă vor:i preocupaţi numai de luptele departid,lectorale, parlamentare şi neparlamen-

tare, întreaga instituţie primind astfelun curent de regenerare şi vigoare sal-vatoare, atât de necesară pentru vali-darea valorilor condamnate altfel laplictiseală.. Fiecare partid politic . areîncris în programul său lupta. Fiecarepartid operează conform unei „tactici",evoluate până la „strategie". Tacticaunităţilor mici şi mari, începând cu lup-tele de recunoaştere până la lupta depiept la piept, şi câte altele, seamănăpână la confundare cu organizaţia mi-litară. Pregătirea războiului, spionajul,alianţele secrete, cu trădările obişnuite,planul de operaţiuni prepararea atacu-lui, asaltul şi în fine căderea guver-nujui, urmată de capturarea puterii, iatătot atâtea-ştiinţe, -stadii şi exerciţii deeducaţie fizică, cari ar cadra de mi-nune cu chemarea armatei. — Rolularmatei ar deveni în felul acesta de ocovârşitoare importanţă, un izvor nese-cat de energii pentru alimentarea forţeiguvernamentale şi cu deosebire a „po-pularităţii" partidului.dela putere. Apă-rarea naţională s'ar reduce în felulacesta la răpunerea duşmanului intern,

Posta redacţieiloan Romulus din Prisaca. Ke bucurăm d

veştile bune pe care ni le scrieţi' în scrisoareadin 10 Iunie si Vă mai trimitem exemplarele ce-rute. Veţi primi şi scrisoare.

»Luptătorului Chişiu loan din Voivodeni —

Vă mulţumim pentru scrisoarea interesant». Amdat să se publice amănuntele în ziarul Patricare apare zilnic. — Chemarea o veţi primi regulat,

• ' • • • " "

Dlui Dr. A Crişan-fiaia-mare. Ziarul noştrifiind săptămânal şi având mai puţin loc am rugat redacţia Patriei să publice articolul Dv. (S<publicat deja). Vă .mulţumim pentru interesVă rugăm să ne trimiteţi informaţiuni scurţidespre situaţie politică de acolo.

*.Dlui Radu Haşu şi loan Duma Boian, jild.

lărnava-Mică. Mulţumim pentru poezre. Se vapublica.

a partidelor bolşevice.Ei bine dle General Averescu, Dta ca

fost comandant al glorioaselor armatedela Mărăşti şi . Mârăşeşti ai consimţila o aşa monstruozitate ? Patima po-litică te-a orbit în aşa măsură că aiuitat de suprema chemare pe care oare factorul armată în viaţa unui stat,mai ales în situaţia de neinvidiat aŢării- Româneşti ? ! Suntem doar o in-sulă în largul mării duşmane, de ce sevor lovi oare valurile înfuriate, dacă nude armată? Ciocul dtale de vată vaservi oare de molo şi frânge-valuri înmomentul decisiv? Şi este lucru.ome-nesc să pui faţă în faţă fii şi părinţi,rudă şi prieteni, ca ̂ aceştia să se ră-fuiască pentru gloria dtale politică?Este civilizaţie asta. când soldaţii suntpuşi să tragă în cetăţenii conştienţi,doritori de executarea drepturilor lorconstituţionale ? Unde mergem ? ! Sezice că a venit salvarea în persoanadlui general Mircescu. Se debiteazăatâtea şi atâtea în legătură cu pregă-tirea aleasă, inteligenţa sclipitoare şiplanurile de reorganizare ale dlui Mi-nistru de Războiu. Se mai vorbeşte şide introducerea disciplinei spartaniceîn armată, de ridicarea mortalului ei,prin selecţionare şi retribuţie mai co- 'respunzătoare vremilor de azi. Şi totuşiîn măsurile tardive este ceva ipocrizie.De ce nu s'au produs aceste intervenţiiimediat la început?! Ori cum ar fi,calităţile dtale lăudate de militari şi ci-vili, parate predestina pentru realizarea,celei mai de seamă opere: scoatereaarmatei din luptele politice. Dacă nuvei face altceva nimic, vei trece de celmai mare general şi bărbat politic!Opinia publică priveşte cu încredereadesvoltarea începutului şi speră că veifi demn de înalta misiune, ce singurţi-ai impus. Să vedem sancţiunile rapideşi statirarea de exemple! Să te vedemla muncă şi tare faţă de orice tentativăa colegului dtale Averescu şi Goga-"cameleonul.

/. Gr.

Cine nu retrimite acest numărse consideră abonat

Rugăm pe prietenii noştri din Cluj şi provincie să se aboneze l

Fraţi români!Miercuri în 23 Iunie aleg consiliile comunale şi judeţene

câte un Senator.Dacă vreţi să nu fiţi slujii ungurilor în ţara românească

votaţi ca şi în trecut semnul partidului naţional O roata.Consilieri comunali! nu faceţi de ruşine pe consătenii

voştri români, cari cu.toţii au votat Q'rostSL-lToţi românii au votat cu O roata, nu trădaţi voi acuma

naţiunea şi dreptatea!Votul este secret, nimeni nu poate să Vă tragă la ră-

spundere.Votaţi deci cu inimă românească pentru români.Votaţi O roata, altcum vă mâcnaţi omenia înaintea satu-

lui şi nu veţi mai avea de aşteptat cinste dela el.

Trăiască partidul naţional!Candidaţii partidului naţional sunt:In judeţul Cluj: Dr ŞTEFAN C. POP fost ministru şi

vicepreşedintele Adunării din Alba-Iulia, ceJ mai aprig lup-tător aldesrobirei naţionale.

In judeţul Someş: Dr GHIŢĂ POP advocat.In judeţul Sălaj: Dr GHEORGHE POP advocat.In judeţul Alba: Dr MARCIAC advocat.In judeţul Satu-mare: Dr. Petru Lucaciu, inginer

© BCUCluj

Pag. 4. C H E M A R E A Nr. 8

Situaţia politicăGuvernul a obţinut 52.09% din voturi graţie sprijinului tuturor

minorităţilor etnice din această frumoasă ţară. Ungurii, Saşii, Şvabii,Turcii, Bulgarii, Ucrainenii, Evreii, Ruşii, Tătarii şi Găgăuţii s'augrăbit să-şi dovedească patriotismul şi grija ce o poartă pentruconsolidarea ţării româneşti, votând în contra „bolşevicilor" de Ro-mâni. Nu înzadar au pretins şi pretind încă minorităţile etnice dinRomânia-Mare, că noi Românii, suntem numai .oaspeţi noui sosiţişi nedoriţi pe pământul lor, când chiar un manifest al guvernuluispune, că comunele româneşti „vor rămâne fără nici un sprijin, caun copil a nimănui".

Totuşi se pare, că se împute brânza între* guvern şi minori-tăţi: alarma dată de „Chemarea" a deschis ochii întregei preseromâneşti şi chiar şi „Biruinţa" prăbuşirei guvernamentale dinArdeal, protestează ulterior în contra alegerei lui Szele şi BarabâsBela, rugând pe foştii tovarăşi de luptă „să fie mai modeşti" înenumerarea meritelor .lor electorale. Iar ministrul de interne —fostul poet naţional — a crezut de sosit timpul ca să răsplăteascăsprijinul primit cu revocarea permisului, dat mai înainte, pentruarborarea tricolorului maghiar. Şi totuşi este numai începutul„piciorului", pe care O. Goga spunea încă înainte de alegeri, că-1va aplica în orice caz minorităţilor.

Guvernul este tare, foarte tare, are 2/3 din deputaţi. Chiar deaceea umblă în ruptul capului să-şi câştige sprijinul vre-unui partidde opoziţie. Ţărăniştii Lupi sunt cei mai căutaţi, mai ales fiindcăaceştia nu voiau să creadă, că „prietenul" lor Goga va aranja ovânătoare atât de straşnică în contra lor pentru ai „extermina"în Basarabia şi Regat.

Dar guvernul tare ar fi,bun bucuros să se poată slăbi şi cuo colaborare a naţionalilor lui Maniu, dupăce cei a lui Goîdiş s'andovedit atât de compacţi şi mulţi, că nici nu au încheput în urne.

Dacă azi avem fripturişti şi rasişti, avem şi arsişti: liberalii,cari îşi mănâncă-buzele, că au adus pe generalul Averescu la pu-tere în speranţa că va păstra continuitatea operei lor; ceeace gu-vernul nu prea pare aplicat să facă, acum după ce este atât de„tare". In desperarea lor liberalii şi-au pierdut până şi tradiţiona-lul „patriotism", intrând şi ei în şirul Românilor trădători şi lipsiţide demnitate naţională: oficiosul lor, „Viitorul" publică în nrul5483 din 13 1. c. părerile unui străin, care ne pune, în urmafelului .cum s'au făcut alegerile,, pe o treaptă cu indigenii din Bor-neo. Ne bucurăm, că deacum înainte vom fi în societatea deţină-torilor monopolului de patriotism, şi în consecinţă vom începe săpublicăm articolele ziaristului american Clarence Streit apărute înNew-York Times, şi care i-au adus deosebita onoare de-a- fi ex-pulzat în timpul alegerilor din România pentru a nu vedea şi auziprea multe. Dar dl Clarence Streit ştie şi ceti, în special cândscrisorile trec în străinătate chiar şi peste cenzura clandestină acorespondenţelor externe.

Parlamentul se va deschide în 25 1. c. pentru a se închidefoarte curând.

Majorităţile sunt prea marr şi „omogenitatea" guvernului preatare decât să poată produce ceva util şi frumos. Bursa politică în-registrează un baisse al acţiunilor guvernamentale, şi le prevedefalimentul peste 8—12 lltni cel mai târziu.

întrebarea este ce vor face partidele din opoziţie. Asta o săexaminăm în- numărul viitor.

Aelit

FRIPTURI

Steagurile negre

Săptămâna trecută a fost Regele laCluj ca. să asiste la inaugurarea loca-lului automobil clubului regional. Toatecasele au fost pavoazate cu steaguriromâneşti (unde au fost cele ungureşti ?)

La Clubul partidului naţional au fostarborate lângă tricolor şi două steagurinegre în semn de doliu pentru cei doimorţi dela Ruşi.

"Toată lumea a găsit acest fap denatural, afară doar de presa şi pevsoa-nele guvernamentale.

Mai agitat însă era nepoţelul SilvioFriptomiro care fulgera şi tuna aşacum poate el, în contra acestei „ofensefaţă de Rege şi guvern". Şi pretinzândcu energie intervenţia poliţiei, a jandar-meriei şi armatei, voia să conducă el,ca un vrednic urmaş alui Sancho Pânzaarmatele din Cluj, în contra clubului"partidului naţional, unde el trăise zilelecele mai cu vază din viaţa sa scurtă.

Un poliţist fu trimis ca avantgardăcu somaţia să se înlăture steagurilenegre; dar fiind fetrimes de membrii,

partidului naţional la plimbare, signorSilvio a bătut în retragere şi a dat or-din armatelor să se reconcentreze încazarmele lor. • . .. Pic.

Le-a trebuit?Alegerile* pentru consiliul judeţean

din Cluj s'au repetat. Bătaia suferităde magyar-averescu-goldiş part s'aînzecit. Partidul naţional avuse la primaalegere o majoritate de 260 voturi; laa doaua alegere majoritatea obţinutăa fost de 3143 voturi.

Le a trebuit?Bătaia, a fost cu atât mai. dureroasă

pentrucă au mâncat-o chiar în centrulcel mai puternic, atât al averescanilorşi goldiştilor, cât şi al magyar pârtului.

Efectul înfrângerei suferite s'a.reflectatadmirabil pe feţele luî Don Prie Atlethosşi Gâborel Napoleon. „Repetăm alege-rea f.-le m.-lor!" şi alte expresii deînalte studii comerciale şi dictatoriale,au scăpat fără întrerupere celor doighenerali localnici.

Subiect şi figuri pentru Tănase.

Păţania unui „prost"sau tragodia jalnică şi tulumbuoasă adlui Friptomirista Szilvios, declarat de-

putat în baza dreptului de primo-friptură

Pornesc trăsurile de gală,Căleşti cu şase armăsari;Spre poarta mare triumfalăCu oaspeţi rari, cu oaspeţi mari.

Un biet ţăran ce trece 'n drumIntreabă-un trecător, sfios.:„Domnule, ce comedie-i aziDe nimeni nu umblă pe jos ?"

Şi aiurit cu ochi 'n patruPriveşte şirul nesfârşit . 'Al faetoanelor de galăPurtate 'n salt şi pas grăbit.

Răspunsul este o insultă:— „Menj utadra te bocskoros,Nu vezi că pleacă 'n parlamentFriptomirista Szilvios ?".

— Iertare, 'rigână românaşul,Şi curios cum e din fireO şterge repede spre garăS'audă şi el o „vorbire".

Acolo: trenuri speciale...Vagoane Pulman în mătasă,Nepop, nepoate, fini, coniţe...Şi Szilvios, cu faţa... trasă.

Emoţia abia şi-o ţine,Din când în când răsuflă trist,E palid, candid-roşcovanulCum nu e nici un 'fripturist...

De-odatâ spintecă văzduhulUruituri, zgomot, urări:Cuvânt de-adio să ne spunăSilvică, apăru pe scări..

In voce-i tremură emoţii,Cu ochii stă spre... firmament:— „O mulţumescu-ţi, Doamne Ţie,„C'ajuns-am iar în parlament, '

„Apoi îi mulţumesc lui Laczi,„Uncheşul ce pereche n'are,„Lui Bethlen Grof, lui 1avi GogaLui Filderman (cu sinagoga)

„Şi-i mulţumesc, cu 'ndatorare„Lui don primpretor şi notar,„Că au muncit cu râvnă mare„S'ajung şi eu parlamentar.

„Promit pe vorba mea de cinste,„Pe caracteru-mi oţelit,„Pe-a mea convingere constantă,„Promit vă spun, promit, promit..."

Dar el nici vorba nu-şi sfârşiseŞi'n public e uimire mare,S'aude Vi dreapta: —. Cei cu el?S'aude 'n stânga: — Vai, ce are ?

...Abia târziu aflase lumeaC'un ,',prost" de râs a 'nebunit,Când auzi că Silviu spune:

. „Pe-a mea convingere... promit!".

dr Ion Mielaş. mângâietor do bărbii de moaşe

în Mirr'sterul Sănătăţii

Vaszi în GumiradlerGabonaş Vaszi ajuns în trăsura cu

caii suri ai primăriei şi-a tuns barbaîn forma ciocului dlui general Averescuşi a început o ofensivă straşnică con-tra dactilografelor din" acel oficiu.

In zelul mare de a face-el cu oricepreţ împrumutul în dolari pentru oraş,şi-a vopsit ciocul în culoare ne,agră, iarpe zdravănu-1 vizitiu dela trăsura cu caiisuri l'a înlocuit cu unul mai mititelpentru a se face şi el vizibil în tră-sură.

Ii dorim-dlui Gabonaş Vaszi, în afa-cerea cu dolari mai mult, succes, ca cumorarii. Ştie şi dsa bine că dolarulnu e nici porumb nici făină.

CRONICA FANTEZISTĂ

Programul „guvernuluivanei de bou"

1. înarmarea miniştrilor şi a parla-mentarilor guvernamentali cu vani detauri anduluzieni, simbolizând puterea,legalitatea, democraţia, popularitatea şisemnul „magic" al biruinţei electorale,sub conducerea maestrului de ceremo-nie al cabinetului, bufonul Tavi-Tâvi-Atavic, secondat de Jean Bampulis-Atanasiu. Sceptrele forţei brutale vorfi sfinţite de cucernicii apostoli Dada-iano—Mindenlgbenkanâl şi. Lopâs,eroul „Idylei moaşelor". Decorarea zbi-riilor şi uneltelor-cozi de topor cu me-dalia „meritul electoral".

2. Botezarea „fripturiştilor" în apeleDâmboviţei de către capii bisericii or-todoxe Mirion-Pădure şi Bal-Ank-Amon;stigmatizarea (ca să se cunoască) şiapoi trecerea lor în cadrele Fehervares-cane. Capul turmei oilor rătăcite, LacziOoldovan-Gură de aur, înzestrat cu unimens.clopot, provenienţă Anc-Anc, şiurmat de nepoţi, nepaţei, de poţi şijiu-pqţi, conduşi la rândul lor pe căp-rarii (căci mare e disciplina) de vlăsta-rele glorioasei familii, Silviu Friptomir şiambasadorul Sa-Vu-Pfui Sa-Vu-Tre-cui, deschide rândurile. Capul cozii:I. Lepedeu. înmormântarea escroche-riei de partid politic embrional, născutmort. Vor asista: ochiul Ţării, Corpuldiplomatic şi corespondenţii marilor co-tidiane occidentale. Ruşinea va fi com-plectă, ceremonia amuzantă. In tot decur-sul solemnităţii se vor servi gratuit„fripturi" la grătar şi „gulaşuri" â laSibiu. (Amatorii de carne-valuri ieftinesă se grăbească!).

3. Validarea mandatelor opoziţiei prin-atingerea cu „vana-de bou", cu asis-tenţa „statului .major electoral" şi atuturor reprezentanţilor întreprinderilorcinematografice.

4. Depunerea proectului de legepentru formarea de echipe volante depropagarea „ideei naţionale", a felonie*politice, a răspândirei crezului frip'to-manp-averescân şi a sadismului admi-nistrativ ; votarea extraurgentă, preşe-dinte al Senatului-fiind Bârnâbaş iaral Camerii Bela Vântul.

5. Organizarea cursurilor de vară laVălenii de' Munte, ca antipod, pentruiniţia rea minorităţilor româneşti în tai-nele limbei lui TohotOm. Pentru vechiulRegat şi ziariştii (?!).dela „Biruinţa"cursuri speciale.

6. Introducerea limbilor asiatice înadministraţia şi şcolile româneşti, calimbă oficială.

7.. Transformarea stindardului Ţăridupă modelul Budapestei.

8. înfiinţarea de cursuri de tragere:cu revolverul, arma şi pe sfoară cu1

observarea nouilor legi balistice (tra-gere la picioare, perforarea craniului pedin" dos, deşi adversarul era cu faţaspre tine) sau mai bine zis cabalistice.Profesori: dl Ministru Grozavul şi:Căpitanul Molnăr, ajutat de preotulCio-Kan.

Călătorii tactice, etc.9.. Ridicarea „Biruinţei" Ia gradul de-

„MonitorQficial" al „mercenarilor conde-iului" şi „profesioniştilor prototipi aicalomniei".

10. împărţirea venitelor statului întreparasitanii guvernului cu maşina decalculat mandate. Incendierea gestiune*de către Jean Bampulis.

11. Retragerea cu forţa. Folosireareţetei recomandate de „Biruinţa"(„spânzuraţi-vă, otrăviţi-vă, trageţi-vă

loanţe în cap" etc), în frunte cu maeştriicalomniei, guvernul şi întreg pel-mel-uîdându-şi sufletul în braţele PorculuiConstaritinescu.

/. Gr.

Tipografia Naţională S. A. Cluj Redactor responsabilPAVEL PÂVEL © BCUCluj