Conf. univ. dr. Gheorghe BONCIU

TRIBUNALUL VALCEADe lu origini pfrnd tn prezent

Universul JuridicBucuregti

-2016-

CAPITOLUL I. CADRUL GEOGRAFIC $I ISTORIC AL JUDETULUI

TfiffiJ'. . .i.......'......i.i.i...................................................'.'.....ii1.4. Clima... .............181.5. Re{eaua hidrografic6 .............181.6. Resursele naturale ................191.7. Economia........... ..............19

2. Cadrul istoric ...........19

T ptn,*#H-]-

*ru1varcn"* :* :' r,

;u,11

6. Judecata siteasc5...... .....................617. lnceputul procesului de modernizare a justiliei.................. ...................64

Anexa......... ........................69l. Dreg[tori din Jara RomAneasc[ originari din judeful V0lcea ....................69

CAPITOLUL ilI. DE LA ,,JUDECATOruA DE ruDET,,LA ,,TRIBLINALUL DEruDET" 1831-1859 .........71

1. Regulamentul organic al Jnrii Romdnegti Si organizarea judec[toreascd .......... .......71

2.,,Judecdtoria de jude!".................. ....................753. Judecltorii, ,,amploaialii" qi anul judecitoresc .......... ........804. Localul judecdtoriei... ...................845. A spune gi a face,,dreptul".... .......85

CAPITOLUL IV. TRIBLINALUL VALCEA DE LA 1859 LA 19I8 ..............................9I1. Dificultifi in afirmarea identit[}ii. ....................912.Legea de organizare judec[toreasci din 1865 ........... .........983. Modific[rile aduse legii de organizare judecdtoreascd prin legea din 1890............1044. Localul tribunalului. Edificarea Palatului de justi1ie... .....107

Gheorghe Bonciu. Tribunalul VAlcea. De la

CAPITOLUL V. EVOLUTIA TRIBUNALULUI VALCEA NTNB CELE DOUAnAzeoarB MONDrALE................. .....................141

l. Legea de organizare judecitoreasci din 1924 ........... ._._....1412. Curtea cu jura!i...... -....-................1443. Incercarea de extindere a Palatului de justilie ...................1484. Decretul-lege nr. 356 din 19 august 1938 pentru organizareajudecdtoreasc5........1495. Judec6torii, personalul judecdtoresc qi anii judecdtoregti.... .................152

Anexe......... ....1761. Lista cu avocalii cu drept de a fi.rncliona ca jura{i pe o perioadd de 3 ani(1929-1932) in judeful Vdlcea........ ....................tj62. Statul de funclii al Tribunalului Vdlcea in anul 1933............ ...............Ll73. Tribunalul V6lcea - date statistice 1932-1935 ..................179

CAPITOLUL VI. TRIBLINALUL VALCEA iN TNAPUT $I DUPA CELDE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL .................183

1. Justilia in vremuri tulburi ............1g32.Legea pentru organizareajudecdtoreascd din 20 august 1938 ................................1g43. Legea nr. 726 din 29 octombrie 1 943 pentru organizarea judecitoreasci .............. 1 864. ,,$ocul" schimbdrii regimului... ......................1915 - Tranzi[ia spre regimul totalitar comunist 1947 -lg5} ........ 1 95

5. I . Legea privind or ganizareajudecdtoreascd din 19 47 . Epurdrile dinmagistraturi .............1975.2. Decretulnr. 132 din 2 aprilie 1949 pentru organizareajudec[toreascd.Desfiinlarea Tribunalului judefului Vdlcea........ ...............205

6. Justilia gi,,lupta de clas["..... .......210Anexe......... ...213

l. Preqedinlii Tribunalului Vdlcea (1831 - 1952).......... ....._._213

Cuprins

2. Volumul de activitate al instanlelor din judeful Vdlcea pe anul 1947 Si 1948

(pdn[ la 30 iunie)..... ...................-...214

CAPITOLUL VIII. TzuBLINALUL VALCEA DE LA REVOLUTIA DINDECEMBzuE 1e8e PANX tN-pnE2nNT................. .................... .............227

1. Impactul revoluliei din decembrie 1989 asupra justiliei.....'........ .-.....227

2.Legearr.g2llgg2pentruorganizareajudecitoreasc[........'.'.-.- .........228

3. ,,Revenirea" in Palatul de justilie ...........-..-...23I

4.Legeanr.30412004 privind otganizateaiudiciar[.'..'. ......231

5. Magistralii, personalul auxiliar 9i activitatea judiciarE..... ......-..-....-....-233

Anexe......... .....................-239

1. Preqedinlii, vicepreqedinlii gi preqedinlii de seclie (1968 p6na in prezent) .............239

2. Judecdtorii gi grefierii in exerciliu ai Tribunalului Vdlcea la 3l decembrie

2015........... ..................240

3. Tribunalul Vdlcea - date statistice 2005'2015 ..................243

4. Scurt istoric al judecdtoriilor din circumscriplia teritorialA a Tribunalului VAlcea .......254

iN roc DE iNCHEIERE............ ......266

GLOSAR .....269

BIBLIOGRAFIE GENERALA........... ....,.....,,,,....271

FOTOGRAFII (cu explicaliifoto l-8)......... .........-282

ALTE FOTOGRAFII.............. .........289

CapitolullCADRUL GEOGRAFTC Sl ISTORIC AL JUDETULUT VALCEA

1. Cadrul geografic

1.1. Toponimul ,,Vfrlcea".'Etimologia cuv6ntului ,,Vdlcea" este controversatS, neexis-

tdnd un punct de vedere unitar in acest sens. Unii cercetdtori, intorcdndu-se in timp, suslin

cd in acest nume se pdstreazd.indirect simbolul lupului (VAID de pe steagurile rlzboinice ale

strf,moqilor noqtri daci, fiind una din cele mai autentice gi mai impresionante dovezi de

continuitate romdneascd plstrate prin toponimie I .

DupE alli cercetStori, acest toponim este un adjectiv vechi, mogtenit de pe vremea

conlocuirii cu slavii qi ar proveni din bulgarul ,,Vulcu" - lup sau ,,Vdlk", care semnificl

,,linutul sau lara lupilor", sau dintr-un adjectiv slav cu tema ,,vdlce", cate inseamnd pui de

lup,lupuqol.De asemenea, s-a considerat cd numele ar fi dat de locuitori datorit[ numeroaselor v[i

aflate prin pa(ile locului, cuvdntul Vdlcea fiind diminutilul 1ui vale3, sau antroponimulVdlcea ar face parte din familia arhaici Vdlcan, Vulcan, Vdlcul gi V61csan, ce desemna

nume de boieri, dregStori, militari gi stdpAni de moqii, dupd secolele XIII-XIVa.O alti ipotezd, pe care o imp6rtdqim, consideri cd numele ar aminti de un vechi jude

sau cneaz, poate Farcaq, menlionat la 1247 in Diploma Cavelerilor loanili, a c5rui reqedinld

a fost probabil la R6mnic5, ce dateazS din secolul al XIII-lea, ceea ce l-a determinat pe

Nicolae Iorga si stabileascl o identitate intre termenii Farcaq (in maghiard - lup) gi V6lcea,

cuvdnt care tradus din slavond ar fi datVAlc (in romdnegte - lup), iar genitir,ul lui V6lcu este

intr-adevdr V01cea6.

1.2. ASezure. Situat in partea central-sudic6 a Romdniei, judeful Vdlcea are o suprafaldde 5.765 kmz (2,42yo din suprafala l6rii) cu o populalie de 377J14 locuitoriT, fiind una dinzonele cele mai vechi de loiuire umana cunoicuta pdn[ acum in Europa gi din lumeS. Lanord se invecineazd cu jude{ele Alba gi Sibiu, la est cu Argeq, la sud-est cu Olt, la sud-vest

cu Dolj, iar la vest cu Gorj gi Hunedoara qi se intinde de o parte gi de alta a rdului Olt, de la

rdrfurile inalte ale Carpaliior Meridionali pdndlaculmile Podiqului Getice.

1 v. Roman, Ipoteza kimnic - toponim de origine dacicd, in sv, x, 2006, p. 131-138; Nicolae

Binicd-Ologu,AJirmarea spiritualid{ii romdneSti tn lume, in SV, 1982, p. 151-152.2 I. Iordan, Toponimia romdneascd, Ed. Academiei, Bucureqti' 1963,p.98' 481.3 D. Frunzescu, Diclionar topografic Si statistic al Romdniei, Bucureqti, 1872, p. 506; B.P. Hasdeu,

Et-t'mologicum Magnum Romaniae,Ed. Grigore Brdncugi, Bucuregti, 1972,p.40.a Ion ConstantitYasile,Numele judeyuluiVdlcea,in SV, IV' 1980, p. 19.s A. Sacerdoleant, Originea Si condiliile social-economice ale dezvoltdrii vechiului oras Rdmnicu Vdlcea,

in ,,Buridava", 1972, p. 40.6 N. Iorga, FarcaS-Vdlcea cneazul, in ,,Revista Istoric6", XV11929, p. 191-192; Melentina B?rz;gary

Judelele ldrii RomdneSti pdnd la mijlocul secolului al XVIII-lea, Ed. Cartea Universitard, Bucureqti, 2004, p. 56.7 Conform recensdmdntului populaliei 9i al locuinfelor din 20 octombrie 201 1.

8 Vezi supra: Cadrul istoric.e *** Enciclopedia geograficd a Romdniei, Ed. Enciclopedicl Bucure$i. 1982. p. 785.

18 Gheorghe Bonciu . Tribunalul V6lcea. De la origini p6ni in prezent

1.3. Relieful. Din punct de vedere geografic, relieful judefului V6lcea este foarte vaiat,dominat de munli fragmentagi de vdi transversale gi culoare tectonice in partea de nordr,mici lunci l6ngd rdul Olt, dealuri gi depresiuni subcarpatice intinse pe direclia est-vest2.Treapta depresiunilor este mai slab dezvoltatS, bazinetele submontane de contact, BiileOl5neqti, Cheia qi Muereasca qi bazinetele depresionare intracolinare, Pluqeqti-Mdglaqi,Buneqti sau Govora fiind singurele care se remarci3. Subsolul ad[postegte resurseimportante de hidrocarburi, sare qi ape minerale care dau specificul economiei v6lcenea.

La sud de relieful subcarpatic sunt dealurile, parte integratd a Podigului Getic, cualtitudini carevaiazdintre 500 m in nord, Cotoqmanul qi Gruiul qi 300 m in sud, Drag[qani,Ruginosul qi Bdlceqti. in cea mai mare parte sunt acoperite de piduri sau terenuri agricole,pe care se cultivd pomi fructiferi, vi16 de vie, cereale etc. Vdile, relativ ad6nci, au permis opopulare intensi qi condilii pentru dezvoltarea agriculturiis.

1.4. Clima. Puternic influenlatl de relieful vaiat, de regimul radialiei solare gi celeolian sau de expunerea versanfllor, clima este temperat-continentald6. Astfel, in linuturilede cdmpie, din sud, verile sunt cilduroase qi relativ uscate, iar iernile sunt mai reci, cuviscole qi frecvente perioade de incilzire. in zora de deal temperaturile scad treptat qiprecipitaliile devin ceva mai bogate. La munte verile sunt r[coroase qi scurte, cu precipitaliiabundente qi vdnturi puternice, iar iernile sunt lungi qi friguroaseT. Valorile medii anualevaiazd, intre 10,4oC in lunca Oltului la Drdg[gani, 9oC in regiunea subcarpatici gi sub - 2"Cpe crestele inalte ale munlilor. La poalele munfilor, dar qi pe pantele dealurilor se intdlnescfrecvent miqclri fohnale de aer, ce aduc incdlzte local6, inseninare qi scdderea umiditiliirelative a aerului8.

1.5. Re(eaua hidrogra/icd. Judeful Vdlcea este strdbltut de la nord spre sud de rdul Oltcare primegte, pe tot parcursul s[u, o serie de afluen{i, de-a lungul c[rora stau inqirate satele,dintre care amintesc: Boia, B6iag, Topolog, Cllineqti, Bistrila, Sdlltrucel, Luncav[!,Muereasca, Olteful, Lotrue etc. Pe ldngd releaua de ape curgltoare, se g[sesc qi lacuri deorigine glaciard: Cioara, Iezerul, GAlcescul, Singuraticul, Zdnoaga Mare, Gduri sau Lacullui Vidal, Lacul Pisirii etc.; lacuri cu ap6 sdrat6: Ocnele Mari qi Ocnila; lacurihidroenergetice: Vidra qi Mdlaia-Br5diqor pe Lotru, Galbenu qi Petrimanu pe Latorifa,Jidoaia pe r6ul Jidoaia, Cdlimdneqti, Dieqti, Rm. VAlcea, Ionegti, Drdgdqani pe rAul Olt;lacuri de tasare la D[egti gi Runcul0.

1 Gh. Ploaie, Valea Lotrului, Bucureqti, 1983,p.23.2 V.I. Berbece, C. Marinoiu, A. Matei, Gh. Mdmularu, Vdlcea. Ghid turistic. Bucureqti, 1976,p.8.3 *** Enciclopedia geograficd a Romdniei, Bucuregti, 1982, p. 786.4 *** VAlcea-monografie,Bucuregti, 1980, p. 19.s lbidem.6 D. Ghinea, Enciclopedia geograJicd a Romdniei, ed. a tr-4 Bucureqti,2A02,p.1387.7 Direclia Judelean[ de Statisticd V6lce4 Anuarul statistic aljudeyului Ydlcea 2008, Bucuregti, 2008, p. 8.8 D. Ghinea op. cit., p. 1387.e CAletorul austriac Friederich Schwartz descria Lotnr € pe -lm r.au foarte repede qi nivalnic ce poate fi

trecut cllare c6nd nu este crescut, dar cdnd ploui in munli vine c! ^t,r.^ rryzall timp de cdteva ceasuri, incdteste cu neputinti sdtreci prin el". Cdldtori strdini despre Tdnle Ronbc, vol. DL Bucureqti, 1997,p.53; AnaToga-Turdeanq Oltenia. Geografia istoricd tn hd4ile secolului XITIII, Craiov4 1975,p.72.

r0 V.I. Berbece, C. Marinoiu, A. Matei, Gh. Mdmulanl op. cit-,p. 13.

Cadrul geogra/ic si istoric al iudelului Vdlcea t9

1.6. Resursele natursle. Zdcdmtntele de sare, peffol, gme rrafttrale, lignit, mic[ alb6,

cuarf cu mineralizalii de pirit[, tufuri dacitice, calcare cristaline, ghips sau balast sunt

principalele resurse naturale ale judefului Vdlcea. La acestea se adaugi izvoarele termale de

la Cilimdnegti, Ciciulata, Biile Oldneqti, Biile Govora, Ocnele Mari etc., cunoscute prinefectele t[m[duitoare in lari gi str[in[tate1.

1.7. Economla. Judefului Vdlcea are o economie care se bazeazd pe industrie, agi-culturS, transport qi turism. Aportul industriei prelucritoare a fost in 2008 de 86,8% din

totalul producfiei, al producliei extractive de 5,8o/o, iar al producliei de energie electricS,

energie termic[, gaze gi captare,tratarea qi distribufia apei de 7,4%o.

in domeniul agriculturii predomind pomicultura, viticultura qi creqterea animalelor.

Releaua cdilor de comunicalii este formatd din 164 km cale ferat[ qi 2.167 krn drumuripublice, din care 637 km sunt modernizate.

Principalele atraclii turistice sunt: staflunile balneoclimaterice, defileul Oltului, cheile

Bistrilei, rezewa[iile din mun]ii Coziei, Cdlinegti, Valea Urii, aqezimintele monahale de la

Cozia,Bistrila, Dintr-un Lemn, Hurezi, Tumu etc.

2. Cadrul istoric

Vestigiile arheologice atestd locuirea actualului teritoriu al judefului Vdlcea, incd dinpaleoliticul inferior qi mijlociu, fiind una din zonele cele mai vechi de locuire uman[cunoscutd pAnd acum in Europa gi in lume. Astfel, unelte din cremene lucrate inh-o tehniciprimitivd s-au descoperit la Bugiuleqti (com. Tetoiu), Olanu qi Drdgoeqti, datind din epoca

veche a pietrei (aproximativ 1.800.000 de ani i. Hr.), iar pe valea Oltului uflne care au

apar,tinut comunitl1ilor omeneqti din paleoliticului inferior qi mijlociu (40.000 i. Hr.)2.

Vechi aqezlri omeneqti au fost descoperite la Copdcelu, Brezoi, Vl[deqti qi Govora

fxate in timp acum circa 8.000-6.000 de ani i. Hr.3 La Ferigele (com. Costeqti) a fost scos

la iveall un cimitir de incineralie din prima epocd a fierului (sec. VI-IV i. Hr.), iar laGovora gi Ocnila s-au descoperit agez[ri tracice gi un cimitir din epoca dacicda. Buridavadacic6, centru militar, politic, religios gi economic, deosebit de important, menlionat de

geograful Ptolemeu (in sec. II d. Hr.), se afl[ in perimetrul actualei localitdli Ocni1a5. Inzon6, aproximativ in anul 200 i. Hr., exista o uniune tribal[ a dacilor buridavensi, localiza{;i

de cike Vasile P6rvan in judelele Vdlcea qi Argeg, cdt gi in zona Sibiului qi Fdgdraqului6.

Comunitatea dacilor buridavensi a ftcut parte din statul lui Burebista (cca. 82-44 i. Hr.),pentru ca in a doua jumitate a secolului I i. Hr. qi inceputul celui urm[tor sd se afle sub

I D. Ghinea, op. cit., p. 1388.2 D. Berciu, Despre istoria strdveche a judelului Vdlcea in lumina cercetdrilor locale din ultima perioadd,

in SV, m, D74, p. 12; Cf. N. Densuqianu, Dacia preistoricd, Ed. Meridiane, Bucureqti, 1986; S. Purece,

Preistoria, istoria anticd Sipremedievald ajudelului Vdlcea,inEnciclopediaiudelului Vdlceavol. I. Prezentare

generald,Ed. Forhrna, Rm. V61cea,2010, p. 99 9i urm.3 Gh. Petre-Gov ora, Vdlceavatrd de vieluire multimilenard a patriei noastre, in SV, V, 1982, p. 10.4 ldem, O preistorie a nord-estului Olteniei, Rm. V6lcea, 1995, p. 5; Cf. D. Bondoc, Costeqti - Ydlcea. 45

secole de istorie. MonograJie, Ed. Offsetcolor, Rm' VAlcea, 2002,p.23 9i urm.5 D. Berciu, Buridava dacicd, Ed. Academiei, Bucureqti, l98l' p. 14.6 V. Parvan, Getica. O preistorie a Daciei,Ed. Meridiane, Bucure$i, 1982,p'249'

20 Gheorrghe Bonciu . Tribunalul Vdlcea. De la origini pdn6 in prezent

autoritatea politicd a regelui Thiamarcosl. Stapanirea acestuia se intindea de o parte gi dealta a Oltului gi pe ambii versangi ai Carpalilor, avind centrul politic qi militar la Buridava(Ocnila), teritoriu care mai tArau dupd cucerirea romanS, va intra in componenla DacieiMalvensis2.

Civiliza[ia daco-gelilor din nord-estul Olteniei a devenit infloritoare in sec. I i. Hr. - I d.Hr., iar unitatea statului a fost refbcut5 in timpul regelui erou Decebal (87-106 d. Hr.).

Stdp6nirea romanl in Dacia (106-271d. Hr.) reprezintd o epocd de progres in evoluliageneralS a societdfii, dar gi intreruperea procesului evolutiv al civilizaiei geto-dace. Urmeale civilizaliei daco-romane s-au descoperit la Costeqti, Bdrsegti (com. Mihieqti), OcneleMari, Stolniceni qi Govora sat3. in Buridava romand (Stolniceni) a funclionat qi Cartierulgeneral al guvematorului Moesiei inferioare, iar valea Oltului a constituit o important[arteri de legiturl intre sudul gi nordul provinciei romane Dacia, ca qi intre aceasta gi sudulDundriia.

Continuitatea daco-romanl este atestatd documentar pentru sec. IV-VIII, prin desco-peririle de la Stolniceni (fibule datate din secolele VI-VII, care sunt de influenli qi de tra-dilie bizantin[) qi R6ureni (sec. VII-V[I)5. Principala formd de organizare social-economicipentru intervalul sec. V-XIII a fost obqtea sdteascS, care constituie elementul de unitate qi

continuitate, in condiliile in care nu exista incS o organizare statald propriu-zisdu. Stdpenireaereditar[ a pdmdntului qi gruparea satelor in ,,romanii" conduse de jupani - juzi - cnezi, duci

- voievozi a dus la aparilia structurilor administrativ-politice. Juzii : Judelii (de lalatinescul judex, -icis : judecdtor) a devenit sub influenla slavd ,sudeli" ce inseamndjudecStor, de la sud : judecatd. Aceqtia au cdpdtat autoritatea deplind in comunitdlilesSteqti, coordondnd autorit5lile judiciare ale acestora, ce judecau diferite pricini, prinextensie conducitor. Pdstrdnd aceastl calitate, judelul a devenit prin puterea sa economicdgi militar[ institulia adminisffativd a comunitSlii rurale care a continuat vechile confederatiide obqti dinainte de organizarea statuluiT.

Adevlratele formaliuni politice, cu caracter asemdndtor statului de mai tdrziu, suntcnezatele qi voievodatele8 care apar in ordinea cronologicd a izvoarelor istoitce, mai intdi in

1 D. Berciu, Buridava dacicd, op. cit., p. 137 .

2I.H. Crigan, Thiamarcos, unnourege geto-dac,in,,,Origini", Bucuregti, 1977,p. 123.3 D. Tudor, Oltenia romand, ed. a IV-a, Ed. Academiei, Bucureqti, 1978, p. 237: Ct. D. Bondoc, op. cit.,

p.32.a ldem, Cdteva probleme ale epocii romane in lumina cercetdrilor de la Buridava, in ,,Buridava",I,7972,

p. 33; Cf. Gh. Bichir, Continuitatea Si romanitatea populaliei geto-dace in lumina cercetdrilor de la Stolniceni,in SV, \4, 1983, p. 9-13; D. Berciu, Buridatta dacicd, op. cit.,p. 157.

s C. Tamaq,.fstoria Rdmnicului, Ed. Antim Ivireanul, Rm. Vdlcea, 1994, p. 30.6 lbidem, p.31.7 N. Stoicescu (coord.), Constituirea statelor feudale romdneSti, Ed. Academiei, Bucuregti, 1980, p. 32-34;

M. B6zgan, op. cit., p.20-21.8 Cuv6ntu1 cneaz vine de la slavonescul ,,Knjazu" (Kneng) care inseamn6 ,,Regulus", ,,Dominus",

,,Princeps", ori ,,Cipetenie". Monahul Rogerius, in a sa Carmen Mberabile, in care descrie invazia titarilor,spune despre cnezi cd erau cdpeteniile romAnilor. Deasupra cnezilor apar voievozii, alegi dintre cnezi, dar cutendinla de a fi recrutali pe baze ereditare. Pe institulia potitico-sociali a cnezatului se intemeiazi instituliapremergitoare domniei, voievodatul, care are la b"za lui organizdrile locale cu cnezii lor in frunte. Numaidenumirile sunt slave, intrucet aceste formatiuni politice au rm citracter originar, autohton, romdnesc, iar originilelor sunt de gdsit dincolo de contactul romAnilor cu slavii. Pentnr detalii a se vedea: N. Iorg4 Formes btzantineset realites balcaniques,Paris, 1922, p. 88; I.V. Grui4 Obiceiul pdmdntului tnformaliunea instituliilor yechiuluidrept public romdn, Bluouregti, 1942.