MINISTERUL AGRICULTURII SI INDUSTRII ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARA DE STAT DIN MOLDOVACatedra de Viticultura

Basistii Ludmila, anul IV, grupa 43

PROIECT PENTRU INFINTAREA SI EXPLOTAREA PLANTAIEI VITICULE IN GOSPODARIA TARANEASCA DIN LOCALITATEA COSNITA

Proiectul a fost controlat la Nota , semnatura

2012

Proiectul a fost prezentat la catedra la 2012 sub

1

Chisnau 2012

CUPRINS PREFATA 1. CONDITIILE AGROCLIMATICE SI PEDOLOGICE ALE GOSPODARII 1.1 CONDITIILE CLIMATERICE. 1.2 CARACTERISTICA SOLULUI 2. ALEGEREA TERENULUI PENTRU PLANTATIEI CARACTERISTICA SI LUI. INFIINTAREA PREGATIREA

3. PLANUL ORGANIZARII TERENULUI PENTRU PLANTAREA VITICULA SI PREGATIREA LUI. 4. ALEGEREA SOIURILOR DE ALTOI SI PORTALTOI SI REALIZAREA LOR PE TEREN... .......... 5. ARGUMENTAREA SISTEMELOR DE CULTURA, SCHEMA DE PLANTARE SI FORMELOR DE BUTUCI 6. MASURILE ANTIEROZIONALE2

7. NECESARUL MATIRIAL..

DE

8. TEHNOLOGIA INFIINTARII PLANTATIEI VITICULE SI INGRIJIREA VIILOR TINERE SI PE ROD.. 8.1 PREGATIRE PLANTARE VITELOR PENTRU

8.2 PLANTAREA VITELOR 8.3 INGRIJIREA TINERE VIILOR

8.4 ARGUMENTAREA ALEGERII FORMELOR DE BUTUCI, TIPULUI DE SPALER SI CALCULUL MATERIALELOR DE MUNCA PENTRU INSTALAREA LUI. 8.5 TEHNOLOGIA CONTEMPORANA LA INGRIJIREA PLANTATIILOR VITICULE .. CONCLUZII .. BIBLIOGRAFIE

3

PREFATAViticultura este o ramura independent a fitotehniei, iar in preuna cu industria prelucratoare ea devine o ramura a economiei nationale . viticulture se ocupa de cultivarea vitei de vie cu scopul de a optine struguri, care au o valoare alimentara, dietica si curativa. Strugurii pot fi consumatai atit in stare prospata cit si in stare conservata, adica din ei se produc diferite conserve, sirop, stafide, dulceata.4

Bobitele strugurilor contin pina la 35% glucoza, care este poate fi asimilata de organism fara a si inclus in acest process si pancreasul, datorita acestui procedure el este asigurat si strugurii sunt un remediu bun in potriva diabetului. In Republica Moldova suprafat plantatiilor viticule este foarte critica. S-a redus considerabil de la 256 pina la 180 mii ha. In prezent cu scopul stabilirii dezvoltarii viticulturii a fost elaborate un program complex pentru perioada de pina la 2020 in total pentru CSI si pentru fiecare tara in parte. In Republica Moldova se pune ca obectiv de a se ajunge pina la limitele de 200210 mii ha, inclusive soiurule de masa 30-31 mii ha cu o productie globala de struguri -1,2 mil tone, cu recolta de 7 t/ha. Plantatiile viticule vor fi infintate in primul rind in zonele si microzonele cu probabilitatea joasa a temperaturilor critice si cu o inalta cu o inalta asigurare cu caldura si resurse de munca suficiente. O problema principal este si perfectionarea material saditor performant si de calitate. cu

In ultimul timp are loc o crestere a numarului de soiuri cultivate. Trebuie de tinut cont, ca sortimentul trebuie sa include un numar de soiuri otim si justificat. Spre exemplu in gospodariile specializate la productia strugurilor un randament mai optim este de a planta cam 3-5 soiuri tehnice si cam 3-5 soiuri de masa.5

O mare atentie se amplaseaza pe calitatea soiurilor protejata deoarece mai bine de 50% din vita de vie este amplasata in zonele cu vitivultura protejata, in aceasta se fac cercetari in marirea plantatiilor cu soiuri neprotejata cu rezistenta sporita la ingeturi si la diferite daunatori. O atentie deasemenea se acorda si lucrului mecanizat in viticultura, se pune problema in dezvoltarea lucrarilor mecanizate mai mult pe taerea in uscat, operatiuni in verde si nu in ultimul rind recoltarea. Avind in vedere faptul ca plantatia ce urmeaza a fi infiintata va fi amplasata in centrul regiunii vitivinicole de sud-est se prevede o perfectionare a sistemului de cultura a vitei de vie,protectie integrata a plantelor de boli si daunatori sau crearea unor metode noi de cultivare a vitei de vie. Datorita conditiilor ecologice satisfacatoare,asigurarii bune cu material,utilaj tehnic si resurselor umane dezvoltarea viticulturii in aceasta regiune poate inregistra succese mari. In prezent gospodaria SRLFirlaAgro dispune de o suprafata de plantatii de vita de vie de cca 350 ha cu specializarea-struguri pentru masa.

6

1. CONDITIILE AGROCLIMATERICE SI PEDOLOGICE ALE GOSPODARIEI1.1 CONDITIILE CLIMATICE Caracteristica agro-climaterice este caracterizata in tabelul Nr.1 Nr 1 2 Indicii Temperatura medie anuala a aerului, C Temperatura absoluta minima a aerului, C 3 Temperatura medie a aerului in luna cea mai calduroasa , C 4 Longivitatea perioadei fara ingheturi (zile) 5 Data trecerii temperature medie peste +100C 6 Longivitatea perioadei cu temperatura mai mari de 100C 7 Suma temperaturilor active (superioare sub 100C) din timpul vegetatiei 8 Precipitatiele atmosferice anuale , mm Dintre care in perioada de toamna iarna (XI-III) Primavera vara(IV-X) 9 Coeficientul hidrotermic (CHT) 10 Data primului inchet de toamna Valoarea 9.6 -21-23 +21 +22.5 174-189 17.0419.04 178-182 30003250 443 101 342 0.7-0.8 20.097

11 Data ultimului inghet de primavara

24.09 11.0519.05

Din analiza tabelului 1 putem confirma ca conditiile climaterice sun favorabile pentru cultivarea tuturor soiurilor pentru struguri de masa raionate in Republica Moldova, a soiurilor tehnice Aligote,Sauvignon,Reisling de Rhin,Chardonay,Pinot noir. In raport cu cerintele soiului proiectate din table se vede ca numarul zilelor fara inghet din perioada calda a anului depaseste 160, ceea ce dovedeste ca se poate de amplasat soiurile date pe terenul preconizat pentru vita de vie. Media temperaturilor in luna cea mai calda a anului este mai mare de 210C. de aici reiese ca in preuna cu factorii climaterici media temperaturilor din luna cea mai calda a anului ofera unele indicia si asupra caliatii recoltei de struguri . deci cind mediile temperaturilor oscileaza intre 21-22.5 calitatea srugurilor este buna. Suma temperaturulor de la dezmugurit si pina la coacerea tehnica a celuimai tirziu soi proiectat este de 3000-30500C ceea ce dovedeste ca suma temperaturilor active sunt mai mari decit este8

necesar pentru maturatia strugurilor si a lemnului anual sunt mai asigurate. Suma precipitatiilor anuale si din perioada de vegetatie dupa acest factor al raionuilui agroclimateric , terenul este bun pentru vie incit ne indica ca in cursul anului cad 443 mm, rar mai mult sau mai putin. Coeficientul hidro-termic (CHT) arata ca raionul agro-climateric poate sa satisfaca umeditatea necesara pentru viata vitei de vie. Analizind locul dat , preconizat pentru cultivarea vitei de vie, temperaturile minipe pe parcursul a 20 de ani ne arata ca temperaturile medi minime din iarna nu depasesc (-21.-230C). Se accepta cu mare precizie si fara riscuri mari o deviera de 41oCpentru gradientii termici verticali in plus sau in minus intre suprafata solului (s-au a zapezii )si 0.8-1.0 si pep ante intre altitudine de 0 120-140m. tocmai aceste diferente de nivel termic pe vertical sip e versanti arata cind sunt corecte detreminarea , posibilitatilor dea se cultiva sau nu vita de vie protejata peste iarna si inaltimea tulpinei.

9

In legatura ca soiurile protiectate au rezistenta medie la ger se recomanda sistemul de cultura semiprotejat cu tulpina inalta de 0.8-1.0 m iar lastarii pot fi dirijati liber (cordon bilateral). Din motive ca terenul se afla intro zona destul de acceptabila pentru plantarea vitei de vie dar din considerentele ca nimeni nu este asigurat de calamitati asa ca ingheturi care sunt o problema destul de importanta, pentru aceasta este necesar de a intreprinde diferite masuri ca: Retinerea zapezii pentru a prelungii cu 810 zile dezmuguritul. Irigarea din abundenta a solului inainte de dezmugurit aceasta duce la racirea solului, frineaza activitatea radacinelor si procesul de dezmugurit. Dezgroparea bratelor sau a verigelor de rod cit mai tirziu possible daca aceasta nu duce la putrezirea acestora. Ca metoda de combatere a brumelor, ingheturilor tirzii se foloseste fumigatia. Incorporarea ingrasemintelor de potasiu si fosfor pe parcursul verii ceea ce duce la maturarea mai buna a lastarilor.10

Si nu in ultimul timp efectuarea la timp a tuturor lucrarilor in verde cit si in uscat care duce la o rezistenta mai sporita. CONDITILE METEOROLOGICE IN GOSPODARIA .DUPA DATELE STATIUNII METEOROLOGICE Causeni

Luna

T0 medi e lunar a, C0 -3.2 -1.7 2.8 10.2 16.1 19.4 20.9 20.5 16.2 10.1 4.4 -0.3

Bilant ul termi c activ, (t0a), 0 C

T0 minima absoluta ,0C

Umidita tea relative a aerului, %

Cantitat Indicele ea de hidroter precipit mic atii, mm

Ianuarie Februari e Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septem brie Octombr ie Noiembr ie Decemb rie Media anuala

-6 -4.4 -0.6 5.7 11.1 14.4 16.0 15.4 11.2 6.0 1.6 -2.8 3150

40 38 34 42 50 76 69 45 46 27 40 37

11

Suma pe an

1.2 CARACTERISTICA SOLULUI Pentru a cunoaste masurile in care un loc poate corespunde tuturor cerintelor pe care le reclama vita de vie, si pentru a prevedea si evita unele greseli si riscuri, locul se allege in strinsa legatura cu numerosi factori.Unul din aceastia este factorul de ordin pedologic. In rezultatul cercetarilor in cimp si datelor analitice din laborator a solului sa constatat ca invelisul de sol este alcatuit din cernioziom cambiu slab erodat si cernioziom carbonat mediu cu rzerve de humus in12

stratul 0-100 cm 140-280 t/ha, care prin compozitia chimica si insusirile hidrologice corespund conditilor de crestere si rodire a vitei de vie. Component granulometrica a solurilo este lutoargiloasa si mediu lutoasa. Continutul maxim de carbonate in stratul 0-100 cm constituie 8,8-15,2% formele obisnuite, iar de calciu active 4,6-11,0% , cu pH-ul nu mai ridicat de 6,9 si 7,7 . Complexul absorbitiv al solului este saturat cu cationic de calciu si magniu cu predominarea calciului. Continutul imbinarilor de fosfor este scazut, iar de potasiu mijlociu.

CARACTERISTICA AGROCHIMICA A TIPURILOR DE SOL IN GOSPODARIE Tipul Grosi de mea sol solulu i, cm Conti nutul de hum us,% Continutul macroele mentelor mg in 100g sol N P2O K2 O 51 1 1 1.9 1.6

Conti nutul saruri lor nociv e

Continut pH ul ce calcar.% tot solu al bilS Ac al va in tic 6. 7 6. 8 6. 813

Cernio 0-20 ziom cambic 38-48 , slab erodat, 68-78 mediu

3.5 2.7 1.9

24. 23.8 0 21. 27.3 0

lutos pe lut argilos Cernio ziom cambi u, slab erodat, lutoargilos pe lut argilos Cernio ziom carbon atic, mediu erodat, lutoargilos pe lut mediu

100110 0-20 30-40 50-60 90-100 0-20 30-40 60-70 90-100

0.8 2.1 1.8 1.1 0.8 1.9 1.5 0.6 0.4

1 1. 2 1. 2 1. 2 1. 2 0. 9 0. 9 0. 9 1.4 1.4 19. 26.7 2 18. 27.8 8

8.8

4.6 6. 6 6. 8 6, 9

7. 7

8.0 2.0 1.6 21. 2 19. 0 6.0

4.5 4.0

7. 6 7. 4 7. 6 7. 7 7. 7

11.8 7.7 15.8 11.0 15.2 10.8

2. ALEGEREA TERENULUI PENTRU INFIINTAREA PLANTATIEI, CARACTERISTICA SI PREGATIREA LUI Pentru plantarea plantatilor multianuale a fost ales un teren cu suprafata totala de 204 ha. Lotul se afla in parea de sud-est a satului Codreanca. Caracteristica lotului de pamint dupa gradul de inclinatie, expozitie, altitudine. N: Suprafa Inclinarea lo ta pantei (grad) t totala,h a Expozitia Altitudinea fata de nivelul marii, (m)14

1

135

8-10o

SE

100-150

Prin lucrarile principale care stau la baza infiintarii plantatiilor multianuale , se numara in primul rind alegerea terenului. Printr-o corecta alegere a terenului se pun bazele necesare pentru infiintarea de plantatii producatoare de recolte marii de struguri cu rentabilitatea ridicata si asigurata. Pentru a putea corespunde cit mai deplin scopurilor propuse si prevazute prin infiintarea , terenurilor pe care se amplaseaza viitoarea plantatie de vie

trebuie sa indeplineasdaca anumite cerinte , intre care se retine ca principale urmartorele: Sa satisfaca in masura cit mai mare necesitatile de crestere, de fructificatie si de riodire a plantatilor multianuale.

Sa asigure ori sa permita ridicarea indicilor de productivitate a muncii, randamentul masinilor si utilajelor folosite la infintarea si in tehnologie pe intreaga durata a plantarii si a ofere posibilitati de crestere economica. Toate inbunatatire necesare aduse pe parcurs sa se poata realize in interesul economiei productiiei strugurilor cu cheltuieli cit mai mici, pe fondul general al plantatilor viticule.15

Lotul de pamint care a fost ales pentru plantarea vitei de vie, dupa culturile precedente este acceptable. Starea fito-sanitara a lotului , precum si a plantatilor vecine este satisfacatoare. In timpul cercetarilor de cimp n-au fost depistate buruiene periculoase , mai ales pirul gras (Cynodon dactilon).

3. PLANUL ORGANIZARII TERENULUI PENTRU PLANTATIA VITICULA SI PREGATIREA LUI Conform sarcinei proectului indicam urmatoarele date si anume:1.

Suprafata totala 135 ha

2.Raportul procentual intre grupele de soiuri:

Soiuri de struguri de masa 50% Soiuri albe pentru vin 10%16

Soiuri negre pentru vin 40% Configuratia terenului si a formelor pentru calculul dimensiunelor cimpului:

B1

L1 L1=B1 L-lungimea B-latimea Gardul de inclinare constituie 8-100 Expozitia pantei SE Conform datelor date se calculeaza laturile terenului La extremitatile tarlalei se mai proecteaza si drumuride intoarcere cu latimea de 6m, care sunt realizate pentru intoarcerea agregatelor. Una dintre cele mai importante alegerea si amplasarea soiurilor . La solutionarea ei se tine fapt de: probleme este

17

Sortimentul trebuie sa se potriveasca specializarii viticulturei in zona data Soiurile trebuie sa fie amologate in registru de stat Soiurile sa fie amplasate tiniduse insusirele lor biologice specifice. cont se

Pina la plantarea vitei solul se examineaza in vederea prezentarii agentilor patogeni ai putregaiului radacinelor, larvelor de carabusi, girgiritelor vitei de vie , vermele sirmar. Pentru distrugerea lor pe terenurile in care sau depistat careva daunatori enumerati mai sus se vor aplicainsecticide, fundicide iar pe terenul pe care sau depistat putregaiul radacinelor viat da vie se va planta abia peste 2-3 ani in scopul de a preveni aceasta contaminare. Suprafat totala constituie 135 ha Suprafat fisiei constituie .ha de protectie interne si externe

Suprafata drumurilor magistrale ..ha Suparfata drumurilor intre tarlale ..ha Suprafat drumurilor intre parcele ..ha Suprafata fisiilor de intoarcere ..ha Suprafata utila constituie .. ha

18

4. ALEGEREA SOIURILOR DE ALTOI SI PORTALTOI SI REPARTIZAREA LOR PE TERENAprecierea si amplasarea soiurilor proectate au fost facute tininduse cont de urmatoarele conditii: Particularitatile lotului destinat pentru sadire vitei de vie Particularitatile pegologice climaterice , topografice si19

Regimul termic Luminozitatea

Umiditatea

Altitudinea Relieful si expozitia terenului Existenta forei de munc

Necesitatea de productie

Particularitatile biologice ale solului Alegerea soiului sau facut conform cerintelor petei interne si esterne Soiul este amplasat corespunzator insusirelor particulare sub aspect insusirelor generale si a conditiilor climaterice. Distante de plantare sau stability in urma cercetarilor stiintifice cit sip e unele considerente de care sau tinut cont ca vigoare de crestere a portaltoiului si altoiului, precum si bonitatea solului. La alegerea portaltoilui pentru vita de vie sa tinut cont de continutul de calcar active in stratul de sol 0-100 cm, precum si de gradul de afinitate a combinatiilor soiului. Prin component chimica si insusirele hidrofizici terenul corespunde cerintelor de crestere a plantatiilor multe anuale.20

Trenul satisface in masura cit mai deplina necesitatea de crestere de fructificare si de rodire a plantatiilor multianuale si a sortului proectat din plantatia data. Distant deplantare in proectul dat este apreciata dupa starea de fertilitate si inclinare a locului pe forme de relief. Deasemenea distant de plantare depinde si de posibilitatile de mecanizare a tehnologiilor de producer a strugurilor de masa. Tehnologia mecanizata mai intens duce la reducerea considerabila a zile-om de lucru. Odata cu determinare desimei plantelor sa tinut cont de doi factori foarte inportanti: iluminarea si eroziunea solului. Cantitatea si calitatea luminei pe terenul dat este in strinsa legatura cu forma reliefului si orientarea rindurilor este bine luminata in tot cursul zilelor insorite. INSUSIRELE AGROBIOLOGICE PRINCIPALE ALE SOIURILOR DE VITA DE VIEParticularitatile agrobiologice Soirile Cardin Mold al ova II dec lunei aprili e IIIlun a Alb de suru ceni III dec aprili e Char donn ay Aligo te III dec lunei aprili e Sau vig non IIId ec apri lie Pinot gris III dec prilie Merl ot III dec aprili e Caber ne III dec aprilie

1 inceputul Incep dezmuguritului utul lunei aprilie 2 Inceputul Mijloc infloritului ul

Mij. Dec.I II a lunei aprili e I dec I a lun dec.

I dec I lunei dec

I dec I dec I dec lunei iuniu iunie21

lunei iunie 3 Inceputul Augus maturarii(pirga) t-

iunie

4 Maturarea consum

de Timpu rie

5 Numarul de zile de la dezmugurit pina la maturarea de consum 6 Bilantul termic active 7 Durata perioadei de maturare a boabelor 8 Directia de utilizarea recoltei

120125 23002450 123130 Consu m in stare proas pata

lun ei iuni e Sept Sept Augu Sept Sep embr embr st embr tem ie ie sept ie brie octo embr octo oct mbri ie mbri om e e bire Tirzi Medi Mij. Medi Me e e Lune e die i sept embr ie 160 150- 140- 150- 140 155 145 152 2890 3000 160 2850 2900 150 2680 2750 2800 2850 150 265 0275 0 140

iunie

a lunei iunie

iunie

Sept Sept embr embr i ie octo mbri e Medi Tirzi e e

Septe mbrie octom prie Tirzie

140

150

156

2600 2700 140

2800 2880 150

28902920

Pentr u pastr are

Cons un cure nt

9 Solurile recomandate

Vin de cons um cure nt si de calit at Cerni Ciorn Cern ozio iozio obisn m m uit , obisn obisn luto uit uit argil luto oase argil oase

Vin brut si sam paniz are

Vin

Vin

Vin

Vin arom at de zirma

10 Pante S SV S SV S SV S, recomandate SE SE SE SV, SN SE

Cer n obis nuit , luto argi loas e S NV S SVSE NV SVS E

Cern obisn uit , luto argil oase

Cern obisn uit , luto argil oase

Cern obisn uit , luto argilo ase

S NV S NV S NV SVSE SVSE SVSE

22

11 Vigoarea de Putern crestere ica 12 Rezistenta la -17 ger 13 Resistenta la sensib boli el 14 Masa 180strugurelui 290 15 Recolta t/ha 14 16 Continutul de zahar, g/dm3 17 Continutul de aciditate titrabila g/dm3 18 Transportabilitate a 19 Pastrarea 120180 5-8 Medie

Vigur Medi oasa e -22 -24 Nor m 310330 151516% 9-10 Mare Mare Sem sibel 225230 9-14 1718 7-8 Medi e medi e

Medi e -24

Slab a -24

Me die -20

Medi e -24

Medi e -22

mijloc ie -22

Sensi Sensi Sen bel bel sibe l 60120- 150 70 150 6-7 107.511 8 170- 1817 200 19 6-9 8.8-9 8.59 Medi e Slab a Sla ba

Sensi Sensi rezist bel bel ent 90 6-7 1718 8.5 Slab 115 1112 180220 5-8 Medi e 105110 7-8 19-20 9.5 Medie

23

5. ARGUMENTAREA SISTEMELOR DE CULTURA, SCHEMELE DE PLANTARE SI FORMELE DE BUTUCIDenumirea soiului Cardinal Moldova Alb de suruceni Merlot Pinot gris Caberne chardonnay Aligote sauvignion Sistemul de cultura Protejat Semiprotejata Semiprotejata Semiprotejat Semiprotejata Semiprotejata Semiprotejat Semiprotejata Semiprotejata Distantele de plantare, m x m 3x1.5 3x1.5 3x1.5 3x1.25 3x1.25 3x1.25 3x1.25 3x1.25 3x1.25 Forma butucilor Evantai cu brate scurte Cordon bilateral Cordon bilateral Cordon bilateral Cordon bilateral Cordon bilateral Cordon bilateral Cordon bilateral Cordon bilateral

In urma cercetarilor effectuate sa ajuns la conluzia ca forma de evaintai cu brate scurte pentru terenul dat este cea mai rentabila forma de cultivare a plantelor multeanuale de vita de vie. Sa tinut cont de temperaturile scazute care sau inregistrat in acest sector climateric, de terenurile care se intilnesc si nu in ultimul rind de sistemul de cultura ales. Formele trebuie sa asigure atit cerintele biologice cit si conditiile de cultura a unei recolte inalte si calitative.24

In regiunele cu vita de vie protejata a folosi forme fara tulpina iar in regiunele neprotejate formele tulpinelor pot avea diverite forme si naltimi. Pe solurile umede si fertile se aplica forme mari cu brate multe. Pe solurile sarace cu putina umeditate de nutritie se aplica forme de butuci mici. Mai depinde si de soiurile fie viguroase fie slab viguroase se alege tipul de crestere forme mari sai mici.

25

6. MASURILE ANTIEROZIONALE La baza acestei masuri sta organizarea corecta a terenului luind in vedere amplasarea drumurilor ,precum si directia rindurilor de vie. Toate lucrarile de prelucrare a solului se vor efectua numai dea curmezisul pantei. Masurile agrotehnice prevad o multime de masuri antierozionale special de intretinere a solului: Inerbarea spatiului dintre rinduri si aretelei de drumuri afinarea adinca si fusionarea spatiilor dintre rijnduri. Se prevede inerbarea drumurilor dintre tarlale cit si a celor intercelulare. Drumurile care nu se inerbeaza trebuie systematic gradate. Prima afinare se face odata cu introducerea ingrasemintelor de azot, fosfor si potasiu.No

Masurile

Inclinar ea pantei Pe toate pantele

1

Inerbarea turor drumurilor

Termeni i de efectuar e Primave ra toamna

Tehnologia de efectuare a masurilor

Denumir ea masinelo r Se inerbeaza 100% din suprafata SZT-3.6, drumurilor, incepind cu primul an SZU-3.6, de plantare cu sparceta SON-2,826

2

infara de zonele de intoarcere Inerbarea spatiilor dintre rinduruma rul de vite la un i

transcauziana 50 kg/ha 5-120 Primava ra toamna Se seaman amestecuri de ierburi paisul de livada 7 kg/ha raigras de pasune 6 kg/ha, pir crestat 5 kg/ha. Ianainte de semanat se introduce ingraseminte doza la 1 ha N60 P60 K60 (substanta active). Ierburile sitematic trebuie cisite (la atingerea inaltimei de 15-20 cm). mulciul ramine pe teren. Se inerbeaza 40% (1.2-1.5m) din suprafataspatiilor dintre rinduri incepind cu primul an de vegetatie. Se efectuiaza in fiecare an incepind cu anul 4 dupa plantare prin mijlocul fiecarui al 3-lea spatiu dintre rinduri la o adincime de 4055 cm cu o inaltime de 8 cm. odata cu efectuarea afinarii se introduce ingraseminte minerale N90 P90 K90 kg/ha Se efectuiaza de 3 ori pe an, odata cu afinarea solului la adincimea de 18-20 cm.

perfectio n. SPK-2, SZN-1.4, SZS-2.1, KRV-1.6

3

Afinarea adinca

Pe toate pantele

Primava ra toamna

PRVM-3, PRVM5300, MVU-2

4

Fisionarea

5-120

Iunieiulie

CSG-5, CMC-2.6

27

7. Necesarul de material saditor , organizarea pepinierii si tehnologiilor producerii butasilor de altoi , portaltoi si a vitelor Necesarul de material saditorSoiul de altoi si portaltoi Planul de plantare, ha Distant de plantare mxm Numarul de vite la 1 ha, buc Numarul de vite pentru toata suprafata, buc 42543.6 42543.6 42543.6 Total+fon dul de rezerva 10%,buc 46798 46798 46798

Cardinal pe RxR 101-14 Moldova pe RxR 101-14 Alb de suruceni RxR 10114 Chardonna y pe RxR 101-14 Aligote RxR 10114 Sauvignon RxR 10114 Merlot BxR co2

3x1.5 3x1.5 3x1.5

2222 2222 2222

3x1.25 3x1.25 3x1.25 3x1.25

2666 2666 2666 2666

43340 43340 43340 62384.3

47674 47674 47674 68622.628

Pinot gris RxR 10114 Caberne RxR 10114 In total In total pe soiuri de portaltoi RxR 10114 In total pe soiuri BxR CO2

3x1.25 3x1.25

2666 2666

62384.3 62384.3

68622.6 68622.6

444804 257651

489284 283416

42543.6

46798

Materialul saditor va fi procurat de la firma moldoamericada Sauron.

8. TEHNOLOGIA INFIINTARII PLANTATIEI VITICULE SI INGRIJIREA VIILOR TINERE SI PE ROD 8.1 Pregatirea vitelor pentru plantare Lucrarile de amenajare ,fertilizare pregatire a solului se face in scopul creerii in sol a celor mai bune conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantatiilor. Introducerea ingrasemintelor organice-minerale in dependent de continutul lor natural in sol v-a crea un agro-fon stabil si uniform aprovezionind optimul cu azot, fosfor, si potasiu suprafata care va fi plantata. Pentru ameliorarea insusirilor solului conform configuratiei terenului , pregatirea solului se va face29

de la caz la caz, prin desfundarea suprafetei totale intro singura directie. Desfundarea se efectuiaza la o adincime de 60 cm. Acesta are in prmul rind functia de aerisirea solului si afinarea lui, pentru a permite mai usor de a se dezvolta radacinele. Desfundarea se face nu mai tirziu de 5-6 luni inainte de plantare. Inainte de plantare este necesar de o nivelare a terenului in doua directii pentru a elimina crestele si santurile ramase in urma desfundatului. Plantarea vitei de vie pe loc permanent in conditiile Moldovei se esfectuiaza primavera (in adoua jumatate a lunei martie inceputul lunei aprilie). Plantarea se efectuiaza numai cu conditiile de categoria STAS-ului SM-207-2000, cu concresterea deplina a conditilor de altoi si portaltoi si a sistemului radicular. FASONAREA prima operatie pentru plantare consta in scurtarea corditelor la un anumit ochi si a radacinilor la o anumita marime de citva centrimetri. Lastarul vitei de vie se scurteaza la 2-3 ochi. Daca sunt doi lastari bine dezvoltati pe fiecare dintre ei se lasa cite 2-3 ochi. Acesta asigura o dezvoltare buna si o inradacinare buna a butucilor, creaza conditii pentru o productivitate buna pentru anii urmatori. De pe partea supterana a tulpinei se inlatura toate radacinele superioare si laterale. Radacinele principale se taie la 10-12 cm, in cazul plantarii cu burghiul hydraulic si la plantarea in gropi la 18-20cm.30

INMUIATUL materialul se deshidrateaza in timpul pastrarii peste iarna si din cauza presiiunei negative din toamna, deaceaia dupa fasonare materialul se inmoaie in apa pentru recuperarea umeditatii fiziologice perduyte in decursul de 1-2 zile. FISA TEHNOLOGICA LA PLANTAREA VITEI DE VIEDenumire a lucrarii Unitati le de masur a Volum ul lucraril or Nor ma de lucru Necesitat Component Termenul ea de agregatului executarii om-zile Marca Marca tractoru masin lui ei agrico le 404.3 manual Pina la transport are 21 T-25A 1PTS2 Pina la folosire Desc riErea scurt a

Pregatirea pichetelor pentru pichetare Transport a pichetelor pe teren Inmuerea butasilor Pregatirea butasilor pentru plantare Dezinfect a buasilor Transport ar Butasilor la locul de plantare Ingropare a butasilor temporar in cimp Transport a Apei pentru

Mii buc Mii buc Mii buc Mii buc Mii buc Mii buc.

444.8

1.1

444.8

21

444.8 444.8

31.7 1.89

14 235

Manual Manual

444.8 444.8

40.4 9.8

11 45

Manual T-25A 1PTS2

Mii buc

444.8

40.3

11

Manual

t

2087

71

MTZ-82

ZJV1.831

udarea butasilor in timpul plantari Inmuierea butasilor in zeama de lut si baligar cu transporta la locul plantarii Sapatul gropilorcu ajutorul hidroburul Plantarea butasilor Musuroitul butasilor Cultivarea solului dupa plantare in 2 directii Legatul lastarilor de tutore Plivitul lastarilor verzi -prima Plivitul lastarilor verzi a doua oara Copilitul

Mii buc

444.8

3.9

113

Manual

Mii buc Mii buc Mii buc ha

444.8

1.4

311

T-70V

OPV1200 GB35/28

444.8 444.8 408

1.7 1.7 10.

249 249 40 T-70V

Manual Manual KRV-3 KMO3 BZTS1

Mii buc Mii buc Mii buc

LUCRARILE DE INGRIJIREA IN VERDE 444.8 0.8 675 Manual 444.8 1.0 297 Manual

444.8

1.1

255

Manual

Mii buc Ciupitul Mii buc Musuroitul Mii butucilor buc INGROPAR Mii EA buc Boronitul primavara devreme ha

444.8 444.8 444.8 444.8 176.4

0.4 0.4 0.8

707 707 373 25/16

Manual Manual Manual

Manual T-70A LUCRAREA SOLULUI 6.4 17 T-70V

BZTS132

Cultivatul ha in preuna cu fisionarea Prasitul ha Aratul intre rinduri Prigatirea pichetelor pentru pichetat Ha

176.4

4.29

58

T-70V

PRVM -3

72 176.4

0.1 5.5

457 18

Manual T-70V PRV-3

INSTALAREA MIJLOCELOR DE SUSTINERE A VIEI Mii buc

8.2 PLANTAREA VITELOR Plantarea se v-a efectua cu ajutorul burghiului hydraulic GB-35/28. Odata cu plantarea se introduce si ingrasemintele minerale sub forma de solutie slaba,33

care contine 12 kg de azot de amoniu, 19 kg superfosfat si 10 kg sare de potasiu calculate la 1000 de butasi cu cheltuieli de 5 litri de solutie la un butas. La plantarea manuala in gropi lungimea trebuie sa fie de 15-18 cm. gropile pot fi sapate cu hirletul , ele fiind de 35-30cm latime iar adincimea lor sa nu depaseasca cu 10-15 cm lungimea vitelor. In groapa se introduce un amestec de mranita cu sol 3-5 kg si superfosfat 100-200 g. Se toarna in ea 10-15 l de apa. Si dup ace a patruns bine in sol apa groapa se umple cu pamint facinduse musuroiul. In anul I de vegetatie, daca anul este secetos se vor efectua 2-3 udari la care se vor cheltui cite 10 l de apa pentru fiecare butuc. Lichidarea golurilor in plantatii se face dupa aprobarea si inventarierea lor in (august-septembrie). II an de vegetatie 10% III an de vegetatie 5% din numarul plantelor sadite.

8.3 INGRIJIREA VIILOR TINERE LUCRARILE DE INTRETINERE A PLANTATILOR34

Lucrarile de intretinere va plantatiei tinere in vita de vie include urmatoarele lucrari , care trebuie sa raspunda la anumite sarcini inter care se enumera: Crearea in masa a solului si in plantatita in conditiile de viata care sa satisfaca cerintele vitelor noi plantate pentru inradacinare, pornire si crestere a radacinilor si a lastarilor, constituie una din sarcinile principale a complexului agrotehnic in plantatiile tinere. Asigurarea vitelor nou plantate contra accidentelor climatice, contra bolilor si daunatorilor,este o alta sarcina a complexului agrotehnic. Formarea rapida a tulpinii, pregatirea tuturor vitelor din plantatii pentru intrarea pe rod a tulpinii pe rod si crearea bazelor necesare pentru etapele urmatoare, perioada de rodire deplina constituie alta sarcina principala complexului agrotehnic .

SISTEMUL DE INTRETINERE A SOLULUI IN VIE Include combaterea in permanenta a buruienilor ceea ce este important pentru inbunatatirea fertilitatii solului, conditiilor fizice cum ar fi cele hidrice, de aeratie si microbiologice, precum si pentru stabilirea proceselor de eroare. In vii solul se intretine ca ogor negru respectind masurile agro-tehnice35

anteriozionale. Toamna dupa terminarea tuturor lucrarilor in vii se afineaza solulpentru a acumula rezerve de apa din precipitatii. In viile tinere afinarea solului se face la adincimea de 15-18 cm spre butuci pentru a acoperi baza tulpinei. Primavara se boroneste la adincimea de 3-4 cm iar primavara si vara se cultiva in mediu de 4 ori la adincimea de 1015 cm. solul se cultiva concomitent cu boronirea. O deosebire importanta are intelenire solului intre intrevalele dintre rindurile vitei de vie sub forma de fisii cu latimea de 1.2 -1.5 m. Inerbarea se face in dependenta de inclinarea pantei. Prelucrarea solului pe rindurile de vite se prevede numai manual, incit gradul de inclinare a pantei este mai mare de 5o. ADMINISTRAREA INGARSEMINTELOR Pentru a asigura un regim nutritiv optimal si a mari rezistenta la ger, seceta si alte conditii neprielnice , pentru a mari recolta si calitatea ei se introduc ingarsemintele organice si minerale. Ingrasemintele se introduc in cantitatea necesara, pentru a optine o productie sporita si longevitatea cit mai mare a plantatiilor. Ingrasemintele pe baza de azot se aplica anual inainte de cultivarea terenului si inceperea vegetatiei , fosfatice si poasice in amestecul 1:1 odata in 2-3 ani (marind doza de 2-3 ori) primavara timpului cu ajutorul masinei MVU-2 altor agregate , la adincimea de 20-35 cm.36

In viile tinere ingrasemintele minerale (NPK)se introduc inainte de semanatul jeburilor in doze de 60 kg/ha-substanta activa. Dozele de inrasemintele in vii sunt proiectate in corespodenta cu recomandatiile de folosire a ingarasemintelor in RM. SISTEMUL DE MASURI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Fara de un sistem de combatere si daunatorilor nu se poate optine la viile tinere pe viitor o recolta de calitate, iar plantatile pierd rezistenta la ger si seceta ceea ce poata duce la pierirea plantatilor. Bolile si daunatorilor provoaca pagube mari in viticultura si pomicultura, mai ales cele sezoniere. Dintre daunatorii mai periculosi sunt moliile si acarienii. Avind in vedere preturile majore ale preparatelor si inadmisibilitatea impurificarii mediului inconjurator e necesar de aplicat un sistem integru de protectie a plantatiilor viticule pentru reducerea numarului de prelucrari. Dintre bolile fregvente si deosebit de periculoase, care pot distruge vitele tinere se numara mana(Plasmopara viticula) si oidium(Ulcinula necator), dar mai ales prima. De aceea impotriva acestor se duce o lupta foarta cruncina. Lupta impotriva atacurilor de mana se duce prin utilizarea produselor cuprice si acuprice. In prima37

parte a perioadei de vegetatie utilizarea produselor acuprice este indicata si pentru efectul lor, stimulativ asupra cresterii lastarilor tinere a vitei pe linga cel funghicid de aceea utilizarea succesiva a acestor este pe cit de indicata pe atit de necesara. Dintre produsele cuprice zeama bordoleza este cea mai intrebuitaeata in practica viticula. Protectia contra manei se efectuiaza in plantatiile tinere indata la aparitia frunzelor ce atinc 4-5 cm. Prima tratare se efectuiaza in cazul cind conditiile sunt favorabile pentru infectare cu mana si fainarea in faza de crestere a lastarilor pina la 15-20 cm . Daca temperatura medie in timp de 24 de ore depaseste 160 atunci se efectuiaza tratarea cu 1%de ziama bordoleza in combinatie cu sulf 80% p.u. (912kg/ha). Daca temperature este peste normele indicate atunci se aplica OXIHOM 80% (2kg/ha) sau oxiclorura de cupru 90%(6kg/ha) in combinative cu unul dintre urmatoarele preparate: Baileton 25%(0.3kg/ha) Impact 25%(0.1-0.125 l/ha) La soiurile foarte sensibele la antracnoza prima tratere se efectuiaza dupa aparitia primelor simptome de boli cu preparate ce contin cupru.38

A doua tratare se efectuiaza obligatoriu obligatoriu in perioada ramolirii inflorescentelor contra manei si fainarii cu urmatoarele preparate : Rodomil MT(3kg/ha) Mical 75%(3-4 kg/ha) Vectra 10%(0.3l/ha) La soiurile sensibele la antracnoza si tolerante la mana si fainarea tratarile se efectuiaza cu zeama bordoleza in combinative cu sulf (9-12 kg/ha). Tratarea III si IV se efctuiaza dupa inflorire sip e parcursul vegetatiei cu aceleasi preparate analogice ca si la a doua tratare. Ultima tratare la combinarea mani se efctuiaza obligatoriu cu zeama bordoleza.

39

8.4 AGUMENTAREA ALEGERII FORMELOR DE BUTUCI, TIPUL DE SPALER SI CALCOLUL MATERIALELOR SI FORTELOR DE MUNCA PENTRU INSTALAREA LUI In perioda de formare a vite de vie este necesar sa se execute teari pentru formarea unor forme corespunzatoare specificului de crestere si rodire a soiurilor, care sa permita executarea cu usurinta a lucrarilor de taiere, tratamente fitosanitare, lucrarea solului si recoltarea strugurilor. Proectul prevede ca prin lucrarile anuale in perioda de repaus si a lucrarilor in verde, a executa taieri care sa asigure forme-cordonul orizontal bilateral cu 2 tulpini. Cordonul orizontal bilateral cu 2 tulpini, se caracterizeaza prin prezenta unei tulpini cu inaltimea de 0.8-1.0 m , ce poarta 2 brate orizontale cu verigi de rod. Verigele de rod se formeaza pe ramificatiile multe anuale, uniform amplasate la o distanta de 20-25 cm una de alta. In timpil plantarii butasi se scurteaza la 2-3 ochi. In anul al 2 taierea scurta se repeta. Formarea tulpinei se face in al 2-3 lea an dupa lantare. In acest caz la40

sfirsitul lui iunie inceputul lui iulie(cin cresterea vegetativa a lastarilor decurge inca destul de intens), in cazul cind lungimea lastarilor verzi depaseste inaltime viitoarei tulpini se executa cirnitul la nivelul 1.0 m. La o crestere mai putin intesiva a lastarilor cirnitul poate fi inlocuit prin indoirea orizontala a virfurilor lastarilor verzi. Proectul dat prevede sistemul de cultura semiprotejata, reprezentind forma de butuc, combinata din tulpina verticala si elemente din cultura protejata sub forma de brat sau de verigi de rod, situate le baza butucului si destinate pentru a fi ingropate peste iarna. Proectul dat recomanda aceasta forma a fi formata pe baza a doia tulpini. In cazul peirii ochilor sau a tulpinei, in iernele geroase de a compensa ochii periti si de a reface tulpina pe baza elemntelor verigii de la baza tulpinei intrun imp mai scurt. Tehnologia formarii tulpinei este analogica celei de la cultura neprotejata, iar formarea etajului de kjos al butucului se efectuiaza incepind cu anul intii pe baza lastarilor ce cresc la baza butucului. Etajul de jos poate fi format sub forma de brat permanent. Coardele de rod se leaga pe o sirma amplasata la 20 cm de la suprafata solului. Etapele principale a vitelor de vie de formare sunt descrise in indrumarile agrotehnice pentru vie

41

INSTALAREA SUPORTURILOR IN PLANTATII SI A MIJLOACELOR DE SUSTINERE Suporturile sunt menite sa creieze condiitii fovorabile pentru folosirea mai rationala a luminei, caldurei, repartizarea uniforma in spatiu a organilor vitelor de vie si a usura efectuare lucrarilor agrotehnice. In vii, inainte de a instala spalierea, ca fiecare butas se instaleaza cite un suport pentru a preveni ruperea lastarilor. Ca mijloc de sustinere in vii sa prevazut spaleri de beton 2.40 m inaltime la cei mijlocati si 2.80 m la cei fruntasi care urmeaza a se instala in anul intii sau doi de intretinere. Stiilpii fruntasi trebuie sa fie mai lungi si mai traini decit cei mijlocasi, deoarece infara de butuc ei suporta si putere de intindere a sirmei. Proectul prevede ca stilpii fruntasi sa fie fixati contra forta, deci din partea interioara a rindului li se pun proptele, inclinatia bazei caruia fata de nivelului42

solului e de 55-60 0, iar distanta de le stilpul fruntasi de un metru proptele sun fixate cu sirma aproximativ 20-25 cm de la capatul superior al stilpului fruntas. Stilpii mijlocasi se fixaeza in rinduri la distanta de 6.58 m. Stilpii se instaleaza cu ajutorul masinei SP-2,UAS1A, ZSV-2. Conform sistemului de formare a butucilor si a distribuirei lastarilor proectul prevede spalerulk cu 4 nivele si 5 rinduri de sirma. Pentru desfasurarea sirmei exista dispozitive de panatoare , pe care se inbraca bobinele de sirma Standart, iar la intinderea ei se foloseste scripetele, pirghii de tipGRIPP trolii LRD-85, LPS-1 si masina UNP-6. Intinsul sirmelor se incepe de la etajul superior spre cel inferior. Pe stilpei mijlocasi sirmele se fixeaza mobil cu ajutorul scoabelor sau inelurilor din sirma. Grosimea sirmelor care se intinde de la inaltime tulpinei si a urmatoarei sirme care urmeaza dupa ia trebuie sa fie de 3, 4 mm,urmatoarele sirme avind diametrul de 2.5 mm. Sirmele de sus trebuie sa fie parelele pentru a retine lastarii intre ele. Ca rezultat se reduc cheltuiele de munca la efectuarea legatului lastarilor, deasemenea se inbunatateste iluminatul butucilor precum si starea fito sanitara a plantatilor , sporeste maturare coardelor si coacerea strugurilor.

43

CONSTRUCTIA SPALERULUI VERTICAL CU ETAJE DUBLE DE SIRMA IN PARTEA SUPERIOARA PENTRU SISTEMUL DE CULTURA PROTEJAT

Distanta dintre 50/45-50

sirme

constituie:

30-35/30-35/45-

CONSTRUCTIASPALERULUI VERTICAL CU ETAPE DUBLE DE SIRMA IN PARTEA SUPERIOARA PENTRU SISTEMUL DE CULTUTA SMIPROTEJATA

1- stlp frunta; 2- srm de rsucire; 3- stlpancor; 4- stlp mijloca; 5.1 etaje solitare de srm; 6- etaje duble de srm.44

Distant dintre sirme constituie:20-25/35-40/35-40/2025/30-40/30-40N INDICI car din al 1 2 3 4 Suprafat ha 19. 1 Distant de 3x6 plantare m x m Numarul de 624 rinduri Forma Eva butucilor ntai cu mul te brat e m ol do va 19 .1 3x 6 62 4 Ev an tai cu m ult e br at e 12 60 10 08 4 12 60 89 85 .9 68 01 .6 23 7. 9 su ru ce ni 19 .1 3x 6 62 4 Ev an tai cu m ult e br at e 12 60 10 08 4 12 60 89 85 .9 68 01 .6 23 7. 9 SOIURILE ch sau alig ar vig ote do non nn ay 16 16. 16. .3 3 3 3x 3x8 3x8 8 52 7 Co rd on bil at er al l 527 527 mer lot cab ern e 23. 4 3x8 762 Pi no t no ir 23 .4 3x 8 TOTA L TOTAL+ REZERV A DE 5%

23. 4 3x8 762

176. 4

76 2 Cor Cor Cor Cor Co don don don don rd bila bila bila bila on tera tera tera tera bil l l l l at er al

5742

5 6 7 8 9

Tipul de spaler Stilpi fruntasi, buc Stilpi mijlocasi, buc Tutore

BETON 126 0 100 84 10 75 64 54 10 75 75 88 .8 11 64 6. 7 23 3. 6 107 5 645 4 107 5 758 8.8 116 46. 7 233 .6 107 5 645 4 107 5 758 8.8 116 46. 7 233 .6 154 4 926 6 154 4 109 72. 8 168 40. 2 335 .6 154 4 926 6 154 4 109 72. 8 168 40. 2 335 .6 15 44 92 66 15 44 10 97 2. 8 16 84 0. 2 33 5. 6 1163 7 7741 2 1163 7 8264 2.5 1056 85.5 2529 12218.8 81282.6 12218.8 86774.6

126 0 Sirma cu 898 d=2.4mm,kg 5.9 Sirma du 680 d=3.0mm,kg 1.6 Sirma cu 237 d=3.5mm,kg .9

1 0 1 1

110969. 7 2655

45

8.5. TEHNOLOGIA CONTEMPORANA DE INGRIJIRE PLANTATILOR VITICULE In plantatile viticule roditoare de struguri toate procedeile agrotehnice indeplinite urmaresc scopul de a optine productie inalta de struguri-marfa de calitate superioara, prelungirea periodei de exploatare a viilor si sporirea eficientei economice a productiei de struguri. Lucrarile agrotehnice effectuate in plantatii viticule pe rod pot fi clasate in 2 grupe : lucrarile ce se aplica la butuci si lucrarile ce se aplica la sol. Dintre lucrarile ce aplica la butuci putem enumara urmatoarele lucrari cu ar fi : teiatul in uscat, legatul in uscat, copcitul, operatile in verde care au cea mai influenta activitatea asupra dezvoltarii si optinerei46

unei productii moderna si calitativa, protectia plantelor la boli si daunatori, utilizarea substantelor active biologice si nu in ultimul rind fertilizarea suplimentara extraradiculara. Din lucrarile solului putem enumara urmatoarele lucrari:lucrarile si mentinerea ogorului negru, inplimentarea ingarsemintelor, utilizarea erbicidelor, irigarea si lucrarile antierozionale. Taiere vite de vie nu este altceva decit o operatie chirurgicala care necesita o atentie enorma si foarte deosebita caci de ea depinde in cea mai mare masura activitatea butucului in urmatoarele faze. La aceasta operatie trebuie de tinut cont de metoda alesa (folosita) la sistemul de taiere scurt , sistemul de taiere lung, sau la cel mixt. La alegerea metodei de taiere sa va tine cont de biologia butucului, de vigoarea de crestere si dezvoltare, de solul unde este cultivate vita de vie. Taierea poate sa fie de formare, de rodire, de regenerare, taieri speciale. Taierile de formare se folosec la formarea si la darea formei butucului, cea mai rapida si mai eficienta este metoda rapida de formare.

47

CONCLUZII In ultimii ani schimbarile economice cera au avut loc au dus la majorarea cereii produselor la vicule atit cit la strugurii de masa cit si la strugurii pentru vin. Comsumul strugurilor de masa pe piata mondiala cit sic ea interna este in continue crestere. Iar in RM plantarea vitei de vie in ultimii 15 ani a suferit distrugeri majore, si de aceea a dus la un deficit de produs pe piata.48

Moldova detine un sir de avantaje in sfera viticula. Aceste avantaje include clima moderata, solurile excelente, disponibilitatea resurselor active, experienta secular si nu in ultemul rind o reputatie a fructelor si a produselor horticule pe petile de export(in special in tarile CSI) cistigata datorita calitatii gustative deosebite si unice in felul lor care nu au concureni da a tine pept acestora. Inplementarea acestui proect este convinabil atit din punct de vedere economic care adduce un venit financiar cit si o cit si o acoperire a cerintelor de piata necesare.

EFICACITATEA ECONOMICA DENUMIREA INDICILOR ROADA Productia globala Costul productiei globale UNITATEA INDICII DE MASURA PROECTULUI t/ha Tone Lei 10.11 1784.2 1137576049

Pretul de cost al productiei globale Sinecostul la 1 t Venitul total Venitul la 1 ha Cheltuielile de munca la 1 ha Cheltuielile de munca la 1t Rentabilitatea Durata explotarii depline a plantatiilor

Lei Lei Lei Lei Om/ore Om/ore % Ani

5041233 4466 6334527 35910 806 72.7 125 4,5

Deviziile financiare pentru pregatire terenului si a solului, sadirea si ingrijire plantatiilor pina la rodirea deplinaau fost extrase din: Indrumarea a normelor cadru de lucru la lucrarile agricole in Moldova Salariul de bazza pentru lucrarile manual si mecanizate este alcatuit in conformitate cu Legea RM salariile tarifarenr. 1305-XIIde la 25.02.93 cu schimbari si modificari 28.06.2002 nr 853.

50

PROPUNERI In urma inplimentarii acestui proect va duce la crestere si la dezvoltarea viticulturei in regiunea centrala cit si in cospodaria taraneasca VILCU. Infiintarea plantatiei viticule va duce la folosirea terenului care se afla sub o panta de 8o si care va stisface urmatoarele conditii: Va usura indicia de productivitate a muncii in aceasta regiune, va permite asigurarea petii interne cu51

struguri de masa care la momentul actual este o insuficienta de calitate si cantitate. Va permite asigurarea cu materie prima fabricele de vin din apropiere si va duce la optinerea unu vin de calitate care va fi foarte greu de facut o concurenta. Va oferi noi bastinasa. locuri de munca pentru populatia

BIBLIOGRAFIE 1.Viorel Cheregi. VITICULTURA Universitatea din Oradia :Editura

2.N. Perstniov, Surugiu V., Morosan E., Corobca V. VITICULTURA.-Chisinau: FEP Tipografia centrala, 2000

52

3.Talda E.N., Romanov I.I., SOIURI DE VITA DE VIE IN MOLDOVA-Chisinau: Editura Cartea moldovneasca,1900 4.Nicolaescu G., Perstniov N., Apruda P., Terescenco A., GHID PENTRU PRODUCATORII DE STRUGURI PENTRU MASA-Chisinau 2007. 5.Plamadiala D., INFIENTAREA PLANTATIILOR VITICULE DE STRUGURI DE MASA-Chisinau 2007 6.LEGE VIEI I VINULUI nr. 57 10.03.2006 n vigoare: 19.07.2006 7. 8. adoptat:

Gheorghe NICOLAESCU, CONSTRUCIA SPALIERULUI N PLANTAIILE VITICOLE Gheorghe NICOLAESCU, OPERAIUNI N VERDE LUCRRI I

53