ANUL V. — Nr. 2Ü6. ~ S lANLiAKiL 1931 A P A R E JO I

T R A D IŢ II . D e B o b o tea z ă in Capitală,

REALITATEA ILUSTRATA 8 Ianua

C a l e n d a r u l© u 1 3 l u n i

Societatea Naţiunilor va adopta probabil in 1933 proectul calendarului de 13 luni a câte 28 zi şi 1—2 zile zero (Anul Nou), proeci elaborai de savantul englez prot. dr. M. Cotsworth

adoptat de International F ixed Calendar League '. t f

După radio şi televiziune, eve­nimentul cel mai mare al ¡secolului al XX-lea va fi, fără îndoială, a- doptarea noului calendar al lumii depus la Societatea Naţiunilor de ,,International Fixed Calendar Lea- gue”. Vom avea astfel un calendar ştiinţific, raţional, universal, foarte simplu şi perpetuu.

Observatoarele astronomice din Statele Unite, Anglia, Franţa , Ger­mania şi Spania au acceptat cu u- nanimitate de voturi această nouă şi mare reformă a timpului, iar Italia e şi ea gata să-şi dea consimţământul d-e oarece Vatica­nul nu se opune acestui calen­dar, făcând numai rezerva res­pectării pascaliei şi a datelor sărbătorilor mobile legate de pas- oalie, a căror orânduială e inde­pendentă de tranziţia delà înve­chitul calendar cu 28, 29, 30 şi 31 zile Ia noul calendar cu luni egale

Orologiul cu noul calendar.

de 28 zile, care va fi pus în con­cordanţă cu anul astronomic prin adăugirea de 1—2 zile pe an nu­mite „zile zero” care nu se vor nu­măra şi vor fi destinate săiibători- rei mondiale a Anului Nou.

Vechiul calendar va mai trăi 2 ani !

Noua reformă e menită să intre în vigoare dela I Ianuarie 1933.

In consecinţă vechiul calendar va mai trăi doi ani.

1931 şi 1932 vor fi ultimii ani ai acestui calendar.

1933 va fi primul an al unei ere noui calendaristice.

Cum pe de altă parte lumea po­litică îşi financiară se aşteaptă la e- venimente extraordinare în 1931 şi 1932, coincidenţa ar putea face ca anul 1933, primul an care va a- vea 13 luni, sa fie în îr’adevăr un an excepţional şi din punctul de vedere social.

D. N. Titulescu, ministrul Româ­niei la Londra şi preşedintele A- dunării Societăţii Naţiunilor, în discursul ţinut la Londra în ziua de 11 Decembrie 1930 şi-a expri­mat părerea ca Societatea Naţiuni­lor să studieze criza economică mondială, convocând de urgenţă o conferinţă generală financiară, de oarece dacă nu intervine o coopera­re internaţională s ’ar putea produ­ce o catastrofă mondială.

Calendarul cu 13 luni rămâne dar în planul al doilea, cifra 13 fiimd primejdioasă canid se vorbeş­te de catastrofe mondiale şi noroa­dele ar putea pune în sarcina nou­lui calendar toate păcatele şi rău­tăţile lumii vechi, confecţionate în timpurile atât de rele ale calenda­rului vechi.

se nemulţumi funcţionarii şi a se risipi timpul pentru calcule inutile.

Statisticele vor fi uşurate şi mai precise.

5) Zilele săptămânii vor fi tot­deauna la aceiaşi dată în toate lu­nile şi reciproc fiecare dată va că­dea totdeauna în aceeaş zi.

Datele şi zilele vor fi indicate şi de cadranul orologiilor şi ceasorni­celor.

d. Dr. COTSWORTH creeatorul calendarului

Guvernul din Washington a luat toate măsurile pentru a introduce în Statele Unite calendarul cu 13 luni dela ;1 Ianuarie 1933, chiar în cazul când nu va putea fi adoptat de Europa la această dată apropia­tă. Vom avea în acest caz, foarte probabil după modesta noastră pă­rere, două sisteme de măsură a tim­pului şi anume:

Calendar nou în continentul nou. Calendar vechiu în continentul vechili. Astrologia va trebui şi ea modificată. Curios va fi bunăoară horoscopul oamenilor născuţi în luna 13-a. De altă parte lunile de 28 zile convin astrologilor, numă­rul 28 fiind exact quadruplul lui 7, cifră cabalistică.

Avantajele calendarului Cotsworth

Iată avantajele mari ale noului calendar, înregistrate în raportul Societăţii Naţiunilor:

1) Toate lunile vor fi egale iar ordinea succesivă a celor 28 zile va fi totdeauna exact aceiaşi.

2) Fiecare săptămână va fi exact un sfert de lună. Va fi armonie în­tre salariile săptămânale şi cheltu- elile, chiriile şi alte conturi lunare.

3) Toate perioadele de câştig şi cheltueli vor fi egale între ele sau exact multiple şi submultiple între ele.

4) Aceste luni de o lungime e- gală şi alcăUiite totdeauna din ace­leaşi săptămâni, vor permite sta­tistici mensuale mai bune în ta­xele şi afacerile oficiale de export şi import, în comerţ, în ştiinţă, în chestiunile municipale etc., fără a

bile de plată, de meeting, şezătt. etc.

Miliarde de lei se cheltuesc ai pentru tipărirea calendarelor Europa şi America.

Numai în Statele Unite tai grefierilor arată că se cheltues nutil 30.000.000 dolari din a imperfecţiunilor vechiului ca dar.

12) Intrebuinţându-se un ca dar de 13 luni a 28 zile, toaie ] tLle-valori care circulă acum di ori pe an pentru salarii, chirii, ţi în comerţ, la căile ferate etc. eirrula de 13 ori.

Se vor elibera astfel in lu întreagă circa 5 miliarde di (peste <S00 miliarde lei).-

13)In cazul unei înţelegeri cu ticanul şi cu Patriarhiile ţărilor todoxe, sărbătoarea Paştelui v fixă.

14) In fine, calendarul întrej a \ t a o singură pagină:

A N U L 1933F ie c a re lu n ă

d. N. TITULESCU Preşedintele Societăţii Naţiunilor

Vom câştiga timp şi vom econo­misi cheltuelile datorite erorilor şi plicticoaselor confuzii ale date­lor.

7) Zilele de plată, piaţa, bâlciu- rile, expoziţiile etc. vor avea loc la aceiaş dată invariabilă.

8) Sărbătorile naţionale, familia­re, aniversările, etc., vor cădea în aceiaşi zi totdeauna.

Bunăoară 10 Mai e în tr ’un an Duminica, în alt an Luni, etc., du­pă vechiul calendar, dar va cădea totdeauna, bunăoară Luni în toţi anii d-upă noul calendar.

Alt exemplu: un copil s’a născut în tr ’o Duminică şi împlineşte un an în tr’o Luni sau Marţi, iar ani­versarea d e doi ani cade în tr’o Miercuri etc. După noul calendar zilele aniversărilor vor rămâne in­variabile.

9) Fiecare sfârşit de lună va coincide cu un sfârşit de săptămâ­nă, ceiace va fi foarte comod pen­tru comerţ, chirii şi orice afacere în general.

10) Pentru femei luna de 28 zile fiind unitatea naturală a timpului, ele vor putea ţine minte mai uşor perioadele mensuale şi să evalueze cu mai multă siguranţă durata de 280 zile a gestaţiunei.

După noul calendar copiii se vor naşte în luna 10-a şi nu a 9-a.

Cum jumătate de lume e compu­să din femei, aranjamentele şi an­

gajamentele publice sau private vor fi mult înlesnite graţie noului sis­tem perfecţionat de măsurătoare ştiinţifică a timpului.

11) Publicul va câştiga timpul pierdut cu consultarea calendarului pentru găsirea unei zile convena­

D. L. M. M. J. Y ,

1 2 3 4 5 6---------

8 9 10 11 12 13

15 16 17 18 19 20

22 23 24 25 26 27

l o t calendarul viitorului, îr pând din anul 1933 până la sfâ tul lumii, e concentrat în acest î patrat, magic.

Dar dacă am privi chestiui p rin prisma veseliei noastre n£ rale, ar trebui să ne întrebăm ne facem cu 31 August, aniversa bătăliei dela Griviţa, sau cu.„ Februarie, data atât de uzitată datornicii din toată lumea, ca t men precis de plată?

Şi va accepta oare datornicul şi achite o poliţă cu două sau t zile înainte de scadenţă pe cart are la 30 sau 31 ale lunilor?

In orice caz, cele mai b u n e a . ceri, le vor face băncile şi... căw. tarii ,căci vor avea de socotit o bânda în plus pentru o lună cum calculul dobânzilor se ta totdeauna pe un trimestru, înţie- geţi că după calendarul cu 13 lu cea mai rentabilă profesiune a v torului, rămâne tot aceeea a or’ lui cu finanţe. (De e prea puţi

O altă categorie de privilegi vor fi funcţionarii, cari vor pr un salariu în plus, aifară de cei t Stat, cari cu 12 sau 13 luni pe rămân tot cu curba de sacrificiu

/\DI

S A OBSERVĂM mai întâi modul de funcţionare al unui protozoar şi spre o mai complectă înţelegere, să comparăm această fiinţă cu un bun meşteşugar, capabil să exercite 20 meserii deodată, sa­

tisfăcând toate micile eereri ale clienţilor săi. Munca sa îi va aduce exact atât, cât îi trebue ca să existe.

Iată că după un timp îndemânarea sa aduce comenzi, pe care nu le mai poate satisface: e nevoit să-şi ia un ajutor. Afacerile sale prosperă tot mai mult şi iată-1 la un moment dat directorul unei mari_ fabrici, und-e fiecare lucrător îşi are specialitatea sa. Din etapă în etapă ajunge în culmea carierei sale; îl vedem în fruntea unei fabrici imense, unde milioane de oameni lucrează sub ordinele sale, unde munca e împăr­ţită şi specializată, unde fiecare gest e măsurat, calculat şi studiat, pen­tru á obţinea mult profit cu efort şi timp puţin. Astfel omul a reali­zat o avere.

Acum e încărcat de griji şi de răspunderi. Dacă un specialist^ cade, întreaga colonie e periclitată, pentrucă nimeni nu e capabil să-l în-

fţ locuiască.In organizaţia sa sunt aţâţi oameni cu funcţiuni aşa de d<iferite

atâtea maşini şi atâtea roţi! Tot acest personal şi tot acest material, depind într’atât unul de altul, încât cel mai mic accident opreşte în­treaga activitate, provoacă panică, desordine şi confuzie în armata de muncitori care se împrăştie, lăsând la un moment dat fabrica deşartă şi pe proprietar, ruinat.

Í Evoluţia animalelor a urmat o linie, la fel cu cea arătată mai sus.Fie vorba de celulele corpului sau de persoane orga-

H nistate, vom vedea mai târziu, că această tendinţă spre aso­ciaţie, de conlucrare spre o cât mai mare diviziune a muncii, pare să fie o lege generală, căreia trebue să ne supunem şi cu moi poate, întregul univers.

: Protozoarele dela începutul vieţii animale, cari ; continuara să trăiască, fără să se schimbe,

găsind o formulă care li s’a părut mai eficace şi menţinându-se prudent în ea, au fost urmate de specii mai îndrăsneţe şi mai intrepide, datorită poate unui climat

şi unei hrăni mai bune, sau pe de altă parte, forţate să lupte cu noui di­ficultăţi, pe care predecesorii lor — nu le-au cunoscut. Vom încerca să ex­plicăm într’un capitol viitor, cauzele acestei evoluţii şi în acelaş timp vom avea grijă, să arătăm sub ce forme şi pentru care motive suntem expuşi morţii, în tot cursul vieţii noastre.¡ Rolul morţii în lume e să redea materiei inerte, elementele împrumu­tate de viaţă, spre a construi. Pentru

a-şi atinge scopul, moartea se serveşte de orice mijloace; provoacă lupte între fiinţe, aţâţând în ele gustul pentru ferocitate. Apoi. în mole­culele adunate de animal, spre a-şi construi trupul, moartea îşi intro­duce bătrâneţea şi degenerarea, împotriva cărora animalul zadarnic încearcă să lupte, în fel şi chipuri.

Din prima clipă a apariţiei sale pe pământ, vedem că animalul îşi a- pără viaţa în dauna altora, luptând totodată împotriva distrugerii, al cărui germen îl poartă în sine.

Vom trece peste perioadele când creatura vie — omul — subiectul principal al acestui studiu, nu apăruse încă. In tot acest timp, omul exista în stare potenţială, ca puiul în ou şi stejarul în ghindă, pentrucă animalele, ale căror specii s’au transformat, evoluând secol după secol, sunt strămoşii săi. Putem spune că încearcă să se formeze, p rin tre a- ceste forme ciudate şi ezitânde, care se succed, corectându-se mereu.

La un moment dat, animalele au făcut o mare greşeală, în evoluţia lor, greşeală, care era să le extermine, periclitând şi existenţa descen­denţilor lor. E vorba de dezastroasa perioadă a marilor dinosauri.

La prim a vedere, se pare că aceste puternice animale, cari luaseră toate măsurile, spre a se prevedea cu mijloace de apărare invincibile, aveau dreptul să se creadă la adăpost de orice pericol. Duşmanilor vii le «puseră formidabile armuri, carapace pe care nu le-ar fi putut pă­trunde nici o ghiară şi nici un dinte, ba mai erau acoperite cu ţepi şi

coarne, de care numai atin- gându-se duşmanul, s’a r fi di­

strus.Trăind o viaţă de

’....iar animalele preisto­rice, marile reptile, sur. prinse de această schim bare şi incapabile a se n ilapta noalui mediu,

dispărură imediat.

trândăvie, care cruţă orice efort al sistemului nervos şi de circulaţia sângelui, mai avea un aparat digestiv, în stare să înmagazineze enor­me rezerve de hrană, puse la dispoziţie de o vegetaţie, a cărei exuberanţă e palid sugerată de pădurile equatoriale ale zilelor noastre.

Astfel liniştite, ignorând pericolul, păreau construite să trăiască etern.

Dacă condiţiunile de trai nu s’ar fi schim­bat, e foarte probabil că dinosaurii, ar fi fost cea mai perfectă formă de viaţă pe pământ şi ar fi rămas singurii săi reprezentanţi, până în ziua de astăzi.

In timp ce aceştia moţăiau încrezători, alte animale mai inteligente şi mai prevăzătoa­re, se pregătiau să reziste ostilităţilor na­turii.

Pe de o parte insectele luară un drum, care era să le ducă la rezultate tot atât de minunate, ca şi cele obţi­nute de om; dar vom vorbi de insecte mai târziu. Pe de altă parte, păsările şi apoi mamiferele îşi îndrep tară

4 REALITATEA ILUSTRATA $ lajiuane 19J1toate sforţării* sp re des-»odtarea unui or­gan» de care până «tunel nu se p rea făcuse uz, dar care în v iito r avea să aibe un rol preponderent: creerul misteriosul labora­tor, unde avea să fie creată o nouă maşină a rezistenţei, mai puternică decât celelalte: inteligenţa.

Lumea nu întârzie să schimbe aceste con- diţiuni, stabilind o nouă succesiune de se­zoane, variaţii de temperatură şi inegalităţi, între zi şi noapte.

Marile reptile surprinse de această schim­bare şi incapabile de a se adapta întocmai, ca acei cavaleri împlătoşaţi ai evului me­diu, care odată căzuţi d>e pe caii lor, nu mai erau capabili să se ridice şi lăsau să fie străpunşi fără a se apăra, dispărură ime­diat, nelăsând decât câţiva mici descen­denţi, cari le seamănă şi cari vor fi conti­nuat o serie de experienţe, a căror greşea­lă s’a dovedit.

Păsările şi mamiferele găsind că drumul apucat era bun, şi-au îndreptat toate efor­turile spre perfecţionare şi au început un mare număr de experienţe, pentru a-şi mări rezistenţa, faţă de etern ostila natură.

Din stadiu în stadiu, au progresat până la perfecţia finală, — omul. Se poate spune însă fără ezitare, că în apest drum spre pro­gres, au procedat cam pripit. Indiscutabil că inteligenţa omului e cu mult superioară conformaţiei sale fizice, iar calităţile sale morale sunt rău suportate, ba chiar cu de­săvârşire opuse cerinţelor corpului său.

A construit o civilizaţie complicată, a- trăgând asupra capului său un potop de

probleme atât de presante şi de ameninţă­toare, încât unele cel puţin, nu pot aştepta să fie rezolvate, iar pe calea naturală a di- buielilor, sunt ca problema omului care în ­vaţă să se servească de paraşută. Nu poate experimenta, trebue să reuşească d in tr’o- dată.

Pământul e plin de fosile. Nu e numai un mormânt. E un ocean plin de naufragiaţii naturei, maşini sburătoare şi submarine ne­reuşite, motoare de coarne şi sânge, ce nu şi-au atins scopul.

Natura mai are încă o imensitate de taine. Nu ţine seamă câţi indivizi sunt distruşi în exiperienţele ei, atât timp cât speciile su­pravieţuiesc şi chiar dacă specia piere, o alta va prelua terenul.

Acum însă omul, fiul rebel al naturei, cu puţin inferior mamei sale, se revoltă contra

acestor rude de care nu ţine seama.N’are decât câţiva ani de tră it şi vrea să

cuprindă totul în problemele sale, reuşind din tr’odată. Iată una din cele mai nenatu­rale ambiţii.

Poate săvârşi acest lucru?In trecut, asta nu s’a întâmplat mai nici­

odată. Se ştie că primul automobil e de­parte de cel de astăzi; tot aşa şi cu primul car. Nu importă cât dibui la facerea unui car, dar dacă se va lucra cu aceeaş p r i ­peală la facerea unui transatlantic, iată o calamitate.

Omul încearcă să extragă energia atomu­lui; dar se teme să nu provoace vreo explo­zie care să distrugă lumea. Ca şi paraşutis- tul, trebue să lucreze bine din prim a clipă.

Natura are nenumărate lumi, asupra că­rora se experimenteze — omul numai una. Da, umanitatea merge cu paşi mari spre punctul când nu vor mai exista ezitări.

Poate spera să ajungă a opera bine din- t r ’odată?

In tot cazul ar putea face mai mult decât acum, căci inteligenţa umană e în stare să meargă mult mai departe.

Cum s’iar fi în trebuinţat mai bine această bogăţie de putere intelectuală?

Revăzând experienţele din primele zile ale evoluţiei sale, vom ajunge să ne imagi­năm ce va face în viitor?

Sunt două probabilităţi: va suferi mari modificări în conformaţia sa intelectuală, sau va recădea în barbarie şi poate va dis­părea cu totul.

Câteva creaturi ca racul şi unele scoici, au reuşit să se menţină la aceeaş formă dea- lungul vremurilor, dar majoritatea celor ce nu s’au schimbat spre a se adapta nouilor condiţiuni de trai, au pierit ca dinosaurii spre pildă.

Omul cutreerând planeta şi punând stă­pânire asupra celorlalte creaturi, cu excep­ţia insectei şi a microbului, a început să modifice cu uimitoare repeziciune condiţiu- nile în care trăeşte, schimbându-se şi pe sine în pas cu ele.

Nu e destul să poarte o haină de bumbac la Tropice şi să se transforme în tr’un urs în Arctic, furând şuba ursului polar; pen­tru a supravieţui, necesită o modificare in ­ternă. Oasele şi muşchii săi o fac poate, dar mai are nevoe încă de o modificare sufle­tească, intelectuală.

Creerii şi glandele sale devin la un mo-

§ m ...— ... - • .................-> '-Jk-' î f % ’ f., î 1 '-fî W'it i

| K

J " V; • ‘

m m, . ■ ■' "ItoSV'

ment dat inadecuate. Procesul modificării în vederea supra-" vieţuirii, cunoscut sub numele de evoluţie, e în genere extrem de anevoios şi uneori duce la re­zultate cu totul neaşteptate. 11

Cro-magnomul-omul caverne-e lor — avea trupul şi creerul*1 mai mare şi, se pare, mai bine(.’ dotate decât omul mijlociu de 1 astăzi. j|

Se poate accelera mersul evo-° luţiei? Poate fi aceasta dirijată? Istoria modernă dă un răspuns afirmativ ambelor chestiuni.

O mână de oameni, ba chiar unul singur, a schimbat adesea cursul procesului evoluţionar. In epoca Renaşterei, câţiva ar­tişti italieni, cu pensulele şi dal- tele lor, au modificat faţa şi mentalitatea rasei albe. Fără ei omul alb n’ar fi ajuns să domi­ne astăzi lumea şi dacă va pier­de frânele* viitorii istorici vor învinui poate o altă mână de oameni: croitorii parisieni.

Aceşti artişti ai Renaşterei, au reînviat clasicul ideal grec, ca­re s’a nimerit să fie figura plăs­muită în genere de natură, pen­tru un creer inteligent, întoc­mai cum fabricantul pune pe o tinichea o etichetă „carne con­servată”, spre a o deosebi de alta, conţinând stacoji.

Faptul acesta nu aduce cine ştie ce diferenţiere, atât timp

(Continuare în pag:. 6-a)dr. sus: Procesul de devorare a unei frunze, de către o plantă marină, st.: E probabil eă viaţa a existat pe pământ şi in timpul cât acesta era acoperit în între­

gime de apă.

S Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATĂ

Distribuţia ajutoarelor băneşti lu Londra.■ Astfel, regina Victoria Eugenia a Spaniei, a primit

f ia palatul regal din Madrid, un număr impresionant de familii nevoiaşe, cărora le-a împărţit „manu-pro-

' prio“ ajutoarele. Tot astfel familia noastră regală a acordat ajutoare importante săracilor din Capitală şi din provincie.

Jos : D. Gaston Doumeţgue, in m ij­locul protejaţilor săi. săracii

Parisului.

| In toate ţările civilizate oficialitatea ca şi cercurile jconducătoare se interesează foarte mult de sărbăto- jrile celor săraci. Mai ales cu ocazia Crăciunului tre­cut, criza şi şomajul care bântue cu furie, au făcut

Jca acest interes să crească şi ajutoarele acordate să ¡reprezinte sume importante.I Familiile domnitoare au dovedit şi de data aceasta interesul pe care-1 poartă celor săraci, contribuind prin ajutoare importante, la alinarea suferinţelor lor.

Reginu Victoria Eugenia a Spaniei, fotografiată la palat, în mijlocul săracilor.

Dr.: Poliţiştii clin Berlin, pri­mesc cadouri de Crăciun

Masa de Crăciun a „Armatei Salvării“.•

In fotografia de mai sus, putem vedea cum s’a fă­cut distribuţia ajutoarelor băneşti Ia Lond-ra. Numă­rul funcţionarilor şi stocul de bani sunt elemente destul de sugestive.

Preşedintele republicei franceze, d. Gaston Dou- mergue, primeşte în fiecare an un mare număr de săraci, pe care îi ospătează, îmbrăcând copiii şi în- cărcându-i cu daruri.

Fotografia din dreapta paginei, jos, reprezintă un tablou sugestiv d-e pe străzile Berlinului: automobi- liştii lasă agentului de circulaţie, pachete cu daruri de Crăciun. Aceleaşi obiceiuri se’ntâlnesc Ia Viena, Roma şi în toate celelalte mari capitale.

6 REALITATEA ILUSTRATA 8 Ianuarie 1931

CUM VA FI OMUL VIITORULUI (Urmare din pag. 3)

cât Renaşterea se mărgineşte la mi­ca peninsulă a Italiei; în Nordul Europei însă unde idealul de fru­museţe femenină era tipul de vacă mulţumită, moştenit dela vechii maeştri olandezi, ea determină o adevărată revoluţie.

Artiştii nordici favorizau mode­lele bovine, pentru că plăceau gro­solanilor potentaţi din partea lo­cului. Femeile lor erau mari, gre­oaie şi sănătoase, dar animalice şi lipsite de spirit, în stare să dăruia­scă nobililor lor soţi o duzină şi mai mult de copii puternici, su­perbi luptători, dar destul de stu­pizi, pentru a risipi bogăţiile ţării lor, în cruciade cu desăvârşire in ­fructuoase.

Astfel reprezentanţii raselor nor­dice creştfeau mari, superbe vite o- meneşti în d-auna inteligenţii. Dru­mul pe care-1 luaseră nu putea du­ce decât la cucerirea lor .fie vre-un viitor Genghiskhan.

Când însă un castelan înclinai întrucâtva spre neobişnuit, văzu noul tip de frumuseţe, —- purtând trăsăturile unei intelectualităţi, pe şevaletul pictorului de pe do­meniul său, lucrurile se schimbară.

Reviste şi magazine nu existau pe atunci; noţiunea de frumuseţe femenină o dădeau doar picturile şi sculpturile.

Deod-ată oropsitele tipuri intelec­tuale deveniră frumuseţi curtate, iar tipul bovin căzu. Vasalii urm a­ră exemplul suveranilor, cavalerii pe al prinţilor şi noua ideie se^în- tinse, pătrunzând până şi în ţără­nime. In câteva generaţii rezulta­tul fu extraordinar, pentru că acea­stă reformă începuse în partea de sus a societăţii, în clasa guver­nantă.

Câţiva croitori parisieni, au schimbat direcţia evoluţiei, cu mo­da băetanei. Dacă acest stil se per- petuiază, omul viitorului va fi cu totul diferit de cel de astăzi.

Napoleon prăpădind aţâţi băr­baţi înalţi, în nesfârşitele sale răs- boâie, a ’ răpit aproximativ zece centimetri din înălţimea naţiunei franceze. Din cele ce preced reese că mâna dibace a omului a cârmuit adesea evoluţia şi că uşor îşi poa­te replăsmui specia, în tot atâtea forme, în câte a torturat şi rassa canină.

Până acum aceste modificări s’au făcut îndreptând masculul că­tre un alt tip de femelă; recenta experienţă însă asupra puiului de muscă, revelează pâsibilitatea u- nor drastice modificări în tr ’o sin­gură generaţie. Expunând musca mamă, razelor X, mai înainte de a fi depus ouăle, determinăm schim­bări pe care ochiul ştiinţei nu le-a mai pomenit — pitici, monştri, muşte cu ochi imenşi, altele fără ochi, muşte acoperite cu un păr ca puful şi altele cu desăvârşire chele.

Actualmente savantul n ’are ex­plicaţia acestor stranii rezultate. A dat din întâmplare peste unul din resorturile secrete ale evoluţiei şi va mai trebui poate mult, până să înveţe cum să-l manipuleze.

Omul în efortul de a se adapta mediului şi de a-1 modifica pe a- cesta după sine, e mereu uimit şi déconcentrât de ceeace pare a fi un fapt alarmant.

Natura şi omul sunt doi duşmani neîmpăcaţi; cel puţin aşa ni se pa­re nouă. In realitate poate că sco­pul naturii e deasupra înţelegerii noastre şi de aci rezultă^ o inter­pretare greşită. Faptul că nu-1 cu­noaştem şi fără îndoială nu-1 vom cunoaşte nici odată, e pentru noi cfeva fără importanţă.

Suntem siliţi să ne mărginim la următoarea observaţie: natura, -—

care ne-a creeat — caută înconti­nuu să ne distrugă atât pe noi, cât şi pe celelalte fiinţe şi nu vom pu­tea ţinea piept, decât împrumutând armele adversarei noastre, adap- tându-ni-)e, de bine de rău şi folo- sindu-ne de ele, după metode pe care niciodată nu le pătrundem destul, spre a ne asigura de un triumf desăvârşit.

Vom vedea cum s’a dus lupta până acum şi vom încerca mai a- les să ne închipuim dacă nu s’ar fi putut duce răsboiul în t r ’alt mod. Pe lângă diversele metode, pe ca­re le-am ales spre a ne apăra, mai sunt multe altele, pe care le-am trecut cu vederea şi a căror apli­care ar fi dus cu totul la alte re­

zultate, mai rele sau inai bune, de­cât cele obţinute, care ne-ar fi schimbat cu desăvârşire viaţa şi obiceiurile, organele şi funcţiunile corpului.

Dece am neglijat aceste metode, adoptate de celelalte creaturi cu mult succes? Dece nu le-am aplica şi noi astăzi? Ce vom face în vii­tor, când metodele aplicate vor de­veni imposibile? Acestea sunt ciu­datele probleme, la care nu propu­nem să căutăm soluţia.

„Viaţa e moarte" spunea marele Claude Rernard.

Ilustrul psiholog voia să spună că distrugerea perpetuă, e marea lege a Universului şi că viaţa e în sine un moment trecător, în tim­

pul căruia creatura vie devin conştientă, de distrucţia ei ş i ! străduie s’o întârzie. Poartă îns moartea în ea, încă dela naşter Viaţa e menţinută un scurt tim; cu ajutorul materiilor, pe cai moartea le împrăştie cu repezicii nea cu care au fost acumulate. FI căra unei lămpi arde consumâi gazele din care e formată. Din mi mentul în care a fost aprinsă, sfâ şitul său începe şi pe măsură c arde, se apropie de stingere.

Substanţele ce o compun ar rămas o eternitate în starea iniţi lă, dacă n ’ar fi fost consumate i flacără; aceasta le redă naturii di pă o scurtă întrebuinţare.

(Va urma)

c e l o r d o u x L c r e m e P o i u J h

JpU T IN E produse de frumuseţe se

bucură de populari­tatea cremelor Pond’s,— Cold şi Vanishing cream, — favoritele doamnelor din socie­tatea înaltă depe două continente.Aceste două renumite preparate de frumuseţe erau de mult cunoscute de doam­nele din lumea mare româ­nească, acelea, care în fiecare an petrec câteva luni la Paris, Viena, Berlin, sau prin fai­moasele localităţi de vilegia­tură, frecuentate de elita cos­mopolită. Ele s’au convins că Cold-cream-ul şi Vanishing- cream Pond’s, formează un tratament cosmetic complect.

C âteva din personalităţile care întrebuinţează

cremele Pond's!

M a rc h iza d e Q u c e n s - b erry

Ducesa Henriettc d V e n d o m e

D -na A d r ia n Is e l in 11 D u c e sa d e M a r lb o ro u g h

P o n d

Iată un mijloc simplu, dar sigur, de a avea un ten neted şi cati­felat, cel mai mare din farmecele femenine. Oridecâteori v’aţi ex­pus faţa la soare, sau la vânt şi în fiecare scară, în a in te d e cul­care, curăţaţi-vă faţa

cu Cold-cream-ul Pond’s. Ule­iurile sale fine pătrund în pori şi scot orice murdărie. Ştergeţi apoi crema şi mur­dăria cu un şervet moale, înainte de a vă culca, lăsaţi puţin din crema cu care v’aţi şters pe obraz;, ca să înmoaie pielea şi să-i dea supleţe.Când vreţi să eşiţi din casă, protejaţi-vă mai întâi pielea p u n â n d puţină Vanishing cream şi apoi daţi cu pudră.

E xped ia ţi c k ia r azi acest cupon

D-lor Zafiaria & Cernătescu, 181, Strada Popa Nan, Bucureşti

Alăturat Oă trimit 5 lei în mărci poştale pentru porto şi Că ro% să binevoiţi a-mi expedia două tuburi de probă Pond’s, suficiente pen­tru o săptămână.

\ rumele : .............................................................................................................

Adresa: ... .

REALITATEA ILUSTRATĂ înrunrie 1Ö31

Cu m is iunea şti inţif ică Barnett , la vulcanul

IVterapi din Java

M d-ebarcat, în Java, im- preună cu grupul de sa- vanţi şi reporteri cinema­

tografici, ce formează misiunea noastră, în noul port Tandjong Priak, de unde, pe un canal în­gust, pe un vaporaş minuscul, printre sute din acele bărci-coli- be chineze, numite sampang, am ajuns la Batavia, capitala Insulei Paradisului.

Java este într’adevăr un para­dis terestru, prin fecunditatea pă­mântului, dospit în căldura ume­dă a ecuatorului, rodnicie exube­rantă, care a produs cea mai bo­gată vegetaţie din lume.

Un şir de automobile ne duc spre Weltevreden, o prelungire modernă a Balaviei. Trecem pe alei mărginite de arbori uriaşi, pe lângă grădini pline de umbră şi căsuţe fără uşi şi ferestre, ascun­se in tufişuri.

Javanezi şi javaneze cu bustul gol, ca de bronz luminos şi luciu, ne surâd.

Poposim o noapte la Hotel des îndes; pe podelele camerei se plimbă în voe broaşte şi şopârle, pe care nimeni nu le alungă, fiind necesare omului, prin faptul că mănâncă ţânţarii.

A doua zi un vaporaş ne duce spre Seinerang. Acolo vom lua trenul pentru Merapi, unde sunt indicii că a isbucnit vulcanul.

Peştişori sburători, de toate cu­lorile, sar în jurul vasului nostru, sclipind în soare, în timp ce pro­fesorul Barnett, ne dă primele lă­muriri asupra misiunei noastre.

St.: Erupţia unui vulcan subma­rin, în marea javaneză; Jos: harta tinutului unite n ni'iil Inr ileraslrul.

O f [ANUL PA [ I f l t

2<S66

• * /uitam mai msâmndji° = Oraw

Sus: Valurile de lavă mătură totul în calea lor; D r . : Lava solidificată de lângă Merapi.

Suntem în Arhipelagul Asiatic, în acea enormă aglomerare de insule, ce fac ca o podişcă întreruptă, între Indocliina şi Australia.

Acest arhipelag ce se numeşte şi Insulinda, e vast cât un nou conti­nent şi e împărţit în două, p rin linia imaginară a ecuatorului. Toate insu­lele acestea formează un tot geogra­fic, dar Sumatra, Java, Bornea şi Fi- lipinele, par o prelungire a Asiei, pe când Celebele, Malucele, Sondele par îndreptate spre Australia.

Arhipelagul are forma unui triun- ghiu, şi ocupă un spaţiu egal cu trei sferturi din Europa. Sumatra şi Java fac o latură a triunghiului, Filipinele şi celelalte alta, iar Borneo se află la mijloc. Pe Borneo nu există vulcani. In schimb, laturile triunghiului sunt punctate de sute de cratere. Acest şir de vulcani se întinde aproape fă­ră întrerupere, formând ca un cerc de foc, prin Sumatra, Java, Molucela şi Filipinele.

In archipelagul asiatic se află, pro­porţional, cele mai multe şi mai ac­tive guri vulcanice, din lume. Erupţii celebre au fost în 1880 la Manilla, 1883 în Krakatau.

Java este în întregime vulcanică. Punctul culminant al acesjţei insule este vulcanul Semeroe (3670 m.). Or,— lucru ce pare la prima vedere fan­tastic, — Java e ţara cu cea mai d-ensă populaţie de pe glob: are 35 milioane locuitori, adică 000 de lo­cuitori pe un kilometru pătrat !

Din Semerang, am luat trenul spre Soerakarta. Trecem prin gări în care

furnica mulţimea. In orezarii, indigeni goi, pe cap cu pălării cât um­brelele, lucreaza pământul. p uln

Din pricina fricei 'de cutremure, casele nu au niciodată etaje. ElenrSiini tn v “Pfe iUn- Ca« - le fereşte de umezeală, iar în poartă auprăjini, in vârful carora se afla colivii cu păsări; dacă aceste păsărele n ar fi cocoţate atat de sus, ar fi mâncate de fiare.

Trecem prin văi paradisiace, cu plantaţii de cocotieri De odată, o viziune feerică ni se înfăţişă ochilor. Departe, conul

de un roz sumbru al vulcanului, părea o torţă aprinsă, luminând cerul, i- Soerakarta am pornit cu automobilul spre vulcan

.Drumul_nu e alb, cum sunt de obiceiu şoselele în Europa, ci rosu- caramiziu, din cauza solului care nu este altceva, decât lavă. Râurile pai de sânge; 111 oglinda roză a canalelor, se reflectează palmieri de aur. Departe,, se întind orezăriile de un verde crud... *,aimie n Ue

Peisagiul e fraged, dar cu cât înaintăm, simţim mai înăbuşitoare dogoarea vulcanului. Efluviile de parfumuri vegetale, ce plutesc în aerul insulei, sunt alungate de mirosul fumului sulfurat

Florile încep să se ofilească.întâlnim Mite de fugari, goi, cu pachete pe cap... Aceste trupuri su­

ple şi lucii, se-cutremură de groază : pun i> uzece oameni fnCa f° cujui’ aU eşit >)anterele negre la drum... Au sfâşiat

8 REALITATEA ILUSTRATĂ 8 ianuarie 1931

O plantaiţe de orez in Java.Cei mai mulţi pribegi şi pribege, nu au decât o fustă, — un saronq, e *?aîlc cu superbe desene : Java e patria baticului.Lşiram din zona de grădini şi plantaţiuni, u rcând spre centura oă-

Î o r n e ^ V u m î c i” vulcamc-,T recurăm pe sub umbra groasă a baniani- f 6” ' 1’ Hnde Idva omul se întrec in opera de despădurire Coloa­na de tum înroşit de flăcări se apropia. pauuure . i>oioaPrimele manifestaţiuni ale erupţiunei ce se anunţa, nu au fost lip-

că vulcanuf va loase/. Lo,cuitoni spuneau că au "ştiut mai d ; multcoloană fwmldabHă “ n‘" emUe” ln ultlm“1 "">■> "

Pe când savanta caravană înainta spre vârful muntelui, pământul începu din nou sa se sgudue şi bubuituri se auziră din adânc

.. ^ noua e ru p te se apropie ! prevesti Barnett.Deodata, o explozie grozavă se auzi.

- Domnilor, continuă savantul, lava solidificată care obstrua ca- ¡alul conului, a fost spartă de presiunea internă a gazelor 1 Trebue să

£ oprim, ca sa vedem pe unde va curge lava, căci suntem în primejdie sa fim înmormântaţi de vii, în pasta fierbinte pumejuie

Intr adevăr lava solidificată din gâtul conului sărise cu sgomot ca V • ŞarrţPanle> S1 fu proectată violent în aer, în formă de

pietre şi bolovani. Prin craterul haotic, ţâşniră cu sgomote înfiorătoare torente de vapori groşi, care întunecară cerul. Ploua cu bucăţi de stânci’ c u c e n u ş e f i e r b in t e şi s t r o p i i n c a n d e s c e n ţ i d e m e ta le to p ite . ’

Groaza se deslănţui în sate, ca o nebunie colectivă.Coloana vulcanului se ridica la sute de metri spre cer. La extremi-

ta ea ei superioara se dilatase orizontal, se turtise ca o imensă umbrelănară R o s i r d ^ f o c b Sh'a7ăC0l0rate în ,zig' z-ag’ de 0 frumuseţe extraordi- spre capăiul de sus ’ m3rea COl° ana Parea de U:l roz translucid,

. bubuiturile se înteţiră, ca un bombardament da artilerie "rea ur mate de colosale rotogoale de abur alburiu, care aglomerându-s'e ne’cer ?nnnna na ,soarelm l ' muntele părea cufundat 'în noapte. Numai co- T ’■ fu n . ?r incandescent, ca o torţă a morţii, aprinsă Ia căpătâiul 1 erre nefericite, lumina sinistru până în depărtare. ^P a ta iu l

. tunci, din sat in sat, se întinse până în vale strigătul •• ' lne lava !.... Potopul de lavă !...

Se produse o evacuare furibundă a satelor. In tr adevăr, în acel moment apăru lava. Ea se rostogolia ca un râu

prin‘c r t X r i Î e m S » “1' “ ° " * » “ * «tredrândw e

S K r t o S f M i r B : SSÜSL

I n lo c u r i l e p la n e , la v a se în t i n s e c a u n l a ° f ip r h in tp v s î i o f cópente. Lava crescu, şi părea acum u n g e a i incandesc¿nT^ ce Î T r o s '

\ aiul de lava înainteaza ca o armată, pe un front decâtiva kil metri. A înghiţit sate, a astupat văile. S’a împărţit apoi în trei fluvii t se strecoaa pana jos, p rin tre coline. In tr’un canal, haotic deschis de’i cutremur, apa sfârâie acum în atingere cu pasta incandescentă se ev pora şi lava nivelează iar şanţul.„ Coloana de foc ţâşneşte din ghirlandele de abur dela bază, si i inalţa ca un stâlp pe care se sprijină cerul.. , Din conuri laterale, dela înălţimi de 50 de metri, lava cădea în va in torma de cascade fumegânde, gonind populaţia în lungi cortegii i refugiaţi. 1 oporul plecase cu cărucioare trase de oameni, si cu balotii pe cap. Dar refugiaţii fuseseră prinşi din urmă de fluviul clocotitor înecaţi. , ’?

Câte un javanez ce fuge, îşi simte deodată piciorul prins în pas f ierbinte;_ cade; şi peste el vine valul de lavă, ca o prăbuşire, lentă...

-°,a,ta ,umea Ştie că cu cât coborîm mai în adâncul pământului i atat căldură creşte. La 100 de km. adâncime sub pământ, mineralele di care este formată planeta noastră sunt topite, formând o massă lichid Aşa zisele surse termale, sunt o dovadă a existenţei căldurii centrale pamantului. In tr’adevăr, ele sunt infiltraţiuni de apă, care, ajungând o mare adâncime, se încălzesc atât de mult, încât dizolvă anumite m tei ii de sub pământ. De aci, felul apei minerale care izvorăşte: ape st furoase, feruginoase, alcaline... Uneori vaporii formaţi, apasă cu atâ putere apa din anumite cavităţi subterane, încât ea ţâşneşte în formă t geizeri.

Uneori, masele minerale topite, din fundul pământului, ro t eşi suprafaţă şi atunci aveţn un vulcan. Acolo unde scoarţa pământului s încreţit solidificându-se (ca ţjieliţa unui măr ce se usucă), şi a crăp pe alocuri, îşi face loc materia topită. De obiceiu scoarţa crapă în ijj ril.e ei cute, care sunt munţii, alături da depresiuni adânci, cum su mările şi oceanele. Prin acele crăpături ţâşneşte lava, adică materia I pită din centrul pământului.

Aci în Java, pământul opune un miriim de rezistenţă, presiunei ni teriiior topite din adânc ,care, isbucnind, au tranformat Insula Par disului, această Terre de Voluptle, în tr ’un adevărat Infern... Luxuriant! păduri ecuatoriale sunt incendiate. Un tiphon, un uragan formidab bântue. Furtuna s’a transformat în tr ’o ploae cu noroiu, inundând satel

Apoi, ploaia de flăcări răspândi panica în toată insula. Bombe ucid oameni la zeci de kilometrii.

S’a revărsat lavă în greutate de o jumătate miliard ds tone. Ss greutatea ei, craterul s’a prăbuşit,’ iar lava solidificată formează un I de templu fantastic....

Barnett evocă pe vechii javanezi, cari aduceau sacrificii umaf vulcanilor, pe care-i considerau drept zei răsbunători.

^*De data aceasta zeul crud, din gura căruia ese flacără şi metal ii piti a făcut opt sute de victime ş i ,25.000 de refugiaţi. Lava ce-i ese di giSră, are o temperatură de 1350 de grade !

* In Java sunt încă 120 de cratere. Unele au început să ameninţe j efâ cu erupţia, ca şi când o nebunie colectivă i-ar molipsi.... S. V.

VECHEA-C/UĂ

llICâ P. NICUIEfCUCÂL - M O $, / L O f i -/6

r < | M ,Jt-Wa' / l |P /

jjş« v ?'»n

8 Ianuarie 1Q31 REALITATEA ILUSTRATĂ 9

ORAŞUL cinematografului trăeşte de câtăva vreme, în tr’o atmosferă de panică îngrijorătoare. Marile ve- dete lipscsc zile în şir dela studio, sau dacă vin, ni-

nem 1111 po V.j lucra cu ele. d n cauza indispoziţiei. Con­flicte grave s’au iscat pretutindeni; fie în familie, fie la studio

lo razile sunt mult mai animate n d 'obicciu c n W i o i l „ •|rlienţi gălăiioş:. supăraţi, unii c h i a r ^ S t i A v o c S f ^ m l i Iman dela New-York au fost chemaţi tele«r»ffr ■■Işului, ignoraţi altădată, sunt astăzi indivizii către c a r i se [ndreapTă

toate speranţele vedetelor dela Holly­wood. ■

Citadela filmului îşi trăia înainte viaţa ei de activitate intensă, dar

nicidecum sbuciumată. Vedetele munciau am răsputeri, să-şi agonisească bahii cu care sa-şi asigure retragerea din studio, la care fiecare se aşteaptă d in tr’o zi alta.

Şi iată că o veste tristă, ca o lovitură de fulger, a cutremurat oraşul pacinic dealtă- dată. Cea mai mare bancă dela Hollywood a suferit un crah formidabil. Banca fusese constituită cu capitalurile depuse ale ve­detelor, cu acei bani agonisiţi pentru zile negre. Nu era actor la Hollywood-, care să nu aibe bani depuşi acolo; nu era firmă de producţie, care să nu ţină capitaluri de rezervă, investite în această bancă. De- aceea când s’a aflat că toate plăţile au fost suspendate, s’a iscat o panică de nede- scris.

Disperate, ca oricare alt muritor de rând, faimoasele star-uri alergau din toate părţi.e şi cu toate mijloacele de locomo­ţie. Harold Lloyd nu mai avusese probai) timp să-şi scoată maşina din garaj şi s, avântase pe o motocicletă de curse. Dou

St.: Charles Buddy Rogers; dr.: Dou- glas Fairbanks jr. şi soţia sa Joan Craw- ford.

mit.

M l r a ® Q [ ! i 2 M 7 ® © B >Dreapta: Ramon Novarro înlr’un rol eroic; jos: Charlie Chaplin antrenându-

se cu celebrul Primo Carnera.

10 REALITATEA ILUSTRATĂ S Ianuarie 191

CITÎTir

/ A U

(IN T ELO R IIB A I 'CEL0N À(EL MAI FBUMOr

IMAN SENZAŢIONAL

APARE ZILN IC IN FASCICOLE I LUS TRATE —PRIMUL N U M Ă t

(mm/

C R I M E L E IN C H IZ IŢ IE I

glas Fairbanks venise lângă şofeurul unui autocamion, iar Charles Roggers, — care se afla la New-York, — abia întors din recentul lui voiaj din Europa, sosise direct cu un aeroplan de curse poştale. Unii erau machiaţi, aşa cum se aflau în studio în clipa când s’a răspândit îngrozitoarea ştire, alţii în costume de epocă. Insfârsit, în tr’o atmos­feră de haos nemaipomenit, cu urlete de fiare sălbatece, cu figurile crispate, disperaţi, deponenţii s’au năpustit furioşi să ia ghiseurile cu asalt. A trebuit să intervină poliţia cu brutalitate, ca mulţimea să fie potolită.

Dealtfel orice manifestare ar fi fost zadarnică. City Bank suferise un crah formidabil, împreună cu toate sucursalele sale din celelalte oraşe. In aceeaş zi îşi încetase plăţile pretutindeni, la Miami, la Wha- sington, la Chicago etc. Riscase o lovitură care ar fi putut-o înălţa în f run teabănc ilo r americane, din care eşuând, a prăbuşil-o iremediabil.

Şi în saloanele unde domnia cu câte-va zile înainte veselia şi feri­cirea, în somptuoasele vile din Beverly Hills, unde se prepara cu fe­brilitate acel faimos „Christmas” al vedetelor, buna dispoziţie a dis­părut subit. Fiecare pierduse sume importante la City Bank. Numai Harold Lloyd avusese depuneri în valoare de 100 mii de dolari. Venia apoi Douglas Fairbanks cu optzeci de mii, Charles Boggers cu cinci­zeci de mii, Ramon Novarro cu şaptezeci şi cinci de mii; Marion Da- vies, cu douăsute de mii dolari dar care avusese fericita inspiraţie de a-şi retrage o sută şi ceva de mii, cu câteva săptămâni mai înainte. Tot acelaş lucru se petrecuse cu Joan Crawford, însă în tr ’un mod mai bi­zar. Avusese un vis ciudat; cineva îi spusese să se grăbească a-şi re­trage banii dela City Bank şi să-i plaseze în altă parte. Şi, deşi Fair- banks-junior, soţul ei, se opusese, Joan a urmat îndemnul visului, asi- gurându-şi cei patruzeci de mii de dolari dela bancă, la o mare so. cietate. Norocul ei să fie despăgubită până la ultimul cent...

Lovitura de bancă însă a avut şi repercusiuni morale. Tom Mix care era principalul acţionar şi care în momentul când a aflat ştirea

se afla în provincie, s’a prăbuşit sub imperiul unei convulsiuni n voase şi a trebuit să fie internat imediat în tr’un sanatoriu. In acea* formidabilă prăbuşire Tom Mix pierduse exact cinci sute de mii? dolari (aproximativ optzeci şi două milioane de lei). La rândul sP Ramon Novarro a avut un acces de nervi destul de îngrijorător. A |, mâna pe un revolver şi s’a repezit la Harold Lloyd, pe care cu gţ l-au salvat cei din jur. Novarro îl învinuia pe comedianul dela Hol| wood, că numai el a fost acela care l-a determinat să-şi depună baj la această bancă.

Atentatul a fost comentat mult de presa americană, însă sub o fj mă eronată, ca un spirit de reclamă. In realitate lucrurile erau des de tragice şi puteau avea consecinţe grave, fără intervenţia la tirni colegilor, cari să-l calmeze pe disperatul Novarro. (

Tot atât d-e grav a fost şi incidentul dintre Bébé Daniels şi Roi Rocque. Se pare că în urma disputei, Bébé a intentat proces de div-, soţului ei, pentru motivul că acesta e... inconştient în acţiunile luij nanciare şi nu vrea să ţină seamă de sfatul ei. (Bébé îl sfătuise pe Pj să-şi cumpere acţiuni la o mare societate de aparate radiofonice nu City Bank, încăpăţânatul de soţ n’o ascultase)... |

Cea mai mulţumită din toată afacerea aceasta a rămas Mary Pi, ford. In loc să devină acţionară a băncii, alături de soţul ei; Mary investit bani în terenuri petrolifere. Doug a ironizat-o, la început; cum însă i-a cerut iertare, cuminte, ca un dulău, care greşeşte cevi se linguşeşte, ca să nu fie pedepsit... !

CORF.ST

S A L O x - N E Æ S I N D I C A T U L U I Z I a R i Ş T I L O RB U L E V A R D U L C A R O L . 7 j!

M A R E B A LAL SO C . P E R S . ADM. AL

P R E I E I R O M A N ECel m a i iru m o s bal al a n u lu '.-^ M ari s u r p r iz a .^ Sa oanela feerie, d e c o r a t e .E x p o z i ţ i e de ţe s ă tu r i şi covoare: D-n> D. S lăn in ă .-* 2 o rc h e s tr a -fc S aion o r is n ta i: „ P a ş a -Ş iş m a n ia n “. T cnO ola 1 OM n u m ere , to a te c â ş tig ă to a re . -fc A p a ra te de rad io , p a th e io a n e , etc,N

/ ' A Z Z P A U L M A N N

I N T R A R E A C - N E R A - À 2 .0 LEI. * LOJA 3.G00 LEBILETELE A „FEDER-* - 1 .. P C A R “ , CA - A V IC T O R IE 1

N e r v o ş i imor curând*

Aţi rem arcat din când în când la dv. unul Jin sem nele u rm ăto are de ap rop ia tă epu izart

a nerv ilo r ?Uşoară txcitare, mdispoziţe, tremurarea membrelor, nelinişte,

bfitâi d.* inimă, ameieli, trică, insomiie, visuri terburătoare, in sensioililatea anumitor regiuni din corp, sperieturi, încordare supranaturaiâ survenite prin contraziceri, sgomot, mirosuri, cereri dupâ mijloace turbulente, după tutun, alcool, ceai carea, clipiri din ochi sau a Juca in !a(a ocnilor“, îngrijorări, potta, absentele creeruiui sau imposibi- itatea de a voroi, dorini1 curioase sau tensiuni. Dacă unul sau mai multe

din aceste semnesse remarcă in acela? limp ia dv.. atunci suntNervii dvs., serios slăbiţi şi au nevoe de a ti întăriţi.

Nu neglijaţi, căci astlei ar puiea surveni serioase deteriorări o potenţe dvs. intelectuale, aiarealâ şi inconştienţi, precu.n şi co.nplecta demorali­

zare dupa care in moJ riresc, vine moartea.Indiferent de unJe ai proveni slijirea nervilor dvs. va invit să-mi scrii

Sunt cu oiacere ia dispoziţia dvs.. de a vă

explica yratis şi fără eneitueii de portoo metoJă si.nplâ, care va va projura o iar priza plăcuta, r'rojabil că aţi cneltuil m ilţi bani pentru diţerite mijloace şi in cazul cel mai bur aţi ooţinat o aiuiurare trecăi »are. Va asigur că cunosc metoda ce?

inJicată, spre a se prelntâmpUa slăbire« nervilor.Accastă metoJi are elejt asap.a dispoziţiei, a dorinţei de viaţă a energiei şi a paterei de mancă şi nu numai unui mi-a seri? că se simte ca nou născut după aceea. Ace aste coaiirm?

şi certificeie med.caie. Vă costă doai o carte poştală Vă remii o carte instructivă

a b s o l u t g r a t u i tDacă nu puteţi seri imediat, atunci oAstraţ’

acest anunciu

Ernst Pasternack, Berlin, 8rMichaelkirchplatz 13.

\bt. 390.

M a r ţ i 6 I a n u a r i e 1 9 3 0 ^ D e sc h id er ea C a n a v a u.ui|

8 Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATĂ 11

d u t & t n

C f^ a y X M T L J <j U o u . t o i b J L

4oJUkjlA>t2s. d b L P<aJ1 <X 4 -cJL 'COjyU <sTb

J L 'j2 c£ U l& ¿Li !$ ta /x i/n . & xd jL < ^ u *fc

"sd jlJlicLcri A L su/l/rrU L Ă L ^ n C C u

/O C L 'Y l A y t A . O ^ C îA A U a J ^ !

DUBLU MIXTD-şoara Edith Fillenz şi Georg

Fillenz au cucerit campionatul cu destulă uşurinţă.

REZULTATELE:D-şoara Arion-N. Krupenski b.

d-na Iconomu-Iconomu 21— 12 ; 21-—.19; d-şoara Iconomu—Meloni b. d-soara Marcovici-Goldenberg 21— 17; 21— 1G.

D-şoara Fillenz-G. Fillenz b. d-ra Arion-Krupenski 21— 18; 21— 15 ; d-şoara Iconomu-Meloni b. d-şoara Deleanu-Bălescu 17—21; 21— 15; 21—1G.

Finala: D-şoara Fillenz-G. Fillenz b. d-soara Iconomu-Meloni 22— 20; 21— Î 8.

PBEMIILECa de obiceiu, „Realitatea“ a ofe­

rit câştigătorilor o sumedenie de premii.

Distinsul sportiv, d. S. Schwarz, proprietarul casei „Socec“, a pus şi în acest an în competiţiune cupa ds simplu domni, categoria I-a, care revine pe 1931 lui M. Golden- berg (Sparta).

La simplu doamne „Realitatea“ a dat o splendidă cupă, furnizată de cassa Pforzheim d-in strada Colţei No. G.

D. Silbermann, proprietarul cas- sei a donat personal o cupă, pentru categoria IlI-a, ca să încurajeze noile elemente.

La categoria Il-a, Klein îşi adju­decă definitiv cupa „Realitatea Ilustrată“.

Echipierii de dublu mixt au p r i ­mit câte o plachetă a revistei, iar ceilalţi un joc de ping-pong furni­zat de cassa „Vivi“, mai multe pe­rechi de patine, dela magazinul de sport „Dârlău“, etc.

Sfârşitul concursului a reunit concurenţii în localul redacţiei, în- t r ’o caldă atmosferă de amiciţie.

Copii au de obiceiu o m are avers iune contra purgativelor de un gust greţos. Daţi copiiuiui Dv. Laxin, care e de un gust plăcut de fructe, ceiace face să fie luat cu plăcere de copii.Laxin e de un efect ; t. \lent şi siqur. Copilul Dv. t )

\ y '\A‘ / s ‘a W a a X m . *• /vă va mulţumi prin . >sănăta tea şi buna ... - idispoziţia lui. %

Cam pionatullj^®||ONCURSURILE pe care le or-

ganizează revista noastră au 1 intrat în tradiţia masselor.■ începând cu probele de frumuseţe, de canto, de modă, jocuri sportive,

y, etc., toate sunt întâmpinate cu o■ simpatie crescândă.I In aceeaş categorie intră matchu-

: rile de ping-pong.1 Ne amintim începuturile.■ „Realitatea“ urmăreşte înjgheba­rea de concursuri cari nu au mai

I avut loc la noi. Porneşte prin ur- ' mare pe un d-rum nebătătorit de

alţii, pe un făgaş necunoscut şi face operă de precusor.\ La cinci categorii s’au prezentat aproape 150 de jucători şi jucătoa-

: re, printre cari elemente noi. PROBA DE DOAMNE

d e p in g -p o n gD. Bălescu-VIadone 21— 13; 18—

21— 14; 21—12.Finala: Misu Goldenberg b. D.

Bălescu 19—21; 21— 13; 9—21; 25—23; 21—15.

Sferturi de finală: Seni-Marcus 21— 16; 21— 12; Wolf-Segall 21—9; 14—21; 21— 6 ; Neagu-Feinstein 23—25; 21—14; 21—9; Blumer-Be- har w . o;

Sem i finale : Wolf-Seni 21—9 ; 21— 18; 21— 1G.

i Campionatul acestei categorii a revenit d-şoarei Deleanu, de la

■„Tennis Club Român“, care a dis­pus în finală de colega sa de club, d-na Iconomu.

I Ca să înlesnească o participare ' mai numeroasă, au renunţat să joa-l ;Ce.d-şoarele Mănica Arion şi Edith

Fillenz, cari aveau prima şansă.■ Revelaţia categoriei a fost d-şoara Bella Schneersohn, care participă pentru prima oară într’un concurs public. Are un joc extrem de va­riat, în care back-hand-ul e totuş preferat drive-ului.

SIMPLU DOMNI f Concursul a consacrat din nou

! pe sportsmanul Mişu Goldenberg, ca ¡1 Cel mai bun jucător bucureştean.

I Rezultatele technice : f Sferturi de finală : Goldenberg-

I N. Bălescu 22—20; 21—9; Icono-i ¡mu-Fillenz 21—-17; 19—21; 21—16. f Vladone-Hamar 21— 14; 21—18 ;I 1). Bălescu-Meloni 21—19; 22—20.

Semi-finale: Goldenberg-Icono-I mu 21—8; 21—15; 21—18.I

Dş-oara Bella Schneersohn (st.); d-na Chiriceanu (dr.)

CATEG. Il-a La categoria a doua a învins şi

anul acesta tot Gabriel Klein, care îşi adjudecă definitiv cupa challen- ge „Realitatea Ilustrată“.

Rezultatele technice :Sem i-finale: Klein-Lazăr Ion

21—13; Horovitz-Hirschhorn 21— 18; 21— 12; 21— 18.

Finala: Klein-Horovitz 21—15 ; 21—19; 22—20.

CATEG. IlI-a Proba a revenit lui Lazăr Wolf,

din clubul „Sparta“.

Blumer-Neagu 13— 21; 16—21 ; 30—28; 21—15; 21— 14.

Finala: Wolf b. Blumer 21—12; 21— 16; 21— 19.

DUBLU DOMNILa această probă au participat

echipele Filenz-Hamar, Eckstein- Weitmann, Sanft-Adreiany, Krupen- ski-Iconomu, fraţii Bălescu, W'ein- berger-Meloni şi Goldenberg-Klein.

Finala a revenit cuplului Wein- berger-Meloni, care a desfăşurat un joc plin de coeziune şi precizie.

12 REALITATEA ILUSTRATĂ S Ianuarie 19J1

L a v re m e uratăr mai ivi” ^ U" ano,im P *r i9 uros. ungefi fa|a şi m âin ile D v. ziln ic, cu Crem ă N ivea nu num ai seara, ci şi ziua inainfe de a eşi la aer liber.

N I V E Aja vreme aspră, fereşte p ie lea şi in acelaşi tim p o in trefine catifelată şi fină. C rem a N ivea nu se poate in iocui, deoarece este singura Crem ă, ce se

bazează pe efectul Euceritei, pe care o confine, f i i n d ^ 'T f l T E U ^ in trc - {inător al p ie le i. Fără a iăsa o urmă de luciu, „N iv e a " pătrunde im s- d ia î şi cu desăvârşire in p ie le, aşa că numai o cremă a l b i t a in p ie le, poate lucra dând un efect binefăcător.

Doze: Lei 16. , 34, , 72. . luturi cîin cosifor curai: Lei 30 .--, 45 .—

EMîL ZIEGLFR, BRAŞOV, Calea Gâr*; 43- J

T rei fe te n o st me. — Cred c’a ţi c itit în n u m ăru l n o stru de C răciun to t ceea- ce v ’a in te re sa t desp re G re ta G arbo (sic). 2. N ils A s th e r e c ă să to r it cu V i­v ian D uncan , o fo a rte a p re c ia tă d a n sa ­to are am erican ă . 3. P o r tre tu l su b sem ­n a tu lu i nu se poa te obţine decâ t con­tra 2000 d o lari-gh ia ţă . D ealtfel dacă 1-ati vedea v ’a r în g h e ţa sângele în vine.

X. Y. Z. — N ’am nici un a m ă n u n t desp re a c e a s tă a c tr iţă . P ro bab il că e o d eb u tan tă . C ând v a fi v ed etă vă voi s ta la dispoziţie cu orice lăm u rire (a- fa ră de cele de... ord in in tim ).

I. B ro ştean u . — A m ăn u n te b io g rafi­ce a su p ra lui Iv an M osjoukine, c itiţi m ai su s sub pseudonim ul ,,N ina Pe "! t ro v n a ” . A ctu a lm en te M osjoukine se află la P a r is , p e n tru ce scop. nim eni n u ştie . L ocueşte în să la B erlin şi-i p u te ţi a d re sa co resp o n d en ţa p rin ..F ilm F u h r e r ” 217, F rie d e rich s tra sse , S. W . 68.

Rainayane. — Ce să faci să scap i de m elancolie?... O bae din e x tra s de p ă r dela Io n P rib eag u , a m e s tec a tă cu b u că ţi de chew ingum . Te u iţi apoi în oglindă, râz i sa c ad a t de tre i ori şi te ­lefonezi d-ru lu i Obreja,. R ep e tă scena din u rm ă în f a ţa p re te n d en ţilo r şi vei scana de am ândoi.

M iţu-M itişor. — Ai în ţe les g reşit. G eorge V raca n ’a fo s t n ic io d a tă la Hollywood, ci d o ar la stu d io u rile soc. „ P a ra m o u n t” dela Jo inv ille (o locali­ta te fie IAneră Paris). Tn nici un caz n u v a re n u n ţa la te a tru . 2) N u l ’am v ă zu t n ic io d a tă pe scenă pe acest n u ­velist. d a că e vo rb a de un nu v e lis t.

I le a n a cu p ă lă r ia roz — C orectorul du due, bată-1 v in a , el a g ă s it de c u ­v iin ţă să-ţi t ra n s fo rm e p ă lă r ia din roz. în roşu ; probabil, cu tim p u l, avea de gân d s ’o facă... trico lo ră . 2. E rn s t V erebps s ’a n ă sc u t la N ew -Y ork în fi­nu l 1902 în să din p ă r in ţi u n g u ri. 3) D acă B yron avea m u stă ţi? D in p ă ca te nu, deşi cred c ă i-a r fi s ta t de m in u ­ne. dacă i-aş fi adăocra.t şi b a rb a pe care o p o a rtă ., sp ir itu l d-ta.le.

H°*’7koeni<?:. — In te rp re tu l p rin c i­p a l a l film u lu i ,,B en-H ur” a fo st R a ­m on N ovarro . 2) Avpm noi g r i ja să nla.săm cupoanele acolo unde n ’a r d ă u n a c â tu ş de p u ţin tex tu lu i.

W anda-B o toşan i. — Ai p ie rd u t p a ­riu l. R u th W ey h e r n ’a ju c a t în film ul acela.

C ălin. — De unde a ţi m ai scos şi a ce s t num e? Iv a n P e tro v ic h se n u ­m eşte ... Iv a n P e trov ich ...

Geîo K arle in . — D atele p recise r e ­fe rito a re la a ce s t a c to r îm i su n t în că n cu n oseu te . Deci, nu d in re av o in ţă am făcut-o...

N inon. — Cum o s in g u ră d a tă? Re- g inald D enny care a a p ă ru t de n enum ă r a te ori pe ecranele n o a stre şi în d i­fe rite c rea ţii. In u ltim u l tim p însă , a cam ... şom at. S p erăm to tu ş i să-l v°- dem în film ul vorb ito r. A re 32 an i ş l ’« e am erican . A ctu a lm en te nare-m i-se că tu rn e a z ă p e n tru M etjro-G oldw yn.

D olores de M ontebello. — îm i ceri p re a m u lt, dudue; nu m ai o sobă poate fi... caldă, pe v rem ea a s ta . 2. In cine-

m a to g ra f v â r s ta n ’a re nici o im p o r­ta n ţă . P o ţi ju c a şi la şaizeci de ani, ro lu ri de... bunică . A lte cond iţiun i nu se c e r în a f a ră de: ta le n t, fotogenie, fonogenie, şa n să şi su rse de ex is ten ţă , p â n ă la ev en tu a la lan sare . 3. L a B u cu reş ti nu ex is tă s tud iou ri.

Spioana D ragoste i. — F e lic ită rile m ele p e n tru pseudonim ! E sublim şi-mi face a tâ t de bine când îl c ite sc ! ... 2- Cum să câş tig i c â t m ai c u rân d o su m ă de bani? I a tă în tre b a re pe care m i-arn pus-o şi eu! 3. Ce le g ă tu ră a re c u tre m u ru l cu d rag o stea? Nu te ’nţe- leg, pe o n oarea m ea! De su fe rin ţe le v ie ţii scapi... c âş tig ân d o su m ă de

'b a n i. 5. M arcella A lbani locueşte la B erlin W ., K aiserallee , 172. 6 Jo an C raw ford p rin M etro-Goldwyn-M ayer- S tudio, C ulver C ity, C alyforn ia, U. S. A.

E leonora N. — H aro ld L loyd e c ă ­s ă to r it de m u lt cu M ildred D avis şi — a tu n c i când nu p o a r tă oohelari devine cel m ai s im patic ta tă de fam i­lie. A re o fe tiţă . G loria, pe care nu

« f l T OI ţi înch ip u i oare că ace l co n su la t al n o stru a re m en irea de a serv i a d ă ­post tu tu ro r acelora care se duc la P a r is , cu p ro iecte dar... fă ră para le? Te înşeli. N u ex is tă fo n d u ri p e n tru a- sem en ea „b in e face ri” .

T a in a ra . — N ils A s th e r nu e în nici un caz băcan . E ste un a c to r de cinem a şi el ca m u lţi a lţii, c a ri au a v u t şan sa să se lanseze. *S’a n ă sc u t la Stock- holm , în an u l 1900. E şa ten . C ăsă to ­r i t cu YTiv ian D uncan . Scrie-i în lim ba engleză, g e rm a n ă sau suedeză. D espre p a rfu m u l lui p re fe ra t, nu ţi-aş p u tea indica nim ic cu precizie. Âm au z it nu m ai c’a r iubi fo a rte m u lt p a rfu m u ’ de salcie p le to asă 2. In ro lu l ace la din film ul ,,P a tr io tu l” a ju c a t un t â ­n ă r a c to r dela Soc. „ P a ra m o u n t” , Neil H ain ilton .

L au re de N oves. — P e n tru M auri- ce C hevalier a d re sa ţi c-o. P a ra m o u n t studio. Hollywood C alifo rn ia U. S. A.

VVichi. — Adresa,ţi-vă d-lui E ugen Lu la red ac ţia n o a s tră? P e n tru Bi- llie Dove si C la ra Bow sc riţi p rin „Pa-

ştie cum să şi-o m ai re sfe ţe . Şi fiindcă eşti a tâ t de cu rio asă , c red că-ţi voiu face p lăcere , pub licând fo to g rafia a- c e a s ta din v ia ţa p a r tic u la ră a coni ­culu i cu ochelari... Soţia, fe ti ţa şi... ta tă l.

G iovanna de Savoya. — W alte r S lezak locueşte la B erlin-Schoenberg, S tie rs tra sse 14-15. 2. Am bele ch es tiu n i su n t ad ev ă ra te , dar. . d iscreţie să nu a u d ă foştii p rie ten i a i ac triţe i!

S. T. B. — P e n tru exam ene de a d ­m ite re în C o n serv a to ru l de A r tă D ra ­m atică , se cere b a ca la u re a tu l. E u , to- tu ş , te s fă tu esc să-ţi a legi a l tă c a ­r ie ră .

E la . — In c h es tiu n ea a c e a s ta nu decid eu ci d irec ţiu n ea red ac ţio n a lă a rev iste i.

N ic. S tu a r t. — P e n tru u n voiaj în F r a n ţa şi vizele p a şa p o rtu lu i te -a r costa ap ro x im ativ 1500 lei. 2. P ro te c ­ţie să nu speri dela ac to rii rom âni din s tră in ă ta te : ab ia de au tim p u l să se în g rije ască de so a r ta lor. 3. Şcoala ac to rilo r de c inem a este stud iou l. 4.

ra m o u n t S tu d io ” . 3. M aurice C hevalier a tu r n a t .p â n ă acu m : L a chan so n de P a r is ” , „ P a ra d a D ra g o ste i” , „ P a rad a P a ra m o u n t” , ,,La G ran d e M are” , şi „Le p e tit c a fé” . P e n tru orice o raş din s tră in ă ta te f ra n c a ţi sc risorile cu 10 lei..

H. G. C ernău ţi. — D ispui de cap ita l ca să realiezezi a ce s t film ? In cazul a- ces ta îţi voiu da to a te în d ru m ările . D acă nu, însă . e inu til orice dem ers pe lân g ă a lţi c ap ita liş ti sau realiza to ri.

Ş. 1 • — Lya Mara. sp e ră să-şi re- în ceap ă a c t iv ita te a în c in em ato g raf... S p e ră ! ...

F e tiţa D ulce. —• M ulţum esc p e n tru m inuscu lu l p o r tre t şi m ă m ândresc cu o asem n eea coresponden ţă . F ru m u ­şică eşti*, dudue, b a tă -te norocul şi d a ­că m ai eşti şi dulce am. c ap itu la t... 2. P e n tru V racca ad resează co respon­d e n ţa la T e a tru l V en tu ra . E căsă to rit, d a r cred că răsp u n d e . D e asem enea su n t in fo rm a t că ră sp u n d e şi V ern er F u e tte re r . D acă nu cun o şti bine g e r­m an a îi poţi sc rie în f ran ţu zeş te .

Eve?yn. — F ii b in ev en ită !... II j deci p r in t r ’o p rizm ă fo a rte ju s tă \ Iv an P e tro v ich . E ste ex ac t ace laş 1' c ru pe care l-am a f irm a t şi eu : a r |; u n a c to r ad m irab il ,dacă ş i-a r m ai v; ria jocul. De a ltfe l m u lţi păcătuei, p rin a c a s ta şi v in a e oarecum şi 1 reg isorilo r, c ari 1 în cred in ţează num ro lu ri de ace iaş m an ie ră .

M arg are ta H o rv a th . — I n t r ’adevf p rim u l film v o rb ito r a l ‘G re te i Garll este o rev e la ţie e x tra o rd in a ră . L ’aţ a u z it î n t r ’o şed in ţă p a r tic u la ră şi-aţ r ă m a s en tu z iasm at... C h estiu n ea ce| ln ltă — în mod excep ţional — e p s ib ilă ! ...

1. Gentili«. — P e n tru C harlie Clii p lin a d re sa ţi la U n ited A rti.sts Studii. Hol. Cal. U. S. A. în limba, englezi T o tuş, nu v ’a ş p u te a g a ra n ta de ră p u n s C haplin e cel m ai o cu p at ol din lum e.

M esser Jack . — Am com unicat i în n u m ăru l tre c u t că M esser Ja c k e te p a tro n u l localului. D acă nu în ţe l ge ţi nici a tâ t din.tr’un film , p ă c a t că m ai vedeţi!...

N arcisa (le IMess. — U n concurs ii te rn a ţio n a l de fru m u se ţe la care ■ p a rtic ip e şi doam nele, nu se poate o gan iza deocam dată, de oarece legi! u n u i a s tfe l de co n cu rs su n t v en ite di s tră in ă ta te . M ai tâ rz iu în să , poa te o vom o rg an iza u n u l p e n tru doam ne, c c a ra c te r local. Deci nu v ă p ro m it cî face nu-m i s tă în p u tin ţă să realizezi: S p uneţi în să , din p a r te a m ea soţulir "ă e u n m are neciop lit ,dacă v ă fa l m a im u ţă , la fiecare păs. G âscă s® p o triv i m ai b ine!...

L a blonde G inette . — Ce anunfi v re ţi să a f la ţi din v ia ţa p a r tic u la ră g a ce s to r vedete? E u cunosc a tâ t d m u lte ! ...

M arianella . — P e n tru M au rii C hevalier: co. ,, P a ra m o u n t” studii Hollywood, Cai. U. S. A.

li. Leeoşiam i. — N u ’nţeleg dela scum pe dom n, cu a tâ t m ai m u lt cu ci’ nu-m i am in tesc ce m i-ai sc ris în tn c u t (eu nu p ăs trez corespondenţa R eflecţiile a su p ra ch estiu n ii acele| d in ,,M agazinu l” te id en tifică în să c pe un om lip s it com ple tam en te de sin ţu l p ă tru n d e rii. M ă ia r tă , e părere: m ea şi am d rep tu l să mi-o sp u n aş cum ai făcut-o şi d - ta ! . . .

G re ta . — D acă eşti în tr 'a d e v ă r aţr de. fru m o asă cum te -a ra tă acest portre sc h iţa t, m ă oblig să te lansez în ci ni m a to g ra f. Să ştii că vorbesc fo a rte st rios. T rim ite-m i câ tev a fo to g rafii s i | reze rv a de a fi d isc re t şi a .Ie re tu rna i A m ăn u n te le fin n u a n ţa te de creiotl m i-au da t... des v e rtig es . B rrr! ce prl vire... dem onică! 2. L y a de P u t t i ni, s ’a decis în să să p ă ră se a sc ă definiţi; ec ran u l. Aşa, că m ai su n t sp e ran ţe s’i revedem . In p r iv in ţa lui M osjokiii în să , te-ai în şe la t; nu şi-a o p e ra t delr nasu l. E ra doar efec tu l u n u i machiji a r tis tic . 3. N ’am acu m a tim p u l neefj sa r, d a r voiu cerceta dacă î n t r ’adevi s ’a com is o e roare cu ex p lica ţia acel#, clişeu... P â n ă a tu n c i: U ra !...

J . de S. i

Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATĂ

O scriso are istorică

R e p r o d u c e m a lă tu ra i u n u t i logra i de o im p o r t a n ţ a is to r ică , o s c r i ­soare a R e g i n e i M arin a R o m â n ie i , t r im isă îud it lă d u p ă p r o c la m a r e a t i a r e i , la Alint Jn lia , In 1U1S. / t r e - şed in le l t i i tle a t u n c i al c lu b u l u i l>arlametilar al nu t ion i i l i tă ţ i lo r d in lo s lu I t igarie. ti. dr . ' i eo i lo r Mi- liali.

l is te tuia d in cele linii f r u m o a s e p a g in i <le c u p r in s p o l i t ic a H c u i ­n e i Marin, in care v ib r e a z ă ba cur ia m are şi in j la iă rn tă 11 v i s u lu i îm p l in i t , a I n i r i i tu tu ro r R o m a n i - ior. b u c u r ia a n e i S u v e r a n e , ca're-şi vede ţara m ăr ită :

„ \ t â l i c(>|)ii su n t îicuin ai n ic i, că m i i îi)iiter p lin ă de n e ră b d a re , 'vsă -i strâns,' la p ie p t! ”

O a se m e n ea sc r isoare ¡d in u de e lan şi de caldă d r a g o s te de m a m ă ,ii tun i m a r i reg ine p o e t e . nu l in te a să răm ână ' î n c h i s ă i n t r ’u n s e r ta r , c i Ire lmia retlulă n a t iu n e i , s p r e p ă ­strare in i n im i şi sp r e p u r u r e a a d u cer i■ a m in te n î n s u f l e ţ i r i i s t ă r ­u i tă de m arele ac t i s to r ic al I n i r i i .

M u l ţu m im a c tu a lu lu i p r i m a r al t'.liijnlui, d. tir. ’t e o d o r Miluiţi , care ne a pus la d i s p o z i ţ i e at e s t auto- / / / ' / / i s to r ic spre r e j i r o d u c e re .

W

\ .

juţJifiu . ciu 'J& í'uA ..0* to* fc jt<¡¿ ifiţHÎ, x . at¿¿¿ éai

f i& á c ítx ţ t 4 , i Q\JíU CAAjL

lC 'u* u ^ ţ 1' ‘¿•&1**’ t v 9 i u f eaACUuÁ. cu. Z u & 'u .o ^ jpuíU a U fr *¿U j£ v ÍOh Üu I n^eöUiu.,

CwT IjC CLcu.uţp.t t A ''«HA* ‘C'UJfA(¡AA&ZcC &UL 1 X . 3t-“ j^sunfíAr £ zu,, ¿ ti*

t í \ ÂA p u Z i 'VH+VUXC.

vtiun*£QM t- U *4iaJ¿u£u¿ ¿\u+ v c ^ í t Suu. - ¡ u te tfC A ^ _

Zw ut itlA¿fu£u*. -cu, **l,if a '& Ú L cU A . o u U e jţ c £ u d a w

VU.t¿ W t KxCUtcfâi <yXt, *Cc\ A ñ u . cu*şCt" <jfyl0M+, Z b j ţ l i t 'S CA A U *A ? L L e í“¿Cu jU . Z ¿ U L ¿V*.

y v o J h t . , 3 ¿ i r £ « . W í c ¿ct, u * C x :¿C Ä W e> t iu .. 4«A&, p U A ; 0 fA Á a, ‘U^OM .. _ ^

u Q . 0 ţ C ¿U ¿ri'LU *¿X) f t u A . I&m J . -¿ iu u ? C'lHJUHJty ¡¿ odU*Am V-'- ■ ‘

ffS'IUm r . _____ TBL ■ ' iA x u &auJL < x . t ^ u - í . ^ w tf c w J í ' cu /a L + fc

;í.iÍZh. CvuUgíi i íu y l ,'J v o a . o la . >u ^o a ^ <ÜUJL v ñ u , vv*JL £*. C s ü

i*0 Y*-¿ ÍCL U U^ ’ VO$L¿ iM U A+ti. ¿ ivo tvw u .. CAU+AÍCt : v t C-K toA4M ±UuU. v n u G U .. t

& & & *+. a ¿ $ c 4 . í fo iZ c& LÍÍC ruA c caT -*±y¿ntiu*A.

äM7 *>&*>Í^A .ÍK C ^tóA JÍ4 . ff iU A . !Í¿ @ i£ o \ Cétud £ « £ ?

s t j . ity w + ţC ¿ U l t L djL ^ c M X ju & L M v u Z u j ^u t. & t¿ s ¿a. a t< dt¡¿ Ä L w / S o l

■m u í Aa vta.M *,, v iW Ajl atiSL a i PLauJiiUea-L. *

(Jf&/&Vu&UÂ*>.

m m / m /

O EROINA A RĂBDĂRIID£ O E G / .N A M A R I AA /Q O M A ' N / £ /

să se despartă de fiicele ei, aşa în-Zhirele a m e r ic a n e p u b l i c ă p o r ­trete cu a m ă n u n te i n t i m e , d i n v ia ţa m o n a r h i lo r e u r o p e n i , s c r i - s,e de Reg ina M arin a R o m â n i e i .

S o c o t im in te re sa n t să p u b l i c ă m art ico lu l re lativ la R e g i n a S p a ­nie i , a c u m , câ n d — in u r m a re ­vo lu ţ ie i care a eşua t a c o lo - -

S p a n ia ş i t ro n u l e i s u n t ia r o- biec tu l a c tu a l Hăţ i i .

EGINA Victoria Eugenia a ‘J c ^ L Spaniei, — sau Ena cum o

” nuimim noi în familie, — este considerată prinţesă engleză. Dânsa îmi este vară primară, dar la drept vorbind, ea nu este engle­zoaică. Tatăl ei era genman, un prinţ de Battemberg, care s ’a în­surat cu cea mai tânără fiică a Re­ginei Victoria, Heatrice.

Bătrâna regină a Angliei nu voia

cat, dacă putea, îşi alegea gineri, cari să voiască să se stabilească în Anglia şi astfel fetele să rătmână în ■urul ei.

Prinţul Henrich de Battemberg, fiul cel mai tânăr al unei case ne­domnitoare, a admis această expa­triere şi a venit în Anglia ca să trăiască cu soţia lui, în loc câ a- ceasta să (meargă cu el în Ger­mania. '»

Bătrâna regină Victoria era foar­te mulţumită de acest ginere i m ­pozant şi fermecător, care a venit să se instaleze in palatul ei con­fortabil. Toţi cei patru copii, cari s-au născut din această pereclhe 'princiară,, au văzut lumina zilei sub acoperişul bătrânei regine şi au fost crescuţi la Windsor, Bal- moral şi Londra, mergând numai

rar în Germania, ca să viziteze fa­milia tatălui lor. Astfel, educaţia tinerei regine a Spaniei a fost en­gleză. Gusturile ei, obiceiurile, gân­durile, prietenii şi mediul sunt br i­tanice, deşi ea nu e englezoaică după nuime sau naştere.

S’a măritat la o vârstă foarte tâ­nără şi cred că inulţi' ani, imica re­gină E na, a avut de îndurat greu­tăţi. In ziua căsătoriei ei, amândcv, ea şi regele, au fost aproape arun­caţi în aer, de o ibombă asvârlită în landoul lor, la înapoierea dela biserică. Mulţi dintre cei cari se găseau în jurul lor, au murit şi deasemeni au ifost ucişi doi dintre cei şase cai înhămaţi la trăsură.

Pantofii miresei erau tmuiaţi în sânge, când ea a trecut din trăsu­ra sfărâmată, in tr ’un alt vehicul. Ceeace a făcut ca lucrul să fie şi

mai impresionant, e că bomba a fost aruncată asupra lor d in tr’un balcon, ascunsă în i r ’un buchet de flori.

Tânăra regină a avut de învăţat multe lecţii grele. Eticheta curţii spaniole este astăzi aproape tot a- lăt de severă, ca şi în zilele lui Fi- lip al II-lea şi tânărul, ipoip.ularul, chipeşul şi strălucitorul bărbat al Enei, nu era totdeauna uşor de stă­pânit ! .!

Dar Regina Ena a fost binecu­vântată cu o fire îndurătoare, răb­dătoare; e totdeauna znmb’tare,;

13

R e g i n a S p a n i e i , la o b i c i n u i t a - i c a ­v a l c a d ă c o t id ia n ă .

are preţioasa însuşire ide a fi în stare să exagereze binele şi să re­ducă proporţiile neplăcerilor. Dân­sa a ştiut să tr; )gă toată 'm ulţum i­rea d in bogăţii, situaţie şi onoruri, şi a acceptat partea spinoasă a lu­crurilor, ca una care primeşte toa­te uşor.

Acum, dânsa şi-a făcut loc în inimile supuşilor ei, mamă a unei 'amilii numeroase şi mândre, o fe- mee frumoasă, graţioasă, cu păr de aur şi ochi albaştri, printre supu­şii ei mai mult creoli.

E de admirat la regina Ena stă­pânirea de sine şi dibăcia, cu eare- şi conduce barca deasupra valuri­lor vieţii tumultoase.

O R I C E M A M Ătreb u e să c itea scă n e g re s itt

S T 1 I S A -T 1 C R E Ş T I

c ’o p i n ?M in u n a ta „CA RTE-SFA TU ITO R“

de m a re le pedagog g erm a nHEIM3 ICH LHOTZKI

i r a d , d e X . i o i n i iS'a pus în v ân zare la toate lib răriile

Lei 60EDITURA „A D E V E R 'uL " S. A

Canari veritabi l? preţios?Cântăreţi fini ai renum i­tei şcoli speciale din Hartz dela Mk. 10 în sus, Ver- sănger, pereche de pră­sită canari albi, Wallen- sitiche, colivie, nutreţ, m edicam ente p. păsări.Expediere directă prin. poştă cu cheltueli mici.Transport sigur şi rapid

Catalogul cu detalii foarte interesante şi în­drumări preţioase trimite gratuitCRESCĂTORIA HAY DENREICHB ad S u d ered e H arz 271 (G e»m anla)

REALITà

La Mihăeşti s’a stins in vârstă de 63 ani, în urma unui atac de cord, fostul şef al partidului liberal, marele patriot Vintilă Brătianu. Fotografiile noastre reprezintă câteva scene im ­presionante, dela funeraliile ilustru­lui dispărut.

Sus : Sicriul defunctului este co- borît pe umeri, de foşti m iniştri şi prieteni; dreapta sus: Cortegiul fu ­nebru urmat de fam ilie; jos: Vintilă Brătianu pe patul de moarte.

Clişeul din dreapta reprezintă pe d. I. <j. Duca, ales Duminică 27 De­cembrie 1930, şei al partidului na- lional-liberal.

Sus : Un colţ d in cripta istorică dela Flo- rica. Cele două firide adăpostesc osemintele marilor bărbaţi de stat Ion C. Brătianu şi Ion 1. C. Brătianu. In aceeas criptă a fost depus şi corpul lui Vintilă Brătianu.

Dr. sus: „Cel mai iute om din lume“. Sprintenul american Charles W. Paddok, câştigătorul Oh/mpiadei din Amsterdam (1928) s’a căsătorit de curând cu miss Prisk-Malaby, fiica celebrului editor ame­rican.

Dreapta: Regele Carol şi Voevodul Mihai au asistat la pom ul de Crăciun organizat la Cercul Militar, pentru fam iliile ofiţerilor din Capitală.

[A ILUSTRATĂ

Sus : Cu ocazia recentei revoluţii braziliene, femeile au ţin să ia parte activă la mişcare, în care scop s’au organizat câtei batalioane fem enine. In fotografia noastră, un grup de voluntar în drum spre Rio de Janeiro. _

Stânga : Americanul Jack Murray a stabilit o noua perfo mantă în nataţie, bătând recordul de 67 ore de înnot conţinu Iată o nouă celebritate, pe deplin meritată.

Jos : D-na Bruce, cunoscuta aviatoare engleza, a executat i sbor de distantă, parcurgând singură cu avionul ruta Londra-1 kio, între 25 Septem brie—24 Noembrie. In capitala Japoniei fost întâmpinată de cea mai bună aviatoare a Japoniei, d-şoa Keigen Boku.

16 REALITATEA ILUSTRATĂ 8 Ianuarie 1931

Sfaturi pentru îngrijirea frumuseţiiT. \ . S. l ix a c t ca M iss J im m y In

ceeaoe p riv eş te m ă tre a taN ER Ă B D Ă TO A R E. — Băile reci

şi g im n astic fa su n t bune. V ’a r treb u i m asag iţ speciale. Scriţi-m i si dati-m i ad resa .

M ISS J IM M y , — N im ic m ai ¿sim­plu; p e n tru m ă tre a ţă şi c ăd erea p ă ru ÎUÎ j*vem noi un rem ediu m in u n a t. Mai în tâ i sp a lă bine p ă ru l cu a p ă în care a i to p it p u ţin B orax. Apoi o f r ic ţiu ­ne cu u rm ă to a re a com poziţie, c a re su n t s ig u ră că-i v a p rii: C loral H id ra t 3 g r., N itra t de P o tasiu 4 g r.. A m oniac 10 s r " A lc° o1 de L av en d u la 100 g r., T -ra C apsici T -ra O an taride a u 20 gr. Ulei R icin 20 gr. D upă 2 să p tăm ân i doresc din nou veşti. C ât despre a doua în tr e ­bare, veşn ic ace iaşi la to a te c itito a rele mele:^ ,,Ce să fac să nu îm b ă trân e sc ? ” Te sfă tu esc u rm ăto are le : Să fii veselă, lin iş tită , îm păcată, cu nerv ii O v izită la in s t itu tu l din s tr . Vasile L asca r 9. O c rem ă b u n ă şi insom nie de loc. Som n bun f ă ră c itit în pat.

CLARA. — P e n tru ca să răsp u n d c la r a şa cum ceri m ata le , am nevoie duduie C lara şi de în tre b ă r i c lare. C ‘ pricep i m a ta p rin sp rân cen e ,,t r a s e ” s a u „ ra se ” ? Apoi im ediat a l t ă în tre ­b a re: gene lungi? şi noduri la picior. P re fe r sp rân cen e tra se , gene sc u rte şi f ă r ă noduri la picior. D ar p e rfe c ţiu ­n ea nu ex is tă , deci c a a ta re .

M E L IT A . — P e n tru ten g ra s v ă recom and so lu ţia S abouraud la 3 zile oda tă , cu v a tă . P e n tru .m âini o sp ă la ­re cu săp u n sim plu de M arsilia si fă i­n ă de m igdale, nu le va s u p ă ra de fel, d .n contră,. Apoi u n g ere cu g licero la t de am idon.

SPER A N T O . — C om prese cu ap ă de rose sau ceai de m uşeţe l la ochi. M asagii cu c rem ă b u n ă .’

P e n tru pă r, a a p ă ru t în rev iste .M IETA S. — R e ţe ta o vei u tiliza

în fiecare sea ră . N orm al a r fi v reo 65 de k ilogram e, 70 este cam m ult. D ie­tă , duduie d rag ă .

P U IA D IN B U Ş T E N I — N u ştiu desp re ce c a r te p o ş ta lă îm i rep ro şa ţi.

P seudom inu l îm i e fo a rte cu n o scu t în să . N u fiţi dezo lată : porii se vo r în ­chide, probabil se vor convinge şi ei că nu a u a ltc ev a m ai bun de făcu t. Vă recom and la 3 zile o d a tă so lu ţia Sabouraud , pe lân g ă a p a ce u tiliza ţi acum . E m ai energ ică .

O MOLDOVEANCA. — Vom con­vinge noi pe dom nul D r., că o soţie Im nă e m ai b u n ă d ecâ t „ a lte le” du p ă :a.re v ă 4e tea m ă că-i fus: ochii. In a-

.e la ş tim p vom u tiliza o a p ă b u n ă de obraz de ex .: H id ro ch in o n ă 2 g r., g li­cerina. 20 gr. Alcool 100 gr., Ac. Ben- •' ■"ic 0.50 gr. A e te r 10 gr., apoi c re ­

ma,: Ac. s.tliciIic 1 g r., T -ne benzoe Ung em oliens 40 gr., U lei de rose 1 gram .

SP U N E -M I CA SU N T U R A T. —■Vm p rim it şi vă m ulţum esc. Am râ s de co m p a ra ţia p ă ru lu i cu coam a p o rc u ­lui, a v e ţi u n d ic ţio n a r de co m paraţii, ::um să zic.... special. V ă recom and să u n g e ţi fre z a din când în când cu go- m in a a rg e n tin a şi să ap lica ţi o p lasă.

A N G E LA C raiova. — Da, cred că c rem a de care în tre b a ţi, să se g ă ­sească la C raiova. C erce ta ţi la droghe- ■ii.

OCHI V E R Z I. ■— P e n tru te n u sc a t iu e b u n ă lăm âia şi g ă lb en u şu l de ou

zilnic. O c rem ă g ra să e m ai de folos. :U tiliza ţi a p ă de to ile tă cu v in din

rev is tă du p ă care c rem a: Ac. benzoic 0.50. Ac. sălcii 1 g r., C eară 10 gr., Ce- taceu m 7 gr., U lei de m igdale 25 gr.

C R IN U L D U P A IN S U L A V IR G I­NA, — . F ru m o s pseudonim , deşi eu a ş Ei scris m ai b ine de pe d ecâ t după, da r să te şicanez p e n tru a tâ ta lucru?

Văd c ă eşti b o g a tă în în tre b ă ri. De ice ia p rin c o n tra s t, p rom ite-m i să-ţi ă s p u n d • d eo cam dată n um ai la două, lin p ric in a u n u i m u n te de scrisorele, pe ca re din c lipă în c lip ă îl v â rfu e ş te jă ia tu l din redacţie .

I a tă : c re ş te re a genelo r p o a te fi ie s tu l de rap id ă , d acă aplici re g u la t n fiecare se a ră pe ele cu degetu l m ic: 'lei de v ase lin ă 40 g r. a p ă de roze ,20 Şr. p ilocarp ină , 0.20 c tg r.

F o a r te u til este uleiu l de ricin , me ■eu p ro a sp ă t nu pe d in ău n tru , ci to t ie gene. P e n tru pori d ila ta ţi, n im ic nu e m ai bun c a a,pa L a u ra ca- •e cu p rin d e h am am elis şi a q u â de a u ro oerasi, două produse ce ş te rg n in u n a t fa rd u l şi închid porii.Crebue în să să ad au g i şi 5 g ram e răb- lare în so lu ţie căci nici D um nezeu nui fă cu t lum ea în 3 zile. Cum vrei da r •a porii d-tale să se închidă: văzând u ochii?

G. PA N A IT . — Am cel p u ţin vreo

zece m isive p line cu d isperări, lacrim i, d e sc u ra ja re p e n tru câte un flecu ie ţ de d efec t la ten . Şi a s ta tocm ai acum de să rb ă to ri, când to t om ul e ,.june si fe lice” .

îm i spu i că a i bubuliţe , pete d upă ele şi m âncărim e. U n în tre g co rteg iu de nep lăceri. Şi m ai adaugi că te speli zilnic cu săpun! D a r p e n tru num ele V enus, Apollo şi Adonis, cine lte-a' în v ă ţa t să te speli eu săp u n şi în că d im in eaţa? R epede: prim o, regim . S u ­p rim ă carn ea , s ă ră tu r i , p iper, vin, ţu ică , cafea. M ănâncă sp an ac de tre i o ri pe sp tă m â n ă , m orcovi de a lte tre i, lap te m ult, zilnic ia u r t . D im in ea ţa şi la p a tru sea ra , o su p ă d e asă de za rza ­v a tu ri, m ere m ulte , com poturi, m a ­gii m u ri cn p ilaf .Spală se a ra fa ţa cu a p ă fo a rte caldă şi săp u n de p u c ioasă n um ai de tre i ori pe să p tăm ân ă . A plică pe u rm ă o c rem ă: R eso rc in ă 1 gr. Hg. pp. a lb 1 g r., zinc oxid. 5 g r. v ase lin şi lano lin ă aa . 15 g r. ichtio l 1 g r. sau su lf p re c ip ita t 6 gr. ta lc pu lvere 2 gr. e lic e rin ă fiO gr. a p ă de roze 12 gr. t in c tu re de q u illay a 10 gr.

D im in ea ţa ş te rg e bine f a ţa cu vin a lb vechiu a m esteca t cu lap te f ie rt şi p u d rează cu talc . S eara , ia-o d ’a capo.

D upă 2 să p tăm ân i să-m i scrii din nou.

M ISS M A TEM ATICA. — A şa te

v re au d-ră. C ochetă şi în v ă ţa tă căci c o n tra r iu oam enilo r acri, u n a nu e x ­clude pe cea la ltă . Să în ce rcăm deci să te m en ţinem fru m o asă . Scrii că ai pielea u sc a tă de vân t. N im ic m ai n a ­tu ra l, pe v rem ea a s ta . U ite ce să faci: să nu te speli n ic iodată d im in ea ţa cu a p ă m u ltă . Fă-ţi o ap ă de to a le tă ju ­m ă ta te lap te , ju m ă ta te vin alb, ster- ge-te bine cu v a tă şi ap lică o c rem ă bună. De p ildă c rem a L a u ra N r. 1 sau c h ia r u n s i l v i u coldcream fo a rte p ro asp ă t. Apoi p u drează. S eara, ca să o p reşti n ăsucu l d ^ ă «poşi, îl speli bine cu a p ă fo a rte c a ^ ă şi îl pudrezi cu bo­rax p ra f. Te culci ca un pui de paglia- cci cu n asu l alb , alb , alb. D ar sp e r că eşti s in g u ră şi poţi să te în g rije ş ti cum cere co ch e tă ria .

OCHI V E R Z I. .4— M ai în tâ i m ii de cu v in te bune, p e n tru to t ce-mi spui m ăg u lito r. N u d isp era din cau za g re ­u tă ţii. E ş ti voin ică d a r şi proporţio- n a tă . Şi Ju n o n a a fo st d estu l de greu- şo a ră , şi to tu ş i a iubit-o zeul zeilor.

D acă ţii n e a p ă ra t să fii m ai su b ţi­rică , po ftim : d im in ea ţa pe nem ân ca te , bea un p a h a r cu a p ă fo a rte caldă, cu 10-12 p ică tu ri de lăm âe. L a p rân z m ănâncă, o fe lio ară de f r ip tu ră la g r ă ­ta r , fo a rte u sca tă , un c a r to f cu sare , f ă ră u n t şi o sa la tă . S e a ra m ere coap­te , salată, de carto fi, i a u r t L a orele 4 un ceai slab cn lăm âie şi 2 g rissine . O dată pe să p tă m â n ă m ăn â n că num ai m ere la m ese. U n ch ilog ram pe zi, cu

câte un g riss in , bea nu m ai zeam ă de p ru n e şi de m ere.

P este o lu n ă să-m i scrii ce a ra tă cân ta ru l.

F L O A R E D E M AI. — Ce d ră g u ţă eşti! M ulţum esc m u lt p e n tru fru m o a ­sa g la s tră cu cam elii.

D a r cum de mi-ai a f la t a d resa de a- casă? R o a te n ţie ce m ’a m işcat. Cu deosebire m ’au b u c u ra t m u lţu m irile a- duse p e n tru că te-am fă c u t frum oasă ou un ten (le po rţe lan . C o n tin u ă m e­reu tra ta m e n tu l m eu.

UN A D M IR A TO R AL L A U R E I — Şi a s ta e o c a lita te c a re î ţi dă d esig u r d u p ă cum spui, p recăd ere In s fa tu r ile m ele. Ia tă -le d a r : N u m ă po t p ro n u n ţa în p r iv in ţa p ro d u su lu i de care îm i vorbşti. N u e nevoie să-ţi tunzi freza.

S p a lă de două ori pe să p tă m â n ă se a ra capu l cu lem n de P a n a m a , f ie r t în a p ă de ploae sau p une şi p u ţin bo­rax . Apoi u tilizează u rm ă to a re a fr ic ­ţiu n e : R eso rc in ă 2 g r. su b lim at coro­siv 0.50 g r. E x tr . de C hina reb ru m , 20 g r. alcool de ro sm a rin 100 g r. ulc de ric in 20 gr. c lo ra l h id ra t 3 gr.

M Ă R IE B E L L . N ATAŞA — D a a p a şi c rem a L a u ra su n t inofensive, în tre b u in ţa te îm p re u n ă e le v ă scap ă de ten u sca t, şi de pori d ila ta ţi. P e n ­t r u a fi fru m o asă , treb u e m ai în tâ i p e rsev e ren ţă .

LA U R A

- - Citiţi „ M A G A Z I N U L “ No. 2 - —

u n O f ZCt f& F>l .Z ) a t n u i t i p e r i i ^ . C r a c / u n .

rap is,

c i o r a p u la 'j & a m n e i !

e l & q a n t e ! \

8 Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATĂ 17

r<n v 0 Q

Ş TEFAN KLUCSNIK.A fost la Viena, Paris, Berlin.Actor, dansator, maestru de balet. Rând pe rând, succese şi de-

siluzii, fericire şi amărăciune, la lumina rampei.Este un tip curios. Figura lui ascuţită şi vioaie, trăsăturile ener­

gice, ochii lucitori ca argintul viu, tăioşi ca o făşie d"; lum 'nă în tr ’o silă întunecoasă, r e înfăţişează un om vecinic schimbător, alergând după neprevăzut şi nou. după senzaţional şi nefiresc.

Să nu vă mire deci, că după ce a fo"'. negustor, a devenit actor. Apoi dansator. Apoi maestru de balet.

S’a plictisit însă repede.Iaiă-1 deci scamator şi iluzionist. Hipnotizator.Mâinile-i subţiri, ds un rafinament subtil estetic, unghiile ascuţite,

transformă monede, fac să dispară ouă, să apară găini sau cărţi de joc. Dar scamatori sunt mulţi. Iluzionişti deasemenea. Ştefan klucsnik,

<\v.:t:i o noutate.

Reproducem însemnările sugesiionatului, care d in par­tea unui ignorant în ale m uzicei, sunt totuş extraordinare.

Şi în tr ’una din nopţile sale de insomnie, când stridenţa miorlăitu­lui de cotoi amorezat pe acoperiş te înfioară. când fluerul sergentului, ascuţit ca un pumnal înfipt în tăcerea nopţii îţi displace şi-ţi dă im­presia că eşti urmărit d>e un răufăcător, creerul agitat al scamatorului, a născocit ceva senzaţional. Să sugestioneze oameni, centru compune­rea unor bucăţi muzicale. Să-i domine în aşa chip, încât vrând-nevrând aceştia să ia creionul în mână, şi să nlaseze între cele cinci linii ale portativului puncte, cari împreunate să dea naştere unui şlagăr.

Zis şi făcut.A încerc;:t întâi, cu o doamnă din societate. Tipul specific al fe­

meii pe care o vezi ghicind în cafea şi în palmă, alergând după grafo­logi şarlatani, rugându-i să-i desvăluiască fineţea şi caracterul. Doam­nele acelea elegante cu rochii lungi şi negre, cu buzele fardate carmin cu grain ds beaute-ul înfipt ca un stindard al vulgarităţii în vre-un colţ, sub buză sau ochi, cu genele unse şi sprâncenele pensate. In tr ’un cuvânt, o doamnă modernă. A auzit de sugestie şi iluziune, de hipno­tism şi somn, de compoziţie şi a fost gata. Dar femeile — mai ales cele din societate, — sunt năbădăioase şi capricioase. Nu-şi impun o supu­nere de medium. Ar vrea să ţină sub papuc pe însuş liipnozatorul. Iată de ce prima încercare a lui Ştefan Klucsnik a dat greş. In zadar îşi

►concentra toată puterea de convingere. In zadar vinele i se umflau în cap şi ochii eşiau din orb'te. In momentele cele mai serioase ale experienţei, doamna găsea prilei de glume şi râs. Ba mai scotea din

Icând în când şi rouge-ul, mai făcea câte o ochiadă prin salon.Nu era nimic de făcut.Klucsnik, s’a descurajat însă. S’a gândit să-şi aleagă un mediu re­

prezentat de un om mai simplu. Fără caracter inutil complicat, fără inteligenţă inutil multilaterală, — aşa, în genul doamnelor din socie­

tate.Şi-a ales atunci un cismar. Nici cu acesta nu a reuşit nimic. Toate

ostenelile şi străduinţele sale. au rămas zadarnice.Era puţin desiluzionat. Era însă sigur că va găsi mediul.0 după amiază de iarnă. Klucsnik distra publicul cinematografului

de periferie, în timpul pauzei mari. Tinerii şi bătrânii, femeile şi copiii cari veniseră să se entuziasmeze fiecare în felul lui, de arta divinei Greta Garbo, bunăoară, se amuzau de minune, urm ărind cu un vădit i n ­teres scamatoriile sale. După câteva experienţe simple de prestidigi­taţie, Klucsnik. s’a gândit să încerce puţină sugestie.

A ales la întâmplare, un tip din banca I-a. Avea guler în colţuri, papillon roşu, haină gris şi păr buclat. Ochii erau de un albastru spă­lăcit, exprimând o sensibilitate, o melancolie, de multe ori bolnăvi­cioasă.

Pe o hârtie, Klucsnik a scris cu creionul roşu un număr: 7. Se apropie de omul cu guler în colţuri. 11 fixă.

— Spuneţi vă rog un număr.Omul cu gulerul în colţuri, privi în ochii lui, se îngălbeni, lacrimă

şi cu voce trem urândă spuse:— 7!—- Klucsnik, arătă întregei săli, hârtia pe care cu un minut înnainte

scrisese el acelaş număr.Continuă. Se adresă din nou tipului cu papillonul roşu:

Î L . ---------_------------- _ -----------

Te vei duce afară, vei lua un carnet de bilete dela cassă şi-l vei aduce aci.

Ca o maşină, palid, cu fixitate de sfinx, omul cu haina gris se ri­dică, eşi din sală, ajunse la cassă, smulse domnişoarei un carnet, şi-l aduse în sală, fiind întovărăşit de ţipetele disperate ale cassieriţei care s tr iga :

— Hoţii! H oţii!Sala întreagă, în picioare aplauda.— ,,Mi-am dat seama — îmi spune Klucsnik — că am în faţa mea

un mediu extraordinar. Şi m ’am gândit să încerc cu el, experienţa mu­zicală care nu-mi reuşise până atunci”.

După spectacol, Klucsnik, l-a aşteptat la eşire. Acesta s’a speriat. Ar fi vrut să se ferească de el. Klucsnik se apropie:

— - Domnule, vreau să-ţi vorbesc...Omul păli.

Bine... dar...N’avea nici o grijă, nu ti se întâmplă nimic... Spune-mi, ce me­

serie ai?— Sunt frizer...

Vrei să vii până la mine?Şi terorizat de privirile tăioase ale iluzioniştilor, frizerul îl urmă.

Intrară în casă. Klucsnik îl întrebă:Spune-mi, şti ce este o gamă?

— Ce-i aia?- O gamă muzicală...

— Fi serios domnule... Lasă-ină să mă duc acasă...— - Uite să-ji arăt eu.Şi Klucsnik, desenă pe portativ o gamă. Explică frizerului, că punc­

tele negre reprezintă cele opt note, cari constituesc alfabetul muzicii şi îl întrebă:

— Spune-mi domnule, ai vrea să fi compozitor?- De ce-ţi baţi joc de mine? In viaţa mea n’am învăţat altceva,

decât să săpunesc şi să trag cu briciul prin bărbile oamenilor...— - Şi totuş, vei fi... Uite, eu o să pun în dreptul fiecărei note un

număr. Apoi-voi privi la d-ta. Şi îmi vei spune, rând pe rând, ordinea în care să notez numerele.

Zis şi făcut. Do era 1, Re 2, Mi 3 şi aşa mai departe.Klucsnik se concertă. Ochii săi deveniră îngrozitor de mari,

teribil de convingători. Nervii, erau în supremă contractare. Puse mâna pe umărul frizerului. Porunci:

— Spune!!Omui cu gulerul în colţuri şi papillonul roşu, rosti tremurând, cu

fata palidă, cu mâinile crispate...- 3—1 -5—8 7 -2—4 - 3 1 4 3— 2 4 .

Klucsnick sări în sus. Ca o furtună se repezi la pian. Cântă bucata! A reuşit! A reuşit experienţa!

Un om care habar nu avea de muzică. Nu ştia ce e o gamă, cc sunt note, ce reprezintă portativul, ce reprezintă o compoziţie muzicală. A- cest om, simplu, fără cultură, care, după cum tipul a afirmat-o, nu a făcut altceva decât să săpunească şi să radă, acest om desconsiderat din punct de vedere artistic, a fost fără voia lui artist. Mai mult dscât artist. Creator. Ochii pătrunzători, sfredelitori ai lui Ştefan Klucsnik, au scos din subconştientul inimii de frizer, creaţiunea artistică. în toc­mai ca raza de soare, care iarna, pătrunde nevăzută în fundul prăpas- tiei şi topeşte un sloi izolat de ghiaţă.

II admir pe acest om. Să ai o putere atât d-s mare, să stăpâneşti atât de extraordinar sufletul şi mintea, trupul şi mişcarea unui semen, să-i insufli tonul divin al creaţiei artistice, — asta e enorm.

Căci Klucsnik, a arătat lumii întregi — în nici un colţ al pămân­tului nu s’a făcut încă o astfel de experienţă — că darul artistic, se gă­seşte în subconştientul sufletesc al fiecărui muritor, oricât de simplu ar fi el.

Iată dece bucuria lui este atât de mare, de ce ochii lui strălucesc atât de viu, în tr’un cuvânt dece este fericit, cu toată haina modestă ce-i aconeră trupul slab.

Poate că senzaţionala lui experienţă, îi va un trai din plin.

oferi o haină mai bună, ION GOLEA

! = £&

m m

Leit-rnotivul şlagărului dictat de frizer.

18 R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă 8 Ianuarie 1931

C A S N I C I I F E R I C I T E— „Pe cine crezi că am văzut zilele trecute?” ciripi Sandie lui Tom

timp ce se legănau în ritmul lent al unui tango.— „Pe cine?— „Pe Sylvia, dragă?__ Eit— „Da, şi-i mai frumoasă ca oricând-,— „Cum se împacă cu Tony?— „Minunat! cred că sunt cea mai ideală pereche

„ fe r ice de ei!

— „Au trei copii ca nişte cadre! După câte mi-a spus Sylvia, sunt pur şi simplu adorabili!

— „Trebue să fie una din cele mai puternice legături între ei” .— „Nu fii prost, dragul meu. Am impresia că ambii îşi admiră

copiii, dar niciunul nu-i iubeşte. Sylvia îmi pare, că nu-i înţelege de loc” !

— „Poate pentrucă sunt încă mici”.— „Nu e asta! Sylviei nu-i plac copii; mi-a spus c’o îngrozesc!”— „Dar Tony? trebue să fie un tată tandru!”.

S f in ţ i i şi poşta

— „Asta-i partea cea mai nostimă, (pufni Sandie). Tony n’a văzut niciodată copilul!

— „Care copil?”-— „Ei, ultimul! Vânează în Georgia sau dracu ştie unde!”— „Copilul?” exclamă Tom consternat.— „Nu!... Tony, am vrut să spun”.— „Iată o familie fericită”.— „Dragul meu, e mai mult decât minunat modul în care oamenii

aceştia au rezolvat problema căsătoriei! exclamă Sandie cu entuziasm,— „Cred şi eu! Unde locuiesc?”— „Au un apartament elegant în New-York pe -care l-au subînchi-

riat — înţelegi, nu ?“— „Bine dar unde-şi au domiciliul stabil?”— „Sylvia, călătoreşte mereu”.— „Dar Tony?”.— „In ultimul timp am auzit că vâna undeva, departe!”— „Dar copiii?”-— „In privinţa aceasta, Sylvia s’a aranjat cum nu se poate mai

b ine”.— „Anume?”— „Să vezi: Janette, fetiţa cea mai mare, e la mama Sylviei, care

o adoră: apoi Cuthbert cel de al doilea copil, e la mama lui Tony, în California.

-— „Si cred că cel mai mic e cu Sylvia?”— „0! Doamne, nu. Ce dracu să facă Sylvia cu un copil în braţe?

La New-York e doar o pensiune pentru copiii sugaci, unde li se dă o îngrijire admirabilă.

Fiecare copil poartă un număr ca să nu se confunde. L-a internat acolo acum şase luni şi încă nu l-a văzut” .

— „Aranjamentul e straşnic” zise Tom, în timp ce muzica încetase.„Să ne aşezăm aci, dăd-u Sandie ideea, arătând o masă în tr’un

colţ mai retras.— „Presupun, că Tony va reveni iarna asta acasă” .— „Doamne fereşte. Asta-ar fi fatal!”— „De ce?

„Dacă aceşti doi şi-ar relua traiul comun, divorţează imediat, pentrucă se cicălesc îngrozitor; asta mi-a spus-o Sylvia. Nu pot fi fe- rlcL'î,*- rămânând cum se găsesc. Admiţi că e o căsnicie admi­rabila?” . # w:

— „Natural”, aprobă Toni., ^ragă“, z' se Sandie gânditoare, „cinstit ţi-o spun, că dacă

m aş putea aranja ca Sylvia, m ’aş mărita chiar mâine.Trad. de E. A.

Filatetia~s1 tezaurul dela Moscova.^ D N toamna trecută un savant

străin, prieten al României, ve­nind în Bucureşti, a propus

statului înfiinţarea unor ghişee spe­ciale pe lângă oficiile de poştă mai însemnate din ţară, unde să se facă vânzarea mărcilor poştale pentru colecţiuni şi din acest venit să se răscumpere tezaurul nostru dela Moscova, după cum a făcut Grecia,Creta şi alte ţări balcanice, fără ca statul să aibe vreo cheltuială.

Cifra de afaceri realizate în Franţa în timp de trei ani şi p r i­mul trimestru din 1927 d-e către A- genţiile timbrelor poştale coloniale vândute filateliştilor şi negustorilor de mărci, pentru colecţiuni a fost:

In 1924 . . 4.290.000 franci „ 1925 . . 5.000.000 „„ 1926 . . 8.900.000 „

OCHELARIcu sticlele cele T.ai bune se găsesc la Magazinul Societatea de Binefacere

„A M IC I I O R B ILO RMedic specialist dă consultaţii

la cei ce au nevoie

P A S A G IU L IMOBILIA RAIn tra re a p r in Calea V ic to rie i, 48 v is-a v is de T erasa O te ie le şan u

Nou! Cel mai strălucit dar!

Povestiri »«in copiide g en ia lu l p o v es tito r şi m o ra l is t

Lgw TolsfoiTraduse de A, TOMA

Carte de chipuri şi povestiriCu un xux unic de «lustraţium

şi tabioun in cu.or

Răspândită în limoa originală in 3 .0 0 0 .0 0 0 volum e !

100 Lei la toat e l ibrări i le şi Ia Lditura ,.ADEVĂRUi*“

— CEASORNICUL -DE P R E C I Z I E

PENTRU

T O A T Ă V I A Ţ A

iPrimul trimestru din 1927 : 1

3.350.000 franci.Deci numai în trei ani şi trei luni

s’a realizat frumoasa sumă de 121.600.000 franci (129.600.000 lei). ( Aceste milioane în ordinea lor sim­ţitor progresivă au o reală eloc- 1 ventă. i

M.rţimtAM

S fin ţii pe mărcile poştale : câteva timbre caracteristice

N FAPT destul de interesant prezentată o interesantă imagine a este, că nu numai regii, re- Fecioarei cu Isus.

publicile înfloritoare, marii"oameni de stat şi diferitele prive­lişti încântătoare ale naturii, au fost singurele care au cunoscut o- norurile vignetelor poştale.

De mai mulţi ani figurează şi sfiinţiii cu d-emnitate pe micile timbre. Se crede că regimurile me­diteraneene au lansat această ino­vaţie filatelică.

Portugalia comemorează în 189,5 p r in tr ’o emisie de mărci al şaptelea centenar al naşterii Sf. Anton de Padua.

Italia comemorează în 1926 în acelaş mod, al şaptelea centenar a morţii Sf. Francisc din Asstsi.

Insula Creta emite în 1906 o se­rie de mărci cu efigia Sf. Gheorghe. Insula Malta reproduce pe mărci în 1919 şi 1926 figura Sf. Publius, o- crotitorul vapoarelor pe mare.

O altă marcă cu subiect religios, este emisă de către administraţia poştelor ungare, pe care este re-

O dovedeşti

numai citind

8 Ianuarie 1931

Fluturele desemnat in carnetul lui Baden -Powell şi planul fortăreţei.

ĂSBOIUL şi epoca postbelică au desvăluit a- bia de curând, câteva fragmente din miste-

^ rele reţelei oculte, spionajul, care a dat cele mai teribile lupte de culise, în timpul marelui flagel. Dacă până în 1914, serviciile d-e informa- ţiuni ale marilor puteri lucrau în mod mai mult decât tacit şi cu oameni dubioşi, în ceeace privia puterea lor de muncă şi investigaţii, ca şi inteli­genţa, după această dată, nucleele răspândite în toată lumea, s’au transformat în tr’o reţea invizibilă şi spionajul a devenit o profesiune organizată pe baze perfecte şi cu atribuţiuni precis definite, pentru fiecare spion în parte.Odată conflagraţia declarată, marile stat-majore se concurau in abilităţi, pentru procurarea de in- formaţiuni precise, asupra inamicului. Serviciile de informaţiuni de ambele laturi ale fronturilor, au devenit cele mai teribile arme de luptă. In mo­dul cel mai rapid şi minuţios, informaţiunile erau coordonate, îmbinate ca un mozaic şi pe baza lor, forurile competente luau importantele hotărâri. De celelalte capete ale acestor fire de reţea fine şi in­vizibile, erau agenţii de informaţiuni şi spionii.

Aceştia erau numai în cazuri foarte rare oameni cu existenţe dubioase, cari şi-ar fi trădat patria pentru bani sau din ură. Marea lor majoritate erau bărbaţi şi femei foarte inteligente, cari atraşi de pericolui aventurilor, se puneau la dispoziţia ser­viciilor d«e spionaj, îndrăznind să treacă, să se sta­bilească şi să lucreze pentru interesele naţiunei lor, în ţările inamice, în mijlocul duşmanilor.

Multe acte de bravură s’au petrecut astfel îna­poia fronturilor, numeroase existenţe sfârşindu-se în propriul sânge, în faţa zidului de execuţie. Şi aceste sacrificii nu sunt mai puţin demne de men­ţiune decât cele îndeplinite în tranşee.

Este de relevat faptul că în ciuda perfecţiunii technice a timpurilor noastre, spionajul se menţine

în timp de răsboi, ca şi în timp d-e pace, în diplomaţia secretă, ca şi în serviciile militare. Spionajul este ace- laş; s’au schimbat şi perfecţionat doar problemele şi sistemele de investigaţie. Activitatea lui se resimte mai cu seamă în ţările cu posibilităţi de înarmare nelimi­tate şi se întinde chiar şi în domeniile economice, in­dustriale şi comerciale, dat fiind că viitorul răsboiu se va deslănţui şi va face ravagii tocmai în aceste dome­nii. Astfel se explică şi faptul că în locul bravului de­tectiv d>in trecut, spionul, aventurierul rutinat se afir­mă din ce în ce, atât în literatură cât şi în film, ca o figură învăluită de un nimb romantic. Desigur însă, că literaţii, scenariştii şi regisorii se feresc să întrebuin­ţeze elementele şi rechizitele senzaţionale dar prăfuite ale trecutului.

Este încă proaspătă în amintirea cititorilor noştri, afacerea de spionaj recent descoperită de Siguranţa Generală a Statului, în Capitală. S’a putut observa că marea majoritate a celor rămaşi sub inculpare, sunt oameni extrem de inteligenţi, posesori de titluri aca­demice şi înzestraţi cu o sagacitate, care ar face cinste oricărei cariere onorabile.

Unul din cei mai periculoşi spioni ai Evului Mediu, a fost desigur Cassanova, a cărui profesiune principală era dragostea şi tăerea de frunze pentru câinii de orice specie. Intre două şoapte de iubire, smulgea frumoase­lor patriciane romane şi veneţiene, marchizelor fran­ceze sau duceselor şi blondelor contese germane, secre­te importante de Stat, pe care le comunica apoi pute­rilor, în serviciul cărora activa. Şi lucru curios: eroul de tristă celebritate lucra în acelaş timp, pentru mai multe state.

Un alt spion care a jucat un mare rol în serviciul de informaţiuni al lui „Inteligence Service” şi al marelui Stat-Major englez, a fost actualul general pensionar Sir Robert Baden Powell, fondatorul şi comandantul su­prem al cercetăşiei mondiale. In tinereţe, — ofiţer de husari în armata' engleză, — a cutreerat Indiile şi Afri­ca. In urmă se stabili în Germania, ca zoolog amator, furnizând sub această mască, informaţii preţioase auto­rităţilor militare britanice. In stânga, la mijlocul pagi- nei, publicăm o filă din notesul de „zoolog” al fostului agent de informaţiuni.

Dacă priviţi desenul din stânga sus, veţi observa un simplu fluture, d in tr’o specie obicinuită, desenat de ama­tor. Nici cel mai abil poliţist n ’ar fi putut descoperi în acest desen, planul detailat al unei fortăreţe germane, cu toate indicaţiile asupra plasamentului bateriilor, ca şi asupra importanţei lor. Fragmentul decupat, se poate observa în desenul din dreapta.

(Extras din conferinţa radiofonică, ţinută la postul Berlin de d. Ralph Zürn, la 13 Septem brie 1929. Publi­cat în „Funkstunde“ din 6 Septem brie 1929).

Trad. d-e L. M.Sir William Baden-Powell

Eşti cititor7de elită ■

REALITATEA ILUSTRATĂ

C A S S A N O V A , U N U L D /M C E I M A I

VESTIŢI SPIONI Al EVULUI Mi mu'.

20 REALITATEA ILUSTRATĂ í Ijnunrle 19S1

c u m a r c a

IN LOC D E PRGOLOG

E ra m pe a tu n c i co resp o n d en t !a I a n s , a .1 z ia ru lu i Ne-.v-Yo.k Herald. f ™ 1 fa Pt coresponden t p en tru to a ta E u ro p a , căci de câ te ori se în ­tâm p la ceva în a ce s t b ă trâ n co n tin en t tie un c u tre m u r c a ta s tro fa l în I ta l ia ’ tie o p răb u şire de d irijab il în F ra n ţa ! sau o rebeliune ex tre m is tă în G erm a­nia, plecam la fa ţa locului, de unde tr im ite am reportagrii z ia ru lu i m eu d !n A m erica.

T rebue să recunosc în să , că cele m ai Senzaţionale rep o rtag ii, m i le-au fu rn i­za t a v en tu rile n e a s tâ m p ă ra tu lu i m eu p rie ten d e tec tiv u l T rev o r Gex.

Pe acest celebru d e tectiv îl vedeam fo a rte des, şi nu o d a tă l-am în so tit în m iracu loasele sale cerce tă ri. Scriam a- poi z ia ru lu i m eu, fap te le la care a s is ­tam sau luasem p a rte ; re a lita te a t r ă i ­tă a lă tu r i de T revor Gex, e ra a tâ t de sen zaţională , în c â t nu o d a tă m i s ’a re ­p ro şa t, că în descoperirea ace s to r c e r­cetări, n i’;i.ş fi lă sa t c u ce rit de p ro ­p ria m ea im ag inaţie . D a r tocm ai fi­indcă fap te le e rau su fic ien t de sen za­ţionale, nu am a v u t nevoe să ad aog n i­m ic dela m ine. Şi ca să nu crede ţi că acum fac l ite ra tu ră , ia tă , voi tă ia din z iarele am erican e rep o rtag iile pe care le-am pub lica t a tu n c i şi le voi re p ro ­duce aci, c u v ân t cu cu v ân t.

P A R T E A T-a In sp a ţiu l in te rp la n e ta r

C A PITO LU L I Puni- a iu l de a u r

B u p ă am iază caldă, de v a ră .In g ră d in iţa locu in ţei sale din Bois

de B oulogne, dela P a r is d e tec tiv u l T re ­vor Gex soarbe lim onadă şi ră sfo eş te d is tra t ziarele'.

U n s tre in a su n a t la p o artă .Y uki, m ica japoneză, care face m e­

n a ju l d e tectivu lu i, a le a rg ă cu paşi mici, c a de vrab ie , să v a d ă cine este . Şi se în to a rce , p re z in tân d d e tec tiv u lu i o c a r ­te de v izită , pe care T rev o r Gex c i t i :

» In g in e ru l L a rs H ilm ar, d irec to ru l uz inelor H ellefors-Sued ia.”

— Pofteşte-1.V iz ita to ru l e r a u n t â n ă r fo a r te

blond, cu p r iv ir i verzi-deschis, dreptt, şi calm e.

Gex pofti pe suedez pe u n fo to liu de bam bus şi-i oferi o lim onadă.

— Cu oe v ă po t fi de folos? îl în tre b ăel.

D om nule, începu suedezul, so ţia m ea, L ydia, este n ă sc u tă R inaldi, 's i e de o rig in ă v en eţian ă . O cu n o aşte ţi, fiindcă a ţ i scăpat-o acu m c â ţiv a an i dela m oarte...* ) V ă am in tiţi? ...

— O, cum să n u ! .. zise de tectivu l T rev o r Gex. So ţia dv. m i-am in teşte li­n a d in tre cele m ai g re le lu p te , ce am d a t v reo d a tă cu b anda fa im o su lu : W am p o o !... A,şa da r, L y d ia s ’a m ă r ita t cu d v .! ...

— A m în tă ln it-o la V eneţia , acurr. doui an i. N e-am iub it, ne-am căsăto rit... exp lică H ilm ar.

— I s ’a în tâ m p la t ia ră ceva? în tre b ă detectivu l.

— N u, dom nule... Am v e n it la dv. în t r ’o ch estiu n e ce p riv eş te uzinele He- llefors, a l c ă ro r d irec to r sun t.

— V ă ascu lt.— D om nule, zise in g in e ru l H ilm ar,

am fo st coleg la. po litech n ica din P a ­ris şi C h a rlo tten b u rg cu p rie ten u l dv., a v ia to ru l D ick Randa.ll... E l m ’a s fă ­tu it să vin la. dv...

— Oh, făcu Gex, n ’am să u it nicîo-

d a tă c u ra ju l cu ca re D ick a s ă r i t !:• a ju to ru l m eu, când e ram p rizo n ie rii ..Om ului m ecan ic” *)... F iţi s ig u r, d-1- H ilm ar, că nu voi. da. înapoi de la nim ic, ca să v ă fiu de folos. Oe s ’a în tâ m ­p lat? ... O crim ă?...

— D om nule, e o în tâ m p la re a tâ t de b izară, în c â t nu ştiu nici eu ce să cred.. Aşi vrea, să nu v ă în ch ip n iţi că su n t nebun. D upă cum ş tiţi poate , U zinele H ellefors, a l c ă ro r d irec to r su n t, a u o sec ţiu n e p e n tru fa b ric a re a av ioanelor, şi to t noi avem în ex p lo a tare lin ia ad­r ia n ă Stockholm -C openhaga. E i bine, în u ltim ele tre i luni, ne-au dispâruv cinci avioane!

— Vi s ’a u fu r a t cinci av ioane?—■ N ’a ş p u te a sp u n e că ne-au ros.

fu ra te , exp lică suedezul. Cum să v ă lă ­m uresc?... Ni s ’au ev ap o ra t cinci a v i­oane. N i s ’a u vo latilizat...

— E v ap o ra t? ... p riv i Gex lu n g pţ, in g in e ru l H ilm ar.

— N u. Nici acesta nu e cu v ân tiu . A vioanele s ’au re so rb it în e te r. D a, s ’a u reso rb it, a u d isp ă ru t f ă ră u rm a. s ’a u to p it în azu r...

—• D ar din ce fa b ric a ţi dv. avioane- în tre b ă Gex râzând . D in a e r com pri­m at, d in rouă?... C redeam că n um ai C yrano de B ergerac ,. im ag inase acum câ tev a secole să se culce, în zori. pe iarb ă , p e n tru c a ro u a ce se rid ică r- a b u r sp re cer, să-I du că la lu n ă ! ...

— F a b rică m n u m ai av ioane m e ta l '- ce, ră sp u n se cu o calm ă se riozita te H il­m ar.

— A tunci, n u în ţe leg făcu d e tec ti­vul. V ă rog să-m i p o vestiţi fap te le , şi le vom căuta, pe u rm ă o exp licaţie şio denum ire.

— F ap te le su n t fo a rte sim ple: acum

Vezi U m bra ca re ucide, pub lica t în R e a lita te a I lu s tra tă .

*) Vezi Crim ele O m ului m ecanic, pub lica t în R e a lita te a I lu s tra tă .

î m b r ă c ă m i n t epoate fi numită numai aceea ce poate fi mult timp purtată. Numai du­rata purtării dovedeşte dacă o stofă a fost sau nu eftină. De acum înainte când vă procuraţi stofe şi pânzeturi pentru îmbrăcăminte amintiti-vă ca este in interesul Dv. să cumpăraţi numai, tesături indanthrenizate a di ca vopsite cu colori Indanthren. Nu vă uitaţi la preţul în aparentă mai scump al acestor stofe. Ţesăturile indanthrenizate rămân mult timp in uz, fara să se decoloreze, ceeace compensează cu prisosinţă costul puţin mai urcat.

Cei mai mulţi nu vor da ascultare sfatului dat, dar şi-l vor reaminti cand, dupa cateva zile de soare, după o ploaie neaşteptată, sau după cateva spalaturi, rochiile, bluzele, hainele vor fi spălăcite, decolorate, scoase din uz. Tocmai aceste neplăceri pot fi economisite prin cei câţi-

m daţi in plus pentru stofele indanthrenizate.

tre i luni, un avion ce plecase dela aef rod rom ul uzinelor n o astre , înt.r’u n sbor de încerca re , nu s ’a m ai în to rs .

— (Je vi se p a re atât. de s tra n iu , în această, a face re? în tre b ă T rev o r Gex. A vionul a căzu t poa te în m are .

1— D ar nu uvea. i t in e ra ru l peste' m are , obiectă H ilm ar.

— N u vi s ’a sem n a la t căderea lui ni- căeri? In nici o ţa ră ? N ’a a te r is a t for-? ţa t?

— N u, dom nule, v ă spun că s’a p ie rd u t în e te r, fă ră u rm ă; toa te cer­cetă r ;le n o astre au ră m a s fă ră m ei un re zu lta t. Ceeace m ă face să cred că* av ionul s ’a pierdut. în e te r , şi nu p ă m â n t, este c ă pilo tu l ne-a tr im is oi rad io g ram ă de pe avion, 'cu următorii]? c o n ţin u t: ..N i>. S. î 'm.îI în sp a ţiu l in­te rp la n e ta r . ..”

Nu e ciudat?...— I n t r ’adevăr...— P u ţin tim p după aceas ta , urmă

suedezul, un a lt av ion , p leca t sp re Co-? p enhagu , d isp a re fă ră u rm ă , dupăcef1 p ilo tu l ne com unică p rin T. P . F ., d4 pe a p a ra t, că nu m ai funcţionează! c â rm a de în ălţim e , şi c ă se sim te a i t r a s v e rtig in o s în sus, de o fo r ţă pel c a re nu a p u tu t-o înv inge , nici chiar; s tin g ân d m otorul! Un a l tre ilea ne co-| m u n ică de pe avion, în z iu a d ispariţie i! lui, ca a in tra t. în zona de a tra c ţie *1 a lte i p lane te , şi că ,,sboară in v o lu n ta r”! sp re M a rte î... N u e senzaţiona l? fă cu i suedezul.

— F a n ta s tic ! re p e tă G ex m ira t.

C A PIT O L U L I I Un m esaj s tra n iu

Pe când, în g ra d in a locu in ţei sale» d e ’a P a r is , T rev o r Gex a sc u lta b iza ra! povestire a Suedezului, Y uky , m ica ja-1 poneză. — care e ra bona lui Gex, —I

Institut Cosmetic ledicai( Insti iu t de în frum useţare)Ştirbei-Vodă No. 34. Tel. 311/44

D r. F . K O V A C SSpecializat la Viena

Boli de piele şi cosmetică. Diater- mie, Raze ultraviolete, Fizioterapie. Îngrijirea feţei. D istrugerea radicală a părului de prisos, sbârcituri, negi, coş;-ri, pistrui, semne de naştere. Iratam ent de întinerire. Cură de slăbire locală şi generală, varice, etc. — Vânzarea produselor proprii —

SOIR. DE PAR.IS

BOURJOIS

D a ţ i c os p e t r o l p e

p â rNici un p ro d u s nu poseda

In a c e l a ş g r a d , p r o p r i e t ă ţ i s t imulante şi curative pentru răd ăc in a părului, c a petrolul.

De m ulta vreme, s ’a constatat într’ad ev â r c ă lucrătorii de la sonde le petrolifere au toţi un p ă r e x c e p ţ io n a l d e fru m o s. P u te rea de pă trundere bine c u n o sc u tă a aces tu i lichid ii permite a se îm biba a d ân c in ţesăturile pielei capului şi a acţ iona direct a su p ra rădâcinel şi a glandelor cap ilare .

PE T R O L ul HAHN e ste un petrol co n cen tra t şi chim ic pur care , p rin tr’o tra ta re specia lă de laborato r, dev ine neinfla m abil, d eg a ja t de o rice su b stan ţă g ra sâ s tră in ă şi d e orice miros nep lăcu t. Mai mult, eficacitatea sa e s te sp o rita prin ad aog irea de su b s ta n ţe vegetale, m inuţios dozate.

O p re ş te c ă d e r e a pă ru lu i, d istru g e m ătrea ţa şi tra tează in m od eficace toate afecţiunile părului.

DE VÂNZARE LA :Farm acii, D roguerii, Parfum eril,

Sa loane d e . C oafat, etc.

P e t r o l e H a 1b iiP r e s c r i s de cât re4*0 « p u i m e d i c a l

Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATĂ 21

se apropie cu paşii ei m ăru n ţi, şî p re ­zintă detectivului o sc risoare , pe < tavă,

-— îm i dai voe? zise T rev o r Gex.— Mă rog!...Detectivul deschise sc riso a rea şi c i t i :

„D-lui T revor Gex,„Detectiv

„ P a ris„H otel Im peria l, „Sydney-A ustralia

„21 Iu n ie 193...

„Scum pul m eu Gex,

„Perm ite b ă trâ n u lu i tă u p rie ten Wampoo, să te felicite călduros p en ­tru isprăvile ta le din A m erica.

„Ei da, eu, W am poo, „fiorosul bandit W am poo,” — cum sp u n g a ­zetele, — su n t du şm an u l tă u de moarte, d a r aceas ta n u m ă îm piedi­că să-ţi exprim sincera m ea a d m ira ­ţie, a tunc i când în lu p ta pe v ia ţă şi pe m oarte d in tre noi, succesul se în ­tâm plă să fie, sau p a re , p e n tru un moment, de p a rtea ta.

„Haide, Gex, nu te în c ru n ta : să răm ânem aceiaşi beaux jo u eu rs , de totdeauna. Te su p ă ră oare fa p tu l că-ţi sc riu din sala de lec tu ră a lu ­xosului hotel Im perial din Sydney şi nu din închisoare?... E i bine, ştiind că această veste te va, um ple de bu ­curie, m ă grăbesc să te in form ez că justiţia am ericană m ’a p us în liber­tate. Am p ă ră s it în ch iso area din Chicago, unde ai b inevoit să m ă în ­chizi, si acum su n t lib e r c a v ân tu l, liucură-te, G ex: vom începe ia r m a­rele duel d in tre noi, m a re a epopee de aventuri tră ite ; m ă rtu r ise ş te că pe (impui cât, mi-a p lăcu t să s ta u la în chisoare (am nevoe de n iţică odihnă şi reculegere, din când în când), te-ai plictisit de m oarte. T rebue să re cu ­noşti că ex is ten ţa m ea, este secre tu l gloriei tale. E şti „faim osul detectiv Trevor Gex” , num ai fiindcă m i-eşti simpatic şi v reau eu să-ţi p e rm it să (e lupţi cu m ine. G ândeşte-te câ t de uşor nii-ar fi fost s ă te su p rim : am avut până acum o su tă de p rile ju ri şi totuşi te-am c ru ţa t. Dece? F iindcă mă am uză ingeniozitatea cu care ştii să scapi din cursele în care-m i p lace să te fac să cazi.

recu legere, ca să-m i po t îndeplini a n u m ite o b liga ţiun i religioase. D acă nu accep ţi de b u n ă voe, voi ti î n ­voit p rin c o n strân g e re să te forte/, ta un concediu de 2 luni, — ./au p o a te m ai m ult, şi n u ia r ă riscu ri p e n tru line, d in tre care , cel m ai 11- şo r de su p o rta t risc , va fi m oartea . „A şad ar, i ţi in te rz ic să te ocupi de a facerile m ele tim p de 2 lun i; şi ca s ă ştsi să te fe re ş ti de ele, voi sem na lov itu rile ce voi da în acest tim p, cu câ te u n p u m n al cu d ragoni pe pră- sele.

„C u bine şi ¿a seam a, „W AM PO O.”

,,0 f a r s ă ” ? se întrebă, celebrul d e tec ­tiv T rev o r Gex.

Nu, nu e ra o fa rsă . D e tec tivu l T i\ - vor Gex c u n o ştea la p e rfec ţie sc risu . b an d itu lu i chinez W am poo. E r a scrisu l său .

„O c u rsă ” ?Poate.A şad a r W am poo îi p ro p u n e un a r ­

m is tiţiu . Ce v re a o are W am poo să f a ­că, în a ce s t in te rv a l de două luni? Ce ob liga ţiun i re lig ioase v re a să-şi îm p li­nească? D a r căre i re lig ii a p a r ţin e , c r i­m inalu l? Ce lo v itu ră v re a să dea? De- ce-i p ro p u n e un arm istiţiu ? ...

T o ate acesie ch es tiu n i tre c u ră p rin m in te a lui T revor Gex în t r ’o s in g u ră clipă. D a r d e tectiv u l nu p u tu să con­s ta te , decâ t că-i e ra im posibil s ă r ă s ­p u n d ă la aceste în treb ări.

Ce u rm ă ria sp iritu l diabolic a l ch i­nezului, scriindu-i aceste râ n d u ri? Ce p lan in fe rn a l fă u rise W am poo?

D etec tivu l rid ică d in um eri, ned u ­m erit şi nu f ă ră o a recare d isp re ţ, a r u n ­că sc riso a rea pe m asă.

îş i a p rin se o ţig a re , dupăce o feri u- r*a lu i H ilm ar, spunându-i:

— V ă ascu lt.Suedezul vorbi ia ră de avioanele

d isp ă ru te .D a r g ân d u l lui Gex e ra la W am poo,

la ace st a d v e rsa r cum n ’a m ai a v u t a l ­tu l; cele m ai sg u d u ito are a v e n tu r i d n v ia ţa sa , d e tec tiv u l le tră ise în lu p tă cu a ce s t bandit...

— în c ă u n a m ă n u n t in te resan t... sp u n ea suedezul. A ceste av ioane f ă ­ceau sb o ru ri de în ce rca re , p e n tru ex ­p e rim en ta rea u n o r d ispozitive noui, in ­v e n ta te în u ltim u l tim p de in g inerii no ştri... (Va urm a)

„ D ar să-ţi povestesc cum am e- vadat.

„ I ţi am in te ş ti că, in lu p ta ta re ­cen tă cu b an d iţii din C hicago, ai re u ş it s ă d em aşti pe cu n o scu tu l ban-

„D u p ă cum vezi, şi de d a ta a s ta , b ă trâ n u l W am ppo a ră m a s n e în ­vins.

„Ş tiu că acum a rz i de nerăb d are , ca să începi lu p ta c o n tra m ea. Te

T .K o lo ,

an £elsk

Volo^do<Yh lcL fe sJa vr

\^"0 ose ci, a.

_____ h r u m u l ■ p a r c u r s I r e v o r G e x şi d e ir .^ in e ru l[lilmai- , m f>a.rtea. J- a _ pom tire i .

dit Al. C ap o n e’ ), c a re a fost b ăg a t în puşcărie . D ar dupăce te-a i în to rs în E u ro p a , a sosit ia C hicago v e ri­tab ilu l Al. C apone, care , — în tim p ce tu in ’ai id en tifica t d re p t Al. Capone, g ra ţie scorp ionulu i ro şu ce-1 aveam p ic ta t pe p iep t, — ca să m ă po t folosi, de banda lui, — el fusese în t r ’o că lă to rie . A şadar, po liţia din C hicago s ’a a f la t în fa ţa a doi C apone. In tre t im p scorp ionul m eu se ş te rsese , a ş a că eu am fost lib e ra t d in în ch iso are , şi a fo st b ăg a t în locul m eu Capone cel ad ev ă ra t, a l c ă ru i scorp ion era t a tu a t în mod r e a l !

*) Vezi Scorp ionul R oşu, pub lica t în R e a lita te a I lu s tra tă .

p rev iu în să , că voi da o lo v itu ră ex­tra o rd in a ră , în ca re n u treb u e să 1 ’ am estec i. D acă nu, ele la ta aceas ta te voi s tr iv i fă ră m ilă!, A r treb u i s ă accep ţi ceeace-ţi cer; m â n d r 'a d-tale n u a re nim ic de p ier­du t, deoarece o p ro p u n e re de a rm is ­tiţiu din p a r te a m ea. e c a şi 1111 o- m ag iu pe care ţ i -1 aduc. O p ro p u n e ­re on estă , pe ca re nu om o nest ea d-ta, n u p o a te decâ t s ’o p rim ească . I ţ i c e r an u m e să nu m ă u rm ăre ş ti, să nu-m i pu i beţe în ro a te , ci să-m i ignorezi cu to tu i ex is ten ţa , tim p de2 luni. N u-ţi c e r u n sac rific iu p rea m are . L asă-m ă în pace 2 lun i; apoi, vom re începe lu p ta ...

„Ţ i-am spus că p ro p u n e re a m ea e o n e s tă : doresc două lun i de lin iş te şi

26 REALITATEA ILUSTRATĂ 3 Ianuarie 1931

M i s s R o m â n i a 1 9 3 1

m ENTRU a treia oară „REALITATEA ILUSTRATĂ“ nrmmi-earn concursul in care să se aleagă cea mai frumoasă fată d in Româ- nia. Sceptrul înflorit pe care l-au purtat două regine : d-şoaru

Magda Demetrescu în 1929 şi d-şoara Mariana Mirică in 1930, va trece în altă mână gingaşe. Care va fi aceea ?

De data aceasta nu un juriu, alcătuit din câţiva cari ar putea să facă o alegere nu îndeajuns de obiectivă, va fi chemat să hotărască, ci toţi cititorii, tot publicul va fi invitat la un plebiscit, dintre cele mai interesante. Marea mulţim e, fără deosebire de vârstă, de sex, de religie, sau de stare socială, toţi locuitorii Rom âniei vor participa la acest nou gen de elecţiune, proclamând prin tr’un plebiscit pe cea mai frumoasă fată din România, pe Miss România 1931.

. -'”MiD-ra MAGDA DEMETRESCU D-ra MARIANA MIRICĂ

„Miss România 1929” „Miss România 1930”

S ’au găsit şi în trecui, se vor găsi poate şi anul acesta oameni ur­suzi, posom oriţi sau făţarnici, cari să protesteze îm potriva concursuri­lor de frumuseţe.

„Cum ? Când e atâta jale şi sărăcie în ţară nouă să ne ardă de con­curs de frumuseţe ?“ vor spune ei. „Asemenea lucru e lipsă de pietate“.

Sentinţă mincinoasă. Tânguire prefăcută. Pe toţi aceştia să-i trim i­teţi să citească pilde de istoria Romanilor. Poporul acela sănătos şi plin de vigoare, când trecea prin vrem uri de cumpănă, atunci abia îşi orga­niza spectacole mai magnifice de circ, întreceri de tot felul, alergări şi lupte de gladiatori. Tot la fel românul nostru, la necaz face o petrecere, ca să uite amarul.

Iar pe de altă parte, priv ind o clipă viaţa din punct de vedere filo­sofic, desigur că la întrebarea, care e rostul ei, nu putem răspunde că numai acela de a ne umple stomacul.

Omul are şi cerinţe estetice, nu num ai nevoi fiziologice. Şi există oare spectacol mai frumos, decât perindarea prin faţa ochitor a celor mai gingaşe chipuri, pe care le-a creiat Natura ?

In toate poveştile noastre se vorbeşte cu admiraţie entuziastă de Crăiasa crăieselor, Zâna florilor şi Mândra mândrelor. Şi nu e demnă de laudă această sarcină pe care ne-am luat-o, de a înfăţişa publicului pe zânele plaiurilor noastre, ca el să aleagă dintre ele pe cea mai fru ­moasă?___________________________ _

Buletinul de mai jos trebue completat întocmai şi trimis împreună cu o fotogralie de format cel puţin 9*12 , redacţiei noastre, Str. G Miile 11, purtând pe plic menţiunea:

„C on cu rsu l de frum useţe11

BULETIN PERSONAL

Numele ş i pronumele.........................................................

A d re s a . S tr . . ...................... .......... ....................... No.

Comuna...... :....................................... Judeţul .....................

Profesiunea ..........................................................................

Văista ............... Locueşte cu * ) ...................................... .

înălţim ea .................... 7a l ia ................ Culoarea ochilor

Culoarea oărulu'............................ .............G reutatea .....

_ *) Se va ind ica în acest loc, dacă d -ra locueşte la p ă r ’nţi, rude s.iu singură.

Se înţelege c’ar fi im posibil ca toate candidatele câte se pre­zintă la concursul nostru, să apară în faţa publicului. E nevoe de o pri­mă setectiune. Această prim ă selecţionare se face pe baza de fotografii*

Deci până la 1 Februarie crt. domnişoarele care vor să candidezi la titlul de Miss România 1931, vor trim ite pe adresa redacţiei noastre, Strada Const. Miile No. 7, cel pu ţin o fotografie, de mărime 9X12, în­soţită de buletinul de mai jos, completat. Pe plic se va scrie menţiunea

,|Miss România 1931“. nic. constantin

CONDIŢIUNI DE PARTICIPARE

Candidatele la concursul de frum useţe trebuesc să îndeplineasci următoarele condiţiuni :

1) Să fie cetâtene române.2) Să aibe vârsta m inim ă de 17 ani şi m axim ă de 25 ani.3) Să nu fie nici să nu f i fost căsătorită. _4) Să locuiască la părinţi, la rude sau dacă trăesc singure, sa aibi

o profesiune cinstită şi mijloace de trai onorabile. Pretindem deasemt nea o moralitate perfectă. . . . .

5) Nu sunt admise la concurs artistele de teatru, cinema şi varieteusi nici m anechinele.

6) Deasemenea nu pot participa candidatele care au luat parte It vreun concuars internaţional d in străinătate.

Dacă voiţi să procuraţi copiilor voştri câteva ore de nes pusă bucurie, duceti-i în fiecare Duminică, înainte de amiază, 1; spectacolele organizate de excelenta revistă „DIMINEAŢA CO PIILOR”.________________ ______________ ________________

Care sunt cele mai importante 20 personalităţi din România

In No. 201 al revistei noastre, am publicat un concurs pe cât di original, pe atât de interesant. _ _ )

Anume, cerusem cititorilor noştri să ne indice in tr un buletin df vot, care ar fi cele mai importante 20 personalităţi d’in România, alest din lumea politică şi din cercurile literare, artistice, militare, econo mice, ştiinţifice, etc. „ .

Concursul a suscitat un interes extraordinar, cu atat mai mult, ct cât în ultima vreme, „guvernul de personalităţi“ este o expresie cari circulă din ce în ce mai insistent.

Un mare număr de cititori cari n ’au putut participa la timp, ne-ai scris rugându-ne să prelungim termenul pentru primirea răspunsurilor publicând din nou buletinul de vot, dorinţă căreia ne conformăm it numărul d-e faţă. . . . . . -

Repetăm condiţiunile : cititorii ne vor indica in prima rubrica : buletinului, numele 'personalităţilor din care cred că s’ar putea forai un guvern ideal iar în a doua rubrică vor arăta numărul de voturi pi care cred că-1 va întruni fiecare nume.

Voturile primite se vor totaliza indicând astfel în ordine pe celi douăzeci de personalităţi cari au obţinut cele mai multe voturi şi car vor fi proclamaţi de noi — pe baza plebiscitului acestuia „Cetăţen Prim ari“, arătând prin acest titlu că sunt prim ii între egali.

Celui care va prevedea cel mai just preferinţele publicului, îi acor dăm un premiu de cinci m ii lei. _ u .

Răspunsurile se primesc până la 10 Februarie, în plic închis, pur tând menţiunea „Concursul de personalităţi“.

Alte amănunte se găsesc în No. 201 al „Realităţii Ilustrate .

B U L E T I N D E V O T

i Votez cu următorii :

i 1

Numărul de voturi probabile

: 2.1 3.| 4.! 5î 6.1 7-î 8-: 9.î 10.! i i .\ 12.l 13.f 14 :| 15.î 16 :

l 17‘;

1 18. !19. :20.. i

E ........... .................................. .......... ..............................................N. B. Nu e imperios necesar sâ complectaţi toate cele 20 de rubrici.

8 Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATA ■>:(

S u n i n e în tre cu teModelele expuse de vechea C A S A D E Î N C R E D E R E

C. GHEORGHIUSuccesor V. A N A G N O S T E

din C a le a V ictorie i, 114

MAGAZIN cu ÎNCĂLŢĂMINTE GATA ! p e n t r u d a m e şi b ă r b a ţ i

Secţiune sp ec ia lă pentru com enzi

Citiţi „ L E C T U R A “ , Floarea literaturilor străine

O LUPTA CU HOŢII DE CAIDe CARL B. LIVINGSTON

m m a ră ta t In num ăru l trecu t, cura banda Iul Jack cel N egru , a jefu it de m al m ulte ori ex p re ­

sul de Colorado şl cum din cei tre isp re ­zece m em bri a l ei, num ai cei doi f ra ţ i Ketchum fuseseră prinşi şl om orâţi.

C hiar tn sea ra tn care cel de a l doi­lea K etchum fu prins, doi s tră in i so­siră călare la ferm a lui V. H. L u sk , la Chinney Wells, în Noul Mexic. U nul era tân ă r şi svelt, celălalt m ai In vârstă, mic şi cros. Cum loca lita tea aceasta e Ia vreo su tă de mile de V a­lea Curcanului, nim ănui nu-i p u tea da prin gând, că aceşti oameni e rau acei cari se bă tu seră cu poliţia, d u p ă p r i­mul a te n ta t contra trenului.

D ar ferm ierul înţelese im ediat cu cine are de aface, căci după potcoave­le cailor pe cari călăreau, cunoscu că fuseseră fu raţi de la o fe rm ă vecină şi se ş tia că fu rtu l îl făcuse b anda lui Jack cel Negru. A fară de a s ta , cel doi noui sosiţi se in te resa ră dacă. nu e pe acolo un cal su r, cu un an u m it fel de potcoavă. Or, calul acesta fu se ­se lăsat de bandiţi în aceas tă reg iune şi era fu ra t de pe o m oşie fo a rte înde­părtată . Un bandit venise călare şi el până acolo şi obosise anim alul a tâ t de tare, încâ t nu mal p u tea pleca pe el. De aceia îi dăduse drum ul şi fu rase altul, pe care plecase. P o liţia îl dăd u ­se în pază Iul Lusk, cu obligaţia p en ­tru el, să denunţe pe cel care va veni să-l ceară.

Lusk le răspunse că an im alu l a cela e ra în he rg h elia lui, la ia rb ă şi că nu era posibil să-l p rin d ă noaptea, de-aceia stră in ii s ă a ştep te p â n ă dim i­neaţa şi să doarm ă la el. D ar el nu primiră, ci p re fe ra ră să doarm ă pe câmp, unde e ra iarb ă m ai bu n ă p en tru caii lor. Cum plecară, L u sk se culcă la păm ânt şi tra se cu urech ia. Sgomo- tul copitelor se to t în d ep ă rta , apoi dispăru complet. In cele din u rm ă se văzu o lum ină: s tră in ii fă cu se ră fo­cul. Atunci L usk încălecă şi p lecă în goana calului la C arlsbad, la 20 de mile, ca să anu n ţe pe şerifu l Cicero Stewart.

Şerifu l o rg an iză n u m ai d ecâ t o m ică p o te ră cu R u fu s T h o m as şi Jo h n Can- tre ll. T hom as, c a re n ’a v ea puşcă , îm ­p ru m u tă u n a dela un n e g u sto r, c ă ru ia i-o lăsase a m a n e t u n cioban. L a p le­care , n eg u s to ru l îi s tr ig ă Iul T h o m as să fie p ru d e n t, căci p u şca n u p re a ia foc, d a r T h o m as n u dădu a te n ţie v o r­belor Iul.

Cei p a tru oam eni a ju n s e ră înapo i la fe rm a Iul L u sk , în zori. Acolo se

poterii, S te w a rt a scu n sese o a rm ă pe care o g ăsise tn co rt, ca să n ’o p o a tă u tiliza ban d iţii. A cum el 11 şop ti lui L u sk locul un d e o a scu n sese şi-i sp u ­se s ’o cau te . C um o v a găsi, s ă se a- rate în u şă , ca semn. A tu n c i po liţiştii vor da n ă v a lă in cort, e ra u vreo su tă de m etri, Iar la mijloc se g ăsia un forgon, de care-şi legase b a n d itu l ca ­lul ou puşca.

I n curând fermierul a p ă ru tn uşa

Handitul trăgea înainte, in ce i doi poliţişti, du­pă ce-şi rănise adver­

sarul.

p re g ă tiră să a ş te p te pe band iţi. îş i a s ­cu n se ră caii şi se p itu la ră şi ei în a- p ro p ierea u n u i cort, d u p ă u n g a rd de sâ rm ă g h im a tă . In a ce s t tim p , L usk îşi ad u se h e rg h e lia aca să , d a r lăsă li­be r calu l cel su r . Caii p o liţiş tilo r e rau p re g ă tiţ i p e n tru ca în cazu l când b a n ­diţii a r p rin d e de v este şi a r fug i, să-i p o a tă u rm ă r i im ediat.

P e la r ă s ă r i tu l soarelu i se ap rop ie că la re un s in g u r om, b an d itu l cel m ai tân ă r . E l se to t u i ta înapoi, cu b ino ­clul, d e s ig u r ca să v ad ă unde e to v a ­ră şu l lui. A tu n c i şe rifu l îl sp u se lui L u sk să-l po ftească în cort, s ă m ă ­nânce, ca să nu se p lic tisea scă a ş te p ­tân d . B an d itu l p rim i şi se a şeză în co rt, c u f a ţa sp re ieşire . L a ven irea

tu n c i îşi ad u se el am in te de vorbei« negusto ru lu i!

R evolveru l c rim in a lu lu i m ai pocni o d a tă şi T h o m as căzu la p ă m â n t, r ă ­n it. L u sk e ra n e a rm a t, ca să n u a- 'trag ă a ten ţia , b a n d itu lu i. A c e s ta se în to a rse acu m sp re el şi cu o în ju ră -

co rtu lu i, d a r de fa p t el n u g ăsise p u ş ­ca ci n u m ai o cău ta . P o liţiş tii, c rezând că a c e s ta e se m n a lu l c o n v en it se re p e ­z iră sp re fu rg o n , făcân d m u lt sgom ot ca să tre a c ă p este sâ rm a g h im p a tă . B a n d itu l îi au z i şi se repezi sp re car. d a r calu l e ra de p a r te a cea la ltă şi R u ­fu s T h o m as a ju n se în a in te a lui. B a n ­d itu l t r a s e cu rev o lv eru l şi se p lecă pe su b c ă ru ţă , ca să a ju n g ă să-şl ia a rm a . P u şc a lu i T h o m as p ăcăn i oda tă , de două ori, d a r n u lu ă foc. A bia a ­

hnpuşcăiurile curgeau ca ploaiatu r ă g rozavă , îi trim ise un foc de re ­volver, care-1 ră n i la b ra ţ. D ar S te­w a rt şi C an tre ll in tra se ră şi el în ac ­ţiu n e şi fo cu rile c u rg ea u ca ploaia. B an d itu l a le rg ă în d ă ră t sp re co rt, m ai tra s e u n foc, apoi se a ru n c ă la p ăm ân t. P e s te u n m in u t se rid ică, m al tra se u n fod şi ia r căzu la p ă m â n t. In cele din u rm ă în să nem alavând c a r tu şe , se rid ică, cu m âin ile în sus.

24 REALITATEA ILUSTRATA 8 Ianuarie 1931şe r ifu l se ap rop ie să-i pună. cătuşe le , jefu iască şi băncile, I n t r e ' altei»;, pră- d a r în m om entu l când îl a tin se , ban- dă banca din W in n im u cca, în Neva- d itu l lă să repede m âin ile în jos, cu da, de unde se a le se ră cu do u ă m ii de u n a p rinse revo lveru l lui S tew art, ia r dolari. în c â n ta ţ i de a ceas tă isp rav ă eu cea la ltă îl izbi în fa ţă . D ar Ste-w art e ra voinic si deşi zăpăcit de lo- »v i tu r a n e a ş te p ta tă , îi tra s e un pum n -b iind itu lu i si-1 trâ n t i la p ăm ân t. Apoi \îl leg a ră b u rd u f. » iS R

C ând s»‘ isp răv i lu p ta , a p ă ru In de- jjPpi*î»ărtare celăla lt band it, ducând de fu-nie calul su r. *E1 p riv ia sp re fe rm ă ^cu binoclul, în tim p ce po liţiştii se ^u ita u furioşi la el. eăei el e ra la vreo ■ v .... ju m ă ta te de m ilă de d is ta n ţă şi nu e ra n ici o sp e ra n ţă să-l a ju n g ă . In cele d in urmă., ban d itu l le făcu unsem n de „ad io” şi p lecă în g o an a c a ­lului.

Cei doi ră n iţi p rim iră în g r ij ire la sp ita l şi se v indecară . B and itu l fu p re d a t a u to r ită ţilo r şi co n d am n at la în ch isoare pe v ia ţă : a v ea do u ă răn i înc& nelecu ite deplin , pe ca re le p r i­m ise în lu p ta de la Valea C urcanii -

...în cepu să rid ice in ju ru l ce lu i rănii.t<> baricadă de __p ie tre ... -40i i i l | I

lui. N um ele lui e ra lîill Mac G innis. Cum în în ch iso are avu o p u r ta re e- xem p la ră , el fu g ra ţia t de re stu l p e ­depsei în 1906. De a tu n c i s ’a fă cu t om cum secade Şi ia tă cum a d isp ă ­r u t d in bandă a l tre ilea om.

In u rm ă. b anda lui Ja c k cel N egru nu se m ai m ulţum i să fu re num ai cai şi s ă a tace tre n u ri, ci în ce p u ră să

cei care lu ase ră p a r te la a ce as tă lo­v itu ră , îşi e u m p ă ra ră h a ine noi şi p ă ­lării ta r i si se fo to g ra f ia rá în g ru p . D ar fo to g ra fia aceas ta în căp u pe m â ­n a poliţiei şi le deveni fatală.. I n t r ’ade- vă r, se tra s e ră mii de copii d u p ă e£L şi se tr im ise ră la to a te poliţijle de pe co n tin en t. A stfel u rm ă r ire a ban d iţilo r deveni m u lt m ai u şo a ră . Se a f la ră si

num ele lor. Cel ca re luase p a r te la b ă tă lia dela fe rm a lui L u sk , se nu m ia W ill C arver. A cesta nu u ita se pe H ufus T hom as, care luase p a r te la u r ­m ărirea lor şi e ra h o tă râ t să se ră z ­bune. II g ă s i pe T h o m as la San Ange- lo, unde lu a p a r te la o p a r tid ă uriaşe, de poker. C arv er, c a re av u sese u n tri- pou, re sp ec ta jocul, de ace ia nu voia să-l om oare pe T h o m as în tim p u l jo ­cu lu i ci a ş te p ta s ă term ine, p a rtid a . D ar p a r tid a pe care o ju ca u e ra fo rm i­dabilă şi d u ră c â tev a zile, f ă ră ca ju ­că to rii să plece acasă.. I^a u rm ă, C a r­v e r se p lic tis i si p lecă şi, ca să nu r ă ­m ân ă în p agubă, ucise în locul lui pe şerifu l T h o rn to n din P o in t Rock!

D a om orul a c e s ta luase p a r te si Ben K illp a triek din Sonora, a lt m em bru al bandei. Şerifu l B rian t, din Sonora, care se puse în u rm ă r ire a lor, a f lă că cei doi oam eni s u n t c h ia r în Sonora, undo au tr a s la u n han . A tunci şerifu l cu în că doi po liţişti, d ă d u ră n ăv ală în ă u n ­t ru şi g ă s iră pe C a rv e r eare-şi um plea sacul cu ovăz.

— Sus m âinile! s tr ig B r ia n t .Pe d a tă C a rv e r îşi în ş fă c a revo lve­

rele, pe când K ilp a trick îl scotea pe a l lui. G lon ţu l lui B rian t p o rn i m ai în a in te şi el zdrobi b ra ţu l lui C arver, c ă ru ia îi căzu revo lveru l din m ână. E l în să ştia. să tra g ă şi cu s tâ n g a ; se plecă si încercă să tra g ă , d a r a lt po­liţis t îi sm ulse a rm a din m ân ă . In a- eeS-t tim p K ilp a tr ick în cepuse şi el să trag ă po liţiştii nu se lăsau la rân d u l lor, si odaia se um plu de fum . P o liţiş ­tii t r a s e ră până-si g o liră revorvere le . A tunci se c o n s ta tă că W ill C a rv e r fu- ses ră n it de şap te g loan ţe , de ca re şi m u ri peste tre i ore, ia r K ilp a tr ick , r ă ­nit în cinci locuri, se v indecă d u p ă o zăcere m ai în d e lu n g a tă . D a r se a f lă ca nu era Ben K ilp a trick , cel c ă u ta t de poliţie, ci fra te le lui, G eorge. c o n tra c ă ru ia nu ex ista nici o p lân g ere; de- aeeea fu lă s a tă în libe rta te .

A lt m em bru al bandei. B u tch Cassi- dy, fu p rin s . îm p re u n ă cu o fem eie c a ­re nu făcea p a r te din bandă., î n t r ’un hotel din S h rev ap o rt, în D ouisiana. D ar C assidy isbu ti s ă îm p u ş te pe ce: p a tru po liţişti, c a ri ven iseră să-l a res teze, scăp n d a s tfe l, ia r c o n tra fem eii nu se găsi nici o dovadă. In tim p u l a eesta , B en K ilp a tr ick , cu banii adu n a ţi din ultim ele ja fu r i , se puse pe ch efu ri în o raşu l St. Douis, unde se dădea d re p t p la n ta to r de la M ississippi. D ar a fost c u rân d a re s ta t şi îm p reu n ă cu el şi fem eia ca re fusese g ă s ită eu < 'assidy . A cum se s tab ili că o chem a D ella R ose şi că făcea şi ea p a r te din

bandă. K ilp a tr ick fu id en tific a t ca li­nu l din je fu ito rii tren u lu i şi spăr­g ă to r, al c â to rv a bănci şi în consecinţă - co n d am n at la 15 an i de m u n că silnici, ia r Della Rose la cinci an i de reclu­ziune.

In a ce s t tim p C assidy , obse rv ân d că u n a g e n t a n u m e Scharbough îl urmă- r ia de-aproape, îl a tra se îm p re u n ă cu com plicii lui în t r ’o c u rsă , d a r agentul veni cu un coleg. C assidy îl îm puşcă pe S ch arb o u rg h şi a r fi v ru t să se asi­gur*- că l-:i ucis, d a r colegul agentulu i, p an u m e B irchfield începu să ridice un m eterez în ju ru l celui ră n it , pregătin* a du-se să-l a p e re cu cea m ai m are în­d â rjire . D u p ă m ai m u lte focu ri fără* rezu lta t, b and iţii p re fe ra ră să se re tra ­gă. C assidy p lecă în A m erica de sud, unde nu i s ’a m ai d a t de u rm ă. Dar Scarbough m u ri din cauza răn ii pri­m ite.

Fotografia fatală.

In 1911 B en K ilp a tr ick fu g ra ţia t de re s tu l pedepsei, p e n tru p u r ta re bu­n ă în în ch iso are . P es te c â tev a luni o p ri tre n u l sud-pacific, în T exas. D ar şefu l tren u lu i e ra de pay.ă şi-l lovi cu un câ rlig g reu d»* fier, pe când num ăra banii fu ra ţ i din casa de fier. K ilp atrick m u ri pe loc.

Cei doi f ra ţ i K etchum , C arv er, K il­p a tr ick si un to v a ră ş al ace stu ia m u­rise ră . CasSidy d isp ă ru se , ia r M ac Gi­nn is se făcu om cum secade. R ândurile] se ră rise ră s im ţito r în banda lui Jock'i cel negru . D ar po liţia ş tia că m ai ră ­m ăsese ră b and iţi d e s tu i şi nu din ceî m ai p u ţin periculoşi, cu care trebuii«* să conteze.

T rad . de O’Con nor

i a TONYPASAGIUL P0MÁN 17. TELEF 381/47.

Căsifi ultimele creaţiuni ale sezonului în

COSTUME TRICOTATEdin lână şi Rodier

Preţuri excepţionale sfidând concurenţa.

Remaillează ciorapi de mătase cu aparatele

„ S te i lo s “Recordul preţurilor eitine

Citiţi „ADEVERII LITERAR“

DE DINŢI

BUCOLJbNTESA

kimk WAIEWSSCAR o m a n do I V A N P E T I î U Ş K AM in u n a ta poveste de d ra g o s te a lui N apo leon cu f rum oasa con­tesă poloneză es te sc r isă cu m are p u te re de evocare de Iv an P e t iu ş k a . C u noaş te rea s u f le tu ­lui m are lu i îm păra t , pe fa ţe ta sa cea mai su b i tă — im p res io ­nează adânc c i t i to ru l .

De vânzare la to ţ i l ib ra r i i — E x p e d ia z ă ram b u rs la cerere — , .A d ev e ru l” S. A. B u c u re ş t i

V O P S I R I DE P A R•KOMOL» există în 18 nuanţe naturale CU aceasla pu1e(l vâpsi părut cărunt, cu cea mai mare siguranţă in 15 m i­

nute în culoare naturală.C e re ţi ,,KOMOL“ la C oaforu l Dv. Se trimite la cerere tranco prospect gr atuit la Reprezentanta Generală

O radia M are, Str. D elav rancea 28

A apărut in editura „ADEVtRUL“ C A T A C L I S M U L

R om an d in a n u l 2000de Upton S in c la ir

De vânzare la toate librăriile * Lei 70

rt

D£U WATA FETn€lLQfl C€V0ft SĂ fl£APA DE OBRAZ

„ , k LOURC3l l n i c a p e n tr u în c h is f i o r i i f i c u r ă ţ i r e a n i t t r u i lo r îm p r e u n ă cu crem a LAUDA fa ce un len id e a l .LA TOATE DROGHERII LE ţ l FARMACIILE DIN CAPITALA *IM 600( PARFUMERIA-EXCE Li IOR“ CAL.MOSILOR 78

Mdiie

Meteorul din Tungusk e cel mai mare uranolit, căzut până azi pe planeta noastră.

Nu e vorba aci de o simplă piatră cerească, cum a că­zut acum vre-o 10 ani la Roma, ci de o adevărată stâncă de foc, de sute de tone greutate.

Până în prezent au fost trimise 4 expediţii formate din astronomi, geologi, ingineri şi chimişti, pentru a desco­peri şi studia la faţa locului această nouă captură a gra­vitaţiei pământeşti. Cum însă iarna a început de timpuriu în Siberia, expediţiile n ’au putut găsi urmele bolidului, deşi se crede că uriaşul meteor a format o scufundătură de peste 1.000 metri în diametru.

După relatările societăţii astronomice franceze, reiese,— conform calculelor, — că o astfel de piatră cerească, ar fi provocat o catastrofă grozavă, dar ar fi căzut în Eu­ropa sau America.

Ea ar fi putui ucide în tr ’o secundă pe toţi locuitorii unui oraş ca Lond-ra sau New-York, deoarece a provocat încălzirea până la sute de grade Celsius, a păturilor de aer din stratosferă şi troposfera pe o rază de peste 10 km.

Uranolitul a pătruns în atmosferă din di­recţiunea Capului Dorit (Novoe Zemlia) şi a căzut în nordul guberniei Ienisseisk, a- proaipe de vărsarea fluviului Ienissei în O- ceamul îngheţat.

Calea urmată de stelele căzătoare.

URANOLITUL E CĂUTAT DE 22 DE ANI

Fenomenul de mai sus, a cărui durată a fost doar de câteva secunde, a avut loc în dimineaţa zilei de 30 Iunie 1908.

Toate silinţele astronomilor de a descoperi locul de că­dere, au fost zadarnice.

Dela 1908 până la 1917, anul revoluţiei, uranolitul n ’a putut fi găsit.

Au mai trecut 10 ani. In 1927 astronomii au reluat cerce­tările, sub conducerea savantului rus, prof. dr. L. Q. Kulik.

Timp de trei ani, expediţia Kulik a explorat peninsula Taimir, mare cât România întregită. Expediţia a pătruns prin gura fluviului Ienissei, pe bordul unui spărgător de ghiaţă. Alte 3 expediţii şi-au deschis drum cu ajutorul săniilor.

Graţie indicaţiunilor locuitorilor mai bătrâni, cari după 22 de ani n ’au uitat acest fenomen ceresc extraordinar, pro­fesorul Kulik a refăcut calculele şi a dat îndrum ări unor aviatori, să cerceteze terenul în mijlocul unor codri secu­lari, la circa 61° latitudine Nord şi 101" longitudine Est.

Vremea fiind nefavorabilă, cercetările au fost întrerupte şi vor fi reluate în Februarie.

Locul indicat de savant va fi curând descoperit.Revistele astronomice se ocupă pe larg de această senza­

ţie a timpului nostru.

REALITATEA APOCALIPSULUICel mai mare meteorit cunoscut până în prezent, e cel

CE SPUN LOCUITORII DIN REGIUNEA TÜNGUSKULUI?

Ce e cu uranolitul din Tungusk ? — Expedi'ia astronomului Kulik. — Credinţa poporului ro»

mân în deschiderea Cerului in noaptea de Bobotează

m , GENŢIILE telegrafice au anunţat că cele 4 expe- diţii care au făcut cercetări în regiunea Tungusk, pentru descoperirea uranolitului căzut acolo, s’au

întors fără niciun rezultat.In Februarie 1931 va pleca în Siberia a 5-a expediţie,

in frunte cu savantul astronom şi explorator prof. dr. Ku­lik, pentru găsirea acestui meteor excepţional. Expediţia fiind prevăzută şi cu două aeroplane, se poate nădăjd-ui că va avea de astădată succes.

INTERESUL ASTRONOMILOR

Mijloc: Stele căzătoare înlr'o noapte de Bobotează; sus I : două fotografii de stele căzătoare; II: Un meteorii

căzui In Spnnw.

Tunguzii din împrejurimi au dat alarma că au văzut Cerul deschizându-se şi un glob imens aprins căzând în plină zi.

Din cauza groazei produsă de lumina or­bitoare şi de detunătura formidabilă a a- cestui corp din Cosmos, oamenii au căzut la pământ şi nici-unul nu şi-a putut aminti locul căderii colosului de foc.

E probabil că meteorul trebuie să fi fost la circa 100 km. depărtare de locul unde se

găsiau aceşti martori oculari. Observatorul din Paris.

26 REALITATEA ILUSTRATA 8 Ianuarie 1931

căzut In Groenlanda la 1879. Are greutatea de 36.500 kg.

Exploratorul Peary l-a adus în America după o muncă de ani în­tregi şi e păstrat în Muzeul Ştiinţei din New-York.

Uranolitul din Siberia întrece însă de zeci de ori dimensiunile monolitului din Groenlanda.

In regiunea căderii s ’a format o scufundătură de peste 1.000 metri, în diametru, descoperită de nişte tunguzi, cari tiu pot da însă indica- ţiuni asupra coordonatelor geogra­fice. Pe o rază de 4 km. copacii răsturnaţi şi coaja lor e arsă.

După calculele profesorului Ku- lik, uranolitul trebue să fie pătruns în atmosferă cu o iuţeală de 58 km. pe secund>ă.

Imaginaţi-vă căderea vertiginoa­să, din cauza gravitaţiei Pământu­lui, a unei stânci de câteva ori mai mare cât un Zeppelin, şi com pri­marea straturilor de aer cu cea mai mare violenţă.

Prin transformarea lucrului me­canic în căldură, conform princi­piilor Termodinamicei, s’a format un curent de aer foarte ferbinte, pe o rază de circa 400 km. (ca de la Bucureşti la Iaşi).

După relatările tunguzilor, un vânător foarte voinic a fost trântit la pământ şi târât de viteza aeru­lui ferbinte, la o distanţă de câţi­va metri. Kulik a calculat că acest om se găsi-a la c irca 80 km. de cen­trul catastrofei. La această distan­ţă curentul a fost atât de fierbinte, încât a fript faţa şi mâinile neferi­citului om.

CENUŞA RENILORDin turma dc peste 100 de reni

a unui gospodar bogat, n ’au ră ­mas decât urme de cenuşe şi de lanţuri topite.

Renii au fost probabil carboni­zaţi instantaneu la dogoarea de mii de grade a aerului, din epicentrul acestui pârjol ceresc.

Se crede că au fost şi victime o- meneşti.

Casa unui locuitor a fost distru­

să şi răvăşită de uraganul fierbin­te. Din fericire omul se afla în a- cea clipă la vre-o 100 km. depăr­tare, de unde a văzut împreună cu alţi locuitori căderea bolidului celi se părea apropiat.

Mare noroc e dar căderea ace­stui astru — o adevărată planetoi- dă — îu pustietăţile Siberiei.

CA IN LEGENDA LUI KORAHLucrurile de mai sus, dacă n’ar

fi fost publicate în revistele ştiin­ţifice, ar părea de domeniul fante­ziei.

Profesorul Kulik n ’a putut găsi până în prezent nici urme din ae- rolitul propriu zis, fiind scufundat la sute de metri, împreună cu ţân- dările sale.

Desgroparea uranolitului sau mă­car a unor fragmente din el, se va face ou ajutorul unor maşini spe­ciale.

După legenda biblică a scufun­dării în pământ a lui Korah (riva­lul lui Moise) şi a întregii sale ar­mate, nu se cunoaşte în istorie un caz autentic de scufundare a stra­turilor pământeşti, ca în cazul cra­terului grozav format de căderea meteorului din Tungusk.

C.E CONŢIN URANOLIŢII ?Uranoliţii cuprind, după analize­

le chimiştilor, o pastă metalică — mai ales de fier — în care sunt prinse bucăţi de pietre.

Uneori se observă invers: un fel de pastă pietroasă, cuprinzând sute şi mii de grăunţe de fier.

Unele pietre cereşti cuprind şi substanţe carbonoase. Se crede că uranolitul din Siberia ar cuprinde şi diamante (?!).

CĂDEREA BOLIZILORIată ce spune Camille Flamina-

rion despre aceste fenomene ce­reşti:

„Când asişti la căderea unui bo­lid, te înşeli aproape totdeauna, când îi socoteşti cu m intea dis­tanta. Crezi convins că trecerea are

loc m ai aproape.In tr’o zi am prim it d in nordul

Italiei ştirea despre un bolid şi e- ram asigurat că a căzut spre Mi­lano. Din Elveţia m i s’a anunţat că bolidul a căzut în lacul Geneva. Din Chaumont, m i s’a scris, că bo­lidul a căzut la nordul oraşului. Din Boulogne sur Mer a fost văzut că­zând în canalul Mânecii. De fapt căzuse în Anglia.

Căderile bolizilor, fie în mijlocul zilei, fie în tim pul nopţii, sunt de­stul de rare, pentru un Ioc determ i­nat.

Vorbim de căderile observate complet, când s’au şi putut culege pietrele cereşti. Una din cele mai recente a avut loc în luna Mai a a- nului 1907, la Dulalipur (Statele U- nite). Blocurile de piatră cântă- riau 250 kilograme fiecare.

Muzeul de istorie naturală din Paris cuprinde un mare număr de probe din diferite pietre cereşti. Cea mai mare, găsită în Mexic, cân­tăreşte 780 kilograme.

Bolizii şi urcmoliţii n ’au aceeaş origine ca stelele căzătoare, sau cel puţin căderile lor nu prezintă nicio coincidenţă cu acelea ale stele­lor căzătoare. Fără îndoială, ei pro­vin d in explozii, din vulcanii pla­netari. Cea mai mare parte par a fi fost aruncaţi chiar din sânul pla­netei noastre, având astfel Păm ân­tul ca origină.

Compoziţia lor minerală este în- tr’adevăr la fel cu aceea a materia­lelor păniânteşti. Ar fi trebuit pen­tru aceasta, ca uranoliţii în chestie să fie aruncaţi de vulcanii form i­dabili ai perioadelor geologice, cuo forţă iniţială cuprinsă între 8000 şi 10.000 m etri pe secundă.

Ei ar fi fost atunci îndepărtaţi de Pământ până la distanţe propor­ţionale cu această iuţeală iniţeală şi ar fi siliţi să se reîntoarcă la or­bita pământească. O iuţeală supe­rioară, ■— de 11.000 metri, — ar trim ite un proectil în in fin it (spre alte lum i), şi nu ar mai recădea r ’ciodată”.

Rezumând dar părerile expus inai sus de ilustrul astronom frai cez, putem conchide următoarele

1) Bolizii şi uranoliţii ar provei d-in vulcanii planetelor.

In acest caz Jupiter, care e di, 1200 ori mai mare decât Pămât tul, ne-ar putea arunca în tr’o buni zi un uranolit şi mai mare deci cel căzut în Siberia.

2) Unii uranoliţi ar fi fost arun câţi de proprii vulcani ai Pămâit tului în perioadele geologice, (viii câni de mii de ori mai puternic- decât cei de azi) şi recad dupi sute de mii şi milioane de ani.

3) Viteza bolizilor aruncaţi di Pământ, a fost mai mică de 11.001 m. pe secundă, altfel n ’ar mai re cădca niciodată.

E probabil însă că multe urano lite-rachete aruncate de Pământ ii era prearhaică, în era arhaică şi t ventilai în cea paleozoică, aveau l viteză iniţială mai mare de ll.OOlg. m. sec. şi au ajuns în lună or poife te chiar în planetele vecine: Ves nus, Marte şi Jupiter. ti

cDESCHIDEBEA CERULUI DE }

BOBOTEAZĂ g1

Poporul nostru are credinţa cis- în noaptea Sf. Andrei (30 Noenm brie) şi de Bobotează se deschid d-e Cerul.

Această credinţă ar putea avea ([, justificare ştiinţifică, în sensul ci{, la aceste date se observă ploi di(] stele căzătoare şi uneori bolizi în« soţiţi de detunături, de unde s’;2 născut legenda atât de frumoasă deschiderii Cerului. j.

Cititorii ar putea să ne trimitie la redacţia revistei, observaţiunili ce vor face eventual în lunile Ia nuarie sau Februarie 1931, cu pri vire la căderea meteoriţilor şi bo lizilor, iar cei dela ţară ne-ar pii tea scrie detalii, după relatările bătrânilor, asupra credinţei în des chiderea Cerului.

L. F.

miraculos.Cât m ’am necăj it d in cauza t en u lu i m e u u r â t ’ A c u m c cura t şi ne ted. „Scherk Face L o t io n " ( a p a de faţă „ S c h e rk ) mi-a a jutat in t r ' a d e v â r foar te mult . —

/

REPREZENTANTAGENERALA

*/S c h e rkBUCUREŞTI -/TiMIP/CANI 94

( L U P O A I C A )

D a v â n za re la f a r m a c i i ş i dro gu er i i

Wll Icleonse the skin. Use ¡I evefv day fo IL n TnHT

S che rk

Lotion( A p a d e f a ţ ă . . S c h e r k “ )

Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATA 27

Joc de cuvinte încrucişate(10 puncte) de C onst. M assu

ORIZONTAL: 2) Lăsând a lum ii..., prin naJtul ideal (Alecs.) 4) ...în lum e să te ’nchipui, invers. (Emin.) 5. O staşi cu... -le şi cu platoşe de fier (Alex.) 6) Sufletul vostru , un înger, in im a voas­tră... (Emin.) 7. Şi e ra una ...părin ţi, cum e fecioara în tre sfin ţi (Emin.) 9) Ispravnicul este g răb it s ’a ju n g ă la... (Alecs.) 11) Vai de... ş ’acele cari în cea ­suri grele zic v re ’un cuvân t. (A lecs) 12) ...turnurilor um bre peste unde stau culcate (Gr. Alex.) 13) D in care mii de bestii... nu tresc (Al. D epara- ţianu). 14) Că mii de... i-au trebu it, lu ­minii să ne-ajungă (Emin.) 16) Că brea... schingiuesc cum v reau (Coş­buc) 17) Eu su n t bună m am ă, fiul tău Iubit, eu şi dela oaste... în to rc răn it. ;(D. Bolint.) 18) Ce u rm ă lasă şoim i’n >sbor? Ce u rm ă peşti’n... lor? (Coşbuc) 20) ...tocmai pe când era tem eiul m e­sei (Creangă). 22) Un vis, ce-şi m oaie aripa în am ar, astfel ai tre c u t de... ¡lumii ho tar (Emin.) 23) T reacă’n lum e 'cine-o trece,... răm âi la to a te rece, in-

Joc muzical„CO LIN D A ”cuvinte)

„ Struţi î)jmo/,ao fericiţiCorodnd Pjrjéoh Pratev Albi/Allegretto Sâneher Porter jV ^ r e

* V 9 1 l..

Z*iQ'£Veaetfv

i t l i

de I. li.

Erz/gme — o

Găsind cheia acestui joc, veţi afla o Comunicare- a revistei noastre.

Deslegările jocurilor pe luna NoembrieCuvinte în c ru c işa te „ Ju b ileu ” .

M 1 R 0 NA s S EG V A D

N EÏ A 1

E L EA V E

0 D A% J G AJ U B 1 L E ÜJ. D E S A X A

BR 0 L

G E N 1 Ua E A ■ D 1 NE 0 ¿1I o M 0B G m ■ 1 RU R < 1S A T T 0 M

F A 1 E RT E A

S

LG 0 L

A R M A MA B A ■ M A Lu S h 1 A R AT T I i M U0 R A ■ 0 RR A c 1 R A

G 0 L E AV i D

AP a tra tu l m agic

ORIZONTAL: 1) 73, 37, 4, 31. — 2) 49, 25, 28, 43, 70. — 46, fii, 52, 19, 7. — '!) 22, fi4, Hi. 58. — 5) 10, 13, 7G, C7, 34.

Joc infinit (le cuvinte încruc işate

C uvin te în c ru c işa te i lu s tra te00,3)40,

Ia L U N A T C 0 5 M 1 C 1 M E lA M A G 1 T 0 R E T 0 R 1 C A

A V 1 2 A R A M E R 1 T 1

U N 1 T A N A T E M A T 1 T A

i R 1 G A T A B A T E R A R 1 P A

R A 2 A T 0 R A T 1 F 1 C A S E MA R A T 0 5 0 T 1 R 1 T A B 1 L 1

T E R 0 R 1 N 1 M 1 C A C R E A C

A M E R 1 C A C A L A R 1 1 L 1 E

T 1 V 1 T u R A G A C E A V E R 1

A T 1 C 0 S 1 V 1 R 1 F R 1 C 0 S

R E T 0 R A •P A N t T E 8 A T S EA H A T A R A R A T U B A T R 1 N

1 R 1 S 1 T E T A N 0 S 1 1 TE M 1 S A R 1 T 1 A M U Z

R 1 N A R A V 1 S V A N A CA T A R M A R A N 1 M A T

C uvin te în c ru c işa te „ S u rp riza ”

vers. (Emin). 24) ...m ii de baionete, u rcam lup ten i, ia tă -ne acum , sus, sus, la p a rap e te . (Alecs.)

V E R T IC A L : 1) Ic o an ă ’n t r ’un a l­bum ... s ’o pui la în c h in a t (Coşbuc) 3) Şi cu g etu l d in t in e pe...* c ă nu m ai tace (Alecs.) 7)... s fâ n t c re ş tin ă tă ţii , a s tăz i v re a să fa c ă d a r (Alecs ) 8)... m ilioane, ce în g răm ezi luxoase (Em in.) 9) U nde e şti copilărie , cu p ădurea ... cu to t. (Em in.) 10. Ce-ţi pasă ... chip de lu t? (Em in.) 14) S 'a dus zăp ad a a l­bă de pe’n tin su l ţă r i , s ’... du s zilele babei şi nopţile v eg h erii (Alecs.) 15) Când p a tr ia sau m am a cu... du ioasă, v a oere ca să trecem p rin sabie sau foc! (A. M ureşianu). 19) Deşi... a u zi- s ’o, eu to t o m ai zic: s lava străm o- sească pe s trăm o şi c in s te şte (Sr. A- lecs). 21) Sus în fru n te -i tu rn u l... (Emin.).

N. B. C uvin tele de la num erile. 7 oriz., 19 v e r t. şi 14 oriz.. dau o u ra re de an u l a n u l deslegă to rilo r.

mT-MC uvinte în c ru c işa te

I aa a o on o ■□□□□a aoH o aHQTjiŞBi

i Dg " a |g B g a Dg Œ Æ i□B DQ !3 QDQD□CQHCJE5 Q H B a B D a a a n i h b h

ra (m ac). Liliac (lila). Micsandră (crin ) = NARCIS.

„Doi p rie ten i”O R IZO N TA L: 2) F a r . 3) Om. 4)

Bae. 5) A m nar. 8) Seina. 10) A tâ t. 11) Dai. 12) A re. 14) P u n . 16) D uet. 18) zi. 19) T i. 20) PI. 22)' Caier. 24) C ân ta . 25) C oncert. 27) Ia tac . 28) Dor. 31. E ra . 34) As. 35) L ă tra . 40) Te. 41) V ioara. 43) O. 44) Os.

VEiRTCAL: 1) C am en iţa . 2) F o a ­m ea. 4) B a s ta rd 6) An. 7) R ade. 9) Tip. 13) R it. 15) M uzicant. 17) E i. 20) P itec . 21) L ear. 23) A nca. 24) Coarde. 25) Ci.. 26) T ăcu t. 29) O roare. 30) Ra. 32) F a ta l. 33) M erge. 36) Ave. 37) Ti. 38) Ro. 39) Aa, 40) T r is t (din e ro are sem n ifica ţia a fo s t om isă). 42) R ug . 45) Si.

NOUILE NOASTRE PREM II. — D eslegările p rob lem elor d in n u m e­rele 206, 207, 208 şi 209 se prim esc p â n ă la 10 F eb ru arie 1931.

F iecare prob lem ă acordă u n n u ­m ă r oarecare de puncte, după care se va face îm p ă r ţire a pe ca­tegorii şi d is trib u ire a p rem iilor, în m odul u rm ă to r:

I-aC ategoria

C ategoria

C ategoria I lI-a

nu-

I l-a fo

2000 lei înm e ra r;Un a p a ra t

tog ra iic ;T re i ap a ra te de rad io cu g a le

n ă;C ategoria IV -a: 7 volum e d in o-

perele li te ra re ren u m ite . Prem iale se vor d is trib u i la 20 F ebruarie , când se vor acorda şi d istincţi uni co labo ra to rilo r m eritoşi.

N.B. Fieciare categorie are şanse egale în oateg'ori'iile inferioare.

Cupon pentru jocuriNo. 206

N um ele şl p ro n u m e le .....................Cuvinte întregite

Trandafir (a fin ). Nu-mă-uita (m ain). Garoafă (fag.). Lăcrămioa- A d resa

coafor>cUr

Dame♦

fl> s tls c h e u r imassage | manicure

♦a j t l i o e i t i i

Henné

UNIC SALON CONFORTABIL ÎNZESTRAT EU CEL MAI BUN

PERSONAL

canM M é r t í t H. A Foto I. Berman-„Realitatea'