Orașul pentru care toți oamenii sunt frumoșiStrategie pentru proiectul “Iași - Capitală Culturală Europeană”

© Namogo Design

MOTIVAȚIA NOASTRĂ

Credem că se poate mai bine decât până acum și putem demonstra cum. Credem că, decât să arătăm cu degetul că nu ne convine o strategie care nu e strategie, putem să tragem aer în piept și să lucrăm împreună la una, ca oameni pentru care acest act reprezintă meserie și pasiune. Și o oferim Iașiului cu toată dragostea și încrederea noastră în faptele bune care încep să conteze.

Suntem siguri că-ți va plăcea să gândești cele ce urmează.

CE FEL DE IAȘI

Un oraș ca un om expus la cultură, un oraș bun cu semenii

Propunem pentru Iași ca atitudinea binevoitoare în fața diferenței dintre oameni să devină un mod de viață. Vrem ca libertatea și respingerea autoritarismului să fie elemente fundamentale ale felului de a fi al ieșenilor.

Tocmai pentru că orașul are experiența unei tragice căderi în barbarie față de o minoritate conlocuitoare, considerăm că modernitatea europeană este o oportunitate de reconsiderare a identității noastre. Dorim ca toți ieșenii să privească diversitatea persoanelor, etniilor și grupurilor culturale ca normală, benefică și un prilej de îmbogățire spirituală pentru toți, deopotrivă.

Suntem convinși că putem trece de la rănile trecutului, către această perspectivă europeană prin cultură umanistă și educație adresate întregii comunități. Ne dorim ca Iașiul să fie recunoscut drept orașul pentru care toți oamenii sunt frumoși.

Suntem încrezători că unul dintre cele mai importante efecte ale culturii, în adevăratul ei sens, este depășirea neînțelegerilor dintre semeni prin cunoaștere, înțelegere și colaborare. Pentru că ignorarea acestui lucru, așa cum ne învață propria istorie, poate duce la ură și conflict.

DE CE VREM ASTA

Diferențele culturale pot fi un prilej de diviziune sau, din contră, de îmbogățire spirituală reciprocă. Părți ale unei comunități au de ales între a privi particularitățile spirituale sau sociale ca motiv de separare sau de viață mai bună în comun. Este dilema la care credem că și Iașiul trebuie să se raporteze dintr-o perspectivă modernă, europeană. Tocmai pentru că, deși înzestrat cu o istorie bogată, orașul nostru are experiența căderii în barbarie prin conflict cu minoritățile sale culturale și etnice.

În iunie 1941, orașul pe care îl iubim atât de mult a fost scena celei mai sângeroase răbufniri de violență și ură împotriva unei minorități din istoria României. Mii de evrei au pierit prin participarea sau complicitatea autorităților țării, a armatei române și a simplilor cetățeni. E un eveniment care plasează Iașiul pe lista neagră a orașelor europene în care cultura și civilizația au dispărut în acea epocă, pentru a face loc răului absolut. Un rău care, într-un mod inacceptabil, nu este suficient de cunoscut și înțeles în întreaga sa gravitate sau acceptat ca vină colectivă de către marea masă a concetățenilor noștri. Credem că acel moment, expresie a unei monstruoase căderi în barbarie, necesită o radicală introspecție colectivă. Cu atât mai mult cu cât acest episod a avut loc într-un spațiu în care cultura ar fi trebuit să-l facă de neînchipuit.

Într-o vreme în care se discută despre candidatura la titlul de “Capitală Culturală Europeană”, credem că avem datoria de a pune spiritul toleranței și al libertății în centrul acestei dezbateri și a viziunii despre viitorul nostru. Avem prilejul de a da un suflu nou, cu totul modern, culturii pentru generațiile următoare. Acum este șansa de a privi cu adevărat marile căderi morale din istoria Iașiului și de a le da un nou sens, care să devină viu, mereu prezent în modul în care ne raportăm la ce ne este diferit, sau în care relaționăm cu lumea. Răul ivit din lipsa culturii libertății trebuie scos la iveală, conștientizat de întreaga comunitate și apoi transformat într-un prilej de reconsiderare pozitivă a identității noastre. Pentru a realiza cu toții că diferențele ne umanizează.

Din acest concept, putem deriva apoi adevărata strategie a spațiului cultural ieșean pentru anii care vin și care să fie relevantă pentru întreaga comunitate locală. Credem că aceasta este o direcție cu mari șanse pentru succesul în competiția “Capitală Culturală Europeană”, mai ales că și contextul european actual este mai sensibil ca oricând la aceste dezbateri.

...

DE CE VREM ASTA

Evenimente precum atacul de la Charlie Hebdo, conflictul și problemele comunităților din Ucraina, dezbaterile inter-etnice din Republica Moldova și din Ardeal arată că toleranța și libertatea sunt puse în discuție la nivelul întregului continent și chiar în vecinătatea noastră imediată. Apoi, situația comunității rome din Iași și atitudinea majorității față de aceasta face și mai actual subiectul dialogului cu celălalt, cu ceea ce ne este diferit. Credem că e timpul să trecem de la rușinea asocierii noastre cu romii, de către străini, la o mentalitate a necesității ajutorului real dat acestei comunități. Suntem convinși că sărăcia, lipsa de educație și marginalizarea trebuie să fie depășite în Iași prin implicare, strategii educaționale și economice care să aibă la bază cultura omeniei.

Mai mult, chiar dacă nu este o experiență unică pentru Iași, și noi am trăit epoca nefastă a comunismului. Adică a unei ideologii izvorâte din ura dintre clase sociale și care cultiva neîncrederea față de ceea ce era diferit de un sistem uniformizat. Credem că a venit timpul să ne raportăm la acea perioadă și din această perspectivă a explicării răului.

În acest context, considerăm că tinerii Iașiului, care formează acum importante comunități IT și creative, care răspund prezent la fiecare apel civic, sunt pregătiți pentru comunicarea și înțelegerea cu ceilalți. Dar, mai mult ca niciodată, au capacitatea de a interacționa fără prejudecăți cu ceea ce le este diferit. De aceea credem că putem aduce o contribuție importantă la conturarea unei adevărate strategii culturale a Iașiului, care să poată deveni și baza candidaturii în competiția pentru titlul de “Capitală Culturală Europeană”.

OBIECTIVEAdoptarea de către oraș a unui concept

cultural cu relevanță pentru cât mai mulți ieșeni și pentru spațiul european,

care să devină un temei al identității noastre pe termen lung: umanitatea diferenței

Transformarea Iașiului într-o capitală a culturii toleranței în spațiul românesc și est-european: “Orașul pentru care toți oameni sunt frumoși”

Conștientizarea pentru cât mai mulți cetățeni a rolului artei ca mijloc pentru păstrarea libertății individuale și luptă împotriva autoritarismului politic

Trecerea de la o cultură clasică, a elitelor, la promovarea actului cultural și educativ ca mod de viață curent pentru cât mai mulți cetățeni

Educarea constantă a cât mai multor oameni din Iași și din orașe europene partenere (mai ales Chișinău și Cernăuți) în spiritul respectului pentru libertate, democrație și toleranță

Valorificarea diferențelor culturale prin educație și depășirea problemelor sociale prin parteneriat economic cu implicarea consistentă a industriilor creative din oraș

Sedimentarea valorilor toleranței, ale societății deschise, ca fundament al sistemului de valori pentru generațiile tinere din Iași

Resemnificarea trecutului prin prisma înțelegerii la nivel de mase a importanței unei culturi a toleranței

Întemeierea acestui concept pe demitizarea istoriei poleite a orașului. Acceptarea responsabilității pentru culpa morală a înaintașilor noștri

Propunem așadar umanitatea diferenței ca mod de viață. Vrem întemeierea identității noastre pe ideea că diferența dintre oameni, dintre etnii și dintre comunități este normală, benefică și ne umanizează pe toți deopotrivă. Considerăm că elementul prin care putem trece de la rănile trecutului către această perspectivă europeană e tocmai încrederea în cultură și educație, adresată întregii comunități. Vrem ca tot mai mulți concetățeni ai noștri să vadă frumosul din ceilalți oameni și să devină ei înșiși oameni mai buni.

Conturarea conceptului care stă la baza strategiei noastre este o nouă percepție a sensului și rolului culturii prin resemnificarea trecutului. Mai simplu spus, vrem ca ieșenii să înțeleagă de acum cultura nu ca pe un act exterior vieții lor cotidiene, ci ca un spirit protector, prin care întreaga comunitate să împărtășească adevăratele valori europene. Adică să trăiască în toleranță, libertate, respect față de minorități, față de ceea ce îi este diferit.

Doar în acest fel vom putea da un sens nou moștenirii noastre culturale și o vom putea folosi ca pe un argument al spiritului liber, al deschiderii către cunoașterea altor culturi, îndepărtând pentru totdeauna tentațiile căderii în radicalism, șovinism, intoleranță.

PAȘI DE URMAT

...

Demitizarea moștenirii

Identificarea elementului de unicitate

Menținerea într-un discurs clasic despre cultura ieșeană scade considerabil șansele unei victorii a orașului în această candidatură. Pentru ca dezbaterea culturală să fie cu adevărat relevantă pentru secolul XXI, este nevoie de o reevaluare a trecutului spațiului nostru:

Astfel, Iașiul nu mai este, de facto, capitala culturală a României. Multe alte orașe importante din țară, precum București, Cluj Napoca sau Timișoara, au o viață culturală mai bogată în prezent. Luând în considerare frecvența și importanța festivalurilor, numărul și starea muzeelor, lansările de carte, concertele de muzică sau calitatea spectacolelor de teatru, există orașe care ne egalează sau ne depășesc la acești indicatori.

Chiar și în privința istoriei culturale, nu suntem singurul oraș mare din țară unde a creat și a iubit Eminescu, unde s-au născut pictori și s-au înfăptuit lucruri mari pentru țară.

Istoria relativ recentă a Iașului este marcată de un eveniment de o gravitate absolută, contrar spiritului umanist, european: Pogromul din 1941. Este un eveniment care întrece în gravitate alte evenimente de acest tip de pe teritoriul României. Putem așadar vorbi despre o unicitate a răului.

Curajul acceptării trecutului incomod

Pentru acceptarea acestui element de unicitate ca punct central al strategiei, comunitatea trebuie să se confrunte cu cel mai negru moment din istoria sa. Arătăm deschiderea de a ne construi identitatea nu pe un element comod, pozitiv, ușor de împachetat și de comunicat, ci tocmai pe ce e mai dificil, mai chinuitor. Demonstrăm că avem resurse interioare de a transforma, prin cultură, acest rău și tipul de gândire care l-a provocat sau care l-a înlesnit, în sursă de regenerare a binelui din noi.

Resemnificarea moștenirii spirituale

Realizarea faptului că toată moștenirea culturală, fără o orientare a sa către cultura libertății și toleranței, a fost inutilă în fața tentației barbariei. Și că acest model clasic de raportare la cultură, păstrat în forma actuală, nu ne va apăra de barbarie într-un alt context istoric nefericit din viitor.

Noua înțelegere a culturii

Înțelegerea colectivă a faptului că actul cultural își îndeplinește cu adevărat menirea dacă generează umanitate în indivizi și în colectivitate.

PAȘI DE URMAT

Orașul umanismului regăsit

Beneficii certe indiferent de rezultatul competiției

Oricare ar fi orașul desemnat drept “Capitală Culturala Europeană”, Iașul rămâne cu beneficii certe pentru viitor. Nu câștigă doar finanțări și resurse materiale, ci se îmbogățește cu adevărul și cu umanitatea unui nou spirit. Își înțelege cu adevărat istoria, se împacă din nou cu trecutul, se raportează într-un mod modern, european la lume, la diversitate și are bazele pentru un brand permanent al orașului: “Iași - orașul pentru care toți oamenii sunt frumoși”.

Promotor al culturii europene

Iașiul devine spațiu al unui spirit cu adevărat european, (element fundamental al competiției). Conexiunile cu Chișinău și Cernăuți capătă sens și substanță în actualul context răsăritean, marcat de aceiași demoni ai intoleranței și barbariei, ca în propriul nostru trecut. Europa nu mai este percepută de ieșeni doar prin prisma unui mimetism instituțional lipsit de fond, ci este îmbrățișată prin valorile sale de căpătâi. Se generează valori care devin relevante și pentru generațiile viitorului.

Europa nu mai este percepută de ieșeni doar prin prisma unui mimetism instituțional lipsit de fond, ci este

îmbrățișată prin valorile sale de căpătâi

Orașul nostru manifestă un nou spirit al toleranței și libertății, redevenind, în acest sens, un simbol al culturii moderne în România. Participarea la competiția “Capitală Culturală Europeană” este o oportunitate de reașezare a identității noastre pe baze cu adevărat europene. Toate evenimentele derivate din strategia “Capitală Culturală Europeană“ vor fi orientate spre conturarea unei mentalități a bucuriei întâlnirii cu alte spiritualități și a prețuirii atât a libertății individuale, cât și a libertății celuilalt, diferit de noi.

CUM FACEM

U R A N U A R E L O C Î N C U LT U R Ă

În numele reconcilierii cu erorile trecutului și a regăsirii cu spiritualități pe care le dorim reintegrate pentru totdeauna în identitatea noastră, Iașiul va organiza anual o săptămână a libertății prin muzică. În loc de artiști străini aduși la întâmplare în Iași, va fi invitată orchestra filarmonică din Tel Aviv, împreună cu artiști din culturi diferite, care cultivă celebrarea umanității prin cultură.

Reuniune internațională bianuală la Iași, în care istorici și sociologi dezbat problemele interetnice și promovarea societății deschise în estul Europei. Evenimentul va avea participarea președintelui României, Republicii Moldova, Ucrainei, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai O.N.G.-urilor din zona libertăților drepturilor omului și a libertății de expresie. Iașiul devine astfel un punct de generare a spiritului european modern, a toleranței în regiune printr-un eveniment cu expunere media internațională.

Muzica devine un promotor al libertății

Toleranța și societatea deschisă devin mărci ale orașului

Cum facem

Implicarea industriilor creative, mai ales a firmelor locale din domeniul IT, în educarea prin burse, pregătirea profesională și integrarea socio-economică a unor tineri din comunitățile defavorizate de romi, care devin modele de integrare în Iași. Cei mai dinamici, mai educați și inventivi oameni din oraș devin astfel implicați în depășirea barierelor interetnice și în ameliorarea percepțiilor negative, a prejudecăților față de o minoritate aflată în dificultate. Sistemul acesta are un important factor multiplicator economic, social și educativ atât pentru comunitatea romă cât și pentru întregul oraș.

Integrăm minoritățile în dificultate prin industriile creative

U R A N U A R E L O C Î N C U LT U R Ă

Festival al artei protestatare la Iași. Artiști români (ex. Dan Perjovschi) și europeni care creează în spiritul libertății, al toleranței, al luptei contra cenzurii, totalitarismului și încălcării drepturilor omului se întâlnesc într-o săptămână a libertății oamenilor frumoși la Iași. În cadrul festivalului, artiștii merg în școlile din Iași și apoi în școlile din țările artiștilor străini pentru a încuraja tinerii să-și folosească creativitatea pentru a da naștere celor mai simple forme de artă protestatară.

Acest tip de eveniment punctează la toate criteriile creative prevăzute de competiția “Capitală Culturală Europeană”: are relevanță pentru întreaga comunitate, îmbină educația și cultura modernă, are participare internațională și continuitate, se adresează generațiilor tinere într-un mod în care acestea pot recepta cel mai bine cultura și spiritul toleranței, al protejării libertății în fața autoritarismului.

Învățăm tinerii cum să respingă autoritarismul prin artă

Cultura Cucuteni, moștenire culturală comună

Festival popular international la Iași cu participarea meșterilor olari din țările limitrofe, pe teritoriul cărora s-a întemeiat Cultura Cucuteni. Festivalul poate avea următoarea ediție în orașele din țările vecine aflate în regiunea Culturii Cucuteni. Astfel, meșterii olari de mai multe naționalități, parte a industriilor creative, vin împreună pentru a arăta prin arta lor rădăcina comună a unor comunități vecine. Celebrăm bucuria creativității populare, în forme distincte, dar cu un nucleu comun. Evenimentul devine un prilej de cunoaștere între comunități diferite prin bogăția culturii Cucuteni, difuzată și vizibilă în zona aceasta a Europei până în zilele noastre.

Cum facem

U R A N U A R E L O C Î N C U LT U R Ă

Îl cunoaștem pe Creangă al celorlalte popoare

Festival internațional de teatru pentru copii, inspirat din operele autorilor populari din alte țări. Așa cum pentru români Ion Creangă este un scriitor care a surprins felul de a fi cel mai profund al oamenilor simpli de aici, și alte popoare vecine au un Creangă al lor. Prin cunoașterea reciprocă a acestor autori, promovăm apropierea dintre națiuni europene vecine.

Umorul ne face diferențelesimpatice

Există festivaluri de film, teatru, muzică și multe altele și în alte orașe, unele mai cunoscute decât ale noastre. Știm că umorul și comedia îi cheamă alături și pe cei mai puțin interesați de cultură. Dorim o terapie prin râs pentru comunitatea ieșeană, care este adesea ținta umorului conaționalilor noștri, așa cum ardelenii, oltenii sau bucureștenii sunt ironizați cu drag de către noi. Propunem organizarea la Iași a unui festival de Stand up Comedy și Improvizație cu reprezentanți din diverse culturi și civilizații pe tema umorului interetnic bine intenționat. Ne așteptăm astfel, ca încet, nu degrabă, să înceapă să participe și cei care n-ar fi mers niciodată la teatru.

8,9,10 ... până la 2021 alte ideiTU DECIZI DE AICI!

Cum facem

U R A N U A R E L O C Î N C U LT U R Ă

EFECTE NEAȘTEPTATE

Cum ar fi să ne caute europenii mai des orașul pe hartă, pe Google sau GPS și să știm că am avut o contribuție, oricât de infimă, pentru aceasta?

Îți imaginezi cum ar fi dacă Iașiul ar deveni un loc în care toți oamenii să se simtă bine în pielea lor?

De ce să nu ne asigurăm că generațiile următoare nu vor mai fi niciodată capabile de ură între rase, etnii sau clase sociale?

Cum ar fi dacă nu ne-ar mai deranja la fel de mult confuzia de identitate cu alte etnii, fiindcă britanicii ar filma un mustăcios student la Conservator, un artist plastic cu pălărie neagră sau o IT-istă deosebit de isteață, care-și poartă părul cu funde roșii în codițe?

Cum ar fi dacă, într-o zi, ar citi și străinii Dumbrava Minunată și ar aprecia dacă ar vedea Liceul Mihail Sadoveanu pe CV-ul unui ieșean?

N-ai vrea ca toți românii să spună că un anume loc din țară care le-a plăcut e aproape la fel de ospitalier și de relaxant ca Iașiul?

Ce-ai spune dacă orașul nostru ar redeveni un focar cultural pentru arta protestatară?

Cum ar fi ca artiști români sau străini să se simtă atât de confortabil în spiritul liber al Iașului încât să-și mute atelierul de creație aici?

N-ar fi grozav dacă Iașul ar fi un oraș în care să se întâmple atâtea lucruri frumoase încât tinerii să nu-și mai dorească să plece?

Ce-ar fi dacă ai simți mereu că în orașul acesta nu ești judecat după locul din care vii, după culoare, felul în care iubești sau statut social, ci după bunătatea ta?

Nu-i așa că ți-ar plăcea ca MADE IN IAȘI să înceapă să fie spus mai des, mai cu drag, mai cu încredere și să fie receptat cu mai mult interes?

Cum ar fi, oare, să începem să ținem mai mult la oameni, așa cum am arătat că ținem la Roșia Montană, aeroport sau tei?

Tot ce e cu adevărat bun PENTRU IAȘI TREBUIE SĂ FIE GRATUITToată această strategie este oferită cu titlu gratuit către orașul Iași și mai ales către oamenii săi. Îndemnăm toate persoanele cărora le pasă de viitorul acestui oraș să se implice cu idei, opinii și critici față de acest proiect. Echipa de implementare a Fundației “Iași- Capitală Culturală Europeană 2021”, prin permanenta consultare a reprezentanților societății civile, va putea deriva din strategie tacticile, evenimentele și acțiunile suplimentare pe care le consideră necesare.

SC Namogo Design SRL cedează integral drepturile de utilizare a ideilor și conceptelor exprimate în acest document, dar își păstrează, în același timp, drepturile de autor. Orice reproducere fără menționarea sursei și care implică asumarea paternității textului, de către terți, este strict interzisă.

CONCEPT ȘI STRATEGIEMihai Mocanu

CONCEPT GRAFIC ȘI IMPLEMENTAREAlexandru MunteanuTudor MunteanuRaluca Gavrilescu

FotografiI© Iulia Iacoban . Toate drepturile rezervate.www.iuliaiacoban.com

Contact

mihai@namogo.com+40 723 627 707

www.namogo.com