Regele Carol, Voevodul Mihai şi Principe le Nicolae, la depunerea jurământului nouilor sublocotenenţi.

PREŢUL 10 LEI

ANUL IV.- Nr. 180.— 10 IULIE 1930. APAR? JOI

R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

J k u u n A d n o â lu

c ù L f e m e i i

10 Iulie ])|

CONSERVAT OP RX

Situaţia politică a femeii în Anglia

J-PECIALIIATI ALE ACELIAXCA^ EAU DE COLOGNET O U T E S L E S F L E U R S

C H E U A M O U R

T A I F U N

d-na Suzanne Schreiber, vice-pre- zid en ta U n iu n ii F em eilor, dela P a ­ris, a făcuit, m ai în tâ i dovada, — luând ce le la lte ţări ca exem plu , că departe de a duce la n e în ţe le ­g e r i în căsnicie, la certu ri pe te ­m a e ga lită ţ ii şi aşa m i i departe, acordarea d rep tu rilo r politice, a dus la îm pu ţin area con flic te lo r d in tre soiţii şi punerea lor în s itu a­ţia de a se a ju ta reciproc.

G ra ţie le g ilo r propuse de fem ei în parlam en t, p rob lem a m a te rn i­tă ţii a fost pusă la dâpostu l sanc­ţiu n ilo r d rastice ; fem e ia lucrând a lă tu r i de bărbat, bugetu l fa m ilie i a fost dinrt.r’od a tă dublat, ceeace a a tras după same 0‘ v ia ţă m a i co­m odă şi m ai lip s ită de g r i j i p en ­tru soţ; g ra ţ ie soc ie tă ţilo r în f i in ­ţate, cop ilu l va f i crescut cu m ai m u ltă în g r ijire , ia r p rob lem a d i­vorţu lu i, e v ita tă pe cât pasib il, sau în cel m a i rău caz, făcu tă suporta­b ilă penitiru fem e ia părăsită. (S o ­cietate care în u ltim u l timip, a lu ­at f iin ţă şi la no i).

E in teresan t să re la tăm că fe ­m eile s’aii; bucurat p r im a daţii de oa recari d rep tu ri, în A n g lia , pe la f in e le an u lu i 1860.

U n an m ii târziu , Austmaliemele de Sud urm au exem plu l, obţinâind e lectoratu l m un ic ipa l.

In 1862 Suedia acorda dreptu l de v o t fem eilo r . Ia r, în 1869, A m e ­ricanele , începând cu a ce le din sta tu l W ycim ing, căpătau drep turi p o lit ic e ega le cu ale bărbatu lu i.

Aceste începu tu ri au fost deajun.s ca să m archeze lupta pentru l i ­berta tea fem in ină , în toată lum ea c iv iliza tă .

Cea m a i ap r igă acţiune pentru dobândirea tu tu ror d rep tu rilo r , a fost dusă în A n g lia . Celebra lu p ­tă toa re Mrs. Pankhurst, — căreia z ile le trecute, i s’a r id ica t oea m ai im pu n ătoare statue, — a fos t o adevăra tă m artiră . P rop ovăd u ia în p lin ă stradă lib erta tea fem e ii; unde zărea câteva sem ene aduna­te îş i im p rov iza o cuvântare; un ­de o to e rva o n en oroc ire în căsn i­cie, o a tr ib u ia stăirii de sc lav ie a fem eii... P o liţ ia a arestat-o de ne- .¡ruimăraite ori şi a stat Juni în treg i ,în înch isoare, pe m otivu l că ag ită sp irite le .

In schim b acţiuinea-i dusă ou a- tâta energie, este astăzi în co ron a ­tă de la u r ii succesulu i. Sunt în A n g lia pestei 14 m ilioan e de fermei, care se bucură de dreptu l votuluii şi La u ltim e le a le g e r i s’a văzu t —— peinit.ru p rim a da tă în is toria o- m en irii, — oă număirul cand idate­lo r fem in in e , era m a i m are decât al bărbaţilor.

Cu toate acestea, G erm an ia sită în fru n tea tu tu ro r statelor, d in E u ­ropa, cu cele 33 fem ei-depu tate ale sale* nesocotind b ine în ţeles Rusia Sovietică , unde sunt 67 fem e i de­pu tat«. V in apoi pe rând : F in la n ­da cu 17, A n g lia cu 14, Span ia cu

12, C eh os lovac ia cu 10 şi ce le la lte ţări sub zece, d in tre caire num ai R om ân ia lipseşte.

In A m erica , încă de p rin a.nul 1923 sie puteau nu m ăra: 1738 fem ei

m ei d intre care 5 sub-secreta» Stat şi una îrî postul de gu tor al unui Stat importat.

Consultând aoeate cifre, te deduce că situaţia politici

LIBÉRALE

2B N S F Â R Ş IT n ’au m ai răm as de- cât foa rte pu ţine state, în care

*J fem e ile se m a i pot p lânge, că n ’au d rep tu ri egal© ou a le bă rba ­ţilo r. A fa ră de şase ţăiri d in E u ro­p a şi anum e: F ran ţa, E lveţia , Iu ­gos lav ia , Tu rcia , B u lga ria şi P o r ­tu ga lia , de o pairte d in A m erica d e Sud, d e M exico, şi de ju m ă ta ­tea nordiică a A fr ice î, — neţin ând seam ă de ce le la lte ţin u tu ri m ai pu ţin im portan te, — toate statele de pe glob, au acorda t d rep tu ri dep line fem eilor.

Mrs. Pankhurst altădată şi acumDupă o s ta tistică ap rox im ativă ,

ex istă aistăzi în toată lum ea, peste 160.000.000. de fem e i care se bucu­ră de aceste drepturi.

Ia r cele răm ase în urm ă, ale că ­ro r state s’au a ră ta t neînduplecate fa ţă de p re ten ţiile lo.r, caută să dovedească p rin m an ifes tă r i ener­gice, că nu suint cu n im ic in fe r io a ­re, sem enelor p r iv ile g ia te de legi.

Aşa, spre exem plu în F ran ţa, lu p ta pentru tr iu m fu l p o lit ic a l fe ­m eii este o chestiune care am en in ­ţă să ia p ro p o rţii dezastruoase, în cazu l că gu vern u l ar con tinua încă să le refu ze concursul.

Prdin«r’o acţiune p lin ă de tai&t,

Proporţia num erică a femeii în politică, faţă de bărbat, ii Am erica, Anglia şi Rusia

avocaţi, ju decă tor i sau m ag is tra ţi;1787 p red ica toa re ; 7219 doctoriţe ;1.114 arh itec te şi 41 fem e i-in g in eri.A s tă z i fireş te că c ifre le sunt m u lt m ai m ari, aflâindu-se n u m ai în posturi politice , peste 1750 de fe ­

m eii, înseam nă un triumfi testab il pe tot global.

S tatele rămase în urată,i în târz ia s’o recunoască.

josnr

n e ca

CUTIEI CONŢII! FlACOi

Iulie 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

Ioan şi, în faţa norodu lu i şi boerilo r , îl lăudă pentru gândul său de a 'trece la .credinţa păgână.

Ioan , cânid auzi aceste vorbe, se m ânie foarte. Ou vorb e le sale p line de farm ec, neguţătorul d in T reb izo n d a a în cerca t ch iar să facă pe E parh să itrea- că la o rtodox ism !

D ar aceasta în fu r ie p e Suveran. E- parhul poru nci ca negustorul să f ie în- tins pe păm ânt şi bătut. Fu bătut până seara, cu nuele şi lam e de p ie le . Bu­căţi d in carnea m artiru lu i săriau în toate părţile . Ioan p ropovădu i sub lo ­v itu ri cred in ţa sa, până ce i se duse glasul. Dar şi atunci, buzele sale se m iş­cau, mute, lăudând în sine numele Dom nului.

Jos: In faţa sicriului cu moaştele sfinte

Procesiunea

P ELERINII M ORŢII: scenariu de film cu „grandioasă m on tare” , r sau una din acele ■ opere m is-

ti«T de teatru religios, numite M istere?Nu. Nimic închipuit. Ci numai reali-

latea brutală, viaţa, în nelin iştita ei des- făşurare... S’ar putea însă rea liza , din Keastă desfăşurare, un super-film .

; In urmă, rămase portul T reb izon da , ni casele mici ca un şir de p ie tre albe. Corabia cu prora fantastică, aşa cum mu prorele pe atunci, în veacu l al ll-lea, despica valurile M ării N egre. Neguţătorul Ioan din Trapezunt,

rum i se zicea Trebizondei, se afla pe bord. El avea lungi d iscu ţiuni cu căpitanul vasului, un francez cu mus­tăţile groase ca două vrăb ii negre. Dar lucra ciudat: Ioan neguţătorul nu v>or- bia despre mărfuri, ci despre en igm e divine. 0 cearlă se iscă între el şi căp i­tanul francez, care apăra cato licism u l. Ioan susţinea că dreapta cred in ţă e a ‘ortodoxilor. Francezul îl făcea păgân, iar neguţătorul era isteţ la vorbă, şi-i întorcea pe nesimţite acuzaţia...Echipajul asculta cu tot m ai multă

'luare aminte vorbele cred inciosu lu i ne- gnstor. Căpitanul temându-se să nu fie cuprinşi corăbierii săi de „n ebu n ia ” negustorului, debarcă pe Ioan la prim ul port, unde vasul făcea escală,

t Acest port se afla în ţara Basarabiei ;i se «urnea Akerman sau Cetatea Albă.

ACTUL I

!n Cetatea Albă domnia un Eparh pâgan, care se închina după daitine a- siatice, şi anume persane, soarelu i, ste­lelor şi focului.Ca să scape de Ioan, francezul urzi o

intrigă fioroasă. Se duse la Eparh şi-i spuse:— Măria ta, pe vasul meu se află un

legustor, care, după câte m i-a vorb it, un inţeles că vrea să treacă la cred in - (a ta. Cheamă-1 la tine; el îţi poate în ­tinde credinţa, până în ţinutul T rape- iiint, de unde este.Eparhul porunci să se pregătească

sirbătoare mare la Curte. Când n o b ili­mea se adună, el chemă la sine pe

PROLOG:

4 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 10 M e IU

Bolnavu l fu dus la sp ita l, unde p rin electricitate s’a crezut va putea fi v in deca t. Neputându-se ajunge la n ici un ¡rezultat,!» to r ii se h o tă rîră să-i spargă ou dalta d in ţii din faţă, oa să-i poali hrăn i. Petru auzind aceasta fugi d in spital, şi se refugia laloi m itro p o lie d in Suceava. In tre tim p gura i se descleştase, dirP putea vo rb i. G raiul nu i-a reven it, decât după ce i se făeurit} c iu n i la m oaştele sfântu lui Ioan . Iată cum povesteşte chiar Pils păţan ia sa:

— „ In t r ’o noiapte, o negură deasă se lăsă pe apa Bistriţei.Ai fost n evo it să descalec, îşi să îna in tez cu calul de căpăstru, ‘ lucă s’a iv it în faţa m ea şi m i-a sm ucit calul din mâini. Alergi după cal, pe care-1 auziam s fo ră in d m ereu înaintea mea şi aslit m ’am rătăcit în păduire. Nu ştiu ce s’a întâmplat cu mine ipt A doua zi m ’ au găsit .nişte plutaşi în tr ’o groapă, au întrebat ces dar eu nu le-am m a i putut răspunde...”

P reo ţii dela Suceava povestesc despre N ico la i Huboa, d-n g la ia  posto liu d in B urdu jen i, E udoch ia Nistoreac, şi multe ii cazuri de m uţenie, v in deca tă p rin atingerea moaştelor. E de servat că toţi aceştia şi-au p ierdu t glasul p rin tr ’o emoţie, de b ice iu spaim ă extraord inară .

Unul a v isat un dem on o r ib il, şi s’ a trez it la m iezu l n o p ţii, din somn, mut. A ltu l a fost bătut şi sch ing iu it, şi şi-a p ierdu t glasul...

Şi cred in ţa lo r e atât de puter­n ică, încât, după cum spun bătrâ­n ii de acolo , se v indecă...

A C T U L IV

Fa im a m oaştelor crescu. în a in te de răzhoiu, ven iau în pe ler in a j la Suceava, în ziua de ¿.-t Iu n ie , la „N aşterea Sf. Ioa n ” , p e le r in i d in Po lon ia , Rusia, Cehoslovacia...

Când siciriul era scos, m ulţim ea se înghesuia atât de tare, ca să-l a- tin gă , în cât fem e ile arau striv ite, c o p iii sufocaţi.

Dupăce procesiunea trecea, în urma corteg iu lu i rămâneau în stra

D reapta: Olog adus în roaba; Jos Orbul cu ţitera

Un suferind de boala somnului

M âniat peste m ăsură de această s fida re , Eparhu l porunci să fie bătut cu drugi. Noaptea, m ucen icu l căzu în nesim ţire.

A tunci, fu lega t în lanţuri, în tr ’o celulă. A doua zi de d im i­neaţă, Ioan fu scos din nou şi bătut.

N orod u l începu să m urm ure:— Destul!... E p rea m are cruzim ea ta, Eparhule...Aceasta însă spori ura satrapului, care poru nci să v ie un sol­

dat călare pe un cal sălbatec. T ru pu l lu i Ioan fu legat de coada calu lu i şi soldatu l p o rn i în galop, târând p rin p ie tre le ascuţite pe m artir.

Infcr’o u liţă dosnică, un păgân reteză, d in goană, capul lu i Ioan , cu o sabie...

A tunci soldatul deslegă trupul decapitat, care căzu lângă capu l lu i Ioan , în tim p ce, departe, corab ia francezu lu i abia se m ai zăria pe mare..

In tr ’un târziu , ven iră c reş tin ii şi în g ropară în c im itiru l lor, pe cel care fusese neguţătorul d in T reb izonda...

A C T U L I I

In M oldova, dom nia A lexan dru cel Bun, care avea scaunul dom nesc la Suceava.

Bunul dom n itor, strămută ou cinste m oaştele sfântu lui Ioan, dela Cetatea A lbă la Suceava, aşezându-le, în anul 1402, în b ise­r ica Sf. M itrop o lii, unde se află şi astăzi.

In itimpul d om n ie i lui E rem ia M ov ilă era paharn ic la Curte un po lon anume U iazdovsch i. D espre acesta sorie M itro p o li­tul Petru , că ven in d în tr ’o zi la Suceava şi văzând lum ea înch i- nându-se în faţa m oaştelor, a rostit cuvin te de hulă. îndată , z ice M itropo litu l, d iavo lu l 1-a trântit la păm ânt şi in con vu lsii o r i­b ile , paharn icu l scoase strigăte în fio ră toare .

Num ai dupăce M itropo litu l c it i rugăciun i, po lonezu l scăpă de necuratul şi se înch ină , cerând ie rta re sfântu lui. A ltă dată un ec les iarh , furând o parte d in ban ii depuşi de c red in c io ş i la m oaştele Sf. Ioan , îndată duhul ce l rău, l-a trân tit la păm ânt şi ba le începură să curgă din gura hoţului.

Şi astfel de-a lungu l veacu rilo r, aureola de legen dă crescu în juru l sfântu lu i dela Suceava.

A C T U L I I IPetru , pădurar d in Câm puIung-Bucovina, dorm ia în tr ’ o noap­

te în pădure. A doua z i s’ a trez it cu fă lc ile încleştate. M ulte z ile nu putu să rostească n ic i un cuvânt şi n ic i să desch idă gara ca să se hrănească.

cadavrele celor ucişi în acest iu- mistic sau se târau spre şanţuri ¡|i şi schilodiţi.

Ad cu an, convoiu l de bolnavi Vin, ca şi în trecut, aci, toţi

„posedaţi de Necuratul” , expunân- ' in curtea b iser ic ii, con vu ls iile

epileptici, somnul perpetuu al en- itei, ticurile de trem urare sau în- nire ale paraliziei, şi bube enor- ca nişte fructe de carne, crescute trupul lor. Şi ciotu ri de m âin i, şi ri absente... Vin hăbăucii, estro- 'i, gângavii cari se su focă cu pro-

'le lor cuvinte, vine tot ce este di- - itate şi monstruozitate omeneas-

Şi, uneori, venind cu cred in ţa că vindecă, sugestia îşi face efectu l, jlaia lui Tudor Sabie, povesteşte

n a zăcut douăzeci de an i „d e pi- tior”. 0 boală cruntă i-a ros carnea treptat, până ce a rămas fă ră pulpă. Dela genunchi în jos, p ic io ru l se pre- hiiigea cu cele două oase, de care a- Kau câteva fire de carne putredă... Ea e convinsă că m oaştele au făcut

minunea vindecării sale.L’n profesor, — un om cult deci, -

te spune că a scăpat de fr igu r i, v iz i- tând sicriul sfânt. Dar adaogă: '-Evident, că am luat şi ch in ină

10 Iulie 1930

Procesiunea

R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

şosele lor, fă ră ban i de hrană, ca să v ină la Suceava să cerşească.

Sunt însă şi u n ii c red in c io ş i m ai ch ia­buri, cari însă fac drum ul pe jos, ca un fel de canon b iser icesc . Poate însă că a- cesta este m odul f iresc de pelerina*, —* în ch in u ri f iz ic e şi p r im e jd ie de în fio ră - toare m o lip s ir i: d in co r teg iile de m ii de p e le r in i h induşi cari v in în fie ca re an spre Gange, nu se m a i în to rc decât câte­va sute... Restul, sunt decim aţi de ho le­ră, de cium ă şi lepră...

S A N D U V O R N E A

Un preot predică despre m inunile Si. loan

m w K s

■*s .

_ ______________________

intre timp. Dar am visat că trebue să mă duc la m oaştele SI, loan, şi am fost...

Alţii mor pe drum sau ch ia r în curtea b is e r ic ii, de e x ­tenuare, în clipa când ajung la acest lim an al ce le i din urmă nădejdi...

E P IL O G

Sfârşit de August şi de că lă torie în O cciden t.Gara Quai d’Orssay. P ia ţa d in faţa gă rii, străzile late­

rale, peronul, sălile de aşteptare, totul e alb de tărg i, de surori de caritate şi pansam ente. M ii de tărg i. Sunt pe le ­rinii cari pleacă spre Lourdes.

San Remo. T re izec i de trenu ri de p e le r in i ita lien i trec pe zi spre Lourdes. Sunt trenuri cu vagoarie de clasa III-a , cărora li s’au scos băncile , ca să se facă loc tă rg ilo r . Pe vagoane, o cruce roşie, sub care sc rie : „P e le r in a j spre Lourdes”... In vagoane, estrop ia ţi, e p ilep tic i cu bale la gură, copii de gelatină, bătrân i cari svâcnesc d in tot tru­pul, fără încetare, ca în tr ’un fe l de ţopă it d iabolic ...

Dar in trenurile acestea este o curăţen ie de sanatoriu...La noi, la Suceava sau aiurea, pe ler in a ju l se face în

cele mai nehigienice con d iţiu n i. In acelaş vas^ cu apă sfinţită, îşi spală p lăg ile desch ise, s ifilit icu l, alămuri de tuberculosul care-şi spală faţa, sau de leprosu l care bagă in vasul divin, cioturile m â in ilo r roase.

Ologii şi orbii se târăsc z ile în treg i pe jos, prin pra fu l

r 'A S T A D E D I.J Ţ I

K O L Y N O SGrand Prix obţinut la al treilea conqres Odonto log ic

d in Ameiica Latină, în Iu lie 1929

Spovedania în M ănăstirea Suceava

liili VMflQ“ d s,ruOe„ n U L in U O germenii periculoşi - provenienţa cariei. D isolvă pe li­c u le le ş i r e s t u r i l e al m entare in iarm en» 'a jie, dând d i n ţ i l o r strălucirea şi a.beaţa

naturală,

încercaţi K O L Y N O S . îm prospătează în mod adm irabil. Un ctnti- m etiu pe periuţa us­

cată e su fic ien t

R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 10 Iulie 1IH

C A S A T O R I I P R E M A T U R EN F U N D U L A B IS IN IE I , la Ke ra d iv , s ’a observa t în tr 'o bu- n ă zi o n e lin iş te neob ic in u ită .

‘ T ' Se dăduse o rd in ca, în tim p de pa isprezece ziiile, toate fe te le caire au îm p lin it n ou ă an i şi toţi b ăe ţii de pa isp rezece ani, să se că ­sătorească, Cei cari nu s ’a r f i su­pus, erau am en in ţa ţi ou o p edeap ­să bănească foa rte grea, sau cu o suită de lo v itu r i, la tă lp ile goaile. N im en i n 'a în d răzn it să se îm p o tr i­vească poru n ce i şi to t tâ rgu l s’a um p lu t de m ir i şi de m irese f r a ­gede.

C ăsătorii p rem atu re s ’au găs it la toate pop oa re le p r im it iv e de p re ­tu tinden i. L a unele tribu ri, cop iii sun t lo g o d iţi în că de pe când sunt în sânu l m am ei lor, ideşi se căsă­toresc după două d ecen ii; la ailte tr ib u ri căsătoria are loc în p r im ii an i a i v ie ţ i i cop iilor.

A s tfe l e ob ice iu l la B asuto şi în A fr ic a de Sud şi în O ld Galabar. Un bărbat ţine în braţe în harem u l său o fe t iţă de două săptăm âni, ca pe noua sa soţie. In in su le le Anda- m ane ex istă ob iceiu l c iu dat ca un bărbat să poată lu a în a cel aş tim p în .căsătorie o văd u vă în vâ rstă de 24 şi fa ta ei în vârstă de 9 ani. In ­d ien ii d in Paragu ay se căsătoresc în tre 5— 8 ani, ia r fe te le chineze, b ra z ilien e şi cele din C eylon în v â rs tă de 4— 6 an i sunt fo a r te că­utate în toate p ie ţe le de căsătorie. P ă r in ţ ii ch in ezi au ob ice iu l să-şi căsătorească fata, cu con tract a u ­ten tic , da vârsta de 6 an i; căsăto­r ia ad evă ra tă se îm p lin eşte însă, când fa ta a tin ge vârsta de 12 an i. lin locu l soţie i leg itim e, lo cu ito r ii d in M allaesia şi G uatem ala, dau g i­n ere lu i o sc lavă , a i cărei cop ii r ă ­m ân în să n e leg itim i.

C on tracta rea unei căsătorii, ca şi

m u lte căsă to rii d in ţă r ile c iv i l iz a ­te, e o a facere s tr ict m ateria lă , la cele m a i m u lte d in p opoare le p r i­m itive . L a p opoare le m ahom etane d in As ia , id ea lu l bă rba tu lu i e să a ju n gă să tră iască fă ră m uncă ; de aceia se căsătoreşte de tim pu riu iubindu-şi soţia de 10 ani, dacă-i face un bă ia t, care va pu tea în cu ­rând m u n ci ; dacă-i naşte o fată, a lu n gă şi m am a şi fata. T ă ta r ii şi p erş ii, d in po tr ivă , sunt foa rte b u ­cu roşi să aibe fete, pe care le vând cu p re ţ bun din vârsta cea m a i fragedă , şi sunt a s tfe l scu tiţi de a lte m unci m a i gre le , pen tru ago ­n is irea p â in e ! de toate z ile le . lin u- inele reg iu n i trop ica le (O ld Cala- ba r) bărba tu l p lă teş te socr ilo r o sum ă destu l de r id ica tă şi îş i t r i­m ite soţia în vârstă de şase an i lao ferm ă, spre a face o cură de în- grăşare. A c i e îndopa tă ca o gâs ­că, i se dă n u m ai p ră jitu r i şi u n ­tură, la p te şi unt. Căci în acesite ţ i ­n u tu ri sunt p re ţu ite n u m a i fem e ile foa rte grase, ace lea că ro ra le a- ţârnă fă lc ile , ia r braţele, p ic ioa re le sunt butuci. F e t iţa care nu se în ­g raşă nu e bună de căsătorie.

T r ib u r ile d in A u s tra lia au tre i form e de căsătorie, după nu m ăru l tr ib u rilo r m ai de seam ă (K urna i, D ieri, A ran ta ). L a A ra n ta bună­oară, bă ia tu l e logod it la vârsta de zece an i cu o fată, fă ră s'o cunoas­că, şi i se spune că se v a căsători când îi va creşte barba. N ic i Ia t r i­b u rile d in Su m atra fa ta nu e în ­treba tă asupra căsă torie i şi e lo g o ­d ită fă ră v o ia ei. T im p de doi ani din ziua logodn ei, v i ito r i i soţi n ’au voe n ic i să-şi vorb iască nici să se vadă.

Cu cât fe te le se căsătoresc m ai de vrem e, cu atât se veştejesc m ai curând. C opţii îşi m ărită fe te le la

8 ani, la 12 an i fac cop ii ia r la 16 an i au zb â rc itu r i şi păr alb. F e te le eg ip ten ilo r , m ărita te în tre 6— 8 ani au la 30 de an i ace iaş i în fă ţişa re pe care o au la noi fem e ile de 70. B an jan eze le d in B orneo se m ărită la 8 an i şi la 30 de an i um blă p rin târg, p ro p tite ’n cârje. F ete le ja va - neze se m ă rită la 7 an i; dacă nu şi-au găs it n ic i un bărbat până la 14 ani, trec d rep t fe te bătrâne, fă ră n ic i o va loa re în p ia ţa căsătorie i.

L a în treb area când poate deven io fată , m am ă, răspund popoare le păm ân tu lu i cu p ilde din e x p e r i­enţă.

M u lte fe te din A fr ic a de Nord, ce le d in Fez, bunăoară, nasc ia vâ rsta de 12 an i ,ia r la 16 an i au în fă ţ işa rea de babe. U n ele fe te din Şanga las nasc la 12 an i şi devin s te r ile de la 20 de an i îna in te . U- nele fe te din A b is in ia dau naştere la copii, începând de la vâ rsta de10 ani. S avan tu l T itu s T ob le r a în ­tâ ln it în P a le s tin a o fem e ie în v â r ­stă de 13 a n i şi care avea 2 cop ii. L a in d ien ii d in A m erica de N ord fe te le nasc în p ro p orţia u rm ătoare, cu p r iv ir e la vâ rs tă : la 10 an i 2 la sută, la 11 an i 6 la sută, la 12 ani 17 la sută, la 13 an i 17 la sută, la14 ani 28 la sută, la 15 an i 18 la sută, la 16 an i 11 la sută şi la 17 an i n u m ai 1 la sută.

In căsă to riile con tracta te la o vârstă atât de fragedă , sunt fa ta le uinelle bo li destul de grave . în că din 1798 P a o lin o da San Bartho- lom eo din In d ia de ră să rit scria : „M ulte fem ei in d ien e îş i p ie rd v ia ­ţa odată cu p r im a lo r leu z ie ." Tru pul fem e ii e p rea fra ged ca să su­porte o m atern ita te . 30 la sută din m am ele d in A b is in ia îş i p ie rd de- asem enea v ia ţa . F em e ile d in Noua- B retan ie m or în n u m ăr şi m a i m a ­

re, ia r cele care scapă, cad ’ me a le tuberculozei.

M obam ed voise ca numărul i depţiloir să crească repede şic ce ia a poruncit ca musulmanii S se căsătorească de timpuriu ră a ţine seam a că vârsta pritlni că unei căsătorii sănătoase, depin­de şi de rasă şi de climă. Acestea zu ri fa vo ra b ile au fost observi de m is ion aru l Beierlein care a li i t vireme îndelungată în Mad: De ace iaş i părere e şi Tertre care observa t fem e ile din Antille, im a cunoscu t în acelaş timp mai în vâ rstă de 11 ani, mame-mari 20 de a n i şi răs-buraice de 30 ani, toate sănătoase, voioase şi r ic ite ! Nu există prin mimare o li ge un ică pent.ru tot pământul. Iif reg iu n ile în care şi viaţa vegeti se d esvo tă m a i repede, trupul m enesc devin e matur de timpi aşa se şi exp lică multe căsâtt în tre copii.

In case le p rin ciare şi domnit« au avu t adeseori loc căsătorii f< te de tim puriu . F iu l împăratul E n ric V I a lu a t în căsătorie, vârsta de 14 ani o fată de 13 sp iţa habsburgică bohemianâşi căror fiu C aro l a avu’t la 13 ai fiic ă d in căsă toria lu i cu o prii să de ace iaş i vârstă .

Nn s’au făcu t încă studii ser se şi nici- nu s ’au adunat toate fre le s ta tistice asupra acestei j hlem e im portan te care priveşte num ai fe r ic ir ea indivizilor, dar v iito ru l c iv iliz a ţie i.

P r in t r ’o căsătorie târzielakl, ta dobândeşte putin ţa să-şi crio cu ltu ră superioară ; totuşi trei esc luate în seam ă şi condiţiile nei d esvo ltă r i norm ale, cu ni ţin tă de atins fă ră o căsătorie rească la tim p potriv it.

<£<X 0Cl'rX/ oLaCI/. & 'Cot txytuJL

s (jd l£ o Z A > îX / . d b y i 4 - c J L < s r i

TU !^ o /x À /y \ Q ¿ {jl

A L A jJ tr r v i2 c Ă L A ^ y n v Ç ù

O c u /

s p

c J C t z c t n

*

Copii au de obiceiu o mare aversiune contra purgativelor de un gust greţos. Daţi copilului Dv. Laxin, care e de un gust plăcut de fructe, ceiace face să fie luatcu plăcere de copii. aLaxin e de un efect v ̂ ■lent şi sigur. Copilul Dv. \ #vă va mulţumi prin , V fsănătatea, şi bunadispoziţia lui. \ ..JB f l

[ Sus: Principesa Ileana a sosit in KmiMî, întâmpinată f i in d de Re-

«ele Carot şi P r in c ip e le _ N ico la e . Jos- Cu ocazia unui m e e tin g avia-

Uic,care nu s’a ţinut, p u b licu l re Doliul a maltratat pe casieri.Sus dr.: Principele N ico la e la

¡orbirile dela stadion-ul O. N . E .F . fod r /). col. Gabriel M arinescu, noul prefect al P o liţ ie i C ap ita le i.

D. -Gatosky, s ecre ta ru l p a rticu la r al R ege lu i C arol.

I 10 Iulie IUSO L E A L IT A T E A IL U S T R A T A

i

REALlTAi'KA ILUSTRATA10 Iulit B

Tr ager e a p r emii lor concursului fotograficRealitatea Ilustrată-,, Kodak“

Lun i 1 Iulie, a avut loc în p re­zenţa unei comisii, tragerea p re­miilor, concursului fotografic „R e a ­lita tea Ilu s tra tă ” -„KO'dak” , cu u r­m ătorul rezultat:

N um ăru l cutiilor de rollfilm e depus« in obelisc, a fost de 2* -S (două m ii una sută douăzeci şi, şase).

Prem iu l I a fost câştigat de d-ra Sabina B erger, calea V ăcă­reşti 104, care a indicat num ărul 2148.

Prem iu l I I a fost câştigat de d.H. Abazian , str. Agricultori 90, ca­re a indicat num ărul 2080.

Prem iu l I I I a fost câştigat de d.Eugen S an ie lev ic i, str. Vu ltu r 4, care a indicat num ărul 2079.

Câştigătorii notaţi m ai sus, sunt rugaţi a trece pe la m agazinul „K o d a k ” , din Bucureşti, calea V ic­toriei 32, pentru a-şi ridica p re­m iile ce li s’au decernat.

Totodată menţionăm că s ’au p ri­mit peste 18.000 (optsprezece m ii)

rH m m H im H

răspunsuri, ceeace dovedeşte încă odată, de câtă popularitate se bu­cură revista noastră în ţară şi în rândurile fotografilor amatori.

Premiaţii jocurilor pe luna Mai

Prin tragere la sorţi au câştigat urm ătorii:

Lei 1000, D. Alex. Ştefănescu, str. Gh. Coşbuc No. 15, Arad.

Lei 500, D -ra Florica Mante, prof. şc. Superioară de comerţ, Mediaş.

Lei 300, D -ra M ia Popa Radu lo - neşti-Vâlcea.

Volum ele le-au câştigat urm ă­torii:

D. Vasiliu A. şi Andrei N. Sandu, str. Babadag 127, Tulcea, D -ra E l- vira Păsat, reg. 1 Roşiori, Arad. D. Ionel şi Sofia Pietraru, str. Is- m ail 12, Bucureşti, D. Dum itru A. Ardeleanu Pecica-Arad, D. Ionel Daim acea, str. U n irii 77, T. Seve- rin, D. R. Ştefănescu, Căm. Min. de Interne. B -du l Ferdinand, Bucu­reşti, D. Victorel Dobrovicescu, B a ­ia de Aram ă-Mehedinţi.

F A B R IC A DE P Ă L Ă R II t. şi S A LO N U L DE M ODE j

Bucureşti, I _ Strada Lipscani No. 71. Et. l-iu.M A I V Y “

p n m c a ld o le n m m

g r iji, A Q rv ic d ie d e fr im , ip e r ie lm

4 c u i te a m a ., t e c o m b a te c u a u m

lu g u J i p r in ta M e ie le B r o m u r d

«K n o ii\

Tabletele Bromural * KnoII» sunî cel mai răspândit calmant al nervilor şi sornnif i din lume. Preparatul s’a dovedit eficace milioane de caşuri şi se prescrie zilnic de mii de medici. îşi manifestă efectul sau miraculos diiar numai după 20 minute. Complect inofensiv, luat şi pe tiinp nai! îndelungat. Se găseşte în Farmacii în tu­buri cu câte 20 şi 10 tablete. — Fabricaţia KNOLL A.-G., Ludwigshaf en pe Rin (Germania)

Telefon 328/94

NUNŢA distinse ia clientei! c i ( ’tu pui tn vânzare ul ti mala craatluni confirmat» ale Modei Pariaiene In toate caiitit ie de paiuri modern»*

En Gros

In

VOPSIRI DE ĂR..KOMOL“ există în 18 nuanţe naturale. C« accata puteţi râpai păru! cirunt,

<( ca cea mai mare *i(jura*Ji la 18 minut« tn culoare ortf »aii

Cer* i „KO ^O L’* ta C o a ltn ! Dt.Se trimite la cerem franco proapea

tult la Reprezentanta«▼ w isj« « » %/

\ ara tult la Reprezentanta

A P Â R U T

A L B U M U lconcursului de

PR E ŢUL Ml

P L A JE L E N O A S T R E

3 ? Q & v Ü ^ ~ /7 e jz fe d r <i> fe d & [

F o to g ra fia noastră d in stânga, reprezin tă pe don aht L en y Caler, artistă a tea tru lu i M a ria Venlura, pe plajaj M o v ila -T e k irg h io l, ia r ce le la lte tre i, aspecte din a d m ira b ilă sta tiune balneară.

¡1 Iulie lfM R E A L IT A T E A IL U S T R A T i : Q

contrabandist» alcoolSPOVEDANIA UNUI BOOTLEGGER d a J d sep k - de Sczxct.

a M PLUTIT in aer, dezorien - PL tat şi cu sufletul p lin de

groază, timp îndelungat.Către zorii zilei, paraşuta mă

«case pe coasta unui Jac. N u ­mai câţiva metH mai departe şi »S li lost pierdut.In jurul meu, nici ţip en ie den şi atât cât puteam cuprinde cu

«W nu se zărea decât peisaju l sălbatec, caracteristic ţin u tu rilor nordice.Mi-a trebuit o zi întreagă, până

să găsesc gara cea inai aprop iată .Considerându-mă de-acum în a-

fară de orice pericol, m i-am cum ­părat câteva gazete de după masă ¡1 m’am aşezat în sala de aştep-

Vâ Închipuiţi în ce situaţie am (ost, când, deschizând p rim u l wr, ain dat cu ochii de fo to gra fia mea, iar dedesubt, amănuntele a- laniltii nocturn dela gran iţă. Au ­torităţile bănuiau că m ’am salvat prin paraşută şi ofereau frum oasa sumă de două mii doiari acefu ia tare va da indicaţii unde mă aftu.Dăndu-mi seama de p erico lu l

ce mâ păştea şi că orice în tâ rz ie ­re prin partea locului, m i-ar fi periclitat uDertaiea, îu-ani stre­curat, în cel mai retras com p ar­timent al trenului, cu destinaţia direct Chicago.Aici aveam convenţia, cu şeful

contrabandist, să ne în tâ ln im , în cai dc pericol.Cum am ajuns, m’am dus la ad­

ministraţia unei gazete şi am p lă ­tit inserarea semnalului con ven ­ţional, care consta din tre i cu­vinte înţelese numai de noi.

Aşa că in aceeaş seară m ă şi aflam in faţa contrabandistului.- Ei, şefule, îi spusei eu abă­

tut, ce e ue tăcut cu Jim Snep- pard?

-Eşti un mare prost! — fu re ­plica lui — în loc să te bucuri că întâmplarea ţi-a deschis p o rţile asociaţiei noastre şi că de-acum înainte nu mai rămâi un sim plu colaborator, ci devii un m em bru activ, începi să m iorlăi ca un t i­călos!....

- Păi, fotografia?... poliţia?.... premiul?.,,.

- Prostii poliţieneşti, na ivu le, n'ai nici o teamă!.... Ascultă-m ă: ştii să conduci o barcă cu m otor?

- Tot ceeace poate f i m ai u- şor.... .

- AU right! V in o cu m in e !... .

SUB ORDINELE LU I C A PO N E

Ara luat o maşină. Pe drum to­varăşul îşi destăinui identitatea.

- E momentul — spuse el — să ne cunoaştem mai b ine. N u ­mele meu este Al. Capone.

- ?!?Am rămas încremenit, cu o ch ii

holbaţi la spătosul in d iv id de lângă mine, care-şi în creţise o- brazul intr’un rânjet m ach iave­lic....

— Te jenează prezenţa m ea?— 0, nu — bolborosii eu—

dar.... nu m’aş fi aşteptat n ic io ­dată să lucrez sub o rd in ile lu i Capone.

- Hm!... Te poţi m ândri!... Dealtfel să ştii că sunt foarte cumsecade cu tovarăşii devotaţi, pe cât sunt de răzbunător cu trădătorii I

Apăsase pe ultimele cuvinte de parcă Încercase să m ă am en in ţe .

Auzisem de Canone, !n repetate

rânduri şi ştiam de ce e capab il acest ita lian afurisit...

La un b iurou poştal, ilustru l m eu în so ţito r cob or î, rugându-m ă să-l urm ez la cab ina te le fon ică .

Luă recep toru l şi. ceru p o liţ ia centra lă , cu ce l m ai natural şi ne­v in o va t ton.

m ai avut pu terea să pronunţ un cuvânt.

După zece m inute, autom obilu l stopă în faţa unui bar. D rep t ta­xă, Capone scoase d in buzunar o stic lă turtită p lin ă cu un lic h id gălbui şi-o strecură şofeuru lu i, şop tin d -i:

Cel m ai m are depozit de alcool, care a fost descoperit de curând, în m ijlocul unei păduri din Statele Unite

M ărturisesc că-m i îngheţase! sân- — Peste două ore v i i şi m ă ie igele în v ine , auzindu-1 v o rb in d : d e -a ic i!

—- P o liţ ia centrală?... C ine e la C lip in d p o ftico s ̂la vedereaaparat??... A , in spectoru l D av ies ! conţinutu lu i d in sticlă, şofeuru l se

Bună z iu a ! A ic i Capone!.,,. V o- cu fundă în salutări şi m u lţum iriiam să vă atrag aten ţia că Jim nesfârşite...Sheppard lu crează sub o rd in ile m ele şi că nu p erm it n ic i o in ­vestiga ţie , care să-l v izeze .... Sun­tem înţeleşi?....

M ’am în tors ca un autom at la m aşină, m i-am reluat locu l şi n ’am

Capone m ă luă p rieten eşte de braţ şi m ă conduse nu spre in tra ­rea p rin c ip a lă c i la o uşă dosnică, pe care o desch ise cu p ro p ria lu i chee.

In tr ’o cam eră luxos m ob ila tă şi

bogat îm pod ob ită cu b u te lii de al­coo l, v re-o şase in d iv iz i elegant îm brăca ţi îş i poto leau setea.

L a apariţia noastră se sculară respectuoşi, se în c lin a ră şi v e n i­ră cu rioş i către Capone.

— ■ Să d ispară toate s tic le le ! — tună în fu ria t şefu l — nu e tiinp de petrecere când suntem în prea jm a a c t iv ită ţ ii!

O apăsare pe un buton şi masa, cu în treaga încărcătu ră de w h i­sky şi coin treau -uri, fu coborîtă autom at în subsol, în locu l el a- părând o alta, cu aspect de biu- rou elegant.

După ce m ă prezen tă tova răş i­lor, Capone îş i încruntă sprân- cen ile şi reluă:

— Astăseară la o re le zece, va p o ­rul m ex ican „S an tiegos” , va f i la c in c isp rezece k ilom e tr i de coasta am ericană. N i se aduce un trans­port im portan t de w h isk y . Sh ep ­pard va condu ce m otora şu l. R es­tul m an evre i îl cunoaşteţi...

— Y es ! — pronunţară to ţi în- tr ’un glas.

— A v e ţ i u n ifo rm e le?— L ipseşte una, pentru Step-

pard.— L u ig g i o va p rocu ra în tr ’o ju ­

m ătate de oră!.... Tu , John, îl v e i in iţ ia pe am icu l Sheppard în ta i­nele e x p e d iţie i.

Cel căru ia i se adresase Capone era un in d iv id cu m utra de bo- xeur, care nu părea să f i trecut peste' douăzeci şi c in c i de ani. E ra c e l m ai tânăr d in bandă şi a tribu ţia aQeaşta î l m ăgu li. V en i lângă m ine şi mă în v ită să m erg cu el în baru l alăturat.

L-am părăsit pe Capone dând alte instrucţiun i, care pe m ine, p robab il, nu m ă interesau.

In bar, fum ăra ie, râsete şi dis-

M e ft r i u i fellct 4« intrare ¿ r a t i l l i U ST1A 1 DUL M JSELEFF

IU

cu ţii aprinse. M esele erau tix ite cu_ consum atori. Una singură ră- raăsese neocupată, cu scaunele p lecate în faţă, ca să se vadă că e fezervată ....

S E C R E T U L U N U I BAR

Ne-ain aşezat. D in tr ’o o ch ire ro ­tită de jur îm pre ju r, am dedus că toţi c lien ţii sunt oam en i cum se­cade. U n ii sorbeau s iropu ri, a lţii ceaiuri.... Şi, cu toate acestea ,pă­reau foarte satisfăcuţi, ba ch iar

R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

co lo care îş i soarbe tacticos lim o ­nada !

Nu rem arc i că paharu l e prea gros pentru o asemenea băutură? D e ce i s’ au se rv it două pae la pahar? Pen trucă unul e vârâ t în lim onadă , ia r celă la lt, adus în pahar de barm an, corespunde cu dublura, care ascunde c ine ştie ce licoa re de alcool....

•— Şi dacă v in e pe neaşteptate un po liţis t?

— < Dacă vine?.... Se-aşează c o ­m od la o masă şi i se serveşte şi

m entul când ai apăsat cu degetu l pe fundul lo r com un şi prevăzu t cu putere de presiune.

Căpăcelu l e i este de cauciuc şi, desch izându-se în părţi, opreşte scurgerea apei gazoase, sau, ’ în o r ic e caz, n ’o lasă să se strecoare decât în tr ’o cantitate foarte redu ­să. De îndată ce-ai încetat să m ai apeşi pe fund, stic la in ter ioa ră s’a astupat şi consum atoru l d ispune, cum vrea, de apa gazoasă.

Aşa că d in aceeaş bu telie şi la aceeaş masă, un ii v o r bea v in şi

Un grup de cetăţeni, care au m anifestat in favoarea regim ului umedpit cu brutalitate, de agenfii forţeilu i băutura dorită , cu singura deo- b ire că.... i se face rabat...

b ine dispuşi.... P lu tea însă, în at­m osferă un m iros greo iu de al­coo l, pe care arom a c itron a de i şi a cea iu lu i nu reuşia să-l îm prăştie , după cum n ic i eu nu isbutiam să-i rem arc proven ien ţa .

Atât că John, băiat s im patic şi com u n icativ , nu mă lăsă m ult în nedum erire.

— Ce v re i să b e i? — mă în trebă el în şoaptă ! un w h isk y sau un v in bătrân?

— A ic i? — făcu i eu, uitându-m ă cu teamă în ju r — dacă bănueş- te c in eva?

— F ii lin iş tit, fr ie o su le ! I i vez i pe ăştia? D in tre toţi, numai zece la sută consumă băuturi fără a l­cool.... U ite , spre exem plu , bă-

In tre tim p, John com andase ce ­va, în tr ’un lim ba j con ven ţion a l şi barm anul se p rezen tă cu o sticlă şi două pahare.

E ticheta în fă ţişă m arca unei ape gazoase.

— Gustă d in stic la aceasta! mă îndem nă el.

Am gustat. E ra apă gazoasă, pură şi nev inovată .

Dar, care nu-mi fu surpriza când, ducând paharu l la gură constatai p rezen ţa unui v in ca undelem nul.

De unde-1 scoase acest p res tid i­g ita to r al tavern e i căc i văzusem doar cu o ch ii m ei cum îm i tur-

trânul acela, care şi-a com andat-un nase în pahar d in aceeaş sticlă?cea i, ob serv i cum îş i lin ge buze- _ la tă secretu l! — îm i spunele? C rezi că de dragu l ceaiu lu i?... e l: S ticla aceasta, con ţine o altăNu e ceai, p rie ten e, c i v in f ie r t butelie m ai m ică, p lin ă cu v in , ca-serv it în... cea in ic . Şi doam na de re se desch ide automat, în mo-

pe străzile New -Yorkului, e risi- publice

a lţii, apă sim plă, am bele lich i- duri f iin d Ia fe l co lora te.

In gen ioz ita tea truculu i în trecea toate aştep tările m ele, care nu a- vusesem ocaz ia să fiu câtuş de puţin in iţ ia t în ta inele consum a­ţiilo r a lcoo lice .

îm i exp licam acum m irosu l g reo i de băutură şi vese lia con ­sum atorilor.... de lim onadă.

Insfârş it, John sorb i u ltim a p i­cătură de g in şi începu să-mi a- rate ceeace aveam de făcut în seara aceea, pentru reuşita trans­p ortu lu i.....

Când ne-am r id ica t dela masă ne îm prie ten isem de-ab inelea şi faptul, era cum nu se poate m ai b in even it, în noua ca rieră pe care o îm brăţişam ....

IN L A R G U L O C E A N U L U I

L a ora nouă seara, în so ţit de patru tovarăşi, sp intecam va lu rile

Oceanulu i, îndreptându-ne larg. Eram cu toţii învesmânta)1 costum e de agenţi ai m otoraşul bărcii fum parcă toată viaţa numai eil f i condus.

Vasele cu care ne înâlneai strecurau sfioase, căutând si ocolească. Eram luaţi drept pil lă de con tro l vamal şi, d«i| fieca re avea ceva de ascuns.

Ne-am încrucişat cu vapt „S an tiegos” cu o precizie m atică.

T re i semnale repetate la ii va le scurte şi imediat vaporii în ce tin i mersul. „Santiegos" un cargobot mixt. Transp m ai mult m ărfuri decât paj

Con form legilor yankee, ti nul vasului ne lăsă să nei p iem şi coborî scara, anul pasagerilo r inspecţia poliţie m ale. T re i d intre tovarăşii i urcară pe bord, cerând mi rea b aga je lor şi încărcăturilor.

Presupusa inspecţie a c in c i m inute, după care tot se în toarseră cu un individ tat şi cu tre i butoaie de iii con fis ca te , care fură trecute m aidecât în barca noastră.

In rea litate, căpitanul va era com p lice , iar pasagerul tat, nu era altcineva derâl d in tre m em brii activi ai care fusese însărcinat cu li portu l alcoolu lu i, dintr’un m ex ican .

Ne-am depărtat de „Saniiţ nu fără a-i da cuvenitul semni e lib e r să-şi continue drumul

„L o v itu ra ” reuşise în plin, cum, în v iteză către ţărm,., î

Dar în momentul când net deain în siguranţă, două li pu tern ice ţâşniră deodată, 1» să se zărească silueta unei b cu m otor ce se îndrepta îiji către noi.

T o va ră ş ii îşi pipăiră revolvi ş i avui ocazie să observ căi raşul nostru e înzestrat paniio m itra lie ră mascată, la cm postă am icul John, gata să s«

Nu m ai exista nici o barca străină, ce părea r avantajată în viteză, nu avea ţintă decât pe noi...

Un semnal scurt, ascuţit spi( noaptea.

Nu ştiam ce vrea să mp acest semnal, dar îmi închipui că nu putea fi altceva decil m area p o liţ ie i de a ne opri,

P revedeam o luptă pe viif pe moarte....

(V a urm a)JOSEPI1 DE SA51

10 Iulie Iii

LES CLOCHETTES D'ARVOR LA BAULEPreparare la toaie exameneleProfesor, primeşte în pensiune tot anul în cadrul ideal al celei mai frumoase plaje din Europa. V iaţă de familie. — Preţul în ­cepe dela frs. 1.300 lunar

Prospecte la cerereA G E N C E H A V A SParis, Rue de Richelieu No. a

vñirlí

, 1 ■i ; I

m i

EU ÎNTREBUINŢEZ nuh a i cunoscuta

C R E H A'j, PUDRA si LAPTELE d e [RIN

• F L O R A *ÎiliHCARI ALBESC Şl CATI­

FELE A2A TENUL .

P o r n f c h e t p rè s Ia Baule- Family - HoiiseIntre brazi, plajă de nisip, bucătărie aleasă, aţă curgă­toare, pens iune complectă, înaintea sezonului 30 1rs. iar © în sezon 40— 50 1rs. 0

« M i I I *

P ; iii! PARUL IL ÎNTREŢIN CUS L 1 C A P IL O G E NS k S1 CONTRA ( TRANSPIRAŢIEI

ANTIODORUL'*■ SĂSESC CEL MAI BUN

Institut Oosmet c(In s t itu t da ¡nfrnmusstanl Ştirbei-Vodă No. 34. Tel. lip

DR. F. KOVACSSpedatliat la Vltni

OoH de ple’e şi cosmetici Din* mi«, Raz* Ultraviolete, Pizlotenpk îngrijirea feţei. Distrugerea radi il d părului de prisos, «blrcituri, nfţ coşuri, pistrui, semne ds naşteri Tratament de Întinerii». Curlti slăbire locală şl generală. Virlci.it— Vtnzarea produselor proprii -

C itiţi toţi astăzi în L E C T U R AR O M A N D IN L U M E A ST U - D E N Ţ IL O R E C L Ş E V IC I

t io lc l£1 f r f Mj m'j J

I N F I E R A T A

Fiind în sezonul „ „ «■ , <i(T| de v ileg ia tu ra , * » U 1?«L liţ lcumpărături până nu vizitaţi maja»de desfacere al Fabricei .,ALECTO1Manchester din str. Bărăţiei No.9,utPUTEŢI cumpăra cu preţurile fabritetoate articolele pentru LlNGERIEtDAME şi pentru BĂRBAŢI, OLANIIimitaţie şi VERITABILĂ pentru rod

- CRETOANE, etc., etc. 4

R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

SOLEMNI T A T E A

DELA P IP E R A

C O L O N I IL E DE VARA P E N T R U C O P I I

F o to g ra fi i le noastre re p rez in tă două g ru p u r i de co p ila ş i, la colo- J n ia de vară a c o p i i lo r d in M o re n i. (F o to R u dolÎTM oren i).H ll »mMMHHtHMHMUMHWH m fH H « »MM M M M M M M M MM M M M M MM M M MM M M M M M M M

In editura Soc. An. A D E V E R U L au m a i apăru t u rm ă toare le vo- 6. lume şi scrieri pentru C O P II şi T IN E R E T : 7.1. Comoara cu poveşti, cuprinde peste 60 p oveş ti; alese p rin tre cele

mai frumoase dela toate popoare le , cu ilu istraţiuni în cu lori Lei 80 8.2. Haplea, păţănii şi n ă zd răvăn ii , .......................................„ 6 03. Evreica (nuvele şi povestiri de A n dersen ) ........................ „ 30 9.i. închisoarea de flori (p oveşti de M ax N o r d a u ) ................... „ 2 05. Ca să mai râdem.

P lic i şi Plum .F lueru l năzdrăvan, Clopotul fermecat, Regele râu lu i de

aur şi Of ş i Ţepeluş a ........................................... , , , , „ 5O călătorie în lum ea basm elor de SeLma L a g e r lo f traducere

de A n a Canarache, 2 vo lu m e a ............................................„ 8 0Cei trei muşchetari, celebru rom an de A l. Dumas, operă

c o m p le c t ă ........................................................................................ „ 7 0Inelu l pierdut de N. B a tza r ia . . ....................................................... , 4 0

12 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A10 M i

I

Acum a v in p le că rile ,Când laşi în u rm ă gă rile , P r in care geam antanele Au ocu pa t peroa n ele .

G rozave sunt m om en te le Când vez i com p a rtim en te le T ics ite cu persoanele,Ce-au năpăd it vagoanele, S tr iv ite ca sardelele Ir igh esu in d re ţe le le .

Ş i de-a ia vez i cucoane le Că’nca lecă tam poanele Lăsând în urm ă, b iete le ,Pe s o ţ ii cu co le te le ,Cu p ru n c ii ş i b ile te le

Ş i cu în ju ră tu r ile La ce i ce cască gu rile .

I I

In sfâ rş it ne duce tren u l In spre m u n ţi.Am lo c pe sală,Lângă m in e un d om n tânăr, M iro s in d a năduşală, O cupând fereastra toată N u m ă lasă să resp ir .

P r in t r e geam antane m u lte ,Ş i în g ră m ă d ite ’n ş ir,O cucoană vrea să treacă,Ş i m ă ’nghesu ie.

■— D ă -m i v oe !— N u e lo c !

— D a r am nevoe S ă -m i iau geanta !

— D a? P o f t im ! M ă gândesc: „S i n on e vero ...“ Ş i-am avut d repta te.D oa m n a s’a’n d rep ta t spre... zero

z e ro !

m i ui i i

T re n u l trece , p lin , p r in sta ţii Ş i a leargă aferat.N u se-opreşte n ică ire a P e n tru că ’i a cce lera t.Eu,F ă că n d u -m i lo c cu p u m n ii Ş i cu coa te le ,O b ra zn ic ,Ca să p o t p r iv i afară,Mă gândesc cu m u ltă m ilă Cum ,

Cu o p r iv ir e tristă ,S o lita ră ş i um ilă ,B ie tu l d om n u l şef de gară,Cu un deget Salutând,U rm ăreş te m e la n co lic Pe aceia care p leacă Ş i aşteaptă a lte tre n u r i Să to t treacă,SăT o tTreacă,R ândPeR â n d !

IV

În a in te de-a pleca ,Mi-cun exam ina t dulapu l.N ’a rămas n im ic în el.Totuş , m â ine la hote l.S ig u r sunt c ’o să-m i sparg capul, A m să’n ju r Ş i am să sufăr,Căutând m ereu în cu făr,S ă -m i aduc am in te unde

M i-s p a p u c ii ş i săp u n u l!! Ş i-o să-m i am in tesc Că unulSe topeşte ’n ce t în baie, Ia r c e ila lţ i pe ca re -i caut N ăduşit ş i enerva i Am rămas tr iş t i în oda ie Ş i m ’aşteaptă lângă p a t!

VP lic tisea lă ,A iurea lă ,N ic i o cu ră !N u m a i g u ră !!Ş i-o scum pete ,

Mă, băete,Că dai câte c i n c i 'b ile teDeU nPo l,P e -o lim on a da Când ţ i-e sete!

Dß. A de H E R Z

Cântă m u z ica ’n gră d in ă D o i a m oreza ţi suspină CaŞ iCumI-a r strânge gheata.P lo u ă ’ n truna CuGăleata!N u m e r i z ile le de cură....Ş i fa c i c o r cu ce i ce ’n ju ră , Ca la urm ă In sfârşit,Să spu i foa rte f e r ic i t :„B in e că s’a is p ră v it.'“

V I

Când te’n to r c i V rem ea ’i urâtă,Lum eaEP oso -M orâ lă .G r ij i le te în co n vo a ie . N ’avuşi parte de odaie

T o cm a i la h o te lu l unde Ţ i-o op rise ş i d in a in te .Te duseşi pen tru o d ih n ă Ş i n ’avuşi un ceas de tihnă .Te d o r braţe le Ş î-u n d in te Te cam supără.P r in şale S im ţi d u re ri.A i am eţe li.T e ’n g rozes ti văzându -ti ha lu lŞ iD in lipsă de parale V ii în ce t CuPerson a lu l.

V II

T re n u l stă cam m u lt p r in s ta ţii Ş i te b u cu r i dacă p o ţi Să în tâ rz ii re ve n irea în oraşul U nde to ţ iTe aşteaptă să te’n trebe Cian ai p e trecu t.Tă cu tSta i la geam p r iv in d afară,Ş i ie u iţi,D a r fă ră m ilă ,CumCu o p r iv ir e m ândră,Ş i de care ţi-e ş i silă,R ad ios un şef de gară Cu un deget salutând U rm ă reşte cu p lă ce re

T re n u r ileR ândPe

Rând,

Ş i aşteaptă’n isihie Să to t v ie,SăT o tV ie !

V IU

S unt term ina te verile. V in m a i de grabă serile. Ia r ro ţ ile grăbindu-se S ’ajutigă în târz ierile Se ceartă ca nmerile S tr iv in d p u te rn ic şinele G on in d în vânt maşinile.

H a m a lii’şi s trigă numărul Ş i îş i în ca rcă umărul. A fară stau trăsurile Cu au tom ob ile le .Te ’n tâ m p in ă căldurile Că n ’a p lou a t cu zilele. Şi-aşa, d in toate gurile, P o rn e s c în ju ră tu rile ! O h ! V ileg ia tu rile ....!!

C E A S O R N IC E şl B1JUTE1IIn aur, argint şi platină Verigi» moderne, cadouri pentru toate ¡a ziunile, cea mai e f tină suisl l

BIJUTERIA ELITE

OALEA VICi'OiiIEI No,|| vis-a-vis de SOCEC

A T E L I E R S PECIiH— pentru comenzi şi reparajtunl -i Sin« asortai tn articole di opiid

10 Iulie 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 13

IN DELIRUL S P A IM E I In pribegia din D um inica aceea,

in singurătatea imensă în care ra’am exilat voluntar, tr ilu r ile v o ­ioase ale unui glas fem en in se res­firă melodios în eterul îm pân zit în văluri străvezii:

Creola, ochii-ţi ard ca flacăra ,Şi mă’mbată fiin ţa ta,Că de dor mă pierd.doar o stea îm i p ricep e dragostea,Când îmi dărui mâna ta,Ca să (i-o dezmierd.

Atmosfera de fam ilie , transpusă aci, în această câmpie de jale, în care gândirea e îndob itoc ită şi su­fletul fărâmiţat!

Şi văzui limpede tab lou l căm i­nului domestic: părin ţi şi cop ii urmărind, la lumina lăm p ii p r ie te ­noase, acul de gram ofon a lergând pe placa neagră, în am eţirea unei ore de muzică îm prospătătoare. Şi am stat de-am ascultat, cu in im a in fior nostalgic, rom anţa pasio­nată a Creolei, în şerpuituri de is- vor cristalin.

.„până am pătruns în pav ilion u l de „pensionare” , unde ova ţiile cu care-am fost salutat m i-au alungat melancolia, redându-mă ex p lo ră r i­lor mele.

Mă refugiez, de stolul ce jn a a- sediază, în camera unei bătrâne, care stă, fricoasă, pe aşternut, de unde mă priveşte cu groază. D oar prezenţa supraveghetoarei, doam na Predescu, care-i şi îm părtăşeşte cul­cuşul, tocmai spre a-i putea în lesn i somnul — noaptea coborând, în bezna ei, legiuni de fantom e în fr i­coşătoare — ii mai redă curajul. O cheamă Maranda şi vocea-i e im ­pregnată de o lam entare in fan tilă :

— Domnule doctor, eu nu mai ştiu nimic. Mi-e frică , că v in e să mă omoare.

— Cine? F ii lin iş tită ! Eu vreausă te ajut.

In bocet continuu:— N’am făcut n im ic ; am stat cu­

minte. Dacă mi-a dat să m ănânc, am mâncat; dacă nu, n’ am cerut.

— Foarte frumos! Eşti ascultă­toare.

— Toată lumea îm i spune ca o să vie să mă omoare.

— Cine sunt aceia cari au în ­drăzneala aceasta? — mă răstesc eu, cu un gest am eninţător către informatorii aceia cruzi.

—Toate cucoanele de pe a ic i,— îmi denunţă ea, icn in d în plâns.

-D a r bine: cine v in e să te o- moare? Trebuie să ştiu îm p o tr iva cui să lupt. -

îşi frânge m âinile, în teroare cumplită, hohotind neîn trerupt, în scâncete.

— De cine te tem i? T e-a i certat cu cineva?

— Toată lumea spune ca eu am făcut aşa, că eu am dres aşa.

Şi, luând în braţe pe suprave­ghetoare, ca în căutarea unui scut, i e frământă în gem ete:

— Vine armata şi mă pune pe ioc, şi mă ’nţeapă, şi mă frige ...

Cărei comoţiuni se va fi dato- -ând cutremurarea aceasta perm a- lentă, fremătarea ce-o sguduie, oată, în aşteptarea unor trupe tr i- nise împotriva ei, ca s’o supuie mor torturi inch izitoria le? Şi, da­lă m’am dumirit că nu pot face să ic a p e r e o scânteie de lum ină, am nchis robinetul şi, avântându-m ă n mişuiala de pe culoar, am acos- at pe doamna Rozina, care, cu ca- mi în pământ, concentrată, cu nâinile împreunate în poală, pe

C unoscu ta s c r iito a re M aryse C h o isy şi-a s a crifw a t tihna , tră in d o lună p r in t re p ros titu a te si altă lună p r in tre că lu gă rii dela m u n te le A - thos, spre a pu tea stud ia — p r in p ro p r ie e xp e r ie n ţă — m o ra v u r ile , m i­z e r iile , in t im ită t ile , d ed esu b tu rile a ces tor m e d ii. In aceeaş o rd in e - ch ia r în a in te de a f i ş tiu t de in s p ira ţia au toa rei, — p u b lic is tu l A N ora , sub im b o ld u l u n e i pa s iu n i de p s ih o lo g , s’a ex ila t pen tru tre iz e c i de z ile în t r ’o lum e co m p le c t n ecun oscu tă , izo la tă în p a v ilio a n e le şi vastul do- m en iu ce co n s titu ie „S p ita lu l cen tra l de boale m in ta le şi nervoase , lu ­m ea c e lo r cu m in tea ră tăcită şi despre care ne facem , adeseaori, o_ c o n ­cep ţie p ro fu n d greş ită . D -sa a iz b u tit să re con s titu ie , cu m iga la şi p e r ­severentă , s tră fu n d u rile a ce lo r n e n o ro c iţ i , în sch iţe pe ca ri le-a pu -

A u to ru l pune astăzi la d isp o z iţie c i t i t o r i lo r ,,R e a lită ţii Ilu s tra te — o nouă serie de s ch iţe i in ed ite , în care s’a condus de aceeaş lin ie de a titu d in e fe rin d u -se , în fixa re a a tm os fe re i ş i a in d iv id u lu i, de o des­c r ie re seacă a m o b ilie ru lu i sau a tenanselor e d if ic iu lu i, care nu spune absolut n im ic , — că c i nu această d escrie re , ce a pa rţin e a rh ite c tu lu i sau z id a ru lu i, e p re cu m p ă n ito a re , c i lim b a g iu l p a c ie n tu lu i, s in u oz ită ţile lu i de qănd ire, pe rtu rb a rea n o ţ iu n ilo r n orm a le , trad u cerea h a lu c in a ţii lo r p r in g ra iu l lu i. Ş i, sub acest ra p o rt văzute, s ch iţe le că ro ra le facem lo c p o t s e rv i ca m a teria l u tiliz a b il în ş tiin ţa p s ih ia tr ie i.

grum az, a unui duşman neîm păcat.— Ce m ai face doam na R ozin a?

— o in terp e lez eu, banal.N ic iu n răspuns. Tace . N ic io f i ­

b ră nu-i tresare. E ca în ţepen ită . Lum ea încon ju rătoare nu există pentru dânsa.

care constată că s’ a m ai îngrăşat, de tihna în care a tră it aci, se o- fe ră ch iar să-mi povestească ep i­sodul ce a con tribu it la hulita in ­firm ita te , care, d in fe r ic ir e , a fost de durată pasageră.

— Eu am avut o spaimă, — în-

M ă refugiez în cam era unei băitrâ- D ece stai aşa de tristă? — r e ­

iau tentativa.—- N ’ am n evo ie de d-ta! — mă

bruschează cu arţag.— U ite , ■— in terv in e s im patica

doam nă Ta lianu , p rim a suprave­ghetoare, — dom nul v in e d in oraş şi-ţi aduce ştiri.

1_ Eu îm i cunosc bărbatu l! — m i se ripostează aspru.

U ltim a în cerca re :__A i avut cu c in eva vre-un con­

f lic t? . . . .De astădată, gon irea d e fin itiva .— Lasă-m ă ’ n pace !— îm i ţipă.Şi se cufundă în aceeaş prostra ­

ţie ’ sclavă arzătoarei du reri ce-o inistue fără răgaz.

Cu m ultă bucurie d ec i ca o com ­pensaţie, am aflat vestea pe care m i-o com unică în da tor iţoa rea mea călăuză, care ştie cu atâta d ibăcie să cruţe ca p r ic iile celora^ a căror g r ijă îi e în cred in ţa tă , că dom n i­şoara E u fros in a — fe tiţa cu och i n egri, râzători,ş i nasul a lin tăreţ —- care ne observă din uşa cam erei ei, va părăsi astăzi spitalu l, tăm ă­du ită ! L a dorin ţa m ea, duduita,

ne, care stă fricoasă în aşternutcepe «a , — din cauză că s’ â înecat un vă r al meu şi, când am p rim it înştiin ţarea , m ’am speriat.

Ca parantez neapărat trebu in ­c ios :

— A adus ştirea un om dela u zi­nă, f i in d c ă tat-său era şefu l uzinei e lectrice .

— L a noi, în Bucureşti?— N u ; în T.-M ăgurele... Şi, pâ­

nă să mă duc eu acolo, el m urise.A cc id en tu l a decurs astfel.— In curtea u zin ei e un reze r ­

vo r, de tre i m etr i adânc, şi, jucân- du-se cu un cop il, d in în tâm plare i-a dat b râ n c i şi a căzut în apă. M ai era o soră a cop ilu lu i, de tre i ani, care a a lergat la m am a ei, po- vestindu-i n en oroc irea . S’ au luat m ăsuri, dar tatăl său n ’a putut să-l scape, nu numai fiin d că era îm ­brăcat, dar se em oţionase. Au să­r it oam eni în tr ’ajutoru l dânsului şi au scos cop ilu l, cu o scară. ̂ L-au în vâ rtit, ţinându-1 cu capul în jos, ca să-i se scurgă d in gură apa ce în gh iţise , şi s’au chem at şi o m ul­ţim e de doc to ri. D ar a fost zadar­

nic. Eu eram la o tanti a mea si lucram , ca tan ti a m ea e c ro ito rea ­sa. Am auzit poarta trântindu-se si

nV r.at:_ c ine trânteşte p oar­ta . Land îata că apare în pragul uşii om ul dela uzină, cu v e s teâ 'c ă a căzut Nucu în rezervo r .

Faza_ de obârşie a fa ta lită tii se notează în acest m om ent:

Eu, auzind de vestea asta, m ara înspăim ântat. A m plecat i- m ed iat cu trăsura, îm preună cu fa­m ilia , j i am găsit cop ilu l scos, cum îl învârteau , ca să-i dea apa afară. Au adus p rocu roru l im ed ia t şi m e­d ic i, dar în zadar, că m urise.

Consecin ţa :■— Am prin s frică...La care s’a greva t încă una,— ...şi, după aia, am m ai avut o

spaim ă cu un fra te al meu. Am plecat spre port cu m aşina, cu o verişoa ră , şi şoferu l, f i in d beat, a dat v ite ză m are, astfel că au sărit p ietrele_ peste m aşină pe şoseaua portu lu i. Am crezu t că ne aruncă în Dunăre şi, dându-m ă jos în pă­dure, am m ers singură ca la o ju­m ătate de k ilom etru . Eu m ’am îm ­b o ln ăv it de fr ică . Şofeuru l este a- restat şi acuma. In caz de nu mă fac b ine, va f i amendat.

— D ar te-ai făcut b ine, nu-i aşa?

O, ce b in e făcă toa re e în crederea în va loa rea terapeu tică a unei r e ­ţete sau sim ple exam in ă ri! Eu în ­sumi am experim en ta t-o de atâtea ori... Şi E u fros in e i. căreia i s’a fă ­cut o puncţie lom bară. în căutarea unei even tua le in fe c ţ ii de natură eredo-eo la tera lă , î i e în răd ă :in a tă con v in gerea că această d ibu ire în cauzele p r im ord ia le ale a fecţiu n ii— şi care a dat rezultate negative— a e lim in at tot răul.

— Da, — îm i decla ră cu fe rm i­tate, — mă sim t b ine de când mi-a făcut puncţia.

In p rea im a noastră se leaaănă o figu ră drăgălaşă, cu o ch ii b lânzi, p lin i de candoare, dar cu obrazul în v in e t it de o snuză de coşuri, ce vatăm ă toată g ingăşia p ru n ele lor de m yosotis. I i z ice L en a M eletin şi, după a firm aţiu n ile în ch ip de iron ie ale ce lo r d in jurul nostru, e „s tab ilită pentru m om ent în S p i­talul C en tra l” , căci zeflem eaua nu e o v irtu te străină de lum ea acea­sta : d im p o trivă , e cu ltivată cu des­tulă am ploare, în în trecere necur­mată de a se în ţepa re c ip ro c , f ie ­care socotindu-se înzestrat cu su­p erio r ită ţi de netăgăduit, ce-1 pun n e în do ios deasupra ce lo r la lţi.

Lena însă nu se fo rm a lizează de săgeţile ce ar v ro i s’ o în ch ipu e, ci r e c t if ic ă senin, fără să m an ifeste n ic i cea m ai in fim ă turburare:

■—■ N u pen tru m om ent, c i de un an.

Şi e slujbaşă:— ...în p av ilion u l n^rul 1.U n singur dor o m unceşte:— Să văd pe unch iu l meu, loco-

tenen t-co lonel Ştefan M eletin , d in reg im en tu l n-rul cutare roş io r i.

C ele la lte au înco lţit-o , s’o s ilea­scă să-şi dec lin e în d e le tn ic irea :

— Z icea i că ocup i o funcţiune?Şi ea, tot calm ă:— Joc ro lu l de asistentă, îm i

p lace să în vă ţ ş i p rim esc v iz ite de fa m ilie .

Lân gă care, an ină ca itiea i:— Eu aş v rea să m ă m enţin m ai

îna in te fe ric ită .Iru p ţia unei noui cetc strică tra ­

tă arm on ia în tre ţin er ii.A . N O R A

1 0 I u l i e 1 9 3 0REALITE

(F o to g ra f i i „M etro -G o ld w yn -M ayer” ş i „K eys to n e ” )

16 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 10 Iu l i e lift

In fd îişa re a ^ îe n î ic ă a. râsbo iu lu i civil din China1 ' s o l d a t / / F f f l t í l ! b o i i M l !

S U N JA T-SE N trăeşte în con ­ştiin ţa ch in ez ilo r m ulţum ită â tre i p r in c ip ii popu lare.

D iam etra l opus stă C IA N G -Ţ U N G - C IA N G care a deven it ilustru cu tre i go lu ri ale m em orie i. Generalul C iang m ărturiseşte că nu ştie n ic i­odată p rec is câţi soldaţi are, câte fem e i şi câte m ilioan e. In ce p r i­veşte so ldaţii, destinu l i-a fost fa ­vo rab il. După în frân gerea com ­pletă d in 1928, a fu g it la D a ln y şi e in sp ira toru l tuturor com p lotu ­r ilo r îm p o tr iva n a ţion a liş tilo r. Nu m ai are armată. Şi-a putut însă salva fem e ile şi m ilioan ele . F em eile sunt cam în tre 60— 70, ia r în ce p riveş te numărul m ilioan e lo r, ră ­m âne să aibe tim p să Ie num ere, C iang-Ţung-C iang e ce l m ai cuno­scut ră zb o in ic al N ordu lu i, ia r lo ­cu ito r ii ţin u tu rilor pe unde a trecut arm ata lu i, î i pom enesc num ele cu groază.

C iang Ţun-G iang e o r ig in a r din Şantung, bogata p ro v in c ie în care

s’a născut Confucius dar care, încăpută pe m â in ile hrăpăreţe ale gen era lilo r, s’ a o filit . Ta tă l lui era un b ie t m uzican t care cânta din c la r in et pentru câţiva go logan i, la nunţi şi în m orm ân tă ri; şedea în faţa casei cu o lăută, un flaut şi un ţam bal şi făc^a trecă to r ilo r câte o cântare!... Când a îm p lin it15 ani, C iang p lecă din satul na­tal şi se o p r i în M anciu ria unde alcătu i o bandă de tâ lhari. A în ­cercat să-şi câştige o pâ ine şi în m od cinstit, dar n ’ a izbutit. O vrem e a cărat saci de fasole în portu l W la d ivo s to c şi a lucrat la un anume M ercu ro ff. Rusul Mer- cu ro ff i-a scăpat odată v ia ţa în tr ’o îm pre ju rare grea şi C iang n ’ a u i­tat. Când a dobân dit putere şi avu ţie ia r M ercu ro ff a fost sără­c it de revo lu ţia bo lşev ică , C iang l-a chem at la sine ş i i-a dat p r i­le ju l să-şi câştige pâ inea de toate z ile le — p rin excroca rea altora. M ercu ro ff n ’a stat cu m â in ile în sân...

In tim pu l războiu lu i russo-japo- nez, C iang a luptat de partea ru­ş ilo r şi în tim pul ră zm eriţe i ruse d in Ig ii , s’a rep ez it cu „tru p a ” lui la Şangai să pescuiască ’ n apă tur­bure. A c i s’ a pus sub o rd in e le ge ­neralu lu i C iang C i-Mai, azi m ort, în statu l-m ajor al căruia se afla şi tânărul C iang Kai-Sec, în tors de curând dela A cadem ia m ilita ră din T o k io . C iang, care avea atunci 30 de ani, era un uriaş, v igu ros ca un gorun, de o în ă lţim e im p res io ­

nantă, ce iace i-a atras bună vo in ţa guvernatoru lu i d in K iangsu , Fen g Kuo-Şang, care l-a num it şef al g a rd e i personale. F en g a d even it m ai târziu p reşed in te le Chinei.

In 1913, C iang a fost îna intat, la K iangsu, gen era l de d iv iz ie . L ip ­sit de scrupul, a în cerca t o revo ltă îm p o tr iva guvernatoru lu i şi ne-

isbu tind a fost s ilit să fugă din Kiangsu,, îm preună cu o bandă

—• îl numeşte gu vern a tor la Şan­tung.

24 A p r il 1925: Z i neagră pentru Şantung!... C iang e num it gu ver­nator!.... Pe urm a lu i v in e un şu­v o i de elem ente dubioase d in toa­tă China, vagabonzi, escroc i, pui de le le , ucigaşi de p ro fes ie . T o ţi, con v in ş i că acum e ceva treabă de făcu t! Şi socotele le lo r se îm ­p linesc. C iang începe p rin a im -

G enera lu l C iang

d in Mukden. G en era lii d in N ord l ’au p rim it cu braţele deschise. C urtezan ii lu i erau foş ti puşcă­riaş i, ban d iţi şi v re o m ie de ruşi d in arm ata albă. In sud au fă p ­tuit c ru zim i atât de cum plite, în ­cât m arşurile lu i C iang Ţung-C iang produceau panică. F u rios că a l­tul şi nu el e guvernatoru l Gian- gsu-ului, C ian g părăseşte ţinutul Şangai, Shov şi N an k in g şi se duce la H suhow , însem nat punct de sp rijin pe lin ia ferată T ien ţin - Pukow . Se în tăreşte aci, îş i înm ul­ţeşte „a rm ata ” , ia r guvernu l spe­r ia t — -/şi spre a ev ita o r ic e r isc !

pune ach itarea d ă r ilo r pentru câ ţiva ani îna in te. Bank o f Shan- gha i, Banca cea m ai de seamă a p ro v in c ie i e s ilită să inunde ţinu­tul cu hârtie-m onetă fără n ic io va loare.

In tr ’o singură lună s’ au institu it şi încasat 17 im pozite noui. Im ­poz it pe noui-născuţi. Im p oz it pe p is ic i. M ii de ţăran i săraci nu a- veau altă scăpare decât să-şi în- nece c o p iii şi p is ic ile . E xecu ţii cap ita le în massă erau la o rd in ea z ile i. M ilioan e de m u rito r i de fo a ­m e. Sămânţa vârâ tă în păm ânt, a fost dezgropată îna in te de a fi

în co lţit. C o p iii îş i gâtuiau, de raili p ă r in ţii. Nu m ai rămâneau oai» n ilo r altă scăpare, decât să fugi îş i v in deau cop ile le şi plecau, di pă ce lip ia u pe stâ lp ii casei ti» b re le de vânzare. P e toate uliţeli găsia i leşu ri în v in eţ ite de copi îngheţa ţi. Ţ ă ra n ii emigrau la i părtări de m ii de m ile, până li gran iţa s iberiana, ca să poată sd pa de u rg ie şi tră i în pace, t cea m ai m are m igra ţie de oameni d in z ile le noastre: Manciuria şi» le la lte tre i p ro v in c ii orientale» p r im it în cuprinsu l lor, trei » lioane de d ispera ţi, în ultimii] a numai.

T oa te acestea par cititorilor Iii E uropa, ob işnu iţi cu legalitate«, în tâm p lări fantastice. In Chinam nu e prea greu să dai peste cil unul din abu ziv ii regimului, ral te aştepţi m a i puţin . In zilele* p r im ire a le L a d y Bredons, i frum oasă en g lezoa ică din Chim te în tâ lneşti foarte uşor cu ’nli năr exces iv de elegant, tip de gi- go lo in terna ţion a l, care-şi zi« con te şi poartă un nume răsuni tor. E unul d in a v ia to rii europe® ai lu i C iang Ţung-C iang, acela» re acum câ ţiva ani sbura dea» pra Pek in gu lu i şi arunca bomk m orta le pe coperişu rile de n ale oraşului îm părătesc. Iată-1 d» sând în salonul doam nei carepn zidează co lon ia europenă. Ciang Ţung-C iang ţinea să aibă de-afaet cu s tră in ii. L a cea iu l dansant dti Granci H o te l de P e k in g găsia tuf deauna ib ovn ic e noui. Nu-i & p lac eu ropencele şi nici ameri­cancele. Odată, la un fox-troli fost atât de entusiasmat de p» teneră, că şi-a în trerupt dansul şi cu un gest d ic ta toria i şi-a A m at o ib ovn ică .

•— în t in d e m â in ile ! îi porund şi aruncă o p r iv ir e scrutătd pe num eroasele inele care sci părau în degete. A lese pe cel ni de preţ, î l scoase din deget şi tio în c lin a re galantă îl oferi do» nei din Europa. Ibovn ica se părtă jign ită . îş i dete capul pt spate şi zise tare :

— N oroc că nu mi-am p ine lu l ce l m ai scump!...

#E xpresu l albastru s’a oprit ii

staţia Ţ in an fu şi nu poate porni m ai d epa rte : lin ia e blocată 4 alt expres, specia l, încărcat tt ib o vn ic e le lu i Ciang-Tung-Ciail Sunt atât de m ulte, că au nevoei un tren în treg . In expresul alb» tru se a fla un secretar de legi

SBÂRCITUftlLEde pe faţă dispar în 5 minute cu noua desconerire vieneză cosmeticul L IC H ID „D IM “ . Se găseşte la farm a»' cii, droguerii, parfumerii, coafori şi la Farmaciiile Tărnăuceanu, Calea G riv.ţe i 81; farmacia Griinbaum Calea Văcăreşti 83 ; Droguería Arsenescu, V ictoriei, 128, Droguería Alexandriu,

Str. 13 Septembrie N o . 207. Reprezentant general ptr. România şi depozitul la „Agen ţia V ictoria“

Str. Academiei N o . 16, Bucureşti Un f acon 100 lei, p lus 35 lei porto se expediază acolo unde nu se

găseşte

PRODUSE ORIGINALE ELVEŢIENI

CU HAI fctffnunEXJ í « * n ¿ » O f b t » ’ FO RTIFIC*}!PENTRU COPn PECO* f i f t i O i V A l A linENT£AZAVAiESCt WT> V COPn D l

C A S A MN E S T L i r s r a u ^ 0 H i s i E 3 6 * f t u c u R i ş î i i

I Iulie 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 17

vo rb i neîn trerupt. D ar a trebu it să se oprească. P lanşete le şi sus­p in e le fem e ilo r ii acopereau cu­v in te le . E le se r id ica ră dela locu l lor, îl încon ju rară , î i căzură la p ic ioa re , se agăţară de gâtul lui. E l le dete b in işo r de-oparte, îş i şterse o la c ţjm ă , bău ia r un pa- ia r de şam panie şi urm ă:

— Nu... nu... să fim cum inţi. T o tu l are un sfârşit, ch ia r şi os peţe le ce le m ai strălucite. Si ne despărţim acum, cât e încă b i­ne. De ce să f iţ i fugare? L a p le ­care, vă dăruesc câte 50.000 de d o lla r i. Detci: f iţ i v e se le ! Nu e n ic i un m o tiv să staţi acum cu fruntea ’ n jos. Să ne vese lim deci!....

F em e ii care se a fla a lături de el, i i şterse la c r im ile şi ea î i surâse p rin tre la c r im i. T oa te ib o vn ic ile se grăb iră să-şi dreagă tenul. U r ia ­şul C iang — cum î l numesc fe ­te le şi so lda ţii — p oru n c i m uzi- yeli să cânte d in nou şi strigă s lu g ilo r :

— Să v ie şam panie!...Chefu l a ţinut până d in co lo de

m iezu l n o p ţ i i

A doua zi se vedea un ala i de t in ere fem e i părăsind palatu l gu­vern atoru lu i m ilita r. P lecau care 'ncotro .

C iang Ţung-C iang, p recum se aştepta, a fost în frân t. D ar nu şi-a căutat m oartea pe câm pu l de Îuptă; e o faptă care se rosteşte }a banchete, dar nu se face în tr ’a- devăr. Generalu l şi-a lăsat so lda ţii în bătă lie , s’a strecurat travestit pe bordu l unui va p o r şi a p o rn it pe m are. A fug it la Port-A rth u r şi D alny, unde dom nesc jap on ez ii, şi aci ib o v n ic ile s’au adunat ia r în juru-i, ce le m ai c red in c ioase, a lte le noui... U riaşu l C iang îş i p regăteş­te o nouă ca r ieră m ilita ră . N ’ a in tra t num ai în stăpân irea fem e i­lo r lu i, c i şi-a regăsit şi m ilio a ­nele.

Fabricile D . M o c i o r n i ţ aI lncăl(ăminte de tot felul foarte efti^ă,

comodă şi durabilă:Pantofi pentru bărbaţi

l N egri dela lei 5 0 0 - 5 6 0 | Colori „ „ 5 5 0 - e z s

Pantofi pentru dame I N egri dela Lei 3 S O — 4 8 C , Culori „ „ 5 0 0 — 5 5 0 ]

Asortim ent de articole de vo ia j din' pie le cu preţuri foarte eftine

Magazine de desfacere(Str. CaroL 29, Griviţei 234

B ariera M oşilor

it american. Era foarte grăb it | trimise o petiţie en erg ică la platul guvernatorului. Răspunsul mediat: scuze. E un adevărat scandal că traficul nu e m ai b ine ironizat.Poruncă: expresul să pornească

ramai decât, dar îna in te de p le ­ure secretarul de lega ţie e rugat a onoreze pe generalul C iang şi «poftească să ia masa îm preună. Ceilalţi călători să m ai aştepte. Ural american, d in tr ’o fa m ilie juritană şi care era în g ro z it de Mpnnile de morală ale ch in ez ilo r „văzu silit să p lece la Pa lat, un­it ilustrul guvernator p regătise n praznic îmbelşugat. S in o -S on a - flrli cu viori ţinură m uzica festi- ■Parfumul lor pătrunzător de

jwnin şi mosc ir ită n ările tână- nlni puritan ia r ch ico te le şi chiotele lor. îl exasneraseră încât Sen vreo câteva grim ase, uşor de înţeles. Generalul C iang Pa p r ic e ­pi si ca un a m fitr ion am abil s’a ridicat dela masă, a pus m âna pe vreo două S ing-Song-G irls si le-a aruncat pe fereastră. Festinu l avea loc în etajul al doilea...

Ciang-Ţung-Ciang are un palat li Peking, nu denarte de vech iu l minister de războiu. De formă^ martine altcuiva ca să nu noată ii confiscat. Ilustra ib ovn ică N o. 4 -favorita— avea o cam eră a ei mnat de alamă- si măsuţă de toa­letă, europeană. Cele la lte dorm eau ii naturi chinezeşti, câte sânte

i IiMi odae. Fem eia N o. 1, căsăto- ! rilâ cu fliane dene vrem ea când I acesta era hamal în nort si e ast­fel n adevărată soţie de c u li

pmneitor de rând l deţine autori- > Ist™ asnnra ce lorla lte ib ovn ice .11’tnHă prin palat înarm ată cu un revolver şi a îmnuscat ch ia r câte­va, care-si perm iseră să a ibe a- venturi în afară de cercu l fam i-

\ lei..E o masă în palat, pe care ge ­

neralul chinez iuca p ok er cu p r ie ­tenii intimi. Mareşalul C iang Ţ o- Lin iuca numai m a h -ijon q şi v o ia Intitofliina. să câştige, asa că a fi invitat In el era o p lăcere destul de costisitoare.Generalul C iang Tung-C iang

s jucat ndată o partidă de nolcer ni .tânărul seneral” . cu C in-Yunu

lui cânii soldaţi toamna trecu tă au t ¡piuit mormintele îm n ăra tilo r man riiirieni si cu şeful lin ie i ferate

i Honi’lfoni-Sanaaî. care a de lap ida t [ nn milion dc dollari, dar de care

nimeni n’a îndrăzn it să se atingă din nririna re la ţiilo r lu i alese. Inlr’o sinmiră poante sen craiul fians a-"pierdut două m ilioan e de iMlari. ceeace nu i-a strica t buna-di«nn7Îtip.

Panii i-a plătit în m onedă de arsint. A trebuit să rech iz iţ ion eze nn autocamion, ca să transporte M i. Trehiie să adăugăm că fiane-Tnns-Cîang si-a p lă tit to t­deauna datoriile. C h iar si dnnă ce a fost înfrunt. Nu i se poate nega o anumită cinste, cam ord in ară si rohnslă. Aruncând o n r iv ire peste ibovnice, ohisnuia să snue:

_N"-m i va m erge ch ia r atât de rSn.... Ibovnicile tot îm i răm ân !

înfrângerea ne câm pul de lu p ­ta. Ciang o datoreşte în p rim u l rând demoralizării o fiţe r ilo r lui, |lnţei de disciplină. Fnm an tnti 0- pin. si când sosia d im ineaţa , o veste importî ntă la m arele cartier, nn putea fi transmisă de oarece ofiţerul sunerior dăduse o rd in sa

; nil fie deşteptat îna in te de a- : miaza.

Uneori trebuia sa aiba loc un [ atac: era contramandat pentrucă

seneralii. dună şedinţa de onk i. se culcaseră. La deşteptare, tim pu l a- tacului trecuse...

N a ţion a liş tii îna in tau v ic to r io ş i spre N o rd ; C iang-Ţung-C iang fu ­sese s ilit să evacueze rând pe rând Jecow , Ta ian , T in an fu şi Ţ an cov . în frâ n g e re peste în frâ n ­gere . S im ţia că z ile le lu i ca os­taş erau num ărate şi îna in te de a da bătă lia d ec is ivă , a pus la cale un ospăţ de ad io pentru ib o vn ic e le lui.

Cei cari l ’ au v iz ita t în palatu l lu i, d ecla ră că avea fem e i d in toate rasse le : galbene, oacheşe, negre, albe. Se iv iră toate, în cos-

catastrofa. G eneralu l a poru ncit să se aducă şam panie şi a g o lit paharul Iui până ’ n fund. A p o i a luat cuvântul. Se făcuse o tăcere adâncă.

— D ragi p rie ten i, zise el, eu, com andantu l o ş t ir ilo r n ’am ştiut să-m i duc so lda ţii la v ic to r ie . Sunt am eninţat cu în frân gerea . Dar e de datoria m ea să apăr ţara de p erico lu l roşu şi de-aceea trebue să duc lupta până la s fâ rş it; de-ar f i să mă coste v iaţa . Nu m ă pot p reda. D ar războ iu l e treaba mea,

înm orm ântările din China au aspecte carnavaleştitum ele lo r ce le m ai frum oase, cu podoabe le de z ile m ari, cu f lo r i în păr, şi genera lu l, singuru l băr­bat, a luat lo c la masă în m ijlo cu l lo r , îm brăcat în u n ifo rm ă de ce ­rem on ie , cu toate d eco ra ţiile _ —- o rd in u l „T o a m n e i de aur” şi al „T ig ru lu i vă rga t” — pe p iep t. Cu tot zgom otu l m u zice i, cu toată b o ­găţia şi calita tea bucate lor, vese ­lia lins ia . Ib o vn ic e le pres im ţiau

nu a voastră. D e-aceea astă seară trebue să ne despărţim . N im en i nu ştie ce poartă v iito ru l în sânul iui. Sunteţi toate frum oase şi t i­n e re : vă va f i b in e şi fără m ine. V e ţi f i în stare să găsiţi bărbaţi de ispravă, care să vă facă fe r i­c ite . Şi de-aceea e m ai b in e să nu răm âneţi a lături de un genera l în frân t. >

Până aci uriaşu l C iang a putut

O n o ra t e D o u m n e şi D -ş o a r e . Sunt rugate a vi» zita Salonul de Coafure Institut de Beaute < e o n Calea V ictoriei 18 Tel. 38 ’l74. U N C în văpsitul părului c H E N N E veritabil ondulaţii! PE R M A N E N T E , Lucrări ar* tistice de păr coafat man cure onduiatii cu apă ; aplicat cu H E N N E face person 1 Dl. L E O m , masage facial face

specialistă din străinătate

P r e ţ u r iC O N V E N A B I L E

N . B. Aranjamente pentru mirese închirierii)

18 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 10 Iulie !!l

f| IT ITO H II noştri îşi am intesc desig.ir, de concursul in s ti­tuit de noi anul trecu i, con ­

curs p rin care acordam suma de

LEI 598pentru fieca re bancnotă de

20 LEIcare purta numărul şi seria p revă ­zută de noi.

* * *Astăzi repetăm concursul

nostru. I I repetăm însă în con- d iţiu n i m u lt m ai p rie ln ice, pentru massa c itito r ilo r , acor­dând pentru fiecare bancnotă de

20 LEIdin seria şi num ăru l ce vor a- părea succesiv, (câ te douăzeci în fiecare num ăr al reviste i noastre), suma de

LEI 1000 (o mie) p lă tib ili im edia t la redacţia re­vistei noastre, pen tru c it ito r ii din Capitală, şi p rin mandat poştal, pentru acei cari ne vor tr im ite bancnota găsită.

A tragem însă atenţiunea tu­turor, că nu este de. ajuns nu­

m ai seria sau num ărul, c i sunt absolut necesare ambele, după cum sunt arătate în ordinea pe care o înşirăm m ai jos.

Totodată ţinem a atrage atenţiu­nea, că astăzi u rm ărirea lo r este mult m ai uşoară, în trucât ştiut este, că bancnotele de 20 le i, v o r f i re­trase d in c ircu la ţie până la 1 Sep­tem brie, — m ajorita tea lo r f iin d de acum în locu ite cu m onede m e­ta lice, şi sch im bu l făcându-se mai m ult cu acestea.

Pe de altă parte, sunt de-acum 60 bancnote în c ircu la ţie d in care au şi fost achitate opt bucăţi.

Ia tă dar, că pe lângă p rem iu l pe care-1 acordăm , căutarea acestor bancnote este o adevărată d istrac­ţie şi totodată un îndem n la eco­nom ie, căci banului p r iv it mai Îndelung, i se dă m ai multă im ­portan ţă şi în consecin ţă, este chel­tuit m ai greu.

Bancnotele ale căror serii şi num ere vor apărea în num e­rele din „Realitatea Ilustrată” , vor f i primite la schimb până la 1 Septembrie a. c„ indife­rent de num ărul în care au a- părut şi de timpul în care au fost găsite.

R epetăm : sunt necesare atât

seria, din dreapta bancnotei, sus, cât şi num ăru l din stânga.

Suntem c o n v in ş i că c i t i t o r i i n o ­ş tr i v o r a p rec ia s a c r if ic ii le pe ca­re le facem şi bu n u l renu m e al re ­v is te i noastre, este cea m a i sigură ga ran ţie , p e n tru serioz ita tea aces­tu i co n cu rs .

D upă cum am m e n ţio n a t m a i sus, v?.m PubU cu în f ie ca re n u m ă r se­r i i le ş i n u m ir i le a 20 ban cn ote . Ia ­tă m a i jos, al tre ilea g ru p de două­z e c i:

T . 8767— 0115; I. 8135— 0075; W . 8655— 0250; U. 0120— 0991; A . 8672— 0823; P . 8206— 0664;

A . 7094— 0085; E. 907!)-® M. 3013— 0415; E. 9045-0« Ii. 9045— 0476; F. 9190-01 T . 8140— 0913; E. 8404-1 Z. 7335— 0543; W . 8539-11K. 8963— 0738; Y. 86(0-1( 8818— 0234; K. 9127-02

Caipoaa pentru focuri Si». 180jjrtinn*«» o. ___

i Î I M S

Concursul de fotografiiSpre a încuraja arta loto- mii a 100 (ana sută) lei

grafică, instituim printre a- matori, un concurs de foto­grafii, decernând săptămâ­nal cinci premii: primul de 500 (cincisute) Iei, al doilea 200 (douăsute) lei şi două pre-

F ie ca re co n cu ren t va trimik m a i câte o s ingură fotografie,in in d ica fiu n ile pe care le-ani dai n u m ă ru l nos tru d in 5 Iunie a. i

P e n tru săptămâna dela II- nu m a i in te r io a re (poze).

Prem iile noastreComplectaţi ultim ul bon (No.

taţi-ne apoi întreaga serie apărută pentru premii.

Spre a reduce cheltuelile de tra plic, căruia i-aţi tăiat m ai întâi, pu scrie: „Im prim ate“ şi-l veţi franca

Dacă vreunui cetitor îi lipseşte orice alt num ăr din serie.

In curând vom începe publicar ea unei noui serii de bonuri, oleriil premii care vor face senzaţie.

15), pe care-1 publicăm azi şi inii; (15 bonuri), menţionând pe plii

nsport, introduceţi bonurile ini« ţin colţurile. Pe plic, la stânga, nt cu o m arcă poştală de 1 leu. un bon, îşi poate completa seriaR

Durerile reumaticedispar prin

tabletele de

Aspirinăfrictionând totdeodatâ

regiunile dureroase cu gps soluţia de

o p ir o s a l

Se găsesc în toate | farmaciilei drogheriile.

Plecaţi în voiajN u p le ca ţi, când in bagaj, D e scris m aşina de voiaj, N ’a ţi pus-o b ine păn’acum, C ă ci ea vă va lip s i in drum,

R E M IN G T O N PORTARII**.........................................

OCHELARcu sticlele cele mai bune 1 se găsesc la Magazinul I Societatea de Binefacere 1

„AMICII ORBiLOBiMedic specialist dă con- I sulta ţii la cei ce au nevoie |

î ....P A S A G IU !. 1 Bl O B IL IA R A ! I... In trarea p rin Csiea Victoriei«,;! |.... v is -a v is de Terasa Oteleşaniij

... 111 ..'I

Este fo a rte util Doamnelorsă consulte s leciaiista peaipu îngrijirea Ceţei la

F R I Z E R I A I. B I E R

RIGAU D.,l6.Rue de Jd Patx. P A R IS

C a le a M o ş i l o r Mo. 5 3 T e i e f o n No. 38182

Bon de premii No. 15Numele şi pronumele............D o m ic iliu !: ara$u! (com una}-

S tr — ....... ..................................

(judeţul...................

No.-

Primăvara necesită o ingrijire scrupuloasă a pielei cu

C R E M A N I V E Ar

fiind ipersensibilizată din cauza înbrăcătnintei de iarnă. De aceea fricnonaţi pielea feţei şi a mâinilor bine cu Crem a N ivea, înainte de a eşi. Conţinând Eucerită, substanţă eminamentă cosmetică, nici o altă Crem ă de piele conţine Eucerită/Crem a N îvea pătrunde repede .şi com plect in piele şi se înţelege de sine, ca numai crema resorbită ‘

îşi produce efectul protector integral. 1

Nu eşiţi la aer, lumină şi soare fără Crema N ivea. ^

In doze: Loi: 16.— , 33.-, 72.- / In tuburi din, cositor curat: Lei; 30 .-, 45.- ,ffEmil Ziegler, Braşov.Str.Gârei M3

RAaBUNAREA NEAGRA. — A i; lovii-o ca nuca în perete!... In fo r maliutii asupra acestor film e vom insera la timp.JEANINNE. — Pe ia diiferite

î teatre particulare.FEMEI, ŢIGANI, Ş A M P A N IE . —

Mă iartă, scumpe prieten anonim , dar nu am timpul să răspund la scrisori de câte 12 pagini!... (M ai ales când acele scrisori nu sunt serioase.....)ENTUZIASMAT. — T r im ite ţ i a-

dresa şi mărcile necesare. Văi voiu rlspundee prin poştă.

FELICIA. — Ei, ţi-a p lăcut p r i­mul răsipuns? Ţi l-am dat astfel, ca pe viitor să nu m ai sem nezi eu două pseudonime diferite... Auotografe nu dau decât cu con­simţământul directorului genera l al grădinilor publice. De el d e ­pind, zi şi noapte... Fă-i o p e tiţie timbrată şi vino cu rezo lu ţia !!...

PRIBEGITĂ. — Să in terv iu eu ca să debutezi into-’un f i lm ro-

| mânesc?... Uite la ceeace m ă şi ¡, gândiam! Şti) că n 'am n im ic m a i

bun de făcut... Aceasta, stim ată f dudue care pribegeşti pe sub fru n ­

zele înverzite ale pomilor, depinde de un regisor, nu de mine... Dar,

F ia fă-ţi socotelile: nu te poţi ocupa [ cu nimic altceva?... Căici tot m ai I mai bine e să pribegeşti pe sub

pomi, decât... pe străzi !..GRANDEA, — Am încercat să

Ş plasez acel scenariu, dar nu m i-a [ fost cu putinţă. Răimâne o singură i soluţie: să gSjsăişti un cap ita lis t [ - căci suibieictul merită' toată în- f crederea — care să finanţ/eze fill-■ mul şi Iţi voi da concursul să-l ¡realizezi d-ta ori când, a ic i sau \ In străinătate.

N. SOCEANU. - - Din păcate, nu ţ putem face nimic pentru d-ta, de- ; oarece nu avem biurou de p lasati. funciţonari. Caută iprintre cuno- ştimţele d-tale! Mai uişor ve i gălsi un post. prin recomandaţ ia lor. TRÄZNITUL. — Ce fe l de ¡pâine

îi câtă să mănânci? Şi psta v re i să ţi-o spun eu? Ei bine, d a ta ş i fi medic, ţi-aş recomanda cât m ai puţină... Ştii că pâinea, consumată ln corotitate mare, îngreu iază memoria şi abuzând, ar însem na sili aigravefci... pseudonimul. 2) Există într’adevăr o şcoailă d/e ci;ne-

î matograf în Germania, la M ün­chen, Sonnerstrasse 8, dar despre tfriositatea ei şi a eilevilor, nu ţi-aş

pu tea p rec iza n im ic. In treabă-i şi d-ta câtă pâine coosuimăi fieicare pe z i şii fă deducţia...

IR IN E LL E . — Un f i lm vo rb ito r în două tre i v e rs iu n i nu se poate rea liza , fă ră 10— 15 m ilioan e le i, cel puţin . A ce laş film , dar m ut, se r id ic ă la m axim u m patru m il i­oane. V e z i deci d ife ren ţa de cost şi v e i gălsi în d rep tă ţită m a jo ra rea preţu irilor de vânzare... A , b ine în ­ţeles, că la noi, s ’au rea liza t film e— p rogram com plet — şi cu două sute .mii lei... A ces tea au fost m i­nuni autohtonei... (Nu s ’a p lă tit n ic i o z i de stud io , acto rii n ’au câştiga t n im ic şi reg isoru l a m ers tot tim pu l — cu tram va iu l. N u m a i la noi se pot găsi oam en i atâ t de id ea liş ti 1

D. Irinel. — îm i în ch ipu i c ’a i c itit a rtico lu l m eu in titu la t „Ş co a ­la V ie ţ i i“ p u b lica t în No. 178 al „R e a lită ţ i i“ . Cazul d-tale se asea­m ăn ă din m u lte puncte de vedere. Nu p lu teşti n ic idecu m „dan s le pays des songes“ — num încep i să bămueşti — ci dans le pays des filles errantes... Ţ i se pare lum ea fă ră n ic i un farm ec, pen trucă te-ai decep ţionat îna in te de vrem e. A i fos t p rea curioasă, bată-te norocu l şi ştii că. ex istă un p roverb : c in e e curios nu trăeşte m ult. T e sfătu- esc, totuş, să-ţi sch im bi cât m ai des an tu ra ju l şi când v e i crede că l-a i în tâ ln it d in nou pe acel Făt- fru m os visat, caută de-ţi în frâ ­nează... curiositatea. A s igu ră -te m a i în tâ i, că acel om te iubeşte în ­deajuns şi că nu e capab il să-ţi o fere o desiluzie. Eşti destu l de in ­te ligen tă ca să ştii ce ai de făcut... A h ! b ă rba ţii sunt a tâ t de prostu ţi în m re je le iu b irii, pe cât vo r ei să pa ră de deştepţi !... D ac’aş f i fem ee aş ştii eu să-i a ran jez !...

Un amator. — Un aparat de c i­n em a togra fia t pentru am ator costă delà douăzeci m ii de le i în sus. N ega tivu l se v in de în tre 15— 18 le i m etru, ia r p o z it ivu l cu 7— 9 le i; a- dăogând lu cră rile de laborator, un m etru de f ilm rev in e la 30 lei. 2. „A r ta şi techn ica Foto-C inem ato- g ra fic ă “ de Căp. A l. D um itrescu , o g ăs iţi la orice lib ră r ie m are, sau la S erv ic iu l F o to -C in em atogra fic a l A rm a te i (R eg. de T ransm isiu n i, C otroceni).

Iosephina I I de Saxa. — T e sfă-

tuesc să-ţi sch im bi pseudon im ul. F erească Dum nezeu să in tr i în gu ­ra uneia din soacre le m ele!.. 1. O r i­ce a rtis t răspunde şi... nu răspu n­de. D ep inde de îm p re ju ră r ile în oare i se scrie. 2. V re i am ănunte re fe r ito a re la subsem natu l? Nu-ţi pot spune decât atât: Sunt tare de cap, port m ănuşi la p ă lă r ie şi m o­noclu , ca să-m i facă p ic io ru l m ic şi fotogenic...

Chinuita. — Unde p o ţi găsi fe r i­c irea? H m ! Şi dacă te-aş în treba şi eu ace laş lucru?... T e jen ează fap tu l că soţul, deşi m ai m are cu23 de an i decât d-ta, um blă p rin cârc iu m i? Ce-are aface, de îndată ce pe câ rc iu m ari nu-i jen ează câ- tuş de puţin?... Se duce om ul la cârciu m ă ca să facă econom ii; da­că s’ar duce... la bodegă ar cheltu i m a i mult.

C. B. viitoarea Miss România. — B ăn u elile sunt exacte. R egre t dar n ’aim ce-ţi face!...

O. Schiippach. — I ţ i p ro m it a- cest au tograf, nu m ai de vo i m ai a vea ocazia să-l în tâ lnesc pe StU- w e vreodată... A i v en it cam tâ r­ziu.

Băluţă-Cotroceni. — Eşti laş! A i vru t să fa c i rău untuii fu ncţionar serios care p oartă acest nuime. In caz c’a fost o farsă , a flă dela m i­ne, că e de prost g i r . (To>todată aduc la cunoştiin ţa c it ito r ilo r că răspunsul pu b lica t în No. 177, sub pseudon im ul acesta, nu v izează câtuş de puţin pe d. Ş tefan Bălu- ţă, funcţionar, cu locu in ţa în str. Cotroceni, 15). C ondam n cu a sp ri­m e asem enea procedee d in partea unor in d iv iz i lip s iţi de scrupule, care nu m ai corespondenţi aii m ei nu se pot num i.

Suzana D. — N ’am m a i vo rb it de m u lt cu A l. C ritico, aşa că nu ştiu umde-şi v a petrece, an u l aces­ta, vacanţa. A lte film e cu el nu cu­nosc. Totodată , vă a trag aten ţia că nu -m i pot însuşi ro lu l de in ter­m ed ia r în asem enea chestiun i de­licate. Nu v ă supăraţi, nu e aşa'/

Crater. — B illie D ove s’a născut la W ash in g ton în anul 1900. Data naştere i G retei Garbo este 17 A p r i­lie 1908 şi atunci a fost o g reşea lă de tipar.

Bruno dela Balilu ia. — In chCa­st iu ni de sp ir itism sunt profan, în trebaţi... sp ir ite le !

Becca-Brăila. — A m pub licat la

tim p, în „R ea lita te a “ , tot ceeace v ’ar in teresa despre H ans Stuwe. C erceta ţi u ltim e le num ere din co­lecţie.

Heliotrop. — V om institu i, la m o­m en tu l oportun şi un asem enea concurs.

Xonthi Oscar. — N ’am în ţeles o io tă din tot ceeace ce-m i scrieţi. Nu cunosc această lim bă.

Coroiu Partenie. — Bărbat, f i ­reşte. Ce te-a făcu t să bănueşti c’ar f i fem ee? Se vede doar des­tul de b ine în acea fo to g ra fie pu ­b lica tă pe copertă.

Pia, L ia, Mia. — Dacă actorii ţ in gu ra desch isă atunci când se sărută? Depinde de parteneră... C âteodată sunt în stare să strângă şi d in d in ţi, după cum a lteo r i ar căscă gu ră până la urechi. P ro b a ­b il că d-ta nu cunoşti..., technica sărutu lu i, deaceea te v a iţ i că ax- delencile sunt m i pu ţin p lăcu te bărbaţilor, decât fem e ile din v e ­ch iu l regat. Eu unul acord acelaş in teres până şi patagon ezelor. T o t iemei sunt...

Din cabinetele de aşteptare ale domnilor medici, avocaţi

şi dentiştiDin sălile de aşteptare ale birou­

rilor comerciale, industriale, ban­care,

B in nici o casă,Depe m asa nici unui intelectual

nu trebue să lipsească

ALBUMULC O N C U R S U L U I de F R U M U S E Ţ Ecuprinzând fo to g ra fiile tu turor fru m u seţilo r care au p a rtic ipa t la m are le concurs de frum useţe, in ­stantanee d e la fe s t iv ită ţ ile din G alveston , B ucureşti şi Sinaia. Sute de c liş ee fo to g ra fic e pe hâr­tie v e lin ă şi o extrem de in tere ­santă d escriere a se rb ă r ilo r con­

cu rsu rilo r C operta ca rton a tă şi splendid ilus­

trai ă în cu lori De vân zare la toate depozitele,

ch ioşcu rile de z ia re şi la p rin c ip a ­le le lib ră r ii

P R E Ţ U L 80 L E I

20 Ir e a l i t a t e a i l u s t r a t a 10 Iulie I

CONCURSUL DE FOTOGENiFÎ

Mariana Mirică aleasă Sa ParisDe vorbă cu Maurice Gleize

(Dela redactorul nostru din P iris)

■ O N C U R S U L de fo togen ie, lansat de rev ista noastră,

— s’ a înch eia t cu un rezultat ce încă odată sublin iază m arile a- vantaje ale con cu rsu rilor de fru ­museţe.

D om nişoara M ariana M irică , „M iss M o ldova” , a fost aleasă cu u- nanim itate de votu ri.

Iată cum s’a desfăşurat con cu r­sul :

In salonul cochet m ob ilat, în stil antic, d in apartam entul me- tteur-ului en scène M aurice G le i­ze, ne-am adunat toţi acei cari fă ­ceam parte din juriu . N e întrebam fie ca re : c ine va f i fe r ic ita aleasă, cea m ai fo togen ică d in tre tin ere le

Şifoane fii ri de mâ

Regisorul Maurice Gleise

rom âne care-au concurat; pe care va cădea sorţii izbân d ii, de a ven i în capita la F ran ţe i să lucrsze la lum ina re flec toa re şi în faţa m i­cro fonu lu i.

In juru l unei m ese, pe care se od ihneau m orm ane de fo to g ra fii, se strânsese ju riu l com pus d in : M aurice G leize, veşn ic cu zâm betul său .simpatic în f lo r it în colţu l gu­r ii, graţioasa sa soţie, care condu­ce cu o p ricep ere şi en erg ie băr­bătească, destinele casei P a riz ia - F ilm , f i in d totodată şi o reg isoară p lină de talent şi fan tez ie şi d. A. Katz, tânărul d irec to r al casei Ceif- F ilm .

D om nişoara N e lly Costa, care-şi făcuse apariţia în toaleta cu care tocm ai turnase o scenă în studio, precum şi câţiva z ia r iş ti de vază dela d ife r ite rev iste de spec ia lita ­te, p rin tre care m ă enum ăram şi eu, ca reprezen tan t o fic ia l al re ­v is te i „R ea lita tea Ilustra tă” .

Buna d ispoziţie dom ina sp ir ite ­le... F o to g ra fiile au început să c ir ­cule d in mână în mână, în tim p ce eu şi dom nişoara N e lly Costa, în- d ep lin iam m isiunea de traducători ai bu letine lor.

S ’a p rocedat în tâiu la e .im in area ace lora care nu satisfăceau con d i- ţiun ile im puse de ju riu l o rgan iza ­tor.

Am găsi — spre exem plu — m ul­te fo to g ra fii, pe ale că^or buletine, concurentele n ’au găsit de cu v iin ­ţă să treacă toate răspunsurile la în treb ările puse. Multe ar f i avut şansă să in tre în d iscu ţie şi c ine ştie?... să reuşească...

Am găsit fo to g ra fii şi scrisor i în care drăguţele concurente îş i m a­nifestau arzătoarea dorinţă de a juca în film, uitând că pentru a- ceasta trebuiau să cunoască limba franceză, imperios necesară.

După o muncă de o oră şi jumă­tate, am terminat cu eliminarea celor care şi-au Încercat norocul, Insă cărora le lipsea amănuntele

despre care pom enesc m ai sus. Au rămas în d iscu ţie două tin ere fru ­moase, doam na L ecco şi M ariana M irică .

Care e cea m ai fo togen ică? A- ceasta era în trebarea ce m i-o pu­neau cu to ţ ii!

D iscuţia s’a în c in s asupra aces­tei chestiun i şi atunci dom nul G lei ze, s’ a hotărât să dea votu l aceleea care se p reta m ai mult cerin ţe lo r scenariu lu i său.

— H otărârea m ea e: M -lle Ma­riana M ir ică ! Votaţi p ro sau con­tra.

U rna se desch ide şi dom nişoara M ariana M irică întruneşte m a jo r i­tatea.

T rebu e s’o recunosc că în m in ­tea tuturor era aceeaşi id e ie , însă nu ândrăzniam a o expune deoa­rece am fi fost n evo iţ i a docum en­ta această a firm aţie şi, zău! tare greu ar fi fost... Am ândouă fru ­m oase, fo togen ice... însă, nu ştiu cum, par ’ că dom nişoara M irică a- vea ceva m ai mult... N ’aş putea prec iza , p r iv irea , silueta, farm ecul făp tu rii sale...

D om nişoara M ariana M irică a- leasă! D ec i o nouă vedetă de c in e ­m a: M ariana M irică !...

P ro f it de ocazie că mă aflam în in tim ita tea atât de p lăcută a dom ­nului şi doam nei G leize şi în cerc a in tra în amănunte asupra proec- te lor sale. II ştiam pe G leize cât e de zgâ rc it la vorbă, atunci când se discută p lan u rile sale. în c e rc to­tuşi ca p rin în trebări m eşteşugite să scot ceva dela el.

— Sunteţi m ulţum iţi de rezu lta­tul concursu lu i?

— N ’am cuvin te decât de m ul­ţum ire, atât pentru D v., ce i din juriu , cât şi pentru adm irab ila re­vistă ,,R ea lita tea Ilu s tra tă ” !

— C ând ve ţ i în cepe să lucraţi cu dom nişoara M irică?

•— Trebu e să încep im ed ia t un film , însă datorită unei sch im bări de p rogram am amânat pentru A u ­gust” .

— Aş putea şti şi eu această sch im bare?

— Mă fo r ţe z i să-ţi fac o decla­ra ţie? Ia t-o : Am fost angajat de ca­sa N iceo -F ilm în calitate de me- tteur en scene şi d irec to r de p ro ­ducţie. Cum această casă posedă studio-urile N iceo -R ex Ingram , vo- iu putea turna în con d iţiu n i ex ce ­lente. De o lună de z ile lu crez la transform area stud io-u rilor, ame- najându-le pentru film vorb ito r.

De o lună de z ile fac naveta Paris-N isa şi retour, con tro lând de aproape m ersul lu cră rilo r. A n ga ja ­m entul meu p revede rea liza rea a 8 film e m ari în 8 luni. Incon testa­b il că va f i o m uncă ex trao rd in a ­ră deoarece, ca să rea lize z i un film în tr ’o lună trebue să lu crez i ă la a m e rica in e . M i-ain asigurat con ­cursul unei gru pări de exce len ţi artiş ti ca: M ary G lorye, N e lly Cos­ta, Gastone Jacquet, etc.

Sper că am enajarea stud io-u rilor i ă fie gata în luna August când vo iu în cepe lucrul.

N u m ă în d o iesc că dom nişoara M ariana M ir ică va corespunde şi in rea litate con d it iu n ilo r atât de exigente ale filmului vorbitor. Pro­fit de prilej pentru a face o remar­că: trecând în revistă fotografiile primite cu ocazia acestui concurs, am constatat că femeile române sunt foarte frumoase şi după cât poate spune o fotografie, plin« da

tem peram ent. P r in tre cele 8 film e sper să pot rea liza unul după un scenariu rom ânesc şi astfel să-mi creez ocazia a p leca în R om ân ia ca să lucrez câtva tim p. Ţara Dv. e renum ită pentru frum oasele po- z iţiu n i şi litera tu ra e p lină de o- pere care s’ar adapta cu uşurinţă la ecran.

D ar unde m ai pui m uzica popu ­lară rom ânească, p lină de un fa r ­m ec p itoresc, departe de m uzica barbară a jazz-ului...

Doam na G leize, care până a-.....; _

" d a n ţ e l a k -

cari sunt atât dt fine în şi culori, devii iar ca noui, )i strălucitoare, dacă le trataţiei o soluţie inofen­sivă şi curată de Lux. Lux ii poate finînlocuil cu nimic.

W-LX 1 11-024* n

D-ra M ariana M iricăcum se jucase cu un căţeluş de toată sp lendoarea, se în toarce spre noi şi surâzând:

— „P e G le ize îl in teresează p i­torescu l, ia r pe m ine a facerile . De m ult m i-am făcut planul unui vo ia j p r in E uropa şi acum am stabilit d e fin it iv ca în D ecem brie să p lec. Aş f i foarte fe r ic ită să pot sta m ai m ult în Bucureşti şi să v iz ite z oraşele cele m ai p rin c ip a le din ţa­ra Dvs.

Sunt foarte m ulţum ită de con ­cursul de fo togen ie şi n ’ am decât cuvin te de laudă pentru ad m irab i­la organ iza ţie a rev is te i „R ea lita tea Ilu s tra tă ” ...

— „T e rog transm ite d ire c ţie i rev is te i cele m ai afectuoase m ul­ţum iri şi contez în totdeauna pe b i­n evo ito ru l ei con cu rs! a ţinut dom ­nul G leize să adauge. In ceeace p riveşte pe dom nişoara M ir ică îi transţnit fe lic ită r i şi sper ca în cu­rând s’o avem aci lângă noi la lu­cru.

După câte am dedus d in fo to g ra ­f i i , ar f i o parteneră dem nă a dom ­n işoare i N e lly Costa, graţioasa Dv. com patrio tă şi m inunata com edia-

Am p lecat îm preună cu ce ila lţi m em bri ai ju riu lu i să înch inăm un pahar de şam panie în sănăta­tea v iito a re i vedete , M ariana M i­rică,

H E N R Y D O R U

Din nici o casă să nu lipsească

A L B U M U L .concursului de frumuseţe

PREŢUL 80 LEI

-ùEAüUltNiClll-DE PRECIZIE

PE MTRU

T O A T A VIAT/

• © • @ • ( £ - • ( 5 » » f r »© t@ |

N O T E MUZICAL©

®

©

©

C'

®

Pentru toate instrumentele

M are asortiment găsiţi li

M O R A V E T ZCasă de muzică Timlfoua

ZILNIC facem EXPEDIERI - PRETUTINDENI -

Cereţi ¿ratis un cadlt

10 Iulie 1920 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 21

In M IM irZILELE trecute au avut loc , la B elgrad , serbările sok o lilo r jugoslavi.

i Cei cari au fost acolo şi au u rm ărit d e fila rea m iilo r de tin er i ju- ■— ' goslavi, precedaţi de drapele naţionale, au fost entuziasm aţi.Tinerii reprezintă astăzi, în lum ea în treagă, speranţa pentru v re ­

muri mai bune, temeJia pe care se r id ică fa ln ic v iito ru l. Şi d in tre t in e r ii luturor naţiunilor, sokolii dem onstrează m a i b ine, m ai d e fin it iv ca o r ic e altă manifestare, dragostea pentru pa trie şi unitatea ei.

Exerciţiile de gim nastică ale soko lilo r, au dem onstrat perfecţiunea , îşi poate imagina cineva câtă m uncă ş i în co rd a re se cere, pentru a se ajunge la acea extraordinară unitate în m işcă rile a 5000 de oam eni? Exerciţiile libere, conduse de un m aestru aşezat pe o tribună, în m ijlo ­cul stadionului, au fost o adevărată m inune. F ete şi băeţi, execută figu ­rile cele mai dificile, ritm ate de sunetele m u z ic ii m ilita re .

Au fast zile de m are înă lţare p a tr io tică la B elgrad . In sunetele en­tuziaste ale muzicii, escortaţi de av ioane ale p op oa re lo r am ice, în m ij­locul uralelor delirante ale m u lţim ii, m ii de t in e r i au d e fila t în faţa re­gelui şi reginei lor.

D elega tu l n os tru specia l la serb ă rile s o k o lilo r d in Ju go ­s lavia, — s erb ă ri grand ioase, a că ro r în ch e ie re ş i d em on ­s tra ta p r in c ip a le , au avut lo c in z ile le de 28 ş i 29 Iu n ie , a p r in s câteva instantanee a d m ira b ile , pe ca re le p u b lică m în această pagină.

F o to g ra fia d in stânga rep rez in tă inaugura rea solem na a s e rb ă rilo r , în p rezen ţa a u to r ită ţ ilo r ş i a în a ltu lu i c le r , — care a b in ecu vâ n ta t sok o lii, depe un a m von im p ro v iz a t,- ia r cea de jos, im en su l stad ion pe care s’au desfăşurat e x e rc iţ i i le g im n a s tice , în p rezen ţa s u v e ra n ilo r ju gos la v i şi a u n u i p u b lic e x trem de num eros .

Sus: D efila rea s o k o liţe lo r d in D alm aţia , pe bu leva rd u l Teraz ie d in B elgrad.

D reapta sus: D efila rea s o k o liţe lo r ruse, d o m ic ilia te în Jugoslavia .

Şi când regele, a strigat „ Tră iască Jugos lavia ” , exclam aţia , a fost acop er ită de ac lam aţiile entuziaste ale unui popor, care avea odată m ai mult p rile ju l, să-şi a firm e dragostea pentru ţară şi tron.

Q .x .J h c ^ t z â / s iz

w) L T IM A jum ătate a lu n ii tre ­

cute a fost m ai norocoasă decât cea preceden tă. In

afară de „C ântecu l ca zac ilo r” — care e o ruşine, — în afară de re ­luări ca „R om anţa P arisu lu i” sau „H o lly w o o d R evu e” — despre care am m ai vo rb it, — trebue să sem ­nalăm film u l extrem de plăcut şi corect jucat, care se chem a „P e n ­tru o noapte de dragoste” , apoi „Săru tu l” cu Greta Garbo şi m ai a- les film u l exce len t care a fost „D a i- sy” . în cep em cu acesta d in urmă.

* * *E vorb a de am oru l curios şi pa­

rad oxa l d in tre o actr iţă rece şi in ­teresată, iub itoare de v ia ţă c o n fo r ­tab ilă ¡şi de cok ta ilu ri p re lungite — şi, pe de altă parte, un tânăr n eo fit , care p leca la războiu , un lungan na iv şi sentim ental şi tim id peste măsură.

R o lu l acestuia e ţinut de G arry C ooper, care trebue să o recun oaş­tem, joacă desăvârşit. Toată lumea ştie că tim id ita tea are p a rticu la r i­tatea de a jena m işcările , de a frânge şi fragm enta tra iec tor ia con tinuă şi ondulată a l in iilo r , de a da în tregu lu i corp — um eri, faţă, p ic ioa re , m âni — un aer gen era l de stângăcie.

Aşa se petrec lu cru rile în natu­ră. În artă însă, e ceva m ai com ­p licat. A rta are totdeauna n evo ie de g ra ţie . C h iar când tema însăş de zugrăvit este d isgra ţia . Poate ch iar şi m ai pronunţat în cazul a- cesta. T rebu e ca, p r in tr ’o acroba­ţie d in tre cele mai gre le şi m ai subtile, să se joa ce gra ţios d isgra ­ţia . Ia tă un exem plu foarte simplu, luat d in dom eniu l ce lo r m ai g ro so­lane arte. A ţi văzut desigur, acro­baţi pa tin ori, care se p re fa c că îşi p ie rd ech ilib ru l şi cad, care agită cu d isperare, p ic ioa re le şi braţele, care însă, fina lm ente nu cad. în ­ţe legeţi cât sim ţ al ech ilib ru lu i tre ­bue, pentru a executa p ie rd e rea e- ch ilib ru lu i fără ca totuş, să-l p ia r ­dă!. Aceasta face ca m işcă rile na­turalm ente sacadate şi stângace să capete tocm ai in ve rs : un aspect de m are supleţe. Pa rad ox , desigu r:

căci s’ a reuşit a se prezetnta, ca ce­va gra ţios , d isgraţia însăş, disgra- ţia-tip.

Acest exem plu exagerat ne a- jută să în ţelegem şi situaţiuni ar­tis tice m ai de lica te. In genere, o r i ce jo c este o acrobaţie, căc i o r ice jo c a rtistic are de rezu ltat de a p re face în graţios o r ice soiu de m işcare, ch ia r pe cele care în na­tură sunt tocm ai d isgraţioase.

In acest caz m eritu l artistu lui e m ai m are decât atunci când sunt, m a i m ult sau m ai puţin , graţioase (cum ar f i de p ild ă un sărut, sau o cavalcadă, etc., etc.)

Ia tă de ce este locu l să ne ex ­p rim ăm toată adm iraţia faţă de a r­tistul am erican G ary C ooper, pe care pub licu l îl cunoaşte de alte film e bune (Jean inne, L o l ita ) , şi care, în „D a is y ” a rea liza t una dirf cele m ai reuşite creaţii.

Ceeace-i rem arcab il în rolu l a- cesta este că Ea în ţelege două lu­cru ri, pe când E l nu vede decât u- nu l s in gu r. Ia tă ce vreau să spun. In m om entele când sunt îm preu ­nă, Ea sim te două stări sufleteşti. Ştie ce înseam nă a f i rea list, a fi lu c id , in teresat, rece, calculat. Căci aşa este ea în rea litate, aşa este ea de ob ice iu . Căci D aissy e — cum am m ai spus — o perfec tă „C ok- ta il^girl” , o fem ee de B rood w ay , care stinge pe bărbaţi în cum pă­rături şi cadouri scumpe. Totuş, ea poate p r icep e ce înseam nă a a- vea o m entalitate exact con trară, ce înseam nă a f i n ev in ova t şi sen­tim ental. O ricâ t de p ervertită ar f i o fem ee, ea totuşi păstrează un rest de facultate de sentim enta­lism . F em eile pot o r icân d f i m a­me. Ceeace le face să nu p iardă n ic ioda tă com p lect capacitatea de com prehensiune, faţă de sentim en­tul a ltru ist al pu rită ţii, şi putinţa de a f i seduse de un asemenea sen­tim ent. Aşa că Ea, în raportu rile e i cu E l, în cearcă m ereu o stare su­fletească dublă.

P e când E l nu. E l este n ev in o ­vat, şi numai atât. E l nu ştie şi nu vede că Ea e a ltfe l decât fec ioara lilia lă , pe care şi-o înch ipu e. Aşa

B e e c t i - N u t D r o p s~1 n l á l w r á m i r o s

I w l u n w l u

K o w b o a n e r a c o r t l o a r e

n s u c d e r w c l e d e

Ca li-Po ir n ia

din suc de lămâi, portocale,struguri etc...

T c i/ u c a

că toate con versa ţiile lo r au ceva tu lburător, căci este în ele un fe l de vec in ică înşe lă torie . Ea ved e în jocu l lu i, pe când el nu in tr ’al ei. Şi asta dă un m are farm ec scene­lo r lo r de „tête-à-tête” .

N an cy C aro ll este foarte b ine a- leasă pentru un asem enea ro l. A re masca tip ică a fem e ii su perfic ia le şi in teresate. Iată de ce este cu a- tât m ai im pres ionan t să vedem cum toată asprim ea trăsăturilor ei de păpuşe rece se îndu lceşte în ce ­tul cu încetu l, câştigată de sedu c­ţia ace le i tim id ită ţi şi inocen ţe e- loquente a tânărului soldat.

Cât despre el, — putem spune că rea lizează unul d in lu cru rile cele m ai d if ic ile , şi anume reuşeşte să fie ceeace se numeşte „d ră gu ţ” .

In tr ’ adevăr, noţiunea de „d ră ­guţ” este p r in c ip ia l in com patib ilă cu’ aceea de „b ărba t” . Un mascul v e r ita b il nu poate fi drăguţ. (A sta se ppate numai la acei adolescenţi efem ina ţi, fra gez i, e feb i, care-s un fe l de corc itu ră de bărbat am este­cat cu fe m e e ). Or, Gary C ooper este un bărbat v e r ita b il, care nu are n im ic efem inat în tr ’ însul. D ră­gălăşen ia lu i este de natură pur m orală, com pusă din stângăcie, t i­m id ita te şi n ev in o vă ţie ; nu e de o- r ig in ă fiz ică , c i sp irituală, şi doar exprim ată, pentru cinem atogra f, p rin s im bo lu ri şi gesturi m ateria ­le. Ia tă de ce când vedem un lun­gan cât toate z ile le , deşirat, cu fa­ţa sco fâ lc ită de r idu ri, isbutind să devin ă m ai drăguţ decât un cop il m ic , •— spectaco lu l dev in e cum su se poate m ai îndu ioşător.

Cum face G arry C ooper toate a- cestea? F oarte s im plu : p r in tr ’un a- num it fe l de a um bla, lo v in d co ­p ilăreşte cu palm a zidu l caselor, — sau p r iv in d în jos, ruşinat, apoi r i ­d icând o ch ii d in nou în sus, în flă ­cărat de entuziasm , apoi ia r lăsân-

du-i în jos, cuprins iarăşi de pi că faţă de propriu l lui curaj, etc. D ar la ce bun să explici N e-ar trebu i zeci de pagini a detaliăm toate resursele rin« g ra fic e ale acestui mare actor, titoru l va f i mai avantajai, i cându-se el însuş să mai vi încă odată excelentul film Mb „D a is y ” .

In titu la t „D a isy ” . Aş vrea si o rem arcă şi asupra acestui In Nu am cuvin te destule pentru lic ita pe cei care au consimţit lase film u lu i titlul frumos şi si piu de „D a isy ” . Este o insup« b ilă m anie la traducătorii delii de a căuta, cu orice preţ, titluri tera re . In m od obicinuit, un li ca „D a is y ” ar fi trebuit să poi în rom âneşte titlul de „Drago n ev in ova tă ” , sau „Două inin sau „T r iu m fu l amorului”, sau ti „M inc iu n a dragostei” , sau cinej ce altă nesărătură cu pretenţii p reocu pări literare.

în că odată: cinematografului literatură. Nu-i n ici mai puţind m ai m ult decât Literatura. E ¡1 şi sim plu altceva. A introduce tr ’ însul literatură, înseamnă strica, a-i m urdări curăţenia 1 tăţii. T it lu r ile şi subtitlurile 1 desigur necesare. Dar ele trebue fie cât m ai scurte şi, mai ales, mai sim ple, mai directe, desbri te de o r ice preocupare de lili tură.

D ea ltfe l, în chestiunea spetii a T it lu r i lo r , ch iar romancierii p ricepu t că titlu l e cu atâtmaii mos, eu cât e m ai puţin pretenp E xistă în literatura nordică nu m ăr in fin it de romane, care» copertă un simplu nume propi Cele două m ari cărţi ale lui li sen se numesc: „Nils Lini „F râu M ărie Grubbe” . Roma* leb re de Thoma,s Mann se inii lează „T o n io K roger” , sau „Buds b rocks” ; un asemenea titlu t după părerea m ea — cel mai! mos, şi la urma urmelor chiar,! m ai lite ra r d in toate.

Dar iată că excelentul film ci a fost „D a is y ” ne-a răpit tot s; ţiul d ispon ib il pentru această o nică. In cea v iitoa re însă vomI ce în in ven ta r şi celelalte Iii care au fost prezentate.

D. I. SUCHIANl

ONOB. DOAMNE ŞlDOMNIŞOARE A SE C O N V IN G E D E

ULTIMELE PERFECŢIUNI Şl NOUTĂŢI INI

O r\ ^ permanente®! ' garantateSf

12 ANI PRACTICĂ E g f t

ÎNGRIJIREA raţională A OBRAZULUI,PÂRULUI

SI MÂINILORP R E ŢU R I CONVENABILE

~s\xul p ă ru lu io v cu Henné sau

He noi RoyaleLUCRĂRI ARTISTICEDE P A P INVIZIBILE IA PURTARE

IN

CEREŢI NOUL CATALOG

LA INSTITUTUL DE ÎNFRUMUSEŢARE .

V i C T O ß - '^

poEsmoniISCHEBESCH

F A B R I C A DED E FAIANŢA

C efe m a i n o u l modele

VINDE Şl IN RĂIIŞoseaua M ih a i Bravu No. I

(bariera Moşilor)

CBN bec, un bec stingher tr im ite o C T rază de lumină, în sala întune- ™ cată. Ca o săgeată puternică, des­

ele spaţiul de întuneric şi og lindeşte in raza sa praful. Peste un ceas abia, va Itipe spectacolul... comedia.

,'n plasator, cel mai c red in c ios din M personalul, a venit... Calcă încet, se fcceintr’o cabină, îşi scoate haina, şi-şi

acâ uniforma pretenţioasă şi galo- ■ ţl'n om, cu vioara la subsuoară, se în-

inaptă tăcut spre locul orhestrei. Raza ilbi de lumină ii accentuiază paloarea kjti.... S’a aşezat la Jocul lu i, a scos ferj din cutie, apoi arcuşul şi a în ce ­pui să cânte....Şi din ce in ce mai multe lum in i se a-

prind... Sala de spectacol a fost smulsă dil întunecimea de adineaori... Orna- Bentele lojilor, bronzul lăm pilor, strălu- B$f pulernic...Publicul începe să vie la spectacol... Domnul monoclat, ţine braţul unei cu-

(mîtî elegante. Intr’o lojă, s’ a aşezat pa- Idic. plină de importanţă, o fem ee cu irtâne in jurul ochilor, cu părul lins i peste cap, nefardată, cu buze supte. In dosul scenei, între culise, m işcarea

i început.l l ’ilimile girlsuri au venit... sunt îm- liicale simplu, unele aproape sărăcă- tios... Şi peste câteva clipe vo r etala lu- iu!cel mal orbitor.... Peste câteva c lip e,

crispată de suferinţă a unora, va trtbui să capete modulaţiuni de veselie (ide râs...f Luminile s’au stins...! l'n domn in frac cu părul im pecab il ţfirptănat, işi face apariţia în fruntea Srhestrei. Cinci sute de b in oclu ri îl inspectează. Este însă sigur de el. Cu un Apr gest, a înlemnit orhestra şi sala, pentru ca la prima m işcare jazu l să p o r­nească in acorduri vijelioase. N ote se r i ­dică puternic în aer, lovesc p ere ţii, tim-P e..

Şi cortina grea de pluş, face loc r e fle c ­toarelor, luminii orbitoare, să năvăleas- căn scenă...Şi in sunetele muzicii, în ritm u l ba ­

ghete i pu tern ic agitate de maestru cele 12 fete au pătruns în scenă.

G irls !...S im fon ie de cu loare şi tin ereţe , de fră ­

gez im e şi spontaneitate... M e lod ia su fle­te lo r tin ere avântate pentru câteva c lip e— scena — in m ijlocu l luxului. Şi dan­sul dev in e din ce în m ai v io i, ritm u l se accelerează.

Repaos... Repaos com plet, sublin iat de aplauze şi urale... Şi g ir lsu rile , au pără­sit scena, lăsând loc „v e d e te i“ . Vedeta v in e îm brăcată sumar, căc i trupul fru ­mos, este singura ei calitate. T ru pu l fru ­mos a lansat-o vedetă...

In tr ’un co lţ retras al scenei, g ir lsu rile sunt în conciliabu l.... Fardu l pu tern ic, nu este destul de accentuat, pentru ca să le m ascheze adevărata stare sufletească. U n de este vese lia de ad in eori?

Şi fără să-mi dau seama, m ’am pom e­n it stând de vorb ă cu un „ g i r l “ . Este frum oasă. V o io ş ia m anifestată <pe scenă, deab ia se m ai recunoaşte în och ii bruni lic ă r ito r i. A co lo pa lp ită viaţa...

„P oves tea mea...„N u am cunoscut-o deca i pe maina...

T ră iam în m izerie . Am serv it la un res­taurant... N ic i chelnăriţă nu eram.. In o- re le lib e re , dansam d inain tea co leg ilor... M ’ am rem arcat p robab il... Şi-am ajuns aci. Nu e muilt de când am debutat...

„Ş i cu toate astea, m ărturisesc că nu sunt m ulţum ită. C redeam că v o i găsi m ai multă dreptate şi în ţelegere . Când în tim pul se rv ic iu lu i la restaurant, p r i­veam din ga leria teatru lu i la fe te le cari dansau pe scenă, le in v id iam . Astăzi sunt şi eu în situaţia lor. Şi sunt dezam ăgită, deziluzionată . Munca noastră, este în g ro ­z ito r de obositoare... De d im ineaţă până seara, lu crăm . D ar asta nu ar f i n im ic... Când am ven it aci, eram dispusă să mun cesc. V oiam să mă r id ic .

„N u m ă gândeam însă atunci, la ne­dreptatea care dom neşte aci. D irecto ru l nostru, ştii acela m ic şi îndesat, care stropeşte când spune un cuplet, s ilind specta torii d in rândul I să poarte um bre­la, este atât de rău cu noi. N e opreşte să ne r id ică m . Nevastă-sa, trebue să fie

steaua trupei....

..Zlegfeld girsl” baletul „K inkajou” din , Rio-Rita ”.

¿A R E A L I T A T E A I L U S T R A T A

Profesia femeii şi căsnicia

E m il Jarm ings, cu doui parteneri — copii ai săi, in „Minciuni

ren ţii cei mai pericu loş i. O rice ac­tor m atur trece, jucând alături de ei, pe p lanul al douilea. Şi cu cât joacă mai puţin, — la cop ii şi an i­m ale n ic i nu poate fi vorba de joc ,

cu atât mai secundari dev in 'cei m ari.

Nu este tocm ai uşor de a film a cu cop ii. Pentru aceasta este nevoe de iii uit mai multă osteneală, decât îşi poate în ch ipu i careva d in tre dv. Dar cred că m icu ţii d in f ilm e ­le H o llyw ood u lu i, sunt excep ţion a l de dotaţi. Scenele noastre com une

cului, care în orice ocazie ¡¡i tă dragostea pentru copii, A( sentim ente ale publicului arai de r id ica t este nivelul speciali c inem atogra felo r, care suni acuzaţi de un ii duşmani ai f lu i, că ar constitui tocmai pi cea mai puţin selectă a popii

După părerea mea un luci cert: acel om, care de dragi cop ilaş care apare în film, li planul al douilea un raomeil artă superioară şi adevăraţi, om n-u poate f i decât un ou

Corespondentul nostru din Hol- vo rb in d de cazul când ar f i şi co- lywood, a întreprins o anchetă p il. P e cât de lim pede este că o feprintre cele m ai celebre vedete ale ecranului, în legătură cu problem a atât de desbătută, a femeii profe­sioniste şi a căsniciei. Dăm aci câteva din cele m ai interesante răspunsuri.

H A R O LD LLO Y D :

A devăra ta p ro fes iu n e a fem e ii,este şi va răm ânea acea de soţie şi de mamă. O căsn icie fe r ic ită ar trebu i să f ie pentru fem ee, mai preţioasă decât o r ice . O fem eie ca­re s’ a lega t de vre-o p ro fes iu n e oa­recare până în tr ’atât, încât nu poate renunţa la ea, ch iar dacă ar trebu i să sacrific e fe r ic ir ea căsn i­c ie i ei ,ar face m ai b ine să nu se căsătorească n ic iodată .

N A N C Y CAROL L :

Ca o că sn ic ie să poată f i fe r ic ită , ch ia r când fem e ia con tin u ă să e- x e rc ite p ro fes iu n ea ei, d ep in d e ex ­c lu s iv de în su ş ir ile de ca ra cte r ale

m eie trebue să caute să ajute, lu ­crând şi ea, atunei când soţul nu poate câştiga su fic ien t, pe atât de natural este ca fem eia să renunţe la activ ita tea e i extracasn ică, din m om entul în care ven itu r ile băr­batului nu ar m ai necesita un aju­tor fin an c ia r d in partea soţie i. Mă puteţi judeca d rep t dem odat sau egoist^ dar eu m ’ aş opune ca soţi,') m ea să p ractice v reo p ro fes ie , care ar duce în m od automat la n eg li­ja rea ch iar în parte a în d a to r ir ilo r care rezultă d in căsnicie.

Soţia mea — Jobyna Ralston era^înainte o actriţă de film cunos­cută, dar şi ea a renunţat la ca r ie ­ra c inem atogra fică , f i in d de aceeaş părere cu m ine şi anume că: în tr ’o căsn ic ie ajunge o singură vedetă c inem atogra fică .

E STH ER R A LST O N :

C ăsn icia pe care o duc eu, esteo că sn ic ie cu adevărat fe r ic ită , cu toate că am o p ro fe s iu n e de care sunt ex trem de legată. C red că fe ­meia^ are d rep tu l ş i la a ltceva în viaţă, decât la ,,m en a j” . C ăsn icia ş i p ro fes iu n ea fe m e ii se p o t lega ; totuş dacă bărba tu l este îm p o tr iv a în d e le tn ic ir i lo r fe m e ii ş i dacă a- ceasta nu este fo rţa tă d in m o tive de o rd in m a teria l, să e x e rc ite p r o ­fes iu n ea aleasă, a tu n c i fem e ia care d in sen tim ente exagerate de in d e ­pendenţă , a r s tr ica a rm on ia ş i pa­cea că m in u lu i ei, p rocedează qre- sit.

G AR R Y C O O P E R :

ce lo r d ou i soţi. C ând p r in o cu p a ­ţ i i le lo r , am ândo i au aceleaşi in te ­rese sau in terese asem ănătoare, a- tu n c i a ctiv ita tea fe m e ii înseam nă un p lus în b ila n ţu l că s n ic ie i. D acă nu acesta este cazu l ş i dacă fem e ia va f i fo rţa tă p r in în d e le tn ic ir i le ei p ro fes ion a le , de a n eg lija d a to r iile e i de soţie ş i de m am ă, a tu n c i va apărea aproape fă ră exce p ţie , m a i d evrem e sau m a i târz iu , o 'în s t r ă i ­nare în tre c e i d ou i soţi. P ro b le m a f in a n c ia ră joa că ş i a c i un r o l în ­sem nat. Cu cât o fem e ie a fos t m a i in d epen den tă în a in tea că să to rie i şi cu cât îş i iubeşte m a i m u lt p ro fe ­siunea, cu atât m a i g reu î i va f i, de a-şi pă z i căsn icia , de toate p e r i ­co le le care o pândesc.

M A U R IC E C H E V A LIE R ;

Nu există p ro fes ie atât de pu ter­n ică, n u e x is tă fem e ie atât de în ­drăgostită de ocu paţiile ei, încât să treacă peste căsn ic ie , şi să renunţe la dragostea soţului ei. A- ceasta, b ine în ţeles numai în cazul când l-ar iub i cu adevărat.

JEA N E T T E M AC D O N A L D :

S oco t dragostea în tre soti, şi dragostea m aternă , m a i p u te r n ic i decât toate a m b iţ iile p ro fes ion a le ale fe m e ii. F em e ia p e n tru care p r o ­fes iunea înseam nă m a i m u lt decât dragoste, să nu se căsătorească.

R IC H AR D A R L E N :

Faptu l că fem eia exe rc ită şi în tim pul căsn ic ie i vech ia ei p ro fe ­siune, se exp lică astăzi m ai ales p rin acea, că ven itu r ile bărbatului, de cele m ai m ulte o ri, nu sunt su­fic ien te , pentru a asigura ex isten ­ţa lin iş tită a doui oam eni, ne mai

O ricâ t de iub itoare ar fi o soţie, ea nu poate să m ulţum ească pe bărbat, nu-i poate fi adevărata to­varăşe, dacă sp iritu l ei este obosit şi p reocu pat de p rob lem ele pe ca­re i le pune pro fes iun ea ce-o are. Nu prea cunosc multe cazuri de căsn ic ii fe r ic ite , sau m ai b ine zis, care să f i fost multă vrem e fe r ic i­te, în care fem eia să fi avut ocu­p a ţii extracon jugale. La oam en ii săraci, chestiunea are un înţeles.

Hallo!... Girls!...(U rm are din pag. 23)

O la cr im ă a ţâşn it d in och iu l g irlsu iu i, care inconştient, îş i de- m ascase sufletul d ina in tea m ea, d innain tea unui necunoscut...

Mă_ em oţionase su ferin ţa sufle­tească a fe te i s im ple d in balet, şi n ’ am găsit n ic i m ăcar un cuvânt, de m ângâiere.

Un c lop ot sună... Scena fina lă a sosit...

G irlsu rile in tră d in nou în scenă. E xecu tă un dans v io len t, de vese­lie şi entrain . T oa tă trupa este în scenă. Steaua, d irectoru l, care stro­peşte de zo r soţia lu i, cu organ de cocoş în agon ie, şi cele douăspre­zece g irls , fete sim ple, adevăratu l succes.

O p rivesc pe aceea cu care v o r ­bisem , îna in te cu câteva clipe... Lum ina a d ispărut şi vese lia i s’a în t ip ă rit d in nou pe faţă. Râde, sburdă, cântă, dansează...

Jazzul, face un u ltim efoirt. în ­cordarea este la m axim um ... U lt i­mul acord , şi apoi cortina...

O fem ee, cu cearcăne în juru l o- ch ilo r, cu părul lins dat peste cap, nefardată, cu buze supte, a părăsit loja .

L u m in ile se sting din ce în ce...U n _bec, un bec stingher, tr im ite

o_ rază de lum ină, în sala în tuneca­tă. Ca o săgeată, desparte spaţiu l de în tu neric şi og lindeşte în raza sa prafu l.

Spectacolu l s’a sfârşit.... -Yg.

C o p i i i i n f i l mDe Emil Jannii¡

Chiar şi cele mai riscate mişcănimpresionează graţios şl sini când purtaţi un costum dei

Ju r m

K N TH L1 un a d o r , cel mai ne- n oroc it caz este acela, când trebue să joace îm preună cu

cop ii. T rebu e să te resem nezi din- nainte. O rice actor ştie : acum sunt cop ii pe scenă; acum tu ai deven it un e lem ent lip s it de im portanţă. C o p iii sau an im alele sunt concu-

uu m ers de minune şi nicit tori m aturi şi experimentali, m ’aş fi putut înţelege mai bi»

Ştiu că scenele în care ap lături de cop ii, sunt dominate aceştia, le aparţin exclusivi» poate fiin d că sunt în raajoi Mă bucură însă atitudinea i

Suntem siguri că v’am scuti! orice a egere vizitând rai

nostru oe articole de bai Doam nele si domnii nretetli poartă num ai costumul di;

]o r m-a fiecare maillot se oferi

bilet da intrare graMi li

Ş T R A N D U L KiSEi!

RO^ENBFRG & HER1 Londra-Paris-Colonil

Reprezentanţi generali şi« zare en-gros pentru Rotii Cehoslovacia, Ungaria, iu

lulius Aczet, Budapesta VII. Râkoczi-ul 32.

Depozitar General

SOLAV1CStrada Lipscani 3!

■ Ii Iulie 1930 R E A L I T A T E A 1 L U S T K A T A

Q D M O M ( A L “ A C N I E Z U M A

IN AMERICA Centrală lângă graniţa dintre Guatem ala şi Hondurasul britanic, s'au gă-

lit oarecari indicii despre ex isten ­ţi unei comori a lui M ontezum a.

Sus: Masca de aur a lu i Xipe, Zeitatea grâ ­u lu i la Azteci, care era purtată de preoţi la ce­remonii. M ijlo c şi jos: D ouă nepreţuite figu ­rine de jad. închipuind zeitatea vântului. Dr. sus: Cortez torturând pe Guatamoc. Dr.: Un templu aztec şi un or­

nament religios

regele aztec al Mexicului, în v in s de spanioli sub Cortez.

Se crede că s’ar afla în tr'un tem ­plu situat în mijlocul unor m laş­tini, lângă Tikal. Dr. Thomas Gaun marele explorator şi arheo-

: log englez, a pornit spre aceste re ! giuni, pentru descoperirea com orii. | Un căpitan anume Carm ichael, j dăruind viaţa unor ind igen i ră,s- I cuiaţi, primi dela aceştia drept mulţumire, două ciudate b iju ter ii, lucrate In vechia manieră m ayană

sau aztecă, în treb a ţi de unde le aveau, răspunseră că erau am u­lete pu rtate de p ă z ito r ii unui tem ­plu, unde cu câ teva secole îna inte, fusese ascunsă o com oară, de f r i ­ca span io lilo r .

In acest tem plu , — spuneau ei,— nu pot pătrunde acei c a r i nu cunosc că ile care duc la el p rin m laş tin ă .şi m a i e p ă z it de ad evă ­rate arm ate de insecte şi şerp i ve ­n inoşi. Se spune că cei doi in d ien i ar i i a ră ta t ch iar căp itanu lu i tcm-

p lu l, punându-1 să ju re că nu va m ai aduce pe c in eva în acele lp- curi şi n ic i el nu se v a m a i în to a r ­ce. C ăp itanu l C arm ichael, cât se pare, răm ase cred incios ju răm ân ­tu lu i său 25 de ani. A cu m v reo 10 ani, se re în toa rse şi se în vo i cu do i am erican i b oga ţi din G uate­m ala , care-1 fin an ţară . Făcu câte­v a ten ta tive de a găsi com oara, fă ră n ic i un rezu ltat, însă, şi în cele din u rm ă d ispăru cu d esăvâr­şire. Nu se ştie dacă a m u rit de

fr igu r i, m uşcat de vreu n şanpe, sau dacă n ’a fost p rins şi înch is de p ă z ito r ii tem plu lu i.

D ocum entele căp itanu lu i au ră ­m as fiu lu i său care le-a dat doc­toru lu i Gann, cu care e prieten .

E x isten ţa com orii pare aproape

R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 10 Iulie ÎMI

sigură. A su p ra p roven ien ţe i sale, p ă rer ile sunt îm pă rţite : U n ii cred că ar i i m a i curând o com oară m a- yană, a cărei descoperire ar f i m u lt m a i im portan tă pen tru a ilie - ologi, p rin lu m in a pe care a r a- runca-o asupra o r ig in e i c iv iliz a ţ ie i în A m erica . Se p retin de că lăco ­m ia şi ab ilita tea lu i Cartez ar fi fost p rea m ari, sp re a f i lăsat să-i scape o astfe l de com oară.

A lţ i i spun că ar f i com oara scu­fundată de span io li în vechhU lac astăzi secat, în L a Noche Triste, ad ică Noapte tristă.

C ortez şi căp itan ii săi, a jungând în M exic, sau Tenoch titlen , cum îl n um iau A ztec ii, fu ră găzdu iţi şi on oraţi de M ontezum a. im ed ia t se puseră în căutarea .bogăţiilor .şi a- jungând in fa ţa unei uşi ferecate, pă trunseră p rin perete. în a in tea lo r avu ră la un m om ent dat o în ­căpere p lin ă cu com ori in ca lcu la ­bile. Fuseseră p rop rie ta tea p ă r in ­te lu i lu i M ontezum a şi erau ca a tare sacre. A s ta nu-1 im presiona însă pe Cortez. Ş i le însuşi, adă- ugându-le la bogate le da ru ri cu care-1 încărcase M ontezum a.

F ă ră îndo ia lă , o m are parte din aceste b ogă ţii au ' eşit d in oraş în- na in tea N op ţii T riste . După cum scrie D iez, , unu l d in în so ţito r ii lu i Cortez, ar m a i f i răfrias totuş o cantitate enorm ă, în cetate.

Când Cortez îş i dădu seam a că trebu ia să părăsească M exicu l, scrie acesta, incărcă opt cai, cu bogă ţiile destinate rege lu i. In a- fa ră 'de aceasta, 80 de in d ien i fu ­ră încărca ţi cu atât cât puteau să ducă. Cortez spuse în cele din u r­m ă so ld a ţilo r :

„M a rto r i sunteţi că nu m ai po t face n im ic cu acest aur. M ai sunt încă 700.000 pesos aur şi cum nu poate f i pus în s iguranţă, îl dă­ruiesc acelu ia, care-1 va lu a ” .

In aceeaş zi, M ontezum a m uri şi sipre noapte Cortez dete ord in ue p lecare. M exicu l era s ituat în a- cele z ile în m ijlo cu l unui lac i- m ens nu tocm ai adânc. Oraşul era lega t de uscat p r in tr ’un cana l p re ­sărat în lu n gim e cu punţi, ce se puteau r id ica la nevoie, pentru apărare.

Forţe le lui Cortez constau din 1200 span io li şi m a i m ulte sute de a lia ţ i ind ien i. Cu r id ica rea p r im u ­

lu i pod în cepu lupta. A z te c ii râ n ­d u iţi în bărci, dea lungu l cana lu ­lui, d istruseră p od u rile ş i rep eziră un ad evă ra t iu reş de săgeţi şi p ie ­tre asupra sp an io lilo r cari fugiau .

Cortez prevăzu se aceasta şi lu a­se un pod portab il, dar după tre ­cerea tru pe lo r nu-1 m a i pu tu ră r i­d ica. L a al do ilea cana l scena fu Îngrozitoa re.

Cei din p rim e le rânduri, cari a- vuseseră tim pu l să-şi dea seana de situaţie, Innotară şi a junseră de cea la ltă parte uzi dar n evă tă ­m aţi. C ând însă tru pele ^înspăi­m ântate d in dără t ven iră în g oa ­nă, deru ta începu. Cei d in a in te fu ră îm D rânciţi in canal ciae p es­te grăm adă, u rm ă to r ii îm p in ş i de m u lţim ea d in ap o i nebună de g roază căzură peste tru pu rile n e ­însu fleţite , până ce cana lu l fu p lin .

Cai ş i că lăreţi, in fan terie span io­lă ş i au x ilia r i, oam en i g re i de p o ­va ra auru lu i, p rizon ieri, bagaje, cuşti de an im a le totu l fu în g t iiţ it de s in istra gură, în tim p ce de pe case şi d in bărc ile ce se îngrăm ă- diau, st)urau p ie tre şi săgeţi. Ju­m ătate din span io li şi nouă zec im i din a lia ţ ii ind ien i, fu ră n im ic iţ i în tim pu l acestei re tra g e r i de pe lac. B ogă ţiile destinate rege lu i, se p ie r ­du ră în lac. dea lungu l canalu lu i.

Când sp an io lii reven iră , câteva săp tăm ân i m a i tâ rz iu şi d is tru seră T en och iltan u l sau M exicu l, li se făcu ră denunţuri că aztec ii ar fi scos cea m ai m are parte d in .bogă­ţ ii ş i le-ar fi. ascuns. C ău tările lu i Cortez fu ră însă zadarn ice.

C ineva trebu ia să le f i lu at şi nu puteau fi decât p r in ţii şi fru n ­taş ii azteci.

Sute de in d igen i fu ră to rtu ra ţi şi om orâţi.

S o lda ţii începură să se p lângă că fuseseră înşelaţi, revo lta am e­ninţa...

Dacă ştia cineva unde fusese as­cunsă com oara, acesta era G uata­moc, nepotu l şi succesoru l lu i M on ­tezum a. A tâ t Guatam oc cât şi m i­n iş tr ii săi fu ră în t in ş i pe pa tu ri de to rtu ră şi li se arse tă lp ile p i­c ioa re lo r cu fia re înroşite.

M ai târziu Guatam oc fu om orât de spanio li, fă ră să f i d estă inu it însă secretu l com orii, dacă în tr ’a- d evă r a existat.

Nu e im pos ib il că această co­

m oară să f i fost dusă în sud, spre lacu rile G u atem ale i şi a le H on du ­rasu lu i englez. D istan ţa nu iuca m are ro l la acest p op or dotat cu m u ltă fo rţă f iz ică şi care şuuse să-şi clădească m inun ate drum uri.

A m e r ic a centrală .mai ascunde în sânul său m u lte com ori în a- fa ră de acea a lu i M on tezum a şi se pare că exped iţia d -ru lu i Gann va f i încununată de succes. T o t el a

descoperit, acum câţiva nele oraşulu i Mayan „lubaai în Hondurasul britanic.

V a loa rea comorilor descof până acum, în acest ţinut, se ii d ică la 5.000.000 dolari. Parte i: ele se a flă la muzeul Peabodyj A m erica .

M ex ico îşi reclamă mereu aur N im ic nu indică însă, că-lvan recăpăta.

OUT LE CHARME D’UNE NUIT D’ÉTÉ

--------- LUBINPA [ t l S

Atenţiunela apă•«(

Evitaţi spălatul prea des parului vostru cu sau fdrăslpn întru cât aceasta usucă rădăcini parului şi înlesnesţe formam mătreţei care cauzează caderti parului.

P E T R O L - u l HAHN, intJ buinţat zilnic în cantitate mia menţine capul într'o stare * curăţenie perfectă, ¡1 cura«* praf şi înlătură secreţiile *ati mătoare fără să usuce rădăcina pârului, fortificând-o şi ferind, de orice infecţie.

PETRO L-u l HAHN faceptt mătăsos ce convine coafurii Prescris de către corpul medical

D E VÂNZARE LA ; Farmacii, Droguerii, Parfumai,

Saloane de Coafat.

PetroleH ahoneinflam abil, miros plicul, degajat de orice substanta grasa străină.

K VEW TR i/ Q ,

/a a r c a m o n d i a l aULTIMELE C R E A U U M l ARTISTICE 51 SERVIC II MODERNE

10 Iulie 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 27

c h u y a k a t o l

I N S E C T I C I D E IN P R A F U R I .»£ )CTÍl A T Q L " CONTRA MUŞTELOR.TÂNTARILORrETC. r * 4 MV A A TO F "fKVEHTFFJAPONEZE O W G m M ^ .vSL, l W i-

P R E P A R A T DE:

AZUMIâCo. LTD.O S A K A « J A P O N I A !

Jocurile „Realităţii Ilustrate“Joc de cuvinte încrucişate

(10 puncte )

condu cătoru l lo r , patruped^ şi el, a fost destul ca să le atragă şi pe ce le la lte , şi anum e:

Ara fost acuzat — m i-a fost dat s’o văd — de... p lag ia t!

— D in respect pentru această pagină, vo iu lăsa ca sâm burele a- cestei abera ţii să răm ână io t sub anvelopa... c o jilo r sale. — .A bon entendeur!

Im ed ia t a urm at un nou con ­curs, care a con ţinu t numai p rob lem e de cuvirtfe încrucişate, alcătu ite pe în ţelesu l tuturor. De data aceasta succesul a l'ost cu mult m ai m are, p r in câştigarea u- nui în d o it num ăr de p a rtic ipan ţi şi a d m ira to r i!

Pen tru p rim a dată, la acest con^ curs, au fost prezen tate sem n ifica ­ţ iile sub fo rm ă de în trebări, în afară de alte cuvin te, în legătură cu an im alu l a căru i figură, serv ise pentru com punerea p rob lem ei.

F orm a uşoară sub care erau a l­cătuite, ev ita rea n u m ir ilo r p ro ­p r ii şi a rad ica le lo r greoa ie, fă ­cea ca solu ţionarea lo r să f ie o adevărată d istracţie şi un antrena­m ent p rom iţă tor.

Dăm, ca sim plă cu riozita te , un fragm en t d in p ro b ii" f V-:' a a- cestui concurs, în titu lată „Ş a rp e ­le N a ja “ ,

Deslegările se primesc până Ia 10 August 1930. Fiecare joc acordă deslegătorilor un num ăr oarecare de puncte. Cel care obţine numărul cel mai mare de puncte prin des- legarea celui mai mare num ăr de jocuri din numerile 179, ISO 18t. 18.2 şi 183, va prim i un prem iu de 1000 lei. Prem iul al doilea 500 lei. Prem iul al treilea 300 lei. U rm ăto­rii şapte deslecători primesc câte un voi «im. Premiile se vor distribui la 20 August

E D É N B L E S T E M V I P E R A

0 1 A R T A A M A G I T * D U M N E Z E E S C

M A R N A I B A D O R M AC A N V E R S N E A ACS T R Ă L U C I T O R I

A R I T N A M E T R E M U F E R I C I T

A L A T E A

Iată câteva d in sem n ifica ţ iile m ai im portan te :

O R IZ O N T A L : 1) A ltă num ire dată locu lu i d in care a fost iz ­gon it Adam . 2 ) U rg ie d iv in ă ce s’a abătut asupra om en ir ii, după săvârşirea p rim u lu i păcat. 3 ) Şar­pe extrem de ven in os care trăeşte şi pe la noi. 4) Cum a fost E va când a con sim ţit să asculte de şarpe? 5 ) De ce natură a fost blestem ul abătut asupra om en ire i?6) Ce fac ş e rp ii după ce au în ­gh iţit o cantitate m are de hrană?7) Cum sunt ş e rp ii la lum ina soarelu i, —? V E R T IC A L : 8 ) Fem ee a cărei greşeală o ispăşeşte în ­treaga om en ire . 9 ) Cum este pă­catu l o r ig in a l? 10) Ce lasă şarpele în urm a lu i când m erge? 11) Cum este sângele rep tile lo r , etc....

(V a u rm a)

R E D A C Ţ IA ŞI A D M IN IS T R A Ţ IA Bucureşti, str. Const. M iile 7, Etg. II

T E LE F O N 306/67

Director redacţional:NIG. C O N S T A N T IN

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I Pe un an Lei 350Pe şase lu n i...................... . ,1 8 1Pe trei l u n i .............................. . 95Pentru străinătate . . . „ ( I I

Cuvintele încrucişate autohtonede N . GH. P o p escu -R .-V â lcea

S'A SIMŢIT nevoia unei popu ­larizări, în sânul m asselor, a acestor forme mai uşoare

de cuvinte încrucişate, lucru ce nu se putea re'aliza decât p rin intermediul unui ziar de m are tiraj.

: S’a încercat deci răspândirea a- cestor jocuri intelectuale, cu a- jutorul celui mai mare cotid ian , ziarul „Dimineaţa” , după ce m ai târziu încercarea fusc\se făcută— n’aş putea preciza m otive le — de un alt ziar care, pare-se, nu s'a împăcat nici până acum cu tcchnica lor.

Primul concurs n’a conţinut decât o singură problem ă de cu­vinte încrucişate, propriu-zisă, restul fiind mai mult o p regătire pentru începători.

Originalitatea acestui concurs

— în titu lat „C aste lu l fe rm e ca t” — a constat in găsirea unei m od a li­tăţi foarte ingen ioase şi p lin e do sim ţ p eda gog ic — în ceeace prir veşte p ropunerea p rob lem e lo r , a- ceea de a f i în lănţu ite în tr ’un m od m ai V erosim il, pe f iru l unei nuvele destul de a tractive .

D eşi concursu l era „p op u la r ', totuş am găsit cu ca le să nu in te r ­calez decât 3 ( t r e i ) p rob lem e por pulare, cunoscute de toată lumea, adaptându-le în tr ’un m od atât de ingen ios, încât nu puteau fi recu ­noscute de m are le pub lic , decât după deslegare.

E i b ine, in terca la rea acestor 3 ( t r e i ) p rob lem e, popu larizate de o r ice alm anah sau caleridar d in lume, a constitu it tocm ai o lacună, un fe l de groapă adâncă, în care, dacă a căzut o oa ie, sau

ORIZONTAL: 1) General teban. 9) Pasăre comestibilă. 10) O peră de Bellini. 11) La o r ice uşă. 12) Ceva care se capătă în o r ice luptă. 13) încuietoare. 15) Se poa­te spune despre neamul ţigănesc. 18) Expeditiv ( f ig . ) . 18) Lovesc . 2(1) Peninsulă. 22) Pronum e. 23) Monedă. 25) Tulpină. 27) A d m ir toarte mult. 28) B ărb ieriţi. 29) Odă sacră. 30) Mod. 31) Persista. 33) Veche monedă greacă. 36) P a ­siv (fig). 38) Să d ispară! 39) Se mistuia. 41) Aliment (a r t . ) 43) Râu in România. 40) Mată. 4b/ Hezistent. 50) Nor (M o ld .) o l ) Felie de slănină cu c jr e se în- graşe carnea de iepure. 52) Oraş in Italia. 53) Meşteşugar. 54) R e ­dobândirea drepturilor p ierdute.

V E R T IC A L : 1) T e ren în faţa unui ed ific iu . 2 ) H o ţ de m are. 3 ) O ftică (p o p .) 4 ) A n im a l în că ­păţânat. 5) M ulţim e multă. 6) M ă­sură. 7 ) G enerator de scântei. 8) A rg in ta r i. 14) Munte în Palestina. 15) Pu ţin . 17) L a arcuş. 19) Peste ape, 20) Mare. 21 ) S tră lucire ( f ig . )22) în co vo ia t. 24) C el m ai lung flu ­viu al F ran ţe i. 26) P lân geri scrise. 31) De ce are n evo ie un deslegă- tor? 32) Sacrat. 34) Măsură de capacitate. 35) M itice . 37) V eche cqtate. 38) Castelul fam i|iei R e ­gale. 40) Consistent. 42) Partea unui cântec dună stro fă şi an ti­stro fă (p l . ) 43) Cărturar. 44) Con­sumat ( f ig . ) 45) V eche m onedă. 47) Vânt. 49) M obilă . 53) D iv iz i une de tim p.

(Vezi articolul din pag. 3-4-5)A te lie re le „Adeverul’