Date post: | 09-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | dan-triboi |
View: | 67 times |
Download: | 1 times |
Universitatea Tehnică a Moldovei
ÎNREGISTRAREA OBIECTELOR DE
INFRASTRUCTURĂ INGINEREASCĂ DIN
REPUBLICA MOLDOVA
Student: Triboi Dan
Conducător: Dr. Conf. Univ. Chiriac Vasile
Chişinău – 2012
Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii
Catedra Geodezie, Cadastru şi Geotehnică
Admis la susţinere
Şef de catedră:
conf. univ.dr. Livia Nistor-Lopatenco
___________________________________
„__”___________________________ 2012
ÎNREGISTRAREA OBIECTELOR DE INFRASTRUCTURĂ
INGINEREASCĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Proiect de licenţă
Student: Triboi Dan ( __________)
Conducător: Chiriac Vasile _ ( __________)
Consultanţi: Durbailo Ana____ ( __________)
Unciulenco Svetlana ( ________)
_______________( __________)
Recenzent: _______________( __________)
Chişinău – 2012
Universitatea Tehnică a MoldoveiFacultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii
Catedra Geodezie, Cadastru şi GeotehnicăSpecialitatea Geodezie, Topografie și Cadastru
Aprobconf.univ. dr. Livia Nistor-Lopatenco,
șef catedră ________________________________
„__”______________________2012
CAIET DE SARCINI
pentru proiectul de licenţă al studentului
Triboi Dan
1. Tema proiectului de licenţă Înregistrarea obiectelor de infrastructură
inginerească în Republica Moldova
confirmată prin ordinul nr. 4 de la „ 30 ” noiembrie 2011
2. Termenul limită de prezentare a proiectului _______________________
3. Date iniţiale pentru elaborarea proiectului
4. Conţinutul memoriului explicativ
1 Situația actuală privind înregistrara obiectelor de infrastructură inginerească în
Republica Moldova
2. Analiza metodelor de înregistrare a obiectelor de indrastructură inginerească
3. Perfectarea registrului obiectelor de infrastructură inginerească
4. Argumenatarea / analiza economică
5. Securitatea activității vitale
5. Conţinutul părţii grafice a proiectului
Anexe_____________________________________
6. Lista consultanţilor
Consultant Capitol
Confirmarea realizării activităţii
Semnăturaconsultantului
(data)
Semnăturastudentului
(data)
Chiriac Vasile Chiriac Vasile Chiriac Vasile Durbailo Ana
Unciulenco Svetlana
7. Data înmânării caietului de sarcini ___________________
Conducător ______________________________________________
semnătura
Sarcina a fost luată pentru a fi executatăde către studentul __________________________________________
semnătura, data
PLAN CALENDARISTIC
Nr.crt.Denumirea etapelor de
proiectare
Termenul derealizare a etapelor
Nota
1. 31.03.2012 2. 18.04.2012 3. 14.06.2012 4. 16.06.2012
Student Triboi Dan_______
Conducător de proiect Chiriac Vasile_______
Declaraţia studentului
Semnătura autorului,____________________
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEIFACULTATEA _________________________________________CATEDRA _____________________________________________
AVIZla proiectul de licenţă
Tema ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Studentul(a) ___________________________ gr. _________________________________1. Actualitatea temei ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________2. Caracteristica tezei de licenţă ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________3. Analiza prototipului___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________4. Estimarea rezultatelor obţinute ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________5. Corectitudinea materialului expus ______________________________________________________________________________________________________________________6. Calitatea materialului grafic ___________________________________________________________________________________________________________________________7. Valoarea practică a tezei _____________________________________________________________________________________________________________________________8. Observaţii şi recomandări ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________9. Caracteristica studentului şi titlul conferit ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Conducătorultezei de licenţă______________________________________________________________ (funcţia, titlul ştiinţific), (semnătura, data), (numele, prenumele)
REZUMAT
Prezenta lucrare studiază problema înregistrării obiectelor de infrastructură inginerească din
Republica Moldova.
În teza de licență cu tema “ Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginerească “, s-au propus
pașii necesari pentru a înregistra obiectele de infrastructură inginerească și să se arate beneficiile
obținute în urma acestei înregistrări.
Teza de licență cuprinde 5 capitole, 26 de figuri, 6 tabele și peste 24 de surse bibliografice
încadrate în 86 de pagini, care reflectă clar procesul de înregistrare a obiectelor de infrastructură
inginerească și necesitatea de elaborarea a lui.
În primul capitol se relată importanța obiectelor de infrastructură inginerească și necesitatea de
înregistrarea a lor, care este acută pentru teritoriul țării noastre. Apoi pentru a se realiza acest lucru se
dau ca exemplu sistemele de înregistrare și obținere a informației despre obiectele de infrastructura
inginerească din Slovenia și China, unde aceste sisteme sunt relativ noi implementate și care au
succese mari î procesul de execuție a lucrărilor topo-geodezice. Avînd în vedere că rețelele sunt
înregistrate și sunt cunoscute toate datele tehnice, coordonatele și proprietarii lor, lucrările de
construcție, recoonstrucție și reparație se fac într-un timp scurt cu cheltuieli minime. Totodată se
minimizează cazurile de accidente.
În al 2-lea capitol sunt prezentate la mod general 3 obiecte de tip ingineresc – conductele de apă,
canalizație și cablurile electrice. Unde succint sunt descrise, incluzîndu-se date despre ele, situația
actuală de înregistrare a lor în Republica Moldova, și niște idei despre cum ar trebui de colectat
datele tehnice și juridice pentru înregistrarea/reînregistrare și actualizarea lor într-un registru/registru
electronic.
Capitolul 3 cuprinde un studiu de caz asupra unei rețele electrice, privind etapele necesare de
înregistrare a ei. Totuși, deoarece în Republica Moldova încă nu se practică înregistrarea drepturilor
de proprietatea asupra rețelelor edilitare, aici nu este prezent acest sub-punct, însă sunt prezente toate
etapele necesare de înregistrare a cablurilor electrice, începînd cu avizele de racordare a rețelei,
necesare obținerii autorizației de construcție și terminînd cu ridicarea planimetric-nivelitică necesară
pentru amenajarea teritoriului.
Capitolul 4 cuprinde partea economică a înregistrării obiectelor de infrastructură inginerească,
aici arătîndu-se procesul de formare a prețului în urma măsurărilor topo-geodezice, acțiunilor de
reactualizare a planurilor topografice și a procesul de înregistrare.
Capitolul 5 cuprinde protecția Activității vitale în procesul de executare a lucrărilor topo-
geodezice. Aici sunt cuprinse normele de protecție a muncitorilor, condițiile de lucru optime,
precum și drepturile, obligațiunile angajatului, angajatorului, pentru a coordona cu ambele părți în
desfățurarea unor lucrări cît mai eficiente.
Tema prezentată în această lucrare este actuală și necesită o atenție deosebită din partea organelor
administrativ-legislative locale, deoarece ea reprezintă un factor cheie în dezvoltarea pe termen lung
a Republicii Moldova.
ABSTRACT
Present thesis develops engineering infrastructure objects registration problem in Republic of
Moldova.
The license Thesis “Registration of engineering infrastructure objects”, were proposed steps to
record items of engineering infrastructure and show the benefits derivied from such registration.
The license Thesis includes 5 chapters, 26 figures, 6 tables, and over 24 bibliograpphic sources
framed in 86 pages, clearly reflecting the registration of engineering infrastructure objects and the
need to develop it.
The first chapter telling us about the importance of engineering infrastructure objects, and the
need to record them, which is acute in our country. And to do this are given as an example of
recording systems and obtaining information about objects of engineering infrastructure in Slovenia
and China, where these systems are relatively new and have implemented, and have a lot of success
in the topo-geodetical works execution, because in the network are knowed all the technical data ,
coordinates and their owners. So construction, reconstruction and repairs are done in a short time
with minimal costs and virtually eliminate the chance of any accident.
The second chapter provides the general data about 3 engineering objects – water pipes, sewage
and electrical cables. Where are briefly described, including the data about them , recording their
current situation in Moldova, and some ideas about how we should collect technical data and legal
registration/reregistration and updating a electronical register.
The third chapter contains a case study on a electrical grid and talking about the steps needed to
register her. However, as in Moldova is not yet practical rights of ownership on urban networks.
Here isn’t present this sub-point, but are described all necessary steps for registration of electrical
cables, since option of technical requirements for network conection, required to obtain
authorization of construction and ending with planimteric measurements necessary for planning.
The fourth chapter contains the recor of economic engineering of infrastructure objects, here
showing the price formation process from topo-geodetic measurements, the update action plans and
topographic process.
The fifth chapter contains protection of vital activity in the topo-geodetic works. This includes
rules protecticting workers, optimal working conditions and rights, employee /employer obligations,
to coordinate with both sides for more effective deployment works.
This license theme is current and requiresspecial attention from the local legislative and
administrative authorities, because it’s a factor key in long-term development of Republic of
Moldova.
CuprinsINTRODUCERE..................................................................................................................................10
1. Situația actuală privind obiectele de infrastructură inginerească în Republica
Molodova..................................................................................................................................12
1.1 Generalități..........................................................................................................................12
1.2 Obiectele de infrastructură inginerească și scopurile înregistrării lor.................................13
1.3 Evoluția sistemelor cadastrale.............................................................................................14
1.4 Pămîntul ca resursă rară și Cadastrul ca instrument de planificare.....................................16
1.5 Infrastructura inginerească în RM și din alte state..............................................................18
1.6 Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginearească din Slovenia.................................18
1.6.1 Metodologia de înregistrație a infrastructurii publice..............................................22
1.6.2 Metodologia de accesare a informației din Cadastrul Consolidat al Infrastructurii
Publice.....................................................................................................................23
1.7 Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginerească în China.........................................28
1.7.1 Informațiile necesare pentru excavare.....................................................................28
1.7.2 Procesul de înregistrare și informația înregistrată...................................................30
1.7.3 Sistemele informaționale utilizate în China..............................................................31
1.8 Tendințe și planuri de viitor................................................................................................33
2. Analiza metodelor de înregistrare a obiectelor de infrastructură inginerească....................34
2.1 Metodologia de înregistrare a conductelor de apă...............................................................34
2.1.1 Rețelele de apă din Republica Moldova...................................................................37
2.2 Înregistrarea conductelor de canalizație..............................................................................40
2.2.1 Principiul sistemului de canalizare sub presiune......................................................41
2.2.2 Sistemele de canalizație............................................................................................43
2.3 Metodologia înregistrării cablurilor......................................................................................46
3. Perfectarea registrului obiectelor de infrastructură inginerească.......................................48
3.1 Avizul de racordare...............................................................................................................48
3.2 Condițiile tehnice necesare racordării rețelei electrice.........................................................50
3.3 Executarea ridicării topografice și elaborarea proiectului de construcție a traseului..............54
3.4 Ridicarea de control asupra cablului electric de tensiune joasă...........................................57
4. Argumentarea/analiza economică...........................................................................................61
5. Securitatea activității vitale......................................................................................................65
5.1 Securitatea sănătății în muncă..............................................................................................65
5.2 Analiza condițiilor de muncă................................................................................................66
5.3 Măsuri privind sanităria industrială......................................................................................68
5.4 Măsuri privind tehnica securității..........................................................................................70
5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor..................................................................................73
5.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant................................................................................75
5.7 Calcul ingineresc privind Securitatea activității vitale...........................................................76
CONCLUZII.................................................................................................................................79
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................80
INTRODUCERE
După proclamarea independenţei, Republica Moldova a cunoscut un şir de schimbări
benefice: deschiderea ţării către exterior, democratizarea vieţii obşteşti, reforma proprietăţii şi
apariţia sectorului privat, reforma funciară, liberalizarea comerţului, libertatea cultelor religioase,
mass-media etc. Însă aceste schimbări au fost însoţite și de consecinţe negative în sectorul social:
extinderea sărăciei şi aprofundarea decalajului dintre diferite pături sociale, creşterea şomajului şi
migrarea forţei de muncă peste hotare, degradarea infrastructurii sociale, stagnarea ecosistemelor.
Majoritatea acestor probleme poartă o expresie teritorială pronunţată, pentru că anume în
acest teritoriu – raioane şi oraşe – interacţionează reciproc populaţia, agenţii economici,
infrastructura şi mediul înconjurător.Procesul perioadei de tranziţie, inclusiv în aspect teritorial, a
decurs în mare parte spontan, fapt ce a condus la formarea unor disproporţii în dezvoltarea
regională a ţării:
decalajul între activitatea economică în Municipiul Chişinău şi stagnarea în mare parte a
restului Moldovei;
prezenţa unor zone agrar-industriale dezastruoase în lunca Prutului, zona Codrilor şi sudul
ţării.
Reeșind din aceste condiții guvernul Republicii Moldova în perioada 2004-2006 a elaborat
o strategie de Creștere Economică și de Combatere a Săraciei, una din prioritățile principale ale
acestei strategii fiind - „dezvoltarea regională, îmbunătăţirea condiţiilor pentru creşterea stabilă pe
întreg teritoriul ţării”. Astfel au inceput a fi formate mecanismele necesare, baza instutițională și
legislativă, pentru dezvoltarea regională și a autorităților publice locale.
Toate aceste reforme trebuie să se conformeze cu cadrul legislativ și cu sistemul
administrativ de stat din Republica Moldova și totodată să se orienteze spre standartele Uniunii
Europene privind asigurarea unei dezvoltari urbane de durată, deoarece UE are o mai mare
experiență în acest domeniu și poate oferi sisteme optime de rezolvare a problemelor existente în
RM, mai ales în sistemul imobiliar.
UTM 584.2 016 ME Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Elaborat
Înregistrarea Obiectelor de Infrastructură Inginerească din
Republica Moldova
Litera Coala Coli
Conducător Chiriac V. 10 85Consultant
UTM FCGCGTC – 0816
Contr. norm.
Aprobat
Conform practicii generale aplicate în ţările UE, o astfel de reglementare se aplică atât
pentru planificarea spaţială, cât şi pentru diverse compartimente ale vieţii oraşelor – construcţia şi
exploatarea spaţiului locativ şi a infrastructurii, mediul ambiant, turism, politica comercială
(reglementarea comerţului), organizarea timpului liber, etc.
Scopul lucrării: examinarea și analiza problemei ce ține de înregistrarea obiectelor de
infrastructura inginerească (OII) și necesitatea acută de rezolvare a ei în comunitatea de
dezvoltare continuă a RM.
Obiectivele lucrării:
studiul cadrului legislativ si normativ in cadrul procesului de inregistrare a OII.
Descrierea situației actuale a inregistrarii OII in RM.
Metodologia de înregistrare a OII.
Compararea metodologiei propuse de înregistrarea a OII cu metodologia generală
din UE.
Descrierea detailată a unei înregistrări a unui OII.
studiul asupra organizării economice și a randamentului de execuție a lucrărilor în
urma înregistrărilor a OII.
Securitatea în procesul de înregistrare a OII.
Proiectul constă din 5 capitole, desene cu exemple, metode de executare a unei lucrări:
În primul capitol se face o analiză generală a situației obiectelor de infrastructură
inginearească , starea lor și felul în care autoritațile locale se preocupa de ele . Se face o
comparație între rețelele inginerești din statele Europene și Republica Moldova.
Al doilea capitol conține descrierea fiecarei rețele în parte, scopul ei și pe scurt se va oferi
un model de înregistrare a ei precum și folosul obținut în urma acestui fapt.
Al treilea capitol va descrie amănuntit, procedeul complex de executare a înregistrarii a
unui obiect de infrastructură inginerească.
Capitolul 4 ca conține partea economica a OII, adică folosul adus de ele după înregistrarea
lor, precum și costul efectuarii lucrarilor precum și cum se obține prețul in procesul de
înregistrare.
Capitolul 5 va fi dedicat normelor de securitate ce trebuie de respectat in procesul
executării lucrărilor de înregistrare.
UTM 584.2 026 MECoala
11Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
1. NOȚIUNI GENEREALE PRIVIND ÎNREGISTRAREA OBIECTELOR
DE INFRASTRUCTURĂ INGINREASCĂ (OII)
1.1. Generalităţi
Evoluția și tendințele socio-economice din ultimii ani în Republica Moldova, caracterizate
de perioada de tranziție de la un sistem complect centralizat la un sistem caracterizat de o
concurență liberă și o economie de piață au pus în evidență necesitatea implementarii reformelor
în diferite sectoare ale economiei (agricultura, comert, industrie, servicii, transport, turism). Unul
din sectoarele vitale, dar în care dăinuie și in prezent un vid al unui sistem ineficient, invechit
și care complect nu corespunde normelor și prezentelor cereri pe piață, este sectorul ce ține de
obiectele de infrastructură inginerească. În prezent sunt legi ce stipulează acest moment, însa nu
există un Registru în care sunt înregistrate și monitorizate datele ce țin de OII.
În prezenta lucrare va fi aplicat un studiu complect ce ține de OII, despre necesitatea,
actualitatea și beneficiile obținute în urma implementarii și dezvoltarii lui la o scară largă și
comformarea cu normele din UE și a celor Internaționale.
Clasificarea construcțiilor :
Clasificarea funcțională : este cea mai uzuală, se referă la destinația de bază a
construcțiilor și le grupează in două mari categorii : clădirile, construcțiile inginerești.
Clădirile
Clădirile , în funcţie de destinaţia lor sunt grupate curent în următoarele mari categorii :
- clădiri civile sunt destinate să îndeplinească o gamă foarte largă de funcțiuni cum sunt :
de locuit, social-culturale, invățămînt, cultură, sport, administrative,comerciale etc.
- clădiri industriale sunt destinate sa adapostească și să servească o gamă largă de procese
industriale;
- clădiri agrozootehnice, care cuprind pe cele destinate producției și depozitării produselor
agricole, viticole, legumicole, zootehnice, avicole etc, inclusive cele destinate pentru adăpostirea
și întreținerea utilajelor folosite în ramura agrozootehnică.
Construcțiile inginerești
Construcțiile inginerești grupează toate celelalte categorii care nu au caracteristicile
clădirilor cum ar fi :
UTM 584.2 026 MECoala
12Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
- construcții pentru rețele de alimentări cu apă și canalizări, rețele de conducte de transport
pentru petrol, gaze naturale, termoficare;
- construcții și amenăjari hidrotehnice și hidroenergetice ;
- linii pentru transportul energiei electrice ;
- turle de foraj si extracție în exploatările petroliere și gaze naturale ;
- turnuri de televiziune și piloni pentru radio si telecomunicații ;
- lucrări de drumuri, căi ferate, transport aerian și construcții eferente acestora ;
- construcții pentru transportul naval : porturi, cheiuri, dane ;
- construcții industriale speciale ( turnuri de racire, rezervoare, buncare, silozuri, coșuri de
fum, castele de apă etc.)
În alcătuirea clădirilor (construcțiilor) se disting următoarele două parți principale:
infrastructura si suprastructura.
1.2 Obiectele de infrastructură inginerească și scopurile înregistrării lor.
Obiectele de infrastructură inginerească sunt obiectele ce sunt necesare pentru transportul
a diferitor tipuri de obiecte (mașini, trenuri, electricitate, apa, comunicații). Carateristicile
principale ale lor sunt beneficiile aduse populației, forma lor liniară și faptul ca ele pot interesecta
limitele parcelelor. Din punct de vedere cadastral este important de înregistrat drepturile de
proprietate asupra OII și de înregistrat restricțiile publice asupra utilizării lor, nu doar pentru a
proteja reala valoare a lor pentru proprietar, dar deasemenea de a indica – cine este responsabil de
aceste obiecte (ex.- in caz de accidente). În completare – indicarea drepturilor asupra OII are ca
scop protejarea construcțiilor împotriva accidentelor specificînd condițiile de exploatare necesare.
Deasemenea înregistrarea OII sunt necesare pentru primirea informației precise despre localizarea
tunelurilor, cablurilor, canalurilor și a conductelor, depistarea factorilor de risc față de
calamitățile naturale.
Toate acestea în ansamblu pot fi folosite cu ușurință pentru a completa registrul cadastral,
deci vor putea participa în circuitul economic.
Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginerească cuprinde un șir larg de elemente ce
sunt necesare pentru baza de execuție a lucrărilor.
Problemele de bază a înregistrării OII în RM sunt:
Lipsa unei baze de date în care să se înscrie și să se actualizeze toate obiectele de
infrastructură inginerească.
UTM 584.2 026 MECoala
13Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Lipsa unei legislatii complete și a normelor necesare pentru efecutarea înregistrării
conform condițiilor actuale a obiectelor de infrastructură inginerească.
Lipsa de calificare a cadrelor ce ocupă posturi cheie în acestă structură.
Lipsa de mijloace financiare, care ar putea duce la dezvoltarea sectorului dat.
Prezența în Republica Moldova a factorului de corupție, ce îngreunează substanțial
executarea lucrărilor de construcție.
În condițiile prezente de dezvoltare tehnico-științifice nu este posibil în cazul nostru de a
realiza un sistem cadastral complex, fără înregistrarea și actualizarea permanenta a OII și a stării
lor.
Deoarece Republica Moldova tinde să se conforme standartelor europene, ea trebuie să-și
dezvolte un sistem cadastral modern și apt pentru a satisface cerințele actuale. Acest lucru este
necesar pentru ținerea evidenței asupra tuturor elementelor de construcție de pe un anumit
teritoriu.
În prezent în Republica Moldova lipsește o baza de date centrală, în care sa se efectueze
înregistrarea datelor despre obiectele de infrastructură inginerească și cu atît mai puțin o
actualizare a acestor date. Această bază de date trebuie să conțină date ample despre OII,
cuprinzînd amplasarea, datele tehnice, destinația și drepturile de proprietate asupra OII.
Din punct de vedere legislativ există legi ce stipulează existența unui așa zis registru
cadastral în care se înregistrează OII, doar că în realitate așa ceva nu se execută. Deasemenea
datorită incompetenței multor funcționari nu se respectă normele de îndeplinire a multor lucrări și
astfel se ingreunează încă mai tare modernizarea RM în sectorul dat.
Pentru a rezolva problema data, este necesar în primul rind susținerea de către stat din
punct de vedere material și ajutor la pregătirea specialiștilor calificați în acest domeniu. În al
doilea rînd este foarte important luarea măsurilor de limitare a corupției în sistemul administrativ
și juridic. Toate aceste măsuri vor influența pozitiv la crearea destul de rapidă a unui sistem bine
pus la punct, care totodata va putea presta servicii de calitate.
1.3 Evoluția Sistemelor Cadastrale:
În etapele timpurii ale dezvoltării umane, pămintul a fost indisputabil obiectul primar al
bogăției și al puterii. În acest context dreptul de proprietate era folosit în stare primară pentru
impozitare fiscală. Una dintre datările cele mai timpurii despre existența Cadastrului a fost fixată
în Registrul Regesc din Egiptul Antic ce datează din anul 3000 î.e.n.
UTM 584.2 026 MECoala
14Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
În evul mediu sistemul cadastral era controlat de către structurile instutiționale și juridice,
care se conformau cu interesele suveranului sau a feudalilor. În care suveranul era proprietar al
tuturor pămînturilor și el acorda drepturi de folosință feudalilor, care la rîndul lor prestau
suveranului servicii militare.
Bazele cadastrului European modern au fost puse de către Napolean Bonaparte în anul
1807, cînd a ordonat crearea hărților și ducerea evidenței cadastrale în Franța, aranjate pe numere
cadastrale, suprafață, destinația și valoarea terenuriloe după proprietar.
Bazele evidenței și a impozitării fiscale, continuă a fi și bazele evidenței cadastrale de pînă
la Revoluția Industrială cît și dupa ea:
Fazele principale ale dezvoltarii relatiilor Societate-Imobil
Fiscal, Juridic Transferuri de teren PlanificareScopuri Multiple
Evolutia Aplicatiilor pentru Cadastru
Pina la 1700,Revolutia in Agricultura,apoi
feudalismul
Pamint=Bogatie
Anii 1700-1939,Revolutia Industriala si Pietele
Imobiliare
Pamint=Comoditate,precum si Bogatie
Anii dupa cel de-al 2-lea RaboiMondial si Reconstructia dupa
Razboi
Pamint=Resursa rara, precum siComoditate, Bogatie
Incepind cu 1980'
Revolutia informationaleDezvoltarea de durata
Pamint=resursa comunitara rara,precum si Comoditate, Bogatie
Figura 1
Revoluția Industrială a fost semnalată de către schimbarile în agricultură, precum și de
invențiile tehnice. Creșterea de capital a uzurpat poziția pămîntului de sursă principală de bogație.
Aceasta la rîndul său a creat o nouă funcție cadastrului, care deacu joacă un rol de instrument în
creșterea și dezvoltarea pieții imobiliare și a transferurilor de teren.
Drepturile de proprietate se transformă în baza principală necesară pentru dezvoltarea
pieții imobiliare. Evidența cadastrală incluzînd drepturile de proprietate, servește ca o dovadă de
proprietate, care la rîndul său stabilește nivelul de încredere necesar pentru vînzarea-cumpărarea
terenurilor.
UTM 584.2 026 MECoala
15Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Pe scurt cadastrul era necesar pentru tranzacțiile cu imobile, precum și pentru calcularea
impozitelor asupra terenurilor și înregistrarea a drepturilor de proprietate.
1.4 Pămîntul ca resursă rară și Cadastrul ca instrument de planificare
În perioada de după reconstrucția după cel de-al 2-lea Război Mondial, care a servit
ulterior ca un boom în creșterea populației, s-a observat necesitatea pentru o mai bună planificare
spațială în special a spațiilor urbane. Pentru a împlementa toate acestea a fost neceesară o reforma
în ce privește legislația, sistemei birocratice, imobile, precum și o redistribuire a drepturilor de
proprietate în 3 dimensiuni.
Creșterea orașelor-satelit care au o densitate a populației mare și care exercita o presiune
crescîndă asupra infrastructurii, de către numărul mare de populație urbană, fiind necesară o mai
bună planificare urbană. Reglementarea folosirii terenurilor a ajutat în furnizarea de facilitați,
minimizînd efectele de contaminare a terenurilor, de creștere a eficienței generale de dezvoltare
și reconstrucție.
Cadastrul folosit ca sistem de evidență a parcelelor si ca registru al drepturilor de
proprietate, este foarte folositor (mai ales pentru hărțile la scară mare), pentru planificare urbană
și pentru prestarea de servicii vitale cum ar fi : electricitatea, apa, canalizare și așa mai departe.
Planificarea a fost ajustată aplicațiilor deja existente în cadastru.
Revoluția Informațională are un mare potențial de a suporta luarea de decizii în ceia ce
privește dezvoltare acestui important sector. Cele mai mari obstacole sunt totuși elaborarea
reformelor în legislație și în instituțiile necesare schimbului de date, care la rîndul lor vor atenua
tensiunile sociale în sectorul privat și în cel guvernamental.
La mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut a apărut așa termen ca – Dezvoltare Durabilă. Ce
reprezintă ea și ce factori au contribuitla apariția ei.
Dezvoltarea durabilă va continua să fie forța motrice în elaborarea politicilor de
administrarea a terenurilor în deceniile următoare. Cu toate că a apărut pe la mijlocul anilor ’80,
această politică este în prezent actuală, deoarece Dezvoltarea Durabilă incorporează eficient
dezvolatarea din mediul economic, social,politic, de păstrare și distribuire a resurselor. Acești
factori avînd un rol decisiv în luarea de decizii pentru dezvoltare. Pentru a balansa toate tensiunile
existente între aceste ramuri, este necesar un sistem convenabil de accesare a informației, care să
fie afișată într-un mod cît mai interactiv. Pentru atingerea acestor scopuri, tehnologiile
informaționale, datele în spațiu despre infrastructură, sistemele cadastrului multi-funcțional și
UTM 584.2 026 MECoala
16Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
informațiile despre terenurile uilizate în afaceri vor juca un rol extrem de important. Din păcate
societațile moderne întotdeauna aleg alte căi care duc de obicei spre o întortochere mare a
sistemelor juridice și administrative.
La nivel global în prezent, problemele ce privesc comerțul și mediul sunt din ce în ce mai
interconectate.
Pentru scopul acestei lucrări, ce definește Dezvoltarea de Durată ca fiind un sistem
complex ce incorporează eficient factorii economici, sociali și de mediu în cadrul sistemelor
instutiționale, legale, politice și tehnologice ce conduc la luarea deciziilor. Aceste forțe
economice, sociale și de mediu trebuie să se balanseze una pe alta creînd o ‘intersecție’ favorabilă
pentru Devoltarea Durabilă. Acestea sunt arătate schematic în figura 2.
Mediu
Economia Social
Dezvoltare Durabila(Ting&Williamson,1999)
Fig. 2:Balansul dintre economie, mediu si fortelesociale pentru Dezvoltarea Durabila
Tensiunile dintre aceste domenii întotdeauna vor exista, precum și se vor influnța una pe
alta sub diferite unghiuri. Toate acestea se iau de la diferiți oameni influenți, care au diferite
viziuni în ce privește modul de amenajare a orașelor. De exemplu unii doresc sa aibă mai multă
“verdeață”, astfel apar diferite ramuri ce se ocupă cu reciclarea și producerea de materiale
reciclabile pentru a proteja cît mai mult posibil mediul ambiant. Aceste relații dinamice între
aceste forțe, pot facilita sau împiedica impactul lor. Aceste cadre de obicei sunt: instutițional,
legal, economic, politic, tehnologic.
UTM 584.2 026 MECoala
17Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
În concluzie se poate afirma că cadastrul a fost studiat încă din timpuri străvechi, în principiu
pentru a se afla suprafața teritoriului și a hoterelor lui, pentru al impozita cît mai eficient. Însa cu
dezvoltarea și în urma reformelor apărute au aparut probleme mai complexe care au putut fi
soluționate, doar prin reformarea drastica a cadastrului, care a devenit mult mai complex și mai
variat. În prezent cadastrul este baza creării și întreținerii tuturor orașelor și satelor, deorece oferă
informații precise despre absolut toate obiectele supra si subterane, ceia ce ajuta la o valorificare
și evaluare a terenului mult mai precisă.
1.5 Infrastructura inginerească în RM și din alte state
Cu toate că în Republica Moldova sunt stipulate legi cum ar fi: privind principiile
urbanismului si amenajării teritoriului conform Legii Nr.835 din 17.05.96, unde se stipulează
clar elaborarea si întreținerea unui Registru în care vor fi înregistrare și actualizate permanent
datele despre rețelele de infrastructură de tip ingineresc, totuși nu s-a făcut pînă în prezent nici un
pas spre îndeplinirea acestui lucru, un rol important a fost insuficiența de fonduri și a corupției și
nepasării existente din păcate și pină in prezent in structurile care sunt responsabile de aceste
lucrări. Oricum în prezent a apărut tendința și necesitatea de a începe un vast program de
modernizare a prezentului sistem, care este necesar din cauză apariției în mediul urban mai ales, a
unui potențial economic în creștere, și a creșterii continui a numărului de construcții capitale pe
teritoriul orașelor și ale satelor.
Odată ce Republica Moldova nu are încă un sistem de înregistrare si actualizare a OII, suntem
nevoiți în primul rînd de a studia minuțios sisteme asemăntoare din diferite țări ale lumii, și după
enorma practică care aceste țări si-au însușit-o pe parcursul timpului,noi vom avea posibilitatea de
a alege sistemul ce ni se potrivește cel mai mult teritoriului nostru. Acestea conformîndu-se
obiceiurilor, legislației și a posibilitaților economice prezente sau real-viitoare.
Ca studiu vom lua cîteva țări din Europa si Asia, care au obținut succese în acest domeniu și la
sfîrșit va fi prezentă o concluzie în ansamblu despre tipurile de sisteme, care se potrivesc cel mai
mult pentru Republica Moldova.
1.6 Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginerească în Slovenia
Sistemul de înregistrări a OII, din Slovenia este unul dintre cele mai tinere sisteme din
Europa. Acest sistem urmărește colectarea și furnizarea informației despre OII, la nivel privat,
local și de stat.
UTM 584.2 026 MECoala
18Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Actul “Legislația spațială”, poate fi considerată începutul înregistrării sistematice a OII.
Cadastrul Infrastructurii Publice este stabilit de către 2 legi : ‘Zakon o urejanju prostora,
ZUreP-1’ și de ‘Zakon o prostorskem načrtovanju, ZPNačrt’ (planificări spațiale). Autoritățile
ce răspund de executarea prospecțiunilor și a hărților (SMA RS), are sarcina de a furniza
condițiile tehnice și organizatorice ale sistemului, care va înregistra și va administra
infrastructura publica la un nivel național. Pînă în 2004, SMA RS a colaborat cu ministerele
competente, cu municipiile locale și cu executanții de lucrări publice :
s-a determinat metoda prin care se va executa înregistrarea obiectelor de infrastructură
inginerească.
s-a restorat Cadastrul Consolidat al Infrastructurii Publice.
s-a determinat metoda de acces și de utilizare a informației privind infrastructura publică
Achizitia DatelorInvestitii
PrimireaDatelor
Inregistrarea Utilizarea Informatieidespre OII
CadastrulInfrastructurii
Publice
Figura 3 Fluxul datelor utilizate în infrastructura Publica. (Mlinar, 2008)
Este greu de crezut că înregistrarea OII va ajuta pe mulți utilizatori să-și îmbunătațească
performanțele cerute de profesia lor, dar cînd informațiile despre OII sunt complete:
Proprietarul infrastructurii va fi ferit de prejudiciile aduse infrastructurii lui cînd va fi
necesara excavația (mai puține prejudicii, excavație mai ieftină);
Proprietarul parcelei va ști ce fel de infrastructură are pe parcela sa și unde ea se află.
UTM 584.2 026 MECoala
19Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Administrația publică va accesa într-un loc informația generală despre infrastructură și
deasemenea va primi directivele necesare pentr a găsi o informative mai detailată despre
un anumit tip de infrastructură.
Sectorul privat va accesea deasemenea informația despre infrastructura publica mai repede
și mai ușor,ceia ce va oferi condiții mai favorabile devoltării.
Cadastrul Consolidat al Infrastructurii Publice (CCPI) este un punct de intersecție pentru
utilizatori și deținătorii de informație. Principalii participanți în modelul organizatoric complet al
CCPI sunt:
Municipiile locale, munisterele și alți proprietari de infrastructura care actualizează datele.
Ulitizatorii ,care au nevoie de informație pentru lucrul lor, și sunt capabili de a o folosi
conform metodologiei de acces al sistemului.
Geodezia ca parte de legatură dintre acestea două.
CCPI include doar cele mai importante date generale despre OII, care trebuie intermediate
prin lege la SMA RS de către proprietarii obiectelor de infrastructură inginerească. Procedura
și metodologia înregistrării este descrisă mai în detaliu în CCPI, 2007. În alte cuvinte
informațiile înregistrate de către CCPI, sunt rezultatele a multor evidențe și cadastre operativ-
individuale al OII, care au existat inainte și gestionate de către proprietari și manageri pe
infrastructură pentru necesitățile lor tehnice sau de comerț.
Cu scopul de a facilita administrarea corectă a datelor din CCPI, a fost creat un sistem
special. El este compus din 5 elemente:
Procedura de administrare
ArcMap cu un modul adițional pentru OII
Baza de date pentru producție
Baza de date pentru distribuție
Browser on-line pentru datele-spațiale
Modulul de administrare este folosit ca o parte dintr-o lucrare administrativă pentru a
primi schimbările de date, importînd datele într-o bază de date atribuindu-le date de control.
ArcMap cu un modul adițional pentru OII, deține controlul asupra datelor grafice. Datele sunt
administrate și actualizate în baza de date Oracle spatial 10g, în timp ce utlizatorii accesează
datele prin sistemul de distribuție, unde datele sunt copiate zilnic de la procesul de producție.
UTM 584.2 026 MECoala
20Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Sistemul CCPI reprezintă un întreg, care furnizează SMA ca un puternic instrument de
primire, control și administrare a OII, care sunt actualizate de către proprietarii OII. În plus
metoda de distribuție oferă utlizatorilor de a accesa simplu cele mai acutale date despre OII, care
sunt disponibile împreună cu alte date spațiale.
Datele conținute în Cadastrul Consolidat al Infrastructurii Publice (CCPI) (Legea 163.)
CCPI permite înregistrarea diferitor tipuri de infrastructură publică:
Infrastructura pentru trafic (drumuri, căi ferate, aeropoarte, porturi),
Infrastructura ce ține de transportarea energiei (electrice, gaz, căldură, petrol)
Infrastructură ce ține de utilitățile publice (sistemul de distribție a apelor, sistemul de
canalizație, sistemul de evacuare a deșeurilor),
Infrastructura ce ține de apă
Infrastructura destinată prelucrării altor tipuri de resurse naturale, precum și cea de
protecție a mediului ambiant,
Infrastructura comunicațiilor electrice (telefonie, cabluri TV, etc.)
În Slovenia, începind cu anul 2002 pînă în 2007 au fost înregistrate deja peste 700.000 de
obiecte. Tabelele de mai jos ne oferă posibilitatea sa observăm succesele înregistrarii obiectelor
din această țară:
Tabelul 1: Procentajul înregistrării infrastructurii naționale
Tipurile de infrastructură ProcentajulDrumuri Naționale 100%Căi Ferati 100%Conducte de gaz 100%Infrastructura apelor 85%Infrastructura ce ține de energia electrică 15%
Tabelul 2: Procentajul înregistrării de infrastructură locală.
Tipul de infrastructură ProcentajulDrumuri locale 80%Sistemul de canalizație 35%Sistemul de aprovizionare cu apă 40%
Tabelul 3:Procentajul altor infrastructuri înregistrate.
Tipul de infrastructură ProcentajulDrumuri de pădure 100%Comunicații electrice 20%
UTM 584.2 026 MECoala
21Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Tabelul 4. Lungimea infrastructurii înregistrate în Cadastrul Consolidat al Infrastructurii Publice în zilele noastre.
Lungimea Tipul de infrastructură42,225 km Drumuri2,495 km Căi Ferate1,772 km Conducte de gaz412 km Infrastructura ce ține de transportarea
caldurii7,214 km Sistemul de aprovizionare cu apă2.139 km Sistemul de canalizație3,351 Infrastructura comunicațiilor electrice
Termenul limită de a intermedia datele existente (sau datele despre o infrastructură deja
existentă) diferă în componență de tipurile de rețele. Cîteva tipuri de rețele sunt complete, însă
unele sunt încă în proces de completare.
1.6.1 Metodologia de înregistrație a infrastructurii publice
Conform legislației în vigoare, în caz de schimbări în rețelele existente sau de stabilire a unui
nou obiect, proprietarul trebuie să o raporteze conform legii la SMA RS în timp de 3 luni.
Înregistrarea unui obiect individual sau ale unei rețele în CCPI este terminată odată cu terminarea
unei forme standarte, așa numită „Schimbările Efectuate”. Legile oferă o descriere detailată
despre elaborarea și despre formatele de schimb (Pravilnik,2004). În dependență de tipul rețelei
sau a obiectului, diferite reglementări sunt necesare pentru a determina ce trebuie de înregistrat.
Executanții de servicii publice, municipialități locale și ministerele, care sunt în contact cu
diferite servicii publice, pot stabili cerințele detailate, care la rîndul lor sunt adaptate la nevoile
lor, pentru a stabili un mod de colectare a lor în CCPI cît mai util. În general în CCPI sunt incluse
pentru fiecare tip de rețele sau obiecte, următoarele date (Pravilnik,2004).
Informația despre localizarea rețelelor sau a obiectelor (punct, linie, poligon, în sistemul
Național de Coordonate)
Numărul de identificare a rețelelor sau a obiectelor (este oferit de către SMA RS la prima
înregistrare a Infrastructurii Publice),
Tipul (clasificația CC-SI) a rețelei sau a obiectului,
Lungimea rețelei, sau aria/suprafața obiectului (capacitatea)
Poziția precisă a rețelei sau a obiectului,
UTM 584.2 026 MECoala
22Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Link-ul catre cadastrul infrastructurii publice ( managerul sau proprietarul obiectului sau a
rețelei), etc.
În acord cu menționata “Legislația Spațială” învestitorul, care construiește un obiect de
infrastructură publică, trebuie să se asigure că compania de geodezie asigură măsurători adecvate
pentru noile obiecte. Geodezistul responsabil trebuie să execute :
harta topografică a noii situații în spațiu, care este o condiție prealabilă necesară pentru a
obține autorizația de construcție
elaborarea schimbărilor în registru asupra unui obiect din CCPI.
Procesul de înregistrare a OII depinde de companiile ce se ocupă cu acest lucru, sau chiar
de însuși proprietarii lor. Ele pot fi efectuate folosind sistema cinematică GPS, măsurînd punctele
poligonului rețelei folosind stația totală, se pot efectua de asemenea măsurători relative în care se
iau ca referință obiecte sau rețele alăturate. Oricum, ele trebuie să asigure precizia necesară pentru
acele măsurători. De obicei companiile ce se ocupă cu lucrările date utilizează sisteme
informaționale bazate pe tehnologiile CAD, deci ele pot ușor vizualiza obiectele și rețelele în
spațiu. CCPI utililizează DBMS-sistem informațional de bază. Pe această cale o cantitate mare de
date pot fi ușor stocate (toate OII din țară cu toate atributele lor) și eficient accesate prin diferiți
indentificatori legate cu datele din CCPI ale altor tipuri de date spațiale sau de infrastructură.
1.6.2 Metodologia de accesare a informației din Cadastrul Consolidat al
Infrastructurii Publice
Noul sistem CCPI oferă posibilitatea de a accesa ușor informația despre obiectele și
rețelele infrastructurii publice într-un singur loc, doar prin aplicarea cîtorva click-uri pe pagina-
web (http://prostor.gov.si). Ultima fcilitează lucrul oricui, care fregvent are nevoie sa folosească
informațiile privind infrastructura publică, cînd de exemplu se planifică construcții, se elaborează
documentația pentru construcția unei clădiri, sau doar pentru construcții individuale etc, și permite
administrarea eficiantă a spațiului la nivel național la fel de bine ca și la nivel local. În plus,
conform legii informația trebuie folosită pentru orice activitate spațială, pentru a obține
autorizarea de construcție prealabilă a clădirii (pentru anumite tipuri de rețele/obiecte). Prin
vizualizatorul web – PREG, utilizatorii pot vizualiza și comanda informații sau pot primi ajutor
prin intermediul serviciilor web.
UTM 584.2 026 MECoala
23Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Autoritățile ce se ocupă cu prospecțiunile și editarea hărților din Republica Slovenia a
elaborat în anul 2007, 4 aplicații web diferite, care facilitează vizualizarea și accesarea datelor:
Accesul public a datelor
Accesul la date pentru companii ( pe motive de afaceri)
Accesul/comandarea informației pentru administrator si proprietarii infrastructurii publice
Accesarea /comandarea informației pentru administrația publică
Tabelul 5: Patru aplicații Web diferite pentru accesare a informației
Aplicațiile web ce permit accesarea informației
Accesul
public al
informației
Accesul la informație
pentru companii
Accesarea
informației de către
administratori și
proprietari ai OII
Accesarea
informației pentru
administrația publică
Cine Oricine Oricine
Administratorii și
proprietarii de
infrastructură
publică
Comunitățile
locale,municipiile
Ce
Infrastructura
publică a
unei anumite
parcele
Orice informațir din
CCPI
Un raport detailat
despre obiectele
deținute
Informații din
CCPI,despre
teritoriul unei
comunități locale
Cum Fară limite
Înregistrarea,pentru
impozitare,administrarea
publică gratis
Înregistrare,certificat
digital
Înregistrare,certificat
digital,HKOM
În imaginile de mai jos se afișează informațiile publice, care sunt accesibile pentru
oricine. După alegerea cadastrului dintr-o comunitate oarecare și indicarea numărului unei
oarecare parcele, noi putem observa:
Lista obiectelor existente de infrastructură inginerească publică de pe o anumită parcelă
Prezenatarea grafică generală despre acea parcelă cu obiectele de infrastructură publică
UTM 584.2 026 MECoala
24Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Fig. 4 ne arată rezultatul interesecției între o parcelă (contur roșu) și a CCPI. Pe această
cale noi obținem informații despre rețelele și obiectele utile, care sunt pe această parcelă, așa cum
ar fi sistemele de aprovizionare cu apă, canalizație, drumuri și conducte de gaz etc. Mai departe
noi putem observa de asemenea și parcelele vecine (din cadastrul funciar), și clădirile (din
Cadastrul imobiliar ), prevăzute în culori ortofoto. Într- asemenea maneră, combinînd toate
dovezile existente, este prezentată o informație spațială completă.
Figura 4 Aplicația WEB, pentru accesul public.
UTM 584.2 026 MECoala
25Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Figura 5 Secțiunea transversală a Cadastrului Funciar și al Cadastrului Consolidat al
Infrastructurii Publice, cu bază pe ortofoto.
UTM 584.2 026 MECoala
26Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Figura 6 Lista obiectelor de infrastructură inginerească existente pe parcelele alese
UTM 584.2 026 MECoala
27Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
1.7 Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginerească în China.
Odată cu creșterea urbanizării în China, înregistrarea utlităților devin din ce în ce mai
importante și joacă un rol semnnificativ în promovarea construcțiilor ce ajută la dezvoltarea
orașului. Actual, ulitățile din China pot fi divizate în 2 grupe : sisteme bazate pe conducte,așa cum
ar fi gazul, apa, apele uzate, etc, și sisteme bazate pe cabluri, așa cum ar fi : elictricitate,
telecomunicații, cablu TV, Internet. Toate utlitățile menționate mai sus sunt pavate sub pămînt și
formează un sistem liniar complet, care își exercită funcțiile proprii ca o parte din sistem. De
obicei este acceptat că înregistrarea utilităților sunt mai mult sau mai puțin diferite în zonele
locale sau regionale. Cu toate acesetsea este încă obligatoriu de a completa procedura de
înregistrare, ne avînd importanță mărimea orașului. Toate materialele în cauză, hărțile, foile,
măsurătorile, pînă și după terminarea proiectului de construcție trebuie să fie predate Arhivei
Naționale. (NUCA).
1.7.1 Informațiile necesare pentru excavare.
Pentru a obține autorizația de a executa excavația într-o anumită poziție sau suprafață,
excavatorul în cauză trebuie să aplice pentru obținerea licenței de la Biroul Municipal de
Planificări Urbane. Tot odată este de asemenea necesar de a primi de la Comisia de Administrare
Municipală, aprobarea și dosarul privind autorizația în construcții. În adiție, înainte de aplicarea
licenței, excavatorul trebuie sa cerceteze informațiile deținute despre conductele și cablurile
subterane obținute din Arhivă și să le prezinte la Biroul Municipal de Urbanism. De alftel Arhiva
Construcțiilor Urbane, trebuie să informeze excavatorul ce măsurători să păstreze, pentru a
informa următoarele lucrări de excavație. Odată ce a fost aprobat de către aceste 2 instituții,
excavatorul trebuie să execute un raport către Biroul Municipal de Construcții (MBC), despre
cum va fi executat proiectul și cînd va începe. După aceea, Biroul Municipal va înmăna un
document care va conține informații și instrucții pentru excavator. După finisarea tuturor
procedurilor, excavatorului i se permite să înceapă construcțiile subterane.
Figura 7 următoare ne arată procesul de colectare și furnizorii de informație pentru
excavație. MBUP local furnizează excavatorului majoritatea informației, care includ informații
spațiale pentru săpat și denumirea companiilor care dețin obiectele de infrastructură inginerească
în regiunea respectivă. MAC și MBC deasemenea furnizează și ele ceva informații privind la
diferite obiecte. Unele excavatore cer o informație mult mai detailată de la companiile ce dețin
sistemele utilitare ,pentru a asigura o excavare eficientă și fară daune.
UTM 584.2 026 MECoala
28Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
UTM 584.2 026 MECoala
29Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Excavatorul trimite cererea către MBUP și MAC
MBUP verifică datele la NUCA (Baza de Date) MAC verifică datele în baza de date de la NUCA Drumuri
Informația este
completă și actualizată?
Informația este
completă și actualizată?
Toate companiile utilitare trimit informația în regiunea respectivă
MBUP integrează informația și estimează cum va merge excavația
Este Posibil?Este Posibil?
MBUP aprobă cererea și apoi furnizează informația generelă (harta) de la NUCA
Excavatorul trimite 2 rapoarte de admitere și aplicare către MBC
MBC estimează proiectul de excavare
Este posibil?Este posibil?
MBC eliberează licența pentru construcție și informația de orientare pentru excavatoare
Excavatoarele contactează cu toate companiile utilitare menționate de
către MBUP,pentru a obține informații mult mai detailate (hărți) (opțional)
Începerea Excavației
Este posibil?Este posibil?
MBUP aprobă cererea și apoi furnizează
informația generelă (harta) de la NUCA
Sfirșit
Sfîrșit
Sfîrșit
DAA DAA
DADA
NU
U
NU
U
NU
N
NU
N
MBUP trimite toate cererile la toate companiile utilitare
1.7.2 Procesul de înregistrare și informația înregistrată
În procesul de stabilire a conductei, de obicei se folosesc pe larg detectoarele radar, care
sunt folosite la detectarea adîncimii și poziției țevei. În plus caminele de vizitare pot fi folosite ca
niște instrumente cu care s-ar putea de verificat diametrle și din ce materile sunt executate țevile.
Acordind la toate măsurătorile obținute mai înainte, coordonatele spațiale ale conductelor și
cablurilor, materialul și diametrul conductelor, timpul în care a fost pavat, poziția în spațiu,
întreținerea înregistrărilor și a titlurilor vor fi salvate ca documente de referință în Arhiva
Construcțiilor Urbane.
Mai jos sunt reprezentate obiectele de infrastructură inginerească înregistrate în China
după tipurile metodele de mai sus
Sistemul de canalizație, aprovizionare cu apă și sistemele apelor uzate
Comunicațiile electrice, sistemele (telecomunicații, cabluri de telefon, fibră optică)
Sistemele energetice (gaz, căldură, petrol),
Figura 8 Procesul de înregistrare
UTM 584.2 026 MECoala
30Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Cablurile și conductele vechi fară înregistrări detailate
Detectate de către radar Verificate în căminele de vizitare Foi de hîrtie și hărți
Cablurile și conductele noi, înregistrate detailat
Detectate de către radar Verificate în caminele de vizitare Înregistrate pe foi de hîrtie și hărți Stocate în baza de date
Companiile utilitare colectează, încheie, adminstrează și actualizează datele
Informația completată și actualizată este trimisă la MBUP local
MBUP înregistrează și integrează informațiile de la toate companiile utilitare
1.7.3 Sistemele informaționale utilizate în China
Geographic Information System (GISs), sunt foarte des utilizate pentru a afișa, administra
și analiza datele spațiale geografice. Prin urmare ele sunt de asemenea utilizate pentru a
administra utilitățile din China. CAD este de obicei folosit ca un instrument principal de desenare
și vizualizare a rețelelor de conducte. În plus, CAD este responsabil de procesul de desen. Întrucît
la sfîrșitul anilor 1980 pînă la mijlocul anilor 1990, tehnologiile CAD și GIS au ajuns în China și
Biroul General de Construcții de asemenea a inițiat ceva sisteme ce țin de conductele subterane în
orașele cele mai importante,cum ar fi Conductele Subterane Municipale din Tianjin, liniile de gaz
Kunming și liniile de gaz lichifiat din Beijing, cu scopul de a promova aceste noi tehnologii.
Treptat în China GIS-ul a evalut într-o sistemă de bază folosită la înregistrarea obiectelor de
infrastructură inginerească. Acum, seriile GIS și WebGIS combinate devin foarte populare și cresc
în continuu. În plus, reînnoirea bazei de date este o problemă actuală în China. Totuși, problema
principală a sistemului informaținal din China este stabilirea grea a unui format comun pentru
toate file-urile. Acestă problemă va lua totuși ceva timp pînă va fi rezolvată. Altă problemă este
conexiunea slabă în timp real, și capcitatea joasă de actualizare a datelor pentru funcția de cautare
a datelor statistice. Companiile utilitare colectează, încheie, gestionează și actualizează datele.
Informațiile complete și actualizate sunt incluse în MBUP local. MBUP integrează și înregistrează
informațiile de la diferite companii utilitare.
Cablurile și țevile vechi fară înregistrări detailate:
Sunt detectate cu ajutorul radarului
Verificate în caminele de vizitare
Verificate în fișiere și documente
Stocate în baza de date
Apa/electricitatea/gazul/telecomunicațiile
În următoare figură este reprezentă interfața GIS pentru rețelele de gaz din Guangzhou.
Acest sitem poate fi utlizat pentru a colecta, salva, arăta, administra și analiza datele geografice
spațiale și atributele rețelei de gaz. Comparînd cu alte cu hărțile de hîrtie, este mai ușor de a
actualiza (șterge, adăuga, modifica, crea, înteroga), datele înregistrate și executînd aceleași
operații complexe utlizînd GIS.
UTM 584.2 026 MECoala
31Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Figura 9 GIS pentru rețelele de gaz din Guangzhou
UTM 584.2 026 MECoala
32Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
1.8 Tendințe și planuri de viitor
În viitor Biroul Național al Construcțiilor va integra și va administra toate tipurile de
sisteme informaționale ale Birourilor Municipale de Planificare Urbană și Biroul Municipal al
Construcțiilor timpurii. În afara de aceasta, fiecare departament de înregistrare (apa, gaz,
electricitate și telecomnicații) trebuie sa fie responsabile de variațiile din baza de date și să o țină
permanent la un nivel administrativ superior prin actualizări periodice. Pentru orașele cu un nivel
înalt de dezvoltare care au deja o bază de date electronică stabilită, analiza și aprobarea ei pot fi
executate imediat. Totuși pentru ariile care au o bază de date săracă, este necesar de a însuma
toate sugestiile și opiniile de la fiecare departament administrativ împlicat și de a aproba unele
decizii pentru un anumit timp. Aplicațiile GIS vor crește cu siguranță nu doar în domeniile
aplicate, dar și în profunzime. Acesta va fi încadrat în fluxul global de lucru al înreprinderilor și
va fi folosit ca instrument pentru luarea multiplelor decizii administrative și operatționale. În
viitor, bine cunoscutele softuri, asa cum ar fi ARC/INFO, MAPINFO și GENAMAP, vor fi
folosite pe scară largă ca instrumente de bază. Ultimul, dar nu și cel mai puțin important ce ține de
toate interfețele ce servesc fișiere de diferite formate vot fi formate într-un întreg pentru a face
sistemul mai eficient.
CONCLUZIE
Odată cu obținerea independenței, Republica Moldova a observat golurile ce le are în
sistemul ei cadastral, și care o împiedică la realizarea cît mai rapidă a reformelor în sfera
imobiliară și în construcția de rețele edilitare. Astfel concluzionînd, se poate de observat sistemele
de înregistrare implementate în țările vecine și nu numai, pentru a împlementa un sistem propriu,
fiabil pentru teritoriul și legislația noastră.
UTM 584.2 026 MECoala
33Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
2. Analiza metodelor de înregistrare a obiectelor de infrastructură inginerească
La înregistrarea oricărui obiect de infrastructură inginerească, trebuie de cunoscut despre
acel obiect absolut orice detaliu, tehnic, economic, juridic. Obiectele inginerești sunt după felul
lor diferite și complexe, astfel este necesară pentru fiecare tip de obiect aparte, deoarece însăși
înregistrarea lui depinde de complexitatea construcției și a tipului obiectului necesar spre
înregistrare.
2.1 Metodologia de înregistrare a conductelor de apă
Figura 10 Conductă de apă
Conductele de apă în prezent ocupă un rol primordial în dezvoltarea societății
contemporane. Densitatea rețelelor de apă, confirmă nivelul de dezvoltare a unei anumite
societăți, deoarece ea răspunde practic de creșterea populației dintr-o anumită regiune.
Ele sunt necesare pentru transportarea apei dintr-un loc în altul, din ape de suprafață sau
subterane, fără a provoca eroziuni și înlăturînd evaporarea. În zonele aride conductele de apă sunt
necesare pentru elaborarea unui sistem complex de irigare, astfel încît zonele afectate să fie
îndestulate cu apă, pentru a putea practica agricultura la un nivel maxim.
UTM 584.2 026 MECoala
34Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Conductele de apă asigură populația cu apă potabilă și pentru necesitățile gospodărești,
asigură funcționarea industriei, și de asemenea funcționarea sistemelor anti-incendiu. Ea constă
din instalații de captare, pompare și filtrare a apei. În zonele industriale schema rețelei
conductelor de apă, poate fi în formă circulară sau liniară, în dependență de procesele tehnologice
utilizate, de amplasarea clădirilor și de forma reliefului.
Pentru executarea rețelelor de apă sunt utilizate de obicei conducte construite din fontă,
oțel și plastic, conductele care sunt supraterane sunt executate mai ales din fontă sau oțel netratat
împotriva coroziunii.
Cel mai des în zonele industriale, pentru transportarea apei sunt folosite conducte din
diferite materiale, în dependență de diametre: la diametre mai mari de 500 mm – de oțel, diametru
de la 50-500 mm – din fontă, la diametre de 100mm – de plastic, la diametre mai mici de 50 mm
– de oțel prelucrat anti-corozie.
La construcția conductelor destinate pentru transportarea apei potabile se folosește doar
oțel prelucrat anti-corozie.
Adîncimea de instalare a conductelor de apă, este în dependență de adîncimea de îngheț al
solului.
Conductele de apă cu diametrul mai mic de 300 mm este instalată sub adincimea de ingheț
al solului cu 0.2 m, iar conductele cu diametrele de 300-600 mm se instalează cu 0.25 m deasupra
adăncimii de îngheț al solului.
Transportul apei prin conducte poate fi de 3 feluri : gravitațional, pompat și combinat.
Toate aceste 3 tipuri se folosesc de cele mai multe ori în dependență de relief, sau de
necesitățile din cadrul zonelor industriale.
Sistemele de aprovizionare cu apă au apărut multe milenii în urmă, datorită necesității
transportării apei către zonele aride, pentru a putea practica agricultura.
Odată cu dezvoltarea societății și mai ales a centrelor urbane, care erau de cele mai multe
ori mari orașe cu o populație foarte densă, a apărut și necesitatea de a transporta apa de la distanțe
relativ mari. Astfel transportul apei a evoluat în mai multe etape, de la canale săpate ce
transportau apa direct din albiile rîurilor, lacurilor la sisteme contemporane sofisticate de
pompare, stocare și filtrare a apelor subterane și chiar al apelor marine.
Unele din cele mai sofisticate metode de transportare a apei în antichitate a fost metoda
romană, care era compusă dintr-o serie de rețele de apeducte, construite în mai multe nivele.
UTM 584.2 026 MECoala
35Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Figura 11 Apeduct Roman păstrat pînă în zilele noastre.
Apeductele sunt niște conducte făcute de om pentru transportul apei (in latina "aqua"
însemnă apă și "ducere" înseamnă a conduce). Într-un sens mai restrictiv apeductele sunt structuri
folosite pentru transportul unui curent de apă peste o vale sau o depresiune. Chiar dacă romanii
sunt considerți mari constructori de apeducte în lumea antica, sistemele quanta erau folosite în
Persia antică, India, Egipt si alte țări din Asia Mijlocie de sute de ani mai devreme. Aceste sisteme
utilizau tunele interioare dealurilor care aduceau apa pentru irigare în cîmpiile de la poalele
dealurilor. Apropiat in structura cu apeductele romane clasice este un apecuct de calcar construit
de asirieni in 691 I.H. pentru a aduce apa proaspată catre orasul Nineveh. Aproximativ 2.000.000
de caramizi mari au fost folosite pentru a face canalul de 10 metri înălțime și 300 de metri
lungime peste o vale. Sistemul elaborat a servit capitala Imperiului Roman și rămane o realizare
majoră de inginerie. Peste o perioada de 500 de ani - din 312 Î.H. pana în 226 e.n. 11 apeducte au
fost construite să aducă apa în Roma de la distanțe de pană la 92 km. Cîteva din aceste apeducte
sunt încă în folosință. Numai o parte din sistemul de apeducte al Romei a trecut actualmente văile
pe arcuri de piatră, restul a fost constituit din conducte subterane facute in majoritatea din piatra și
conducte de teracotă, dar și din lemn, piele, oțel și bronz. Apa a curs către oraș cu ajutorul forței
gravitaționale și de obicei a trecut printr-o serie de tancuri de distribuție în oraș. În general apa nu
a fost depozitată, și excesul a fost folosit pentru a spala canalele. Fîntînile faimoase ale Romei au
fost alimentate în acest mod. Apeductele romane au fost contruite în întreg imperiul, iar arcazile
UTM 584.2 026 MECoala
36Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
încă mai pot fi văzute în Grecia, Italia, Franța, Spania, Nordul Africii și Asia Mica. După ce
autoritatea centrala a cazut in secolele IV -V sistemele s-au deteriorat. Pentru că majoritatea
apeductelor din perioada medievală nu au fost folosite în Europa de vest, oamenii au revenit la
obiceiul de a-și lua apa din fîntîni și rîuri locale. Sisteme modeste au fost contruite in jurul
mănăstirilor, și prin secolul al XIV-lea, Bruges, cu o populație mare pentru acea vreme (40.000 de
locuitori), a construit un sistem utilizand o cisterna mare de colectare, din care apa a fost pompată,
folosind o roata cu galeti pe un lant., prin conductele subterane în locurile publice. Modernizări
majore au avut loc în sistemele publice ce apar după Renaștere, acestea împlicînd îmbunătățirea
pompelor și a țevilor. Pe la sfîrșitul secolului al XVI-lea Londra a avut un sistem care folosea
cinci pompe cu mori de apă legate sub podul London Bridge pentru a alimenta orașul, iar Parisul
a avut o instalație similară capabilă să pompeze 454 de litri pe minut. Ambele orașe au fost silite
să aduca apa de la distanțe mai mari în secolul urmator. O companie privată a construit un apeduct
către Londra de la rîul Chadwell, care a necesitat mai mult de 200 de poduri mici făcute din lemn.
Partea franceza a combinat pompe și apeducte ca să aducă apa de la Marly într-un apeduct
construit deasupra Senei. Sistemul de apeducte roman a avut o mare influență în dezvoltarea
transportului de apă de mai tîrziu.
În prezent sistemele de aprovizionare cu apă ( diferite conducte de diferite diametre,
materiale) parcurg distanțe de milioane de km pentru asigararea comunității umane cu volumul de
apă necesar desfășurării normale a tuturor activităților umane.
2.1.1 Rețelele de apă din Republica Moldova
După obținerea independenței, în Republica Moldova a întervenit o perioadă de stagnare
în toate domeniile, ceia ce a afectat și sistemul de apeducte din republică, precum și pierderea și
neactualizarea informației în ceia ce privește starea și localizarea conductelor de apă.
Deoarece multe dintre aceste informații lipsesc, este foarte greu de a elabora o strategie de
distribuție și de administrare a aprovizionării cu apă în republică. Cea mai afectată regiune din
țară, este parte de sud, unde din cauza lipsei de precipitații, fregvent se înregistrează pierderi în
domeniul agriculturii, acest lucru contribuind la rîndul său la o dezvoltare mai precară a regiunii
în comparație cu regiunile de Centru și Nord.
UTM 584.2 026 MECoala
37Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Figura 12 Sudul Moldovei în timpul secetei din 2009.
În lipsa unor apeducte corespunzătoare drept sursă tradiţională de alimentare cu apă
potabilă a localităţilor din Republica Moldova au servit totdeauna apele subterane. Construcţia
fîntînilor arteziene a permis asigurarea cu apă a unei părţi neînsemnate din populaţie. Doar 17%
din locuitorii de la sate sînt asiguraţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă, ceilalţi folosesc
apă din fîntîni şi izvoare. Pe teritoriul republicii fîntînile tradiţionale, adică apele freatice, vor
rămîne încă mult timp principalele surse pentru alimentarea cu apă potabilă. În prezent, în calitate
de surse descentralizate de alimentare cu apă, se folosesc circa 150 mii fîntîni, care utilizează
apele freatice, a căror calitate, în majoritatea cazurilor, este nesatisfăcătoare din cauza conţinutului
mărit de nitraţi, sulfaţi, cloruri, sodiu, mineralizare şi duritate înaltă.
Deoarece sistemele existente de aprovizionare cu apă sunt învechite, apar o serie de
probleme cum ar fi :
Conductele şi reţelele de alimentare cu apă, confecţionate din ţevi de oţel, fontă şi
asbociment, exploatate timp de 35-40 ani, necesită renovare din cauza uzurii avansate şi
pierderilor mari de apă, care constituie cca 35-40%, iar în unele localităţi ating cota de 55-
60 %.
În unele oraşe reţelele existente de alimentare cu apă au diametre mici, condiţionînd mari
pierderi de presiune în legătură cu necesitatea dezvoltării acestora. În alte localităţi, însă,
din cauza micşorării volumului de apă consumat reţelele cu diametre mari conduc la
înrăutăţirea calităţii apei.
UTM 584.2 026 MECoala
38Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Procesele de biocoroziune şi pătrunderea impurităţilor prin etanşările de calitate
inadecvată, oscilaţiile presiunii în reţea, deconectările repetate ale energiei electrice
cauzează, în principal, poluarea secundară a apei la transportare.
Mai puţin de 50% din localităţi au capacităţi de acumulare corespunzătoare exigenţelor, în
celelalte cazuri volumul rezervoarelor este insuficient pentru alimentarea fără întreruperi a
locuitorilor cu apă.
Din cauză inexistenței de date precise și actuale, pentru modernizarea, reconstrucția sau
construcția de noi rețele, este extrem de îngreunată.
De exemplu în tabelul următor sunt prezente niște date care ar trebui respectate în caz de
accidentare a unei conducte:
Diametrul conductei, mm Timpul necesar lichidării accidentelor apărute la conducte,
ore ,în dependeță adîncimea la care este instalată conducta, m
Pînă la 2 Sub 1,2
Pînă la 400 8 1,2
De la 400 pînă la 1000 12 1,8
De la 1000 18 2,4
Pentru a înlătura aceste probleme este necesar în primul rînd de a executa iventarierea într-
un registru toate conductele de apă, indicînd poziția lor în sistemul național de coordonate
MOLDREF99, de a înscrie caracteristicile tehnice ale conductelor ( diametru, materialul din care
sunt confecționate conductele), precum și de indicat dreptul de proprietate asupra conductelor.
Dacă se va executa acest lucru, va fi posibilă implemantarea planurile de dezvoltare
durabilă pe regiuni, ceia ce va aduce într-un timp scurt și cu investiții cît mai minime, la rezultate
mari la creșterea condițiilor de trai a populației, și a măririi potențialului economic al Republicii
Moldova.
UTM 584.2 026 MECoala
39Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
2.2 Înregistrarea conductelor de canalizație
Figura 13 Gură de canalizație (deversarea apelor uzate)
Sistemul de canalizare este reprezentat dintr-un complex de conducte ce transportă, de cele
mai dese ori subteran, toate apele uzate folosite de către case sau clădiri comerciale, industriale,
pentru ca aceste ape să fie mai apoi deversate în locuri special amenajate sau în rîuri, lacuri (în
acest caz preleminar ele sunt dezinfectate cu soluții de clor în conformitate cu conținutul lor de
substanțe nocive sau microorganisme daunătoare sănătații.
Sistemele de canalizare au început să se dezvolte mai pe larg de pe la începutul secolului
19-lea cînd în Europa a avut loc o explozie demografică și creșterea subită a orașelor . Odată cu
creșterea orașelor un sistem de canalizare a fost necesar ca o problemă de prim ordin, deoarece în
locurile aglomerate fară un sistem de canalizare bine pus la punct, încep să apară diferite boli, așa
cum ar fi holera și tiful. Deoarece orice tip de canalizație conține organisme patogenice, care pot
transmite diferite boli către oameni și animale.
De obicei transportarea tuturor apelor reziduale este de tip gravitațional, însă există și
canalizație pompată de la diferite stații. Sistemul gravitațional este cel mai fregvent întîlnit
deoarece nu necesită echipament sofisticat și costurile pentru realizarea lui sunt mai mici.Totuși,
acest tip de sistem are destul de multe neajunsuri.
UTM 584.2 026 MECoala
40Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
2.2.1 Principiul sistemului de canalizare sub presiune
Figura 14 Sistem de canalizare sub presiune
Canalizarea apelor reziduale menajere sau comunale se efectuează cu ajutorul unor stații
de pompare compacte. Din zona de canalizare și pînă la destinație, coductele sub presiune pot fi
instalate sub formă de rețea ramificată sau de rețea inelară.
La nevoie evacuarea apei reziduale este susținută de către stații de spălare cu aer
comprimat. Acesta diminuează timpul de menținere a apei reziduale și în acest fel preîntîmpină
dezvolatarea de mirosuri neplăcute și corodarea betonului, mai ales în zona gurii de deversare a
conductei sub presiune. Un altfel de avantaj al unui asemenea măsuri suplimentare consta în
evitarea depunerilor.
Sistemul de canalizare sub presiune constituie, mai ales pentru localitățile mici si
mijlocii, alternativa economică față de sistemul de canalizare convențional gravitațional. Acest
sistem se recomanda ca fiind simplu, rapid, independent de configurația terenului și ca atare
ieftin de instalat. Eficiența economică, siguranța în funcționare și compatibilitatea cu mediul
înconjurător constituie criterii decisive, care au determinat deja numeroase administrații
comunale să aplice acest sistem.
Nu doar costurile investiției aferente canalizării sub presiune se dovedesc deosebit de
avantajoase. Construcțiile dispersate, parcursurile lungi de conducte pentru apa
reziduala, topografiile sau configurațiile de teren defavorabile pledează și ele pentru utilizarea
canalizării sub presiune. La rîndul lor, cheltuielile de exploatare sunt și ele inferioare, în funcție
de condițiile aplicației. Acest lucru este demonstrat printr-o analiza comparativă a sistemelor,
UTM 584.2 026 MECoala
41Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
efectuată de Comisia de Lucru pentru Apă în condițiile aplicării „liniilor directoare pentru
efectuarea calculelor dinamice de comparare a costurilor”, evidențiindu-se o structură clară a
costurilor. S-au luat in considerare costuri de investiții, costuri de exploatare și
durata de exploatare, premisa pentru o comparare obiectivă a variantelor fiind operarea cu
aceeași adîncime planificată.
La alcătuirea instalației de canalizare a apelor uzate menajere se ține seama de numărul
și modul de amplasare în clădire a obiectelor sanitare
Avantajele sistemului de canalizare sub presiune:
Sistemul de canalizare sub presiune
Conducte cu diametr nominale reduse
Randament de instalare : aproximativ 3000 m pe zi
Posibilitatea instalării în paralel a conductelor pentru
apa potabilă, electricitate, telefonie, apa reziduală,cu
ajutorul plugului pentru conducte
Instalarea independentă de structura solului și
configurația terenului
Intervenții reduse la nivelul terenului
Afectarea redusă a populației, datorită realizării rapide
Neafectarea fluxului rutier
Țevi durabile, flexibile, din polietilenă de înaltă densitate
(PEHD)
Sistemul de canalizare convențional gravitațional
Conducte de beton de dimensiuni mari
Durata mare (cîteva luni) necesară lucrărilor de terasament
Imposibilitatea instalării în paralel a unor conducte diferite
Obligativitatea luării în calcul a structurii stratificate a solului (nisip și pînză freatică) și a
diferențelor de nivel, eventual prevederea unor stații intermediare de pompare.
Intervenții ample la nivelul terenului, datorită volumului mare de lucrări de terasament
Afectare mai intensa a populației prin zgomote și activități de șantier
Necesitatea fregventă de întreruperii a circulației rutiere
Pericol de spargere la țevile din beton (de exemplu prin alunecaări și surpări de teren)
UTM 584.2 026 MECoala
42Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
2.2.2 Sistemele de canalizație
Figura 15 Sistem de canalizare pentru apele uzate menajere
La alcătuirea instalației de canalizare a apelor uzate menajere se ține seama de numărul și
modul de amplasare în clădire a obiectelor sanitare.
Sistemele pot fi: unitare - cu o singură conductă în care apele uzate menajere și cele
pluviale se amestecă și se varsă împreună în colectorul stradal, și separative - cu conducte
separate pentru apele uzate menajere și pluviale.
Elementele componente ale instalației interioare de canalizare menajeră se clasifică în
funcție de poziția lor și de rolul pe care îl indeplinesc: conducta de legatură - între obiectul sanitar
și coloana; coloana de canalizare verticală; conducta de ventilare - realizează aerisirea instalației
și poate fi separată, comuna, suplimentară sau dublată; conducta colectoare orizontală din
interiorul clădirii; accesorii - piese de curățire, goliri, separatoare, sifoane și vane; și racordul care
asigură legatura între utilizator (client) și canalul public. Căminul de racord și instalația interioară
sunt ale proprietarului de imobil, care are obligația să le intrețină corespunzător. De asemenea,
proprietarul are obligația să doteze căminul de racord cu o clapetă anti-retur. Această masură este
în interesul direct al proprietarilor, prevenind inundarea subsolului în cazul unor precipitații de
mare intensitate. Instalația de canalizare menajeră trebuie să evacueze apele uzate de la toate
obiectele sanitare din clădire, în condiții sanitare și de sigurantă. Sistemul va fi astfel proiectat
încît să fie protejat împotriva depunerilor de materii pe conducte și a înfundării acestora, și să aibă
piese de curățire adecvate și în număr suficient pentru a permite o curățire ușoară a instalației.
Materialul conductei de canalizare trebuie să aibă suprafață interioara neteda, rezistentă la
acțiunea chimică a apelor uzate și a mediului exterior, rezistența la abraziune și durabilitate în
UTM 584.2 026 MECoala
43Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
timp. Conductele care au durata de viață mai redusă trebuie sa fie protejate împotriva loviturilor,
să fie ușor de înlocuit, iar accesul la acestea să nu reprezinte o problemă.
Pentru realizarea instalațiilor de canalizare interioară se folosesc materiale metalice și
diverse aliaje (fonta de scurgere, oțel, cupru, alamă, plumb); nemetalice (gresie, ceramică, beton
simplu și beton armat, sticlă); plastic (PVC, PE, PP, ABS).
În Republica Moldova sistemele de canalizare sunt dezvoltate preponderent în orașe.În
mediul rural din păcate, sistemele de canalizare se întîlnesc rar sau chiar nu există, populația
locală practicînd așa zisa “ săparea de gropi” , unde se obișnuește deversarea apelor uzate folosite
în gospodării.
În mediile urbane sistemul de canalizare este mult mai dezvoltat, însă aceste sisteme au
fost executate relativ mult timp în urmă și astfel sunt învechite și nu pot în prezent să satisfacă la
nivel corespunzător necesitătile populației în creștere. Pentru aceasta sunt necesare noi tehnologii
de evacuare și epurare a apelor uzate. Acest moment este stipulat și de curenta legislație prin
HOTĂRÎRE-a Nr. 1141 din 10.10.2008, care reglementează evacuarea și epurarea apelor uzate în
mediile urbane.
La etapa actuală, pentru a executa o modernizare a sistemului de canalizație este nevoie de
a studia în ansamblu toate schițele sistemului vechi, care în mare parte este afișat pe planșetele
elaborate în urma construcției lor. Însă deoarece ele au o vechime destul de mare, unele avînd și o
vechime de pînă la 40-50 ani, sunt prezente o mulțime de greșeli, cel mai mult din punctul de
vedere al actualității lor. Deasemenea, pe parcursul timpului s-au executat și alte sisteme de
canalizare, care din păcate nu au fost actualizate pe planșete. Sunt și sisteme de canalizare care
deacum nu mai sunt funcționabile și care deasemenea nu au fost menționat pe planșete despre
acest fapt. De aici apar și cele mai multe probleme în ceia ce privește înregistrarea lor, deoarece
multe conducte nu se știu unde se află. Pentru a afla locul în care ele sunt instalate se folosesc
aparate Roentgen speciale, care sunt în stare să stabileacă locul lor și cîte conducte sunt în acel
loc.
La înregistrarea conductelor de canalizare este necesar să cunoaștem toate datele tehnice
ale conductei, în acest lucru întră informațiile ce țin de diametrul, materialul din care este
confecționată conducta, precum și coordonatele ei, în sistemul de referință MOLDREF99, sau
dacă se operează în mun. Chișinău în sistemul local de coordonate Chișinău.
Cunoașterea precisă a localizării și stării conductelor de canalizare ne ajută enorm de mult
în elaborarea noilor planuri de urbanism privind amenajarea rezonabilă a noilor construcții, și a
executării lor fără accidente, costuri minimale și nu în ultimul rînd într-un timp optim.
UTM 584.2 026 MECoala
44Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Datele privind conductele se obțin studiind planșetele vechi, unde de obicei sunt însemnate
aceste lucruri, iar dacă pe planșete aceste lucruri lipsesc, ele se obțin studiind obiectul dorit în
teren. Studierea datelor tehnice legate de canalizare se efectuează prin mai multe metode în
dependență de posibilități.
Dezvelirea conductei și studierea, măsurarea, și aducerea ei în sistemul de coordonate
local.
Studierea conductei utilizînd căminele de vizitare, unde se indică la fel datele tehnice ale
conductei și plus la aceasta se indică cotele căminului și a jgheabului de unde au fost
colectate datele.
Obținerea datelor direct de pe planșetele existente.
Înregistrarea unor noi sisteme de canalizare, datorită echipajelor si softurilor moderne este
mult mai simplă și nu necesită foarte mult timp.
După obținerea autorizației de construcție a unei noi rețele de canalizare (conform legii
163 din 09.07.2010, compania ce execută construcția rețelei este obligată să execute ridicări
topografice de control pentru trasarea obiectului în sistemul de coordonate. În procesul de trasare
a rețelei se pune în primul rînd accent pe indicarea cotelor de cotitură a conductei. La executarea
ridicărilor de control a rețelei se pune accent de asemenea pe indicarea cotelor de cotitură a
conductei, asupra locurilor de trecere a conductei dintr-un diametru în altul, pe nodurile unde se
interesectează cu alte rețele de mai multe tipuri, deasemenea dacă conducta merge liniar la fiecare
20 m, se aplică pichete ce indică cota conductei plus se ia și cota pămîntului cu scopul de a
concretiza adîncimea conductei. La fel se instalează camine de vizitare, ce unesc conducta cu alte
rețele de conducte de același tip, scopul căminului fiind de a realiza în caz de necesitate a
lucrărilor de reparație, reconstrucție asupra conductei, rețelei. Deasemenea, se indică și cotele
căminului, precum și a conductei sau a jgheabului prezent în el.
Dupa realizarea tuturor acestor lucrări este necesar de a desena noua conductă pe planșet,
pentru actualizarea lui, apoi în registru se înregistrează toate datele despre conductă și la fel se
indică și drepturile de proprietate asupra ei.
UTM 584.2 026 MECoala
45Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
2.3 Metodologia înregistrării cablurilor electrice.
Figura 16 Cabluri electrice
Rețelele de cabluri sunt destinate transportului de energie electrică de la electrostații, spre
diferite obiecte cu caracater industrial.
Cablurile electrice se împart în două grupe:
a) Rețele de tensiune înaltă și joasă destinate pentru transportul energiei de la sursă pînă la
consumatori.
b) Rețele de tensiuni joase – telefon, telegraf, radio și de semnalizare.
Rețelele de cablu , cu excepția celor instalate în canale speciale, de obicei se instalează în
apropierea imediată a clădirilor, însă nu mai aproape de 0.5 m de la clădire.
Cablurile subterane de tensiune înaltă au o izolație specială – cabluri armate. În dependență
de numărul de conductoare, ele pot fi cu un fir sau cu mai multe fire. Conductoarele sunt
confecționate din cupru și aluminiu și sunt izolate. Armătura și izolația apară conductoarele de
deteriorarea mecanică externă, apele subterane și de pierderi de energie. În afară de aceasta,
pentru a apăra cablurile de deteriorări externe, în jurul cablului se construiește un canal din
cărămidă, sau din plăci de beton. Alte instalații electrice pe teritoriile industriale sunt diferite
transformatoare și chioscuri.
UTM 584.2 026 MECoala
46Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Cablurile de tensiune medie și joasă sunt instalate la o adîncime de circa 0.7-0.8 m, în limitele
liniilor verzi, deoarece ele sunt supuse des la deschideri.
Cablurile subterane de tensiune joasă sunt instalate sau în tranșee sau în canalizarea destinată
cablurilor – în conducte de beton, ceramică, oțel, azbest și altele. În zonele industriale dezvoltate
sunt pe larg utilizate conductele de beton cu secțiuni dreptunghiulare cu o gaură sau mai multe și
conducte cu secțiuni circulare cu 7, 19 și 37 de găuri. Dacă cablurile sunt instalate în pămînt sunt
folosite cabluri plumbuite și armate, însă dacă se intalează în canale de beton se folosesc cabluri
doar plumbate. Instalarea cablurilor în conducte de beton sau cărămidă sunt foarte comode,
deoarece la nevoie se pot execută fără mare greutate lucrări de reparație pe linie. Cu acest scop se
instalează fîntîni la fiecare 100 – 150 m, în zonele liniare, la intersecțiile cu alte rețele de cabluri,
la punctele de cotitură. Căminele de vizitare destinate cablurilor pot fi construite din cărămidă,
beton sau beton armat. În afară de fîntîni, rețelele de tensiune joasă mai au cutii de distribuție în
care sunt amplasate sfirșiturile rețelelor magistrale.
Instalarea cablurilor de tensiune înaltă sau joasă, practic nu se deosebește prin procedee, în
comparație cu înregistrarea diferitor tipuri de conducte.
În Republica Moldova, rețelele de cabluri sunt destul de împînzite și nu există probleme
majore de aprovizionare a populației cu energie electrică sau asigurarea ei cu linii telefonice.
Totuși majoritatea cablurilor instalate anterior au o vechime destul de apreciabilă și canalele
prin care merg sunt învechite sau chiar nefuncționabile. Rețelele existente în majoritate cazurilor
sunt înscrise pe planșetele orașelor care au fost executate la scara 1:500, însă din păcate din cauza
neactualizării planșelor, sunt multe cabluri cu o localizare și cu caracateristicile tehnice
necunoscute. Pentru localizarea lor se folosesc aparate speciale (Roentgen) de determinare a
cablurilor.Aceste aparate pot determina pînă și numărul cablurilor existente subteran..
După găsirea cablurilor necesare, se studiază caracteristicile tehnice ale cablului și destinația
lui. Apoi se înscriu toate aceste date în registrul obiectelor de infrastructură inginerească.
Neapărat se indică poziția lui în sistemul de coordonate și dreptul de proprietate asupra
cablului.
Concluzie:
Obiectele de infrastructură inginearească sunt la moment un lucru primordial vieții omului
contemporan și de aceia este necesar înregistrarea lor pentru a le putea mai rațional amplasa
pentru a ne crea un mod de viața mai confortabil. Fiecare sistem după cum am observat are
caracteristici diferite și deci modalitatea de înregistrare a lui diferă, nu esențial, însă destul pentru
a deosebi un sistem de altul.
UTM 584.2 026 MECoala
47Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
3. Perfectarea registrului obiectelor de infrastructură inginerească
Pentru a obține rezultatele scontate în procesul economic din sfera imobiliară, este necesar
un proces complex de înregistrare a obiectelor de infrastructură inginerească. Acest proces se
realizează pe pași conform legislației în vigoare și el trebuie să respecte toate normele impuse de
legi și să urmeze toți pașii necesare.
Ca studiu la înregistrarea unui astfel de obiect este propus un obiect de “ Cablu Electric de
tensiune joasă ”, fiind situate în prezent pe adresa - mun. Chișinău, sec. Botanica, str. Burebista
42.
Pentru a începe construcția unui obiect de infrastructură inginerească este necesar în
primul rînd de a obține autorizația de construcție.
Autorizația de construire este un act eliberat de către emitent, prin care se autorizează
executarea lucrărilor de construcție, în temeiul și respectînd certificatul de urbanism pentru
proiectare și a documenției de proiect elaborate, avizate, verificate și aprobate.
Pentru a obține autorizația de construire al acestei rețele, pentru început este necesar de a
obține Avizul de Racordare la rețelele existente. Acest aviz reprezintă un document scris, valabil
pentru un amplasament, care se eliberează solicitantului de către furnizor sub formă de condiții
tehnice privind racordarea la rețelele edilitare pentru a asigura funcționalitatea construcției.
3.1 AVIZUL DE RACORDARE.
În cazul nostru avizul de racordare a fost solicitat de către KIRSAN COM SRL, de la
RED UNION FENOSA S.A., în continuare vor fi arătate în detaliu componentele conținute intr-
un Aviz de Racordare.
UTM 584.2 026 MECoala
48Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
AVIZ DE RACORDARE
Nr. E40302012010004 din 02.02.2012 valabil pînă la 02.02.2013
Temporar – pentru perioada de construcție. Permanent – AR P40302011100233
Solicitantul (abonatul): KIRSAN COM SRL
Adresa locului de consum: Botanica, Burebista, 40
Obiectul de racordare: Șantier de construcție
Categorie de fiabilitate: III
Condiții referitor la sursa autonomă de alimentare cu energie electrică: Lipsesc
Punctul de racordare: ID-0,4 kV, PT-310 fid, 15 sau 37
Punctul de delimitare coincide cu punctul de racordare
Tensiunea nominală în punctul de racordare: 220/380 V
Puterea contractată: 30000 W
1. INDICAȚII REFERITOR LA PROIECTAREA INSTALAȚIEI DE ALIMENTARE:
1.1 De montat LEC-0,4 kV utilizînd cablul pe schema permanentă sau de montat o linie
electrică aeriană, utilizînd cablu de tip TORSANO, de secțiunea necesară, conform
proiectului;
1.2 Ieșirea cablului din ID-0,4kV deefectuat prin canalul de cabluri;
1.3 Toate liniile electrice ce nimeresc în zona de construcție să fie supuse strămutării,
conform proiectului;
1.4 Denumirea de dispecerat a liniilor electrice care necesită strămutarea, locul tăierii
lor, precum și noile lor trasee să fie coordonate în prealabil cu Serviciul Cabluri a
Î.C.S RED UNION FENOSA S.A;
2. CERINȚE REFERITOR LA VALOAREA FACTORULUI DE PUTERE: 0.92-0.4 Kv
3. CERINȚE FAȚĂ DE PROTECȚIE CONTRA FULGER: lipsesc.
4. VALORILE CURENȚILOR DE SCURT CIRCUIT:
5. CERINȚE FAȚĂ DE PROTECȚIE PRIN RELEE: lipsesc.
6. CERINȚE FAȚĂ DE IZOLAȚIE ȘI PROTECȚIA CONTRA SUPRATENSIUNILOR
(conform NAIE) :
6.1 De prevăzut conform p.7.1.22 limitatoare a supratensiunilor de impuls (atmosferice) și
de comutație .
6.2 Se recomandă utilizarea declanșatoarelor independente sau relee cu funcții de
protectie împotriva variațiilor lente și rapide (supratensiuni) ale tensiunii.
6.3 De prevăzut întrerupător automat cu protecție diferențială (pp.1.7.79, 7.1.71)
UTM 584.2 026 MECoala
49Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
în aval de întrerupătorul automat principal din panoul de evidență.
Se admite instalarea unui aparat combinat cu toate protecțiile enumerate, inclusive cu
protecții contra supracurenților.
7. CERINȚE FAȚĂ DE CIRCUITELE DE AUTOMATIZARE: lipsesc.
8. CERINȚE FAȚĂ DE ECHIPAMENTUL DE MĂSURARE:
8.1 Instalarea pe peretele exterior al obiectului a unei cutii de evidență, dotată cu:
8.1.1 Întrerupător de intensitatea nominală, instalat la aparatul de evidență;
3.2 Condițiile tehnice necesare racordării rețelei electrice
Odată cu obținerea Avizului de Racordare a rețelei, următorul pas este obținerea datelor
tehnice a rețelei care urmează a fi construită.În cazul nostru în raportul tehnic se vor conține date
despre modalitățile de amplasare a cablului electric, și tot aici se va preciza varianta optimală de
amplasare a obiectului cu termeni de execuție și cheltuieli minime (prezența pe teritoriul unde va
avea loc execuția, a cît mai puțin posibile obiecte inginerești).Se studiază minuțios traseele
posibile, pentru a face construcția cît mai utilă.
În continuare sunt reprezentate cu o analiză și notă explicativă condițiile tehnice a cablului
electric ce urmează a fi racordat la rețelele deja existente.
Figura 17 Ștampilă ce atestă avizarea
UTM 584.2 026 MECoala
50Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Varianta 1
Varianta 2
Figura 18 Traseele propuse de către APL, pentru amplasarea cablurilor electrice.
Traseele sunt propuse în cazul nostru de către RED UNION FENOSA S.A, însă
executarea lucrărilor de construcție a cablurilor se face pe traseul socotit de proiectant mai
convenabil.
Conform datelor strînse din teren, s-a ajuns la concluzia că cel mai optim traseu de
construcție al acestui cablu electric va fi cel reprezentat în variant nr. 2. Argumentele care au slujit
pentru luarea unei astfel de decizii, au fost:
1. Traseul nr. 2 are o lungime mai mica în comparative cu traseul nr.1
2. Executînd construcția traseului nr.2, nu este necesar de săpa porțiuni mari acoperite cu
asfalt, în comparative cu traseul nr. 1
3. Pe porțiunea traseului nr. 2, prezența obiectelor de infrastructură inginerească nu este
foarte accentuată, în comparative cu porțiunea traseului nr. 1
UTM 584.2 026 MECoala
51Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Figura 19 Amplasarea cablului electric în tranșee.
După acest studiu sa ajuns la concluzia că lucrările de construcție pe traseul nr. 2
vor fi facilitate printr-o perioadă de execuție mica, printr-un preț și cu șanse de accidente
minime.
La fel în condițiile tehnice a rețelei este anexată și o notă explicativă: care conține
îndrumări și explicații despre traseul pe care-l va urma cablul electric, precum și despre
avizurile ce trebuie obținute pentru racordarea rețelei la punctele de unire a ei.
UTM 584.2 026 MECoala
52Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
NOTĂ EXPLICATIVĂ
1. Îndrumarea traseelor rețelelor inginerești sunt elaborate avînd în vedere punctele de
conectare, indicate în condițiile tehnice: “Apă-Canal Chișinău” S.A cu nr. ……din
…...; Î.M.R.E.I LUMTEH cu nr. ........din ...... ; “Termocom” S.A cu nr. ……
din ……..; Regia “EXDRUPO” cu nr……. din ……..; Direcția municipală ;
Întreprinderea de stat “Radiotelecomunicații” cu nr. …….. din ……;
Telecomunicații Chișinău cu nr. ........ din .......; “CHIINĂU-GAZ” S.R.L cu nr…….
.. din ……; Î.C.S RED UNION FENOSA cu nr. P40302011100233 din 09.11.2011;
2. Îndrumarea traseelor inginerești se eliberează pentru utilizarea ulterioară în cursul
proiectării obiectivului.
3. Să se asigure la maximum păstrarea la maximum a punctelor geodezice.În caz de
necesitate de lichidare a lor, a asigura costul de deviz pentru reabilitarea lor.
4. Îndrumarea traseelor rețelelor inginerești să fie coordonată de către beneficiar cu
posesorii (proprietari) terenurilor și imobilelor respective.
5. Beneficiarul va obține certificatul de urbanism, avizele și actele prevăzute de
legislație, necesaare proiectării și construirii
6. Îndrumarea traseelor rețelelor inginerești este elaborat avînd în vedere necesitatea
conectării la alte rețele tehnico-edilitare în baza avizelor și condițiilor tehnice
serviciilor respective ( “Apă-Canal Chișinău “ S.A.,”Termocom” S.A., Direcția
municipală telecomunicații Chișinău, Î.M.R.E.I „LUMTEH”, Regia „EXDRUPO”,
Întreprinderea de stat „Radiocomunicații”,” CHIȘINĂU-GAZ” S.R.L )
7. Alegerea variantei îndrumării traseului cablului electric de t/j de efectuat pînă la
începerea proiectării cu coordonarea soluției definitive cu DGAU și RF în modul
stabilit.
Figura 20 Semnăturile ce atestă traseul urmat
UTM 584.2 026 MECoala
53Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
3.3 Executarea ridicării topografice și elaborarea proiectului de construcție a
traseului.
În urma aprobării de către APL, a traseului pe care este mai convenabil de construit cablul
electric, este necesar de a executa ridicarea topografică pe traseul dat.
Ridicarea topografică - este complexul de operațiuni de pe teran și din birou , prin care se
determină poziția în plan și spațiu a unor puncte de pe suprafața topografică cu scopul obținerii
unui plan topografic.
Ridicarea topografică este necesară la elaborarea de către poriectant a proiectului de
execuție.Ridicarea topografică arată explicit situația de pe terenul dat, și ajută nespus de mult la
luarea deciziilor de construcție a cablului.
Figura 21 Ridicarea topografică pe sectorul dat.
UTM 584.2 026 MECoala
54Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
După executarea ridicării topografice, proiectantul va alege modalitatea de amplasare a
cablului, și va elabora proiectul de construcție a lui, cu toate datele tehnice care trebuiesc
respectate în acest proces.
Amplasarea Cablului
Figura 22 Amplasarea cablului conform proiectului
După elaborarea proiectului, următoarea etapă este cea de transpunere a cablului în natură .
La transpunere se indică punctele de cotitură a cablului, dacă cablul nu are puncte de cotitură sau
are, dar la distanțe relativ mari, atunci se execută pichete la maxim fiecare 20 m în dependență de
relief. Se indică de astfel și punctele de intersecție cu alte comunicații. În urma efectuării acestui
lucru, se încep a săpa tranșeele și se instalează cablurile.
În procesul trasării se poate de menționat mai detailat pe proiect locurile de interesectare a
cablului cu alte comunicații, pentru a înlesni observarea lor în procesul de săpare a tranșeelor.
Totuși înainte de a începe lucrările de săpare a tranșeelor conform proiectului, trebuie de
obținut semnăturile de avizare a proiectului cu toate ștampilele tuturor deținătorilor de rețele
edilitare.
UTM 584.2 026 MECoala
55Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Figura 23 Ștampilele de avizare ale companiilor deținătoare de rețele edilitare
După obținerea cu succes a tuturor ștampilelor de avizare a proiectului pentru construcția
cablului electric de tensiune joasă se poate începe săparea tranșeului, amplasarea cablului și
racordarea lui la rețelele care au fost stabilite în avize.
UTM 584.2 026 MECoala
56Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
3.4 Ridicarea de control asupra cablului electric de tensiune joasă
După construcția cablului electric ( instalarea lui în tranșee și racordarea lui la rețelele
propuse), trebuie de executat ridicarea de control.
Ridicarea de control se efectuează se efectuează pentru determinarea preciziei de aplicare
pe teren a proiectului construcției, se determină coordonatele și cotele reale a cablului executat,
cotele mufelor ce unesc sau prelungesc cablul. Deasemenea se determină cotele și distanțele
dintre căminele de vizitare, dacă există.
Deasemenea în cazul nostru, se stabilesc abaterile din procesul de construcție, se compară
datele din proiect cu datele obținute în urma ridicării de control. Dacă abaterile sunt acceptabile,
atunci cablul va întra în etapă finală de construcție și înregistrare a lui.Dacă însă nu va fi
acceptabilă, atunci se vor executa lucrări adăugătoare de corecție a traseului.
Toate aceste măsurători au fost efectuate cu ajutorul unor aparate de măsurat performante
cu precizia de 2'' , (stația totală TCRP 1202), care respectă toate condițiile și normele de precizie
pentru astfel de lucrări.
Figura 24 Stația totală TCRP 1202 R1000, cu precizia de 2''.
UTM 584.2 026 MECoala
57Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Figura 25 Ridicarea de control al cablului electric.
UTM 584.2 026 MECoala
58Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
În procesul de executare a proiectului și a ridicării de control în prezent se folosesc softuri
moderne, cu ajutorul carora într-un temp cît mai rapid posibil se execută toate aceste lucrări.
În cazul nostru la executarea lucrărilor de ridicare topografică și de control se folosesc
softurile – AUTOCAD și Geonics.
Figura 26 Softul AUTOCAD cu softul Geonics incorporat.
Aceste softuri sunt foarte utile în procesarea datelor și executarea proiectelor, deoarece se
caracterizează printr-o rapiditate și o exactitate înaltă.La fel datorită incorporării softului Geonics
în AUTOCAD, este posibilă desenarea rapidă a cablului conform pichetelor obținute în urma
ridicării de control.
În următoarea imagine se observă clar poziția cablului, cînd se lucrează cu el în
AUTOCAD și Geonics. Deasemenea sunt reprezentate și restul comunicațiilor care sunt prezente
în imediata apropiere a lui. Acest lucru este foarte important deoarece o vizualizare bună a întregii
situații este necesară pentru a lua decizii rapide în caz de apariții a unor careva probleme.
UTM 584.2 026 MECoala
59Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Figura 27 Este reprezentat amplasarea cablului, și condițiile lui tehnice.
După executarea ridicării de control și constatarea că cablul a fost construit conform
proiectului și în normele abaterii admisibile de la traseu, se poate de recurs deja la astuparea
cablului, imediat după aceasta se execută amenajarea teritoriului ( se construiesc drumurile,
trotuare, borduri), toată aceasta se încheie printr-o ridicare planimetriă-nivelitică, care ne va arăta
situația din teren, după încheierea instalării cablului.
Odată cu terminarea acestor lucrări, cablul electric nou construit este apt pentru a fi
înregistrat în Registrul Cadastral Urban și la fel și în Registrul Cadastrului Național. Aceste
Registre vor conține toate datele necesare despre localizarea și condițiile tehnice ale cablului.
Pentru viitor aceste Registre vor trebui să conțină și dreptul de proprietate asupra acestui cablu,
care în prezent nu se conțin nicăieri.
CONCLUZIE
Capitolul III, a arătat etapele de înregistrare a unui obiect de infrastructură inginerească, în
cazul nostru a fost un cablu electric. Executarea înregistrării este un proces destul de anevoios, și
cere un nivel înalt de profesionalism al inginerilor, deoarece de acest lucru depinde direct
calitatea și precizia de executarea lucrărilor. Deasemenea, trebuie de menționat că încă nu este
posibil de obținut drepturile de proprietate asupra rețelei, după construcția ei.
4.1 Devizul de cost al lucrărilor topo-geodezice. Structura şi componentele.
UTM 584.2 026 MECoala
60Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Problema evaluării preţului unei lucrări topogeodezice necesită în prealabil determinarea
(calculul) costurilor şi cheltuielilor generate de execuţi a respectivelor lucrări şi apoi ca rezultat al
negocierilor între beneficiar şi executant stabilirea unui preţ de execuţie (vânzare).
Partea economică ce ține de o lucrarea topo-geodezică este una primordială. Deoarece
geodezia se ocupă cu o varietate amplă de obiecte și atinge diferite sfere ale economiei, părții
economice ale ei i se acordă o atenție deosebită și se elaborează de către Guvern Legi ce
stipulează și controlează prețurile la diferite serficii topo-geodezice. În aceste servicii intră diferite
lucrări așa cum sunt – ridicările topografice de diferite nivele de greutate, se stipulează chiar și
condițiile în care se lucrează, ținîndu-se cont de temperatura și toxicitatea mediului în care se
lucrează.
La trasările axelor unor case se ia în considerație – destinația casei care urmează a fi
construită și la fel numărul de etaje și modalitatea în care ea va urma a fi construită. Toate aceste
date sunt necesare, deoarece conform lor se va stabili cît de precis vor urma a fi măsurătorile.
În primul rând înainte de execuţia propriu-zisă a lucrărilor, atât beneficiarul/proprietarul cît şi
executantul îşi pun problema unui examen estimativ al structurii şi valorii preţului, definindu-se
astfel preţul estimat. In acelaşi timp după terminarea lucrărilor şi recepţionarea acestora, atât
beneficiarul/proprietarul cît şi executantul sunt interesaţi să calculeze o sumă a tuturor
cheltuielilor ocazionate de execuţia lucrărilor, definindu-se astfel preţul realizat. De asemenea ca
rezultat al ofertării şi negocierii, între beneficiar/proprietar şi executant se încheie un contract care
stipulează un preţ contractat al lucrărilor topogeodezice. Prin urmare preţul realizat apare ca o
valoare brută şi exactă a valorii de execuţie a lucrărilor topogeodezice în timp ce preţul estimat
este o presupunere a acestei valori, rezultată adesea din experienţa trecută, în scopul estimării
preţului unor lucrări de care se vor executa.
Scopul determinării preţului estimat este acela de a determina preţul pentru care consideră
oportun să se angajeze în contractarea şi execuţia lucrărilor topogeodezice. Dacă preţul estimat
este corect determinat, atunci el va asigura executantului şi alte avantaje:
Serveşte ca bază pentru un sistem de urmărire a preţului realizat.
Permite de a se stabili înainte de începerea lucrărilor previziunile privind încasările şi
cheltuielile, calculându-se fondurile pe care trebuie să le asigure executantul pentru
demararea lucrărilor.
UTM 584.2 026 MECoala
61Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Scopul estimării preţului realizat. Calculul unui preţ realizat este rezultatul principiului
de a controla costul real al unor lucrări topogeodezice pentru a verifica rentabilitatea. Dar
în acelaşi timp cunoaşterea preţului realizat are şi alte avantaje:
- Verificarea corespondenţei între costurile de execuţie a proceselor elementare estimate şi
cele reale obţinute.
- Realizarea unei baze de date pentru fundamentarea studiului preţurilor estimate pentru
lucrări topogeodezice
Pentru a calcula preţul cît mai corect (fie un preţ estimat fie un preţ realizat) este necesar să
identificăm şi să evaluăm precis toate tipurile de costuri şi cheltuieli generate de execuţia unei
lucrări de. În acest context este evident că structura preţului unei lucrări topogeodezice este
indisolubil legată de structura producţiei topogeodezice, prin producţie înţelegând toate acţiunile
şi activităţile de natură tehnică, economică, financiar-contabilă, socială etc. legate direct sau
indirect de execuţia unor lucrări topogeodezice.
În conformitate cu structura preţului unei lucrări de construcţie, evaluarea
preţului estimat va presupune:
Estimarea costurilor directe
Estimarea cheltuielilor indirecte şi a cheltuielilor generale
Aprecierea unui beneficiu
Anexa la contracttulnr.______ din "____" _____________2010
DEVIZ
al lucrărilor inginero-geodeziceObiectul: Lucrari topografo-dezice de control a
executării proiectului
Beneficiar :
Nr d/r
Denumirea lucărilor
Culegerea de
preţuri СЦИР-82
Unitatea de
măsurăCat.
Costul unei
unităţi
Coef. сonform notelor din tabelă
Coeficientul total
Numărul (volumul
)
Valoarea, lei)
1Căutarea punctelor de
poligonometrietab. 81 §1 punct
II 1,441,25
1,25 0,00
III 1,87 1,25 0,00
2 Drumuire cu teodolitul tab. 19 §1 km
III 24,65
1,25
1,25 0,00
IV 29,75 1,25 0,00
V 35,70 1,25 1,20 53,55
3 Nivelment tehnic tab. 25 §4 km
III 11,05
1,25
1,25 0,00
IV 15,30 1,25 0,00
V 21,25 1,25 1,20 31,88
4Ridicarea constructiilor
subteranetab. 66 §1 punct
III 0,941,25
1,25 0,00
IV 1,11 1,25 50,00 69,38
UTM 584.2 026 MECoala
62Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
5Ridicarea constructiilor
supraterane§2 punct
III 0,851,25
1,25 0,00
IV 1,02 1,25 50,00 63,75
6Nivelarea constructiilor
subteranetab. 66 §2 punct
III 0,941,25
1,25 0,00
IV 1,19 1,25 0,00
7Nivelarea constructiilor
supraterane§2 punct
III 0,751,25
1,25 0,00
IV 0,94 1,25 0,00
8Descrierea constructiilor
sub/suprateranetab. 68 §1
IV 0,941,25
1,25 0,00
V 1,11 1,25 50,00 69,38
9 Ridicare topograficatab.403
§1ha
II 96,051,15
1,15 0,00
III167,4
51,15 0,00
10Ridicare topografica în plan şi pentru cote ale
colţurilor clădirilortab.78 §1 punct
IV 2,141,25
1,25 0,00
V 2,39 1,25 0,00
7 Total287,9
4
8Intocmirea planurilor de
comunicatiitab. 73
§2punct 0,38 1,25 1,25 50,00 23,75
9Colectarea materialelor
tehnico-geodezicetab. 85
§5punct 0,9 1,15x1,25 1,44 0,00
plans 3 1,15x1,25 1,44 6,00 25,92
10Alcatuirea programului
(raportului) tehnictab. 86
§1progr. 100
0,5x1,15x1,2x1,25
0,8625 0,00
raport 150 0,8x1,15x1,25 1,15 0,00
11
Desenarea planului topografic la scara 1:500 cu echidistanta curbelor
de nivel 0,5 m
tab. 91 §2
dm. IV 1,15 1,21 1,21 0,00
dm. V 1,95 1,21 1,21 6,00 14,16
11
Desenarea planului topografic la scara
1:1000 cu echidistanta curbelor de nivel 0,5 m
tab. 91 §2
dm. IV 2,2 1,21 1,21 0,00
dm. V 3,9 1,21 1,21 0,00
12 Efectuarea copiei pe calctab. 91
§2dm. IV 2,3 1,21 1,21 0,00
dm. V 3,9 1,21 1,21 6,00 28,31
13Cheltuieli pentru transportul intern
Tab. 4 §1
7% 1,25 1,25x0,07 0,0875 287,94 31,49
Cheltuieli pentru transportul extern
Tab. 4 §1
14% 1,25 1,25x0,14 0,175 287,94 62,99
14Cheltuieli pentru
perioada nefavorabila20% 0,2 0,2 51,16 10,23
15Amortizarea si
metrologiap. 14 5% 0,05 0,05 51,16 2,56
16Organizarea şi lichidarea
lucrărilor К-2,5Tab. 6
§56% 0,6x2,5x0,7 0,105 382,42 40,15
17Punctele retelei de
indesireGPS punct - 10 1 1 2,00 20,00
20 Total547,5
0
21Total cu luarea in
consideratie a coeficientilor
1,3216,8
1,1 24,39 547,5013353,53
22 TVA 20% 2013353,5
32670,
71
23 Total pe deviz 16024,24
Director Morcov A.
Inginer licenţiat Carchilan A.
COORDONAT:
Reprezentantul beneficiarului_________________________________
UTM 584.2 026 MECoala
63Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Concluzie : Executarea devizelor și analiza economică a lucrărilor topo-geodezice, ne
indică rentabilitatea diferitelor tipuri de lucrări topo-geodezice. La fel conform datelor putem
stabili un preț exact pentru toate tipurile de lucrări ce sunt cerute spre executare, la fel datorită
analizei economice se poate de realizat o strategie de piață, prin care să stabilim înclinația firmei
în domeniul de lucrări elaborate.
UTM 584.2 026 MECoala
64Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
5.Securitatea activității vitale
5.1 Securitatea sănătății în muncă
Privind securitatea sănătății în muncă se referă Legea Nr. 186, din 10.07.2008. Prezenta
lege reglementează raporturile juridice ce ţin de instituirea de măsuri privind asigurarea
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă.La fel stabileşte principiile generale
privind prevenirea riscurilor profesionale, protecţia lucrătorilor la locul de muncă, eliminarea
factorilor de risc şi de accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată, instruirea
lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora, precum şi liniile directoare generale privind
aplicarea principiilor menţionate.
Politica statului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă include următoarele sfere de
acţiune, în măsura în care ele afectează securitatea şi sănătatea lucrătorilor, mediul de lucru:
a) conceperea, încercarea, alegerea, înlocuirea, instalarea, amenajarea, utilizarea şi
întreţinerea componentelor materiale ale muncii (locurile de muncă, mediul de lucru, uneltele,
maşinile şi materialele, substanţele şi agenţii chimici, fizici şi biologici, procedeele de lucru);
b) legăturile care există între componentele materiale ale muncii şi persoanele care execută
sau supervizează munca, precum şi adaptarea maşinilor, materialelor, timpului de muncă,
organizării muncii şi procedeelor de lucru la capacităţile fizice şi mintale ale lucrătorilor;
c) instruirea, inclusiv instruirea periodică, calificarea şi motivaţia lucrătorilor care participă,
cu un titlu sau altul, la atingerea nivelurilor suficiente de securitate şi sănătate în muncă;
d) comunicarea şi cooperarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la toate
nivelurile, de la nivelul grupului de lucru, nivelul unităţii şi pînă la nivelul naţional.
Pentru a i se asigura un nivel ridicat de protecție sănătății în muncă , muncitorii au un șir
de drepturi care trebuiesc respectate de către angajator:
Fiecare lucrător este în drept:
a) să aibă un post de lucru corespunzător actelor normative de securitate şi sănătate în
muncă;
b) să obţină de la angajator informaţii veridice despre condiţiile de lucru, despre existenţa
riscului profesional, precum şi despre măsurile de protecţie împotriva influenţei factorilor de
risc profesional;
c) să refuze efectuarea de lucrări în cazul apariţiei unui pericol pentru viaţa ori sănătatea sa
pînă la înlăturarea acestuia;
UTM 584.2 026 MECoala
65Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
d) să fie asigurat, din contul angajatorului, cu echipament individual de protecţie;
e) să fie instruit şi să beneficieze de reciclare profesională în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă din contul angajatorului;
f) să se adreseze angajatorului, sindicatelor, autorităţilor administraţiei publice centrale şi
locale, instanţelor judecătoreşti pentru soluţionarea problemelor ce ţin de securitatea şi
sănătatea în muncă;
g) să participe personal sau prin intermediul reprezentanţilor săi la examinarea problemelor
legate de asigurarea unor condiţii de lucru nepericuloase la postul său de lucru, la cercetarea
accidentului de muncă sau a bolii profesionale contractate de el;
h) să fie supus unui examen medical extraordinar potrivit recomandărilor medicale, cu
menţinerea postului de lucru şi a salariului mediu pe durata efectuării acestui examen.
5.2 Analiza condițiilor de muncă
Înainte de începerea oricăror lucrări topo – geodezice toţi muncitorii trebuie sa treacă un
instructaj special de tehnica securităţii, unde lor li se explica cerinţele îndeplinirii sigure a lucrului
si comportamentul in diverse situaţii.
Lucrările topografice se executa in diferite condiţii : pe teritoriul oraşelor si obiectelor
industriale, in păduri si locuri greu accesibile, pe sectoarele cailor ferate si autostrăzilor, blocurilor
si edificiilor in construcţie e.t.c. In timpul lucrului in condiţii de pădure, pustiu, munţi, mlaştina
sau locuri slab populate principalele cauze sale situaţiilor neplăcute si a traumatizărilor de cele
mai dese ori se dovedesc a fi cauza naturale, cum ar fi neajunsul sau lipsa reperelor de orientare,
numărul mare de obstacole naturale, calamitaţi naturale, lipsa apei, incendii e.t.c. La executarea
lucrărilor topo – geodezice in localitatea si la întreprinderile industriale o sursa de situaţii
neplăcute poate fi mediul artificial creat de om. La acesta se refera cazurile de electrocutare,
intoxicarea cu gaze la prospectarea si ridicarea tunelurilor, fântânilor si colectoarelor reţelelor
subterane, accidente legate de transportul rutier sau ferat, lucrări la poduri, lucrările de montare,
lucrări de terasament e.t.c.
Tabelul 6
Caracteristica condiţiilor igieno-sanitare a factorilor periculoşi şi dăunători de producţie.
Factorii condiţiilor de muncă Aprecierea condiţiilor de muncă
UTM 584.2 026 MECoala
66Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
vizual
ă
după proiect
1 2 3
1.Factorii sanitaro-igienici Per.
rece
Per.
Caldă
1.1 Microclimatul
Temperatura , C
Umeditatea relativă a aerului,%
n
n
n
21-25
40-60
22-28
40-60
1.2 luminatul
natural lateral,%
artificial comun,lx
+
+
0,9 %
200 lx
1.3 Ventilaţia
aeraţia naturală,k
infiltrarea naturală,k
2
3
2
3
2.Caracteristica încăperilor
2.1 categoria industriei după
pericolul exploziv şi incendiar
2.2 gradul de rezistenţă la foc a
clădirii
G
I
G
I
3.Factorii periculoşi şi nocivi de
producere
3.1 Electrici
genul curentului
tensiunea , V
fregvenţa ,Hz
Alternativ
220/380
50
Alternativ
220/380
50
3.2 Mecanici
vbraţie,Hz(mm/sec,dB)
zomotul ,dB
mişcarea părţilor maşinilor şi
mecanismelor
+
+
+
93
+
3.3 Termică
detalii încălzite, + +
UTM 584.2 026 MECoala
67Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
4. Posibilitatea izbucnirii
incendiului sau a exploziei
gazul inflamabil
surse de aprindere
+
ţigară,scînteie
+
ţigară,scînteie
Totuși în mare măsură lucrări ce țin de prelucrareadatelor preluate din cîmp, sunt
prelucrate în condiții de oficiu. Aici la fel muncitorii sunt expuși la o serie de riscuri, cum ar fi –
electrocutare, intoxicare, căldură sau expuneri îndelungate la temperaturi reduse. La fel, dacă se
lucrează mult la calculator , apare riscul de a strica vederea cu timpul, dureri de cap și alte
probleme în dependență de mediul în care se lucrează.
Pentru a înlatura aceste incomodități trebuie ca în oficiu să fie realizat un microclimat
necesar lucrului comfortabil , punearea la dispozoția lucrătorilor expuși mult timp la
calculator a ochelarilor de protecție. Și dacă este posibil la fiecare 2 ore sa se realizeze o mini
pauză de 10 minute pentru a oferi posibilitatea lucrătorilor de a se recrea.
5.3 Măsuri privind sanitaria industrială
Acțiunea mediului de producție asupra organismului omului este condiționată de factori
fizici, chimici si biologici. Factorii fizici includ umiditatea relativă și temperatura aerului ambiant,
circulația și tensiunea barometrica a aerului, radiația radioactivă și termică, zgomotul și vibrația
etc. Printre factorii chimici se numară impurificarea aerului cu gaze otrăvitoare și praf toxic,
mirosurile neplăcute, acizii și alcaliile agresive. Factorii biologici: microorganismele patogene,
unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc.
Acțiunea factorilor enumerați asupra omului este condiționată de caracterul activității de
muncă, alimentație, condițiile de menaj.
Pentru asigurarea condiților sănătoase de muncă proiectul prevede următoarele măsuri:
Anagajații întreprinderii vor fi asigurați cu încăperi sanitaro- igienice în conformitate cu
normele de ramură, reișind din numărul maximal de lucrători în cel mai numeros schimb de lucru;
Microclimatul aerului zonei de muncă va fi menținut în limitele normelor cu ajutorul
sistemelor de încălzire, ventilație și condiționare a aerului în conformitate cu cerințile standartului
de stat, în dependență de categoria lucrărilor cadastrale și perioada anului în care se execută aceste
lucrări cadastrale.
Nivelul necesar al iluminării la locurile de muncă este asigurat de sistemele iluminatului
natural și artificial general care asigură un nivel al iluminări pe suprafețele de lucru de 700 lx.
La locul de muncă sau, mai bine zis în oficiul cadastral, la fel persistă câţiva factori
UTM 584.2 026 MECoala
68Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
dăunători, cum ar fi: zgomotul şi iluminatul locului de muncă, care influenţează negativ asupra
organismului în timpul procesului de muncă.
Zgomotul în oficiul cadastral, deseori este provocat de utilajele de prelucrare a datelor
(calculator,scanner, printer, copiator, fax) care sunt folosite pentru executarea tuturor lucrărilor.
Expunerea la zgomote intense, neaşteptate, duce la modificări ale mobilităţii tractului digestiv,
prin reducerea peristaltismului. Efecte asupra sistemului nervos: tulburări ale somnului, tulburări
vizuale, modificări în funcţonarea sistemului nervos vegetativ. Prezenţi anumitor zgomote poate
crea о stare obsesivă, care amplifică starea de disconfort, favorizând apariţia unor nevroze.
Simptomatologia consecutivă agresiunii sonore constă în: stare de nervozitate, hiperexcitabilitate,
tahicardrie, tulburări ale somnului (insomnii, coşmaruri frecvenţe şi treziri bruşte). Modificările
psihoafective sunt reprezentate de treceri rapide de la о stare afectivă la alta, anxietate, confuzie
mintală cu halucinaţii auditive.
A asigura protecţia organului auditiv împotriva zgomotului înseamnă a împiedică
transformarea formei obiective a acestuia în formă subiectivă. Cu alte cuvinte este necesară
împiedicarea propagării undelor sonore produce de mişcarea oscilatorie a corpurilor elastice de la
sursă la urechea internă. Protecţia individuală a personajului contra zgomotului se realizează prin
utilizarea antifoanelor, care constituie baraje fonoizolante situate în imediata apropiere a
receptorului. Barajele fonoizolante se bazează pe efectul de "pierdere" a undelor sonore la limita
dintre două medii adiacente.
Iluminatul este unul dintre factorii care exercită o influență important asupra productivității
angajaților și asupraa gradului de oboseală. O i l umina re de f ec tuoasă poate cauza
disconfort vizual şi o poziţie nenaturală a corpului, fiind deci o piedică în calea
performanţei.Cercetările arată că 80% până la 85% din cantitatea de informaţie pe care o
asimilăm parvine pe cale vizuală, de aceea confortul vizual este esenţial. Dar modul de iluminare
nuafectează numai confortul vizual ci şi pe cel fizic.Iluminatul la locul de muncă poate fi împărţit
în 4 categorii:
iluminarea ambientală este dată de obicei de o sursă de lumină montată în tavan .Uneori este
singura sursă de lumină la locul de muncă ;
Iluminarea cu ajutorul lămpilor de birou. Deși oferă confortul individual , acest tip de
iluminare este absent în cele mai multe locuri de muncă;
iluminarea direcționată este de obicei asigurată de surse de lumină orientate în
jos sau de lumini”de urmărire”. Este folosită pentru iluminatul anumitor obiecte sau
pentru creşterea nivelului de intensitate ;
Iluminarea naturală provine prin geamuri, uşi sau pereţi de sticlă. Are un efect
UTM 584.2 026 MECoala
69Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
pozitiv asupra omului, dar nu este disponibilă permanent.
Cheia unei bune iluminări este echilibrul. Astfel, se poate spune că o iluminare
esteeficientă atunci când lucrătorul beneficiază de un confort vizual şi de vizibilitate
într-ocameră echilibrată din punct de vedere al luminozităţii.
Lumina de afară este mai puternică de obicei, decât cea din birou şi care
determină dificultăţi în vizualizarea caracterelor pe ecran, iar ochii vor fi nevoiţi să se
concentreze ori de câte ori lucrătorul îi ridică de la monitor şi priveşte afară.Cele mai multe locuri
de muncă sunt fie slab, fie excesiv luminate, ceea ce afectează productivitatea lucrătorului.
Adesea, unele săli au un singur tub fluorescent ca unică sursăde lumină, rezultând astfel o lumină
necontrolată.
Câteva soluții pentru a obține un echilibrul a iluminării pot fi:
evitarea concentraţiilor mari de lumină şi a umbrelor;
păstrarea nivelurilor de iluminare ambientală scăzută şi echilibrată la
acelaşinivel. Standardele de iluminare pentru birou sunt de 800-1000 lucşi, iar
în birourile în care se lucrează pe calculator, nivelul de iluminare nu trebuie
sădepăşească 400-500 lucşi;
asigurarea fiecărui birou cu câte o lampă care să aibă un scut direcţional
delumină, cu braţ flexibil, posibilitate de înălţare şi de reglare a intensităţii;
o distribuţie simetrică sau asimetrică a luminii.
5.4 Măsuri privind tehnica securității
Toate tipurile de lucrări topo – geodezice trebuiesc executate in acord cu instrucţiile
tehnice in vigoare, îndrumările si regulile privitor la protecţia muncii la lucrările topo – geodezice,
de asemenea regulamentele industriale in ce priveşte siguranţa muncii. Dispoziţiile generale
pentru asigurarea condiţiilor sigure de lucru in condiţiile de teren sunt prezentate in “Regulile
tehnicii securităţii la lucrările topo – geodezice”. Principalele sarcini ale tehnicii securităţii este
aceea de a asigura condiţii optime pentru o munca îndeplinita bine, îmbunătăţirea protecţiei
muncii si depistarea cauzelor posibile ale traumatizărilor.
Înainte de a merge la munca toţi muncitorii trebuie sa treacă controlul medical pentru a
putea constata daca ei ar putea munci in condiţii de teren in condiţii fizico – geografice concrete.
Cu toate acestea, în conformitate cu legislaţia muncii la lucrările de teren in regiunile de
taiga, tundra, pustiu și sectoare la altitudine mare, de asemenea la construcţia semnalelor
UTM 584.2 026 MECoala
70Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
geodezice. În situaţii necesare cu acordul staţiilor sanitaro – epidemice locale , tuturor
muncitorilor li se administrează o vaccină antiepidemică și li se face câte un instructaj pentru a
putea preveni personal o epidemie. La lucrul in zone slab locuite toţi trebui sa fie instruiţi pentru
acordarea primului ajutor in caz de arsura, degerare, vânătăi şi fracturi, insolaţie si lovitura
termica, râu de înălţime, intoxicaţie, muşcături de şerpi veninoşi si insecte.
Securitatea lucrătorilor urmărește eliminarea / reducerea pericolelor și a riscurilor ce pot
cauza accidente de muncă sau boli profesionale. Sănătatea lucrătorilor asigură confort fizic /
psihic și social la locul de muncă. Sănătatea ocupațională este definită la ora actuală de către
Organizația Mondială a Sănătații ca fiind "promovarea și menținerea celui mai inalt grad de
bunăstare fizică, mentală și socială muncitorilor de toate ocupațiile, prin prevenirea perturbărilor
cauzate sănătății acestora de către condițiile muncii, protejarea în muncă față de riscurile rezultate
din prezența agenților nocivi pentru sănătatea lor, plasarea și menținerea muncitorului într-o
muncă adecvată aptitudinilor fiziologice și psihologice."
Cerințe de securitate și sănătate în munca pîna la începerea lucrului:
Pînă la începerea lucrului angajatul este obligat:
să examineze locul de munca și sa-1 elibereze, inclusiv și trecerile spre ele, de materialele și
obiectele in surplus;
să controleze suficienta iluminarii locului de munca;
să controleze fiabilitatea instalarii mesei de lucru, scaunului, aparatelor electrice de birou
(calculator, copiator, fax ș.a.), in caz de neccsitate sa regleze masa, scaunul (fotoliul) cit aranjarea
elementelor aparatelor electrice de hirou din punct dc vedere al cerintelor ergonomice cu scopul
excluderii unor poze incomode și tensiunii excesive a ochilor;
Se interzice a curăța de praf ori murdărie aparatele electrice dc birou conectate la rețea cu
materiale umede. Acest lucru se efectuează după deconectarea de la rețea a aparatelor electrice.
Angajatului i se interzice să admită utilizarea aparatelor electricc de birou de către
persoanele straine, care nu au dreptul de acces la ele.
Angajatul, care are in subordine alti salariati este obligat sa examineze locurile de lucru și sa
organizeze procesul de munca a acestora in conformitate cu cerintele actelor normative In
vigoare, asigurindu-le conditii de munca fara pericol de accidentare sau boala profesionala
Cerințe de securitate în timpul lucrului:
Pe parcursul programului de lucru nu se admite utilizarea bauturilor alcoolice și utilizarea
drogurilor, cit și prezenta la lucru in stare de ebrietate sau sub influenta drogurilor.
Personalul administrativ, ingineresc-tehnic și slujbaș raspunde pentru felul in care se
UTM 584.2 026 MECoala
71Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
realizeaza activitatea de prevenire in sectorul subordonat, implicat pentru orice abatere de
la actele legislative și normative de securitate și sanatate in munca, fara exceptie, relativ la
toate elementele sistemului de munca pe care il organizează.
Cerințele de securitate în timpul lucrului la calculator.
În timpul lucrului la calculator, angajatul este obligat sa respecte următoarele cerințe:
nu se admite contactarea concomitentă a ecranului monitorului și claviaturii;
să nu contacteze cu panoul posterior a procesorului cînd sistemul de alimentare cu curent
electric este conectat;
nu se admite reconectarea fișelor de intrare-ieșire a cablurilor dispozitivelor periferice cind
calculatorul este conectat la rețeaua electrica;
să nu admită nimerirea umezelii pe suprafata procesorului, monitorului, claviaturii,
imprimantei și altor dispozitive;
de sine stătator să demonteze și sa repare calculatorul și elementele din completarea lui.
Conectarea calculatorului se efectuează în urmatoarea succesiune:
se conectează blocul de alimentare;
se conectează dispozitivele periferice (imprimantă, monitorul, scanerul ș. a.)
se conectează procesorul.
Angajatul este obligat să deconecteze calculatorul în cazurile următoare:
depistării oricaror defecte;
la deconectarea neașteptată a curentului electric în rețea;
în timpul curățirii calculatorului sau dispozitivelor periferice.
În cazul situatiei de accidentare angajatul este obligat:
la depistarea ruperii cablurilor electrice de alimentare, defectiunii prizci la pamint, și altor
defectc, aparitia mirosului de ars indata sc dcconecleaza alimentarea de la priza și se
informeaza conducatorul sau direct sau electricianul de serviciu.
în cazul oricaror intreruperi nesanctionate a lucrului utilajului tehnic, pentru salvarca
programelor indala se invita specialișlii respectivi;
în cazul aparitiei unor dureri acute la ochi, inrautatirii bruște a vederii, imposibilitatii de a
concentra privirea sau la aparitia stridentei (vederea nu este deslușita), aparitiei dureri lor
la degete și articulatiilor la mini, batailor sporite a inimii indata se parasește locul de
munca și se anunta conducatorul sau direct ori roaga sa faca aceasta pe altcineva.
să nu inceapa lucrul la calculator pina la inlaturarea defectelor depistate.
La primirea unei traume ori îmbolnăvirii neașteptate îndată se anunță conducatorul sau
direct (ori roaga sa faca aceasta pe altcineva), se organizează acordarea primului ajutor medical
UTM 584.2 026 MECoala
72Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
ori se cheamă serviciul de medicină de urgentă la telefonul "903".
Dacă s-a observat vre-o persoană sub acțiunea curentului electric (electrocutare), îndată se
deconectează curentul electric ori se eliberează de sub acțiunea curentului electric, se acordă
primul ajutorul medical și se cheamă serviciul medicină de urgentă la telefonul "903".
Măsurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare sunt următoarele:
părțile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune în timpul lucrului să fie
inaccesibile la o atingere întîmplătoare, ceea ce se realizează prin izolari, carcasari,
îngrădiri, amplasări la înălțimii inaccesibile, blocări (protecție prin inaccesibilitate);
folosirea tensiunilor reduse, maxim admisibile:
izolarea de protecție;
separarea de protecție;
protecție prin legare la pămant;
protecție prin legare la nul;
deconectarea automată în cazul apariției unei tensiuni de atingere periculoasa;
deconectarea automata în cazul apariției unei scurgeri de curent periculoasa;
egalizarea potențialelor;
folosirea mijloacelor individuale de protecție;
organizarea corespunzătoare a lucrului.
Măsuri generale pentru combaterea situaţiilor neplăcute reprezintă o buna organizare a
lucrului, o disciplina buna de lucru, îndeplinirea conştiincioasa si atenta de câtre toţi muncitorii a
funcţiilor lor.
5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor
Activitatea de profilaxie a incendiilor urmărește scopul de a menține un nivel înalt de
securitate împotriva incendiilor și exploziilor în orașe, localități, locuri de concentrare a bunurilor
materiale și la alte obiective prin stabilirea unui regim de pază antiincendiară exemplar.
Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: elaborarea si realizarea măsurilor
orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea în spatiu a posibilelor
incendii si crearea conditiilor favorabile de evacuare a oamenilor si bunurilor materiale în caz de
incendiu; asigurarea condițiilor de descoperire la timp a incendiului aparut, anunțării rapide a
serviciului de combatere a incendiilor și lichidării cu succes a incendiului.
Sursa principală de incendiu în birou reprezintă scurtcircuitele din reţelele electrice.
Curentele scurtcircuitului duc la încălzirea conductorilor, ceea ce poate duce la aprinderea
UTM 584.2 026 MECoala
73Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
izolaţiei. Aprinderea izolaţiei are loc de asemenea şi în locurile unde contactele sunt necalitative.
Se poate de spus că pentru asigurarea securităţii anti incendiare trebuie de supravegheat
sistematic starea tehnică a sistemelor şi de respectat regulile securităţii şi exploatării. În caz de
incendiu este necesar de deconectat electricitatea şi de stins focul. Este obligatorie posedarea
extintorilor manuali de tipul ОУ-2, ОУ-5, ОУ-8, care sunt destinaţi pentru stingerea utilajului
electric care se află sub tensiunie.
Riscul unui incendiu creşte odată cu prezenţa în săli a materialelor combustibile lichide ca
C2H5OH, ce se conţine prin produsele farmaceutice şi alte lichide care sunt uşor inflamabile,
precum şi materiale combustibile solide ca hîrtia, masa plastică şi lemnul, necătînd şi la faptul
materialele din lemn sunt acoperite cu componente protectoare care măreşte limita lor de
rezistenţă la foc, iar elementele de construcţie ale farmaciei sunt confecţionate din materiale cu
grad înalt de rezistenţă la foc. Acest lucru şi faptul că în săli sunt prezente lichide uşor inflamabile
şi substanţe arzătoare solide, duc la apartenenţa construcţiei la categoria C de clădiri după
pericolul de incendii şi explozii.
Combaterea incendiilor:
toți angajații vor trece un curs de instruire specială privind protecția împotriva incendiilor,
iar toate subdiviziunile întreprinderii vor fi asigurate cu mijloace de propagandă și agitație
cu privire la combaterea incendiilor;
prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea incendiară a sectoarelor,
depozitelor și altor obiecte cu pericol sporit de incendiu;
întreprinderea va fi asigurată cu mijloace de stingere a incendiilor și de comunicare rapida
despre incendiu. La toate obiectivele va fi asigurat accesul automobilelor de pompieri,
care se vor menține în ordine exemplară;
toate utilajele vor fi menținute în stare buna funcțională, se vor curăți la timp, se vor regla
și unge, pentru a preveni supraîncalzirea lagarelor, arborilor și pieselor ce se află în
contact de fricțiune, precum și formarea scânteilor, iar zonele și agregatele ce se află în
mișcare se vor proteja de nimerirea obiectelor straine;
la sfârșitul zilei de muncă responsabilii de securitatea incendiară vor controla minuțios
toate locurile, mai cu seamă locurile cu iradieri calorice considerabile, vor deconecta
instalațiile electrice și sistemul de iluminat, vor încuia ușile sub lacăt.
Măsurile organizatorice de asigurare a securităţii antiincendiare constau:
în instructarea lucrătorilor regulelor de securitate anti incendiară;
condiţionarea şi realizarea normelor şi regulelor securităţii anti incendiare, instructajul
despre ordinea lucrului cu utilizarea mijloacelor şi substanţelor uşor inflamabile;
UTM 584.2 026 MECoala
74Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
pregătirea şi utilizarea resurselor de agitaţie vizibile pentru asigurarea securităţii anti
incendiare.
Mijloacele de stingere a incendiilor pe care le dispune întreprinderea noastră sunt:
extinctorul cu pulbere mecanică;
extinctorul cu CO2;
ladă cu nisip, găleţi, lopeţi şi cangă.
O măsură foarte importantă este asigurarea încăperilor cu un plan de evacuare rapida a
oamenilor şi dotarea lor cu semnalizare anti incendiară.
5.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant
Una din principalele acțiuni negative a omului asupra mediului inconjurător sunt substanțele
poluante așa ca: apele reziduale din diferite domenii de activitate, poluanții bacteriali și biologici,
substanțele minerale, metalele grele, acizii și sărurile neorganice, acumulările de roci goale și
nămoluri, substanțele radioactive, zgomotul, poluarea electromagnetică etc.
Măsurile specifice de îmbunătăţire continuă a protecţiei mediului sunt:
Măsuri de conservare a energiei precum înlocuirea dispozitivelor care irosesc energia,
utilizarea de computere şi monitoare cu consum mic de energie sau iluminarea optimizată în
producţie şi administraţie.
Reducerea transporturilor şi totodată reducerea emisiilor de bioxid de carbon printr-o serie
de măsuri, cum ar fi optimizarea spaţiilor de încărcare a camioanelor.
Sortarea corespunzătoare a deşeurilor care depăşesc măsurile legale.
Folosirea de ambalaje reutilizabile pentru transporturile în cadrul staţiei, de exemplu,
utilizarea de cutii de plastic rezistente pentru transportul în staţie. În acest fel, se economisesc mai
multe tone de carton şi plastic.
Măsurile de ameliorare a mediului sunt pentru:
combaterea poluării aerului: îmbunătățirea tehnologiilor, dispersarea poluanților la mare
înălțime, amplasarea industriilor poluante departe de orașe, creșterea zonelor verzi etc..
ameliorarea smogului: construirea de vehicule cît mai puțin poluante, îmbunătățirea
calității carburanților și controlul riguros al emisiilor gazelor;
ameliorarea efectului de sera: reducerea producției de CO2 și stoparea defrișărilor;
curățarea apei: folosirea stațiilor de epurare, construirea unor baraje, diguri sau bazine
speciale de colectare a deșeurilor și reziduurilor;
ameliorarea stratului de ozon: eliminarea totală a freoanelor;
UTM 584.2 026 MECoala
75Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
combaterea poluarii solului: plantarea arborilor, construirea unor zone de depozitare a
gunoaielor, folosirea judicioasă a substanțelor chimice etc..
5.7 Calcul ingineresc de Securitatea Sănătății în muncă(problema)
Problemă
De determinat numărul genereatoarelor de spumă de tipul GS-50, cantitatea de praf și apă,
necesare pentru stingerea materialelor lichide combustibile care se păstrează în rezervoare de
formă circulară.
Date inițiale
Diametrul rezervorului, D = 40 m;
Durata normative de timp pentru stingerea incendului t = 10 min;
Coeficientul de rezervă, care consideră distrugerea spumei în timpul aplicării pe suprafașa în
flăcări a lichidului, K = 2 ;
Grosimea stratului de spumă , necesar pentru acoperirea completă a suprafeșei în flăcări , h-
0,2 m;
Productivitatea generatorului de spumă, qsp = 50 l/s ;
Consumul de praf pentru tipul dat de generatoare, qp = 1,2 kg/s;
Date inițiale pentru lucrarea de verificare
Varianta
Datele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Substanța
CombustibilăPC BN GL BN PC GL PC BN GL
Diametrul
Rezervorului
D, m
50 20 25 30 45 35 35 35 30
Grosimea
stratului de
spumă h, m
0,1 0,2 0,15 0,2 0,1 0,15 0,1 0,20,15
Notă, PC – păcură, BN – benzină, GL – gaz lampant.
UTM 584.2 026 MECoala
76Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Rezolvare
1.Determinăm suprafața oglinzii de ardere
F=
2.Determinăm consumul de spumă pentru stingerea incendiului după formula
Q =
3.Determnăm numărul de genereatoare
n=
4.Determinăm cantitatea necesară de praf pentru formarea spumei
5.Determinăm cantitatea de apă necesară pentru stingerea incendiului
UTM 584.2 026 MECoala
77Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Concluzie:
Securitatea activității vitale este foarte importantă în procesul de desfășurarea a lucrărilor
topo-geodezice și nu numai. Este foarte important să cunoaștem condițiile optime de lucru, și
măsurile cum să ne protejăm în acest proces ca să nu fim traumați, sau pe perioade mai lungi
de timp să nu simțim efectele secundare din urma lucrului efectuat.
La fel vom ști cert drepturile, obligațiile noastre și ale angajatorului, astfel vom evita
situațiile neplăcute din procesul efectuării lucrărilor.
UTM 584.2 026 MECoala
78Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
CONCLUZIE
Odată cu obținerea independenței, Republica Moldova s-a confruntat cu o serie de
probleme de diferite ordine, cum ar fi – secetă, inundații, alunecări de teren etc, care au adus
pagube considerabile economiei naționale. Cu toate că în legislație este prezentă Hotărirea
Nr.1300 din 27.11.2001 privind aprobarea Regulamentului privind întocmirea și ținerea
cadastrului funcțional urban care ar trebui să se ocupe cu înregistrarea și inventarierea tuturor
rețelelor tehnico-edilitare, pînă în prezent aceste lucruri nu au fost încă respectate / elaborate.
Astfel, datorită faptului că datele despre infrastructură și în general despre rețelele edilitare
sunt prezente doar în cîteva localități (Chișinău, Bălți) în format analogic (planșete, schițe), iar
în restul republicii ele lipsesc în totalitate, intervenția de reinstaurare și reconstrucție pe
sectoarele afectate, au fost făcute cu întîrziere și cu un cost extrem de ridicat.
Pentru a evita acest lucru și în viitor trebuie de implementat un Registru pentru
înregistrarea datelor despre toate rețelele de tip ingineresc, care să cuprindă toate datele despre
rețele, incluzînd datele tehnice, coordonatele și chiar proprietarii lor. Cu toate că
implementarea acestui lucru este unul dintre cele mai acute și anevoioase proiecte pentru
prezent, noi avem șansa de a studia acest tip de Registru, în țările Europene și nu numai, care-l
au deja implementat, astfel avînd posibilitatea de a crea un sistem performant și modern, care
va putea satisface toate cerințele actuale și deasemenea va putea fi accesat rapid și comod de
către toți solicitanții. Utilizînd softurile moderne pe bază de CAD și GIS, acest lucru este
foarte posibil de elaborat în timp real.
Pentru viitor acest lucru va arată fiabilitatea lui în economie, aducînd o scădere de cost
considerabilă a execuției tuturor lucrărilor topo-geodezice, se vor putea elabora ample strategii
de dezvoltare durabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, deasemenea cu ajutorul lui se
va poate elabora și un sistem cadastral în 3D, care la moment este atît de dorit în țările
europene, unde în prezent problema spațiului este una acută.
UTM 584.2 026 MECoala
79Mod Coala Nr. document Semnăt. Data