TEZA felicia budeadigilib.utcb.ro/repository/ccn/pdf/budea.pdf · Teza de doctorat – Realizarea...

Teza de doctorat – Realizarea cadastrului sistemului hidrotehnic pentru irigaţii Mihail Kogălniceanu, (jud. Constanţa) – BUDEA I.F.

- 1 -

UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI Facultatea de Hidrotehnicã

T E Z A D E D O C T O R A T

„REALIZAREA CADASTRULUI SISTEMULUI HIDROTEHNIC PENTRU IRIGAŢII “MIHAIL

KOGÃLNICEANU” (JUD. CONSTANŢA)”

Autor: Ing. Ionela Felicia BUDEA

Conducãtor ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. Ion NICOLAESCU

Bucureşti

- 2009 -


- 2 -

MULŢUMIRI

Această lucrare reprezintă rezultatul a opt ani dedicaţi studiului cadastrului şi a sistemelor hidrotehnice pentru irigaţii, de-a lungul cărora s-au succedat alternativ momente plăcute şi mai puţin plăcute, atât sub aspect profesional şi ştiinţific, cât şi sub aspect personal. Peste toate acestea am trecut cu bine, cu sprijinul mai multor oameni, faţă de care voi rămâne profund îndatorată şi cărora le adresez cele mai calde şi sincere mulţumiri.

În mod deosebit, doresc să mulţumesc conducătorului meu ştiinţific, domnul prof. univ. dr. ing. Ion Nicolaescu, pentru numeroasele sfaturi şi indicaţii oferite şi pentru răbdarea, căldura şi amabilitatea pe care le-a manifestat faţă de mine în tot acest timp.

De asemenea, îi sunt recunoscătoare domnişoarei drd. ing. Diana Elena Alecu pentru sprijinul acordat pe întreaga perioadă de pregătire şi elaborare a tezei de doctorat.

Calde mulţumiri aduc membrilor comisiei de doctorat formată din: • prof. univ. dr. ing.Ioan Bica, preşedinte; • prof. univ. dr. ing. Ion Nicolaescu, conducător ştiinţific; • dr. ing. Nicolae Zegheru, membru; • prof. univ. dr. ing. Ion Nelu Leu, membru; • prof. univ.dr. ing. Dumitru Onose, membru,

care au avut bunăvoinţa să citească şi să aprecieze această lucrare, făcând observaţii utile şi pertinente.

În acelaşi cadru al recunoaşterii ajutorului primit, autoarea mulţumeşte colegilor care, prin prietenia şi preocupările lor individuale, au contribuit la crearea unui climat benefic activităţii de studiu şi cercetare ştiinţifică în Colectivul de Fotogrammetrie, biroul de Aerotriangulaţie, din care face parte, precum şi conducerii ANIF care mi-a pus la dispoziţie documentaţia şi inventarul fizic al mijloacelor fixe din cadrul sistemului hidrotehnic de irigaţii Mihail Kogălniceanu.

În încheiere, doresc să le mulţumesc celor două fete gemene ale mele, Crina şi Iasmina, cărora le dedic această lucrare, părinţilor mei, precum şi soţului meu care m-au sprijinit în permanenţă pe tot parcursul lung şi dificil al elaborării prezentei lucrări.


- 3 -

CUPRINS

MULŢUMIRI 2 CUPRINS 3 LISTA FIGURILOR 6 LISTA TABELELOR 8 ACRONIME 9 1. INTRODUCERE 10 1.1 Noţiuni despre cadastru şi Sistemele Informaţional Geografice. Prezentarea tezei

10

1.2 Oportunitatea şi necesitatea studiului propus prin tematica tezei de doctorat 16 1.3 Obiectivele tezei de doctorat 17 2. CADASTRUL EUROPEAN ŞI APLICAREA TEHNOLOGIILOR SPAŢIALE MODERNE ÎN DOMENIUL IRIGAŢIILOR

18

2.1 Tehnologiile spaţiale moderne 18 2.2 Experienţa europeană în dezvoltarea cadastrului şi datelor spaţiale 18 2.3 Stadiul informatic implicat în managementul datelor cadastrale în România 23 2.4 Aplicaţii ale Tehnologiile Spaţiale în diferite ţări în domeniul irigaţiilor 24 2.4.1 Aplicaţii ale teledetecţiei „Gestionarea sistemelor mari de irigaţii în Maroc”

24

„Determinarea pierderilor de apă din canale, folosind metoda teledetecţiei” 28 2.4.2 Aplicaţii GIS „Sistemul Informaţional Interactiv folosit în Managementul Irigaţiilor”

30

2.5 Concluzii 36 3. STADIUL ACTUAL PRIVIND SUPRAFEŢELE AMENAJATE CU LUCRĂRI DE IRIGAŢII ÎN ROMÂNIA

37

3.1 Structura constructivă şi de echipare al unui sistem de irigaţii 37 3.2 Reabilitarea şi modernizarea amenajărilor cu lucrări de irigaţii 39 3.3 Caracterizarea generală a sistemelor hidrotehnice pentru irigaţii din România 40 3.3.1 Amplasarea teritorială a perimetrelor amenajate 40 3.3.2 Gruparea perimetrelor amenajate în funcţie de mărimea suprafeţelor 43 4. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR NATURALE ŞI FUNCŢIONALE ALE SISTEMULUI DE IRIGAŢII MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUDEŢUL CONSTANŢA

45

4.1 Suprafaţa şi structura amenajărilor de irigaţii din judeţul Constanţa 45 4.2 Condiţiile naturale şi funcţionale ale sistemului de irigaţii Mihail

Kogălniceanu 46

4.2.1 Condiţii naturale 47 4.2.2 Descrierea sistemului “Mihail Kogãlniceanu” 54 5. CONTRIBUŢII LA ÎNTOCMIREA METODOLOGIEI DE INTRODUCERE ŞI ACTUALIZARE A CADASTRULUI SISTEMELOR DE IRIGAŢII

57

5.1 Caracteristicile şi aspectele lucrărilor de cadastru 57


- 4 -

5.2 Structura datelor şi informaţiilor specifice cadastrului amenajărilor de irigaţii 58 5.2.1 Date despre lucrările specifice sistemului hidrotehnic pentru irigaţii 58 5.2.2 Informaţii despre construcţiile hidrotehnice şi dispozitivele speciale pe reţeaua de canale, jgheaburi şi conducte

61

5.3 Etapele de realizare a lucrărilor cadastrului sistemelor de irigaţii 61 5.3.1 Întocmirea documentaţiei de fundamentare 62 5.3.2 Întocmirea documentaţiei necesare lucrãrilor de execuţie a cadastrulului amenajărilor de irigaţii

63

5.3.3 Întocmirea documentaţiei finale 64 5.4 Automatizarea lucrărilor cadastrale 68 5.5 Rezoluţia şi precizia datelor digitale 69 6. UTILIZAREA GIS-ULUI ÎN REALIZAREA CADASTRULUI SISTEMULUI DE IRIGAŢII MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUDEŢUL CONSTANŢA

71

6.1 Soluţia GIS – ArcMAP – în actualizarea şi editarea hărţii vectoriale pentru irigaţii

71

6.2 Gestionarea bazelor de date ale sistemelor informaţionale geografice pentru sistemele de irigaţii

74

6.3 Etapele realizării GIS-ului cadastral al sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu

78

6.4 Procesul de interpretare şi vectorizare a categoriilor de utilizare/acoperire a terenurilor din sistemul de irigaţii Mihail Kogălniceanu

82

6.5 Date spaţiale rezultate în urma procesului de vectorizare a entităţilor identificate

85

7. APLICAŢII ALE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL GEOGRAFIC ÎN MANAGEMENTUL IRIGAŢIILOR

91

7.1 Calculul randamentelor agregatelor de pompare din staţii pentru reducerea energiei specifice în sistemul Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa

92

7.2 Verificarea elementelor hidraulice în reţeaua hidrotehnică din sistemul Kogălniceanu

99

8. CONCLUZII, PROPUNERI ŞI CONTRIBUŢII PROPRII 101 8.1 Concluzii finale 101 8.2 Propuneri de dezvoltare a temei din teza de doctorat pentru viitor 102 8.3 Contribuţii aduse în cadrul tezei 103 ANEXE 104 ANEXA 1.1 Inventarul fizic al canalelor din sistemul hidrotehnic pentru irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa

105

ANEXA 1.2 Inventarul fizic al conductelor din sistemul hidrotehnic pentru irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa

106

ANEXA 1.3 Inventarul fizic al clădirilor din sistemul hidrotehnic pentru irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa

109

ANEXA 1.4 Inventarierea staţiilor de pompare din sistemul hidrotehnic pentru irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa

111


- 5 -

ANEXA 1.5 Parametrii reţelei hidrotehnice de aducţiune şi distribuţie a apei la amenajările interioare

113

ANEXA 2.1 Studiu topografic întocmit în vederea obţinerii numărului cadastral al corpurilor de proprietate situate în sistemul Mihail Kogălniceanu, jud. Constanţa - modele de cereri şi declaraţii necesare întocmirii documentaţiei cadastrale pentru prima intabulare a imobilelor din cadrul unui sistem de irigaţii

118

ANEXA 2.2 Tabel de mişcare parcelară (fişa imobilului) 122 ANEXA 2.3 Codificarea ploturilor de irigaţie din sistemul M. Kogălniceanu 12.3 ANEXA 2.4 Codificarea elementelor constructive şi de echipare ale unui sistem de irigaţii

125

ANEXA 3.1 Detalii de vectorizare ale hărţii digitale a sistemului hidrotehnic de irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa

128

ANEXA 3.2 Instrumente software utilizate pentru definirea comportamentului obiectelor: domenii, reguli de validare şi subtipuri

137

ANEXA 3.3 Părţi vectorizate ale planului sistemului de irigaţii Kogălniceanu 141 ANEXA 4.1 Verificarea elementelor hidraulice proiectate a reţelelor de canale 146 GLOSAR DE TERMENI 147 BIBLIOGRAFIE 150


- 6 -

LISTA FIGURILOR Figura 1-1 Procesul informaţional al datelor furnizate de sistemele de măsurare 13 Figura 1-2 Surse de date pentru SIG (GIS/SIT) 14 Figura 2-1 Harta suprafeţei irigate în regiunea Oued Beht, bazată pe imaginea Landsat TM 10-7-87

26

Figura 2-2 Probleme ale managementului apei detectate pe hartă în mod automat în cadrul unei suprafeţe irigate de 1500 ha

27

Figura 2-3 Comparaţie între ET total (cumulativ) şi ET maxim, prezentând diferenţele mari între diferite subscheme pe câteva mii de hectare (sectoare), astfel încât să poată fi folosită pentru producţia prevăzută

28

Figura 2-4 Planul de situaţie al canalului principal de irigatii şi suprafeţele care au fost prelucrate prin teledetecţie

29

Figura 2-5 Imaginea termică a segmentului de canal studiat 29 Figura 2-6 Suprapunerea imaginii prelucrate cu imaginea termică a secţiunii de canal studiat

30

Figura 2-7 Secţiune de canal cu căptuşeala deteriorată 30 Figura 2-8 Fereastra principală a Sistemului Informaţional Interactiv 32 Figura 2-9 Fereastra Project Level –MDIP 32 Figura 2-10 Secţiunea transversală a canalului 33 Figura 2-11 Comparaţia secţiunilor transversale 33 Figura 2-12 Profilul longitudinal al canalului 34 Figura 2-13 Calculul volumului săpăturii/umpluturii 34 Figura 2-14 Calculul secţiunii de transport 35 Figura 2-15 Aria curbelor de nivel 35 Figura 3-1 Schema generală de funcţionare a unui sistem de irigaţie 37 Figura 3-2 Staţia de pompare de bază SPB Dorobanţu – sistemul Mihail Kogălniceanu 38 Figura 3-3 Canalul de aducţiune CA2 – sistemul Mihail Kogălniceanu 38 Figura 3-4 Staţia de repompare SRP1 – sistemul Mihail Kogălniceanu 38 Figura 3-5 Staţia de pompare SPP 9I – sistemul Mihail Kogălniceanu 39


- 7 -

Figura 3-6 Amenajările de irigaţii din România 41 Figura 3-7 Repartiţia suprafeţelor amenajate cu lucrări de irigaţii pe zone agrogeografice

41

Figura 3-8 Repartiţia amenajărilor pentru irigaţii pe zone agroclimatice 43 Figura 4-1 Amenajările de irigaţii din judeţul Constanţa 45 Figura 4-2 Sistemul de irigaţii Mihail Kogălniceanu 46 Figura 4-3 Harta solurilor Dobrogei 50 Figura 4-4 Principalele tipuri de sol din judeţul Constanţa (Chiriţă,1967) 51 Figura 4-5 Schema de fucţionare a sistemului Mihail Kogălniceanu 54 Figura 5-1 Schema funcţională a reţelei hidrotehnice de aducţiune şi distribuţie a apei într-un sistem de irigaţii cu mai multe trepte de pompare

59

Figura 5-2 Echipamentul mobil de irigaţie în funcţiune 60 Figura 5-3 Rezoluţia datelor punctuale 69 Figura 6-1 Reprezentarea vectorială a unei imagini 72 Figura 6-2 Reprezentarea raster a unei imagini 72 Figura 6-3 Pagina de vizualizare 73 Figura 6-4 Structura bazei de date pentru sistemul informaţional în domeniul irigaţiilor 75 Figura 6-5 Harta raster 76 Figura 6-6 Harta digitală 76 Figura 6-7 Procesul tehnologic privind realizarea sistemului informaţional în domeniul irigaţiilor

81

Figura 6-8 Extras din harta digitală a sistemului Mihail Kogălniceanu 82 Figura 6-9 Canale de irigaţie vectorizate 85 Figura 6-10 Tabela de atribute corespunzătoare stratului CanaleL 86 Figura 6-11 Conductă subterană (antenă) vectorizată, materializată prin hidranţi 87 Figura 6-12 Staţie de pompare vectorizată 88 Figura 6-13 Tabela de atribute corespunzătoare stratului staţii de pompare 89 Figura 6-14 Extrase din datele atribut pentru straturile tematice: conducte, staţii de pompare, canale

90

Figura 7-1 Pompa NDS 93 Figura 7-2 Schema de funcţionare a unui agregat de pompare pe o instalaţie 94 Figura 7-3 Reţeaua de aducţiune din sistemul Mihail Kogălniceanu 100


- 8 -

LISTA TABELELOR Tabelul 2.1 Caracteriticile complete ale sistemelor de irigaţii MDIP şi PIRDP 31 Tabelul 3.1 Principalele lucrări de ameliorare din amenajările de irigaţii 41 Tabelul 3.2 Amplasarea administrativ – teritorială a suprafeţelor ocupate de sistemele de irigaţii

42

Tabelul 3.3 Ponderea surselor principale de alimentare cu apă a amenajărilor pentru irigaţii 43 Tabelul 3.4 Gruparea perimetrelor amenajate, în funcţie de mărimea suprafeţelor 44 Tabelul 4.1 Frecvenţa lunilor calendaristice dupã temperaturã la staţia meteorologicã Constanţa

47

Tabelul 4.2 Frecvenţa lunilor calendaristice cu diferite pluviometrii la staţia meteorologicã Constanţa

47

Tabelul 4.3 Încadrarea climaticã a zonei Constanţa – Date climatice medii multianuale 48 Tabelul 4.4 Densitatea aparentă cu valori şi aprecieri diferenţiate în funcţie de regimul natural sau irigat din zona Sibioara – Mihail Kogălniceanu

52

Tabelul 4.5 Evoluţia suprafeţelor irigate dupã încadrarea lor în clase pedo-ameliorative 53 Tabelul 4-6 Reţeaua hidrotehnicã de aducţiune şi distribuţie a apei în amenajãrile interioare 55 Tabelul 6.1 Straturile tematice din ArcMap 77 Tabelul 6.2 Caracteristicile şi simbolurile categoriilor de teren 79 Tabelul 6.3 Clasificarea amenajărilor de irigaţii după categoria de folosinţă 82 Tabelul 6.4 Simbolizarea elementelor 83 Tabelul 7.1 Caracteristicile funcţionale ale SPB Dorobanţu 92 Tabelul 7.2 Caracteristicile de funcţionare ale pompei NDS 93 Tabelul 7.3 Înregistrarea datelor necesare măsurării randamentului pompei 96 Tabelul 7.4 Distribuţia puterii electrice necesare pompării apei în sistem 97 Tabelul 7.5 Randamentul utilizării energiei de pompare la SPB Dorobanţu 97 Tabelul 7.6 Valorile coeficientului de rugozitate pe diferite tipuri de canale 99


- 9 -

ACRONIME

AIFCR – Asociaţia de Îmbunătăţiri Funciare şi Construcţii Rurale ANCPI – Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ANIF – Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare AUAI – Asociaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii BD – Bază de Date BWDB (Bangladesh Water Development Board) – Ministerul Dezvoltării Apelor din Bangladeş CA – Canal de Aducţiune CC – Capacitatea de apă în Câmp CD – Canal de Distribuţie CDMN – Canalul Dunăre-Marea Neagră CES – Combaterea Eroziunii Solurilor CNRID – Consiliul Naţional Român de Irigaţii şi Drenaje CO – Coeficient de Ofilire CP – Conductă Principală CRUTA – Centrul Român pentru Utilizarea Teledetecţiei în Agricultură CS – Conductă Secundară DAD – Dispozitiv de Aerisire-Dezaerisire DTM – Direcţia Topografică Militară FAO – Food and Agriculture Organization FIG – Federaţia Internaţională de Geodezie ET – Evapotranspiraţia GIS (Geographic Information Systems) – Sistem Informaţional Geografic GPS (Global Positioning System) – Sistem de Poziţionare Globală IF – Îmbunătăţiri Funciare ISPIF – Institutul de Studii şi Proiectare în Îmbunătăţiri Funciare IISIM – (Interactiv Information System of Irrigation Management) Sistem Informaţional Interactiv în Managementul Irigaţiilor OUAI – Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii ORMVAG – Regional Office for Reclamation of the Gharb MDIP (Maghna-Dhanagoda Irrigation Project) – Sistemul de Irigaţii Maghna-Dhanagoda MK – Mihail Kogălniceanu NDS – tip pompă centrifugă cu un singur rotor – Diametrul Nominal al ştuţului PIRDP (Pabna Integrated Rural Development Project) – Sistemul de Integrare a Dezvoltării Rurale PLTS – Production Line Tool Set RDMS (Relation Data Management System) – Sistemul Relaţional de Management a Bazelor de Date RMS (Root Mean Square) – Eroare Medie Pătratică RS (Remote Sensing) – Teledetecţie SIG – Sistem Informaţional Geografic SIT – Sistem Informaţional Teritorial SGBD – Sistem de Gestiune a Bazelor de Date SHI – Sistem Hidrotehnic pentru Irigaţii SPA – Staţie de Pompare de Alimentare SPB – Staţie de Pompare de Bază SPP – Staţie de Punere sub Presiune SRP – Staţie de Repompare VMAP (vectorization map) – Hartă Vectorizată WAN (Wide Area Network) – Reţea de Mare Suprafaţă


- 10 -

Capitolul 1 INTRODUCERE

1.1 Noţiuni despre cadastru şi Sistemele Informaţionale Geografice. Prezentarea

tezei Din punct de vedere legal, proprietatea imobiliară nu poate exista fără cadastru.

În general, „cadastru” este denumirea registrului în care se ţine evidenţa bunurilor imobile, noţiunea devenind în timp tot mai complexă, pe măsura creşterii nevoilor tehnice, economice şi juridice de inventariere a pământului şi a celorlalte bunuri imobile, cărora li s-au adăugat în ultimii ani, cerinţe şi necesităţi legate de folosirea raţională a resurselor.

Ce este de fapt cadastrul şi la ce serveşte ? Răspunsul necesită o succintă prezentare a evoluţiei sale în decursul timpului, corelată cu implicaţiile dezvoltării societăţii omeneşti în etapa actuală şi, în special, cu cerinţele dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului înconjurător.

Originea cuvântului cadastru ar fi compus din prefixul de origine greacă „kata”, care înseamnă de „sus în jos” şi din cuvântul neo-grec (bizantin) ”stikon”, care înseamnă : registru de impunere, carte de însemnări, carte de comerţ. El derivă din cuvântul vechi medieval „capitastrum”, care ar fi în strânsă legătură cu „capitions registrum” sau „capitum registrum” şi care, la origine, înseamnă impozitul pe capul familiei [Mihăilă, 1995].

Denumirea apare pentru prima dată într-un document din anul 1185, găsit la Veneţia sub forma „catastico”. Însă el s-a impus în secolul al XVII şi din Ialia a trecut în Franţa sub forma „le cadastre”, în Germania şi Austria sub forma „der Kataster”. În ţara noastră, el apare la începutul sec. al XIX-lea, adaptat foneticii limbii române, sub forma de „cadastru”.

Aşadar, „cadastrul” a însemnat, în decursul timpului, activitatea umană de inventariere a resurselor funciare, pentru realizarea impozitelor.

Vorbim astăzi despre un sistem complex şi dinamic de evidenţă care constituie baza gestionării tuturor bunurilor imobiliare (pământ, ape, păduri, construcţii etc.). Numai prin acest sistem se poate analiza, în orice moment, disponibilul resurselor, starea acestora în timp, modul în care sunt folosite, cu respectarea cerinţelor şi condiţiilor impuse de procesul dezvoltării durabile, precum şi modul în care sunt respectate legile scrise şi nescrise ale protecţiei mediului înconjurător. Din păcate, condiţiile economice, sociale şi politice în care s-a aflat ţara noastră în decursul timpului, n-au permis realizarea şi actualizarea cadastrului, aşa cum s-a întâmplat în marea majoritate a ţărilor dezvoltate. Practic, în România, în prezent, cadastrul naţional este departe de a fi finalizat, ceea ce înseamnă că încă nu există ordine în avuţia naţională.

Mi se pare semnificativ un punct de vedere exprimat în presa de după 1989, în care se precizează că: “Trebuie să fie completată şi definitivată prestaţia Cadastrului Funciar Român, ca cea mai vastă operaţiune de inventariere a teritoriului şi nu numai inventariere, ci şi relevanţă a toată zestrea neamului nostru. Încheierea lucrărilor Cadastrului Funciar Român nu se va face de azi pe mâine, ci într-o durată creatoare, amănunţită şi migăloasă, căci va fi luat în evidenţă pârâul de la „moara satului”, ograda şi casa ţăranului, livezile şi viile dealurilor, amenajările hidrotehnice, amenajările urbanistice, autostrăzi, amenajări portuare, fluviale, monumente istorice şi de artă, toate darurile binecuvântate ale acestui neam”.

Cadastrul este, deci, un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă şi inventariere sistematică a tuturor bunurilor imobile de pe teritoriul ţării din punct de vedere cantitativ, calitativ şi juridic, indiferent în posesia cui se află bunurile, precum şi reprezentarea acestora pe planurile cadastrale şi în documentele cadastrale, iar în cartea funciară în vederea realizării publicităţii imobiliare.

Un sistem informaţional geografic se poate defini în diverse moduri: - un set de funcţii automate care furnizează capacităţi avansate de stocare, regăsire,

prelucrare şi afişare a datelor localizate geografic [Ozemoy, 1981]; - un caz special de sisteme informatice, în care bazele de date conţin date spaţiale şi

nespaţiale [Ducker, 1985];


- 11 -

- un sistem de baze de date în care cele mai multe din date sunt indexate spaţial, peste care operează un set de proceduri, în scopul de a da răspunsuri la cereri despre entităţi spaţiale [Smith, 1986];

- o formă de sistem de management al informaţiilor, care permite afişarea prin hărţi a informaţiilor generale [Devine, 1986];

- un sistem suport pentru decizie care implică integrarea datelor referite spaţial într-un mediu de rezolvare a problemelor [Cowen, 1988];

- orice set de proceduri manuale sau automate folosite pentru a stoca şi prelucra datele referite geografic [Aronoff, 1989];

- o tehnologie informaţională care stochează, analizează şi afişează, atât datele spaţiale, cât şi datele nespaţiale [Parker, 1989];

- sisteme concise sau elaborate, care înregistrează, prelucrează, memorează, furnizează şi utilizează date despre obiectele, evenimentele şi fenomenele caracteristice unui spaţiu dat [Niţu, 1992].

Realizarea Sistemelor informaţionale geografice constituie o soluţie eficientă, prin care se poate oferi un suport decizional raţional, modern, capabil să asiste procesele din ce în ce mai complexe. Tehnologia GIS a cunoscut o dezvoltare continuă, fiind în prezent o tehnologie matură, cu un loc bine definit în domeniul tehnologiei informaţiei.

Aplicaţiile GIS: 1. Urbanism, sistematizare şi administraţie locală. 2. Cadastru:

• Integrarea completă a procesului cadastral, pornind cu măsurătorile de teren şi încheind cu editarea planurilor şi registrelor de evidenţă cadastrală;

• Facilităţi de comunicaţie cu sistemul de taxare a Ministerului Finanţelor, cu alte organisme publice sau persoane fizice îndreptăţite la date cadastrale.

3. Protecţia mediului. 1. Agricultură, pedologie, silvicultură şi îmbunătăţiri funciare: • Cartare pedologică; • Cartare silvică; • Cadastru silvic • Supravegherea stării de sănătate a pădurilor; • Supravegherea culturilor; • Proiectarea şi supravegherea sistemelor de irigaţie; • Urmărirea eroziunii solului; • Analiza transportului agricol; • Analiza stresului vegetal.

4. Petrol şi gaze. 5. Cartografie. 6. Dotări edilitare. 7. Transporturi şi telecomunicaţii. 8. Comerţ. 9. Aplicaţii speciale.

Un sistem informaţional geografic este dedicat gestionării, analizei şi afişării informaţiei geografice, folosind o serie de seturi informaţionale, care includ:

• hărţi şi globuri tridimensionale reprezintă aplicaţii GIS profesionale, ce permit interacţionarea cu datele geospaţiale;

• seturi de date geografice spatiale ce conţin – obiecte spaţiale, reţele, topologii, date teren, măsurători topografice şi atribute;

• prelucrări şi modele de diagrame de lucru – colecţii de proceduri de prelucrări necesare automatizării şi repetării numeroaselor operaţii şi procese de lucru pentru analiză;


- 12 -

• modele de date – seturile de date GIS (SIG/SIT) reprezentate nu numai în tabelele unui sistem de gestionare a bazelor de date (SGBD), ci şi în scheme, comportamente şi reguli de integritate ale seturilor de date geospaţiale, care joacă un rol decisiv în cadrul oricărei aplicaţii GIS (SIG/SIT);

• metadate – documente ce descriu alte elemente. Un catalog document permite utilizatorilor organizarea, descoperirea şi înlesnirea accesului la informaţia geospaţială distribuită.

Un Sistem Informaţional Geografic (SIG sau GIS) este un ansamblu coerent format din: echipamente de calcul (hardware) şi de reţea (network), programe (software), informaţii (date), persoane (operatori), reguli şi metode de lucru (metodologie), care permit gestionarea informaţiilor descriptive cu repartiţie teritorială, în directă corelaţie cu hărţile geo-topografice ale teritoriului respectiv.

Din costul total de realizare a unui sistem informaţional geografic, culegerea datelor reprezintă aproximativ 70 %.

Sistemele Informaţionale Geografice realizează integrarea tehnologică modernă a informaţiilor, provenind de la diverse surse şi codificate în formate diferite (imagini raster aeriene sau satelitare, reprezentând teritorii; imagini raster, reprezentând hărţi convenţionale digitizate prin scanare; imagini deja vectorizate, reprezentând teritorii; măsurători topografice; înregistrări în baze de date uzuale etc.), cu scopul analizării şi interpretării lor într-un cadru unitar, cu referinţă spaţială.

Principala problemă pe care încearcă să o rezolve un SIG constă în realizarea automată a analizelor geografice, utilizând în acest scop calculatorul electronic. Un SIG poate furniza răspunsuri la întrebările referitoare la:

- localizare (ce se găseşte la ... ?); - condiţionare (unde se poate găsi ... ?); - evoluţie (ce s-a schimbat de la … ?) ; - simulare (ce s-ar întâmpla dacă ... ?). GIS-ul (SIG/SIT) a evoluat de la o abordare de tip bază de date, în urmă cu câţiva ani, la

cea a cunoaşterii informaţionale. Avantajele utilizării Sistemelor Informaţionale Geografice (Teritoriale): � precizia sporită a reprezentărilor grafice şi a calculelor aferente; � o foarte bună organizare şi structurare a datelor pe criteriul poziţiei lor geografice; � o mai mică redundanţă a informaţiilor stocate; � posibilitatea actualizării facile a datelor, precum şi inter-schimbabilitatea

informaţiilor; � reproducerea cu uşurinţă, precisă şi nelimitată a informaţiilor grafice (multiplicarea

unei hărţi digitale oricând şi în oricâte copii, la scara şi în formatele alese de beneficiar);

� analize complexe, obţinute în timp scurt şi prezentarea intuitivă a rezultatelor. Dezvoltarea informaticii a provocat un puternic impact în toate domeniile tehnologiei

moderne. Efectul acesteia asupra tehnicilor de măsurare a fost semnificativ. Pentru a aprecia întregul impact al acestei tehnologii, trebuie văzută operaţia în ansamblu (figura 1-1), plecând de la teren spre computer, procesarea datelor şi menţinerea acestora sub formă de planuri şi hărţi.


- 13 -

Figura 1-1 Procesul informaţional al datelor furnizate de sistemele de măsurare

Partea superioară a schemei arată diferitele moduri în care datele pot fi colectate şi

transferate către computer. Pe lângă staţiile totale, operaţiile din teren pot fi realizate şi folosind instrumentele topografice convenţionale (teodolite, nivele), datele din teren fiind introduse într-un colector de date, în locul carnetelor de teren convenţionale. Această introducere manuală a datelor micşorează viteza asociată echipamentului, dar odată datele introduse, toate avantajele tehnicii electronice sunt exploatate.

Dacă pentru suprafaţa care se doreşte a se măsura, sunt disponibile hărţi şi planuri, aceste date pot fi digitizate sau pot fi scanate. Pe lângă distanţe şi cote, digitizarea poate furniza şi coduri, identificatori şi alte atribute pentru fiecare punct digitizat. Fotointerpretarea este o metodă foarte eficientă în colectarea datelor topografice din teren, în special în zone foarte întinse cum sunt sistemele de irigaţii, unde costurile măsurătorilor topografice convenţionale ar fi mari.

Analiza imaginilor satelitare permite clasificarea solurilor, a rocilor şi a tipului de vegetaţie. Tehnica GPS a revoluţionat modul de colectare a datelor din teren şi a devenit din ce în ce mai populară.

Interfaţă computer/periferice COMPUTER

Prelucrare computerizată

Stocare digitală

Programe soft de operare şi pentru aplicaţii

Teodolit, EDM, nivelă

Staţie totală

Digitizare planuri şi

hărţi

Analiza stereoscopică a fotogramelor

Analiza imaginilor satelitare

Date GPS

Scanare digitală

Colectoare de

date

Imprimanta hard copy

Ploter cu laser

Desenarea planului

digital

Computer terminal: - Soluţii pentru probleme topografice - Compensarea datelor - Determinarea coordonatelor - Analize inginereşti - Sortarea şi stratificarea datelor, folosind GIS

Display grafic de rezoluţie înaltă pentru editare grafică interactivă

Desenarea digitală a tabelelor

Imprimantă rapidă pentru

texte


- 14 -

Partea centrală a schemei descrie componentele din sistem care procesează datele. Aici se regăsesc programele de compensare, urmând ca rezultatele să fie afişate pe un display de rezoluţie înaltă. Diverse programe încorporează modalităţi de editare a punctelor şi liniilor, care pot fi verificate în privinţa preciziei sau dacă sunt complete, rezultatul final fiind afişat într-un fişier. Acesta poate fi desenat direct la un plotter digital, la orice scară dorită, limitat numai de mărimea hârtiei.

Odată cu apariţia bazelor de date mari colectate pentru obţinerea planurilor şi hărţilor, o atenţie sporită a fost acordată tehnicilor de analizare şi chestionare a datelor stocate pe calculator. Datele dintr-o bază de date sunt în mod convenţional conectate prin relaţii spaţiale (de obicei, coordonate), dar şi prin includerea de atribute datelor (etichete etc.) unice pentru fiecare punct din baza de date. Introducerea tehnicilor topologice a permis datelor să fie legate şi în sens relaţional, în plus faţă de conectarea spaţială. A devenit posibil să se determine nu numai unde este localizat un punct, o dreaptă (un drum, de ex.) sau o suprafaţă, dar să se şi analizeze caracteristici legate de adiacenţă, conectivitate şi direcţie. Acestea deschid baza de date către o varietate largă de analize şi chestionări, precum şi pentru obţinerea rapidă a hărţilor tematice.

De asemenea, plecând de la procesul informaţional de mai sus, s-au structurat sursele de date principale necesare realizării unui SIG (figura 1-2).

Figura 1-2 Surse de date pentru SIG (GIS/SIT)

Lucrarea de faţă abordează mai multe aspecte teoretice şi practice, privind realizarea

cadastrului sistemului hidrotehnic de irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. Pentru rezolvarea acestor probleme, cercetările autoarei au fost orientate pe următoarele direcţii:

elaborarea unei metodologii de introducere, realizare şi actualizare a cadastrului amenajărilor de irigaţii;

- îmbogăţirea bazei de date a unei hărţi vectoriale, prin adăugarea unor date tematice noi, specifice sistemelor de irigaţii;

- elaborarea procesului tehnologic privind realizarea sistemului informaţional în domeniul irigaţiilor, având ca suport hărţile topografice digitale;


- 15 -

- analiza GIS (SIG/SIT) a cadastrului sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu, prin folosirea unor aplicaţii în cadrul sistemului.

Teza este structurată astfel: - cuprins; - introducere – capitolul 1; - stadiul cunoaşterii:

• capitolul 2 – Cadastrul european şi aplicarea tehnologiilor spaţiale moderne în domeniul irigaţiilor;

• capitolul 3 – Stadiul actual privind suprafeţele amenajate cu lucrări de irigaţii în România;

• capitolul 4 – Caracterizarea condiţiilor naturale şi funcţionale ale sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa;

- contribuţii proprii: • capitolul 5 – Contribuţii la întocmirea metodologiei de introducere şi actualizare

a cadastrului amenajărilor de irigaţii; • capitolul 6 – Utilizarea GIS-ului (SIG/SIT) în realizarea cadastrului sistemului de

irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. • capitolul 7 – Aplicaţii ale sistemului informaţional geografic în managementul

irigaţiilor. - concluzii, propuneri şi contribuţii proprii – capitolul 8; - anexe; - glosar de termeni; - bibliografie. Capitolul 1 – Introducere – conţine noţiuni despre ce este cadastrul şi GIS-ul (SIG/SIT),

descrierea sumară a tuturor capitolelor din această lucrare, oportunitatea şi necesitatea studiului propus prin tematică, precum şi obiectivele urmărite a se îndeplini în cadrul tezei.

Capitolul 2 – Cadastrul european şi aplicarea tehnologiilor spaţiale moderne în domeniul irigaţiilor – este structurat pe cinci subcapitole, în care sunt prezentate situaţiile cadastrale în câteva ţări europene prin folosirea datelor spaţiale, dar şi stadiul informaţional implicat în managementul datelor cadastrale în România, precum şi tehnologiile de teledetecţie şi GIS (SIG/SIT), ca metode moderne de analiză managerială a sistemelor de irigaţie şi a suprafeţelor agricole pe care sunt amplasate sistemele mari de irigaţii din Maroc, Australia şi Bangladeş.

În capitolul 3 – Stadiul actual privind suprafeţele amenajate cu lucrări de irigaţii în România – prezintă conţinutul unei scheme hitrotehnice şi importanţa lucrărilor de irigaţii, prezentarea suprafeţelor amenajate cu astfel de lucrări la nivelul ţării, precum şi caracterizarea generală a amenajărilor de irigaţii din România, din punct de vedere al suprafeţelor irigate.

Capitolul 4 – Caracterizarea condiţiilor naturale şi funcţionale ale sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu – a fost identificată amplasarea fizico-geografică a sistemului analizat, caracterizarea sumară a condiţiilor climatice, geomorfologice, geologice, geotehnice, hidrografice, hidrologice şi pedologice, precum şi descrierea elementelor tehnice şi funcţionale ale lucrărilor de irigaţii din sistemul studiat.

În capitolul 5 – Contribuţii la întocmirea metodologiei de realizare şi actualizare a cadastrului amenajărilor de irigaţii – se face o prezentare a planului cadastral de bază automatizat, structurând datele şi informaţiile specifice cadastrului sistemelor de irigaţie şi prezentând etapele de realizare a lucrărilor. Toate acestea sunt inventariate într-o bază de date, prin încărcarea acesteia cu date spaţiale şi atribute descriptive, care ulterior pot fi folosite în aplicaţii inginereşti.

Capitolul 6 – Utilizarea GIS-ului (SIG/SIT) în realizarea cadastrului sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu – prezintă etapele realizării cadastrului sistemului de irigaţii Kogălniceanu, prin metodologia concepută la capitolul 5. Capitolul urmăreşte structura


- 16 -

procesului tehnologic de realizare a sistemului informaţional în domeniul irigaţiilor, descriind etapele procesului de vectorizare şi interpretare a datelor cartografice.

Capitolul 7 analizează aplicaţiile practice: „Calculul randamentelor agregatelor de pompare din staţii pentru reducerea energiei specifice în sistemul Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa” şi „Verificarea elementelor hidraulice în reţeaua hidrotehnică din sistemul Kogălniceanu”, folosind datele înmagazinate în tabelele de atribute care alcătuiesc baza de date a hărţii digitale a sistemului Kogălniceanu.

În capitolul 8 – Concluzii, propuneri şi contribuţii proprii sunt prezentate concluziile şi contribuţiile originale ale autoarei în domeniul abordat, precum şi propunerile acesteia de continuare şi implementare a studiului realizat în aplicaţiile viitoare.

Anexele prezintă inventarierea fizică a elementelor care aparţin sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu; modelele de cereri, declaraţii, registre, tabel de mişcare parcelară etc., care compun dosarul de întocmire a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară; parametrii reţelei hidrotehnice de aducţiune şi distribuţie a apei la amenajările interioare; codificarea ploturilor de irigaţie împreună cu suprafeţele acestora; codificarea elementelor constructive şi de echipare ale unui sistem de irigaţii; detaliile de vectorizare ale hărţii digitale, folosind programul ArcMap, pe baza căruia să se poată face analize GIS; părţi ale planului sistemului de irigaţii M. Kogălniceanu vectorizate; modul de definire a comportamentului obiectelor, folosind instrumente software ca: domenii, reguli de validare şi subtipuri, precum şi calculul elementelor hidraulice verificate în cadrul reţelei canalelor de aducţiune.

1.2 Oportunitatea şi necesitatea studiului propus prin tematica tezei de doctorat Legea cadastrului a intrat în vigoare în 1996, cu scopul de a obţine o evidenţă clară a

proprietăţilor împreună cu numele proprietarilor bunurilor imobiliare, suprafeţele de teren deţinute şi copiile actelor care dovedesc drepturile acestora.

Cadastrul – ca sistem complex şi dinamic de evidenţă tehnică, economică şi juridică a resurselor, constituie baza gestionării tuturor bunurilor imobiliare (pământ, ape, păduri, construcţii etc.), fără de care nu se poate vorbi de dezvoltare durabilă şi de protecţia mediului.

Pentru rezolvarea numeroaselor probleme cu caracter tehnic, economic şi de conducere din domeniul îmbunătăţirilor funciare, care îşi desfăşoară activitatea pe suprafeţe mari de teren şi la care situaţiile mijloacelor de echipare cu lucrări de investiţii şi producţie răspândite în teritoriu trebuie cunoscute ca funcţionalitate, dinamică şi randamente, la intervale de timp bine stabilite, este absolut necesară o evidenţă de tip cadastral sau, pe scurt, un “cadastru de specialitate” ori un sistem informaţional în domeniul îmbunătăţirilor funciare.

Necesitatea studiului propus prin tematica tezei:

• Lipsa unui inventar complet al mijloacelor fixe pentru care trebuie furnizate informaţii legate de poziţia în plan şi înălţimea fiecărei lucrări din amenajare, elementele şi instalaţiile privind fiecare plot de irigaţie, elementele calitative ale fiecărei amenajări de irigaţie;

• Lipsa unei baze de date digitale unitare care să concentreze informaţia diseminată în nenumărate surse (arhive, publicaţii de specialitate etc);

• Lipsa hărţilor specifice şi, în general, a datelor cartografice şi topografice referitoare la amenajările de irigaţii;

• Lipsa unei metodologii necesare executării lucrărilor de introducere şi actualizare a cadastrului amenajărilor de irigaţii;

• Lipsa aplicaţiilor G.I.S. (SIG/SIT) în irigaţii.


- 17 -

Lipsurile enumerate generează un impact negativ asupra protejării patrimoniului de îmbunătăţiri funciare prin:

• Imposibilitatea unei evaluări rapide şi eficiente a amenajărilor de irigaţii (spre ex. construcţii,

amenajări de orice fel etc.). • Dificultatea formulării unei strategii de dezvoltare, fie ea pe termen scurt, mediu sau lung. • Dificultatea aplicării conceptelor de dezvoltare durabilă, pentru care e nevoie ca politica de

amenajare a teritoriului, precum şi cea vizând protecţia mediului, să integreze şi conservarea patrimoniului de îmbunătăţiri funciare, astfel încât rezultatul să răspundă în acelaşi timp necesităţilor sociale şi economice ale comunităţilor umane.

1.3 Obiectivele tezei de doctorat 1. Prezentarea cadrului cadastral european şi utilizarea tehnologiilor spaţiale moderne de

întocmire şi actualizare a evidenţelor cadastrale, prezentând câteva aplicaţii din experienţa mondială în domeniul irigaţiilor;

2. Caracterizarea generală a amenajărilor de irigaţii din România şi gruparea perimetrelor

amenajate cu lucrări de irigaţii, în funcţie de mărimea suprafeţelor; 3. Studiul condiţiilor naturale şi tehnico-funcţionale ale sistemului de irigaţii Mihail

Kogălniceanu; 4. Stabilirea metodologiei şi a elementelor necesare realizãrii unui sistem informaţional

bazat pe date cadastrale, care sã contribuie la gestionarea eficientã a sistemelor de irigaţii; 5. Crearea unei baze de date digitale cu ajutorul programului ArcGIS, care să preia şi să

actualizeze informaţiile conţinute de alte baze de date relaţionale, a căror structură este compatibilă cu cea realizată în cadrul tezei;

6. Colectarea şi transpunerea în format digital a datelor referitoare la sistemul hidrotehnic

de irigaţii Mihail Kogălniceanu, ca o aplicaţie GIS (SIG/SIT), şi care să poată fi extinsă la nivelul tuturor sistemelor din ţară;

7. Realizarea de aplicaţii GIS (SIG/SIT), bazate pe informaţiile oferite de baza de date

cadastrală din cadrul sistemului hidrotehnic Mihail Kogălniceanu.


- 18 -

Capitolul 2 CADASTRUL EUROPEAN ŞI APLICAREA TEHNOLOGIILOR

SPAŢIALE MODERNE ÎN DOMENIUL IRIGAŢIILOR 2.1 Tehnologiile spaţiale moderne O agricultură modernă nu poate fi concepută fără a beneficia, pe lângă un material

genetic corespun zător, de cunoştinţe despre tipurile de sol, relief şi microrelief, informaţii agrometeorologice etc. şi de utilizarea unor tehnologii şi sisteme de utilaje moderne, care să contribuie la utilizarea eficientă a sistemelor de irigaţii. În acest context, GIS-ul, GPS-ul şi teledetecţia îşi găsesc locul în dezvoltarea unor tehnologii eficiente necesare realizării unei agriculturi moderne.

Corelarea informaţiilor şi analiza lor eficientă se realizează cu ajutorul unui sistem informaţional geografic (GIS). Tehnologiile de agricultură de precizie (precise farming) utilizează sisteme interactive, care includ sisteme de calcul, software de aplicaţii din domeniile GIS şi teledetecţie, date digitale cartografice, pedologice, agrochimice, fitotehnice etc., precum şi echipamente GPS, montate pe utilajele agricole.

Utilizarea tehnologiilor de GIS, GPS şi teledetecţie, fie individual, fie în combinaţie, cuprinde o gamă largă de aplicaţii şi grade de complexitate. Aplicaţiile simple pot implica: stabilirea amplasării unui loc experimental, prin editarea şi desenarea hărţii, pentru a o putea folosi apoi în câmp; examinarea distribuiţiei tipurilor de sol, în raport cu randamentele şi productivitatea acestora. Aplicaţiile mai complexe profită de capabilităţile de analiză ale programelor de GIS şi teledetecţie. Acestea pot include: recalcularea/reactualizarea necesarului de apă, determinarea gradului minim de funcţionare profitabilă al unui sistem de irigaţii, determinarerea randamentului de utilizare a apei şi al staţiilor de pompare, programarea şi dimensionarea lucrărilor anuale de întreţinere şi reparaţii, evoluţia factorilor naturali (sol şi apă), folosind tehnica teledetecţiei, proiectarea soluţiilor de reabilitare-modernizare etc.

Sistemele Informaţionale Geografice (GIS) (Geographic Information Systems) Aplicaţiile GIS permit înregistrarea, managementul, dar şi analiza unei cantităţi mari de

date distribuite spaţial. Aceste date sunt asociate cu caracteristicile geografice respective. De exemplu, datele despre randamentele agregatelor de pompare şi reducerea consumului de energie dintr-o staţie de pompare pot fi asociate cu localizarea staţiei de pompare respective, reprezentată printr-un punct. Datele privind producţiile pe culturi, datorate normelor de irigaţie aplicate, pot fi asociate cu câmpuri sau parcele, reprezentate pe hartă prin poligoane. Un GIS poate administra diferite tipuri de date care ocupă acelaşi spaţiu geografic.

Capacitatea de a descrie în mod diferit caracteristicile spaţiale care coincid nu este unică la un GIS, deoarece diferite aplicaţii ce folosesc proiecţia asistată de calculator (CAD) pot obţine acelaşi rezultat. Puterea unui GIS constă în capacitatea sa de a analiza relaţiile dintre caracteristici şi datele asociate lor. Aceste rezultate, cu capacitate analitică în generarea de noi informaţii, ca structuri şi relaţii spaţiale, sunt cele mai relevante.

Sistemul de Poziţionare Globală (GPS) (Global Positioning System) Tehnologia GPS poate fi considerată ca un instrument necesar pentru gestionarea

agriculturii irigate şi a resurselor naturale. GPS-ul este un sensor instalat pe satelit, iar domeniul îl constituie un sistem de localizare bazat pe radio-navigare, care permite utilizatorului să determine foarte exact locaţiile de pe suprafaţa Pământului. Deşi GPS-ul este o tehnologie complexă şi sofisticată, interfeţele utilizate s-au dezvoltat pentru a deveni foarte accesibile utilizatorului non-tehnic. Simple şi necostisitoare, unităţile GPS sunt disponibile cu o precizie de


- 19 -

la ±10 până la ±20 de metri, dar pot fi obţinute pentru sistemele de irigaţie precizii de ordinul centimetrilor.

Teledetecţia Tehnologiile de teledetecţie sunt folosite pentru a colecta informaţii cu privire la

suprafaţa pământului de pe o platformă aflată la distanţă, de obicei un senzor montat la bordul unui avion sau unui satelit. Majoritatea datelor de teledetecţie, utilizate pentru cartare şi analize spaţiale, sunt colectate ca radiaţie electromagnetică reflectată, care este apoi prelucrată într-o imagine digitală, ce poate fi suprapusă cu alte date spaţiale.

Radiaţia reflectată în infraroşu ca parte a spectrului electromagnetic, care este invizibilă pentru ochiul uman, are o importanţă deosebită pentru studiul vegetaţiei. Proprietăţile spectrale ale vegetaţiei în diferite părţi ale spectrului pot fi interpretate pentru a putea dezvălui informaţii despre sănătatea şi starea culturilor, pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie. De asemenea, pot fi interpretate, tot din punct de vedere al radiaţiei emise, zonele cu pierderi mari de apă de pe reţeaua de canale din sistemele de irigaţii, evapotranspiraţia plantelor folosită în calculul necesarului apei de irigaţii, norma netă de irigare a culturii la asigurarea de 50%, respectiv 80% [m3/ha.sezon].

2.2 Experienţa europeană în dezvoltarea cadastrului şi datelor spaţiale Pentru a avea un sistem eficient de cadastru şi înregistrare, ar trebui ca aceste sisteme să

fie similare în toate ţările. Realitatea, însă este alta, deoarece obiectele înregistrării diferă de la ţară la ţară, diferite fiind şi restricţiile, reglementările, precum şi multe alte aspecte ale sistemului cadastral.

Republica Cehia Începând cu anul 2001 a fost implementat Sistemul Informaţional de Ridicare

Cadastrală a Proprietăţii Reale. Sistemul Informaţional Cadastral înseamnă nu numai un program cadastral complex, ci, în primul rând, o cooperare la cel mai înalt nivel între părţi ale administraţiei statului şi folosirea deplină a posibilităţilor de comunicare existente, care să îmbunătăţească accesul clienţilor. Ridicarea cadastrală este componenta cheie din întreg Sistemul Informaţional al Administraţiei Statului.

Bazele de date locale de la oficiile cadastrale sunt legate printr-o reţea WAN cu baza de date centrală. Descărcarea bazei de date centrală se bazează pe copiile trimise în timp real de la bazele de date locale. Baza de date centrală serveşte, atât ca punct pentru accesul on-line la informaţiile cadastrale, cât şi ca schimb de date cu alte ministere. Datele cadastrale scriptice şi cele grafice sunt total integrate şi înregistrate în mediul relaţional al bazelor de date. Ambele nivele de baze de date, atât cele centrale, cât şi cele locale, folosesc o aplicaţie soft, bazată pe produse Oracle şi Bentley SW. Securitatea sistemului este asigurată la cel mai înalt nivel. Datele furnizate de Ridicarea Cadastrală sunt compatibile şi acceptate în totalitate de Standardele Datelor Naţionale.

De când acest sistem cooperează cu Registrul Central al Cetăţenilor şi Registrul Central al Subiectelor Economice (prin identificarea proprietarilor şi schimbărilor de adresă poştală), Legea 111/2001, bazată pe această cooperare, a avut efectul scontat.

Noul soft cadastral, care a început să funcţioneze din 2001, se bazează pe date GPS (descriptive şi grafice). Ele fiind disponibile pentru persoanele autorizate, care au acces la baza centrală de date, pot copia datele din baza locală în doar câteva minute. Aceste date nu pot fi copiate, ci numai citite. Clienţii trebuie să fie înregistraţi, pe bază de contract cu Baza de Date Centrală şi să plătească înainte de a folosi aceste date. Principalii clienţi sunt tribunalele, băncile, avocaţii, topografii, agenţii imobiliari. Baza de date furnizează servicii şi extrase standardizate pentru proprietari şi parcele.


- 20 -

Finlanda În Finlanda, cadastrul naţional este executat, în principal, de Cadastrul Terenurilor

Naţionale ale Finlandei (în zona rurală) şi 87 municipii/oraşe (în zona urbană). Aceste organizaţii au baze de date cadastrale proprii, pentru folosirea operaţională şi o bază de date comună, pentru datele de servire. Cele mai multe baze de date cadastrale operaţionale includ unităţile cadastrale ca pe obiecte geografice. În acest moment, toate unităţile de suprafaţă cadastrală sunt disponibile sub formă de informaţie geografică (GI).

Potrivit noii legislaţii, toate unităţile cadastrale trebuie să fie disponibile în format GIS. Începând din 1999, Cadastrul Terenurilor Naţionale din Finlanda (NLS) deţine hărţile cadastrale index şi atributele datelor cuprinse în două baze de date separate. În 1998 s-a adoptat noul sistem de baze de date fără dungă numit sistemul JAKO. Sistemul existent este orientat în mod obiectiv, iar toate unităţile registrate sunt descrise într-un sistem naţional geodezic de referinţă, ca obiecte geometrice, la fel ca şi topologia lor.

În zona urbană (cca 2% din suprafaţa ţării) municipalităţile sunt cele care răspund de executarea cadastrului. În Finlanda, un cadastru unitar poate include mai multe tipuri de folosinţă ale terenurilor, cum ar fi: câmpuri, păduri, construcţii şi chiar suprafeţe de apă.

Franţa În Franţa, Ministerul Economiei, Finanţelor şi Industriei se ocupă de cadastrul naţional.

Acesta înseamnă că acest minister are un rol important în întreţinerea hărţilor cadastrale la nivel naţional, principala sarcină fiind de colectare a taxelor pe proprietăţi. Rezultă că, accentul se pune pe întreţinerea părţii alfanumerice a informaţiei cadastrale, partea grafică fiind adusă la zi cu mai multe luni întârziere.

GIS-ul cadastral este principala grijă a guvernelor locale. În mai mult de 75% din majoritatea oraşelor (mai mult de 30 000 locuitori) vectorizarea hărţilor cadastrale s-a făcut în colaborare cu autorităţile locale, iar utilităţile şi serviciul în schimbul cadastrului s-a făcut cu scopul finanţării ministerului. Înţelegerea între parteneri permite guvernului local şi utilităţilor să găsească vectorizarea ca o garanţie a actualizării serviciilor cadastrale. Hărţile cadastrale au fost vectorizate, la nivelul anului 2005, aproximativ 25% dintre ele şi integrate în sistemul naţional geografic. În cadrul mai multor guvernări locale există un cadastru neoficial, care este creat prin actualizarea continuă a cadastrului oficial, între două predări, către serviciul de cadastru ale hărţilor cadastrale actualizate.

Serviciile însărcinate să execute cadastrul dispun de un instrument de generaţia a doua, MAJIC2 ( Mise a jour des informations cadastrales).

Fiecare din cele 309 birouri de gestiune este legat de server-ul său principal (sunt 5 în total) prin reţeaua TRANSPAC. Tranzacţiile se efectuează în timp real. Baza de date, actualizată neîntrerupt, este disponibilă în permanenţă, informaţiile fiind foarte accesibile, iar extrasele sunt editate la imprimantă.

Germania În Germania, introducerea sistemelor geo-informaţionale (GIS) a început prin anii ’70

(secolul trecut). Informaţia cadastrală este memorată de către două sisteme independente: primul – Harta Automatizată bazată pe Dreptul Real de Proprietate (ALK), care administreză informaţiile grafice şi cel de-al doilea sistem numit Registrul Automatizat bazat pe Dreptul Real de Proprietate (ALB), care conţine atributele datelor.

Statele germane sunt responsabile cu realizarea unui cadastru care trebuie raportat la scara 1:1 000. Administraţiile cadastrale ale tuturor statelor germane sunt dezvoltate în mod curent de Oficiul Sistemului Informaţional Cadastral ALKIS care va integra toate datele cadastrale furnizate de ALB şi ALK.

Grecia GIS-ul cadastral în Grecia este nedezvoltat. Numai pentru aproximativ 7% din suprafaţa

ţării i s-a făcut cadastrul. În mod curent, bazele de date din cadrul sistemului cadastral sunt slab dezvoltate în anumite municipalităţi (doar 341 din 5775 în total). Aceste baze de date s-au dezvoltat din grija unor firme din sectorul privat, care au introdus şi actualizat datele colectate.


- 21 -

Îndată ce procedura topo-cadastrală este completată, aceste baze de date vor fi păstrate de o Organizaţie Cadastrală Elenă, care este o agenţie guvernamentală autorizată cu exploatarea şi întreţinerea cadastrului.

Ungaria În Ungaria funcţiunile şi responsabilităţile legate de registraţia pământului, cadastrul,

modul de folosire al terenurilor, valoarea terenului, cartografierea topografică pe hărţi la scări mari (1:1000, 1:2000), baza de date a hotarelor geo-administrative, denumirile geografice, teledetecţia şi aplicaţiile sistemelor informaţionale cadastrale, precum şi dezvoltarea lor, toate se află sub aceeaşi administrare. Progresul Programului Naţional Topo-Cadastral are ca scop furnizarea pe întreg teritoriul naţional a unui serviciu cadastral cu mai multe întrebuinţări ce pot fi puse în folosul comunităţii, cu accent deosebit pe necesitatea integrării dezvoltării rurale (consolidarea terenurilor, planificarea lucrărilor, suport AEM, CAP etc.). 11 capitale de districte din 23 folosesc sistemul digital cadastral, bazat pe soluţia Infocam/Leica, care a început să se dezvolte între 1995 – 1997.

Baza de date actualizată zilnic prin serviciile relatate, corespunde cerinţei de guvernare locală în planificarea şi managementul urban, transporturi, controlul poluării prin grădinărit etc.

Adoptând principiul „one-stop-shop”, şi clienţii pot accesa câteva părţi din Registrul Terenurilor, folosind portalul guvernamental de pe internet www.meh.hu, www.ikb.hu.

Administraţia Terenurilor operează prin întreţinerea unei pagini proprii de internet care oferă informaţii detaliate despre organizarea curentă a Sectorului de Management al Terenurilor din Ungaria, despre strategia acestui sector, rolul şi caracteristicile Registrului Terenurilor, astfel încât să fie implementată pas cu pas strategia IT în Administrarea Terenurilor.

Administrarea funciară durabilă nu vizează doar problemele ecologice, ci dezvoltarea economiei în ansamblu, iar pentru a face ca acţiunile să fie mai eficiente, este necesar să se acorde o atenţie sporită dezvoltării cadrului instituţional şi juridic.

De supravegherea administrării funciare este responsabil un departament din cadrul Ministerului Agriculturii, departament care are 19 reprezentanţe judiciare în capiatală, precum şi alte 180 asemenea reprezentanţe locale. Actualmente, în Ungaria funcţionează Registrul Funciar Unificat, care a fost creat în 1957, activităţile propriu-zise începând abia în 1972. Altfel spus, de 35 de ani în Ungaria o singură instituţie este responsabilă de registrul menţionat, precum şi de cartografiere. Acest registru a fost făcut în baza titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, toate drepturile asupra proprietăţilor fiind garantate de către stat. Pentru a facilita dezvoltarea pieţei imobiliare şi a asigura securitatea tranzacţiilor instituţiile şi organizaţiile din ţară antrenate în acest proces, inclusiv băncile comerciale, birourile notariale, serviciile juridice etc., sunt conectate la baza de date, arătând, totodată, că în cele peste 3 decenii de funcţionare a registrului funciar unificat acesta a fost perfecţionat, iar informaţiile şi datele pe care le conţine sunt mai complete şi reale. În perfecţionarea sistemului cadastral specialiştii geodezi unguri au ţinut cont de experienţa agenţiei de profil din Danemarca, al cărui sistem este foarte economic, atât din punct de vedere financiar, cît şi sub aspectul timpului necesar pentru obţinerea informaţiilor cadastrale. Sistemul respectiv ajută la soluţionarea multor probleme legate de înregistrarea proprietăţilor.

Islanda Registrul Terenurilor din Islanda se află în custodia Bazei de Date a Registrului

Terenurilor, care reprezintă cadrul central pentru toate datele despre dreptul real de proprietate din Islanda.

În ţară, practic, nu există un GIS cadastral central, dar majoritatea autorităţilor locale îşi păstrează propriul GIS cadastral pentru suprafeţele urbane, bazate pe identificările parcelei unice în cadrul Bazei de Date a Registrului Terenurilor. Registrul Cadastral al Fermelor şi Terenurilor Agricole este păstrat de Ministerul Agriculturii.

Olanda Aici există două baze de date principale: • AKR – conţine informaţii alfanumerice despre proprietăţi şi drepturi de proprietate;


- 22 -

• LKI – oferă informaţii grafice despre parcelele cadastrale şi hărţile topografice la scări mari.

Unul din scopurile principale ale cadastrului olandez a fost crearea unui sistem informaţional total automatizat şi prestarea serviciilor cadastrale prin Internet. Ca şi în multe alte ţări, în Olanda sistemul de cadastru şi înregistrare este unificat, adică toate activităţile în acest domeniu sunt desfăşurate de o singură autoritate. Este vorba de elaborarea hărţilor topografice, efectuarea măsurătorilor cadastrale, comercializarea informaţiilor din domeniu etc.

Sistemul de înregistrare funciară din Olanda se bazează pe înregistrarea documentelor de drept de notariate civile care, prin pregătirea acestor documente, joacă un rol important în dezvoltarea sistemului. Ulterior, documentele de drept sunt înregistrate de către oficiile de înregistrare funciară, creându-se registrul cadastral, care conţine informaţii ample despre toate proprităţile imobiliare. Dreptul de proprietate este certificat de notariate, nu de stat, cum se face în alte ţări. Tot notariatele pregătesc şi documentele necesare, motiv pentru care piaţa imobiliară se dezvoltă mai lent. De competenţa agenţiei ţine şi elaborarea hărţilor, în registru indicîndu-se date despre amplasarea proprietăţilor. În Olanda există un cod de identitate pentru fiecare parcelă care este unic pentru toate documentele de drept, inclusiv în planurile şi hărţile cadastrale. Codul unic permite depistarea eventualelor erori într-o perioadă foarte scurtă de timp, informându-se proprietarii pentru ca ei să ştie că deţin un document cu erori. Altfel spus, se anticipează o eventuală acţionare în judecată a oficiului de înregistrare de către proprietar. Cu toate că acest sistem este avansat, se încearcă extinderea gamei serviciilor, dorindu-se ca pe viitor Codul unic să fie unica structură care prestează servicii geografice şi cadastrale.

În Olanda toată informaţia este digitizată şi s-a introdus sistemul cadastral on-line. Accesând codul menţionat, se pot obţine informaţii despre orice proprietate imobiliară. Nu demult, Comisia europeană a adoptat o directivă despre clasificarea tuturor construcţiilor şi locuinţelor după eficienţa energetică, sistem ce a fost introdus de la 1 ianuarie 2008. Altfel spus, după această dată pentru tranzacţionarea acestui tip de proprietăţi va fi necesar nu numai documentul de proprietate, dar şi certificatul despre eficienţa energetică a bunului imobil. Sistemul de înregistrare implementat în Olanda este perceput pozitiv de către populaţie, iar din această cauză există foarte puţine plângeri şi litigii, acest lucru arătâ.nd calitatea lui foarte bună.

Polonia Sistemul STRATEG a fost proiectat să ajute în managementul teritoriului locuit de

comunitatea cu guvernare locală proprie: municipalitate, comitat/district, provincie. Bazele acestui sistem sunt de tip LIS (Sistem Informaţional Cadastral) şi sunt stabilite

prin: • harta digitală; • registrul terenurilor şi construcţiilor (cadastru); • registrul utilităţilor/dezvoltării teritoriale. Ele sunt întreţinute de centrele de geodezie şi documentaţie cartografică. Acest LIS a fost implementat de PPU GEOBID, cantonat în Katowice, în timp ce

sistemul STRATEG funcţionează pe computere din clasa PC, nefiind necesar un program sau instrumente adiţionale, având ca sistem de operare WINDOWS 95/98/NT, fiind cel mai popular program pentru întocmirea părţii grafice şi a GIS-ului în Polonia. Modulele sistemului STRATEG funcţionează în 4 grupe conectate cu:

• registrul individual la nivel de comunitate locală cu guvernare proprie; • conducerea municipalităţii, a comitatului sau districtului; • descărcarea informaţiilor de bază; • colectarea taxelor şi impozitelor. Inima acestui sistem este programul de grafică EWMAPA pentru WINDOWS 95/98/NT,

dezvoltat în Polonia, având o structură unică de înregistrare a datelor: bază, vector, obiect. Obiectele pot fi compuse din elemente localizate pe diferite straturi şi substraturi, ele având un caracter funcţional. Descrierea atributelor este cel mai adesea asociată cu obiectele.


- 23 -

EWMAPA este un program multilateral care poate servi scopului de construire a hărţilor digitale şi resurselor geodezice şi cartografice, precum şi crearea şi analizarea obiectelor în spaţiu, pe baza datelor conţinute de alte module ale sistemului STRATEG. Acesta se bazează pe un sistem cadastral a referinţelor spaţiale, cum sunt punctele de contur, parcelele şi clasificarea contururilor. Straturile şi substraturile în sistem au caracter tehnic, astfel încât ele să îndeplinească divizarea fizică a cuprinsului elementelor spaţiale şi crearea bazelor de date dispersate. EWMAPA furnizează posibilităţi variate de prezentare a datelor.

O nouă gândire are în vedere folosirea rasterului colorat şi posibilitatea de transformare a fotogramelor aeriene în ortofotograme, pe baza construcţiei modelului digital al terenului obţinută de la măsurătorile de la înălţime (staţii polare), venind în ajutorul resurselor geodezice şi cartografice.

2.3 Stadiul informaţional implicat în managementul datelor cadastrale în România Spre deosebire de majoritatea statelor membre ale UE, România nu dispune încă de un

cadastru general al fondului funciar, conţinând date esenţiale complete pentru întregul teritoriu al ţării, privind delimitarea unităţilor teritorial-administrative, a proprietăţilor, a suprafeţelor cu destinaţie economică, imobilelor, ecosistemelor terestre şi acvatice (inclusiv arealele protejate), siturilor cu valoare istorică (inclusiv cele arheologice) sau cele făcând parte din patrimoniul cultural.

Introducerea cadastrului 2014 în cadrul FIG, ca o nouă viziune asupra evidenţei, folosirii şi protecţiei resurselor mediului înconjurător, este o necesitate majoră în vederea alinierii ţării noastre la standardele şi legile internaţionale. Evidenţa resurselor, prin programul Cadastru – 2014, a devenit o necesitate determinată de procesul tehnologic extraordinar al societăţii umane contemporane, de schimbările sociale, economice şi politice deosebite care au loc, de fenomenul globalizării, toate cu implicaţii asupra mediului înconjurător. Acest program – intitulat Cadastru 2014, are la bază sistemul cadastral actual, existent în ţările unde a fost realizat, sistem care urmează a fi modelat informaţional şi completat cu elemente specifice de gestiune a resurselor şi de protecţie a mediului înconjurător.

Dintre elementele caracteristice ale acestui program sunt de menţionat următoarele: • automatizarea sistemelor cadastrale actuale, prin folosirea mijloacelor moderne de calcul; • modernizarea sistemului informaţional cadastral, prin includerea tuturor datelor care definesc

obiectele cadastrale; • înscrierea drepturilor şi obligaţiilor publice şi private pentru posesorii şi utilizatorii de

obiecte cadastrale; • creşterea rolului şi răspunderii specialistului în geodezie, la realizarea programului Cadastru

2014; • monitorizarea şi corelarea activităţilor umane cu implicaţii în folosirea resurselor mediului

înconjurător şi altele. În general, aplicaţiile GIS funciare urmăresc două scopuri distincte: administrarea şi

monitorizarea teritoriului funciar şi planificarea dezvoltării rurale. De regulă, pentru a realiza cele două scopuri propuse, se concepe şi se realizează o bază de date, care este exploatată folosind funcţii diferite.

Pentru a răspunde noilor cerinţe ale unei economii funcţionale de piaţă şi a realiza treptat alinierea la reglementările juridice şi practicile demult utilizate în celelalte ţări ale Uniunii Europene, s-a instituit prin lege, în 1996, Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, transformat în 2004 în Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cu sucursale în teritoriu, birouri speciale pe lângă tribunalele teritoriale şi Centrul Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie.

Dintre proiectele implementate sau în curs de implementare ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în România sunt relevante următoarele:


- 24 -

• Proiectul Euro Digital Elevation Model se înscrie între iniţiativele organizaţiei Eurogeographics ce au drept scop crearea de baze de date spaţiale pan-europene care respectă principii şi standarde internaţionale agreate la nivelul Comunităţii. Obiectivul proiectului este realizarea modelului digital al elevaţiilor terenului în statele europene. Datele spaţiale obţinute vor fi folosite de către comunităţile ştiinţifice şi de management al resurselor pentru aplicaţii specifice domeniilor mediului, hidrologiei, cartografiei. EuroDEM este dezvoltat pe baza informaţiilor furnizate de către Agenţiile Naţionale de Cartografie şi Cadastru, integrarea şi procesarea acestora fiind făcută de Bundesamt Kartographie und Geodasie din Germania;

• Actualizarea arhivei de planuri digitale, având ca scop realizarea unei baze de date cu planurile digitale scanate şi georeferenţiate care să permită accesul rapid la aceste informaţii prin intermediul Internetului;

• Realizarea infrastructurii hardware şi de comunicaţie la nivel naţional cu dotări software şi tehnică de calcul, dezvoltarea reţelei private de transmitere de date (VPN), precum şi dezvoltarea unei reţele locale pentru transmisie de date;

• Informatizarea activităţii de cadastru şi publicitate imobiliară prin: extinderea sistemului informaţional integrat la nivel naţional (Eterra – IBM), conversia documentelor folosite în activitatea de cadastru şi publicitate imobiliară, sistemul integrat de comunicare internă pentru management şi gestiune flux de clienţi, extinderea sistemului de planificare şi management ANCPI la nivel de OCPI (ERP), Sistemul informaţional pentru transferul documentelor pentru cadastru şi publicitate imobiliară.

Din septembrie 2008, prin sistemul ROMPOS (Romanian Position Determination System – Sistemul Românesc de Determinare a Poziţiei) există posibilitatea determinării poziţiei pe teritoriul României în timp real cu o precizie până la ordinul milimetrilor. ROMPOS se adresează în primul rând utilizatorilor de tehnologie GNSS (GPS), în special celor care realizează lucrări de geodezie, cadastru, fotogrammetrie, topografie, cartografie, GIS, putând fi utilizat şi în alte domenii de activitate în care se doreşte determinarea poziţiei pe baza sistemelor GNSS, în navigaţia terestră, maritimă şi fluvială, managementul dezastrelor, serviciile de căutare-salvare, geodinamică, meteorologie şi altele. Prin ROMPOS, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară face un pas înainte în promovarea de tehnici şi tehnologii novatoare, bazate pe sistemele de poziţionare globală GPS.

Pentru a realiza trecerea coordonatelor determinate în sistem ETRS89 la coordonatele în sistem naţional s-a realizat programul de transformare TransDatRO, bazat pe un set de puncte cu coordonate determinate în ambele sisteme (european şi naţional). Acest fapt va duce la importante economii de timp şi resurse în determinarea coordonatelor în sistemul naţional de referinţă, încurajându-se utilizarea tehnologiilor de poziţionare satelitare în realizarea reţelelor geodezice.

2.4 Aplicaţii ale Tehnologiilor Spaţiale în diferite ţări în domeniul irigaţiilor

2.4.1 Aplicaţii ale teledetecţiei Lucrările de irigaţii au drept scop asigurarea unei umidităţi optime a solului, în funcţie de

culturile agricole care urmează a fi realizate. Există două mari clase de lucrări de irigaţii: • prin aspersiune, care presupun realizarea unei reţele de conducte sub presiune. Apa

este adusă la nivelul fiecărei parcele, prin intermediul reţelei de conducte menţionate şi apoi distribuită prin intermediul unor instalaţii de udare (aspersiune).

• prin brazde, presupunând realizarea unor reţele de canale deschise pentru aducţiunea şi distribuirea apei şi, de asemenea, a nivelării parcelelor pentru realizarea unei scurgeri controlate a apei.

În urma irigării unor suprafeţe de teren, poate apărea sărăturarea acestora. Acest lucru se datorează în special sărurilor cuprinse în apa folosită la irigaţii. Acest fenomen are o influenţă negativă considerabilă asupra solurilor, determinând o scădere a capacităţii productive. Datorită


- 25 -

faptului că implică modificări în semnătura spectrală specifică a unei zone, atât fenomenul de sărăturare, cât şi amploarea acestuia pot fi determinate în mod precis, folosind tehnologiile de teledetecţie.

„Gestionarea sistemelor mari de irigaţii în Maroc” Este prezentată o aplicaţie pe un sistem de irigaţii, cu o suprafaţă foarte mare (100.000

ha). Câmpia Gharb este situată în partea de nord-est a Marocului. Are o suprafaţă de 616 000

ha, situată în avalul bazinului Sebou, fiind un bazin neted şi aluvial, acoperit de pământ mâlos (30%), de la argilos (40%) la foarte argilos (16%) sau sol nisipos (14%). Clima este mediteraneeană, cu influenţă oceanică şi ploi care variază între 430 ÷ 600 mm şi care cad în special în lunile octombrie – aprilie. Această suprafaţă a fost revendicată de ORMVAG (Regional Office for Reclamation of the Gharb), care a şi proiectat-o, pentru a iriga 250 000 ha, cam 20% din potenţialul suprafeţei irigate a Marocului. Acesta explică producţia agricolă naţională, proporţionată astfel: 100% - orez , 65% - trestie de zahăr şi 38% - citrice.

Din cele 100 000 ha amenajate cu lucrări de irigaţii, 90 000 ha sunt prin aspersiune şi 10 000 ha – prin brazde. Reţeaua hidraulică este asigurată de Uedul Sebou şi afluenţii săi (Ouergha, Inaouène, Beht), care sunt folosiţi ca principale canale, regularizate prin baraje (stăvilare). Există, de asemenea, canale de irigaţii care primesc apă prin pompare din râuri. Întreaga infrastructură este foarte mare şi cuprinde:

• 1500 mil. m3 apă sunt acumulate în spatele stăvilarelor (barajelor) El Kansera şi Idriss I, plus 400 mil. m3 în spatele barajului M’Jara;

• 41 staţii de pompare, cu 200 pompe care transportă un debit de 100 m3/s; • 1900 km jgheaburi; • 113 km canale pentru producţia orezului (orezării); • 220 km – conducte subterane; • 3000 km – drumuri de acces; • 8500 km – canale de drenaj. În ciuda eforturilor ORMVAG pentru îmbunătăţirea proiectului de management, mai

multe probleme au continuat să existe. Ca o consecinţă, ORMVAG a cercetat o tehnologie nouă pentru monitorizarea sistemului, pe ferme. Cu o infrastructură atât de extensivă, distribuită pe o suprafaţă mare, era insuficientă puterea umană de colectare a datelor. De aceea, ORMVAG şi IAV Hassan II au promovat în 1986 un proiect numit: “Aplicarea teledetecţiei la evaluarea managementului şi monitorizarea sistemelor mari de irigaţii”.

Acest proiect a ajutat la stabilirea, dezvoltarea şi implementarea următoarelor aplicaţii în sistemele situate pe suprafaţa câmpiei Gharb:

• folosirea cartării terenului; • cartarea suprafeţei irigate; • detectarea problemelor în câmpul irigat; • monitorizarea irigaţiei; • cartarea evapotranspiraţiei; • cartarea suprafeţei inundate.

Acest document s-a adresat tuturor aplicaţiilor privind managementul în irigaţii, prin cartografierea suprafeţei irigate, detectarea problemelor în câmp, ca exploatarea şi stresul apei, precum şi monitorizarea irigaţiei.

Cartarea suprafeţei irigate Scăderea debitelor necesare alimentării cu apă din râu pentru irigarea suprafeţelor

cultivate s-a datorat udării suplimentare cu pompe private. ORMVAG avea nevoie de cunoaşterea diversificării pompărilor, pentru a putea valorifica managementul apei, dar şi a


- 26 -

taxelor neplătite: o hartă a suprafeţei irigate putea ajuta la determinarea volumului de apă scos prin pompare.

Această cartare se baza pe o imagine satelitară la rezoluţie înaltă (Spot XS sau Landsat TM), obţinută în plină vară, la mijlocul perioadei de irigare. Mai întâi, a fost eliminată suprafaţa neirigată (pădure, dealuri), prin segmentare. Diferenţa între suprafaţa irigată şi cea neirigată s-a făcut prin metoda probabilităţii maxime (fig.2-1).

Figura 2-1 Harta suprafeţei irigate în regiunea Oued Beht, bazată pe imaginea Landsat TM 10-7-87 În final, harta s-a suprapus peste o hartă autorizată a suprafeţei irigate, pentru a detecta

pompările ilegale. Apoi, a fost posibilă estimarea folosirii apei, calculând necesarul de apă pentru culturile standard, în principal pentru cultura de citrice.

Două hărţi făcute în 1987 şi 1989 au dovedit scăderi semnificative a discrepanţelor dintre suprafeţele irigate autorizate şi irigările neautorizate. Harta din 1987, răspândită printre utilizatori, a arătat că exista o contradicţie, deoarece 75% din pompările ilegale au fost eradicate apoi.

Harta poate fi actualizată la fiecare 2-3 ani, folosind imagini SPOT sau Landsat TM, prin folosirea bazei de date cadastrale.

Detectarea problemelor de management a apei în fermele mari de irigaţii Majoritatea anomaliilor legate de irigaţii se caracterizează prin variaţia apariţiei

ploturilor individuale, care puteau fi detectate cu ajutorul teledetecţiei. Personalul de la ORMVAG este capabil să detecteze tipurile de anomalii în câmp, dar nu pot acoperi întreaga suprafaţă. Aşadar, este necesar ca aceste anomalii să fie descoperite repede, pentru a putea interveni la timp şi efectiv în rezolvarea lor.

Această detectare a fost făcută printr-o analiză vizuală a culorilor care alcătuiau imaginea Spot XS sau Landsat TM, dar această tehnică putea fi subiectivă sau incompletă. S-a dezvoltat astfel o metodă de detectare automată, bazată pe analize statistice ale imaginii (în întregime ori pe o cultură sau pe grupuri de culturi). Aceste analize ocupă doar o singură bandă spectrală cu un senzor care să specifice anomalia în mod particular: rândurile superioare ori inferioare ale valorii radiometrice din histogramă permit definirea pixelilor anormali, conform statisticii.

De asemenea, au putut fi detectate următoarele aspecte: • stresul apei la trestia de zahăr (extragerea parcelelor cu trestia de zahăr, atunci când

pragul este în apropiere de banda infraroşie); • excesul de apă în parcele (pragul (intrarea) este la mijlocul benzii infraroşii); • vegetaţia în exces pe canalele (reflexia ridicată a canalelor în apropiere de infraroşu).


- 27 -

Toate aceste anomalii pot fi comparate pe o hartă care să localizeze parcelele suspecte (fig. 2-2), astfel încât după aceea să poată fi luate măsuri.

Figura 2-2 Probleme ale managementului apei detectate pe hartă în mod automat în cadrul unei suprafeţe irigate de 1500 ha

Monitorizarea irigaţiei Managementul irigaţiilor implică o cunoaştere cu precizie a consumului de apă necesar

udării culturilor, pentru a putea gestiona resursele de apă şi pentru a verifica dacă este satisfăcut necesarul de apă. Zilnic, se face estimarea evapotranspiraţiei (ET) a culturilor actuale cu ajutorul datelor termale infraroşii obţinute de la satelitul NOAA (AVHRR), la o rezoluţie de 1,1 km.

Aplicaţiile curente sunt totuşi limitate pentru suprafeţele mari care conţin culturi omogene, cum este trestia de zahăr şi, de aceea, se impune necesitatea spijinirii şi dezvoltării unor metodologii potrivite pentru interpretarea imaginilor.

Metoda se bazează pe cartarea actuală a evapotranspiraţiei la culturi (ET), bazată pe suprafaţă, minus diferenţa de temperatură a aerului, care este legată de evapotranspiraţia maximă a culturii măsurate pe un plot (parcelă) de referinţă. Temperatura de la suprafaţa culturii Ts corectată de atmosferă şi efectele emisiei culturii, sunt folosite în relaţia:

ET – Rn = A – B (Ts – Ta) (2.1) Radiaţia netă Rn şi temperatura aerului Ta sunt măsurate la sol, parametrii A şi B fiind

estimaţi de măsurătorile înălţimii culturii şi indexul suprafeţei frunzei. Aprecierea (evaluarea) performanţei irigaţiei se bazează pe hărţile obţinute care arată

majoritatea suprafeţelor stresate (în particular, unde randamentele de distribuţie sunt mici). Managerii pot îmbunătăţii exploatarea şi întreţinerea acestor suprafeţe, conform cerinţelor.

Suprapunerea imaginilor multiple permite calcularea unui index satisfăcător al cerinţelor (necesarului) de apă pentru fiecare unitate hidraulică, astfel încât pierderile producţiei la ha să poată fi prevăzute cu 6 luni înainte de recoltare (fig. 2-3).


- 28 -

Figura 2-3 Comparaţie între ET total (cumulativ) şi ET maxim, prezentând diferenţele mari între diferite

subscheme pe câteva mii de hectare (sectoare), astfel încât să poată fi folosită pentru producţia prevăzută Teledetecţia îşi dovedeşte, astfel, utilitatea în cadrul lucrărilor de irigaţii, atât în fazele de

proiectare şi execuţie a acestora, cât şi în procesul de urmărire a comportării în timp a acestora. De asemenea, teledetecţia asigură, faţă de multe dintre celelalte metode de culegere a datelor, un grad redus de subiectivitate.

„Determinarea pierderilor de apă din canale, folosind metoda teledetecţiei” Una dintre metodele de determinare a pierderilor de apă din canalele reţelelor

hidrotehnice ale sistemelor de irigaţii este de a localiza cu precizie evaluarea pierderilor de apă din canale prin detectarea la distanţă, folosind metoda teledecţiei. Studiul a fost realizat de Yanbo Huang şi Guy Fipps în 2002, în Australia.

Această metodă abordează un domeniu nou de detectare a pierderilor de apă, folosind potenţialul de termo-imagini (teledecţia) pentru localizarea pierderilor de apă din canale.

Coeficientul de imagini (format video) a fost obţinut în timpul unei zbor deasupra canalului principal.

Videoclipul a fost prelucrat pentru a produce imagini individuale şi 45 de secţiuni potenţiale au fost identificate ca având probleme cu pierderile de apă.

În final, imaginea termică analizată a avut o rată de succes de 91% pentru detectarea secţiunilor de canal cu pierderi de apă.

Metodologia aplicată Studiul a fost aplicat pe Canalul principal din Districtul Unite Irrigation. Secţiunea de canal analizată în acest raport constă din 6,6 mile de canal necăptuşit

(pământ) şi un segment de 11 mile de canal impermeabilizat cu beton (fig 2-4). Imaginea termică a fost prelucrată şi au fost identificate 45 secţiuni, ca având posibile

pierderi de apă. Metodologia urmărită în cadrul studiului cuprinde următoarele etape:

1. Digitizarea (vectorizarea) pe banda video-VHS, care conţin imagini termice.


- 29 -

Figura 2-4 Planul de situaţie al canalului principal de irigatii şi suprafeţele care au fost prelucrate prin

teledetecţie 2. Capturarea de cadre de interes şi mărirea acestora, folosind tehnicile de prelucrare a

imaginii.

Figura 2-5 Imaginea termică a segmentului de canal studiat

Concluzie: imaginea termică arată pierderi de apă datorate deteriorării căptuşelii din

beton. 3. Întocmirea unei hărţi GIS pentru a localiza fiecare cadru (sau imagine) bazată pe

coordonatele GPS. 4. Transformarea şi suprapunerea de imagini prelucrate cu un program software ajutător

(DQQQ) a imaginilor, pentru a identifica mai bine locaţiile.


- 30 -

Figura 2-6 Suprapunerea imaginii prelucrate cu imaginea termică a secţiunii de canal studiat

Concluzie: acest bief de canal prezintă serioase pierderi de apă cauzate deteriorării

căptuşelii din beton. 5. Investigarea în teren, folosind hărţile şi imaginile suprapuse DOQQ ca pe un ghid.

Figura 2-7 Secţiune de canal cu căptuşeala deteriorată

6. Evaluarea în teren a criteriilor de pre-proiectare. 7. Completarea listei de analiză. În final, trebuie remarcat rolul deosebit pe care îl poate avea utilizarea tehnologiilor de

teledetecţie în activităţile legate de lucrările de îmbunătăţiri funciare, în special în sistemele de irigaţii, sisteme care se întind pe suprafeţe de teren mari, teledetecţia aducând un aport important în analiza acestor suprafeţe. Este însă necesară corelarea informaţiilor furnizate de către sistemele de teledetecţie cu alte tipuri de informaţii, relevante în contextul aplicaţiei urmărite. Se ajunge, deci, în mod natural la utilizarea conceptului de sistem informaţional geografic, sistem în care unul dintre tipurile de informaţii utilizate este furnizat de către sistemele de teledetecţie. Corelarea informaţiilor menţionate, analiza acestora, constituie una din funcţiile de bază ale unui sistem informaţional geografic.

2.4.2 Aplicaţii GIS: „Sistemul Informaţional Interactiv folosit în Managementul

Irigaţiilor” Pentru această aplicaţie, datele topografice care sunt necesare în timp real, sunt stocate ca

seturi de date distribuite spaţial, înapoiate la final RDMS-ului, ca fiind utilizate pentru a stoca


- 31 -

informaţii legate de atribut, aceasta permiţând managerului de irigaţii să facă unele analize şi calcule în timp real, care acoperă: a) desenarea detaliată a canalelor şi sistemului de drenaj, pe baza categoriei lor, împreună cu alte straturi spaţiale; b) profilul secţiunii transversale a canalului; c) comparaţia secţiunilor transversale d) profilul longitudinal al canalului; e) calcul elementelor secţiunii transversale a rambleelor şi debleelor, respectând secţiunea transversală proiectată care este o secţiune particulară; f) calculul de siguranţă a unei secţiuni particulare; g) calculul suprafeţei curbelor de nivel pentru zona de comandă sau pentru oricare altă zonă; h), suprafeţele afectate de lipsa oricărei structuri de irigare; i) refacerea structurii curente de informaţii a irigaţiilor care corespund cu imaginea; j) calcularea randamentului sistemului.

Uşurinţa actualizării bazei de date a sistemului păstrează întotdeauna un sistem actualizat, în concordanţă cu situaţia reală din domeniu. Interfaţa Grafică a Utilizatorului (GUI) este foarte prietenoasă, ajutându-l pe manager să opereze aplicaţia cu uşurinţă. Folosind funcţiile „clic pe punct” ale acestor aplicaţii, un manager de irigaţie este capabil să genereze ieşirile sub formă de hărţi, tabele şi grafice, ghidându-l astfel să ia o decizie promptă şi corespunzătoare, în doar câteva minute.

Sistemul Informaţional Interactiv pentru Managementul în Irigaţii (IISIM) a fost aplicat de Centrul de Modelare a Suprafeţei Apei în Bangladeş (firmele leader în modelarea apei şi mediului) pentru sistemul de irigaţii Maghna-Dhanagoda şi sistemul Pabna de integrare a dezvoltării rurale.

Maghna-Dhanagoda Irrigation Project (MDIP) s-a dezvoltat între 1987-1988, aparţinând Ministerului Dezvoltării Apelor din Bangladeş (BWDB), finanţat de Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB). Obiectivul proiectului era furnizarea datelor privind facilităţile de irigare pe suprafaţa proiectată şi asigurarea controlului inundaţiilor. Suprafaţa brută a sistemului este de 16 900 ha, iar suprafaţa netă irigabilă de 11 200 ha.

Pabna Integrated Rural Development Project (PIRDP), un alt proiect al BWDB, a fost, de asemenea, realizat pentru sisteme de irigaţie, având o suprafaţă brută de 33 000 ha şi una netă de 22 000 ha. Obiectivul proiectului era de a oferi facilităţi pentru controlul inundaţiilor, drenajului şi irigării în cadrul suprafeţei proiectate.

Ca rezultat, doar 30 % în MDIP şi 6 % în PIRDP puteau fi aplicate pentru irigaţii. Pentru a-şi putea atinge obiectivele, SWMC a efectuat o anchetă topografică detaliată,

prezentând un studiu de modeling, dezvoltat cu ajutorul Sistemului Informaţional Interactiv (I.I.S.).

Ambele sisteme de irigaţie (MDIP şi PIRDP) se bazează pe staţiile de pompare pentru irigaţii şi drenaje cu alimentare gravitaţională a apei prin canale de pământ. Deci, IIS devine un instrument GIS ideal pentru întreţinerea şi luarea deciziilor pentru managementul irigaţiilor.

MDIP – este poziţionat la confluenţa râurilor Ganges, în partea de nord a districtului Chandpur, care acoperă mai bine de jumătate din thana Matlab. Combinaţia debitelor râurilor Meghna, Ganges şi Dhonagoda, fac ca suprafaţa proiectului să fie o veritabilă insulă de râuri.

PIRDP – este localizat în partea de nord-est, întins de-a lungul a trei districte din Bangladeş, numite thanas – Bera, Santhia şi Sujanagar – aproape de confluenţa râurilor Ganges şi Jamuna.

Tabelul 2.1. Caracteriticile complete ale sistemelor de irigaţii MDIP şi PIRDP Elementul MDIP PIRDP Suprafaţa brută 16,900 ha 33,000 ha Suprafaţa netă irigabilă 11,200 ha 22,000 ha Suprafaţa totală de comandă 11,848 ha 25,728 ha Staţii de pompare şi pompe 4 (6) pompe în

fiecare staţie 2 (5 şi,

respectiv, 10) Capacitatea pompelor Q 7,22 m3/s 500 şi 110 m3/s Canale de irigaţie 201,557 km 249.817 km Canale de drenaj 238.428 km 142.260 km Drumuri principale 147.937 km 470.039 km


- 32 -

Ramblee de protecţie împotriva inundaţiilor

60.882 km 35.176 km

Structuri de irigaţie 516 748 Nivelul superior al terenului 5.667 m 12.221 m Nivelul inferior al terenului 0.925 m 4.925 m Diferenţa de nivel 4.742 m 7.296 m Principalele culturi Orez, legume Orez, legume

Funcţiile Sistemului Informaţional Interactiv Acest instrument s-a dezvoltat, folosind limbajul de programare Avenue din ArcView.

Extinderea Analizelor Spaţiale a fost utilizată pentru a manipula datele raster, iar dialogurile din faţă şi de la spate a Using Dialog Designes Extension s-au făcut pentru a uşura accesul utilizatorilor pentru analize şi operări. Bazele de date relaţionale simple sunt menţinute pentru stocarea şi actualizarea atributelor asociate.

a. O interfaţă grafică prietenoasă GUI (Grafical User Interface) – Interfaţa Grafică a fost introdusă în locul celei din

ArcView.

Figura 2-8 Fereastra principală a Sistemului Informaţional Interactiv

Figura 2-9 Fereastra Project Level –MDIP


- 33 -

Butoanele din menu şi instrumentele sunt proiectate în funcţie de scopul şi nevoile de aplicaţie, în timp ce trasarea fiecărei caracteristici se simbolizează în mod automat cu acelaşi simbol de fiecare dată. Menu-ul, butoanele şi instrumentele au o descriere proprie în funcţie de scopul lor.

b. Profilul secţiunii transversale al canalelor Fiecare locaţie a secţiunii transversale are un număr de identificare unic, iar datele din

secţiunea profilului sunt înregistrate într-o bază de date relaţională.

Figura 2-10 Secţiunea transversală a canalului Elementul comun între baza de date spaţială şi cea relaţională este dat de numărul unic de

identificare. Făcând un click pe acest instrument al Funcţiei Secţiunii Transversale, se va selecta pentru prima oară locaţia secţiunii transversale în View (Vizualizare), apoi, pe baza numărului unic de identificare din baza de date spaţială, se pot selecta datele profilului din atributele bazei de date şi se poate desena graficul profilului pe o nouă fereastră de Vizualizare.

Cele trei puncte marcate în profil indică nivelul maxim al taluzului stâng, nivelul minim al albiei canalului şi nivelul maxim pe malul drept pentru o secţiune transversală particulară a canalului.

c. Comparaţie între secţiunile transversale Aceasta va permite utilizatorului să compare mai multe profile pe secţiunea transversală a

canalului.

Figura 2-11 Comparaţia secţiunilor transversale


- 34 -

În primul rând se va selecta locaţia secţiunii transversale, apoi se vor desena profilele acesteia pe acelaşi imagine, unul câte unul. Se va alinia centrul tuturor profilelor desenate bazate pe locaţia nivelului minim al albiei şi apoi se vor distribui datele respective din profil la stânga şi la dreapta, permiţând utilizatorului să compare cu uşurinţă profilul.

d. Profilul longitudinal al canalelor Acest profil longitudinal al canalului este de foarte mare ajutor pentru a vedea situaţia

unui canal din pământ dintr-o privire, care este complet legat de debitul apei din canal.

Figura 2-12 Profilul longitudinal al canalului

Mai întâi se va selecta un canal, apoi se ia numele canalelor, după care se execută o interogare pentru numele acestui canal pe setul de date al secţiunii profilului şi se selectează toate datele din profilul secţiunii transversale ale acestui canal. Apoi se iau doar trei puncte (punctul superior al taluzului stâng, nivelul inferior al albiei şi punctul superior al taluzului drept) pentru fiecare secţiune a profilelor transversale şi se desenează un grafic pe un nou view (vizualizare), adăugând punctele respective ale tuturor secţiunilor de pe acest canal. Se va crea, de asemenea, un tabel, arătând setul de date folosit la construcţia graficului.

e. Calculul volumului săpăturii/umpluturii

Figura 2-13 Calculul volumului săpăturii/umpluturii


- 35 -

Aceasta este o funcţie foarte utilă pentru munca de întreţinere, în mod special la canalul de pământ. Este necesar să se calculeze volumul săpăturii/umpluturii pentru o secţiune transversală existentă pe un canal care nu este conceput ca o secţiune proiectată a acestui canal. Mai întâi, se va desena secţiunea profilului a oricărei secţiuni speciale, după care se va interoga secţiunea proiectată, care va permite utilizatorului să-i introduă datele, fie punctual (distanţă @ adâncime), fie desenând secţiunea proiectată pe secţiunea existentă.

f. Calculul secţiunii speciale de transport a unui canal Acest instrument este folosit pentru a calcula o secţiune specială de transport al unui

nivel de alimentare cu apă.

Figura 2-14 Calculul secţiunii de transport

Secţiunea de transport = Suprafaţa * Raza Hidraulică ^2/3 Pentru orice secţiune din profil se va cere nivelul aprovizionării cu apă şi apoi se va

calcula secţiunea specială de transport. g. Calculul ariei între curbele de nivel pentru suprafaţa de comandă sau pentru orice

suprafaţă desenată. În primul rând, se va lăsa utilizatorul să selecteze un poligon din zona desenată faţă de

curbele de nivel, acest poligon putând fi sub formă de fişier grafic stabilit de către utilizator.

Figura 2-15 Aria curbelor de nivel


- 36 -

2.5 Concluzii Folosirea în mod regulat a teledetecţiei şi realizărilor recente în programele de GIS a

generat noi posibilităţi pentru administratorii sistemelor de irigaţii. Planurile de viitor privind dezvoltarea GIS-ului pe câmpurile agricole şi în reţelele de irigaţii privesc posibilităţile de folosire a imaginilor interpretate şi procesate în diverse aplicaţii ale teledetecţiei. Aceasta ar duce în mod real la detectarea neregularităţilor de aprovizionare cu apă, dar şi a altor probleme agronomice. Totuşi, principala constrângere a acestei noi dezvoltări este probabil actualizarea şi digitizarea limitelor câmpului sau reţelelor.

Experienţa câştigată aici poate fi folosită pentru mai multe suprafeţe din ţările dezvoltate cu situaţii similare, în special în ceea ce priveşte instituirea unui GIS. În majoritatea sistemelor de irigaţii, documentele şi hărţile existente sunt adesea necorespunzătoare pentru introducerea lor directă într-un GIS sau sunt prea vechi, incomplete ori georeferenţiate prost. Asta înseamnă că, în cele mai multe cazuri, asemenea hărţi trebuie să fie redesenate, ceea ce ar duce la costuri mari.

Este clar că Sistemul Informaţional Geografic (GIS) este una dintre cele mai simple si mai puternice căi de îmbunătăţire a instrumentului de management pentru planificarea politicii de alocare a apei într-un sistem de irigaţii. Principalul rezultat al dezvoltării IIS este utilizarea unei aplicaţii ArcView cu o interfaţă uşor de folosit care permite utilizatorilor să acceseze informaţia şi analizele spaţiale şi să producă rezultatele sub formă de hărţi, tabele şi grafice pentru a sprijini procesul de planificare şi luare a deciziilor. De asemenea, permite să se facă interogări (Ce – dacă întreabă) la baza de date, cu scopul de a extrage un răspuns pentru planificarea viitoare, sub o gamă largă de diferite scenarii.

Un alt rezultat important este integrarea efectivă a GIS-ului cu RDMS, îmbunătăţind astfel performanţa de evaluare şi diagnostic a capabilităţilor analizate. De când implementarea a fost finalizată, şi Sistemul Informaţional Interactiv necesită doar întreţinere şi actualizare a datelor spaţiale, precum şi a atributelor datelor, dacă schimbările intervin în setul existent, devenind un instrument valoros de economisire a costurilor pentru decizia făcută.

În final, trebuie remarcat rolul deosebit pe care îl poate avea utilizarea tehnologiilor de teledetecţie şi GIS în activităţile legate de lucrările de îmbunătăţiri funciare, în special în ceea ce priveşte sistemele de irigaţii, care se extind pe suprafeţe întinse de teren.


- 37 -

Capitolul 3 STADIUL ACTUAL PRIVIND SUPRAFEŢELE AMENAJATE

CU LUCRĂRI DE IRIGAŢII ÎN ROMÂNIA 3.1 Structura constructivă şi de echipare al unui sistem de irigaţii Un sistem este un ansamblu de elemente care se intercondiţionează şi care formează un

tot organizat în vederea atingerii unui scop sau a unui obiectiv. Un sistem de irigaţii corespunde în totalitate noţiunii de sistem deoarece este constituit

dintr-un ansamblu de construcţii şi instalaţii intercondiţionate funcţional şi realizat cu scopul asigurării apei la plantă.

Sistemul hidrotehnic pentru irigaţii reprezintă o reţea hidraulică ce asigură transportul apei dintr-o sursă în sistemul radicular activ al culturilor agricole. În acest sens, structura unui sistem se compune din patru elemente principale:

� lucrările de priză pentru alimentarea sistemului; � reţeaua hidrotehnică de aducţiune şi distribuţie a apei la amenajările interioare

(ploturi); � amenajările interioare unde se aplică udările; � reţea de umplere şi evacuare a apei în exces.

Schema hidrotehnică (fig. 2-1) are următoarea componenţă: a) Construcţii şi instalaţii de captare a apei (priza de apă);

Figura 3-1 Schema generală de funcţionare a unui sistem de irigaţie


- 38 -

b) Staţii de pompare de bază (SPB sau SPA)(fig. 3-2);

Figura 3-2 Staţia de pompare de bază SPB Dorobanţu – sistemul Mihail Kogălniceanu

c) Canal principal de aducţiune/magistral (CA)(fig. 3-3);

Figura 3-3 Canalul de aducţiune CA2 – sistemul Mihail Kogălniceanu

d) Staţii de repompare (SRP)(fig. 3-4);

Figura 3-4 Staţia de repompare SRP1 – sistemul Mihail Kogălniceanu


- 39 -

e) Reţeaua de canale de transport a apei în sistem, formată din canale principale (CA), canale de derivaţie de ordinul 1 (CD1), de ordinul 2 (CD2) etc., numite şi canale secundare (CS1, CS2 etc.);

f) Noduri hidrotehnice de distribuţie a apei pe reţeaua de canale şi stăvilare (S1, S2 etc.);

g) Construcţii de descărcare şi evacuare a apei din reţeaua de canale; h) Staţii de punere sub presiune (SPP) a reţelei de conducte îngropate (fig. 3-5) cu

principalele instalaţii componente (hidrofoare, castele sau rezervoare de apă şi altele);

Figura 3-5 Staţia de pompare SPP 9I – sistemul Mihail Kogălniceanu i) Reţeaua de conducte sub presiune îngropate (RCP), cu principalele dispozitive de

măsurare şi de reglare a debitelor de apă şi a presiunilor, inclusiv hidranţii. 3.2 Reabilitarea şi modernizarea amenajărilor cu lucrări de irigaţii Până în anul 1990, în urma unor investiţii foarte mari, în România au fost realizate

aproximativ 3,1 milioane ha amenajate pentru irigaţii. Importanţa lucrărilor de irigaţii se constituie din contribuţia acestora la sporirea

capacităţilor de producţie şi a bazei de materii prime pentru unul din cele mai vitale domenii, cel al alimentaţiei.

Activităţile din domeniul irigaţii se ocupă cu exploatarea, întreţinerea, reparaţiile, proiectarea şi construcţia sistemelor şi amenajărilor de irigaţii, precum şi reabilitarea şi consolidarea acestora.

Lucrările de irigaţii sunt în prezent într-o perioadă de reconsiderare, refacere şi modernizare a vechilor sisteme, precum şi de realizare de noi sisteme de irigaţii locale şi, în special, în zonele afectate frecvent de secete climatice periodice.

Termenul de reabilitare înseamnă aducerea unui sistem la parametrii proiectaţi, în timp ce modernizarea semnifică introducerea unor soluţii constructive şi de echipare existente în prezent, la nivel mondial.

De obicei, este adoptată o combinaţie între reabilitare şi modernizare a amenajărilor existente. Reabilitarea sau modernizarea sunt făcute în ideea unei actualizări a sistemelor depăşite din punct de vedere moral şi uzual. În alte situaţii, datorită modificărilor în exploatarea terenurilor agricole, disponibilitatea de apă sau valoarea economică a culturilor necesită modificări sau adaptări la nivelul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare. Tehnicile inadecvate de întreţinere reprezintă motivul principal pentru reabilitarea sistemelor de irigare şi pentru restaurarea producţiei agricole.


- 40 -

Se estimează că 50÷70% din sistemele de irigaţii tradiţionale din întreaga lume au nevoie de reabilitare, iar aproape toate reţelele de canale trebuie să aibă un anumit grad de modernizare. [De Wrachien, 2001]

Cea mai mare suprafaţă a sistemelor de irigare a fost concepută pentru a furniza volume de apă aproape constante pe perioade prelungite de timp şi, deci, acestea au puţine construcţii hidrotehnice de control în reţelele de canal. Ca urmare, nu există o corelarea între livrarea apei şi cerinţa de apă a culturilor.

Este necesară, astfel, introducerea structurilor de control eficiente pentru transportul apei în reţeaua de canale, în vederea automatizării, şi adoptarea unor sisteme moderne de informaţii pentru operarea corespunzătoarea a amenajărilor de irigaţii.

Pentru a se asigura că aceste metode sunt eficiente şi durabile este nevoie de cercetare în acest domeniu, prin studii pedologice, topografice, ecologice, cât şi studii de impact social.

Reabilitarea şi modernizarea amenajărilor de irigaţii reprezintă un proces complex.în care toate soluţiile tehnice trebuie să fie temeinic cercetate şi testate la nivel de prototip.

Dezvoltarea durabilă, aşa cum este definită, îndeplineşte două cerinţe de bază, şi anume: consolidarea instituţională şi viabilitatea economică. În acest scop, se impune necesitatea de a aplica, în mod adecvat, analize financiare şi instituţionale în toate fazele proiectului de planificare şi evaluare a dezvoltării sistemelor de irigaţii.

Pentru a avea un profit maxim al investiţiilor în agricultura irigată, este necesar un efort major pentru reabilitarea şi modernizarea sistemelor de irigaţii şi, totodată, este necesar a se dezvolta strategii de management corespunzătoare, compatibile cu resursele financiare şi tendinţele socio-economice ale mediului.

Acest lucru solicită o abordare alternativă integrată pentru gestionarea şi monitorizarea amenajărilor de irigaţii din mai multe perspective, şi anume, creşterea producţiei alimentare, reducerea pierderilor de apă, prevenirea salinizării solului, precum şi protecţia mediului şi a ecosistemelor.

Toate acestea necesită o cercetare consolidată şi o varietate de instrumente, cum ar fi: echipamentele de control şi măsurare a apei, automatizarea, sistemele informaţionale geografice, precum şi tehnicile de evaluare şi investigaţii în teren.

Pentru a aborda această provocare, trebuie avut în vedere: 1. metodele de determinarea a evapotranspiraţiei; 2. estimarea cerinţei de apă a culturilor; 3. tehnologiile de proiectare, construirea, reabilitarea şi modernizarea amenajărilor de

irigaţii; 4. procedurile de planificare şi gestionare integrată a amenajărilor de irigaţii; 5. studiilele pentru identificarea cauzelor şi efectelor limitative, pentru eficienţa

amenajărilor de irigaţii; 6. strategii de creştere a randamentelor sistemelor de irigaţii; 7. impactul amenajărilor de irigaţii asupra mediului şi măsurile corespunzătoare pentru

crearea şi menţinerea durabilităţii acestora; 8. consolidarea instituţională, evaluarea financiară, corespunzătoare capacităţii de

construire, formare şi de educaţie. 3.3 Caracterizarea generală a sistemelor hidrotehnice pentru irigaţii din România 3.3.1 Amplasarea teritorială a perimetrelor amenajate Amenajările de irigaţii existente în România au o suprafaţă totală de 3.077.069 ha (2004),

din care: - cu udare prin aspersiune – 2.761.803 ha - cu udare prin brazde – 263.026 ha - cu udare prin inundare (orezării) – 52.240 ha - staţii de pompare de irigaţii:3.210 buc


- 41 -

- staţii de pompare reversibile irigaţii-desecare: 41 buc (http://www.anif.ro). Tabelul 3-1 Principalele lucrări de ameliorare din amenajările de irigaţii

Canale de irigaţii (km)

Conducte îngropate (km)

Staţii de pompare fixe şi plutitoare

(buc.)

Construcţii de exploatare

(buc.)

Construcţii hidrotehnice

(stăvilare, podeţe, sifoane,

dispozitive antişoc) (buc.)

10.996 33.550 3.313 1.256 4.290

Figura 3-6 Amenajările de irigaţii din România (http://www.anif.ro)

Din analiza literaturii de specialitate privitoare la amplasarea celor 3.077.069 hectare amenajate pentru irigaţii, se constată că acestea sunt amplasate, în mare parte, în lunca şi terasele Dunării, suprapunându-se cu vechile proiecte istorice, excepţie făcând regiunea Dobrogei. Din punct de vedere al grupării pe provincii şi zone agrogeografice, amplasarea teritorială a perimetrelor amenajate cu lucrări de irigaţii, este prezentată în fig. 3-7:

Figura 3-7 Repartiţia suprafeţelor amenajate cu lucrări de irigaţii pe zone agrogeografice

47%

18%

18%

9%2% 6%

Câmpia Română Centrală şi de Est

Dobrogea

Câmpia Olteniei

Moldova

Câmpia de Vest

Alte zone


- 42 -

Din punct de vedere al analizei amplasării teritoriale a suprafeţelor amenajate cu lucrări de irigaţii, utilizând criteriul strict administrativ, aceste perimetre sunt concentrate în 10 judeţe, ce deţin circa 4/5 din totalul suprafeţelor amenajate, încărcătura minimă pe judeţ fiind de 140.000 hectare (tabelul nr. 3.2):

Tabelul 3.2 Amplasarea administrativ- teritorială a suprafeţelor ocupate de sistemele de irigaţii

Nr.crt. Judeţul Suprafaţa amenajată

( ha ) 1 Constanţa 422.591 2 Brăila 359.957 3 Călăraşi 355.554 4 Dolj 302.682 5 Teleorman 231.902 6 Ialomiţa 208.431 7 Olt 184.382 8 Giurgiu 163.646 9 Tulcea 162.802

10 Galaţi 141.382 Judeţele Constanţa, Brăila şi Călăraşi deţin, fiecare, mai mult de 10% din totalul

suprafeţei amenajate, iar judeţele Olt, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa, Dolj, Tulcea şi Galaţi, deţin ponderi cuprinse între 4% şi 10%.

Din punct de vedere al criteriului agroclimatic, perimetrele amenajate cu lucrări pentru

irigaţii sunt repartizate, după cum urmează (fig. 3-8): - zona agroclimatică I – caldă-secetoasă: 87,2 %, caracterizată prin:

� suma anuală a gradelor de temperatură mai mari de 0oC = 4000oC ÷ 4300oC � temperaturile efective mai mari de 10 oC = 1400 oC ÷ 1700 oC � radiaţia solară = 124 ÷ 136 kCal/an � precipitaţii mai reduse = 350 ÷ 600 mm anual � deficitul de umiditate pe profilul de sol 0 ÷ 100 m adâncime (perioada aprilie –

octombrie) este de 2010 m3/ha ÷ 4646 m3/ha � cuprinde cea mai mare parte a Câmpiei Române, Dobrogea şi parţial Câmpia de

Vest.

- zona agroclimatică II – moderată-sub-umedă: 8,1 %, caracterizată prin:

� suma anuală a gradelor de temperatură mai mari de 0oC � temperaturile efective mai mari de 10 oC � radiaţia solară = 116 ÷128 kCal/an � precipitaţii mai abundente = 450 ÷735 mm anual � deficitul de umiditate pe profilul de sol 0÷100 m adâncime (perioada aprilie –

octombrie) = 2209 m3/ha ÷ 3915 m3/ha � cuprinde cea mai mare parte a nordului zonei I din Câmpia Română, estul

Moldovei şi Câmpia de Vest.

- zona agroclimatică III – răcoroasă-umedă: 4,7 %, caracterizată prin: � terenuri plane sau de podiş, de o parte şi de alta a masivelor muntoase; � suprafaţa pretabilă la irigaţii, reprezentând mai puţin de 5 %.


- 43 -

Figura 3-8 Repartiţia amenajărilor pentru irigaţii pe zone agroclimatice

Relieful, ca factor de zonare, grupează perimetrele amenajate pentru irigaţii, pe forme

de relief, după cum urmează: 57,00 % din amenajări în zonele de câmpie şi terasă, 24% în zonele de podiş şi 19% în zona de luncă.

Solul, ca factor de zonare, grupează suprafeţele amenajate pentru irigat astfel : - solurile zonale lutoase şi zonale aluvionare, cu textură luto-nisipoasă sau lutoasă, ocupă

suprafeţe mari din Câmpia Română, sudul Dobrogei, sudul Moldovei şi zona vestică a Câmpiei Tisei;

- solurile cu textură fină sau zonal-aluvionare luto–argiloase ocupă perimetrele amenajate pentru irigat din nord – vestul Câmpiei Române şi Podişul Moldovei;

- solurile cu textură nisipoasă concentrează suprafeţe amenajate pentru irigaţii, în special în zona Olteniei, cuprinzând amenajarea pentru irigaţii Sadova – Corabia cu o suprafaţă de 79 000 ha, ce reprezintă o importantă realizare pe linia valorificării în scop agricol a nisipurilor din sudul ţării. Sursa de apă, ca factor de zonare. Din punct de vedere hidrografic, aproape întreg

teritoriul ţării aparţine bazinului hidrografic al fluviului Dunărea. Lungimea totală a cursurilor permanente de apă este de aproximativ 115.000 km, cu o densitate medie de 0,49 km / km2.

Tabelul 3.3 Ponderea surselor principale de alimentare cu apă a amenajărilor pentru irigaţii

Nr.crt. Sursa de alimentare Ponderea volumului potenţial de

apă folosit la irigaţii ( % ) 1. Fluviul Dunărea 74,80

Râuri interioare , din care : 25,20 - Olt 5,60 - Siret 5,00 - Argeş 3,20 - Prut 2,50

2.

- Alte surse 8,90 3.3.2 Gruparea perimetrelor amenajate, în funcţie de mărimea suprafeţelor Potrivit literaturii de specialitate, în România sunt considerate siteme de irigaţii mari

doar cele cu suprafeţe cuprinse între 25 000 ha ÷ 50 000 ha. Pornind de la acest sistem de referinţă şi de la faptul că peste jumătate din suprafaţa amenajată cu lucrări pentru irigaţii este concentrată în amenajări, ce depăşesc aceste limite, gruparea acestora se poate face pe cinci intervale de mărime a suprafeţelor, prezentate în tabelul nr. 3.4:

87,2

8,14,7

zona agroclimatică I – caldă secetoasă

zona agroclimatică II – moderată subumedă

zona agroclimatică III – răcoroasă umedă


- 44 -

Tabelul 3.4 Gruparea perimetrelor amenajate, în funcţie de mărimea suprafeţelor

Ponderea amenajărilor mari, foarte mari şi gigant reprezintă 76,8% din totalul

suprafeţelor amenajate cu lucrări pentru irigaţii. 17 amenajări, reprezentând 75% din suprafaţa totală, depăşeşte clasa amenajărilor hidroameliorative mari.

Din analiza condiţiilor, care au impus proiectarea şi realizarea unor astfel de amenajări

gigant, câteva dintre acestea se reţin ca fiind explicabile: - condiţiile naturale şi condiţiile economice; - sursa majoră de apă, fluviul Dunărea străbate o zonă ce cuprinde peste o treime dintre

cele mai fertile soluri, poziţionate între o luncă şi o terasă joasă; - structura organizatorică a agriculturii, cu unităţi foarte mari de mii de hectare.

O altă abordare a analizei grupării perimetrelor amenajate pentru irigaţii, în funcţie de

mărimea suprafeţelor, are în vedere că România este amplasată în zona temperată, în care “irigarea nu constitue o condiţie indispensabilă pentru o agricultură de intensitate medie”, aprecieri desprinse din studii F.A.O. publicate.

Nr. crt.

Clasa de mărime Nr. sisteme Suprafaţa medie

(ha) Ponderea în

suprafaţa 0 1 2 3 4

1 Sisteme gigant S > 100.000 ha

4 126.139 21,50

2 Sisteme foarte mari S = 50.000 -100.000 ha

13 72.954 32,40

3 Sisteme mari S = 25.000 – 50.000 ha

18 37.176 22,90

4 Sisteme mijlocii S = 10.000 -25.000 ha

29 16.653 16,50

5 Sisteme mici S < 10.000 ha

39 5.018 7,60

Total nr. / medie 104 28.144 100,00


- 45 -

Capitolul 4 CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR NATURALE ŞI

FUNCŢIONALE ALE SISTEMULUI DE IRIGAŢII MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUDEŢUL CONSTANŢA

4.1 Suprafaţa şi structura amenajărilor de irigaţii din judeţul Constanţa

Pentru agricultura Dobrogei, lucrările de îmbunătăţiri funciare şi, în special, irigaţiile au

constituit un domeniu de bază al progresului tehnic. Au fost elaborate ample programe de hidroamelioraţii, în cadrul cărora Dobrogea ocupă o

poziţie preferenţială, cu toate că în studiile mai vechi, privind necesitatea irigaţiilor în România, Dobrogea nu intra în calcule, datorită condiţiilor orografice mult mai dificile şi a înălţimilor mari de pompare a apei.

În anul 1965 erau amenajate pentru irigaţii 9.690 hectare, ceea ce însemna 1,7 % din suprafaţa agricolă a judeţului. Într-o perioadă relativ scurtă, cuprinsă între anii 1965 – 1989, s-au amenajat şi pus în funcţiune peste 400 000 hectare, suprafaţa amenajată reprezentând peste 82% din suprafaţa arabilă a judeţului Constanţa.

Figura 4-1 Amenajările de irigaţii din jud. Constanţa


- 46 -

Prin amploarea lucrărilor, a suprafeţelor amenajate, sistemele de irigaţii din Dobrogea au constituit cel mai mare obiectiv investiţional din agricultură. În anul 2000, din cele peste 3 mil. ha amenajate pe ansamblul întregii ţări, aproximativ 13,6 % existau în judeţul Constanţa.

Prima amenajare pentru irigaţii din judeţul Constanţa s-a pus în funcţiune în zona Mircea Vodă – Satu – Nou cu o suprafaţă de 3 600 hectare.

Ritmul intens, al punerii în funcţiune de noi capacităţi de irigare în zona Dobrogei, a avut la bază condiţiile climatice deosebite ale zonei, legate de insuficienţa regimului pluviometric, dar şi de nivelul de dezvoltare tehnico-economic al regiunii.

Sistemele de irigaţii, care fac parte din complexul hidrotehnic Carasu, sunt: Mircea Vodă S = 28 125 ha; Mihail Kogălniceanu S = 23 141 ha; Făclia S = 8 490 ha; Poarta Albă S = 3 545 ha; Galeşu S = 5 304 ha; Basarabi S = 6 490 ha; Valea Seacă S = 7 716 ha; Carasu Sud S = 115 683 ha; Cochirleni S = 740 ha; CDMN – PAMN S = 5 570 ha.

4.2 Condiţiile naturale şi funcţionale ale sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu

Sistemul de irigaţii “Mihail Kogălniceanu” (figura 4-2), din judeţul Constanţa, prezintã

caracteristici comune cu majoritatea sistemelor de irigaţii executate în România: sub aspectul mãrimii (∼23.000 ha), a tipurilor de amenajare interioarã, a reţelelor hidrotehnice şi a condiţiilor de exploatare agricolã. Acest sistem a început să funcţioneze cu o suprafaţă de 14 600 ha în 1968, fiind dat în exploatare la capacitatea totală în vara anului 1969.

Figura 4-2 Sistemul de irigaţii Mihail Kogălniceanu


- 47 -

Durata de funcţionare a sistemului este de 40 de ani, acesta trecând printr-o serie de completãri, extinderi şi modernizãri faţã de proiectul iniţial (STE-1967), fiind primul sistem ce a intrat în execuţie din cadrul complexului de irigaţii Carasu (cu suprafaţa de peste 200.000 ha).

4.2.1. Condiţii naturale a. Caracterizare climaticã

Suprafaţa amenajãrii (figura 4-2), grupatã în sistemul hidroameliorativ “Mihail

Kogãlniceanu”, se încadreazã în categoria zonelor de stepã semiaridã. Temperatura aerului este în medie de 11,2o C/an, cea mai cãlduroasã lunã fiind luna iulie

(22,2oC), iar cea mai rece, luna ianuarie (- 0,3o C). Precipitaţiile medii multianuale au valoarea de 387,7 mm, prezentând o distribuţie

neuniformã şi o variaţie importantã de la an la an. Studiul anomaliilor termice aratã cã în deceniul 1990 – 2000, a crescut ponderea lunilor cu regim termic extrem în defavoarea lunilor cu caracter normal (tabel nr. 3-1).

Tabelul 4-1 Frecvenţa lunilor calendaristice dupã temperaturã la staţia meteorologicã

Constanţa

Deceniul Frecvenţa lunilor normale cãlduroase reci

1950-1960 45 28 27 1960-1970 48 26 26 1970-1980 44 20 36 1980-1990 38 29 33 1990-2000 37 30 33

De menţionat cã lunile normale sunt acelea în care temperatura medie variazã faţã de

media multianualã cu ±0,9o C, lunile cãlduroase pentru o variaţie mai mare de 0,9o C şi reci pentru o variaţie mai micã de 1,0o C.

Dupã regimul precipitaţiilor, lunile calendaristice pot fi apreciate ca normale dacã ploile cãzute au valori variabile în limita de (±) 10% faţã de media multianualã, ploioase dacã au valori mai mari cu 10-50% şi secetoase dacã apa cantitativ este sub media multianualã cu mai mult de 10% (tabel nr. 4-2).

Tabelul 4-2 Frecvenţa lunilor calendaristice cu diferite pluviometrii la staţia meteorologicã Constanţa

Frecvenţa lunilor (%) Deceniul normale ploioase secetoase

1950-1960 10-14 33-35 47-56 1960-1970 11-15 37-42 42-52 1970-1980 10-13 34-41 47-56 1980-1990 10-17 25-35 50-63 1990-2000 10-15 24-36 52-65

Se remarcã creşterea ponderii lunilor secetoase, aceasta constituind o motivaţie pentru aplicarea irigaţiilor.

Pentru o caracterizare climaticã mai amplã, s-au utilizat valorile principalelor elemente climatice înregistrate la Constanţa pe o duratã de 120 de ani, care s-au folosit la calculul unor indici climatici recomandati de ICPA (tabelul 4-3).


- 48 -

Tabelul 4-3 Încadrarea climaticã a zonei Constanţa – Date climatice medii multianuale

luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII sum

a ToC -0,3 0,8 4,4 9,3 15 19,5 22,2 22,0 18,5 13,3 7.5 2.6

P mm

26,6 24,5 23,8 28,1

34 43,5 34,9 30,1 29,6 35,1 36.2

32.3 387.

7 Etp mm

0 2,0 14 41 84 120 139 127 89 54 22 5 697

Nr.zile P>1

4,3 4 4,2 4,3 4,7 4,8 3,7 3,0 2,8 3,6 4.7 4.5 48.6

Indicii climatici recomandaţi de ICPA sunt următorii: ∗ deficitul mediu climatic: ∆ = P – Etp

∆ = 387.7 – 697.0 1.1 ∆ = -309.3 mm

∗ indicele Thornthwaite:

iP

ETph = ⋅100

ih = ⋅387 7

6970100

.

. 1.2

ih = 556%. ∗ indicele de ariditate De Martonne:

iP

Ta =+ 10

ia =+

387 7

112 10

.

. 1.3

ia = 18 29. Din încadrarea acestor indici în clasificarea elaborată de ICPA, rezultă că zona se

încadrează, din punct de vedere climatic, în zona deficitară, clasa foarte deficitară.

b. Caracterizare geomorfologică Sistemul de irigaţii se află în Podişul Dorobanţu, cu cote ce variază între 10-120 m,

scăzând de la nord-est (Creasta Camora) spre sud-vest (Valea Carasu), cu văi orientate pe aceeaşi direcţie, conferind teritoriului un aspect puţin vălurit. Caracteristic unităţii mari geomorfologice, căreia îi aparţine sistemul de irigaţii “Mihail Kogãlniceanu”, este lipsa unei reţele hidrografice permanente; vãile existente dreneazã apele pluviale spre vest (Dunãre) sau spre est (Marea Neagrã).


- 49 -

c. Caracteristici geologice şi geotehnice Geologic, teritoriul studiat aparţine Dobrogei centrale şi de sud. Dobrogea medianã este

alcãtuitã din şisturi verzi dispuse peste depozite cristaline mezozoice. Acumulãrile mai recente cuaternare, de tipul loessului sunt asezate direct peste depozitele geologice mai vechi, acoperind cea mai mare parte a zonei, grosimea depozitelor loessoide fiind cuprinsã între 5 si 35 m. Depozitele loessoide pot fi separate din punct de vedere strategic în complexe şi orizonturi diferenţiate prin proprietãţi fizico-mecanice deosebite. La nord de Valea Carasu predominã grosimi ale stratului de loess de 10-15 m, iar în zonele cu cote mai ridicate, grosimi de 15-20 m. Acolo unde complexul prezintã o dezvoltare integralã se diferenţiazã cinci orizonturi stratigrafice: trei orizonturi de pãmânturi loessoide galbene, separate de douã intercalaţii de soluri fosile, cafenii, mai argiloase. Loessurile sunt caracterizate granulometric ca fiind slab argilo-prãfoase şi prafuri argiloase-loessoide.

d. Condiţii hidrografice şi hidrogeologice

În faza iniţialã a amenajãrii (1968), în sistemul “Mihail Kogălniceanu”, 9% din suprafaţã

avea apa freaticã la adâncimi de 15-20 m. Aportul suplimentar de apã produs de irigaţii – mai ales infiltraţiile din canalele

necãptuşite – a dus la ridicarea nivelului apei subterane şi chiar la apariţia unor zone cu exces de umiditate, cum este cazul terenului delimitat de canalele CA2 si CA3 din sistem (1971-1979). Din 1986 s-a constatat o scãdere continuã a suprafeţelor cu niveluri ridicate.

În anii 1984-1985 ponderea suprafeţelor cu apa freaticã la adâncimea de 2-5 m este maximã, ceea ce se poate explica printr-un regim pluviometric mai abundent în perioada 1978-1980 şi prin acumularea în subsol a pierderilor de apã de la irigaţii.

e. Condiţii pedologice

Principalele tipuri de sol. Clima, vegetaţia – în mare parte determinată de climă – alături

de roca mamă – sunt principalele elemente ale genezei solurilor. Clima aridă şi o vegetaţie spontană, predominant ierboasă, este la originea formării

principalelor tipuri de sol din Dobrogea. În ordinea frecvenţei şi a importanţei în formarea rentei funciare, vor fi prezentate în mod

sintetic principalele tipuri de soluri din judeţul Constanţa (fig.4-4). Molisolurile sau solurile cernoziomice sunt cele mai raspândite ocupând aproape în

întregime Podisul Dobrogei centrale şi de sud. Sunt formate pe loess, în cea mai mare parte, în condiţiile unui climat pronunţat continental, cu temperaturi medii anuale mari (10,5 oC – 11,5oC) şi precipitaţii puţine. Permit cultivarea mai tuturor speciilor de plante cultivate în România , dar fertilitatea lor naturală este mult diferită, de la cea mai ridicată pâna la extrema opusă, în funcţie de grosimea stratului arabil, conţinutul în elemente fertilizante şi gradul de eroziune, tehnologiile aplicate.

Combinarea în diferite proporţii a elementelor morfoproductive permite identificarea unor subtipuri, din care cele mai raspândite sunt menţionate în continuare.

Solurile balane şi cernoziomurile castanii sunt raspândite preponderent în vestul judeţului, pe malul Dunării, pe malul complexului Razelm, podişurile Dobrogei de Sud (Cernavodă, Cobadin, Mangalia). Primele prezintă o favorabilitate sub-moderată, iar cernoziomurile castanii o fertilitate mijlocie pentru principalele specii cerealiere, leguminoase pentru boabe, unele culturi tehnice. Ponderea acestora în structura terenului agricol a judeţului este de cca. 54%.


- 50 -

Cernoziomurile ciocolatii, levigate, freatic umede ocupă cele mai mari suprafeţe în podişurile Casimcei, Cobadinului, Mangaliei. Sunt cele mai fertile soluri pretabile pentru toate speciile cultivate în zonă. Ca suprafată, depăşesc 1/5 din suprafaţa agricolă a judeţului.

Solurile erodate ocupă aproape 14% din agricolul judeţului şi au drept caracteristică principală panta mare (15-20%), motiv pentru care reclamă sisteme de cultură specifice, care să stăvilească sau să atenueze procesul de eroziune. Sunt prezente pe versanţii Văii Carasu, în vest şi sud-vest.

L E G E N D A

1 – Soluri bălane 9 – Soluri brune levice 2 – Soluri castanii de pădure aerofile 10 – Lacovişti şi soluri gleice 3 – Cernoziomuri (carbonatice) 11 – Solonceacuri 4 – Cernoziomuri (semicarbonatice) 12 – Litosoluri 5 – Cernoziomuri (cambice) 13 – Regosoluri şi soluri erodate 6 – Soluri cenuşii 14 – Psomosoluri şi nisipuri slab solificate 7 – Soluri cenuşii şi cernoziomuri argiloiluviale 15 – Soluri eluviale 8 - Rendzine 16 – Aluviuni

Figura 4-3 Harta solurilor Dobrogei

Solurile aluviale cu o pondere de cca. 3% din agricol. Sunt soluri cu o fertilitate superioară întâlnite pe Valea Carasu, precum şi în alte zone joase cu aport freatic.

Solurile acide şi podzolurile ocupă suprafeţe de 2,5% din terenul agricol al judeţului şi nu prezintă importanţă semnificativă, în ceea ce priveşte zonarea producţiei agricole la nivel de judeţ.

Solurile nisipoase ocupă mai puţin de 2% din agricol şi se întâlnesc, cu deosebire, în partea de nord-est a judeţului în zona Mihai Viteazu – Istria.


- 51 -

Solurile brune de pădure, ca şi lacoviştile, fiecare cu câte o pondere de 1% din terenul agricol, nu prezintă importanţă pentru zonarea producţiei agricole, la nivel de judeţ.

Profilul principalelor tipuri de sol din judeţul Constanţa este prezentat în figura 4-4.

Figura 4-4 Principalele tipuri de sol din jud.Constanţa (Chiriţă,1967)

Studiile pedologice pentru solurile aparţinând sistemului în situaţia iniţialã, înainte de

amenajare au fost grupate în cinci clase ameliorative:

Clasa aIa cuprinde solurile foarte favorabile pentru irigaţii fãrã limitãri sau pericole

de degradare, în care se includ unitãţile de sol 5, 15, 19 dominante în cadrul sistemului.

Clasa aIIa cuprinde solurile favorabile pentru irigaţii cu limitãri sau pericole de

degradare reduse care necesitã mãsuri simple de ameliorare. Se includ aici, unitãţile de sol: 2, 6, 11, 16, 21, 23, 30, 32, 46.

Clasa aIIIa cuprinde terenuri moderat favorabile pentru irigaţii cu limitãri sau pericole

de degradare moderate. Necesitã lucrãri sau mãsuri ameliorative speciale. În aceastã clasã se includ unitãţile de sol 3, 13, 26, 27.

Clasa aIVa cuprinde terenuri foarte puţin favorabile pentru irigaţii cu limitãri sau

pericole de degradare foarte severe, care necesitã mãsuri şi lucrãri hidroameliorative speciale, intense. Ocupã suprafeţe mici şi sunt reprezentate de unitãţile de sol 42 43.

Ca tipuri de sol, în sistemul de irigaţii sunt: solurile balane şi cernoziomurile (vermice, rendzinice, litice, cambice).

Solurile bãlane constituie primul tip de sol, aparţinând clasei mollisolurilor. S-au separat la nivel de subtip: soluri bãlane tipici şi soluri bãlane vermice.

Dupã microrelief, solurile bãlane se întâlnesc pe suprafeţe plan-tabulare, pe versanţi, dar şi pe glacisuri pe suprafeţe variabile. Expoziţia preferatã este cea sudicã. Sunt slab erodate de la slab la puternic. Valoarea orizontului A este specificã, respectiv > 2 pe tabelul Munsseli.


- 52 -

Structura, acolo unde se păstrează, este grăunţoasă, iar unde a apărut tasarea, ea s-a deteriorat şi a apărut orizont de hardpan. Textura este lutoasă, atât în orizontul de suprafaţă, cât şi pe secţiunea de control. Reacţia rămâne în domeniul slab alcalin, iar gradul de saturaţie este eubazic. Conţinutul de carbonat de calciu apreciat este de la slab (4,1%) la moderat (12,0%). Rezerva de humus variază de la mică (115 t/ha) la mare (180 t/ha), iar aprovizionarea în elemente mobile (P,K) este mijlocie şi bună.

Dintre însuşirile fizice, menţionăm densitatea aparentă cu valori şi aprecieri diferenţiate în funcţie de regimul natural sau irigat al teritoriului (datele sunt la nivelul anului 1983 pentru regimul natural – neirigat – când în zonă existau areale izolate neracordate încă la sistemul de irigaţie – tabelul 4-4).

Tabelul 4-4 Densitatea aparentă cu valori şi aprecieri diferenţiate în funcţie de regimul natural sau irigat din zona Sibioara – Mihail Kogălniceanu

Orizont Densitatea aparentã (interval) Regim natural Regim irigat

(cm) g/cm3 apreciere g/cm3 apreciere 19-24 1,34 micã 1,43 mijlocie

tranziţie A/CCa 1,21 foarte micã 1,43 mijlocie În funcţie de regimul irigat sau neirigat, s-a manifestat şi starea de consistenţã, precum şi

umiditatea – soluri compacte şi jilav-umede la irigat şi soluri slab compacte şi uscate la neirigat.

Tasarea, ca fenomen de degradare a stãrii fizice, se constatã la majoritatea solurilor şi este efectul irigaţiilor în condiţiile unei agriculturi intensive mecanizate.

Cernoziomurile au un potenţial productiv ridicat, ocupând arealul cel mai larg. Au fost separate la nivel de subtip de sol în: cernoziomuri tipice, vermice, rendzimice, litice, precum şi local areale cu cernoziomuri gleizate sau salinizate.

Datoritã fragmentãrii, se constatã un proces slab de eroziune la majoritatea solurilor. Cu cât panta se accelereazã, gradul de eroziune creşte, ajungâng la moderat şi chiar puternic erodat. Principala însuşire agro-productivã a cernoziomurilor este fertilitatea ce derivã din totalitatea calitãţilor fizice, chimice şi hidrofizice bune şi chiar foarte bune pe care le au.

Cernoziomurile vertice ocupă cea mai întinsã suprafaţã din terenurile arabile. Croma indicã nuanţe ale materialului: croma < 2 şi valoarea 3,5 în tabelul Munsseli. Structura este grăuntoasă şi glomerulară, parţial friabilă, dar sub orizontul arat, solul apare tasat şi deci astructurat. Procesele actuale de pedogeneză sunt influenţate de eroziune, acest lucru constituind şi un semnal de alarmă, deoarece reprezintă şi începutul degradării orizontului de humus. Au o porozitate de aeraţie de 21-25%, foarte bună, şi o porozitate totală mijlocie spre normală 44-51%; sunt permeabile pentru apă, iar densitatea aparentă este mică sau foarte mică: 1,23-1,45 g/cm3. Conductivitatea hidraulică este foarte mare pentru orizonturile superioare: 52,9-78,0 mm/h, ajungând la valori mici către orizontul Cca. Argila sub 2 m variază în limite ce indică o textură lutoasă: 21,5-29,7%. Reacţia este slab alcalină şi alcalină către bază. Conţinutul în humus este mijlociu: 2,1-4,0%, iar rezerva în humus este mare.

Cernoziomurile rendzinice sunt repartizate neuniform în sistemul Mihail Kogălniceanu. Datele analitice indicã o texturã lutoasã, densitatea aparentã micã: 1,35-1,37 g/cm3; porozitatea totalã normalã, reacţie slab alcalinã şi alcalinã spre bazã, conţinut mijlociu de humus: 3,3-3,6%. Elementele fertilizante din primii 20 cm ai solului indicã un conţinut de P mobil bun şi moderatde K mobil. Acest tip de sol prezintã douã dintre subtipurile cernoziomurilor datoritã pedogenezei care s-a desfãşurat în condiţii oarecum specifice impuse de substratul litologic al şisturilor verzi şi calcaroase.

Cernoziomurile litice au urmãtoarele caracteristici: în primii 20-25 cm, solul are un orizont A bine definit, de nuanţã mollicã, frumos structurat. Stratul dur a fost interceptat de


- 53 -

regulã sub 40-42 cm. Factorul ce condiţioneazã potenţialul productiv al solului rãmâne volumul edafic scãzut.

Cernoziomurile cambice se caracterizeazã, în principal, prin levigarea totalã sau parţialã a carbonaţilor, prezenţa orizontului B (cambic) cu structurã specificã poliedric angularã şi subangularã. Caracterul vermic al acestui tip de sol se manifestã prin numeroase urme de crotovine şi cropolite.

Comparativ cu situaţia iniţialã, în urma transformãrilor determinate de aplicarea irigaţiilor s-au identificat 31 de unitãţi de sol care, în funcţie de deficienţele pe care le prezintã, au fost grupate în urmãtoarele clase de pretabilitate:

Clasa I cuprinde terenuri foarte favorabile pentru irigaţii fãrã limitãri sau pericole de degradare în care se includ unitãţile de sol 8, 36, 53, 63, 64. Aici se încadreazã cea mai mare parte a terenurilor cu soluri fertile: texturã medie, pH neutru, permeabilitate mijlocie, valoare ridicatã a humusului;

Clasa aIIa cuprinde terenuri favorabile pentru irigaţii cu limitãri sau pericole de

degradare reduse care necesitã mãsuri simple de ameliorare. Se includ aici, unitãţile de sol: 3, 10, 27, 36, 41, 45, 49, 50, 53, 65, 98.

Clasa aIIIa cuprinde terenuri moderat favorabile pentru irigaţii cu limitãri sau pericole

de degradare moderate. Necesitã lucrãri sau mãsuri ameliorative speciale – corelarea atentã a normelor de udare cu umiditatea solurilor, prevenirea pierderilor de apã din canale, coborârea nivelului freatic. În aceastã clasã se includ unitãţile de sol 4, 11, 30, 35, 48, 110, 117, 151, 205.

Clasa aIVa cuprinde terenuri foarte puţin favorabile pentru irigaţii, cu limitãri sau

pericole de degradare severe, care necesitã mãsuri şi lucrãri hidroameliorative speciale, intense – drenaj subteran, variaţia adâncimii arãturii, regularizarea firelor de vale. Ocupã suprafeţe mici şi sunt reprezentate de unitãţile de sol 6, 33, 104, 185.

Clasa aVa cuprinde terenuri foarte puţin favorabile pentru irigaţii, cu limitãri sau

pericole de degradare foarte severe, necultivabile în prezent, care necesitã mãsuri şi lucrãri hidroameliorative speciale. Cuprinde unitãţile de sol: 170 si 95.

Comparând situaţia actualã cu situaţia iniţialã a solurilor, se constatã cã suprafaţa afectatã de diferite fenomene de degradare a solului a crescut pe ansamblul amenajãrii Carasu: degradare prin eroziune – creştere cu 8,4%, degradare prin exces de umiditate – circa 4%, degradare prin salinizare şi/sau alcalizare – peste 5%.

Evoluţia solurilor în sistemul “Mihail Kogãlniceanu” pe durata exploatãrii amenajãrii de irigaţii pusã în evidenţã prin studiul pedologic comparativ între situaţia de dinainte de amenajare şi situaţia actualã, aratã o reducere a pretabilitãţii solurilor pentru irigaţii (tabelul 4-5).

Tabelul 4-5 Evoluţia suprafeţelor irigate dupã încadrarea lor în clase pedoameliorative

În sistemul “Mihail Kogãlniceanu” sunt evidente degradãrile terenurilor cu suport de rocã

durã (şisturi verzi) ocupate de litosoluri tipice şi cernoziom litic. Solurile amplasate pe loess prezintã un potenţial accentuat de eroziune, tasare sau sufoziune pe suport de materiale noi. Apar aici, eroziunile prin şiroire şi de adâncime.

Solurile cu suport material moale de pe interfluviile parţial degradate şi luturi loessoide cu cea mai mare pondere în amenajare – cernoziomuri. Datoritã irigaţiei, pe aceste soluri s-a produs compactare, tasare superficialã, distrugerea structurii, reducerea permeabilitãţii. În aceste

Gruparea Clasa pedoameliorativã (% din total) Suma pedoameliorativã în anii I II III IV V VI

1967 67,2 21,6 7,0 1,2 0,4 2,6 100 1991 47,9 33,6 14,3 0,6 0,9 2,7 100


- 54 -

condiţii apare exces de umiditate, chiar şi sub formă de băltiri. Fenomenul de hidromorfism determină producerea excesului de umiditate temporar, datorită infiltraţiei laterale din canalele de irigaţie şi pierderile de apă pe la hidranţi sau aplicarea udărilor.

4.2.2 Descrierea sistemului „Mihail Kogãlniceanu”

Limitele sistemului hidrotehnic sunt urmãtoarele:

♦ la nord, sistemele Seimeni şi Sinoe, comuna Piatra şi Târgusor; ♦ la sud, Canalul Dunãre-Marea Neagrã şi Poarta Albã-Midia-Nãvodari, drumul

de legãturã între şoselele Constanţa – Hârşova şi Constanţa – Medgidia; ♦ la sud-est, comuna Lumina; ♦ la vest şi nord-vest, sistemul Mircea Vodã, calea feratã Medgidia-Tulcea; ♦ la est şi nord-est, lacul Taşaul, oraşul Nãvodari şi calea feratã Nãvodari-

Cernavodã. Sursele de apã ale sistemului sunt asigurate prin:

♦ SPB Dorobanţu, cu alimentare din Canalul Dunãre-Marea Neagrã (Q = 18,5 m3/s, H = 49,5 m), pusã în funcţiune în 1969;

♦ SPB Taşaul, cu alimentare din Taşaul (Q = 2,0 m3/s, H = 95,5 m), scoasã din funcţiune dupã 1991.

Figura 4-5 Schema de fucţionare a sistemului Mihail Kogălniceanu


- 55 -

Tabelul 4-6 Reţeaua hidrotehnicã de aducţiune şi distribuţie a apei în amenajãrile interioare TREAPTA I TREAPTA II TREAPTA III TREAPTA IV SPA Dorobanţu SPP – 5

SRP – 5

SRP – 1 SRP – 2 – (CA2+CD17a) SPP – 7B1 SPP – 7B2 SPP – 7B3

SRP3 – (CA3) SPP – 6A1 SPP – 6A2 SPP – 6A3 SPP – 6A4 SPP – 6B

SRP4 – (CA2) SPP – 18B SPP – Piatra SPP – 17 SPP – T1 SPP – T2

SRP 59-60 – (CA2) SPP – 59-60 SPP – 10

SPP – 9I SPP – 9II SPP – 15 III a SPP – 15 I + II – (CA2) SPP – CA2 SPP – 57 – 58 SPP – 18A

SPP – 19 SPP – I-14 – (CA2+CDI 14) SPP – 14a

SPP – Castelu SPP – 11B2 – (CA4)

SPP – 15 IIIc SPP – Nazarcea – (CA5) SPP – Nazarcea extindere

Modul de alimentare actual al sistemului de irigaţii Mihail Kogãlniceanu: SPB Dorobanţu refuleazã apa în canalul CA1 prin două fire îngropate cu diametrul de

2 000 mm şi lungimea de 1350 m fiecare (Qmax = 18,4 m3/s si L = 5,75 km), care se ramificã în CD I3 (Q = 0,7 m3/s), ce conduce apa la SPP – 5 şi CD II2, din care se irigã cu agregate termice de pompare. Din secţiunea terminalã a CA1, apa este pompatã prin intermediul staţiei de repompare SRP-1 Nisipari (Qmax = 21,8 m3/s) în CA2 cu o lungime de 25,4 km, din care se ramificã:

♦ canalul CA3 (Q = 4,6 m3/s, L = 10,79 km), la capãtul terminal fiind staţia SRP3 (Q = 2,5 m3/s), ce refuleazã apa în canalul CD I9. Din canalul CA 3 (dupã ieşirea apei dintr-un sifon) se alimenteazã CA 4 (Q = 1,5 m3/s, L = 5,26 km);

♦ canalul CD I7A (Q = 1,8 m3/s) la km 5+647 m pe canalul CA2 ce alimenteazã SRP2 (Q = 1,82 m3/s);

♦ canalul CA5 (Q = 2,10 m3/s), la km 9+472 m pe CA 2; ♦ canalul CD I-14, la km 20+517 pe CA2; ♦ canalul CD I -15, la km 21+517 m pe CA2.


- 56 -

În capãtul terminal al canalului CA2 sunt amplasate 2 staţii de repompare: ♦ SRP 4 (Q = 1,85 m3/s), ce refuleazã apa în canalul CD I -17; ♦ SRP 59-60 (Q = 1,0 m3/s), ce refuleazã apa prin circuit închis în SPP 59-60. Amenajãrile interioare sunt de douã tipuri: ♦ o suprafaţã totalã de 20 337 ha cu 33 staţii de punere sub presiune cu conducte

îngropate. În aceastã suprafaţã sunt incluse şi 3 900 ha amenajate pentru folosirea la irigaţii a apelor uzate provenite de la complexele de creştere a animalelor din zonã;

♦ o suprafaţã de 2 404 ha cu agregate termice de pompare din canale şi jgheaburi, la care se adiţioneazã o suprafaţã de circa 400 ha ce alimenteazã echipamentele de udare gravitaţional.

Suprafaţa actualã a sistemului este de 23 141 ha, alimentatã prin intermediul a: ♦ 2 staţii de bazã (SPB Dorobanţu şi SPB Taşaul) cu o putere instalatã de 15 MW; ♦ 6 staţii de repompare (SRP1, SRP2, SRP3, SRP4, SRP5, SRP59-60) cu o putere

instalatã de 17,75 MW; ♦ 33 staţii de punere sub presiune, cu o putere instalatã de 13,26 MW; ♦ 120,35 km canale; ♦ 22,35 km jgheaburi. Metoda de udare preponderentã este aspersiunea, apreciind cã 20% din suprafaţa

sistemului ar putea fi irigatã prin brazde în prezent. Suprafaţa totalã de infiltraţie are urmãtoarea distribuţie:

♦ 69% suprafaţã dalatã; ♦ 26% suprafaţã din pãmânt; ♦ 5% suprafaţã de jgheaburi.


- 57 -

Capitolul 5 CONTRIBUŢII LA ÎNTOCMIREA METODOLOGIEI DE INTRODUCERE ŞI ACTUALIZARE A CADASTRULUI

SISTEMELOR DE IRIGAŢII 5.1 Caracteristicile şi aspectele lucrărilor de cadastru Cadastrul sistemelor hidrotehnice de irigaţii reprezintă o parte a cadastrului agricol

care se ocupă cu inventarierea şi evidenţa sistematică a dotărilor amenajărilor pentru irigat din perimetrul unui sistem hidrotehnic, sub aspect cantitativ, calitativ şi juridic, specificând suprafaţa, amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de construcţii, parametrii tehnici, starea amenajărilor de irigaţii şi a instalaţiilor, care le deservesc

Caracteristicile cadastrului: obiectiv – pentru că exprimă întotdeauna realitatea din teren, care este independentă de

v oinţa omului sau de natura societăţii; unitar – pentru că se execută după instrucţiuni şi norme unice şi foloseşte un limbaj

unic; istoric – pentru că ţine seama de legităţile sociale, mai ales prin caracterul proprietăţii,

care diferenţiază o societate de alta; dinamic – pentru că reflectă realitatea naturală în continuă transformare, ceea ce

impune necesitatea unei întreţineri permanente; general – pentru că satisface cerinţele de bază pentru toate sectoarele economiei

naţionale; obligatoriu pe tot cuprinsul ţării şi pentru toate instituţiile care folosesc bunurile

imobile. Importanţa cadastrului constă în faptul că acesta furnizează date reale privitoare la

bunurile imobile (poziţie, mărime, folosinţă, proprietar), necesare în domeniul irigaţiilor. În acelaşi timp, cadastrul este, pentru economia de piaţă, un instrument deosebit de important, pentru că furnizează documentele care dau siguranţa tranzacţiilor de pe piaţa bunurilor imobile. De asemenea, importanţa lucrărilor de cadastru se manifestă prin întocmirea sistemelor informaţionale ale teritoriului, capabile să furnizeze rapid date reale tuturor organismelor de gestionare şi planificare a bunurilor imobile, din sectorul îmbunătăţirilor funciare.

Aspectele lucrărilor de cadastru: Aspectul cantitativ al lucrărilor de cadastru se referă la determinarea prin măsurători a

poziţiei, configuraţiei şi mărimii suprafeţelor terenurilor, pe categorii de folosinţă şi pe proprietari, precum şi la determinarea construcţiilor, în funcţie de mărimea suprafeţei de teren pe care acestea sunt amplasate şi de proprietarii lor. Aspectul cantitativ se realizează prin funcţia tehnică a cadastrului.

Aspectul calitativ al cadastrului se realizează prin cunoaşterea potenţialului productiv al terenurilor, precum şi a caracteristicilor calitative ale construcţiilor. Pentru terenuri, aspectul calitativ al lucrărilor de cadastru se referă la bonitarea cadastrală a solurilor după gradul de fertilitate, a categoriilor de folosinţă după caracteristicile lor productive, a studiului privind degradarea terenurilor şi a îmbunătăţirilor funciare (irigaţii, îndiguiri, desecari, combaterea eroziunii solului etc). Pentru construcţii, aspectul calitativ al cadastrului se realizează prin bonitarea construcţiilor, cartarea clădiriilor după materiale de construcţie, dotarea cu instalaţii, gradul de confort, gradul de uzură al clădiriilor, dotărilor etc.

Aspectul juridic al lucrărilor de cadastru se referă la proprietari şi regimul juridic al construcţiilor, cu diferite destinaţii şi folosinţe, la proprietari şi dreptul de proprietate funciară şi la situaţia juridică a fondului funciar.


- 58 -

5.2 Structura datelor şi informaţiilor specifice cadastrului amenajărilor de irigaţii Datele şi informaţiile care alcătuiesc conţinutul cadastrului amenajărilor de irigaţii sunt

de două categorii:

• cele care sunt componente ale cadastrului general; • cele care constituie conţinutul sistemului informaţional specific domeniului de

îmbunătăţiri funciare, respectiv irigaţii şi care vin să completeze informaţiile conţinute de planul cadastral sau să furnizeze o serie de elemente suplimentare legate de aspectul calitativ: debite, volume, detalii tehnice (parametrii tehnici) etc. 5.2.1 Date despre lucrările specifice sistemului hidrotehnic pentru irigaţii 1. Lucrări ce asigură accesul apei în sistem şi alimentarea acestuia sunt compuse din:

• lucrări de captare şi acces (priza sistemului); • lucrări ce asigură alimentarea sistemului ce poate fi:

• gravitaţională, cu control prin stăvilare; • prin pompare, cu staţii plutitoare sau fixe (SPA – staţii de alimentare a sistemului sau

SPB – staţie de bază). În legătură cu lucrările ce asigură accesul apei în sistem, trebuie să se furnizeze toate

elementele privind: • captarea apei necesare pentru irigaţii din sursa de alimentare; • construcţiile şi instalaţiile la sursa de alimentare; • prizele (gravitaţionale sau cu ridicare mecanică a apei prin staţii de pompare fixe, plutitoare

sau mobile). 2. Lucrări ce asigură transportul apei de la priza sistemului şi distribuţia acesteia la

prizele amenajărilor interioare (ploturi). Acestea constituie reţeaua hidrotehnică de aducţiune-distribuţie, compuse din canale

deschise cu biefuri şi secţiuni transversale constante pe bief, secţiuni care se reduc cuntinuu de la priză spre ultimele ramificaţii ale reţelei, concomitent cu reducerea valorii debitelor de transport. De asemenea, pe traseul reţelei hidrotehnice există, de la caz la caz, în funcţie de orografia suprafeţei sistemului şi poziţia prizei acestuia – staţii de pompare ce ridică apa între două biefuri succesive, numite SRP – staţii de repompare (fig. 4-1).


- 59 -

Figura 5-1 Schema funcţională a reţelei hidrotehnice de aducţiune şi distribuţie a apei

într-un sistem de irigaţii cu mai multe trepte de pompare

În legătură cu lucrările ce asigură transportul apei de la priza sistemului şi distribuţia acesteia la prizele ploturilor, trebuie să se furnizeze toate elementele privind:

• canalul de aducţiune sau conducte; • staţii de repompare a apei pe traseul aducţiunii; • construcţii hidrotehnice pentru conducerea şi distribuţia apei.

3. Amenajările interioare Prin tipuri de amenajare interioară se înţelege ansamblul lucrărilor de construcţii şi a

instalaţiilor ce asigură transferul apei din reţeaua hidrotehnică a sistemului şi acumularea acesteia în rezervorul stratului activ de sol al culturilor, ce ocupă suprafaţa plotului bine determinată, prin aplicarea udărilor succesive pe durata sezonului de vegetaţie.


- 60 -

Fiecare plot este alimentat din reţeaua hidrotehnică gravitaţional sau prin pompare. Transportul apei de la reţeaua hidrotehnică până la echipamentele de udare a culturilor se face prin reţele deschise sau prin conducte îngropate, alimentată printr-o SPP.

În legătură cu lucrările din amenajarea interioară, cadastrul sistemelor de irigaţii trebuie să furnizeze toate elementele privind:

• tipul de amenajare, în funcţie de metodele de udare folosite (cu canale din pământ necăptuşite sau captuşite, jgheaburi şi conducte de joasă sau înaltă presiune); în funcţie de caracteristicile reţelei interioare de transport şi distribuţie (cu reţele deschise alcătuite din canale sau jgheaburi, cu reţele închise compuse din conducte îngropate şi amenajări mixte, alcătuite atât din reţele deschise, cât şi închise); sub aspectul evoluţiei în timp a tehnicii de amenajare [clasice (cu canale deschise neimpermeabilizate) sau moderne];

• dispunerea proprietăţilor de teren pe suprafaţa plotului, prin schema longitudinală care are brazdele dispuse în lugul canalului, respectiv paralel cu direcţia acestuia sau prin schema transversală cu brazdele dispuse perpendicular faţă de direcţia canalului;

• metoda de udare determinată de factorii naturali (scurgere la suprafaţă, aspersiune); • tipul de instalaţie sau echipament cu care se irigă prin scurgerea la suprafaţă

(componentele instalaţiilor: diametrul, materialul şi lungimea tronsonului de conductă, debitul de apă maxim transportat şi prin oficiu, presiunea minimă de lucru, tipul etanşării între tronsoanele de conductă, numărul de orificii pe un tronson, distanţa între orificii, suprafaţa udată pe ciclu, lungimea specifică de conductă pe ha, masa echipamentului);

• accesoriile echipamentului de udare (branşament la hidrant, cot la 90o, teu de ramificaţie a conductelor de legătură, tije prelungitoare, stabilizator pentru prelungitor, dop de capăt, racord pentru aspersor, limitator de debit, sănii pe care se instalează aspersorul, furtunuri flexibile, roţi pe osii, sănii pentru conducte, stabilizatoare pentru aripi);

• tipul de instalaţie sau echipament (fig. 5-2) cu care se irigă prin aspersiune şi caracteristicile tehnice ale aspersoarelor (diametrul duzei, presiunea de lucru, debitul, diametrul de stropire, pluviometria orară);

Figura 5-2 Echipamentul mobil de irigaţie în funcţiune

• staţia de punere sub presiune (SPP) care alimentează amenajarea (date despre destinaţie, tipul

staţiei, anul punerii în funcţiune, tensiunea de alimentare, înălţimea nominală de pompare, numărul agregatelor de bază, tipul pompei, debitul agregatelor, debitul staţiei, consumul specific, puterea motorului, turaţia motorului, puterea instalată la staţie, randament teoretic, suprafaţa deservită totală şi directă, starea tehnică a staţiei).

4. Lucrări de descărcare şi evacuare a apelor în surplus (reţele de descărcare-evacuare, construcţii hidrotehnice pe reţeaua de descărcare-evacuare, lucrări de debuşare în emisar);


- 61 -

5. Lucrări anexe pentru întreţinerea şi exploatarea sistemelor de irigaţii (instalaţii de apometrie, de telecomunicaţii şi de dispecerizare, reţele de puţuri hidrogeologice, cantoane, sedii de secţii şi sedii de sisteme, drumurile de exploatare agricolă şi hidroameliorativă ale sistemului de irigaţii).

5.2.2 Informaţii despre construcţiile hidrotehnice şi dispozitivele speciale pe reţeaua de canale, jgheaburi şi conducte

Construcţiile hidrotehnice şi dispozitivele speciale pe reţeaua de canale, jgheaburi şi conducte reprezintă părţi componente ale sistemelor de irigaţii şi se furnizează informaţii şi se culeg date necesare pentru asigurarea conţinutului cadastrului general sau al cadastrului de specialitate: poziţia geografică, funcţia, natura materialului de construcţie.

Pentru fiecare plot din cadrul sistemului hidroamelirativ se vor furniza următoarele date, privind suprafeţele:

• codul şi denumirea plotului;

• suprafaţa brută amenajată (ha);

• suprafaţa netă amenajată (ha);

• defalcarea suprafeţelor pe tipuri de amenajare, din care: câte prin inundare, brazde (alimentate prin staţii de pompare, motopompe sau gravitaţional) sau aspersiune (cu canale deschise, cu jgheaburi, cu conducte îngropate alimentate prin SPP, RDN (SAM), agregate semistaţionare, gravitaţional).

De asemenea, se vor da informaţii despre clădirile de exploatare (sediu sistem, sediu sector, sediu formal, alte clădiri), staţiile de pompare (din care plutitoare, fixe, total, SPB, SRP, SPP), puţuri hidrogeologice, hidrofoare, bazine aspiraţie (total, suprafaţa desfăşurată), bazine refulare, canale (lungime, necăptuşite, căptuşite, suprafaţa desfăşurată din care necăptuşite, căptuşite), stăvilare, vane hidraulice automate, vanete, căderi, podeţe (total din care tubulare, casetate, dalate), deversori laterali, golire de fund, sifoane (total, din care metalice, Bucovina, premo, azbo), jgheaburi.

Prin executarea cadastrului sistemelor de irigaţie trebuie să se furnizeze date şi informaţii legate de: • poziţia geografică a fiecărei lucrări din amenajare; • elementele calitative (atributele) ale fiecărei amenajări de irigaţii.

5.3 Etapele de realizare a lucrărilor cadastrului sistemelor de irigaţii

Organizarea şi desfăşurarea lucrărilor la introducerea cadastrului sistemelor de irigaţii se

realizează în funcţie de documentaţia care se preia de la cadastrul general, deosebindu-se două situaţii:

a. când lucrările pentru introducerea cadastrului sistemelor de irigaţii se execută în acelaşi timp cu lucrările pentru cadastrul general;

b. când lucrările pentru introducerea cadastrului sistemelor de irigaţii se execută după realizarea lucrărilor pentru cadastrul general. Etapele realizării sistemului informaţional specific domeniului sistemelor de irigaţii sunt:

• ETAPA 1. Documentare asupra lucrărilor şi materialelor existente în zonă; • ETAPA 2. Recunoaşterea terenului; • ETAPA 3. Proiectarea lucrărilor de cadastru pentru sistemele de irigaţii; • ETAPA 4. Stabilirea limitei sistemelor de irigaţie şi bornarea punctelor acesteia; • ETAPA 5. Efectuarea lucrărilor topografice necesare realizării cadastrului sistemelor de

irigaţii;


- 62 -

• ETAPA 6. Numerotarea cadastrală pentru a asigura legătura între planul cadastral, registrele cadastrale şi înregistrările din cartea funciară, numărul cadastral fiind unul din identificatorii de legătură logică între baza de date grafică şi baza de date alfanumerică în sistemul informaţional al cadastrului şi calculul suprafeţelor în metrii pătraţi;

• ETAPA 7. Întocmirea registrelor cadastrale prin ataşarea la documentaţia de bază a lucrărilor cadastrale a datelor de bază din cadastrul de irigaţii;

• ETAPA 8. Actualizarea lucrărilor o dată la 6 ani sau ori de câte ori această operaţiune este bine motivată;

• ETAPA 9. Verificarea, recepţia şi avizarea lucrărilor de cadastru a sistemelor de irigaţii. Limitele/zonele generale pe care se execută cadastrul sistemelor de irigaţii sunt stabilite

în funcţie de lucrările care compun un sistem de irigaţie: 1. pentru lucrările de captare şi aducţiune limita este cuprinsă între priza sistemului şi SPA sau

SPB; 2. pentru reţeaua de aducţiune-distribuţie – de la priza sistemului până la prizele amenajărilor

interioare; 3. pentru amenajările interioare – de la priza SPP până la plantă (suprafaţa plotului prin

dispunerea proprietarilor de teren). 5.3.1. Întocmirea documentaţiei de fundamentare Se va analiza orice document existent în zonă, care poate fi folosit la introducerea

cadastrului sistemelor de irigaţii, iar în acest scop se va face o evaluare a acestora pentru a întocmi proiectul lucrărilor de introducere a cadastrului.

a. Inventarierea tuturor obiectivelor de irigaţii care fac obiectul cadastrului de specialitate

Cadastrul lucrărilor de irigaţii se realizează, trecând prin următoarele etape:

- inventarierea cadastrală de bază a întregului sistem, urmărind să se realizeze: • cadastrul condiţiilor naturale (cadrul natural), cel puţin din punct de vedere climatic,

hidrologic şi pedologic; • cadastrul lucrărilor ce asigură accesul apei în sistem şi alimentarea acestuia; • cadastrul lucrărilor ce asigură transportul apei de la priza sistemului şi distribuţia acesteia la

prizele ploturilor şi este format din două părţi: 1. delimitarea zonelor pe care se execută lucrările de irigaţii (se trasează un ax de

kilometrare, se fac ridicări topo ale canalelor şi conductelor); 2. evidenţa cadastrală a obiectivelor de irigat – ţinerea la zi a cadastrului sistemelor de

irigaţii. • cadastrul amenajărilor interioare; • cadastrul lucrărilor de amenajare a ploturilor de irigaţie (echipamente mobile de udare,

dispozitive pentru conducerea, distribuţia şi măsurarea apei în câmpul de udare); • cadastrul lucrărilor de descărcare şi evacuare a apelor în surplus; • cadastrul lucrărilor anexe pentru întreţinerea şi exploatarea sistemelor de irigaţii.

- evidenţa cadastrală prin fişe de inventariere;

- realizarea pe teren a sistemului de referinţă cadastral şi întocmirea hărţilor cadastrale;

- prelucrarea şi sistematizarea datelor cadastrale de bază.

Pentru toate lucrările care se efectuează în cele şapte categorii de cadastru prezentate, se întocmesc fişe de inventariere de bază, în care se trec datele tehnice principale şi o schiţă la scară a obiectivului cadastrat (ANEXELE 1.1, 1.2., 1.3, 1.4). Fiecare fişă are un număr de ordine dat


- 63 -

de la sursă până la sistemul radicular activ al culturilor agricole, pentru a uşura identificarea şi localizarea ei.

Pentru cadastrul sistemelor de irigaţie, ar trebui adoptat un sistem de clasificare în funcţie de mărimea suprafeţei sistemelor de irigaţie pe 5 clase de mărime: Clasa I – sisteme gigant, clasa II – sisteme foarte mari, clasa III – sisteme mari, clasa IV – sisteme mijlocii, clasa V – sisteme mici. Pentru fiecare din aceste 5 clase se ia în considerare numărul sistemelor din fiecare clasă, iar în cadrul fiecărui sistem – numărul treptelor de pompare, numărul SPP-urilor de la fiecare treaptă de pompare, numărul amenajării în care se află sistemul de irigaţie, inclusiv echipamentul de udare. Acest sistem a dus la o codificare adecvată, de la ordinul 1 la 5.

În cadastrul sistemelor de irigaţii, prin bunuri imobiliare se înţeleg toate categoriile de folosinţă, sediul sistemului, clădirile staţiilor de pompare, bazinele de aspiraţie, bazinele de refulare, tronsoane de canale şi conducte, construcţii hidrotehnice şi dispozitive montate pe reţeaua de canale, staţiile trafo din incinta staţiilor de pompare, drumurile de exploatare de pe lângă canale etc.

b. Analiza datelor rezultate din mãsurãtori topo-geodezice de sprijin, îndesire şi de ridicare în zonele în care sunt amplasate lucrãri de irigaţii, analiza planurilor în format digital (raster sau vectorial) existente la instituţiile care au efectuat lucrãri de geodezie, cadastru în zonele cu amenajãri de îmbunãtãţiri funciare (ANCPI, OJCPI, DTM, INCDIF-ISPIF, CRUTA etc), precum şi analiza ortofotoplanurilor existente la ANCPI;

Este necesar să se facă mai întâi o analiză competentă a documentelor existente, după care se întocmeşte proiectul de executare a lucrărilor pentru cadastrul sistemelor de irigaţii.

5.3.2. Întocmirea documentaţiei necesare lucrãrilor de execuţie a cadastrului

amenajărilor de irigaţii a. Recunoaşterea, delimitarea obiectivelor de irigaţii şi identificarea vecinilor:

• identificarea planurilor pe care e amplasat sistemul de irigaţii; • identificarea documentaţiei cadastrale cu precizarea proprietarilor

(persoanelor fizice şi juridice) care deţin terenuri în zona sistemului de irigaţii;

• recunoaşterea la teren a sistemului de irigaţii; • schiţa obiectivului, cu precizarea punctelor de frângere care trebuie bornate

sau semnalizate, în cazul în care se fac măsurători cu aparate topografice (staţii totale, teodolite, GPS);

• identificarea vecinilor. b. Încheierea proceselor verbale de vecinãtate. Pe baza datelor de la punctul a., se va semna un proces verbal de delimitare şi vecinãtate

pentru obiectivele ce aparţin de domeniul privat al statului (sedii de sisteme, cantoane, staţii de punere sub presiune) şi pentru obiectivele care aparţin domeniului public al statului (staţii de pompare de bazã, canale de aducţiune, canale de distribuţie etc.).

c. executarea de măsurãtori pentru: • crearea/completarea reţelelor geodezice de sprijin, îndesire şi ridicare,

respectând criteriile stabilite în Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general;

• delimitarea obiectivelor lucrãrilor de irigaţii; • reambularea sau realizarea planurilor topografice şi respectiv realizarea

planurilor cadastrale. d. executarea lucrãrilor pentru întocmirea planurilor de bazã şi de ansamblu în format

digital: • conversia în format raster şi vectorial a planurilor de situaţie analogice;


- 64 -

• la scãri 1:25 000 sau mai mari pe care sunt reprezentate limitele de amenajãri funciare;

• la scãri 1:5 000 sau mai mari pe care sunt reprezentate lucrãri de irigaţii; • crearea elementelor specifice planului cadastral; • delimitarea cadastrală; • stabilirea categoriilor şi subcategoriilor de folosinţã; • calculul suprafeţelor.

e. popularea bazelor de date cu înregistrările specifice lucrãrilor de irigaţii; f. evidenţa cadastrală prin înregistrarea şi ţinerea la zi a inventarierii cadastrale de

bază; Fişele de evidenţă (inventariere) se completează anual pentru cadrul natural şi ori de câte

ori apar modificări în celelalte lucrări. g. întocmirea registrelor cadastrale; h. crearea de planuri cadastrale digitale (ANEXA 3.3); i. implementarea sistemului de exploatare şi întreţinere a cadastrului pentru irigaţii

prin efectuarea următoarelor operaţii: • identificarea obiectivului aparţinând domeniului irigaţiilor; • verificarea proprietarului (domeniul statului sau privat); • anul construirii obiectivului de irigaţii (canal, staţie de pompare, construcţie

anexă etc.); • starea tehnică şi de întreţinere; • schimbările intervenite în cadrul sistemului de irigaţii; • confruntarea dotărilor lucrărilor de investiţii cu realitatea; • verificarea structurii organizaţiilor şi asociaţiilor de utilizatori de apă pe

ploturi sau amenajări de irigaţii.

5.3.3 Întocmirea documentaţiei finale Modelul de schemă hidrotehnică se completează pe planul cadastral de bază la scara

1:5000 – 1:25 000 şi trebuie să cuprindă următoarele elemente: • baza geodezică formată din: puncte de triangulaţie de ordinul I-V, reperi azimutali,

reperi de nivelment, punctele bornate ale reţelei de ridicare; • categoriile de folosinţă care se reprezintă pe planul cadastral prin limitele respective,

având scris în centrul fiecărei folosinţe simbolul acesteia • centru (sau punctele) de priză, precizându-se: debitele şi puterea instalată, tipul şi

numărul agregatelor în cazul prizelor mecanice sau debitele şi caracteristicile constructive în cazul prizelor gravitaţionale;

• reţeaua cu nivel liber (canalele şi jgheaburile), precizând denumirea, debitele, pantele şi dimensiunile pe tronsoane şi biefuri, sensul de curgere a apei şi delimitarea reţelei interioare;

• construcţii hidrotehnice de pe canale şi jgheaburi, cu indicarea amplasamentului, denumirii, poziţiei kilometrice, tipului constructiv (stăvilar, podeţ, podeţ-stăvilar, sifon, deversor sau cădere), modului de acţionare (manual, hidraulic, electric) etc.;

• reţeaua de conducte îngropate, indicând tipul conductei (CP, CS, A), materialul de construcţie (azbo, premo, p.v.c., metal), diametre, debite, dispozitive de exploatare şi protecţie (vane, DAD, antişoc, hidranţi, masive de ancoraj şi cămine de protecţie);

• amplasamentul staţiilor de pompare, indicând tipul (SRP, SPP, SP), debitul, puterea instalată, înălţimea de pompare şi regimul de funcţionare;

• amplasamentul dispozitivelor şi instalaţiilor de măsură şi control a circulaţiei apei în sistem (construcţii debitmetrice, mire hidrometrice etc.);


- 65 -

• reţele electrice de înaltă şi joasă tensiune marcate diferenţiat, cele proprii de cele comune;

• reţeaua telefonică sau amplasamentul posturilor de radio-recepţie şi a zonelor de deservire;

• reţeaua căilor de comunicaţie, cu precizarea tipului (comună, interioară) şi dimensiunilor;

• zonele de protecţie în lungul canalelor, construcţiilor hidrotehnice, staţiilor de pompare şi liniilor de înaltă tensiune;

• amplasamentul staţiilor hidrogeologice, destinate urmăririi nivelelor şi chimismului pânzei de apă freatică;

• amplasamentul punctelor şi staţiilor de avertizare a udărilor şi a zonelor de deservire; • limitele proprietarilor şi a asociaţiilor de utilizatori de apă din cadrul sistemului; • schema de amplasare a punctelor dispecer şi a dispeceratului central al sistemului; • delimitarea perimetrelor amenajate prin diferite metode de udare. Schema amenajării este însoţită şi de tabele şi anexe, cu detalii asupra elementelor

enumerate. Pe acelaşi plan sau pe un plan separat se procedează la amplasarea culturilor şi a echipamentelor mobile în poziţiile de start şi sensul de mişcare a instalaţiilor.

Ca urmare, elementele de fond conţinute de planul cadastral al sistemelor de irigaţii sunt:

• punctele din reţeaua de sprijin şi de ridicare; • limitele tarlalelor sau parcelelor deţinătorilor agricoli, a sectoarelor de irigat, a

drumurilor de exploatare agricolă, a căilor ferate; • limitele apelor şi pădurilor, limitele de terase, a suprafeţelor cu exces de umiditate; • limita de zonă, limitele comunale şi limita de judeţ; • construcţiile de locuinţe, cantoane, sedii de sisteme şi de secţii; • inscripţii: denumirea localităţilor, apelor (râuri, fluviu), canalelor, staţiilor de

pompare, numărul sectorului de irigat, categoriile de folosinţă, categorii de terenuri, numărul forajelor hidrologice, valoarea debitelor pe canale, direcţia nord;

• linii de alimentare cu energie electrică pentru agregate electrice (LEA), post trafo. Elementele de conţinut ale schemelor de amenajare din cadrul planului cadastral sunt:

• staţiile de pompare (SPA, SPB, SRP, SPP), desenate prin semne convenţionale; • canalele de aducţiune şi distribuţie; • conductele de udare (antene); • hidranţii; • jgheaburi distribuitoare; • brazde şi rigole; • inscripţii asociate construcţiilor anexe (simboluri, materiale de construcţii) etc. • inscripţii asociate reţelelor de conducte: debite, presiuni, materiale de construcţii,

cote, toate sub formă de cifre sau simboluri; • construcţii şi accesorii pe reţeaua de canale şi conducte: vane, robineţi, stăvilare,

sifoane, masive de ancoraj, dispozitive de aerisire-dezaerisire, poduri, subtraversări, supratraversări.

Dimensiunile semnelor convenţionale (de contur, de suprafaţă, la scară; punctuale, în afara scării; liniare; explicative; inscripţii) pentru hotare şi limite sunt indicate în Atlasul de semne convenţionale STAS 6013-1985.

Terenurile ameliorate prin lucrări de irigaţii se evidenţiază pe planurile cadastrale printr-o linie întreruptă de culoare albastră, dusă paralel cu detaliul din plan, care delimitează terenul irigat, alături de care se indică prin semn convenţional, tipul de irigaţie: irigaţii prin brazde, irigaţii prin aspersiune şi irigaţii prin submersiune (orezăriile).

Simbolul care se trece în interiorul perimetrelor de teren care necesită lucrări de irigaţii precizează tipul lor, şi anume: LI – lucrări de amenajare cu irigaţii.


- 66 -

Toate canalele folosite pentru irigaţii se reprezintă pe planurile cadastrale prin linii continue de culoare albastră.

Pentru irigaţii prin conducte subterane, sub presiune, care nu ocupă o suprafaţă de teren care să rămână necultivată, traseele acestora se reprezintă pe planul cadastral prin semne convenţionale, marcându-se căminele de vizitare şi hidranţii (puncte fixe de la suprafaţă).

Tot prin semne convenţionale se reprezintă şi traseele jgheaburilor, ţinându-se seama de lăţimea terenului ocupat de acestea, pentru determinarea suprafeţei care rămâne cultivată.

Pentru terenurile irigate prin aspersiune, la care limita terenului nu este marcată de un detaliu natural sau artificial, se consideră limita stabilită prin proiect sau, în lipsa acesteia, se consideră limita până la care ajunge aripa de ploaie.

În suprafaţa terenurilor irigate se includ şi drumurile exterioare, care aparţin aceluiaşi proprietar, precum şi terenurile neagricole din interiorul perimetrului irigat.

Terenurile ameliorate prin lucrări de îndiguiri şi desecări se marchează pe planurile cadastrale printr-o linie întreruptă de culoare roşie, iar terenurile amenajate prin lucrări de C.E.S. prin linii de culoare galbenă trasate oblic peste suprafaţa respectivă.

În cazul suprapunerii de lucrări ameliorative, la înregistrarea suprafeţelor noi se are în vedere să se scadă suprafeţele cu vechile lucrări pentru a nu avea o suprafaţă înregistrată de două ori în evidenţele cadastrale.

Pentru a avea o vedere de ansamblu a lucrărilor de irigaţii şi a cunoaşte poziţia acestora pe teritoriu, se întocmeşte o evidenţă, în culorile menţionale pentru această grupă de ameliorare, pe o hartă cadastrală la scara 1:100.000 sau mai mare.

Această hartă trebuie să fie cât mai sugestivă şi trebuie să mai conţină unele date legate de denumirea sistemului, proprietarii terenurilor, sursa de apă, pantele terenului, detalii privind digurile, canalele magistrale, staţiile de pompare etc.

Planul tehnic cadastral complex al amenajărilor de irigaţie se întocmeşte la scările 1:2.000, 1:5.000, 1:25.000, în funcţie de densitatea detaliilor. Desenarea lui se va face după raportarea punctelor caracteristice fiecărei reţele, folosind semnele convenţionale specifice fiecărui tip de amenajare interioară.

Planul tehnic cadastral complex al sistemelor de irigaţii poate fi întocmit pentru întregul sistem hidrotehnic sau numai pentru un anumit tip de amenajare, la scările 1:25.000, 1:50.000 sau 1:100.000.

Planul tehnic cadastral complex al amenajărilor de irigaţie cuprinde toate amenajările cu reţelele de canale, conducte, construcţii hidrotehnice şi accesorii desenate pe un fond planimetric minim, extras din planul topografic de bază, din planul cadastral “ridicat” direct în teren, odată cu culegerea elementelor pentru determinarea reţelelor din amenajările de irigaţii.

Planurile tematice, întocmite la aceleaşi scări, ca şi planul cadastral complex sau mai mari (în funcţie de dorinţa beneficiarului), prezentate pe secţiuni sau tronsoane de canale sau conducte, cuprinzând numai un tip de reţea de amenajare, sunt obţinute pe aceleaşi căi şi în aceleaşi condiţii, ca şi planul digital cadastral complex.

Conţinutul planurilor tematice este acelaşi ca şi cel al planului digital cadastral complex, cu referire numai la reţelele de amenajare pe care le redă.

Planurile tematice mai pot conţine şi anumite construcţii şi dotări tehnice din întreaga amenajare sau pe anumite sectoare de irigat.

Planurile tematice se redactează pe materiale transparente pentru a se da posibilitatea suprapunerii conţinutului acestora peste cel al planurilor cadastrale de bază sau al planurilor cadastrale complexe, în scopul analizării simultane.

Profilul longitudinal al canalelor are scara distanţelor egală cu scara planului, iar scara înălţimilor se va alege în funcţie de pantele specifice terenului.

Condiţiile în stabilirea profilului longitudinal se referă la:


- 67 -

• amplasarea în plan care trebuie să corespundă cu dimensiunile obligate ale tipurilor de amenajare adoptate, se impune a fi pe cote dominante şi cu distanţe cât mai mari între acestea;

• asigurarea secţiunii transversale (cote, lăţimea bazei, taluzuri etc.) pentru a permite scurgerea debitelor prevăzute;

• alimentarea cu apă a tuturor derivaţiilor de ordin inferior; • prevederea construcţiilor hidrotehnice (vane hidraulice, poduri, căderi, sifoane,

subtraversări etc.) pentru conducerea şi distribuţia apei concentrate în “noduri” pentru a asigura buna funcţionare în exploatare;

• repomparea apei să se realizeze cu debite minime în condiţii care să nu impună construcţii speciale;

• compensarea terasamentelor să fie asigurată atât pe profil transversal, cât şi longitudinal pentru a reduce eforturile de execuţie.

Elementele care urmează a fi avute în vedere la întocmirea profilului longitudinal al unui canal sunt următoarele:

• număr punct; • cotă teren CT; • cotă fund canal CF; • cotă coronament CC; • diferenţe cote:

• CT – CF; • CC – CT.

• cota apei; • distanţe:

• parţiale; • cumulate.

Profilele transversale au scara distanţelor 1:100 şi cea a înălţimilor 1:10 sau 1:50. Profilele transversale prin canalele de irigaţie vor conţine:

• adâncimea apei în canal; • lăţimea la fund a canalului; • cotangenta unghiului format de linia taluzului cu orizontala; • km la care s-a făcut secţiunea transversală; • tipul îmbrăcăminţii canalului (pereului); • grosimea căptuşelii; • distanţa între rosturi; • cota fundului canalului; • nivelul hidrostatic; • nivelul hidrodinamic; • cota terenului; • zona de protecţie sau zona drum circulaţie pe timpul execuţiei; • tipul săpăturii (debleu sau rambleu); • decaparea stratului vegetal cu indicarea grosimii acestuia; • axul canalului; • lăţimea la coronament a digurilor canalelor de irigaţii; • înălţimea de siguranţă sau garda. Fişa amenajărilor de irigaţii conţine, atât date referitoare la reţelele de canale şi

conducte, staţii de pompare, cât şi date referitoare la fiecare tip de amenajare pentru irigaţii. Datele referitoare la reţelele de canale şi conducte:

• identificatorii canalelor şi conductelor: număr fişă, codul şi tipul canalului/conductei, denumire canal/conductă, secţiuni de acoperire etc.


- 68 -

• schema reţelelor de canale/conducte: axul canalului/conductei, numărul şi poziţiile profilelor transversale etc.

• elementele constructive: lungimea şi lăţimea canalului/conductei, natura îmbrăcăminţii etc. Date referitoare la fiecare tip de amenajare pentru irigaţii:

• denumirea sistemului hidrotehnic; • schema amenajării: traseele canalelor şi conductelor împărţite pe tronsoane,

proprietarii terenurilor irigate, construcţiile auxiliare; • construcţiile şi instalaţiile anexe: tipul, coordonatele plane, cotele (la staţiile de

pompare, capacele căminelor de vizită, conducte, radier); • canalele şi conductele: tronsonul şi lungimea lor, tipul conductelor (de înaltă sau

joasă presiune), al canalelor (distribuitoare, de sector), diametre nominale, modul de pozare;

• diverse: datele de punere în funcţiune, starea lor, informaţii despre avarii etc. Documente diverse care au folosit la întocmirea proiectului: • planurile topografice sau cadastrale vechi; • planurile preluate de la sucursalele ANIF, INCDIF-ISPIF, CRUTA, ANCPI, OJCPI,

cu adnotările rezultate din analiza şi recunoaşterea terenului; • schiţe, scheme, secţiuni întocmite în teren pentru staţii, perimetrări, reperaje, profile

etc. • carnete de teren cu observaţii, calcule, note tehnice, note explicative şi justificative

etc. Toate planurile şi profilele vor fi convertite în format digital, pentru a putea fi

vectorizate, astfel încât ele să poată fi transformate în documente digitale, pe baza cărora să se poată realiza GIS-ul lucrărilor de irigaţii.

Datele şi informaţiile din cadastrul sistemelor de irigaţii vor fi structurate şi predate beneficiarului şi pe suport magnetic, într-un format compatibil cu sistemele de gestiune de tip GIS.

5.4 Automatizarea lucrărilor cadastrale Toate hărţile şi planurile cadastrale sunt redate în forma grafică obişnuită, la diferite scări

şi realizate cu diferite precizii, în funcţie de metodele folosite. Tendinţa actuală este folosirea tuturor datelor sub formă digitală. Prin urmare, exprimarea planului cadastral sub formă digitală este motivul automatizării lucrărilor cadastrale.

Planul digital este un ansamblu de date numerice în care informaţiile geometrice şi semantice ale terenului sunt codificate numeric. Acestea se constituie într-o bază de date cadastrale relaţională, fiind manipulate pe baza a trei modele complementare:

- modelul „raster”, care este o simplă reprezentare numerică, precum o imagine binară, obţinută la scanarea hărţilor şi planurilor grafice existente;

- modelul „spaghetti”, care corespunde hărţilor şi planurilor rezultate în urma digitizării (vectorizării) acestora în format vectorial;

- modelul „topologic”, care corespunde hărţilor şi planurilor numerice în care, pe lângă datele terenului, reprezentate digital, se adaugă relaţiile topologice dintre obiectele care alcătuiesc terenul. Acest model încorporează pentru o hartă sau un plan, sub formă vectorială, trei seturi de date:

a) identificatori ai caracteristicilor terenului de reprezentat în hartă sau planul vectorial, care corespund geometriei lui şi care se împart în trei tipuri generice: obiecte punct, obiecte linie şi obiecte suprafaţă;

b) atribute tematice ale caracteristicilor, care sunt organizate într-o schema de clasificare ierarhică;


- 69 -

c) date spaţiale, care descriu structura geometrică a hărţilor sau planurilor vectoriale şi care se prezintă sub trei aspecte: relaţiile topologice dintre obiecte, forma şi mărimea obiectelor, poziţia lor, dată de perechile de coordonate X, Y.

Obiectele terenului, reprezentate pe hărţile sau planurile digitale, definite de cele trei seturi de date, pot fi grupate după criterii logice, care se constituie în straturi de date, ca de exemplu: limitele parcelelor, clădirile, reţelele electrice etc.

Automatizarea complexă este calitatea principală a unui cadastru modern, aceasta însemnând obţinerea numai de date digitale în absolut toate fazele lucrărilor de cadastru.

În mod practic, datele cadastrale se pot culege şi se pot prelucra în sistemul automat în patru moduri, separat sau combinat şi anume: (1) date ale staţiilor totale, (2) date GPS, (3) date fotogrammetrice, (4) date digitizate şi/sau date scanate şi vectorizate.

Oricare ar fi metoda de culegere şi prelucrare, datele trebuie să fie aduse în banca de date cu aceleaşi caracteristici (format şi atribute tematice).

Banca de date cadastrală a unei unităţi administrativ-teritoriale se compune din două tipuri de date: date digitale, care reprezintă forma şi dimensiunile parcelei şi date descriptive sau atributele alocate parcelei. În final, aceste două tipuri de date trebuie corelate relaţional pe baza unui atribut comun, care, în cazul cadastrului irigaţiilor, poate fi adresa sistemului hidrotehnic.

Automatizarea complexă presupune obţinerea unui plan cadastral digital, cu date specifice sub formă digitală.

Avantajele formei digitale sunt multiple şi anume: - datele stocate pentru planul digital sunt sigure şi pot fi conservate pe suporturi

magnetice, urmând a fi afişate ori de câte ori dorim şi la orice scară de desen; - planurile digitale permit ca pentru orice fel de lucrare să se poată lua o decizie adecvată

(ex.: necesitatea actualizărilor); - fişierele cadastrale pot fi uşor folosite, fiind capabile să răspundă la toate interogările

solicitate, într-un timp foarte scurt. Planurile cadastrale numerice se pot obţine fie direct, ca rezultat al automatizării

procesului de culegere a datelor din teren (cu ajutorul GPS-ului sau al staţiilor totale), de prelucrare şi de completare cu elementele de conţinut specifice cadastrului, fie indirect, prin digitizarea sau scanarea planurilor topografice sau cadastrale existente şi vectorizarea lor, care urmează apoi să fie aduse la zi, în cadrul procesului de reambulare cadastrală.

În cazul planurilor numerice obţinute prin informatizarea planurilor cadastrale existente, trecerea la planurile grafice prin desenare automată se poate face numai la scări egale sau mai mici decât scările grafice din care provin. În cazul planurilor numerice obţinute direct, se asigură de la început conţinutul necesar pentru planul de bază (la scara 1: 500), astfel că trecerea la planurile grafice prin desenare automată se poate face pentru orice scară.

5.5 Rezoluţia şi precizia datelor digitale Rezoluţia datelor digitale defineşte capacitatea de discriminare între două entităţi

geografice [Petrescu, 2007]. De exemplu, dacă rezoluţia are valoarea de 1 m (fig 5-3), aceasta înseamnă că localizarea în teren a unui punct este într-un disc cu raza de 1 m, cu centrul definit de coordonatele punctului. Rezoluţia datelor digitale este influenţată, printre altele, de: precizia reprezentării numerice interne a coordonatelor, precizia dispozitivului implicat în conversie (digitizor sau scanner) şi scara hărţilor ce urmează să fie digitizate sau scanate-vectorizate. Poziţia teoretică a unui punct nu se cunoaşte. Această poziţie teoretică este centrul cercului de eroare.


- 70 -

Figura 5-3 Rezoluţia datelor punctuale

Datele digitale sunt caracterizate de precizia de poziţionare pe care o au sau nu de hartă.

Pe o hartă tradiţională, informaţiile geografice sunt înregistrate şi reprezentate grafic la o anumită scară cu precizia cartografică standard de 0,1-0,2 mm. Într-o bază de date GIS, înregistrarea şi reprezentarea grafică sunt două operaţii distincte. Informaţiile geografice sunt înregistrate cu coordonatele lor reale, din teren (scara 1:1) şi pot fi reprezentate la orice scară cu o precizie variabilă, determinată de mai mulţi factori.

Precizia datelor GIS este dependentă de mai mulţi factori: Precizia şi scara hărţii originale. Pentru o scară 1:50.000, 1 mm reprezintă 50.000 mm în teren. A. Precizia echipamentului de intrare utilizat (digitizor sau scanner). Echipamentele

corespunzătoare au precizia de 0,05 mm (0,002”), 0,076 mm (0,003”), 0,127 mm (0,005”) sau, la limită, 0,190 mm (0,010”).

B. Precizia utilizată de programele GIS în tratarea coordonatelor (toleranţa fuzzy) Toleranţa fuzzy (detalii fără contrast) defineşte distanţa minimă care separă toate

coordonatele punctelor ce definesc un arc (puncte interioare şi noduri), într-un strat tematic. Valoarea implicită exprimată în unităţi digitizor (inches), se calculează astfel: • Dacă lăţimea hărţii (Xmax – Xmin) < 100, atunci fuzzy = 0,002 inch; • Altfel, fuzzy = 1/10.000 din cea mai mare dimensiune a Xmax – Xmin sau Ymax – Ymin. Valoarea 0,002 (0,002 inch = 0,05 mm) este adecvată preciziei cartografice standard (0,1

– 0,02 mm). fuzzy = (NUMITOR_SCARA)/1000*0,05 C. Erorile de poziţionare în procesul de digitizare şi apoi de referenţiere geografică Eroarea medie pătratică (RMS) este o estimare statistică a diferenţei medii dintre poziţia

nouă (specificată) şi cea veche (înregistrată) pentru fiecare punct de control dintr-un strat. RMS este importantă deoarece ea descrie precizia înregistrării coordonatelor în timpul digitizării. Este important să se păstreze valori RMS cât mai scăzute (de obicei sub 0,004”) pentru a asigura o bună registraţie geografică.


- 71 -

Capitolul 6 UTILIZAREA GIS-ULUI ÎN REALIZAREA CADASTRULUI

SISTEMULUI DE IRIGAŢII MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUDEŢUL CONSTANŢA

6.1 Soluţia GIS – ArcMAP – în actualizarea şi editarea hărţii vectoriale pentru irigaţii

În acest moment, există tendinţa de a lega datele textuale, păstrate în bazele de date, de

elementele vizuale pe care le descriu. Astfel de legături pot fi gestionate cu ajutorul aplicaţiilor GIS, care în statele dezvoltate au luat un mare avânt. La noi, aplicaţiile GIS beneficiază de o piaţă în formare, cu un mare potenţial, datorat cererii din ce în ce mai mare de informaţii, precum şi necesitatea luării deciziilor în timp real, cu care se confruntă atât managerii unităţilor economice, cât şi reprezentanţii administraţiei publice locale şi centrale.

Stocarea datelor într-un strat este determinată, în primul rând de tipul elementelor (dacă sunt elemente de tip punct, linie sau poligon) şi în al doilea rând de asemănările şi deosebirile dintre diversele elemente. Este de preferat ca într-un strat să fie stocate doar acele elemente care au aceleaşi caracteristici, adică elemente care au aceleaşi atribute.

Într-un GIS, informaţiile geografice sunt abstractizate, prin utilizarea unor concepte simple – puncte, linii, poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus în corespondenţă cu una sau mai multe înregistrări din diverse tabele de atribute.

• Punctele reprezintă obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi stâlpi de înaltă tensiune, copaci, hidranţi, staţii de pompare, precum şi obiecte care nu au suprafaţă, cum sunt vârfurile munţilor. Punctele se reprezintă, utilizând diverse simboluri punctuale grafice şi pot fi însoţite de texte explicative, corespunzând valorilor atributelor aferente.

• Liniile reprezintă obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri, cursuri de apă, canale de irigaţii, precum şi obiecte liniare care au lungime, dar nu au suprafaţă, cum sunt curbele de nivel. Liniile se reprezintă, utilizând diverse simboluri liniare grafice şi pot fi însoţite de texte explicative, corespunzând valorilor atributelor aferente.

• Poligoanele sunt suprafeţe închise, reprezentând forma şi poziţia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri, unităţi administrative, amenajări (ploturi) de irigaţie, parcele, tipuri de vegetaţie. Poligoanele se reprezintă, utilizând diverse simboluri liniare grafice pentru contururi, simboluri grafice de haşuri pentru interior şi pot fi însoţite de texte explicative, corespunzând valorilor atributelor aferente.

Stocarea obiectelor abstracte se face în două moduri: • format vector În modelul vectorial (figura 6-1) este suprapusă o reţea regulată pe spaţiul datelor

continue şi este determinată o medie a celei de a 3-a dimensiuni (densitatea optică, reflectanţa spectrală, cota, temperatura etc.) pentru suprafaţa fiecărei celule (pixel). Această valoare se atribuie centrului celulei şi se consideră constantă pe întreaga sa suprafaţă.

Valorile tuturor celulelor sunt aranjate pe linii şi coloane corespunzător reţelei prin care s-a divizat teritoriul, formând astfel o matrice, memorată într-un fişier, alături de alte date necesare pentru interpretarea datelor: dimensiunea celulei, coordonatele unuia din colţurile matricei, semnificaţia valorilor, data măsurării etc. Valorile atribuite celulelor se pot reprezenta prin coduri.


- 72 -

Figura 6-1 Reprezentarea vectorială a unei imagini.

• format raster În cazul datelor raster, sunt de remarcat câteva tipuri de rezoluţii care au mare importanţă

în prelucrarea datelor SIG (figura 6-2). Rezoluţia este un termen cuprinzător utilizat în mod obişnuit pentru a descrie:

- numărul de pixeli pe care utilizatorul îl poate reprezenta pe un dispozitiv de afişare; - porţiunea din teren pe care o reprezintă un pixel.

Figura 6-2 Reprezentarea raster a unei imagini

Modelul vectorial este foarte eficient pentru desenarea hărţilor, dar este mai puţin eficient

pentru analiza suprafeţelor care necesită calcule complexe pentru determinarea unor caracteristici, cum ar fi panta suprafeţei în orice punct sau direcţia pantei.

ArcMap este aplicaţia centrală a Desktopului ArcGIS. Ea poate fi utilizată pentru integrarea şi vizualizarea datelor, crearea sau actualizarea atât a datelor spaţiale, cât şi a atributelor, construirea de hărţi, realizarea de analize.

ArcCatalog ajuta la organizarea şi administrarea tuturor datelor GIS. ArcCatalog conţine instrumente pentru explorarea şi găsirea informaţiilor geografice, pentru înregistrarea şi vizualizarea metadatelor, pentru vizualizarea rapidă a datelor spaţiale şi pentru definirea schemei straturilor geografice.

Scopul aplicaţiei ArcToolbox este acela de a simplifica sarcinile GIS prin intermediul unor instrumente sau wizard-uri. ArcToolbox este o aplicaţie simplă ce conţine numeroase instrumente pentru geoprelucrare.

ArcMap este aplicaţia principală din ArcGIS Desktop, dedicată tuturor operaţiilor bazate pe hartă, inclusiv cartografiere, analiza hărţii şi editare. ArcMap este o aplicaţie cuprinzătoare de realizare a hărţilor pentru ArcGIS Desktop.

ArcMap oferă două tipuri de vizualizare a hărţii: Modul Geografic de vizualizare a datelor (Data view) un mediu în care straturile tematice

sunt simbolizate, analizate şi prelucrate în seturi de date GIS. Interfaţa tabelei de conţinuturi organizează şi controlează proprietăţile de afişare a straturilor tematice GIS într-un cadru de lucru al datelor. Data view este o fereastră în care sunt reprezentate datele pentru o anumită zonă.

Modul Pagina de vizualizare (Layout view) (fig. 6-3) un mediu unde compoziţii de hartă conţin ferestrele cu datele geografice, dar şi alte elemente, cum ar fi scara grafică, legende, roza punctelor cardinale şi alte referinţe ale hărţilor. Modul „Pagina de vizualizare” este utilizat pentru realizarea compoziţiilor de hartă sub formă de pagini, în vederea tipăririi şi publicării acestora.


- 73 -

Figura 6-3 Pagina de vizualizare

ArcMap este utilizat pentru toate operaţiile de cartografiere şi editare, dar şi de analiză a hărţii.

Componenta fundamentală cu care se lucrează în ArcMap este harta (map). Hărţile sunt documente stocate pe disc, având extensia ca fişier mxd. Administrarea hărţilor se poate face cu ArcCatalog, care este o aplicaţie asemănătoare cu Windows NT Explorer şi care afişează doar datele spaţiale sau tabelare.

Programul se adresează colectivelor de proiectare care au nevoie de realizarea, întreţinerea, prezentarea şi administrarea hărţilor, pentru toţi deţinătorii, utilizatorii şi distribuitorii de informaţii geografice. Astfel, el poate fi folosit în realizarea cadastrului de specialitate, care se desfăşoară pe suprafeţe mari de teren şi pentru rezolvarea numeroaselor probleme cu caracter tehnic, economic şi de conducere din domeniul îmbunătăţirilor funciare, la care situaţiile mijloacelor de echipare cu lucrări de investiţii şi producţie, răspândite în teritoriu trebuie cunoscute ca funcţionalitate, dinamică şi randamente, la intervale de timp bine stabilite.

Produsul răspunde cerinţelor şi criteriilor tehnice impuse prin Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare şi normativelor elaborate de ANCPI.

1. Achiziţia de date în vederea realizării unui plan digital se poate face prin mai multe metode: ⇒ în cazul în care se dispune de planuri mai vechi, ele pot fi transpuse pe calculator, fie

prin digitizare, folosind digitizoare, fie prin scanarea desenelor, georeferenţierea lor şi apoi vectorizarea imaginilor raster cu ajutorul programului ArcMap – metodă mai precisă.

⇒ alte surse de date pot fi planuri existente realizate cu alte programe GIS, ArcMap putând să facă import şi export de date de la alte GIS-uri: Intergraph, AutoCAD, MapInfo etc.

În general, toate planurile existente necesită actualizări şi reambulări prin măsurători topografice în teren sau folosind date şi imagini satelitare sau aeriene recente care să poată fi suprapuse.

În cazul în care planurile existente nu mai corespund cu terenul sau nu există, realizarea lor se face prin culegerea datelor din teren, folosind aparatură geodezică electronică de precizie,


- 74 -

aparatură care permite măsurarea şi stocarea automată a datelor. Carnetul electronic de teren ataşat staţiei totale, se leagă la calculator, realizându-se astfel transferul automat al datelor măsurate.

2. Realizarea hărţii digitale vectorizate Pe o hartă se afişează informaţia geografică ca straturi (layers), unde fiecare strat

reprezintă un tip particular de element, cuprinzând: staţii de pompare, poduri şi podeţe, sedii de sistem, drumuri, căi ferate, hidrografie, canale, conducte, intravilan, terenuri agricole cu culturi, păduri, lacuri, straturi care pot fi vizibile sau nu.. Un strat nu stochează datele geografice existente, ci el face referire la datele conţinute în „coverages”, „shapefiles”, „geodatabasis”, imagini, griduri etc. În acest fel, straturile unei hărţi vor reflecta informaţia la zi din baza de date.

Pentru inserarea semnelor convenţionale topografice se foloseşte simbologia disponibilă în cadrul programului, care cuprinde un atlas de simboluri întocmit conform standardelor în vigoare.

Hărţile digitale vectorizate, spre deosebire de cele tradiţionale, pentru care obiectele sunt schiţate pe o foaie de hârtie prin simboluri , beneficiază de tehnici de prezentare grafică a datelor care fac vizibile relaţiile dintre elemente, mărind abilitatea de a extrage şi analiza informaţia.

Calitatea unei hărţi digitale vectorizate este influenţată în mare măsură de cantitatea şi calitatea datelor geografice stocate în baza sa de date, a căror culegere reprezintă 70-80% din procesul tehnologic de realizare a hărţii.

Principalul avantaj al datelor vectoriale îl reprezintă faptul că permit analize spaţiale complicate, precum şi ataşarea de informaţii suplimentare fiecărui element al hărţii.

Unul din dezavantajele acestui tip de date este modul complicat şi mare consumator de timp al obţinerii lor.

Tehnicile de prezentare grafică ale datelor vectoriale fac vizibile relaţiile dintre elementele hărţii, mărind abilitatea de a extrage şi analiza informaţia.

În cadrul hărţii vectoriale, datele sunt stocate, folosindu-se modelul bazelor de date orientate pe obiecte.

6.2 Gestionarea bazelor de date ale sistemelor informaţional-geografice pentru

sistemele de irigaţii Crearea bazei de date presupune stocarea în fişiere tip (dbf şi shape) a datelor privitoare

la starea hidrologică, pedologică, hidrogeologică, meteo, a culturilor agricole, a parametrilor privind exploatarea operativă a sistemului hidroameliorativ.

Bazele de date trebuie completate cu informaţii privitoare la caracteristicile economico – financiare ale amenajării.

Pentru a facilita exploatarea bazei de date, trebuie definite două entităţi distincte (bănci de date): BD caracteristici şi BD regim.

BD caracteristici conţine date referitoare la: A1 – Amplasarea staţiilor meteorologice (cod şi coordonate staţii meteo) pentru

determinarea temperaturilor, precipitaţiilor, umidităţii relative a aerului, radiaţiei solare, regimului eolian – toate pentru o anumită perioadă de referinţă.

A2 – Caracteristicile pedologice (cod parcela irigată, tip de sol, caracteristicile solului – indicii hidrofizici: CC (capacitatea de apă în câmp), CO (coeficientul de ofilire), Pmin (plafonul minim) etc.

A3 – Parametrii schemelor hidrotehnice: A3.1 – Parametrii staţiilor de pompare a apei (cod staţie, caracteristicile

agregatelor de pompare); A3.2 – Parametrii reţelelor de canale şi conducte; A3.3 – Parametrii constructivi ai amenajărilor hidrotehnice;

A4 – Parametrii tehnici de udare (cod şi tip echipament, suprafaţa deservită, presiune de lucru etc.).


- 75 -

BD regim va conţine date operative referitoare la regimul de funcţionare, respectiv la dinamica sistemului de furnizare/utilizare a apei în sistemul/perimetrul irigat. Structura bazelor de date include:

B1 – Regimul meteoclimatic; B2 – Regimul hidric al solului (cod parcelă, valorile umidităţii solului, nivelul freatic). B3 – Regimul de funcţionare a schemelor hidrotehnice;

B3.1 – Regimul staţiilor de pompare (perioada de lucru; număr de agregate în funcţiune, debite de funcţionare şi volume pompate);

B3.2 – Regimul de funcţionare a reţelelor de transport a apei; B3.3 – Parametrii de functionare a construcţiilor hidrotehnice.

B4 – Regimul de lucru al echipamentelor de udare şi parametrii udării; B5 – Evoluţia culturilor agricole din suprafeţele irigate (perioada calendaristică, faza de

dezvoltare, durata fazei, adâncimea radiculară).

Figura 6-4. Structura bazei de date pentru sistemul informaţional în domeniul irigaţiilor

Programul PLTS oferă posibilitatea creării unei baze de date prin ataşarea de informaţii la

elementele grafice din desen. Datele geografice digitale reprezintă forma numerică a hărţilor topografice şi sunt cea

mai modernă modalitate de exploatare a informaţiei geografice din prezent. Dintre tipurile de date digitale folosite, cele mai des întâlnite sunt:

1. Harta raster obţinută prin scanarea hărţii imprimate sau a imaginilor aeriene

(ortofotoplanurilor) şi aducerea acestora în coordonate, prin georeferenţiere. Pentru scanare se folosesc scanere de mari dimensiuni cu rezoluţii de până la 2400 dpi.

BD caracteristici

BD regim

A1 A2 A3 B1 B5 B4 B3 B2

A3.1 A3.3 B3.1 B3.2 B3.3 A3.2


- 76 -

Figura 6-5 Harta raster

2. Harta digitală vectorizată

Figura 6-6. Harta digitală vectorizată


- 77 -

Datele sunt organizate în 9 straturi tematice, iar în cadrul fiecărui strat, elementele sunt codificate.

Tabelul 6.1 Straturile tematice din ArcMap Nr. Strat tematic Abreviere 1. Boundaries– elemente administrative BND 2. Elevation – nivelment ELEV 3. Hydrography – hidrografie HYDRO 4. Industry – industrie IND 5. Physiography – fiziografie PHYS 6. Population – populaţie POP 7. Transportation – transporturi TRANS 8. Utilities – utilităţi UTIL 9. Vegetation – vegetaţie VEG

Din punct de vedere fizic, în baza de date elementele sunt stocate în alte straturi cu

denumiri diferite, bazate pe considerente de implementare software. Datele sunt stocate în clase de elemente, organizate în seturi de date, iar acestea sunt organizate într-o bază de date geografică. Ierarhia structurii, precum şi structura în sine este conformă tehnologiei şi concepţiei modelelor de date ArcGIS&PLTS Desktop (bază de date pe obiecte).

Avantajele bazei de date geografice - O singură locaţie logică de stocare a datelor geografice. Baza de date permite stocarea şi

managementul centralizat şi unitar al datelor. - Culegerea şi editarea mai precisă a datelor. - Probabilitatea erorilor este scăzută deoarece majoritatea pot fi evitate prin definirea

regulilor de validare. - Posibilitatea de a lucra cu domenii (coded or range values) şi subtipuri reprezintă cel

mai important motiv de a lucra cu acest tip de bază. - Utilizatorii lucrează cu modele mai apropiate de realitate deci mai intuitive. - O bază de date GEO are obiecte care corespund modelului de date definit de utilizator. - În locul utilizării modelelor generice (puncte, linii sau poligoane), utilizatorul lucrează

cu obiecte, cum ar fi baraje, poduri, râuri sau insule. Baza de date GDB trebuie să fie creată înainte de a fi populată cu elemente, astfel: 1. Crearea bazei de date. 2. Încărcarea bazei de date. 3. Verificare setului de date din baza de date. Datele sursă pentru baza de date Principalele date sursă le reprezintă hărţile topografice la scara 1:50 000, în proiecţie

Gauss-Kruger, pe elipsoid Krasovsky, planuri de situaţie scanate şi georeferenţiate, ca suport pentru culegerea (digitizare/vectorizare) elementelor. Totul se transcalculează în proiecţie stereografică 1970.

Pentru completarea atributelor elementelor din baza de date pot fi folosite şi alte surse cartografice (hărţi tematice), precum şi informaţii statistice sau de altă natură, cu caracter oficial.

Culegerea elementelor şi atributelor Vectorizarea elementelor, precum şi încărcarea atributelor se face cu programele ArcGIS

& PLTS pentru ArcGIS, fiecare element fiind stocat în stratul corespunzător, conform detaliilor de vectorizare a elementelor hărţii (ANEXA 3.1).

Verificarea datelor Verificarea spaţială, cantitativă şi calitativă a datelor face obiectul unui proces separat

numit Proiect de Verificare (Reviewer Project). Acest Proiect de Verificare presupune operaţiuni specifice (inclusiv software) şi face obiectul unui document separat.


- 78 -

a) Identificare elementelor nule care sunt generate accidental de software, prin utilizarea ”Select by attributes” (ArcMap) pentru câmpurile ”Shape_Length” sau ”Shape_Area” care se aplică pe tabela de atribute a stratului tematic. După verificarea vizuală a fiecărui element selectat se poate lua decizia ca respectivul element să fie şters. Vizitarea fiecărui element selectat este obligatorie, deoarece este posibil a fi selectate şi elemente care au o dimensiune mai mare decât condiţia. Acest lucru este determinat de elementele areale care au porţiuni interioare clipate sau de elementele liniare care se autointersectează, iar unul din segmente are dimensiunea sub limită.

b) Aplicarea simbologiei permite validarea secvenţei de atribute repartizată fiecărui element, iar eventualele erori identifică combinaţii nepermise de definire prin atribute a unui element.

c) Aplicarea relaţiilor topologice între straturile tematice. Topologia reprezintă setul de relaţii spaţiale dintre elementele geografice şi permite

analiza spaţială avansată, în scopul asigurării calităţii datelor. Cu ajutorul topologiei se asigură integritatea bazei de date, prin validarea elementelor geografice, aplicând un set de reguli topologice.

Corectarea erorilor Această etapă presupune corectarea de către operatori a erorilor identificate în timpul

procedurii de verificare. Operatorul primeşte de la verificator baza de date verificată împreună cu baza de erori.

Operatorul consultă tabela de erori şi repară greşelile, conform indicaţiilor specificate în baza de erori.

Avantajele utilizării hărţilor digitale vectorizate: - Datele sunt mai bine organizate; - Elimină redundanţa în stocarea datelor; - Facilitatea actualizărilor; - Analize, statistici şi noi căutari mult mai uşoare.

Riscuri: • Complexitate; • Costuri ridicate; • Modificările din teren; • Dificultăţi în formarea de personal.

6.3 Etapele realizării GIS-ului cadastral al sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu

1. Adunarea materialului cartografic, documentarea detaliată la diferite instituţii. Din materiale cartografice, furnizate spre documentare de OJCPI Constanţa, ANIF

Bucureşti, DTM, s-au obţinut informaţii cu privire la: • limitele intravilanelor; • limitele şi suprafaţa sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu; • informaţii despre amplasarea proprietarilor, asociaţiilor (oganizaţiilor) utilizatorilor de

apă pentru irigaţii din cadrul sistemului; • informaţii privid metodologia de lucru în tehnica GIS şi etapele realizării unui proiect

etc.; • abordarea informaţiilor cartografice analogice, folosind tehnologia GIS; • procesarea şi clasificarea, analiza şi modelarea datelor digitale.


- 79 -

2. Baza cartografică de informare utilizată: • hărţile topografice scara 1: 50 000, foile în proiecţie Gauss-Kruger: L-35-129-D, L-35-

130-C, L-35-141-B, L-35-142-A; foile în proiecţie UTM: 4483I, 4483II, 4483III, 4483IV.

• planuri de situaţie ale sistemului Mihail Kogălniceanu, în format analogic şi digital la scara 1:5.000. 3. Actualizarea materialelor cartografice, folosind imaginile satelitare sau aeriene

recente. Aceasta operaţiune a presupus confruntarea materialelor cartografice cu situaţia

existentă, respectiv excluderea detaliilor şi obiectivelor care au dispărut, dar figurează reprezentarea detaliilor şi obiectivelor noi pe hărţi şi planuri.

În acest sens, au fost materializate pe hărţile şi planurile existente, obiectivele şi infrastructura nou apărută (poduri, podeţe, impermeabilizări sau degradări de canale, scoateri din funcţiune a pompelor din staţiile de pompare etc.).

Definitivarea actualizării materialelor cartografice s-a facut prin completarea cu informaţii din diferite surse, după care a urmat selectarea şi integrarea acestora în baza de date.

Metodologia de lucru: a. Scanarea materialelor cartografice. Iniţial au fost trasate limitele zonei de interes,

după care s-a trecut la scanarea materialului la rezoluţia de 300 dpi, format JPEG, TIFF şi curăţarea imaginilor obţinute.

b. Georeferentierea Prin georeferenţierea hărţii digitale, acesteia îi sunt asociate coordonate reale (geografice

sau rectangulare), noile coordonate trebuind a fi asociate cu o anumită proiecţie cartografică (proiecţia Stereo 70). În funcţie de GIS–ul folosit, georeferenţierea poate să preceadă digitizarea/vectorizarea, realizându-se georeferenţierea imaginii raster obţinută, imediat după scanare.

Georeferenţierea s-a realizat diferenţiat pentru hărţile şi planurile topografice, astfel: pentru hărţile şi planurile topografice, a fost georeferenţiată imaginea JPEG a planului de situaţie la scara 1:50.000 a complexului hidrotehnic Carasu pentru fiecare strat („shapefile”) prin intermediul programului ArcMap.

După georeferenţierea hărţii digitale (transformarea coordonatelor grafice în coordonate reale geografice sau rectangulare), au putut fi calculate distanţele pentru diferite elemente liniare, (ex. lungimi de canale, conducte, antene existente) – folosind aplicaţia centrală desktop ArcMap, suprafeţe, diferenţe de nivel – prin analiza grid şi coverage, utilizând programele Arc/Info şi PLTS, dar, mai ales, au putut fi poziţionate obiectivele de irigaţii, din punct de vedere geografic (coordonate rectangulare şi geografice).

c. Stabilirea categoriilor şi subcategoriilor de folosinţã (tabelul 6.2) Tabelul 6.2 Caracteristicile şi simbolurile categoriilor de teren Categoria de teren Simbolul

Terenuri amenajate prin lucrări de îmbunătăţiri funciare

Terenuri irigate prin brazde

Terenuri irigate prin aspersiune

Terenuri irigate prin submersiune

A

A01

A02

A03

d. Digitizarea şi geocodificarea Digitizarea s-a realizat în programul ArcMap, ca modul de bază şi extensiile acestuia,

folosind metoda screen-digitizing (raster-digitizare).


- 80 -

Pentru hărţile topografice, digitizarea s-a facut pe componente spaţiale caracteristice, ca şi conţinut şi tip, realizând 23 layere (straturi) din care: 9 straturi punct (staţii de pompare, poduri şi podeţe, sedii de sistem), 5 straturi linie (drumuri, căi ferate, hidrografia, canale, conducte), 9 straturi poligon (intravilan, amenajări interioare, lacuri).

Concomitent cu operaţiunea de digitizare, s-a realizat şi geocodificarea – legarea datelor grafice cu datele atribut caracteristice (date obţinute de pe suportul cartografic şi din informaţiile furnizate de diferite instituţii); astfel, pe lângă datele de identificare ale fiecărui element grafic digitizat (ID), date cantitative proprii fiecărui element (ex. lungime, lăţime, adâncime, denumire etc.), au fost introduse date calitative (ex. categoria de folosinţă, respectiv clasificarea etc). La acestea au fost adaugate date cantitative, rezultate după georeferenţiere, cum ar fi: perimetrul, suprafaţa etc.

e. Definitivarea bazei de date Baza de date digitală brută obţinută, a fost analizată şi corectată (adăugiri, suprapuneri,

distorsionări) etichetată şi personalizată, folosind culorile convenţionale pentru fiecare componentă grafică şi semnele convenţionale pentru detaliile fără scară, rezultând forma finală a hărţii de irigaţie digitale, pregătită pentru editare.


- 81 -

Figura 6-7 Procesul tehnologic privind realizarea sistemului informaţional în domeniul irigaţiilor

Plan de cultură: • Structura planului de

cultură proiectat cu debitul hidromodul (l/s.ha) la asigurările de 50% şi 80%;

• Alegerea coeficienţilor de cultură dc (coeficient de corecţie specific unei culturi), d s(coef. de participare a solului la acoperirea consumului de apă prin evapotranspiraţie al culturii), Λ necesari calculării normei nete de irigare (Mo).

1.Recalcula-rea / reactualizarea necesarului de apă

6. Proiectarea soluţiilor de reabilitare-modernizare

Întreţinerea sistemului informaţional în domeniul irigaţiilor

Denumirea sistemului de irigaţii şi amplasamentul acestuia (adresă, anul proiectului, anul punerii în funcţiune, şeful proiectului)

Caracteristici naturale (studii) din punct de vedere al climei, topografiei, solului, hidrologiei etc.

Parametrii proiectaţi: • Suprafaţa (ha); • Sursa de apă; • Număr ploturi; • Tipuri ale amenajărilor

interioare; • Metode de udare; • Număr SPP-uri.

Schema logică de circulaţie a apei în sistem (fig.3-1)

Caracteristici constructive şi de echipare (infrastructura permanentă şi mobilă)

Reţeaua hidrotehnică / biefuri

• Ploturi (S plot); • SPP (Q, H, P); • CP; • CS; • Antene.

Instalaţiile de udare: • Tip; • Nr. plot; • qiu (l/s) – debitul la

instalaţia de udare; • Hs (mcA) – presiunea

la instalaţia de udare.

Aplicaţii GIS (SIG/SIT) (managementul în timp real)

2. Determinarea gradului minim de funcţionare profitabilă al sistemului de irigaţii

3. Determinarea randamentului de utilizare a apei şi al staţiilor de pompare

4. Programarea şi dimensionarea lucrărilor anuale de întreţinere şi reparaţii

5. Evoluţia factorilor naturali (sol şi apă), folosind tehnica teledetecţiei


- 82 -

Tabelul 6.3 Clasificarea amenajărilor de irigaţii după categoria de folosinţă Categoria de folosinţă Subcategoria de folosinţă Simbol (cod)

Metode de udare � amenajări prin scurgere la suprafaţă

� amenajări prin aspersiune � amenajări prin picurare � amenajări prin capilaritate � amenajări prin

submersiune

ASS

AA

AP

AC

ASM Tipuri de amenajare

Amenajări de irigaţii

� amenajări cu reţele de canale din pământ, necăptuşite

� amenajări cu reţele de canale din pământ, căptuşite

� amenajări cu reţele de jgheaburi

� amenajări cu reţele de conducte de joasă presiune

� amenajări cu reţele de conducte de înaltă presiune

APN

APC

AJ

ACJP

ACIP

6.4 Procesul de interpretare şi vectorizare a categoriilor de utilizare/acoperire a terenurilor din sistemul de irigaţii Mihail Kogălniceanu

Figura 6-8 Extras din harta digitală


- 83 -

În harta construită s-au folosit următoarele elemente care au fost simbolizate astfel:

Tabelul 6-4 Simbolizarea elementelor

Element Subclase Reprezentare

Limite administrative

graniţa comunelor

Localităţi areale

Ape

punctuale

liniare

areale

Planimetrie liniară

Căi de comunicaţii drumuri


- 84 -

căi ferate

Relieful umbre


- 85 -

6.5 Date spaţiale rezultate în urma procesului de vectorizare a entităţilor identificate

Figura 6-9 Canale de irigaţie vectorizate

Pentru canalele de irigaţie, elementele ce trebuie identificate în baza de date sunt

următoarele: � codul canalului; � lungimea şi km biefului; � parametrii secţiunii transversale: b, m, B; � înălţimea de exploatare; � adâncimea canalelor impermeabilizate; � metoda de impermeabilizare; � panta longitudinală a canalului; � pierderea specifică de apă prin exfiltraţii pk (l/m

2.zi); � construcţiile hidrotehnice de control şi reglare a funcţionării canalelor.


- 86 -

Figura 6-10 Tabela de atribute corespunzătoare stratului CanaleL


- 87 -

Figura 6-11 Conductă subterană (antenă) vectorizată, materializată prin hidranţi

În cazul amenajărilor interioare trebuie precizat: � suprafaţa; � numărul de antene; � numărul de hidranţi; � numărul proprietarilor de teren; � structura planului de cultură.

Pentru conducte se vor înregistra: � configuraţia reţelei: lungimi, diametre; � locaţia: supraterană sau subterană.

Pe conductă se vor materializa hidranţii (tip punct), despre care trebuie arătat: � tip; � diametrul nominal; � distanţa între hidranţi; � debitul hidrantului.


- 88 -

Figura 6-12 Staţie de pompare vectorizată

Staţiile de pompare: 1. Pentru SPB şi SRP:

� cod staţie; � tip; � nivel minim şi maxim în bazinul de aspiraţie; � înălţimea geodezică de pompare; � înălţimea totală de pompare a staţiei; � tipuri de agregate; � puterea nominală pe agregat; � debitul nominal; � volumul de apă pompat; � debitul maxim; � timpul de funcţionare; � înălţimea de pompare nominală; � tensiunea de alimentare: medie şi înaltă; � energia lunară consumată; � configuraţia reţelei de refulare; � diametrul conductelor de refulare; � lungimea; � dispozitive de siguranţă (echipamente): clapet de reţinere, DAD; � randamentul agregatului; � randamentul de funcţionare al staţiei.


- 89 -

2. Pentru SPP: � cod staţie; � tip: centralizate, monofilar; � nivelul minim şi maxim în bazinul de aspiraţie; � pentru tipul agregatului, precizând: puterea, debitul nominal, înălţimea

nominală de pompare, randament; � energia lunară consumată; � timpul de funcţionare; � înălţimea totală de pompare (mcA); � Qmax; � Hpompare; � volum de apă pompat; � randamentul staţiei; � dispozitive de protecţie a reţelei: supape de suprapresiune, DAD, dispozitive de

golire a reţelei, hidrofor; � suprafaţa plotului deservită; � număr de antene.

Figura 6-13 Tabela de atribute corespunzătoare stratului staţii de pompare


- 90 -

Figura 6-14 Extrase din datele atribut pentru straturile tematice: conducte, staţii de pompare, canale.


- 91 -

Capitolul 7 APLICAŢII ALE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

GEOGRAFIC ÎN MANAGEMENTUL IRIGAŢIILOR Managementul irigaţiei este cheia eficienţei şi distribuţiei la timp a apei în canal şi de aici

pe suprafeţele coordonate, având în vedere factorii de cultură, precum şi managementul de irigaţie adecvat şi informaţiile întotdeauna actualizate, privind necesitatea sistemului de irigaţie. Această lucrare ilustrează GIS-ul ca pe un instrument de gestionare a irigaţiei, care furnizează informaţiile necesare procesului de luare a deciziilor. Acest Sistem Informaţional pentru Irigaţii (SII) a luat amploare cu scopul de a facilita funcţionarea şi gestionarea dezvoltării suprafeţei coordonate şi pentru a calcula randamentul de irigare în acest domeniu.

Deoarece pe mapamond se pune tot mai acut problema lipsei de apă, în paralel cu multiplele ei utilizări, fiecare cantitate de apă trebuie folosită în mod raţional, în special în cazul sistemelor de irigaţii unde există cei mai mari consumatori.

Deşi în condiţiile ţării noastre, Dunărea şi râurile interioare asigură apa necesară irigării a 3,2 mil. ha, faptul că numai o parte din volumele de apă pompate sunt utilizate de către plante, datorită funcţionării sistemului de irigaţie la un randament hidraulic scăzut, conduce la un consum suplimentar de energie nejustificat şi la modificarea regimului hidrogeologic şi hidrosalin.

Se impune cunoaşterea debitelor de apă vehiculate în sistemele de irigaţii în contextul necesităţii sporirii producţiei agricole şi a economiei consumului de apă şi energie. Reglarea debitelor se realizează prin punerea în funcţiune a unui număr mai mare sau mai mic de agregate de pompare la staţie.

La baza dezvoltării Sistemului Informaţional pentru Irigaţii, stau sistemele informaţional geografice (GIS), dar, treptat, acestea au fost adaptate la modul de decizie şi la funcţiile managementului. Acesta este dezvoltat cu programul ArcMap bazat pe instrumente de GIS, prin integrarea bazei de date GIS în Sistemul Relaţional de Management a Bazelor de Date (RDMS). Integrarea efectivă a GIS-ului în RDMS îmbunătăţeşte performanţa de evaluare şi de diagnostic a capabilităţilor analizei.

Uşurinţa actualizării bazei de date a sistemului păstrează întotdeauna un sistem actualizat, în concordanţă cu situaţia reală din domeniu. O foarte bună utilizare uşor de folosit este pentru început Interfaţa Grafică a Utilizatorului (GUI), care-l ajută pe manager să opereze aplicaţia cu uşurinţă. Doar printr-o simplă selectare ale acestor aplicaţii, un manager de irigaţie este capabil să genereze ieşirile sub formă de hărţi, tabele şi grafice, care-l ghidează pentru a lua decizia promptă şi corespunzătoare în doar câteva minute.

Pentru a obţine beneficii maxime din dezvoltarea irigaţiei şi aplicarea eficientă a apei pe suprafaţa fermelor, trebuie cunoscut atât deficitul, cât şi excesul de apă care influenţează producţia vegetală, prin determinarea cerinţelor de apă cu cele mai bune metode şi prin coordonarea corespunzătoare a aplicării irigaţiilor.

Rezultă deci că, în condiţiile actuale, ale crizei mondiale ale energiei, este strict necesar ca apa pentru irigaţie să fie bine gospodărită, astfel ca irigaţia să-şi atingă scopul de aprovizionare cu apă a culturilor agricole, în vederea obţinerii unor producţii mari, constante şi de calitate, realizându-se totodată un consum minim de energie.

Practic, este imposibil să se dea o soluţie pentru distribuţia raţională, universal valabilă pentru toate amenajările cu reţele de canale. Cunoscând în amănunt, din cadastrul sistemului, modul cum a fost concepută a funcţiona o anumită reţea, caracteristicile constructive ale acesteia şi ale construcţiilor hidrotehnice de pe aceasta, regulamentul de exploatare, vitezele medii de transmiterea a volumelor de apă, pierderile de apă, posibilităţile de fracţionare a debitelor la staţie, coeficienţii de debit ai stăvilarelor etc. şi având în vedere cantităţile de apă solicitate, managerul care răspunde de reţeaua de canale poate obţine o distribuţie eficientă, îmbunătăţită zilnic cu noi observaţii.


- 92 -

În prezent, se pune tot mai mult problema modernizării vechilor sisteme de irigaţie pentru a funcţiona la randamente ridicate, prin adoptarea unor soluţii de reabilitare optime:

1. Dotarea sistemelor de irigaţii cu aparatura corespunzătoare de măsură şi control debitmetric, care prezintă avantaje multiple:

• Posibilitatea cunoaşterii debitelor şi presiunilor de lucru ale agregatelor de pompare pe tot parcursul funcţionării acestora;

• Optimizarea folosirii staţiilor, după gradul de uzură, randament şi schema de funcţionare, precum şi condiţiile hidraulice locale ale agregatelor de pompare;

• Urmărirea distribuirii debitelor şi presiunilor pe diverşi beneficiari; • Urmărirea realizării programului de udare de beneficiari.

2. Lucrări de reabilitare-modernizare pentru economia de energie la pomparea apei, specifice fiecărei staţii de pompare în urma măsurătorilor necesare, atât pe fiecare agregat, cât şi pe ansamblul staţiei:

• Înlocuirea agregatelor (electrice şi de pompare) cu performanţe scăzute; • Diminuarea pierderilor de energie hidraulică pe circuitul de aspiraţie-refulare; • Asigurarea accesoriilor de control electric şi hidraulic cu fiabilitate ridicată; • Automatizarea funcţiilor de reglaj şi controlul protecţiei; • Automatizarea funcţionării staţiei, în corelaţie cu caracteristicile reţelei, prin

utilizarea motoarelor electrice cu turaţie variabilă; • Reducerea sarcinii de pompare prin introducerea instalaţiilor autodeplasabile de

udare cu funcţiune la presiuni joase de tip linear, cu tambur şi furtun ce alimentează rampe cu duze etc.

7.1 Calculul randamentelor agregatelor de pompare dintr-o staţie pentru reducerea

energiei specifice Un exemplu de eficienţă hidraulică, folosind GIS-ul cadastral, este calculul

randamentelor agregatelor de pompare de la SPB Dorobanţu din sistemul Kogălniceanu, pentru reducerea consumului de energie.

Parametrii actuali ai prizei de apă Preluând datele din baza realizată cu ajutorul programului ArcGIS&PLTS pentru

sistemul de irigaţii „Mihail Kogălniceanu”, cu suprafaţa de 23.141 ha, s-a putut determina randamentul pe fiecare agregat de pompare din cadrul staţiei.

Sursa principală de alimentare o reprezintă Canalul Navigabil Dunăre-Marea Neagră. Preluarea apei se realizează prin intermediul staţei de pompare S.P. Bază Dorobanţu, ce are un debit instalat de 18,00 mc/sec. Suprafaţa deservită de SPB este aceeaşi cu suprafaţa sistemului.

Tabelul 7.1 Caracteristicile funcţionale ale SPB Dorobanţu

Nr. Crt.

Denumire staţie

Consum specific

(Kwh/1000m3)

Debit staţie (m3/s)

Hpomp staţie

(mcA)

Tip Pompă

Nr. pompe

Debit pompă m3/s

Putere motor

kw

Putere instalată

Mw

Tip motor

Turaţie motor

rot/min

Starea staţiei

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 SP BAZA

DOROBANŢU 308,00 18,00 49,60 24NDS 12 1,500 1000 12 MSO 600 F – 4 casate

Pompele NDS sunt pompe centrifuge cu un singur rotor în dublu flux, bine echilibrat,

arbore orizontal cu lagăre la capete (rulmenţi oscilanţi). Camera spirală dublă, secţionată în plan orizontal, asigură o admisie simetrică. Controlul presiunilor pe aspiraţie şi refulare se face prin manovacumetre şi manometre racordate la ştuţurile prevăzute în acest sens. Amorsarea este controlată printr-un buşon la partea superioară a camerei spirale. Etanşarea laterală se face prin presetupe.


- 93 -

Sunt destinate vehiculării fluidelor cu tmax = 105oC, relativ curate.

Figura 7-1 Pompa NDS

Tabel 7.2 Caracteristicile de funcţionare ale pompei NDS

Tipul pompei

∆Q Qopt

∆H Hopt

∆P Popt

∆η %

n rot/min

D2 mm

NPSH m

NDS 2200-600 1600

70-100 88

290-560 450

70-90 1450 540 4,8-11

6800-2800 5600

76-94 84

850-1500 1350

80-93 750 990 4,8-8,8

Parametrii de serviciu ai unei staţii de pompare Orice staţie de pompare, cu o anumită suprafaţă de serviciu constituie o unitate

funcţională distinctă, caracterizată prin parametrii reali actuali sau potenţiali. Aceste valori pot suporta modificări în timp, determinate de nivelul tehnologic şi economic specific anumitor etape.

Analiza începe la nivelul staţiei de pompare de alimentare SPB Dorobanţu, urmărind parametrii de serviciu stabili ai staţiei:

a). S (ha) – suprafaţa de serviciu a staţiei; în SPB – agregatele funcţionează individual ca refulare sau în paralel, legând 2 – 3 agregate la aceeaşi conductă de refulare. În cazul nostru, există 8 agregate care funcţionează individual şi care deservesc o suprafaţă totală de 23 141 ha;

b). tf (ore/zi) – durata zilnică de funcţionare a staţiei – 24 ore/zi; Agregate de pompare de bază care funcţionează în staţiile de pompare Agregatul de pompare reprezintă ansamblul format din motorul de acţionare electric şi

maşina generatoare de energie hidraulică denumită pompă. Vehicularea debitelor din bazinul de aspiraţie către cel de refulare presupune sporirea energiei hidraulice a apei către pompă, care la rândul ei este pusă în mişcare de un motor de acţionare electric.

Parametrii de funcţionare a pompelor O pompă care aspiră un debit Q este antrenată de motorul electric a cărei putere electrică

consumată este dată de relaţia:

[ ]skgfmQHP

Pmepme

pe /

ηη

γ

η ⋅

⋅== (6.1)

în care: γ (kgf/m3) reprezintă greutatea specifică a apei vehiculate;


- 94 -

Q (m3/s) – debitul pompat; H (m) – sarcina pompei; ηa = ηp · ηme (6.2) ηa – randamentul agregatului, format din cel al pompei şi cel al motorului electric

[ ]CPQHQH

Ppp

pηη

33,13

75

1000== (6.3)

[ ]kWQH

Pp

pη

⋅=

81,9 (6.4)

Figura 7-2 Funcţionarea unui agregat de pompare pe o instalaţie

Se poate determina puterea hidraulică utilă minimă Po:

fS

f teSq

tHSqP

24106,3

241081,9 *

03*

03

0 ⋅⋅⋅⋅⋅=⋅⋅⋅⋅⋅= −− (6.5)

unde:

( )*3** 1000/725,2 HsubsarcinamkwhHeS ⋅= (6.6)

Considerând randamentul actual de utilizare a energiei de pompare ηE de către o staţie de

pompare ca raport între puterea hidraulică utilă (Po) şi puterea electrică actuală (P), rezultă:

Randamentul de utilizare a energiei electrice de către o staţie de pompare:

pH

pH

o3

o3

e

hoE HQ1081,9

HQ1081,9

P

Pη⋅η=

η⋅η

⋅⋅⋅

⋅⋅⋅==η

−

−

(6.7)


- 95 -

ηE = =P

Po ηp· ηh · ηH (6.8)

Această relaţie arată că o staţie de pompare utilizează energia electrică cu un randament (ηE), în funcţie de randamentele proprii staţiei de pompare (ηp şi ηh), dar şi de randamentul de utilizare a apei (ηH) pe suprafaţa de serviciu a staţiei.

Metodologia de determinare a randamentului energetic în staţiile de pompare Randamentul energetic al staţiilor de pompare se determină în vederea estimării

consumului de energie al acestora, prin cunoaşterea parametrilor funcţionali. Pentru determinarea randamentelor din staţiile de pompare este necesar să se efectueze

măsurători ale parametrilor reali de funcţionare, atât pe parte hidraulică, cât şi pe parte electrică. Parametrii de măsurat: 1. hidraulici:

1. debitul (l/s) la diferite presiuni ale agregatului; 2. presiunea corespunzătoare debitului (atm).

2. electrici: 1. tensiunea U [V]; 2. intensitatea I [A]; 3. factorul de putere cos φ (adimensional); 4. frecvenţa f [Hz].

Aparatura folosită la măsurarea parametrilor reali sunt: 1. debitmetrul; 2. trusa de măsură a parametrilor electrici; 3. manometru; 4. clamp-on-meter. Prin măsurătorile propriu-zise se va urmări stabilirea parametrilor reali de funcţionare ai

agregatelor, în scopul determinării şi îmbunătăţirii randamentului electric al acestora. De asemenea, măsurătorile parametrilor hidraulici şi electrici se vor realiza la diferite valori ale presiunii hidraulice ale agregatelor de pompare.

După instalarea şi setarea aparaturii cu ajutorul căreia se vor executa măsurătorile (debitmetrul, respectiv trusa electrică) se va stabili presiunea de lucru a agregatului de pompare, cu ajutorul manometrului diferenţial (0,5÷2 atm). Simultan se vor citi valorile debitului înregistrate de debitmetrul ultrasonic şi valorile tensiunii, frecvenţa reţelei şi puterii active, după cum urmează: 1. debitmetrul ultrasonic – valorile se vor citi în meniul display-screen – tabelul de evenimente; 2. trusa electică – după calibrare, se va apăsa tasta corespunzătoarea agregatului şi se vor citi

valorile. Măsurătorile fiind realizate la diferite înălţimi de pompare, se vor întocmi curbele

caracteristice reale de funcţionare ale pompelor, cunoscând debitul pompat şi puterea consumată şi se vor calcula randamentele de lucru în situaţiile respective.

Datele înregistrate se trec într-un tabel care are următoarele rubrici: Tabelul 7.3 Înregistrarea datelor necesare măsurării randamentului pompei

Parametrii hidraulici Parametrii electrici Nr. crt.

Timp măs. (s)

H (mcA)

Q (l/s) PH

(kW) U (V) I (A) cos φ F (Hz)

PA (kW)

ηH (%)

1 2 3 4 5 6


- 96 -

unde: H – înălţimea de pompare [mcA]; Q – debitul înregistrat la debitmetrul ultrasonic [l/s] PH – puterea hidraulică calculată cu relaţia:

H

H 736,0102

HQP

η⋅⋅

γ= [kW], unde: (6.9)

γ – greutatea specifică a apei

ηH – randamentul pompei 100xP

P

E

HH =η [%] (6.10)

U – tensiunea [V] I – curentul [A] cosφ – factorul de putere (adimensional) PA – puterea activă [kW] PE – puterea electrică 3

eeE 10cosIU3P −⋅ϕ⋅⋅= [kW] (6.11)

Ue – tensiunea de linie [V] Ie – curentul de linie [A] Pentru a dezvolta puterea hidraulică brută, hidroagregatele acţionate de motoare electrice

consumă o anumită putere electrică (Pe), care se calculează în funcţie de randamentul staţiei, ce implică: randamentul motorului electric, randamentul de transmisie dintre motor şi pompă şi de rezistenţele hidraulice pe circuitul apei de la aspiraţie până la ieşirea din colector (modul) pentru staţie, sau de la aspiraţie până la intrarea apei în firele de refulare liberă. Eelectrică → Emecanică → Ehidraulică.

Randamentul de funcţionare al staţiei (ηp) variază cu valoarea (Q), dar în calcule îl considerăm constant. Din cercetările efectuate până în prezent, (ηp) variază mult, atât cu tipul de staţie, cât şi de la o staţie la alta pentru acelaşi tip. Ca valori medii s-au obţinut pentru SPA: ηp = 66%.

p

3

pH

o3

e

e

H

o3

e

hp

HQ1081,9HQ1081,9P

sauP

HQ1081,9

P

P

η

⋅⋅⋅=

η⋅η

⋅⋅⋅=

η

⋅⋅⋅

==η

−−

−

Astfel, parametrii de servitute ai unei staţii de pompare sunt: S, tf, V(Q, Qo), H, Pho,

Ph, Pe. Parametrii actuali ai sistemului Mihail Kogălniceanu:

S = 23.141 ha

Perioada actuală de irigare: aprilie – septembrie;

Norma netă lunară de irigare M050% = ]/[

V 350%0 hamS

= 2470 m3/ha; (6.14)

Norma netă lunară de irigare M0

80% = 3530 m3/ha;

Debit specific net la plantă qo = T

M

⋅4,86[l/s] = 0,1842 l/s.ha; (6.15)

Debit specific pierdut qke = ST

Vke

⋅⋅4,86 =0,13 l/s.ha; (6.16)

Debit specific la priză qb = 0,34 (l/s.ha); Vke = 7,8 x 106 m3/lună

(6.12)

(6.13)


- 97 -

Suprafaţa totală de infiltraţie are următoarea distribuţie: 69% suprafaţă dalată, 26% suprafaţă din pământ, 5% suprafaţă cu jgheaburi.

Estimarea consumului actual de putere pentru pomparea apei, luând în considerare parametrii sistemului Tabelul 7.4 Distribuţia puterii electrice necesare pompării apei în sistem

Putere electrică necesară Staţia

S ha IV V VI VII VIII IX

Putere instalată

(kW) SPB 23.141 3000 5117 5770 8929 7932 5085 12000

kW 7529 15405 17160 29211 25852 16041 Putere necesară

în sistem

specifică 0,32 0,67 0,74 1,26 1,12 0,69 0,8

%din puterea totală în

SPA 40 33 34 31 31 32 34

Tabelul 7.5 Randamentul utilizării energiei de pompare la SPB Dorobanţu

Luna IV V VI VII VIII IX ηp 0,65

0,23 0,46 0,49 0,61 0,59 0,46 ηH

0,47 0,15 0,3 0,32 0,4 0,38 0,3

ηE 0,31

Consumul specific de energie al unei staţii de pompare

Consumul specific de energie al unei staţii de pompare constituie un parametru caracteristic oricărei staţii de pompare, fiind funcţie de sarcina totală (H) şi randamentul de funcţionare al staţiei. Acesta se referă la energia electrică ce se consumă pentru a pompa sub sarcina (H) un anumit volum de apă egal de regulă cu 1000m3.

[ ] ( )

η⋅=

η⋅=

⋅⋅

η

⋅⋅⋅=⋅

η

⋅⋅⋅=

=⋅

⋅=→⋅⋅==

−−

Hsubm1000

kwhH725,2

H

6,3

81,9e

Q6,3

1000HQ1081,9t

HQ1081,9e

etP

oreQ6,3

1000ttQ6,3m1000W

3pp

s

p

3

p

3

s

se

ore

h/m

s

l3

3

43421

t = timpul de pompare; es = consumul specific de energie electrică (kw/1000 m3 sub H). Astfel, puterea electrică absorbită poate fi calculată cu următoarele relaţii:

(6.17)

(6.18)

(6.19)


- 98 -

[ ]

[ ]f

ose

H

os

H

o

p

e

ppH

oe

tSqQkwQeP

Qe

QHP

HQkw

HQP

24106,3

106,36,3

6,31081,9

1081,91081,9

3

33

33

⋅⋅=⋅⋅⋅=

⋅⋅⋅=⋅⋅⋅⋅=

⋅⋅⋅=

⋅

⋅⋅⋅=

−

−−

−−

ηηη

ηηη

ose - consumul specific de energie al unei staţii pentru a asigura la necesarul de apă cultură cu

debitul (Qo) Pentru a asigura la plantă (cultură) volumul net de 1000 m3, staţia de pompare

vehiculează şi volumele de apă care se pierd pe suprafaţa staţiei, deci: H

opompat

WW

η=

şi staţia

pompează cu debitul brut (Q) în timpul (t).

( )

H

sos

Hp

os

H

3

p

3osoe

Ho)ore(o

h/mH

3

ee

1H

6,3

81,9e

Q6,3

10HQ1081,9kwhetP

tQ6,3

1000ttQ6,3

m1000

3

η=

η⋅

η⋅=

η⋅⋅⋅

η

⋅⋅⋅==⋅

>η⋅⋅

=→⋅⋅=η

−

321

es ≈ constant pentru staţie; eo

s – variază pe durata sezonului de irigaţie, funcţie de variaţia (ηH). Punerea în evidenţă a efectelor lucrărilor de reabilitare&modernizare asupra reducerii

consumului de energie se face în următoarele condiţii de analiză: • calculul puterii electrice în fiecare lună pentru fiecare staţie de pompare, caracterizată

prin parametrii proprii: înălţime totală de pompare, randamentul staţiei, consum specific, durată zilnică de funcţionare, suprafaţa de serviciu a staţiei şi randamentul de folosire a apei în suprafaţa de serviciu;

• consumul de apă net pentru irigaţii este cel care corespunde asigurării de 50%, cu norme de irigaţie distribuite lunar;

• gradul de utilizare al sistemului se consideră egal cu 1, pentru a pune în evidenţă potenţialul mediu economic de energie de pompare;

• economia totală la nivelul sistemului se realizează prin însumarea economiei tuturor staţiilor cuprinse în schema funcţională a sistemului.

7.2 Verificarea elementelor hidraulice în reţeaua hidrotehnică din sistemul Kogălniceanu

Elementele constructive ale reţelelor de canale sunt următoarele: � lăţimea la fund a canalului b, (m); � înălţimea apei h, (m); � panta fundului canalului i, ‰; � înclinarea taluzului interior m1; � lăţimea la oglinda apei B, (m).

Verificarea elementelor constructive se face pentru modificarea rugozităţii fundului canalului, din cauza colmatării secţiunii canalului.

Coeficientul de rugozitate trebuie să se încadreze în limitele prevederilor tehnice şi să conducă la realizarea unor viteze încadrate în limitele vitezelor de neeroziune şi neîmpotmolire.

(6.20)

(6.21)

(6.22)

(6.23) (6.24) (6.25)

(6.26)


- 99 -

Tabelul 7.6 Valorile coeficientului de rugozitate pe diferite tipuri de canale Tipul canalului Coeficientul de rugozitate (n)

Canale din pământ 0,0200 – 0,0275 Canale impermeabilizate cu pereu din piatră, cărămidă şi executate în stâncă

0,0225 – 0,0300

Canale dalate 0,0120 – 0,0225 Coeficientul de rugozitate (n) influenţează viteza apei în canal, implicit şi debitul

transportat, drept pentru care se face şi o verificare hidraulică a acestor elemente. Verificarea debitului se face, pornind de la ecuaţia de continuitate:

iRCvQ ⋅⋅=⋅ω= (6.27) în care: ω - secţiunea activă (m2); R - raza hidraulică (m); i - panta hidraulică (m/m); Q - debitul tranzitat (m3/s). C - coeficientul lui Chèzy, stabilit pe baza elementelor constructive proiectate ale

canalului 3/2Rn

1C = (6.28)

iar: hbhm 21 +=ω - secţiunea activă a canalului, trapezoidală (m2) (6.29)

PR

ω= - raza hidraulică (m); (6.30)

21m1h2bP ++= - perimetrul muiat (m); (6.31)

RiCv = - viteza medie a apei în canal (m/s). (6.32)


- 100 -

Figura 7.3 Reţeaua de aducţiune din sistemul Mihail Kogălniceanu

Calculul de verificare a elementelor reţelei hidrotehnice de aducţiune din sistemul

Kogălniceanu pe canalele CA1, CA2, CA3, CA4 şi CA5 s-a realizat în ANEXA 4.1.


- 101 -

Capitolul 8 CONCLUZII, PROPUNERI ŞI CONTRIBUŢII PROPRII

8.1 Concluzii finale 1. Tema tezei de doctorat „Realizarea cadastrului sistemului hidrotehnic pentru irigaţii

Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa” se încadrează în preocupările actuale ale specialiştilor din domeniul măsurătorilor terestre şi din domeniul îmbunătăţirilor funciare din ţara noastră. Aceasta se datorează în primul rând importanţei deosebite ce se acordă în prezent cadastrului, în general, şi a proprietăţii, în special.

2. Plecând de la definiţia cadastrului sistemelor de irigaţie ca fiind o parte a cadastrului agricol, ce se ocupă cu inventarirea şi evidenţa sistematică a dotărilor existente într-un perimetru irigat, atât sub aspect cantitativ, cât şi sub aspect calitativ, precum şi cu efectuarea lucrărilor de întreţinere şi actualizare, am stabilit necesitatea tezei prin:

• inventarierea completă a mijloacelor fixe pentru care trebuie furnizate informaţii legate de poziţia în plan şi înălţimea fiecărei lucrări din amenajare, elementele şi instalaţiile privind fiecare plot de irigaţie, elementele calitative ale fiecărei amenajări de irigaţie;

• realizarea unei baze de date digitale unitare care să concentreze informaţia diseminată în nenumărate surse (arhive, publicaţii de specialitate etc);

• realizarea hărţilor specifice şi, în general, a datelor cartografice şi topografice referitoare la amenajările de irigaţii;

• elaborarea unei metodologii necesare executării lucrărilor de introducere şi actualizare a cadastrului amenajărilor de irigaţii;

• evidenţierea unor aplicaţiilor G.I.S. în domeniul irigaţiilor. 3. Necesitatea realizării cadastrului sistemelor de irigaţii este determinată de utilizarea

acestuia pentru: • asigurarea unui management eficient, în timp real, adaptat variaţiilor climatice, economice,

instituţionale şi de protecţie a mediului; • fundamentarea soluţiilor tehnice de reabilitare şi modernizare specifice fiecărui sistem

hidrotehnic; • integrarea sistemelor de irigaţii în proiectele de dezvoltare rurală pe bazine şi subbazine

hidrografice etc. 4. Aplicabilitatea GIS-ului în diverse domenii atrage după sine o serie de avantaje, ce îşi

aduc contribuţia la evoluţia rapidă a acestora. Un exemplu este cel al irigaţiilor, unde, prin utilizarea GIS-ului cadastral, se pot diagnostica cu precizie ridicată, anumite probleme care pot apărea în timpul exploatării sistemelor mari sau pot fi luate măsuri de organizare şi structurare a datelor, pe criteriul poziţiei lor geografice.

5. Utilizarea cadastrului este necesară pentru a realiza un management performant în timp real a sistemelor de irigaţie.

6. GIS-ul cadastral reprezintă o tehnologie modernă şi eficientă de analiză şi interpretare, utilizat în domeniul irigaţiilor şi are următoarele avantaje:

• Precizie sporită a reprezentărilor grafice şi a calculelor aferente; • O foarte bună organizare a bazelor de date, pe baza poziţiei geografice; • Posibilitatea actualizării facile a datelor; • Reproducerea cu uşurinţă a informaţiilor grafice conţinute de planul (harta) digital, în

oricâte copii este nevoie, la scara şi în formatele alese de beneficiar; • Analize complexe, obţinute în timp scurt şi prezentarea intuitivă a rezultatelor;


- 102 -

• Rapiditatea de culegere a datelor şi posibilitatea unei evaluări eficiente a amenajărilor de irigaţii;

• Posibilitatea formulării unei strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu sau lung; • Integrarea şi conservarea patrimoniului amenajărilor de irigaţii, astfel încât rezultatul

să răspundă în acelaşi timp necesităţilor sociale şi economice a comunităţilor umane. 7. Cadastrul este util pentru a putea fundamenta soluţiile de reabilitare şi modernizare a

sistemului. Calitatea unui sistem informaţional geografic este influenţată în mare măsură de cantitatea şi calitatea datelor geografice stocate în baza sa de date, a căror culegere costă 70- 80% din preţul sistemului.

8. Punerea la punct a unei metodologii de executare a cadastrului sistemelor de irigaţii, capabilă să cuprindă toate aspectele de evidenţă calitativă, cantitativă şi juridică a unei suprafeţe bine definite, are implicaţii profunde în domeniul lucrărilor de irigaţii, prin facilitatea automatizării lucrărilor de proiectare a diferitelor sisteme de irigaţii şi optimizarea soluţiilor preconizate.

9. Aceastã lucrare a încercat sã descrie câteva din îmbunãtãţirile care trebuie aduse serviciilor şi datelor cadastrale, acesta nefiind un scop uşor de atins, datoritã lipsei de date. De asemenea, teza vine în întâmpinarea necesităţilor introducerii cadastrului sistemelor de irigaţii şi a utilizării GIS-ului în analiza acestuia, pentru eliminarea problemelor legate de neconcordanţa actualizării datelor reale din teren şi a raportării acestora forurilor răspunzătoare de gestionarea lor, cu atât mai mult, cu cât posibilităţile economice sunt destul de restrânse.

8.2 Propuneri de dezvoltare a temei din teza de doctorat pentru viitor 1. Crearea şi executarea cadastrului sistemelor de irigaţii, fiind o operaţiune foarte complexă,

ce solicită temeinice cunoştinţe de specialitate, se va executa de către instituţiile de profil de îmbunătăţiri funciare.

2. Modelul metodologiei, astfel creat trebuie să aibă destinaţii multiple, care să permită rezolvarea problemelor tehnico-inginereşti şi să fie un instrument util în managementul sistemelor mari de irigaţii.

Implementarea metodologiei de executare a cadastrului sistemelor de irigaţii schimbã total procesele tradiţionale de muncã. În comparaţie cu metodele tradiţionale, va fi posibilã o reducere a costurilor şi a timpilor de realizare. Problemele tehnologice sunt mai mult sau mai puţin rezolvate. Important de rezolvat în perioada imediat urmãtoare este responsabilizarea tuturor structurilor organizatorice din sectorul public şi privat, care sã furnizeze datele necesare pentru a putea fi creat acest serviciu electronic de date cadastrale.

3. Baza de date rezultată are aplicabilităţi multiple, iar hărţile tematice şi modelele statistice/matematice obţinute permit analiza terenurilor pentru aplicarea irigaţiilor.

4. Tehnicile utilizate în elaborarea proiectului (imagini satelitare şi GIS) permit obţinerea unei imagini complete, actualizate şi competente, a modificărilor structurale, ca urmare a redistribuirii funciare în România. Cunoaşterea obiectivă a modificărilor survenite în timp în structura sistemului de irigaţii nu este valoroasă numai pentru dezvoltarea planificată a debitelor şi volumelor de apă necesare udării în câmp, ci mai ales pentru dezvoltarea economică şi socială, la nivelul întregii ţări.

5. Tematica tezei este complementară studiilor şi cercetărilor în derulare, ceea ce va permite promovarea tehnologiilor avansate experimentale şi asimilate la nivel internaţional.

6. În urmãtorii ani, se va finaliza procesul de transfer de la analogic la digital a registrelor, hãrţilor şi informaţiilor cadastrale.


- 103 -

7. Este o mare şansã pentru cadastrul de specialitate de a introduce un standard comun, nu numai în software şi interfeţe, dar şi în baza de date spaţiale, de a se integra din acest punct de vedere în standardele europene.

8.3 Contribuţii aduse în cadrul tezei Din analiza şi concluziile prezentate asupra realizării cadastrului sistemelor de irigaţii,

autoarea consideră că a adus următoarele contribuţii: � prezentarea situaţiilor cadastrale în Europa şi în ţara noastră, precum şi a unor aplicaţii

ce folosesc tehnologiile spaţiale moderne de teledetecţie şi GIS în sistemele mari de irigaţii, comparând cu ţara noastră, a căror implementare este la început de drum;

� tratarea unitară a principalelor probleme referitoare la amenajările pentru irigaţii din România şi nevoia de modernizare/reabilitare a acestora;

� descrierea condiţiilor naturale şi funcţionale ale sistemului Mihail Kogălniceanu, care a fost ales datorită bogăţiei datelor tehnice avute la dispoziţie, dar şi datorită elementelor comune cu majoritatea sistemelor de irigaţii din ţară, pentru care trebuie să li se realizeze cadastrul, conform metodologiei prezentate, iar actualizarea informaţiilor conţinute de bazele de date să poată fi făcută cu ajutorul tehnologiilor GIS avansate;

� elaborarea metodologiei de introducere şi actualizare a cadastrului amenajărilor de irigaţii;

� codificarea elementelor constructive şi de echipare într-un sistem de irigaţii, de la sursă la plantă;

� elaborarea procesului tehnologic privind realizarea sistemului informaţional în domeniul irigaţiilor, având ca suport hărţile topografice digitale;

� contribuţia la îmbogăţirea bazei de date a unei hărţi digitale vectorizate, prin adăugarea unor date tematice noi, specifice sistemelor de irigaţii (canale şi staţii de pompare);

� prezentarea unor analize GIS, folosind datele din baza sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu;

� aplicaţii ale sistemului informaţional geografic în managementul irigaţiilor, privind „determinarea randamentelor agregatelor de pompare din staţia de pompare de bază Dorobanţu pentru reducerea energiei specifice în sistem” şi verificarea elementelor hidraulice în reţeaua hidrotehnică din sistemul Mihail Kogălniceanu” .


- 104 -

A N E X E

ANEXA 1.1 Inventarul fizic al canalelor din sistemul hidrotehnic pentru irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa ANEXA 1.2 Inventarul fizic al conductelor din sistemul hidrotehnic pentru irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa ANEXA 1.3 Inventarul fizic al clădirilor din sistemul hidrotehnic pentru irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa ANEXA 1.4 Inventarierea staţiilor de pompare din sistemul hidrotehnic pentru irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa ANEXA 1.5 Parametrii reţelei hidrotehnice de aducţiune şi distribuţie a apei la amenajările interioare ANEXA 2.1 Studiu topografic întocmit în vederea obţinerii numărului cadastral al corpurilor de proprietate situate în sistemul Mihail Kogălniceanu, jud. Constanţa – modele de cereri şi declaraţii necesare întocmirii documentaţiei cadastrale pentru prima intabulare a imobilelor din cadrul unui sistem de irigaţii ANEXA 2.2 Tabel de mişcare parcelară (fişa imobilului) ANEXA 2.3 Codificarea ploturilor de irigaţie din sistemul M. Kogălniceanu Anexa 2.4 Codificarea fiecărui element constructiv şi de echipare al unui sistem

de irigaţii ANEXA 3.1 Detalii de vectorizare ale hărţii digitale a sistemului hidrotehnic de irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa ANEXA 3.2 Instrumente software utilizate pentru definirea comportamentului obiectelor: domenii, reguli de validare şi subtipuri ANEXA 3.3 Părţi ale planului sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu vectorizate ANEXA 4.1 Verificarea elementelor hidraulice proiectate a reţelelor de canale


- 105 -

A N E X A 1.1 INVENTARUL FIZIC AL CANALELOR DIN SISTEMUL HIDROTEHNIC PENTRU IRIGATII MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUD. CONSTANŢA

Canale

Lungime [m] Suprafaţa [ha] Podeţe [buc]

Sifoane [m]

Cod Lucrări de aducţiune Necăptuşit Căptuşit Necăptuşit Căptuşit

Stăvilare [buc]

Căderi [buc]

Tubulare Casetate Dalate Metal Premo

Jgheaburi [m]

1352 Sistemul hidrotehnic Mihail Kogălniceanu - Lucrări aducţiune 24 594 51411 27,80 68,35 31 41 41 34 0 11 596 23730

0383 Plot SPP PIATRA\AUAI EUXIN 1000 0 0,80 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9173 Plot CDI-6 M.K.\AUAI ORIZONT 2525 0 0,90 0 1 0 2 0 0 0 0 0 9181 Plot CDII-11 M.K.-SRP1 0 4396 0 0,70 3 0 2 0 0 0 0 0 9183 Plot CDI-15 M.K.\AUAI SPP19 0 2127 0 1,50 2 1 2 0 0 0 0 0

9216 Plot CDII-2 – SPB

DOROBANTU\AUAI 500 4802 0,40 1,40 1 0 4 0 0 0 0 0

9217 Plot CDI-2 – SRP5 M.K. 0 315 0 0,03 1 0 2 0 0 0 0 0 9218 Plot CDI-3 SPB M.K. 0 5270 0 3,10 3 0 0 0 0 0 0 146 9219 Plot CDI-1 – SRP5 M.K. 0 270 0 0,20 1 0 3 0 0 0 0 730 9221 Plot CDII-8 – SRP3 M.K. 1065 0 0,60 0 2 0 0 0 0 0 0 4267 9222 Plot CA5 – SRP1 M.K. 500 660 0,10 0,20 0 0 4 0 0 0 0 0 9226 Plot CDIII-4 M.K.-SRP1 0 1670 0,0 0,60 0 0 0 0 0 0 0 1465 9252 Plot CDIII-1 – SRP3 CT 2910 0 0,70 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total sistem hidrotehnic Mihail Kogălniceanu (1352), din care:

33094 71121 31,30 76,08 45 51 0 34 0 11 596 30338

ANIF 29069 64192 29,20 73,18 41 51 58 34 0 11 596 30338 Societăţi comerciale – S.A. 0 0 0 0 0 50 50 0 0 0 0 0

A.S.A.S. 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 A.U.S. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Concesionări 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Arendări 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Asociaţii în participaţiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Asociaţii cu statut juridic privat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

O.U.A.I. – preluate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O.U.A.I. – nepreluate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A.U.A.I. 4025 6929 2,10 2,90 4 1 8 0 0 0 0 0

Neprel. Cf. Lg. 18\1991 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


- 106 -

A N E X A 1.2 INVENTARUL FIZIC AL CONDUCTELOR DIN SISTEMUL HIDROTEHNIC PENTRU IRIGAŢII MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUD. CONSTANŢA

Conducte [m]

Principale Secundare Antene Vane [buc]

Cămine de vizită [buc]

Hidranţi [buc]

Cod Denumirea

amenajărilor cu lucrări de irigaţii Met

-al Premo Azbo

Metal

Premo Azbo Metal Azbo PVC Plate Fluture

Dispozitive antişoc [buc]

Supape NEYR, DAD3-DAD6 [buc] CPS ANT. Dn100 Dn150

Gură apă

butyl

0358 Plot SPP TAŞAUL

II\AUIA TAŞAUL II 900 494 0 0 0 1150 0 5595 0 3 0 0 0 1 0 81 0 0

0367 Plot SRP 59-

60\AUAI AQUA TÂRGUŞOR

2996 2814 0 0 0 1461 0 0 2988 0 3 0 0 3 0 0 43 0

0368 Plot SPP10 M.K.\AUAI

FLORES 0 2860 515 0 0 0 0 15088 0 18 0 1 0 3 0 173 0 0

0369 Plot SPP9I M.K.\AUAI

PROSPERITATEA 0 2915 1895 0 0 0 0 13524 0 2 0 0 0 2 0 190 0 22

0370 Plot SPP7B-I M.K.\AUAI

PROSPERITATEA 0 3750 2193 0 0 0 0 9601 5856 16 0 0 0 5 0 209 0 46

0371 Plot SPP7B-II M.K.\AUAI

PROSPERITATEA 0 3220 1230 0 0 0 0 7391 3783 2 0 0 0 2 0 126 0 21

0372 Plot SPP7B-III M.K. 0 1160 0 0 560 2540 0 16215 242 2 0 0 0 2 0 221 0 0

0373 Plot SPP9-II M.K.\AUAI

DOBROGEA 0 1335 5393 0 0 0 0 7626 384 3 0 0 0 3 0 95 0 36

0374 Plot SPP

NAZARCEA\AUAI ORIZONT

370 7813 3074 0 0 1281 2918 33461 0 5522 0 0 12 4 0 538 0 0

0375 Plot SPP 15I+II M.K.\AUAI 13

MACEDONICA 0 0 3240 0 0 0 0 5080 0 2 0 0 0 2 0 72 0 0

0376 Plot SPP CDI-14

M.K. 0 598 704 0 0 0 0 6276 0 1 0 0 0 1 0 87 0 0

0377 Plot SPP 14 A

LUMINA 0 403 3130 0 0 0 0 4068 870 2 0 0 0 2 0 69 0 0

0378 Plot SPP CA2 M.K.\AUAI

HORTICOLA II 0 0 2180 0 0 0 0 3748 0 2 0 0 0 2 0 30 0 0

0379 Plot SPP57-58 M.K.

OUAI 57-58 SIBIOARA

0 7985 2720 0 0 0 1768 3262 11586 2 0 0 19 2 0 217 0 0

0380 Plot SPP 18 A

M.K.\AUAI AGRO-SACA

0 0 520 0 0 0 432 9642 0 12 0 0 0 1 0 108 0 0

0381 Plot SPP19

M.K.\AUAI SPP19 0 0 2310 0 0 0 1440 6679 1404 2 0 0 0 2 0 106 0 0


- 107 -

SIBIOARA 0382

Plot SPP18B M.K.\AUAI EUXIN 00 835 1581 0 0 3050 0 8828 1871 2 0 0 0 2 0 190 0 0

0383 Plot SPP106

PIATRA\A190UAI EUXIN512

0 4564 436 0 495 10073 0 37639 0 56 0 0 0 2 0 512 0 0

0384 Plot SPP3 PIATRA 0 0 0 0 2674 3498 0 1227 509 5 0 0 0 0 0 12 0 0

0385 Plot SPP1

TÂRGUŞOR\AUAI AGROPROD

230 2390 3028 0 0 0 0 10589 0 17 0 0 1 2 0 148 0 0

0386 Plot SPP2

TÂRGUŞOR 0 0 1870 0 0 0 0 7128 0 8 0 0 1 1 103 0 0

0387 Plot SPP59-60

M.K.\AUAI AQUA TÂRGUŞOR

0 1914 0 2371 1932 7217 2757 2124 16391 31 0 0 10 1 0 299 0 0

0388 Plot SPP8 CAJ

M.K.\AUAI PROSPERITATEA

0 4760 4425 0 0 0 0 15222 0 56 0 2 8 6 0 167 0 33

0389 Plot SPP

CASTELU\AUAI CASTELU

0 3120 0 0 2593 8477 0 43805 0 75 0 0 0 2 0 577 0 0

0390 Plot SPP11B2 M.K. 0 640 3420 0 0 0 0 5204 0 11 0 0 0 2 0 59 0 0 0391 Plot SPP11B1 M.K. 0 0 2470 0 0 0 0 2692 0 6 0 0 0 2 0 40 0 0 0392 Plot SPPSA1 M.K. 0 1478 610 0 0 0 0 8112 0 6 0 1 4 2 0 65 52 0 0393 Plot SPPSA2 M.K. 0 450 2175 0 0 0 0 5488 1090 1 0 0 0 1 0 84 0 0 0394 Plot SPPSA3 M.K. 0 0 1450 0 0 0 0 6626 700 11 0 0 2 0 0 57 0 0 0395 Plot SPPSA4 M.K. 0 475 1045 0 0 0 0 10638 428 9 0 0 2 0 0 106 11 0 0396 Plot SPP68 M.K. 0 1580 3190 0 0 300 0 13500 0 3 0 0 0 3 0 139 0 0

0642 Plot SPP15 IIIA\AUAI

DOBROGEA 0 300 2840 0 0 0 0 12152 0 2 0 0 0 0 0 135 0 0

0643 Plot SPP EXT.

NAZARCEA\AUAI ORIZONT

0 0 740 0 0 0 0 4208 8882 1 0 0 0 0 0 38 0 0

0644 Plot SPP17 I+II 0 1500 575 0 0 0 0 6432 1332 2 0 0 0 2 0 213 0 0 0670 Plot SPP15 III C 0 610 3245 0 0 0 0 7272 0 2 0 0 0 0 0 63 0 0

9046 Plot CD I-14 M.K.-

SRP1\AUAI TAŞAUL II

0 0 0 0 0 0 0 3132 0 0 0 0 0 0 0 33 0 0

9169 Plot SP Bază

DOROBANŢU 0 0 0 0 0 0 0 10487 0 9 0 0 0 0 0 106 0 0

9173 Plot cdi-6

M.K.\AUAI ORIZONT

0 0 0 0 0 0 0 3886 0 0 0 0 0 0 0 40 0 0

9177 Plot CDII-10 M.K.-

SRP1 0 0 0 0 0 0 0 7148 0 0 0 0 29 0 0 66 0 0

9179 Plot CDI-14 M.K.-

SRP1 0 0 0 0 0 0 0 10132 0 0 0 0 0 0 0 63 0 25


SRP1 0 0 0 0 0 0 0 1710 0 0 0 0 0 0 0 6 0 5


- 108 -


SRP1 0 0 0 0 0 0 0 8764 0 0 0 0 0 0 0 101 0 0

9183 Plot CDI-15

M.K.\AUAI SPP19 0 0 0 0 0 0 0 3473 0 0 0 0 0 0 00 40 0 0

9216 Plot CDII-2 – SPB

DOROBANŢU\AUAI

0 0 0 0 0 0 0 5197 0 6 0 0 0 0 0 57 0 0

9217 Plot CDI-2 – SRP5

MK 0 0 0 0 0 0 0 5019 0 0 0 0 0 0 0 59 0 0

9218 Plot CDI-3 SPB MK 0 0 0 0 0 0 0 12843 0 0 0 0 0 0 0 103 0 22 9219 Plot SPP5A\SPB MK 0 0 0 0 0 0 0 2679 0 1 0 0 0 0 0 14 0 5

9220 Plot CDI-1 SRP5

MK 0 0 0 0 0 0 0 3823 0 0 0 0 0 0 0 37 0 0

9221 Plot CDII-8 – SRP3

MK 0 0 0 0 0 0 0 3080 0 0 0 0 0 0 0 34 0 0

9222 Plot CA5 – SRP1

MK 0 0 0 0 0 0 0 1584 0 0 0 0 0 0 0 17 0 0

9224 Plot CDII-12 MK-

SRP1 0 0 0 0 0 0 0 3774 0 0 0 0 0 0 0 25 0 12

9225 Plot CDIII-2 MK-

SRP1 0 0 0 0 0 0 0 1692 0 0 0 0 0 0 0 20 0 0


SRP1 0 0 0 0 0 0 0 2160 0 0 0 0 0 0 0 24 0 0


SRP1 0 0 0 0 0 0 0 2064 0 0 0 0 0 0 0 24 0 0

9802 Plot CDIII-1 – SRP3 0 0 0 0 0 0 0 8422 0 1 0 0 0 0 0 104 0 0


SRP1\AUAI TAŞAUL

0 0 0 0 0 0 0 890 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9807 Plot CDII-19 M.K. –

SRP1\AUAI 0 0 0 0 0 0 0 292 0 0 0 0 0 0 0 8 0 0

9808 Plot SRP4\CP2 M.K. 0 240 2592 0 0 664 636 7337 0 0 0 0 0 0 0 63 0 13 9809 Plot S1 M.K.-SRP1 0 0 2351 0 0 0 0 0 468 1 0 0 0 1 0 25 0

9978 Plot CDI.-13 M.K. –

SRP1 0 0 0 0 0 0 0 13164 1 0 0 0 0 0 49 0 21

Total sistem hidrotehnic Mihail

Kogălniceanu (1352), din care:

4496 60203 67149 2371 8254 40417 9951 481892 58864 445 3 4 97 65 0 6497 106 279

ANIF 3896 29136 30282 2371 5166 11766 2803 13519 4837 44 3 3 35 33 0 299 20 64

Societăţi comerciale – S.A.

0 3830 4475 0 0 4400 1722 96086 28870 51 0 0 41 2 0 1372 0 63

A.S.A.S. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A.U.S. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Concesionări 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Arendări 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Asociaţii în part. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Asociaţii cu statut juridic privat

0 0 0 0 0 810 3204 0 0 0 0 0 0 0 0 11 43 0


- 109 -

O.U.A.I. – preluate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

O.U.A.I. – neprel. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A.U.A.I. 800 26967 28052 0 3000 22881 4790 220702 9515 266 0 1 14 29 0 3068 0 97

Neprel. cf.lg.18\91 0 270 4340 0 0 1370 638 150775 12438 83 0 0 7 1 0 1747 43 55

A N E X A 1.3 INVENTARUL FIZIC AL CLĂDIRILOR DIN CADRUL SISTEMULUI HIDROTEHNIC PENTRU IRIGAŢII MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUD. CONSTANŢA

Staţii de pompare Bazine aspiraţie Bazine refulare Hidrofoare Cod Denumirea amenajărilor cu lucrări de irigaţii

Clădiri exploatare din care: Sediul form.

Fixe SPB SRP SPP [buc] [mp] [buc] [mp] [buc]

- Lucrări aducţiune 1 8 1 7 0 7 2410 5 604 11 0358 Plot SPP TAŞAUL II\AUIA TAŞAUL II 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0367 Plot SRP 59-60\AUAI AQUA TÂRGUŞOR 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0368 Plot SPP10 M.K.\AUAI FLORES 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0369 Plot SPP9I M.K.\AUAI PROSPERITATEA 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0370 Plot SPP7B-I M.K.\AUAI DOBROGEA 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0371 Plot SPP7B-II M.K.\AUAI PROSPERITATEA 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0372 Plot SPP7B-III M.K. 0 1 0 0 1 1 100 0 0 1 0373 Plot SPP9-II M.K.\AUAI DOBROGEA 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0374 Plot SPP NAZARCEA\AUAI ORIZONT 0 1 0 0 1 1 150 0 0 0 0375 Plot SPP 15I+II M.K.\AUAI 13 MACEDONICA 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0376 Plot SPP CDI-14 M.K. 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0377 Plot SPP 14 A LUMINA 0 1 0 0 1 1 15 0 0 0 0378 Plot SPP CA2 M.K.\AUAI HORTICOLA II 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0379 Plot SPP57-58 M.K. OUAI 57-58 SIBIOARA 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0380 Plot SPP 18 A M.K.\AUAI AGRO-SACA 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0381 Plot SPP19 M.K.\AUAI SPP19 SIBIOARA 0 1 0 0 1 1 15 0 0 1 0382 Plot SPP18B M.K.\AUAI EUXIN 0 1 0 0 1 1 15 0 0 0 0383 Plot SPP PIATRA\AUAI EUXIN 0 1 0 0 1 1 240 0 0 2 0384 Plot SPP3 PIATRA 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0385 Plot SPP1 TÂRGUŞOR\AUAI AGROPROD 0 1 0 0 1 1 150 0 0 1 0386 Plot SPP2 TÂRGUŞOR 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0387 Plot SPP59-60 M.K.\AUAI AQUA TÂRGUŞOR 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0388 Plot SPP8 CAJ M.K.\AUAI PROSPERITATEA 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0389 Plot SPP CASTELU\AUAI CASTELU 0 1 0 0 1 1 150 0 0 2 0390 Plot SPP11 B2 M.K. 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0391 Plot SPP11 B1 M.K. 0 1 0 0 1 1 15 0 0 0 0392 Plot SPP SA1 M.K. 0 1 0 0 1 1 15 0 0 0 0393 Plot SPP SA2 M.K. 0 1 0 0 1 1 50 0 0 0 0394 Plot SPP SA3 M.K. 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0395 Plot SPP SA4 M.K. 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0396 Plot SPP68 M.K. 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0642 Plot SPP15 IIIA\AUAI DOBROGEA 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0643 Plot SPP EXT. NAZARCEA\AUAI ORIZONT 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0


- 110 -

0644 Plot SPP17 I+II 0 1 0 0 1 1 15 0 0 0 0670 Plot SPP15 III C 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 9046 Plot CD I-14 M.K.-SRP1\AUAI TAŞAUL II 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9169 Plot SP Bază DOROBANŢU 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9173 Plot cdi-6 M.K.\AUAI ORIZONT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9177 Plot CDII-10 M.K.-SRP1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9179 Plot CDI-14 M.K.-SRP1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9180 Plot CDII-14 M.K.-SRP1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9181 Plot CDII-11 M.K.-SRP1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9183 Plot CDI-15 M.K.\AUAI SPP19 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9216 Plot CDII-2 – SPB DOROBANŢU\AUAI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9217 Plot CDI-2 – SRP5 MK 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9218 Plot CDI-3 SPB MK 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9219 Plot SPP5A\SPB MK 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 9220 Plot CDI-1 SRP5 MK 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9221 Plot CDII-8 – SRP3 MK 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9222 Plot CA5 – SRP1 MK 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9224 Plot CDII-12 MK-SRP1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9225 Plot CDIII-2 MK-SRP1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9226 Plot CDIII-4 MK-SRP1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9227 Plot CDIII-5 MK-SRP1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9802 Plot CDIII-1 – SRP3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9806 Plot CDII-18 M.K.-SRP1\AUAI TAŞAUL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9807 Plot CDII-19 M.K. – SRP1\AUAI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9808 Plot SRP4\CP2 M.K. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9809 Plot S1 M.K.-SRP1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9978 Plot CDI.-13 M.K. –SRP1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total sistem hidrotehnic Mihail Kogălniceanu (1352), din care:

1 43 2 7 34 19 3340 5 604 28

ANIF 1 28 2 7 19 13 2620 5 604 18 Societăţi comerciale – S.A. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 A.S.A.S. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 A.U.S. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Concesionări 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Arendări 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Asociaţii în participaţiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Asociaţii cu statut juridic privat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O.U.A.I. – preluate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O.U.A.I. – nepreluate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 A.U.A.I. 0 14 0 0 14 6 720 0 0 10 Neprel. Cf. Lg. 18\1991 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suprafaţa totală = 26914 ha Supr. Netă = 26531 ha 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


- 111 -

A N E X A 1.4 Inventarierea staţiilor de pompare din sistemul hidrotehnic pentru irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul

Constanţa

Consum specific

Debit staţie

Hpomp staţie

Tip pompă

Nr. pompe

Debit pompă

Tip motor

Turaţie Nr.

Crt. Denumire staţie

(Kwh/1000mc)

(mc/sec) (mcA) (mc/sec) (n)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 255,00 0,630 53,00 MA200*4 2 0,009 MIB 1500 1 SPP10 M.K.

MV253*2 3 0,160 MIB 1500 2 SPP9 – I M.K. 283,00 0,360 52,00 MA200*5 5 0,060 MIB 1500

396,00 0,370 52,00 MV253*2 2 0,300 MIB 1500 MA200*5 2 0,050 MIB 1500 3 SPP9 – II M.K. MA200*2 5 0,350 MIB 1500

287,00 0,560 45,00 14NDS 3 0,100 MIB 1500 4 SPP7 B I M.K. LOTRU125 5 0,050 MIB 1500

5 SPP7 B II M.K. 270,00 0,300 50,00 LOTRU125 5 0,060 MIB 1500 264,00 0,776 49,00 MV253*1 2 0,127 MIB 1500

MV253*2 2 0,127 MIB 1500 MA200*4 2 0,056 MIB 1500

6 SPP7 B III M.K.

MA200*2 2 0,056 MIB 1500

7 SPP

NAZARCEA 182,00 1,350 39,50 12NDS 5 0,270 MIB 1500 335,00 0,370 49,00 MA200*5 4 0,060 MIB 1500 8

SPP15 I+II M.K. 8NDS 1 0,130 ASI 1500

9 SPP CD I-14 197,00 0,280 44,00 LOTRU125 6 0,047 ASI 3000 252,00 0,360 55,00 CRIS150 3 0,050 ASI 1500 10 SPP CA2 M.K.

LOTRU125 3 0,070 ASI 3000 292,00 0,621 58,00 MA200*5 2 0,060 MIB 1500

MV253*1 3 0,127 MIB 1500 11 SPP 57-58 M.K.

MA200*2 2 0,060 MIB 1500

461,00 0,300 67,00 MA200*5 2 0,060 MIB 1500 MA200*8 1 0,060 MIB 1500 12 SPP 18A M.K.

MA200*6 2 0,060 MIB 1500 363,00 0,378 72,00 AN125 2 0,054 ASI 3000 13 SPP19 M.K.

RDN 3 0,090 ASI 3000

357,00 0,776 45,00 MA200*4 4 0,067 MIB 1500 14 SPP18 B M.K.

MV253*2 4 0,127 MIB 1500

15 SPP PIATRA 312,00 1,112 62,00 12NDS 4 0,276 ASI 1500

376,00 0,852 76,00 VDF300 4 0,127 MIB 3000 16

SPP1 TÂRGUŞOR

VDF200 4 0,086 MIB 1500

17 SPP2

TÂRGUŞOR 200,00 0,360 37,00 LOTRU125 5 0,070 ASI 3000 156,00 0,900 29,00 CERNA150 2 0,050 ASI 1500 18

SPP 59-60 M.K. CERNA200 7 0,110 ASI 1500

267,00 0,522 47,00 MV253*2 2 0,140 MIB 1500 MA200*2 2 0,065 MIB 1500 19

SPP8 CA3 M.K.

MA200*4 2 0,056 MIB 1500


- 112 -

20 SPP CASTELU 329,00 1,75 36,00 12NDS 4 0,410 ASI 1500 21 SPP11 B1 M.K. 282,00 0,300 54,00 MA200*5 4 0,053 MIB 1500 22 SPP11 B2 M.K. 282,00 0,360 32,00 MA200*5 4 0,090 MIB 1500

228,00 0,390 39,00 MV253*2 2 0,130 MIB 1500 23 SPP6 A1 M.K. MA200*4 2 0,066 MIB 1500

187,00 0,410 37,00 LOTRU125 3 0,070 ASI 1500 24 SPP6 A2 M.K. AN125 3 0,070 ASI 3000

207,00 0,340 50,00 AN150 3 0,060 ASI 1500 25 SPP6 A3 M.K. AN125 3 0,050 ASI 1500

302,00 0,380 47,00 MA200*4 2 0,067 MIB 1500 26 SPP6 A4 M.K. MV253*2 2 0,127 MIB 1500

323,00 0,520 46,00 MV253*1 2 0,112 MIB 1500 MA200*4 2 0,018 MIB 1500 MA200*2 2 0,016 MIB 1500

27 SPP6 B M.K.

MV253*2 2 0,140 MIB 1500 320,00 0,790 50,00 MA200*5 2 0,063 MIB 1500 28 SPP17 I+II M.K.

MV253*2 4 0,166 MIB 1500 29 SPP 15 III A 254,00 0,508 47,00 MA200*4 8 0,064 ASI 1500 30 SPP 15 III C 357,00 0,300 49,60 MA200*5 5 0,064 ASI 1500

31 SPP

EXTINDERE 282,00 0,150 49,60 MA200*5 3 0,064 ASI 1500 32 SPP 14 A 246,00 0,300 50,00 LOTRU125 6 0,060 ASI 1500 33 SPP 3 PIATRA 247,00 1,112 49,50 MA200*4 8 0,120 ASI 1500 34 SPP 14+15 245,00 0,060 50,00 MA150*6 2 0,030 MIB 1500 35 SPP TAŞAUL II 385,00 0,280 87,00 MA200*8 5 0,056 MIB 1500


- 113 -

ANEXA 1.5 Parametrii reţelei hidrotehnice de aducţiune şi distributie a apei la amenajările interioare

Bief Impermeabilizare Elementele sectiunii de curgere Cod canal

Km + m Lungime

bief (m)

Executata Actuala

Textura geotehnica canalului

Evaluare pk

(l/m2)/zi b

(m) 1/m H

(m) h

(m) I

(%)

Observatii asupra starii actuale a biefului

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

0 + 000 0 + 173 173 3,0x2,0 3,0x2,0 165 10,2 1/3,5 2,65 2,45 173m CA0 Kogălniceanu

Total 173

0 + 000 5+765 5765 2,0x1,0 2,0x1,0 285 7,5 1/1,5 2,7 2,5 0,1 5765m 20%degr. CA1Kogălniceanu

Total 5765

0 + 000 1 + 900 1900 2,0x1,0 2,0x1,0 250 7 1/1,5 2,6 2,4 1900m 10%degr.

1 + 900 5 + 965 4065 2,0x1,0 2,0x1,0 250 6 1/1,5 2,2 2 4065m 10%degr.

5 + 965 9 + 825 3860 lutoasă 580 5,5 1/1,5 1,85

9 + 825 19 + 935 10110 2,0x1,0 2,0x1,0 305 4,8 1/1,5 1,8 1,6 0,16

2360m

19 + 935

21 + 310 1375 lutoasă 580 3,3 1/1,5 1,6 0,22

21 + 310

25 + 635 4325 lutoasă 580 2,8 1/1,5 1,5 0,27

CA2 Kogălniceanu

Total 25635

0 + 000 3+ 200 3200 0,4x0,4 0,4x0,4 310 4,2 1/1,5 1,65 1,45 0,2 3200m 15%degr.

3+ 200 9 + 530 6330 0,4x0,4 0,4x0,4 280 4 1/1,5 1,55 1,35 0,2 4430m 10%degr.

9 + 530 11 + 000 1470 0,4x0,4 0,4x0,4 320 3,3 1/1,5 1,3 1,1 0,2

1335m 135m lipsa

CA3 Kogălniceanu

Total 11000

0 + 000 5 + 180 5180 0,4x0,4 0,4x0,4 200 1,1 1/1,5 1,3 1,1 0,35 5180m

5 + 180 7 + 855 2675 0,4x0,4 0,4x0,4 200 0,9 1/1,5 1,1 0,9 0,45 2675m

CA4 Kogălniceanu

Total 7855

0 + 000 5 + 265 5265 0,4x0,4 0,4x0,4 325 2,7 1/1,5 1,1 0,9 0,3 5265m 30%degr. CA5 Kogălniceanu

Total 5265

0 + 000 1 + 245 1245 0,5x0,5 0,5x0,5 445 1,25 1/1,5 0,71 0,51 0,45 1245m 70%degr. CA Tîrguşor

Total 1245

CA Piatra 0 + 000 1 + 000 1000 lutoasă 585 1,8 1/1,5 1 0,2


- 114 -

Total 1000

0 + 000 0 + 730 730 jgheab

0 + 730 1 + 000 270 0,5x0,5 0,5x0,5 255 0,6 1/1,5 0,75 0,55 0,4 270m CDI -1

Total 1000

0 + 000 0 + 315 315 0,5x0,5 0,5x0,5 150 0,22 1/1,0 0,47 0,27 0,3 315m CDI – 2

Total 315

0 + 000 0 + 146 146 jgheab

0 + 146 4 + 625 4479 0,5x,0,5 0,5x0,5 230 1,1 1/1,5 1 0,8 0,4 4479m 20%degr.

4 + 625 5 + 416 791 0,4x0,4 0,4x0,4 180 0,5 1/1,5 0,7 0,5 0,5 791m

CDI – 3

Total 5416

0 + 000 0 + 500 500 lutoasă 610 0,45 1/1,5 0,45 3,3 CDI – 4

Total 500

0 + 000 0 + 400 400 lutoasă 595 0,6 1/1,5 0,55

0+400 1+350 950 lutoasă 595 0,6 1/1,5 0,5

1+350 1+985 635 lutoasă 580 0,6 1/1,5 0,45

1+985 2+525 540 lutoasă 580 0,6 1/1,5 0,37

CDI – 6

Total 2525

0 + 000 0 + 367 367 lutoasă 600 2 1/1,5 0,8 CD I – 7 a

Total 367

0 + 000 0 + 365 365 lutoasă 600 2 1/1,5 0,84 CDI – 7b

Total 365

0 + 000 0 + 160 160 lutoasă 725 2,3 1/1,5 1

0 + 160 2 + 040 1880 lutoasă 725 2 1/1,5 1

2 + 040 2 + 668 628 jgheab

2 + 668 3 + 575 907 lutoasă 880 1,55 1/1,5 0,85

CDI – 9

Total 3575

0 + 000 0 + 775 775 0,5x0,5 0,5x0,5 220 0,6 1/1,5 0,6 0,4 1 775m 5%degr

0 + 775 1 + 310 535 0,5x0,5 0,5x0,5 255 0,26 1/1,5 0,45 0,25 1 535m 15%degr. CDI – 10

Total 1310

0 + 000 0 + 440 440 0,4x0,4 0,4x0,4 475 0,8 1/1,0 0,75 0,55 440m 70%degr

0 + 440 1 + 415 975 0,4x0,4 0,4x0,4 510 0,4 1/1,0 0,55 0,35 885m 70%degr

1 + 415 2 + 165 750 jgheab

CDI – 11

Total 2165


- 115 -

0 + 000 0 + 325 325 lutoasă 1138 0,8 1/1,5 0,6 0,7 CDI – 13

Total 325

0 + 000 2 + 350 2350 lutoasă 810 3,4 1/1,5 1,15

2 + 350 4 + 200 1850 lutoasă 800 3,4 1/1,5 1,15

4 + 200 8+770 4570 jgheab

CDI – 14

Total 8770

0 + 000 2 + 127 2127 0,4x0,4 0,4x0,4 475 0,6 1/1,5 1,18 0,98

635m 1492m lipsa CDI -15

Total 2127

0 + 000 1 + 635 1635 0,5x0,5 0,5x0,5 260 2,25 1/1,5 1,3 1,1 1635m 15%degr.

1 + 635 2 + 035 400 0,5x0,5 0,5x0,5 220 1,25 1/1,5 0,9 0,7 400m 5%degr.

2 + 035 2 + 210 175 0,5x0,5 0,5x0,5 200 1,5 1/1,5 0,7 0,5 175m

2 + 210 2 + 350 140 0,5x0,5 0,5x0,5 200 1,25 1/1,5 0,9 0,9 140m

CDI – 17

Total 2350

0 + 000 0 + 088 88 0,4x0,4 0,4x0,4 275 0,7 1/1,5 0,8 0,6 0,45 88m 50%degr.

0 + 088 0 + 650 562 0,4x0,4 0,4x0,4 275 0,6 1/1,5 0,75 0,55 0,45 562m 50%degr.

0 + 650 2 + 000 1350 0,4x0,4 0,4x0,4 275 0,5 1/1,5 0,7 0,5 0,6 1350m 50%degr.

2 + 000 2 + 263 263 0,4x0,4 0,4x0,4 275 0,4 1/1,5 0,65 0,45 0,8 263m 50%degr.

2 + 263 2 + 951 688 0,4x0,4 0,4x0,4 275 0,3 1/1,5 0,6 0,4 0,9 688m 50%degr.

2 + 951 3 + 513 562 0,4x0,4 0,4x0,4 275 0,3 1/1,5 0,5 0,3 1,6 562m 50%degr.

3 + 513 4 + 017 504 0,4x0,4 0,4x0,4 275 0,3 1/1,5 0,45 0,25 1,2 504m 50%degr.

4 + 017 4 + 275 258 0,4x0,4 0,4x0,4 275 0,3 1/1,5 0,5 0,3 0,6 258m 50%degr.

4 + 275 4 + 790 515 0,4x0,4 0,4x0,4 275 0,26 1/1,0 0,3 0,1 1,6 515m 50%degr.

CDII – 2

Total 4790

0 + 000 0 + 675 675 lutoasa 600 1,6 1/1,5 0,89 CDII – 3

Total 675

0 + 000 0 + 150 150 0,4x0,4 0,4x0,4 370 0,7 1/1,0 0,7 0,5 0,9 150m 70%degr.

0 + 150 0 + 477 327 0,4x0,4 0,4x0,4 370 0,3 1/1,0 0,5 0,3 0,9 327m 70%degr.

0 + 477 1 + 192 715 0,4x0,4 0,4x0,4 370 0,5 1/1,0 0,65 0,45 1,6 715m 70%degr.

CDII – 6

Total 1192


- 116 -

0 + 000 1 + 652 1652 jgheab CDII – 7

Total 1652

0 + 000 1 + 713 1713 jgheab

1 + 713 2 + 088 375 lutoasa 610 1,3 1/1,5 0,75

2 + 088 2 + 778 690 lutoasa 610 0,95 1/1,5 0,75

2 + 778 5 + 332 2554 jgheab

CDII – 8

Total 5332

0 + 000 1 + 605 1605 jgheab CDII – 9

Total 1605

0 + 000 0 + 868 868 lutoasa 610 0,8 1/1,5 0,65 0,45

0 + 868 1 + 043 175 lutoasa 605 0,8 1/1,5 0,65 0,45

1 + 043 3878 2835 jgheab

CDII – 10

Total 3878

0 + 000 0 + 841 841 0,4x0,4 0,4x0,4 1,45 1/1,5 0,35 0,75 0,5 841m

0 + 841 1 + 744 903 jgheab

1 + 744 2 + 099 355 lutoasa 600 1,1 1/1,5 0,7 0,56

CDII – 11

2 + 099 4 + 432 2333 lutoasa 600 0,8 1/1,5 0,65 0,6

4 + 432 5 + 309 877 lutoasa 600 0,4 1/1,5 0,45 0,7

Total 5309

0 + 000 2 + 120 2120 jgheab CDII – 12

Total 2120

0 + 000 1 + 510 1510 jgheab

1 + 510 1 + 675 165 0,5x0,5 0,5x0,5 220 0,25 1/1,0 0,3 0,1 0,32 165m 10%degr.

1 + 675 2 + 015 340 0,5x0,5 0,5x0,5 220 0,3 1/1,0 0,42 0,22 2 340m 10%degr.

2 + 015 2 + 210 195 0,5x0,5 0,5x0,5 220 0,26 1/1,0 0,33 0,13 0,15 195m 10%degr.

2 + 210 2 + 380 170 0,5x0,5 0,5x0,5 220 0,2 1/1,0 0,33 0,13 0,15 170m 10%degr.

CDII – 14

Total 2380

0 + 000 0 + 205 205 lutoasa 585 1 1/1,5 0,8 0,6

0 + 205 1 + 090 885 jgheab

1 + 090 2 + 175 1085 jgheab

2 + 175 2 + 700 525 jgheab

CDII – 16

Total

2700


- 117 -

0 + 000 2 + 475 2475 jgheab

2 + 475 2 + 615 140 lutoasa 585 1 1/1,5 0,75 0,5

CDII – 18

Total 2615

0 + 000 1 + 428 428 jgheab CDII – 19

Total 428

0 + 000 2 + 290 2290 jgheab CDII – 16

Total 2290

0 + 000 0 + 160 160 jgheab

0 + 160 3 + 070 2910 lutoasa 610 0,6 1/1,5 0,55 CDIII – 1

Total 3070

0 + 000 0 + 950 950 jgheab CDIII -2

Total 950

0 + 000 0 + 835 835 0,4x0,4 0,4x0,4 200 0,5 1/1,5 0,7 0,5 835m

0 + 835 2 + 300 1465 jgheab

2 + 300 2 + 385 85 0,4x0,4 0,4x0,4 210 0,3 1/1,5 0,55 0,35 0,7 85m

2 + 385 2 + 590 205 0,4x0,4 0,4x0,4 200 0,3 1/1,5 0,45 0,25 0,8 205m

2 + 590 3 + 135 545 0,4x0,4 0,4x0,4 221 0,26 1/1,0 0,3 0,1 0,4 545m

CDIII – 4

Total 3135

CDIII – 5 0 + 000 0 + 515 515 0,4x0,4 0,4x0,4 230 0,22 1/1,0 0,44 0,24 0,1 515m 0 + 515 1 + 015 500 lutoasa 595 0,3 1/1,5 0,37 0,1 1 + 015 1 + 360 345 0,4x0,4 0,4x0,4 200 0,3 1/1,5 0,6 0,4 0,5 345m

Total 1360

0 + 000 0 + 500 500 0,4x0,4 0,4x0,4 200 0,26 1/1,5 0,5 0,3 0,8 500m

0 + 500 2 + 315 1815 jgheab CDIII – 7

Total 2315

0 + 000 1 + 535 1535 jgheab CDIII – 8

Total 1535

0 + 000 2 + 005 2005 jgheab CDIII – 9

Total 2005

Sursa SNIF, sucursala Constanţa


- 118 -

ANEXA 2.1 Studiu topografic întocmit în vederea obţinerii numărului cadastral al corpurilor de proprietate situate în sistemul Mihail Kogălniceanu, jud. Constanţa

MODEL DE CERERI ŞI DECLARAŢII NECESARE ÎNTOCMIRII DOCUMENTAŢIEI

CADASTRALE PENTRU PRIMA INTABULARE A IMOBILELOR DIN CADRUL UNUI SISTEM DE IRIGAŢII

CĂTRE

OFICIUL DE CADASTRU ŞI PlJBLICITATE IMOBILIARĂ CONSTANŢA BIROUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CONSTANŢA

Nr. de înregistrare……….../…… /…../ 20......

CERERE DE SOLICITARE INFORMAŢII

Subsemnatul (numele si prenumele persoanei fizice autorizate sau denumirea persoanei juridice autorizate)

……………………………………………….. ………………………..……………….. cu domiciliul (sediul social) în

…………………………………………… ……………………………………………………………….posesor al BI/CI

seria ……… nr……………………. ./CNP(Cod Fiscal)…………………………......

În vederea întocmirii documentaţiei cadastrale .........…PRIMA INTABULARE…...…, pentru imobilul situat

pe teritorul administrativ al localităţii………., jud. CONSTANŢA ……………., identificat prin (tarla, parcela, nr.

cadastral/topografic sau adresa imobilului)..........………………………………………………................………….,

va solicităm următoarele informaţii ………………………………………………………………………………….

II. CONVENŢIE

Între …… (proprietar) ………………………………………. în calitate de proprietarul imobilului mai sus

menţionat şi persoana fizică/juridică autorizată au convenit următoarele:

1 …………………………………….. va executa o documentaţie cadastrală pentru imobilul mai sus menţionat.

2. Termenul de execuţie a documentaţiei este de …… zile, începând cu data ……………..

3. Onorariul convenit pentru lucrările menţionate la punctul 1 este de ……… 0 ………..lei şi

reprezintă …………………….……………………………………………………, din care s-a achitat avansul în sumă de

………………………. cu chitanţa nr. …………………. din data de …………., urmând ca restul de

……………………………………să fie achitat la data de ..........................

4. Plata va fi efectuată prin ……………………….. , în următoarele condiţii ……………………….

5. Persoana fizică / juridică autorizată va depune documentaţia necesară recepţiei şi înscrierii în cartea funciară şi va

ridica încheierea de carte funciară şi extrasul de carte funciară de informare.

6. Prezenta convenţie se încheie în 4 exemplare, câte unul pentru fiecare parte, un exemplar pentru a fi depus la oficiul

de cadastru şi publicitate imobiliară, în vederea obţinerii informaţiilor solicitate şi unul în documentaţia supusă înscrierii

în cartea funciară.

7. Numărul de ordine al documentaţiei din registrul de evidenţă a lucrărilor realizate şi verificate este. . .. ... . .. .. .. ...

8. Alte clauze şi condiţionări............................................................................................. . .

Proprietar Executant

Data …………………..


- 119 -

CĂTRE OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CONSTANŢA BIROUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CONSTANŢA

Nr. de înregistrare ………….../…… /…../ 20......

CERERE DE RECEPŢIE ŞI ÎNSCRIERE

Subsemnatul(a) proprietar ……………………………………………………………………. cu sediul în localitatea …………………………….. , str. …………..……. nr ……, legitimat (a) cu CI/BI seria ……nr…………………. , CNP ……….………………………………., tel./fax ……………………………… e-mail: …………………………….…………prin mandatarul … ………………............, vă rog să dispuneţi: 1.OBIECTUL RECEPŢIEI: .

O – prima înscriere (atribuire număr cadastral); O – înscrierea unei construcţii noi sau extinderea ei, pe o parcela înscrisă în cartea funciară; O – modificarea limitei de proprietate; O – modificarea suprafeţei imobilului; O – descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate; O – reconstituirea cărţii funciare pierdute, distruse sau sustrase.

II. OBIECTUL ÎNSCRIERII:

O – intabularea ……………………………………………………. O – înscrierea provizorie ……………………………………………. O – notarea ………………………………………………………….. O – radierea………………………………………………………….

IMOBILUL este identificat prin Cartea Funciara nr. …………………..a comunei/oraşului/municipiului ……………………………………………………………………………………...…. şi numărul cadastral al imobilului …………………………………………………………………………………….... , situat în …………………………….…………………..., nr. ……….., bl………….. , scara …………., ap. ……...., comuna/ oraş/ municipiu ……………………………………………………………………………………. ACTUL JURIDIC care justifică cererea, anexat în original sau în copie legalizată: …………………….... …………..……………………………………………………………………

Solicit comunicarea răspunsului prin poştă

O La sediul biroului teritorial O

Fax O

S-a achitat tariful de ……………………………. lei prin chitanţa nr. ………………../ ……………….., cu codul nr. ….............................. DATA ………………. SEMNĂTURA


- 120 -

CĂTRE OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CONSTANŢA BIROUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CONSTANŢA

DECLARAŢIE

Subsemnatul (a)… …………………………………………………………………, cu sediul în localitatea.……… CONSTANŢA …………………………., str.………..……………. nr……, legitimat (a) cu CI/BI seria ……….nr………………………, CNP………………………………, prin prezenta declar pe propria răspundere, în calitate de proprietar al imobilului ……………………………………………………………………………………………………… sub sancţiunile prevăzute de art. 292 Cod Penal, că nu am înstrăinat bunul imobil (sau o parte a acestuia) şi îmi asum întreaga răspundere pentru punerea la dispoziţia persoanei autorizate……………………………………………………………………… a următoarelor acte doveditoare a dreptului de proprietate …………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… în vederea identificării limitelor bunului imobil măsurat, pentru executarea documentaţiei cadastrale, participând la măsurătoare. DATA.. ………………….. SEMNĂTURA,


- 121 -

Plan de amplasament şi delimitare a imobilului Scara 1:2500

Nr. cadastral Suprafaţa măsurată Adresa imobilului mp

Cartea Funciară nr. UAT

a. DATE REFERITOARE LA TEREN

Nr. Parcelă

Categoria de folosinţă

Suprafaţa din măsurători

[mp]

Valoare de impozitare

Menţiuni

Total

b. DATE REFERITOARE LA CONSTRUCŢII Cod

constr. Suprafaţa construită la sol

(mp) Valoare de impozitare

(lei) Menţiuni

Total

INVENTAR DE COORDONATE Sistem de proiecţie

Pct. X (m) Y (m)

Executant,

Data

Suprafaţa totală măsurată = Suprafaţa din acte =


- 122 -

A N E X A 2.2 TABEL DE MIŞCARE PARCELARĂ

(FIŞA IMOBILULUI)

Adresa imobilului ………………………………………………………… Nr. Cadastral……………………. A. TEREN

SITUAŢIA DIN ACTE SITUAŢIA ACTUALĂ Proprietar Cotă

parte Act de proprietate Identificator

nr. parcelă/ nr. topografic

Suprafaţă din acte (mp)

Descrierea imobilului Cod parcelă Descrierea imobilului Suprefaţă măsurată

B. CONSTRUCŢIE

SITUAŢIA DIN ACTE SITUAŢIA ACTUALĂ Proprietar Cotă

parte Act de proprietate Suprafaţă din acte

(mp) Descrierea imobilului Cod

construcţie Descrierea imobilului Suprefaţă

măsurată

Întocmit Recepţionat


- 123 -

ANEXA 2.3 Codificarea ploturilor de irigaţie din sistemul M. Kogălniceanu

Nr. Crt.

Denumire sistem hidroameliorativ Cod Suprafaţa

brută [ha]

Suprafaţa netă [ha]

1 Sistemul hidroameliorativ Carasu – Mihail

Kogălniceanu 1352 23 141 22 914

2 Plot SPP Taşaul II/AUAI Taşaul II CT 0366 324 324

3 Plot SRP 56-60/AUAI Târguşor CT 0367 139 139

4 Plot SPP 10 M.K./AUAI Flores CT 0368 714 712

5 Plot SPP 9I M.K./AUAI Prosperitatea CT 0369 745 744

6 Plot SPP 7D-I M.K./AUAI Dobrogea CT 0370 745 744

7 Plot SPP 7D-II M.K./AUAI Prosperitatea CT 0371 579 578

8 Plot SPP 7D-III M.K. CT 0372 756 755

9 Plot SPP 9-II M.K. / AUAI Prosperitatea CT 0373 443 442

10 Plot SPP Nazarcea/AUAI Orizont CT 0374 1631 1629

11 Plot SPP 15I+II M.K./AUAI 13 Macedonica 0375 328 327

12 Plot SPP CD I-14 M.K. CT 0376 176 175

13 Plot SPP 14A Lumina CT 0377 368 367

14 Plot SPP CA2M.K./AUAI Horticola II CT 0378 230 229

15 Plot SPP 57-58 M.K.-OUAI 57-58 Sibioara 0379 651 650

16 Plot SPP 18A M.K./AUAI Agro-Saca CT 0380 406 405

17 Plot SPP 19 M.K./AUAI SPP19 Sibioara CT 0381 348 347

18 Plot SPP 18D M.K./AUAI Euxin CT 0382 627 626

19 Plot SPP Piatra/AUAI Euxin CT 0383 1432 1431

20 Plot SPP 3 Piatra CT 0384 28 28

21 Plot SPP 1 Târguşor/AUAI Agroprod CT 0385 572 571

22 Plot SPP 2 Târguşor CT 0386 430 429

23 Plot SPP 59-60 M.K./AUAI Aqua Târguşor CT 0387 964 963

24 Plot SPP 8 CA3 M.K./AUAI Prosperitatea CT 0388 952 951

25 Plot SPP Castelu /AUAI Castelu CT 0389 1632 1631

26 Plot SPP 11 B2 M.K. CT 0390 368 368

27 Plot SPP 11 B1 M.K. CT 0391 178 177

28 Plot SPP 6A1 M.K. CT 0392 504 503

29 Plot SPP 6A2 M.K. CT 0393 327 326


- 124 -

30 Plot SPP 6 A3 M.K. CT 0394 315 315

31 Plot SPP 6A4 M.K. CT 0395 494 494

32 Plot SPP 6B M.K. CT 0396 782 781

33 Plot SPP 15 IIIA/AUAI Dobrodea CT 0642 498 497

34 Plot SPP Ext. Nazarcea/AUAI Orizont CT 0643 217 217

35 Plot SPP 17 I+II CT 0644 804 803

36 Plot SPP 15 III C CT 0670 506 506

37 Plot CDI-14 M.K.-SRP1/AUAI Taşaul II 9046 211 196

38 Plot Baza Dorobanţu CT 9169 510 506

39 Plot CDI-6 M.K./AUAI Orizont CT 9173 263 261

40 Plot CDII-10 M.K.-SRP1 CT 9177 426 385

41 Plot CDI-14 M.K.-SRP1 CT 9179 596 552



44 Plot CDII-15 M.K./AUAI SPP19 CT 9183 167 166

45 Plot CDII-2 - SPB Dorobanţu/AUAI 9216 403 401

46 Plot CDI-2-SRP5 MK CT 9217 251 250

47 Plot CDI-3 SPB MK CT 9218 541 539

48 Plot 5A/SPB MK CT 9219 154 154

49 Plot CDI-1-SRP5 MK CT 9220 114 113

50 Plot CDII-8-SRP3 MK CT 9221 104 89

51 Plot CA5-SRP1 MK CT 9222 90 87

52 Plot CDII-12 MK-SRP1 CT 9224 246 221

53 Plot CDIII-2 MK – SRP1 CT 9225 74 72

54 Plot CDIII-4 MK-SRP1 CT 9226 128 127

55 Plot CDIII-5 MK-SRP1 CT 9227 122 121

56 Plot CDIII-1-SRP3 CT 9805 492 491

57 Plot CDII-18 MK-SRP1/AUAI Taşaul CT 9806 193 191

58 Plot CDII-19 MK – SRP1/AUAI 9807 59 58

59 Plot SRP4/CP2 MK CT 9808 538 536

60 Plot 61 MK-SRP1 CT 9809 76 76

61 Plot CDI-13 MK-SRP CT 9978 368 334


- 125 -

Anexa 2.4 Codificarea fiecărui element constructiv şi de echipare al unui sistem de irigaţii

Nr.crt. Elementele constructive şi de echipare Simbol (cod)

1 Bazin pentru stocarea apei Bsa 2 Bazin de aspiraţie (la staţii de pompare) BA 3 Bazin de refulare (de la staţii de pompare) BF 4

Canal de irigaţii de aducţiune sau magistral CA, CM

5 Canal de irigaţii de distribuţie de ordinul 1 CDa 6 Canal de irigaţii de distribuţie de ordinul 2 CDab 7 Canal de irigaţii de distribuţie de ordinul 3 CDabc 8 Canal de irigaţii provizoriu Cpn 9 Cădere pe canal Căd.

10 Castel de apă c. apă 11 Cămin dreptunghiular, circular Cn 12 Compensator (de montaj sau de dilataţie) pe conducte Comp. 13 Conductă subterană pentru irigaţii de refulare de la staţia de pompare Csr 14 Conductă subterană pentru irigaţii principală CPn 15 Conductă subterană pentru irigaţii de distribuţie secundară Csn 16 Conductă subterană pentru irigaţii de distribuţie antenă cu hidranţi An 17 Conductă la suprafaţa supraterană de refulare la staţia de pompare Csr 18 Conductă la suprafaţa supraterană de udare pentru aspersiune (aripa de

ploaie) Csa

19 Conductă la suprafaţa supraterană de udare prin scurgere la suprafaţă Csss 20 Conductă la suprafaţa supraterană pentru udări localizate Csul 21 Construcţie pentru exploatare - cabină Cab. 22 Construcţie pentru exploatare - canton c. irig. 23 Construcţie pentru exploatare – sediu sistem S.s 24 Cotă teren CT 25 Cotă coronament CC 26 Cotă fund canal (groapă etc.) CF 27 Cotă platformă CP 28 Cotă terasă C T 29 Cotă nivel apă CA 30 Delimitări de sistem de îmbunătăţiri funciare Lim.IF 31 Delimitări de subsistem de ordinul 1 Lim.S1 32 Delimitări de subsistem de ordinul 2 Lim.S2 33 Delimitări de subsistem de ordinul 3 Lim.S3 34 Deversor de acces (într-un canal) Dacc 35 Deversor de descărcare (dintr-un canal) Ddesc 36 Deversor de capăt cu golire de fund Dgf 37 Dispozitiv (aparat de măsură şi control) pentru nivel Dniv. 38 Dispozitiv pentru presiune Dpres. 39 Dispozitiv pentru debit Dq 40 Drum existent, reamenajat Der 41 Drum proiectat Dep


- 126 -

42 Drum consolidat cu balast Deb 43 Drum consolidat cu zgură Dez 44 Drum care se desfiinţează Ddesf. 45 Gură de apă (pe antenă) Gn 46 Hidrant (pe antenă) normal Hn 47 Hidrant (pe antenă) pentru dezaerisire Han 48 Hidrant (pe antenă) pentru golire Hgn 49 Hidrofor (la staţii de pompare) orizontal Hosp 50 Hidrofor (la staţii de pompare) vertical Hvsp 51 Împrejmuire cu gard din plasă de sârmă ghimpată (la staţii de pompare,

canale etc.) Gard

52 Instalaţii pe conducte (de irigaţie) cu supapă de suprapresiune IS 53 Instalaţii pe conducte (de irigaţie) de aerisire-dezaerisire IAD 54 Instalaţii pe conducte (de irigaţie) de golire IG 55 Jgheab de irigaţie (din elemente prefabricate, din beton armat) Ji 56 Lac de acumulare pentru hidroenergie E 57 Lac de acumulare pentru irigaţii I 58 Lac de acumulare pentru piscicultură P 59 Lac de acumulare pentru atenuarea viiturilor V 60 Limittor de debit LD 61 Masiv de ancoraj MA 62 Metoda de udare – aspersiune A 63 Metoda de udare – inundare - submersiune I 64 Metoda de udare – localizată L 65 Metoda de udare – picurare P 66 Metoda de udare – rampe perforate Rp 67 Metoda de udare – scurgere la suprafaţă pe brazde şi fâşii B 68 Metoda de udare – mixtă-bivalentă (aspersiune şi brazde) M 69 Metoda de udare – subterană S 70 Pantă taluz 1:m 71 Perdea de protecţie Pp 72 Pod stăvilar Psn 73 Priză gravitaţională Pg 74 Puţ de aspiraţie pentru agregate de pompare Pa 75 Puţ de observaţie hidrogeologică Pn 76 Rampă de trecere Rt 77 Reductor de presiune Rp 78 Reprezentări în profil longitudinal – coronament sau fund CC sau

CF 79 Reprezentări în profil longitudinal – banchetă Banc. 80 Reprezentări în profil longitudinal – mal drept m..dr. 81 Reprezentări în profil longitudinal – mal stâng m.st. 82 Reprezentări în profil longitudinal – nivelul apei NH 83 Robinet acţionat direct manual Rdm 84 Robinet acţionat de la suprafaţa terenului manual Rst 85 Robinet acţionat cu electromotor Rem 86 Robinet de reţinere Rr


- 127 -

87 Schimbare de secţiune - confuzor Conf. 88 Schimbare de secţiune - difuzor Dif. 89 Sens de curgere a apei Sens

curg. 90 Sifon ascendent Sif.a 91 Sifon descendent Sif.d 92 Staţie de pompare fixă în aer liber sau în clădire SPF 93 Staţie de pompare plutitoare SPPlut. 94 Staţie de pompare cu agregate mobile SPAM 95 Staţie de pompare pentru alimentare SPA 96 Staţie de pompare pentru evacuare SPE 97 Staţie de pompare care pompează apa într-o reţea de conducte subterane SPP 98 Staţie de prepompare pentru evacuare SPPE 99 Staţie de repompare pentru alimentare SRPA 100 Staţie de pompare cu funcţie dublă alimentare şi evacuare

SPE

SPA

101 Staţie de pompare cu funcţie dublă alimentare şi evacuare, cu agregate de

pompare reversibile d

cşi

b

a, unde a = debitul de dimensionare [l/s]; b =

înălţimea de pompare, corespunzătoare debitului de dimensionare [mHa]; c = puterea totală instalată în kw în cazul acţionării electrice, în cP în cazul acţionării cu motoare termice; d = puterea totală absorbită maximă simultană [kw]

SPE

SPAR

102 Stăvilar cu cădere SDn 103 Stăvilar cu cădere + pod STn 104 Stăvilar fără cădere SEn 105 Stăvilar fără cădere + pod SMn 106 Subtraversare a unui canal de un alt canal cu puţ de intrare Sccp 107 Subtraversare a unui canal de un alt canal fără puţ Scc 108 Subtraversare a unui rambleu de un canal Src 109 Traversă T


- 128 -

A N E X A 3.1 Detalii de vectorizare ale hărţii digitale a sistemului hidrotehnic de irigaţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa Layer Tematic Set Date VMap2 Clasa Elemente

Feature Name –Nume element

Tip element

FACC Code Atribute

EXS- stare funcţională a elementului 0-necunoscută; 6-abandonată; 28-operaţională HYC- categorie hidrologică 0-necunoscută; 3-secată; 6-intermitentă/ fluctuantă; 8-permanentă. NAM –nume punct Text –text nume; UNK-necunoscut PRO –categorie producţie 0-necunoscută; 116-apă SCC- caracteristici apă 0-necunoscut; 1-alkalină; 4-minerală; 9-potabilă WFT- tip fântână 0-necunoscut; 3-arteziană; 4-fântână (166); 5-puţ forat/săpat (165) MCS–materiale compozite secundare 0-necunoscut; 46-pietriş; 65-noroi; 88-nisip; 108-pietre; WID-lăţime (metri) valoare lăţime VRR-poziţie faţă de nivelul apei 0-necunoscută; 1-deasupra apei; 8-acoperit de ape

hydrography Vmap2TLM Wellsprp

Well (Water)- fântână/ hifrofor/instalaţie extracţie apă Obs. Atributul WFT se completează funcţie de inscripţia care însoţeşte elementul

punct AA050

WID-lăţime (metri) valoare lăţime

hydrography Vmap2TLM Aquedctc

Aqueduct- apeduct pentru transportul apei Obs. Se culege în coincidenţă cu elementul pe care-l intersectează

nod BH010 ATC –tip apeduct 0-necunoscut 1-subteran


- 129 -

EXS- stare funcţională a elementului 0-necunoscută; 5-în construcţie; 6-abandonată; 28-operaţională

hydrography Vmap2TLM aquedctl

Aqueduct- apeduct pentru transportul apei Se culege dacă lungimea>75m

arc BH010

LOC- Poziţionare/amplasare 0-necunoscută; 4-subteran/sub apă; 8-pe pământ; 25-suspendat/înălţat; EXS- stare funcţională a elementului (pt. arce) 0-necunoscută; 5-în construcţie; 6-abandonat; 32-navigabil HYC- categorie hidrologică 0-necunoscută; 3-secat; 6-intermitent/ fluctuant; 8-permanent. NAM –nume punct Text –text nume; UNK-necunoscut

hydrography Vmap2TLM watrcrsl

Canal-canal transport (navigabil) Se culege ca arc dacă lăţimea<<<< 25 m 1. Definiţie element = curs de apă artificial, construit în scopul transportului naval. 2. Este obligatoriu ca elementele care se intersectează sau sunt în coincidenţă (pe hartă) să aibă intersecţiile materializate (FĂRĂ dangle sau pseudo nodes care NU se justifică)

arc BH020

WID-lăţime (metri) 0-necunoscută valoare lăţime< 25 m

EXS- stare funcţională a elementului (pt. arce) 0-necunoscută; 5-în construcţie; 6-abandonat; 32-navigabil HYC- categorie hidrologică 0-necunoscută; 3-secat; 6-intermitent/ fluctuant; 8-permanent. NAM –nume punct Text –text nume; UNK-necunoscut

hydrography Vmap2TLM watrcrsa

Canal-canal transport (navigabil) Se culege ca poligon dacă lăţimea ≥≥≥≥25m 1. Definiţie element = curs de apă artificial, construit în scopul transportului naval.

Polygon

BH020 WID-lăţime (metri)

0-necunoscută valoare lăţime≥25m


- 130 -

HYC- categorie hidrologică 0-necunoscută; 3-secat; 6-intermitent/ fluctuant; 8-permanent.


Ditch-canal irigaţie sau drenare Se culege ca arc dacă lăţimea<<<< 25 m 1. Definiţie element = curs de apă artificial, construit în scopul irigării sau drenării. 2. Este obligatoriu ca elementele din acelaşi coverage care se intersectează sau sunt în coincidenţă (pe hartă) să aibă intersecţiile materializate (FĂRĂ dangle sau pseudo nodes care NU se justifică).

arc BH030

WID-lăţime (metri) 0-necunoscută valoare lăţime<<<< 25 m

HYC- categorie hidrologică 0-necunoscută; 3-secat; 6-intermitent/ fluctuant; 8-permanent.

hydrography Vmap2TLM watrcrsa

Ditch-canal irigaţie sau drenare Se culege ca poligon dacă lăţimea ≥≥≥≥25m 1. Definiţie element = curs de apă artificial, construit în scopul irigării sau drenării.

poligon BH030

WID-lăţime (metri) 0-necunoscută valoare lăţime≥≥≥≥25m

HYC- categorie hidrologică 0-necunoscută; 3-secat; 6-intermitent/ fluctuant; 8-permanent. NAM –nume punct Text –text nume; UNK-necunoscut SCC- caracteristici apă 0-necunoscut; 10-sărată; 11-dulce

hydrography Vmap2TLM lakeresa

Lake/Pond- lac,iaz Obs. Valoarea cotei în atributul ZV2 se completează doar dacă este dată explicit.

Polygon

BH080

ZV2-cota Z (metri) 29999 – valoarea cotei necunoscută

hydrography Vmap2TLM inunda

Land Subject to Inundation- zonă inundabilă

poligon BH090 EXS- starea elementului 0-necunoscută; 45-naturală; 48-controlată


- 131 -

EXS- starea elementului 0-necunoscută; 1-definitivă; 5-în construcţie; 28-operaţional

hydrography Vmap2TLM lakeresa

Reservoir- bazin, rezervor, lac artificial Caracteristici element : ţărmurile&pereţii sunt betonati; nu este acoperit (pt. bazin sau rezervor) şi este utilizat pentru stocarea / purificarea apei. Se întâlneşte în cadrul sistemelor/uzinelor de alimentare cu apă ale oraşelor

poligon BH130

NAM –nume punct Text –text nume; UNK-necunoscut

EXS-categorie existenţă 0-necunoscută; 31-izolat; 61-neizolat HYC- categorie hidrologică 0-necunoscută; 3-secat; 6-intermitent/ fluctuant; 8-permanent. NAM –nume element Text –text nume; UNK-necunoscut TID-categorie mareică fără fluctuaţii mareice


River/Stream- râu, fluviu Se culege ca arc dacă lăţimea< 25 m Definiţie element = curs de apă natural care are un sens de curgere, izvor, gură de vărsare şi afluenţi.

Arc

BH140

WID -Lăţime(metri) 0-necunoscută valoare lăţime< 25m

canaleL arc BH140 km_bief – km biefului lungime_bief impermeab_execut. – metoda de impermeabilizare impermeab_actuala pk_l_m2zi – pierderea specifică de apă prin exfiltraţii b, 1_m, h, H, B, i – parametrii secţiunii transversale (lăţimea la fund a canalului, panta taluzului, adîncimea canalelor, lăţimea la luciul apei, panta hidraulică)


- 132 -

HYC- categorie hidrologică 0-necunoscută; 3-secat; 6-intermitent/ fluctuant; 8-permanent. NAM –nume punct Text –text nume; UNK-necunoscut TID-categorie mareică fără fluctuaţii mareice

hydrography Vmap2TLM watcrsa

River/Stream- râu, fluviu Se culege ca poligon dacă lăţimea ≥≥≥≥25m

poligon BH140

WID -Lăţime(metri) 0-necunoscută valoare≥ 25m HYC- categorie hidrologică 0-necunoscută; 3-secată; 6-intermitentă/ fluctuantă; 8-permanentă.

hydrography Vmap2TLM wellsprp

Spring/Water-Hole –izvor punct BH170

SCC- caracteristici apă 0-necunoscut; 1-alkalină; 4-minerală; 9-potabilă

hydrography Vmap2TLM cisternp

Cistern- bazin acoperit, rezervor pentru stocare apă Obs. Elementul se culege şi ca Tank(AM070) = rezervor în stratul StorageP unde va avea PRO=116(apă)

punct BI010

EXS- categorie existenţă 5-în construcţie; 28-operaţional LEN- lungime (metri) 0-necunoscută valoare<<<< 25m

hydrography Vmap2TLM damc

Dam/Weir –stăvilar, baraj Se culege ca nod (în coincidenţă cu elementul hidrografic) dacă lungimea şi lăţimea <25 m.

nod

BI020

MCC- tip material construcţie 0-necunoscut; 20-piatră şi pământ (composition); 21-beton (concrete); 30-pământ


- 133 -

(earthen); 62-zidărie din cărămidă/piatră (masonry –brick/stone); 999-altele NAM –nume punct Text –text nume; UNK-necunoscut TUC-Utilizare transporturi 0- necunoscută; 1-şosea şi cale ferată; 3- cale ferată; 4-şosea; 35- nu este utilizat la transporturi

WID -Lăţime(metri) 0-necunoscută valoare<<<< 25m EXS- categorie existenţă 5-în construcţie; 28-operaţional LEN- lungime (metri) 0-necunoscută valoare ≥ 25m MCC- tip material construcţie 0-necunoscut; 20-piatră şi pământ; 21-beton; 30-pământ; 62-zidărie din cărămidă/piatră; 999-altele NAM –nume punct Text –text nume; UNK-necunoscut TUC-Utilizare transporturi 0- necunoscută; 1-şosea şi cale ferată; 3- cale ferată; 4-şosea; 35- nu este utilizat la transporturi

hydrography Vmap2TLM daml

Dam/Weir –stăvilar, baraj Se culege ca arc (în coincidenţă cu elementul hidrografic) dacă lungimea≥ 25m iar lăţimea <<<< 25 m

Arc

BI020 WID -Lăţime(metri)

0-necunoscută valoare<<<< 25m DFT- Tipul feţei barajului 0-necunoscut; 1-verticală; 2- în pantă

hydrography Vmap2TLM dama

Dam/Weir –stăvilar, baraj Se culege ca poligon(în coincidenţă cu elementul

Polygon

BI020

EXS- categorie existenţă 5-în construcţie; 28-operaţional


- 134 -

HGT-înălţimea barajului de la bază(metri) 0-necunoscută valoarea înălţimii LEN- lungime (metri) 0-necunoscută valoare ≥ 25m MCC- tip material construcţie 0-necunoscut; 20-piatră şi pământ; 21-beton; 30-pământ; 62-zidărie din cărămidă/piatră; 999-altele NAM –nume punct Text –text nume; UNK-necunoscut TUC-Utilizare transporturi 0- necunoscută; 1-şosea şi cale ferată; 3- cale ferată; 4-şosea; 35- nu este utilizat la transporturi

hidrografic) dacă lungimea ≥ 25m iar lăţimea ≥ 25 m

WID – Lăţime (metri)

0-necunoscută sau valoare≥25m

hydrography Vmap2TLM miscp

Water Intake Tower- castel de apă(punct) Castelele de apă care nu au înălţime se vor culege doar ca Water Intake Tower (BI050) în stratul MiscP/Hydrography.

punct BI050 WID -Lăţime(metri) 0-necunoscută valoare≤ 40m

ACC –precizie poziţionare 0-necunoscută; 1-precis; 2-aproximativ

utility Vmap2TLM pipel

Pipeline/Pipe- conductă

Arc

AQ113

EXS- stare element 0-necunoscută; 5- în construcţie; 6-abandonat; 7-distrusă; 28-operaţional


- 135 -

LOC –l ocalizare 0-necunoscută; 4-subterană; 8-pe pământ; 25 –suspendată/ înălţată

PRO –produs transportat 0-necunoscut; 13-chimic; 38-gaz; 39- carburanţi; 67-petrol; 95-reziduri; 116-apă; 999-altele

PRO –produs transportat 0-necunoscut; 38-gaz; 67-petrol; 116-apă; 999-altele

utility Vmap2TLM Pumpingp

Pumping Station-staţie de pompare Elementul se culege şi în stratul BuildP cu BFC=90

punct AQ116

WID –lăţime (metri) 0-necunoscută; valoare lăţime (punct)<<<< 125≤valoare lăţime (poligon)

Statii_pompare punct AQ116 Niv_min_max_baz – nivelul minim şi maxim în bazinul de aspiraţie Hg – înălţimea geodezică de pompare Hstaţie_totală – înălţimea totală de pompare a staţiei Tipuri_agregate Pnom_agregat – puterea nominală pe agregat Qnom – debitul nominal Tens_alim – tensiunea de alimentare medie şi înaltă Rand_agreg – randamentul agregatului Rand_staţie – randamentul staţiei de pompare Energie_lunară_c – energie lunară consumată Volum_apă_pompat – volumul de apă pompat Suprafaţa_plotului – suprafaţa plotului deservită Suprafaţa_contr – suprafaţa


- 136 -

PRO –produs transportat 0-necunoscut; 38-gaz; 67-petrol; 116-apă; 999-altele

utility Vmap2TLM pumpinga

Pumping Station-staţie de pompare Elementul se culege şi în stratul BuildA cu BFC=90

poligon AQ116

WID –lăţime (metri) 0-necunoscută; valoare lăţime (punct)<125≤≤≤≤valoare lăţime (poligon)

Teza de doctorat – Realizarea cadastrului sistemului hidrotehnic de irigaţii Mihail Kogălniceanu – BUDEA I.F.

137

ANEXA 3.2 Instrumente software utilizate pentru definirea comportamentului obiectelor: domenii, reguli de validare şi subtipuri


138


139


140


141

ANEXA 3.3 Părţi ale planului sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu vectorizate 1. Etape de vectorizare a ploturilor de irigaţii din sistemul hidrotehnic Kogălniceanu


142

2. Etape de vectorizare a ploturilor de irigaţii din sistemul hidrotehnic Kogălniceanu


143

c. Etape de vectorizare a ploturilor de irigaţii din sistemul hidrotehnic Kogălniceanu


144

d. Etape de vectorizare a ploturilor de irigaţii din sistemul hidrotehnic Kogălniceanu


145

e. Etape de vectorizare a ploturilor de irigaţii din sistemul hidrotehnic Kogălniceanu


146


147

GLOSAR DE TERMENI Cadastru – sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă şi inventariere sistematică a tuturor bunurilor imobile de pe teritoriul ţării din punct de vedere cantitativ, calitativ şi juridic, indiferent în posesia cui se află bunurile, precum şi reprezentarea acestora pe planurile cadastrale şi în documentele cadastrale, iar în cartea funciară în vederea realizării publicităţii imobiliare. Cadastre de specialitate – subsisteme de evidenţă şi inventariere sistematica, din punct de vedere tehnic şi economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrării lor raţionale. Dintre acestea se disting:

• cadastrul agricol – evidenţa şi inventarierea sistematică a terenurilor agricole pe categorii şi subcategorii de folosinţă, specificând natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net etc.; • cadastrul lucrărilor de irigaţii – reprezintă o parte a cadastrului agricol care se ocupă cu inventarierea şi evidenţa sistematică a dotărilor amenajărilor pentru irigat din perimetrul unui sistem hidrotehnic, sub aspect cantitativ, calitativ şi juridic, specificând suprafaţa, amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de construcţii, parametrii tehnici, starea amenajărilor de irigaţii şi a instalaţiilor care le deservesc, precum şi condiţiile pedo-climatice.

Carte funciară – sistem de publicitate imobiliară întemeiat pe identificarea cadastrală a imobilelor. Corp de clădire – parte componenta a unei clădiri, delimitată după următoarele criterii:

• sistemul arhitectonic şi constructiv determinat de faţade şi materialele de construcţie a pereţilor exteriori; • intrarea separată în clădire; • independenţa şi regimul diferit de înălţime faţă de alte clădiri alăturate.

Categorie de folosinţă a terenului – caracterizare codificată din punct de vedere al destinaţiei terenului în funcţie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcţii, căi de comunicaţii, exploatare minieră etc.). Construcţie – o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construită cu o utilizare distinctă pentru proprietar, care aparţine unei persoane sau mai multor persoane, în indiviziune. Aceasta poate fi o clădire întreagă sau părţi dintr-o clădire, cu una sau mai multe intrări. Fiecare intrare are o adresă. Adresa este identică cu cea a intrării. Corp de proprietate – una sau mai multe parcele alipite, aparţinând aceluiaşi proprietar. Delimitarea cadastrală a unităţii administrativ-teritoriale – lucrare distinctă la introducerea cadastrului la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, constând din constituirea, conform legii, a comisiei, parcurgerea întregului traseu al hotarului unităţii administrativ-teritoriale, stabilirea punctelor de hotar caracteristice pe linia de hotar sau pe limita intravilanului şi marcarea lor cu borne, determinarea coordonatelor acestora, întocmirea actelor şi documentaţiei tehnice de delimitare. Deţinatorii de terenuri – titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinãtori precari. Entităţile de bază ale sistemului de evidenţă ale cadastrului general – parcela, construcţia şi proprietarul. Element/detaliu cartografic – reprezentare a unui obiect din lumea reală, ce poate fi stocată într-un strat al unei hărţi, în format vectorial. Extravilanul unităţii administrativ-teritoriale – partea din unitatea administrativ-teritorială cuprinsă în afara intravilanului, delimitată cadastral, potrivit legii. Fond funciar – totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinaţie şi de titlurile pe baza cărora sunt deţinute de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judeţ, al României etc.). GIS – Geographic Information System, Sistem Informaţional Geografic (SIG) – colecţie organizată de hardware, software, date geografice şi non-geografice, tehnologii şi personal,


148

destinată culegerii, stocării, actualizării, prelucrării, analizei şi afişării tuturor formelor de informaţii referite geografic. Grid (reţea rectangulară) – model de date folosit de ArcInfo, care stochează date sub forma unei matrice de celule cu aceeaşi suprafaţă. Irigaţie – ansamblul lucrărilor de hidroamelioraţii, având drept scop aprovizionarea dirijată a solului cu cantitatea de apă suplimentară faţă de cea primită în mod natural, pentru a se asigura o producţie agricolă sporită şi constantă. Hartă – reprezentare abstractă a unor obiecte şi fenomene dintr-o anumită zonă geografică, într-o anumită proiecţie. O hartă conţine date geografice, precum şi alte date, cum ar fi: titlu, scara, legenda etc. Imobil – parcela de teren cu sau fără construcţii. Intravilanul unităţii administrativ-teritoriale – partea din unitatea administrativ-teritorială, legal delimitată, destinată construirii şi habitaţiei. Model vectorial – reprezentare a lumii, folosind puncte, linii şi poligoane. Modelul vectorial este folosit, de obicei, pentru stocarea unor elemente discrete, cum ar fi: clădiri, drumuri, parcele etc. De regulă reprezintă succesiuni de perechi de coordonate. Numerotare cadastrală – operaţiunea prin care se atribuie, după anumite reguli, numere de ordine (numere cadastrale) corpurilor de proprietate şi parcelelor din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale. Numerotare topografică (în cadastru) – operaţia prin care se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor. Parcela – suprafaţa de teren situată într-o unitate administrativ-teritorială pe un amplasament bine stabilit, având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune. Din punct de vedere economic, o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscală este o porţiune a parcelei, având aceeaşi clasificare calitativă. Pixel (element de imagine) – cel mai mic element de pe suprafaţa de afişare, căruia i se poate atribui, în mod independent, o culoare sau o intensitate. Publicitate imobiliară – sistem de înscriere în documente publice a corpurilor de proprietate împreună cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii şi posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliară se realizează prin cartea funciară. Partida cadastrală – suma corpurilor de proprietate care aparţin aceluiaşi proprietar, în cuprinsul unei unităţi administrativ-teritoriale (comuna, oraş sau municipiu). Plan topografic – reprezentare convenţională, în plan, analogică sau digitală, a unei suprafeţe de teren, într-o proiecţie cartografică şi într-un sistem de referinţă. În România, planul topografic se întocmeşte în Sistemul de proiecţie Stereografic 1970 şi în Sistemul de referinţă Marea Neagră 1975. Plan cadastral de bază – plan tematic întocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat, poziţia şi numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate şi parcelelor, categoriile de folosinţă a terenurilor şi construcţiile permanente. Plan cadastral de ansamblu – produs derivat obţinut prin generalizarea conţinutului planului cadastral de bază. Se întocmeşte, de regulă, pentru o unitate administrativ-teritorială şi conţine reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor şi denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile teritoriilor administrative vecine. Proiecţie cartografică – model matematic pentru transformarea poziţiei unui obiect de pe suprafaţa curbă a pământului pe suprafaţa plană a hărţii. Proprietar – persoana fizică sau juridică titulară în exclusivitate sau în indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii în cartea funciară. Posesor – persoană fizică sau juridică care deţine numai posesiunea şi folosinţa din dezmembrămintele dreptului de proprietate.


149

Punctul geodezic (PG) – elementul din reţeaua geodezică, materializat în teren, poziţionat prin coordonate în sistemele de referinţă oficiale, inventariat după număr/denumire şi cu fişa de descriere. Randament – raportul dintre valoarea unei mărimi scalare care satisface o lege de conservare (energie, putere, masă etc.), cedată de un sistem tehnic sub formă utilă (ieşire) şi valoarea aceleiaşi mărimi pierdute în acest sistem (intrare) Registru cadastral – documentul principal al cadastrului general, prin care se sistematizează datele cadastrale pentru evidenţierea distinctă în cadrul unităţii administrativ-teritoriale a situaţiei corpurilor de proprietate şi proprietarilor, precum şi a situaţiilor centralizatoare, pe destinaţii ale terenurilor, grupelor de proprietari, intravilan – extravilan etc. Reţea geodezica (RG) – totalitatea punctelor determinate într-un sistem unitar de referinţă, cuprinzând reţeaua de triangulaţie - trilateraţie (RTT), pentru poziţionarea în plan şi reţeaua de nivelment şi gravimetrie (RNG) pentru poziţionarea altimetrică. Reţeaua de triangulaţie – trilateraţie (RTT) este formată din puncte situate pe o anumită suprafaţă, încadrate în reţele geometrice compacte, în care s-au efectuat determinări astronomice şi/sau direcţii azimutale, distanţe zenitale şi lungimi de laturi, pe baza cărora s-au calculat coordonatele punctelor în sistem unitar de referinţă. Scanare – procesul de conversie din formatul analog în formatul digital raster, folosind un dispozitiv numit scanner. Semn convenţional – simbol, cu ajutorul căruia se indică pe hartă poziţia în teren şi tipul diferitelor obiecte şi fenomene (redând şi caracteristicile cantitative şi calitative). SGBD – Sistem de Gestiune a Bazelor de Date – set de programe de calculator pentru gestionarea informaţiilor dintr-o bază de date. SGBD suportă structuri de date în formate standard şi oferă unelte pentru introducerea, verificarea, stocarea, interogarea şi extragerea datelor. SIG – Sistem Informaţional Geografic Vezi GIS. Strat vectorial – set de fişiere care stochează date vectoriale. De obicei, un strat reprezintă o singură temă (drumuri, râuri etc.). Sector cadastral – diviziune tehnică cadastrală a unităţii administrativ-teritoriale, delimitată de detalii liniare (căi de comunicaţie, ape, diguri etc.), care nu suferă modificări curente şi care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite. Sistemul informaţional al cadastrului – organizarea de baze de date grafice şi alfanumerice de evidenţă tehnică, economică şi juridică referitoare la corpurile de proprietate şi la proprietarii acestora. Schiţa corpului de proprietate – documentul grafic ce se intocmeste odata cu completarea fisei corpului de proprietate, la o scara convenabila, pe care se inscriu datele de localizare si de identificare a corpului de proprietate, categoriile de folosinta a parcelelor, constructiile, precum si vecinatatile aces. Topologia – reprezintă setul de relaţiile spaţiale dintre elementele geografice, care permite analiza spaţială avansată, în scopul asigurării calităţii datelor. Cu ajutorul topologiei se asigură integritatea bazei de date prin validarea elementelor geografice, aplicând un set de reguli topologice. Ramură a matematicilor care descrie relaţiile spaţiale între elemente conectate sau adiacente, de regulă noduri, arce şi feţe. Vertex – punct de frântură al unui element liniar sau poligonal.


150

BIBLIOGRAFIE 1. Albota, M., Zegheru, N., Suroiu, P., Dicţionar de geodezie, fotogrammetrie,

teledetecţie şi cartografie englez-român, Editura Tehnică Bucureşti, 1980 2. Alexei, A. M., Teză de doctorat: „Contribuţii privind culegerea semiautomată a

datelor cartografice digitale”, Academia Tehnică Militară Bucureşti, 2005 3. Aronoff, S., Geographic Information Systems: a management perspective, WDL

Publications, Ottawa Canada, 1989 4. Berbecel, O., Resursele climatice ale R.S.România şi caracteristicile lor

agroproductive, Editura Politică, Bucureşti, 1983 5. Blidaru, V., Irigaţii şi drenaje, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969 6. Blidaru, V. Wehry, A., Pricop, Ghe. Amenajări de Irigaţii şi drenaje Editura

Interprint, 1997 7. Budea, I.F., Verificarea hidraulică a reţelei de canale din sistemul Viişoara,

coordonator prof. univ. dr. ing. Măgdălina, I., Lucrare de diplomă, USAMVB, 1997 8. Budea, I.F., Stabilitatea hidraulică a canalelor cu funcţionare automată, coordonator

prof. dr. doc. ing. Simion Hâncu, Lucrare de dizertaţie, USAMVB, 1998 9. Budea, I.F., Sinteză documentară asupra cadastrului general şi de specialitate,

referatul I în cadrul pregătirii pentru doctorat, U. T. C. Bucureşti, 2003 10. Budea, I.F., Condiţiile de lucru şi metodica de abordare a cadastrului sistemului de

irigaţii – referatul II în cadrul pregătirii pentru doctorat, U. T. C. Bucureşti, 2004 11. Budea, I.F., Cadastrul sistemului „Mihail Kogălniceanu”. Rezultate obţinute,

referatul III în cadrul pregătirii pentru doctorat, U. T. C. Bucureşti, 2004 12. Budea, I.F., Alecu, D.E., Gestionarea sistemelor mari de irigaţii prin metoda

teledetecţiei, Simpozionul naţional: „Protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi perspective”, U.S.A.M.V. Bucureşti, FIFIM, 2008

13. Budea, I.F., Alecu, D.E., Instrumente GIS folosite în managementul irigaţiilor, Simpozionul naţional: „Protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi perspective”, U.S.A.M.V. Bucureşti, FIFIM, 2008

14. Budea, I.F., Alecu, D.E., Necesitatea realizării sistemelor informaţionale teritoriale / geografice integrate ale sistemelor de irigaţii, Buletinul ştiinţific al U. T. C. Bucureşti, 2009

15. Budea, I.F, Sistemele Informaţionale Geografice folosite în domeniul irigaţiilor, Coordonator I.N.Leu, prof. univ. dr. ing. FIFIM, Al IV-lea Simpozion Naţional Studenţesc – IFIMCAD – 2009, FIIM – USAMV Bucureşti

16. Burchiu, V., Echipamente şi instalaţii de pompare, IANB C-da 75/1974 17. Cazacu, E., Dorobanţu, M., Georgescu, I., Sârbu, E., Amenajări de irigaţii, Ed.

Ceres, Bucureşti, 1982 18. Chiriţă, C., Păunescu, C., Teaci, D., Solurile României cu un determinator în culori,

Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1967 19. Coman, C., Completări şi modernizări în sistemul de irigaţii Carasu, judeţul

Constanţa, studiu de prefezabilitate faza a-II-a, I.S.P.I.F., Bucureşti, 1992 20. Cowen, D. J., GIS versus CAD versus DBMS: what are the differences,

Photogrammetric Engineering and Remote Sensing 54: 1551-4, 1988 21. Dăscălescu, N., Distribuţia raţională a apei în reţelele de canale pentru irigaţii,

Editura Ceres Bucureşti, 1979 22. Ducker, K. J., Geographic information systems: towards a georelational structure,

Proceedings of AUTOCARTO 7 SPRS/ACSM, Falls Church, Virginia 172-75, 1985 23. Dumitraşcu, C., s.a., Comportarea în exploatare a sistemului de irigaţii Mihail

Kogălniceanu, Studiu ISCIF Bucureşti, 1972 24. Devine, H. A., Field, R. C., The gist of GIS, Journal of Forestry, 17-22 August, 1986


151

25. Didulescu, C., Teză de doctorat: „Unele contribuţii la realizarea planurilor numerice cadastrale”, conducător prof.univ.dr.ing. Tămăioagă, G., Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti, 2002

26. Grumeza, N., Klepş, C., Cercetări şi rezultate privind retehnologizarea amenajărilor de irigaţii din România, în contextul protejării mediului înconjurător, Curs, I.C.I.T.I.D. Bucureşti, 2006

27. Hâncu, S., Rus, E., Dan, P., Teodorescu, Gh., Hidraulica sistemelor de irigaţie cu funcţionare automată, Editura Ceres, Bucureşti, 1982

28. Hâncu, S., Indreptar pentru calcule hidraulice, Editura Tehnică, 1988 29. Ionescu, S.P., Deaconescu, C., Leu, I.N., Topografie şi fotogrammetrie – curs –

fascicola 3 – Topografie inginerească, Institutul Agronomic N. Bălcescu – C- 18/1987 30. Leu, I. N., Ionescu, P., Rădulescu, M., Măsurători terestre pentru agricultură,

Editura Ceres, Bucureşti, 1990 31. Leu, I.N., Negoescu, I., Ilinca , L. C., Ilinca, C. D., ARCVIEW 3.0 pentru campusul

Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Bucureşti, Ovidius University Annals of Constructions Volume 1, Number 2, May 2000 ISSN-12223-7221, 2000

32. Leu, I. N., Moca, V., Buchia, Rott, V. C., Ciatlausi, Ciolac, V. A., Topografie şi cadastru agricol, Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti, 2002

33. Lup, A., Irigaţiile în agricultura României, Editura AGRIS, 1997 34. Manole, E.S., Teza de doctorat: Contribuţii privind stabilirea soluţiilor de reabilitare-

modernizare a gradului minim de utilizare rentabilă a sistemului de irigaţii Mihail Kogălniceanu – Constanţa, conducător prof. dr. ing. Ion Nicolaescu, Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti, 2002

35. Măgdălina, I., Exploatarea şi întreţinerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, Editura Didactică şi Pedagogică R.A. – Bucureşti, 1994

36. Miclea, M., Cadastrul şi Cartea funciară, Editura ALL, Bucureşti, 1995

37. Mihăilă, M., Corcodel, Gh., Chirilov, I., Cadastrul general şi publicitatea imobiliară, Editura Ceres, Bucureşti, 1995

38. Nicolaescu, I., Irigaţia prin scurgere la suprafaţă, Editura Ceres, 1981

39. Nicolaescu, I., Bazele modernizării sistemelor de irigaţii din România – partea I. Revista Hidrotehnica nr.1 – 2 – 3, 1992

40. Nicolaescu, I., Bazele modernizării sistemelor de irigaţii din România – partea II. Revista Hidrotehnica nr.10, 1993

41. Nicolaescu, I., Cercetări pentru fundamentarea soluţiilor de reabilitare- modernizare a sistemelor de irigaţii şi stabilirea limitelor de exploatare eficientă a acestora, Referate anuale pentru contractele încheiate cu CNCSU în calitate de beneficiar, nr. 718, 1998, 1997, 1996

42. Nicolaescu, I., Curs irigaţii, Note de curs – uz intern, FIIM – USAMV Bucureşti, 2002

43. Niţu, C., Tendinţe de dezvoltare în cartografia automată, Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru, nr. 1, 1992

44. Olaru, Gh., Măndicescu V., Cadastru funciar, Editura Ceres, Bucureşti, 1978 45. Oprescu N. şi colaboratorii, Manualul inginerului geodez, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1972, 1973, 1974 46. Ozemoy, V. M., et al., Evaluating computerized geographic information systems

using decision analysis, Interfaces 11 : 92-8, 1981 47. Parker, H. D. The GIS Sourcebook, GIS World Inc., Fort Collins Colorado, 1989 48. Petrescu, F. Sisteme informatice geografice în urbanism şi amenajarea teritoriului,

Editura MATRIX ROM, Bucureşti, 2007 49. Pleşa, I., Florescu, Gh., Îmbunătăţiri funciare, Bucureşti, 1980 50. Popovici, N., Biali, G., Sisteme Geoinformaţionale – Principii generale şi aplicaţii,


152

Editura Gh. Asachi, Iaşi, 2000 51. Shady, A.M.. Water, food and agriculture. Challenges and issues for the 21st century.

Keynote address, Proceedings of the 17th ICID Congress. September, Granada, Spain, 1999

52. Smedema, L. K., Global drainage needs and challenges. Proceedings of the 8th International Workshop on Drainage. January, New Delhi, India, 2000

53. Smith, A. B. Developments in inertial navigation The Journal of Navigation 39 (3): 401-15, 1986

54. Ragab R., Prudhomme C. and Reynard N., Climate change and water management in the arid regions. The urgent need for non-conventional water resources. Proceeding of the 2nd World Water Forum. March, The Hague, The Netherlands, 2000

55. Rotaru, M., Anculete, Gh., Sistemul cadastral şi regimul funciar din România Editura Tehnică, Bucureşti, 1996

56. Tămăioagă Gh., Tămăioagă D., Cadastrul general şi cadastrele de specialitate, Editura MATRIX ROM, Bucureşti, 2005

57. Vasile, C., Teza de doctorat, UTCB, coord. ştiinţ. prof. dr. ing. Turdeanu L., 1999 58. Vidal, A., Remote Sensing and Geographic Information Systems in Irrigation and

Drainage – Methodological Guide and Applications, ISBN: 81-85068-72-0, Paris, 2000

59. Wehry, A., Pantu, H., Amenajări hidroameliorative, Vol. 1 şi 2, Editura Politehnică Timişoara, 2008

60. De Wrachien, D., Irrigation and drainage. Trends and challenges for the 21st century, Proceedings of the 19th European Regional Conference on Sustainable Use of Land and Water. June, Brno, Czech Republic, 2001

61. Zegheru, N., Albotă, M.G., Dicţionar de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetecţie, cartografie, cadastru, englez – român, român - englez, Bucureşti, Editura Nemira &Co., 2008

62. * * * LEGEA nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată 63. * * * ORDINUL nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea

cadastrului general 64. * * * LEGEA nr. 795/2001 pentru aprobarea O.G. nr. 10/2000 privind desfăşurarea

activităţii de realizare şi de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei de către persoanele fizice şi juridice autorizate pe teritoriul României

65. * * * ORDINUL nr. 535/2001 privind aprobarea Regulamentului pentru verificarea lucrărilor de specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, realizate de persoane fizice şi juridice autorizate

66. * * * ORDINUL nr. 539/2001 pentru aprobarea Regulamentului de avizare a lucrărilor de cadastru, geodezie, cartografie, fotogrammetrie şi teledetecţie

67. * * * ORDINUL nr. 536/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia lucrărilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie şi teledetecţie

68. * * * ORDINUL nr. 538/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea persoanelor fizice şi juridice care pot să realizeze şi să verifice lucrări de specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei pe teritoriul României

69. * * * HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1210/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

70. * * * ORDINUL nr. 1033/2005 pentru aprobarea structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (extras)

71. * * * LEGEA nr. 39/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 13/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură


153

72. * * * HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 521/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea lucrărilor de cadastru de specialitate imobiliar-edilitar şi de constituire a băncilor de date urbane

73. * * * ORDINUL nr. 90/N/911-CP/1997 pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de introducere a cadastrului imobiliar în localităţi

74. * * * ORDINUL nr. 91/N/912-CP/1997 pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de introducere a cadastrului reţelelor edilitare în localităţi

75. * * * ORDINUL nr. 496/1998 privind aprobarea Metodologiei pentru executarea lucrărilor de cadastru al drumurilor publice

76. * * * ORDINUL nr. 1276/2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare, păstrare şi gestionare a Cadastrului apelor din România

77. * * * ORDINUL nr. 65/141/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de întocmire a cadastrului amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

78. * * * Instrucţiuni de realizare a hărţii vectoriale VMAP nivel 2, în format bază de date geografică GDB (ArcGIS 8.3 – ESRI), utilizând PLTS Desktop 3.1, DTM, Bucureşti, 2006

79. * * * Introducere în GIS, GEOSISTEMS România S.R.L. 80. * * ArcGis pentru avansaţi, februarie 2004, ESRI - GEOSISTEMS România S.R.L. 81. * * Economic Instruments for the Rational Use of Water in Irrigation, E.C.E. AGRI / 87,

United Nations, 1986. 82. * * Îmbunătăţirile Funciare în România - Realizări şi perspective, Buletinul AGIR, Anul V,

Nr. 3, 2000. 83. * * Consumul de apă şi evoluţia teritoriului amenajat pentru irigaţii în România, Buletinul

AGIR, Anul V, Nr. 3, 2000. 84. * * Anuarul Statistic al României, 1988 – 1994. 85. * * Amenajările de irigaţii – Factor esenţial pentru realizarea agriculturii durabile, Buletinul

AGIR, Anul V, Nr. 3, 2000. 86. * * Water Resource Management – A world Bank Policy Paper, The World Bank,

Washington D.C., 1993. 87. * * Situaţia irigaţiei în agricultura mondială – Date de sinteză, Comitetul Naţional Român de

Irigaţii şi Drenaje, Bucureşti, 2003. 88. * * Lucrări de îmbunătăţiri funciare: semne şi culori convenţionale, STAS 6013-1985,

Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Institutul Român de Standardizare 89. www.madr.ro, 90. http://www.anif.ro 91. http://www.matrixrom.ro 92. www.cncsis.ro 93. www.agromediu.ro 94. www.networkworld.ro 95. www.geosystems.ro 96. www.rogis.ro 97. www.cadastru.ugal.ro 98. www.prefectura-ct.ro 99. www.biblioteca.ase.ro 100. www.spatial.maine.edu 101. www.swedesurvey.se 102. www.cgpc.ca 103. www.usq.edu.au 104. www.ispif.ro 105. www.rosa.ro 106. www.geo-spatial.org 107. www.primaria-iasi.ro 108. http://earth.google.com


154

109. http://library.yale.edu 110. www.multimap.com 111. www.nationalgeographic.com 112. www.aquarius.geomar.de 113. www.mappoint.msn.com 114. www.gis.org 115. www.romaniadigitala.ro 116. www.erg.usgs.gov 117. http://www.itc.nl 118. http://dms.tamu.edu 119. www.fomi.hu/hunagi 120. http://www.wca-infonet.org 121. www.lwa.gov.au 122. http://www.irrigation.org.au 123. www.codata.org 124. www.satimagingcorp.com

Date post:	18-May-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	27 times
Download:	0 times

TEZA felicia budeadigilib.utcb.ro/repository/ccn/pdf/budea.pdf · Teza de doctorat – Realizarea...

Documents