Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor

8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor

http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 1/91

CAPITOLUL 1. 2

CONSIDERAII GENERALE PRIVIND SPLAREA BANILOR 2

1.1. Evoluia istoric 2

1.2. Etapele procesului de spalare a banilor 8

1.3. Internationalizarea. Situatia Romaniei 11

1.4. Cum se pot recunoaste tranzactii suspecte««««««...............««««« 19.

CAPITOLUL 2 25

INFRACIUNEA DE SPLARE A BANILOR 25

2.1. Infraciunea de splare a banilor incriminat în art. 23 al legii 656/2002 26

2.2 Infraciunea prevzut la art. 24 din legea 656/2002 41

CAPITOLUL 3«««««««««««««««««««««««««««« 46

PREOCUPRILE ORGANELOR STATULUI PE LINIA PREVENIRII ICOMBATERII SPALARII BANILOR ««««««««...« «««««« «.46

3.1. Necesitatea combaterii fenomenului de spalare a banilor««««««««« 46

3.1.1. Masuri luate la nivel international ««« «««««««««««« 47

3.1.2. Evolutii legislative in Romania «««««««««««««««« 48

3.1.3. Evolutii institutionale «««««««««««««««««««« 50.

3.1.4. Cooperare interna ««««««««««««««««««««««50

3.2. Entitile raportoare prevzute la art.8 din legea 656/2002 i obligaiile.................

instituite în sarcina acestora 52

3.2.1. Entitati raportoare ««««««««««««««««««««« 52.

3.2.2. Obligatii in sarcina entitatilor raportoare «««««««««««« 53.

3.3. Sancionarea neândeplinirii de ctre entitile prevzute la articolul 8,a obligaiilor

stabilite de lege 66

3.4. Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor 67

3.4.1. Organizare si functionare «««««««««««««««««« 59.

3.4.2. Atributii stabilite prin lege «««««««««««««««««« 61

3.5. Activitatea de cooperare desfurat de organele de cercetare penal abilitate

în.domeniul prevenirii i combaterii splrii banilor 75

CAPITOLUL 4 ««««««««««««««««««««««««««««

ACTIVITATI DESFASURATE DE ORGANELE DE CERCETARE PENALA



ABILITATE IN DOMENIUL PREVENIRII SI COMBATERII SPALARII BANILOR

IN ROMANIA ««««««««««««««««««««««««««««68

4.1. Competena cercetrii infraciunilor de splare a banilor 77

4.2. Activiti poliieneti specifice desfurate cu ocazia efecturii actelor premergtoare

79

4.3. Programul de msuri întreprinse de poliie pentru creterea eficienei în lupta

împotriva splrii banilor 82

4.4. Dificulti în activitatea de cercetare 85

4.5. Aspecte privind protecia martorului în cauzele ce au ca obiect infraciuni de splare

a banilor 86

CONCLUZII 89

BIBLIOGRAFIE Error! Bookmark not defined.

Teoretizarea notiunii de spalare a banilor

CAPITOLUL 1.

CONSIDERAII GENERALE PRIVIND SPLAREA BANILOR

1.1. Evoluia istoric



Tumultoasa i misterioasa istorie a splrii banilor a prins rdcini într-o epoc in care

rigorile normelor morale erau împinse pân la paroxism într-o euant tentativ de a rezista

strlucirii ademenitoare, a ceea ce in literatura popular este cunoscut drept óchiul dracului´.

Fenomenul de splare a banilor precum i fenomenul de evitare a impozitelor i actele de

evaziune fiscal au fost într-o simbioz inseparabil de-a lungul istoriei.

Cu toate, evaziunea fiscal si splarea banilor împrtesc aceleai tehnici i chiar se

sprijin reciproc, este important de îneles c, din punct de vedere opional, ele sunt procese

complet distincte.

În general, evaziunea fiscal implic sustragerea veniturilor dobândite pe cale legal sau

chiar ascunderea lor(dac, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin

declararea lor într-o categorie neimpozabil).

În ambele situaii, venitul legal devine ilegal. Splarea banilor este opusul acestui procedeu, in sensul c, în aceast situaie, banii în cauz au provenien ilegal, dar prin

manopera de splare li se d o aparen legal, iar folosirea lor fiind apoi impozitat de stat.

Splarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape i implic mai

multe persoane i instituii.

Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite dintr-o

activitate infracional sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri

legitime, în scopul de a ascunde proveniena sau dreptul de proprietate asupra profiturilor

respective. Necesitatea de a recicla banii decurge din dorina de a ascunde o activitate

infracional.

În cadrul activitilor infracionale, numerarul este principalul mijloc de schimb.

Strategiile de splare a banilor includ tranzacii care, prin volum, sunt foarte profitabile i

atractive pentru instituiile financiare legale.

Splarea banilor orienteaz banii dintr-o economie ilegal i îi plaseaz în investiii

binevenite în economia legal.

Cele dou elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea

veniturilor ilicite i convertirea lor în bani, în scopul de a le ascunde proveniena.

Putem vorbi de un prim caz de evitare a taxelor i impozitelor atunci când vechea cetate a

ATENEI a impus o tax de 20% asupra importurilor i exporturilor, fapt care i-a determinat pe

comercianii greci i fenicieni s fac un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite.



Mai apoi în secolul XV, OLANDA era un înfloritor centru comercial internaional, în

care existau foarte puine restricii sau taxe asupra schimburilor monetare interne i externe.

Drept urmare comercianii englezi preferau s-i vând lâna in OLANDA, decât în

ANGLIA unde trebuiau s plteasc taxe i impozite ridicate.

Un prim caz de splare a banilor îl putem consemna in epoca medieval, când,

condamnat de BISERICA CATOLIC, camta era considerat un pcat, o crim de gravitate

similar traficului de droguri din ziua de astzi.

Negustorii i cmtarii au anticipat tehnicile moderne de ascundere, transferare i splare

a banilor încât atunci când negociau împrumuturi pe termen lung, Äumflau´ artificial rata de

schimb, suficient cât s acopere i plata dobânzilor, pretinzând c acestea sunt un fel de

recompens pentru riscul asumat.

Chiar dac termenul de Äsplare a banilor´ nu era atunci cunoscut, se poate aprecia catâta timp cât a existat aceast nevoie de a masca anumite transferuri financiare, fenomenul s-a

produs la aceast dat.

Tot în acea perioad, cmtarii i negustorii mai recurgeau la o tehnic de ascundere a

dobânzilor interzise, dovedind o ingeniozitate ieit din comun.

Astfel, ei priveau dobânda ca pe o penalizare pentru întârzierile survenite în returnarea

sumelor împrumutate in baza unor acorduri stabilite cu clienii lor.

De asemenea cmtarii considerau dobânzile ca profituri reale, prin utilizarea a ceea ce în

prezent se cheam firm-fantom. Capitalul era împrumutat unei companii, apoi retras sub form

de profit, i nu de dobând la împrumut, dei in realitate, nu se realizase nici un fel de profit.

Toate aceste trucuri prin care se urmrea înelarea BISERICII CATOLICE au în prezent

echivalent in redutabile tehnici de splare a banilor.

Tehnicile Äprimare´ de splare au evoluat odat cu timpul, ducând la ceea ce muli cred

c este o ínvenie´ a epocii moderne: PARADISURILE FISCALE.

Veridicitatea celor scrise anterior o putem deduce din primul fenomen de evitare a

taxelor, prezentat mai sus.

Simplu fapt al ocolirii, fcute de ctre comercianii greci i fenicieni pentru a nu plti taxa

de 20% asupra importurilor i exporturilor impus de vechea cetate a Atenei, a fcut ca micile

insule vecine s devin Äparadisurile fiscale´ ale comerului liber de taxe vamale i impozite,

precum i puncte de penetraie clandestin de bunuri la Atena.



În secolul XVII, operând între Europa i America, piraii au fost i ei printre primii

utilizatori ai Äparadisurilor fiscale´ , care nu erau altceva decât locurile(in special, insule) in care

îi depozitau averile i bunurile confiscate.

Apruse chiar o competiie intre statele mediteraneene în atragerea averilor pirailor,

folosite uneori si drept Ämoned de schimb´ pentru întoarcerea lor acas.

Datele istorice de la acea vreme, ne arat c un eveniment produs în 1612 poate fi

considerat fr nici un dubiu, primul caz de amnistie a profiturilor ilegale când Anglia oferea

pirailor care-i abandonau meseria, libertatea deplin dar mai ales dreptul de a-i pstra banii.

Idee de actualitate, care a fost aplicat i în zilele noastre de unele state contemporane în lupta cu

traficanii de droguri.

Cineva spunea: Ä ca s cunoti bine lucrurile, trebuie s le cunoti detaliile; i cum

detaliile sunt aproape infinite, cunotinele noastre rmân superficiale i imperfecte´.Splarea banilor este i va rmâne un fenomen complex si dinamic de o diversitate foarte

mare, atât în domeniul public, cât si în cel privat, manifestându-se atât activ, cât si pasiv dar

totodat un fenomen prea puin cunoscut de oamenii obinuii.

Aceast infraciune apare ca fiind una fr victime i lipsit de implicaiile emoionale ale

infraciunilor cu violen sau ale celor de furt. ÄDiscreia´ care înconjoar acest gen de

infraciuni constituie, de fapt, una din dificultile majore întâmpinate de anchetatori.

În materia splrii banilor, istoria arat c bazele acestui fenomen complex au fost puse

cu multe secole în urm, ceea ce a urmat fiind mai mult o adaptare modern a unei "piese

clasice".

Confiscarea averilor în cazul în care acestea aveau origine criminal este un exemplu în

acest sens; legile moderne ce faciliteaz aceste operaiuni avându-i rdcinile în tradiiile

britanice în domeniul dreptului cutumiar.

Iniial majoritatea confiscrilor erau pedepse aplicate mai degrab din motive politice

decât economice, ca i în societatea modern, ele fiind de multe ori determinate de dorina de a

spori averea Coroanei.

Cu timpul temuii pirai s-au metamorfozat in gangsterii începutului de secol XX.

Prohibiia specific acelei perioade a Ährnit´ multe figuri din lumea interlop a începutului de

secol.



Gangsterii încasau în aceea perioad sume uriae din prostituie, jocuri de noroc i

comercializarea buturilor alcoolice. ÄRegele Chicagoului´, celebrul ALPHONSE CAPONE, a

rmas în istorie ca fondatorul unei organizaii criminale ce rula anual 100 de milioane de dolari.

Era deci, necesar justificarea acestor venituri iar una dintre metodele folosite a fost

achiziionarea unor afaceri legale i amestecarea câtigurilor acestora cu cele provenind din

afacerile nelegale.

Lanurile de magazine care ofereau servicii de splare a hainelor au fost preferate,

întrucât se obineau cantiti mari de numerar, un avantaj incontestabil pentru AL CAPONE.

De aici s-a nscut i expresia Äsplare de bani´ folosit ulterior pentru a defini toate

operaiunile ilegale prin care se obineau Äbani negrii´. Aceast origine puin romanat este

contestat de ali autori, considerându-se c termenul Äsplarea banilor´ arat, de fapt, în ce

const activitatea pe care o denumete: banii obinui din surse nelegale, sau Ämurdari´ ,sunttrecui printr-o serie de tranzacii, sau Äsplai´, astfel încât s apar ca provenind dintr-o surs

legal, sau Äcurai´.

În ciuda eforturilor depuse la acea vreme, nici CAPONE, nici acoliii si nu au putut fi

dovedii c splau bani. Dup îndelungi încercri, autoritile americane au trebuit s se

mulumeasc cu infraciunea de evaziune fiscal, singura sub care au putut s fie arestai celebrii

mafioi.

Condamnarea lui AL CAPONE, în octombrie 1931, pare s fi fost punctul de referin

care a dus la apariia fenomenului splrii banilor. Polonezul MAIER SUCHOWLJANSCHI-

americanizat ca- MEYER LANSKY, considerat geniul financiar al crimei organizate din New

York (cunoscut i sub porecla de Äcontabilul mafiei´) a fost foarte afectat de condamnarea lui

CAPONE i a decis s nu aib aceiai soart.

Aliana sa cu personaje faimoase din clanurile mafiote, conduse de evrei i italieni, (unul

din prietenii si apropiai, în afar de CAPONE, a fost i renumitul BUGSY- cel care a înfiinat

imperiul jocurilor de noroc din LAS VEGAS) a pus bazele crimei organizate din S.U.A. pentru 5

decenii la rând.

Dup puin timp de la condamnarea lui CAPONE, MEYER a descoperit avantajele

conturilor cu parol numeric din bncile elveiene rspândind astfel milioane de dolari în

conturi bancare din întreaga lume pentru splarea banilor murdari.



El a fost printre primii Äpioneri ai parteneriatului stat- privat´, înelegând c pentru a

exista, crima organizat trebuie s lucreze în cooperare cu oficiali guvernamentali flexibili.

Considerat "sfântul patron" al afacerilor de splare de bani, LANSKY a murit in 1983 ca

un adevrat "erou": nu a fcut nici o zi de închisoare pentru milioanele de dolari splate în

numele Mafiei i a învins statul american în toate procesele de evaziune fiscal ce i-au fost

intentate.

LANSKY este considerat a fi unul dintre cei mai influeni spltori de bani din toate

timpurile, lui fiindu-i atribuit prima metod propriu-zis de splare a banilor, denumit

Äreturnarea împrumutului´, care înseamn c sumele de bani provenite din afaceri dubioase

puteau fi deghizate ca împrumuturi acordate de îngduitoarele bnci strine.

Experii în splarea banilor nu au reuit s descâlceasc nici acum toate iele

mecanismelor sofisticate folosite de LANSKY. Unele- precum cele din Cuba si Bahamas- nu aufost niciodat detectate, astfel c s-a ajuns la concluzia c, cel mai probabil, o parte din bani nu s-

au întors niciodat în economia american.

Sunt relevante în acest context afirmaiile fcute de GIOVANNI FALCONE, celebrul

judector italian, asasinat de Mafia la 23 mai 1992:´Mafia constituie o lume logic, mai raional

i mai implacabil decât STATUL. Mafia este o articulaie a puterii, o metafor a puterii, dar i o

patologie a puterii. Mafia este un sistem economic, o component obligatorie a sistemului

economic global. Mafia se dezvolt datorit statului i îi adapteaz comportamentul în funcie

de acesta´.

Expresia Äsplarea banilor´ a fost îns efectiv folosit mult mai târziu, prima apariie

fiind semnalat într-un ziar din 1973, tot din Statele Unite, în cuprinsul unui articol care relata

despre afacerea ÄWATERGATE´. Dup acest moment expresia s-a rspândit în majoritatea

limbilor, fiind folosit pe toate meridianele.

Infraciunea de splare a banilor a intrat în atenia autoritilor mai ales în anii 1980,când

a ocupat un loc de frunte in agenda politic a multor state europene.

Este cunoscut faptul c reciclarea sumelor provenite din infraciuni are o evident

influen asupra creterii recrudescenei crimei organizate, iar combaterea splrii banilor este

unul dintre cele mai eficiente mijloace de lupt împotriva acestei forme de activitate

infracional.



Punctul de referin in procesul de reglementare pe plan internaional a concepiei de

lupt împotriva splrii banilor provenii din activiti criminale îl constituie CONVENIA

NAIUNILOR UNITE, adoptat la 19.12.1988 la Viena, care a definit pentru prima dat

termenul de splare a banilor, dar care a prevzut ca infraciune generatoare doar traficul de

droguri.

Principala surs de îngrijorare a fost creterea nivelului de profesionalism în domeniul

crimei organizate. Investigatorii au realizat faptul c infractorii utilizeaz mijloace i metode din

ce în ce mai avansate pentru atingerea scopurilor lor i au descoperit c s-au dezvoltat noi forme

de infracionalitate prin intermediul calculatorului, evoluii la care investigatorii nu au

întotdeauna rspunsuri gata pregtite.

Investigaiile financiare sunt relativ recente în majoritatea statelor completând i

funcionând în direct interaciune cu metodele i tehnicile de investigare tradiionale.Oricum, practicienii în domeniu s-au plâns c msurile de combatere a splrii banilor în

vigoare au o eficien restrâns i c, în general, efectele eforturilor de combatere a splrii

banilor au fost relativ dezamgitoare pân în prezent.

Mai mult, specialitii din multe ri au constat lipsa de resurse i expertiz, in special la

nivel judiciar, i c în multe cazuri, atât de-a lungul timpului cât i în cazurile recente, a fost

dificil identificarea legturii faptice între tranzacia suspect i infraciunea generatoare de bani

murdari, care în cele mai multe cazuri a fost comis în strintate.

Splarea banilor este deseori, în esen, o infraciune care se extinde peste graniele

naionale ale statelor . De aceea, statele europene au contientizat faptul c este necesar o

cooperare intens la nivel internaional în vederea combaterii acestui fenomen.

Dup 1989, tranziia ctre o economie de pia i deschiderea granielor României a dus

la o cretere spectaculoas a circulaiei transfrontaliere de mrfuri, persoane i capital, rezultând

în acelai timp într-o cretere serioas a diferitelor tipuri de activiti infracionale.

Infracionalitatea în floare i câtigurile de pe urma ei a fcut ca splarea de bani o

noiune relativ necunoscut în economia româneasc înainte de 1989.

Analizând evoluia criminalitii economico-financiare în societatea noastr, în perioada

anilor 1990 pân în prezent, se poate concluziona c s-au extins i s-au agravat actele de

corupie, de contraband, de evaziune fiscal, înelciuni în domeniul financiar-bancar i nu în

ultimul rând activitile ilicite intitulate generic de ³splare a banilor´.



Doru Bulata, membru in Oficiul de Prevenire si Combatere a Splrii Banilor din

România, declara c "tendinele sunt axate pe înelciune în domeniul financiar-bancar,

contraband" si alte activiti ilicite, derulate prin firme-fantom.

Cifrele oficiale arat c în 2000 sumele implicate în circuitul splrilor de bani se ridicau

la 800 de milioane de dolari, iar in 2001 la circa 700 de milioane de euro.

Etapele procesului de splare a banilor

Nu exist o singur metod de splare a banilor. Metodele pot varia de la cumprarea i

vinderea unui obiect de lux (de ex. o main sau o bijuterie) pân la trecerea banilor printr-o

reea complex, internaional, de afaceri legale i companii Äscoic" (companii care exist în primul rând numai ca entiti legale fr s desfoare activiti de afaceri sau comerciale).

Iniial, în cazul traficului de droguri sau altor infraciuni cum ar fi contrabanda, furtul, antajul

etc., fondurile rezultate iau în mod curent forma banilor lichizi care trebuie s intre printr-o

metod oarecare în sistemul financiar.

Procesul de splare a banilor are trei faze: plasare, stratificare i integrare sau, altfel spus,

presplare (convertirea banilor murdari în bani curai); splarea principal (conversia banilor în

intrri contabile); uscarea sau reciclarea (folosirea banilor pentru a obine profit).

Plasarea presupune deplasarea fizic a profiturilor în numerar, necesar pentru evitarea

controlului de ctre organele legii; reprezint Äscparea", la propriu, de numerar i îndeprtarea

fizic a veniturilor iniiale derivate din activitatea ilegal. Este cea mai vulnerabil etap a

splrii banilor deoarece implic colectarea i manevrarea unei mari cantiti de numerar.

Stratificarea este procesul de micare a fondurilor între diferite conturi pentru a le

ascunde originea; separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de

tranzacii financiare proiectate pentru a înela organele de control i pentru a asigura anonimatul.

Integrarea reprezint micarea fondurilor astfel splate prin intermediul organizaiilor

legale; furnizarea unei legaliti aparente bogiei acumulate în mod criminal.

Dac procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor aeza rezultatele

splrii la loc în economie în aa fel încât ele vor reintra în sistemul financiar aprând ca fonduri

normale i Äcurate" de afaceri.



În cadrul procesului de splare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile,

puncte dificil de evitat de ctre cel care spal banii i în consecin uor de recunoscut, respectiv:

intrarea numerarului în sistemul financiar;

trecerea numerarului peste frontiere;

transferurile în cadrul i dinspre sistemul financiar.

Intrarea numerarului în sistemul financiar se realizeaz prin:

fragmentarea operaiunilor în numerar în scopul evitrii raportrii tranzaciei prin

divizarea operaiunilor sub nivelul minim de raportare;

folosirea inadecvat a listelor de excepii prin care unele categorii de operaii cu numerar

sunt exceptate de la raportare (presupune uneori complicitatea unitilor financiare respective);

executarea de false documente de raportare pentru a legitima numerarul general;

depunerile de profituri ilegale în bnci corespondente pot fi prezentate ca transferuri de la banc la banc;

Folosirea instituiilor financiare netradiionale în procesul de plasare a fondurilor. Aceste

instituii pot fi: casele de schimb valutar, societile de valori mobiliare, bursele de mrfuri,

cazinourile, serviciile de încasare a cecurilor, serviciile de transmitere de fonduri. Metodele

folosite de reciclatori în acest caz sunt aproximativ aceleai cu cele folosite în instituiile

financiare tradiionale.

Casele de schimb valutar: în alte ri, ele ofer i alte servicii financiare (vânzare de

mandate de plat i cecuri de cas, transferuri electronice de fonduri, schimb de devize pentru

cecuri etc.), care pot oferi un paravan pentru tranzacii ilicite; în România, casele de schimb au

un singur obiect de activitate, schimbul valutar. Metoda prin care se plaseaz fonduri ilicite în

acest caz este efectuarea schimbului valutar fr întocmire de documente ori violarea memoriei

computerului pentru a nu se mai putea reconstitui irul de tranzacii încheiate; ambele pri au

câtiguri ilicite: reciclatorul scap de o sum mare de lei i primete o cantitate mai mic de

bancnote strine, iar casa de schimb comite evaziune fiscal prin nedeclararea veniturilor din

operaiunile efectuate.

Ageniile de transmitere a fondurilor sunt utilizate pentru transferarea fondurilor pe plan

intern sau internaional, prin mijloace electronice, cecuri, curiei, fax sau reele de computere.

Faptul c valoarea banilor poate fi deplasat dintr-un loc în altul, deseori fr deplasarea fizic a

monedelor constituie principala caracteristic a acestui sistem.



Cazinourile: amalgamarea fondurilor ilegale cu cele legale sunt favorizate de faptul c

jocurile de noroc sunt activiti desfurate cu numerar, oferind participanilor anonimat.

Comercianii de bunuri de folosin îndelungat de mare valoare (automobile, iahturi,

bunuri de lux, bunuri imobiliare) sunt folosii de reciclatori pentru a schimba numerarul în bunuri

care, eventual, sunt revândute pentru a obine numerar cu origine licit.

Agenii de burs pot fi manipulai de reciclatori prin oferirea de avantaje în schimbul

utilizrii numerarului pentru achiziionarea de aciuni sau mrfuri, prin evitarea raportrilor

tranzaciilor cu numerar.

Companii de faad, care de fapt nu au încasri din activiti reale, ci numai din

depunerile reciclatorilor.

Exportul ilegal de valut; transportul fizic se realizeaz cu diferite mijloace de transport,

fr a se respecta legislaia cu privire la raportarea sumelor ce ies din ar i au ca destinaie riîn care nu se pune problema justificrii sumelor în numerar; dup depunerea în bnci, aceste

sume fac cale întoars, utilizându-se transferul electronic.

Moduri de stratificare:

Dup ce numerarul a fost depus în instituii financiare fr a fi detectat, contra acestui

numerar reciclatorii procur instrumente financiare (cecuri de cltorie, scrisori de credit,

mandate de plat etc.), pe care le reconvertesc apoi în numerar;

Transferurile electronice. O dat de numerarul a fost depus în conturi bancare, acesta

poate fi transferat în orice col al lumii în timp record.

Multe entiti se servesc în ultimul timp de Internet pentru a propune servicii de splare

de bani, dând uneori aparena de servicii financiare extrateritoriale sau de posibiliti de

plasament legale. Dat fiind caracterul din ce în ce mai mobil de acces la Internet, un client are

posibilitatea de a accesa virtual contul su din orice loc din lume.

În aceast situaie reciclatorii pot controla orice cont, chiar dac acestea au fost deschise

pe numele unor interpui; soldurile persoanelor interpuse se transfer ulterior în contul

administratorului titular, iar acesta poate dispune de banii transferai.

Integrarea. Prin intermediul ei profiturile reciclate sunt plasate în economia real legitim

iar rezultatele obinute din activiti ilegale sunt legale. Profiturile au o acoperire legal iar

reciclatorul le poate folosi achiziionând bunuri la vedere.

Metodele de integrare sunt:



Achiziionarea de bunuri imobiliare sau a unor afaceri în pierderi, dup care, utilizând

fondurile ilicite, aceste bunuri sau afaceri sunt revândute la valoarea lor real;

Posibilitatea creditrii de ctre asociai a propriei societi comerciale, care merge mereu

în pierdere. Se scot din firm sume, încrcând costurile, în final realizându-se pierderi; cu sumele

care s-au scos din firm dar neimpozitate, asociaii crediteaz firma proprie, încasând chiar i

dobânzi pentru sumele cu care au împrumutat societatea;

Bunurile achiziionate cu fonduri ilicite sunt vândute unor societi de tip captiv (care

aparin de fapt proprietarului bunurilor), dup care sunt revândute realizând un profit substanial

tot proprietarului iniial;

Împrumuturi fictive acordate de o companie de faad; o astfel de companie înregistrat

într-un paradis fiscal este controlat de o companie din ar, iar fondurile companiei de faad

sunt de fapt, fonduri reciclate ale companiei din ar;Folosirea de facturi false pentru import sau export (se utilizeaz facturi de import

supraevaluate, pentru a justifica transferul unor asemenea fonduri, iar în cazul reciclrii

fondurilor strine în ar, facturile de export sunt supraevaluate pentru a justifica încasrile).

1.3. Internaionalizarea. Situaia României.

Sfâritul de mileniu ne înfieaz amploarea deosebit a activitilor economice ce se

desfoar în statele puternic dezvoltate din Europa, America i Asia. Relaiile economice inter-

naionale cunosc un dinamism fr precedent, fiind integrate noi state i sisteme economice.

Este în afara oricrei îndoieli faptul c în acest nesfârit teritoriu al economiei se iniiaz,

dezvolt i finalizeaz un numr impresionant de afaceri ilegale, care alctuiesc ceea ce, foarte

adesea, este cunoscut ca fenomenul de criminalitate a afacerilor.Frauda lezeaz economia în

ansamblul ei, cauzeaz imense pierderi financiare, slbete stabilitatea social, amenin

structurile democratice, determin pierderea încrederii în sistemul economic, corupe i

compromite instituiile economice i sociale.Preocupat de problema criminalitii afacerilor,

Comunitatea Internaional a analizat cauzalitatea i efectele acesteia, recomandând statelor

membre s adopte msuri concrete pentru limitarea ei.Diversitatea legislaiilor, cuplat cu

particularitile economico-sociale derivând din stadiile de dezvoltare ale rilor europene i



celorlalte state, au fcut practic imposibil redactarea unei definiii precise a criminalitii

afacerilor.

Cele dou dimensiuni ale criminalitii afacerilor:

dimensiunea naional, respectiv suma infraciunilor incriminate în legile penale sau

speciale ale fiecrei ri, care se produc în interiorul sistemului economic i financiar i nu

comport sau nu includ elementul de extraneitate;

dimensiunea internaional, respectiv suma infraciunilor care se comit i se finalizeaz

cu participarea elementului de extraneitate (persoane, firme, corporaii, bnci etc.)

Cele dou dimensiuni nu au avut i nici nu vor avea un caracter static. Astzi este

evident internaionalizarea afacerilor de tip criminal, în cele mai rsuntoare cazuri de

contraband, evaziune fiscal, trafic de droguri, operaiuni de import-export ilegale, s-a realizat

i perfecionat continuu parteneriatul pentru crim. Contrabanda cu alcool sau igri, traficul dedroguri i armament nu pot fi concepute fr participarea afaceritilor aflai pe mai toate

meridianele i paralelele globului.

Într-un asemenea context este relevant lista de infraciuni circumscrise fenomenului de

criminalitate a afacerilor, redactat de Comitetul European pentru Problemele Criminale:

infraciuni în legtur cu formarea cartelurilor;

practici frauduloase i abuzuri comise de întreprinderi multinaionale;

obinerea frauduloas sau deturnarea fondurilor financiare alocate de stat sau de

organizaii internaionale;

infraciuni în domeniul informaticii (criminalitatea informatic);

crearea de societi fictive;

falsificarea bilanului întreprinderii i înclcarea obligaiei de a ine contabilitatea;

fraude care se rsfrâng asupra situaiei comerciale i a capitalului social;

fraude în detrimentul creditorilor (bancrut, violarea drepturilor de proprietate

intelectual i industrial);

infraciuni împotriva consumatorilor (falsificarea mrfurilor, publicitate mincinoas);

concuren neloial;

infraciuni fiscale;

corupie;

infraciuni bursiere i bancare;



infraciuni în materie de schimb valutar;

infraciuni împotriva mediului ambiant.

Odat declanat ofensiva real contra unor componente sau segmente ale criminalitii

afacerilor (evaziunea fiscal, contrabanda, corupia, traficul de droguri etc.) se scot la lumina

zilei aspecte deosebite, unele cutremurtoare prin dimensiunea lor.

A fost suficient, de exemplu, s se descopere, mai mult sau mai puin întâmpltor,

importante fraude privind utilizarea subveniilor acordate, în cadrul Pieei Comune,

productorilor i exportatorilor de produse agricole i alimentare, pentru a se declana o analiz

serioas care a evideniat fraude imense comise în acest domeniu, în Italia, abia în anii 1985-

1996, dup investigaii i anchete complexe s-au conturat adevratele dimensiuni i adevrata

fa a organizaiilor mafiote, despre care autoritile nu au vorbit timp de 30-40 de ani. În

Germania i celelalte state ale Europei Occidentale abia acum se vorbete despre rolul crimeiorganizate în migraia clandestin a cetenilor turci, arabi, români, sârbi etc., dup ce mai bine

de 20 de ani, în numele dreptului cetenilor la libera circulaie, autoritile au stimulat acest

fenomen.Prin urmare, se poate afirma c aceste edificii criminale se construiesc i se dezvolt în

imensa lor majoritate din interesul i cu sprijinul autoritilor statale. Geneza lor trebuie cutat

în perimetrul intereselor de putere.

Aceast stare de fapt face ca autoritile s nu dezvluie adevratele dimensiuni ale

criminalitii decât în momente de rscruce. Fiecare nou guvernare este preocupat s spun i

s demonstreze cât de corupt a fost guvernarea anterioar, refuzând s accepte c aspectele

criminalitii afacerilor i cele ale crimei organizate se vor prelungi i intensifica, uneori la cote

mult mai ridicate.

Politizarea activitilor de lupt contra criminalitii este cauza fundamental a reaciei

slabe fa de pericolul acesteia, elementul care determin puternica consolidare a ei în societatea

de azi. într-un asemenea climat, pe un teren prielnic, structurile care acioneaz în domeniul

criminalitii afacerilor i-au construit, dezvoltat i perfecionat un management performant,

caracterizat de: eficien maxim, specializare riguroas, logistic ultramodern, mult superioar

celei aflate la dispoziia organelor legii. Sunt relevante în acest context afirmaiile fcute de

Giovanni Falcone, celebrul judector italian, asasinat de Mafia la 23 mai 1992: ÄMafia constituie

o lume logic, mai raional i mai implacabil decât STATUL. Mafia este o articulaie a puterii,

o metafor a puterii, dar i o patologie a puterii. Mafia este un sistem economic, o component



obligatorie a sistemului economic global. Mafia se dezvolt datorit statului i îi adapteaz

comportamentul în funcie de acesta."

Produsul financiar rezultat din afacerile ilegale derulate de gruprile crimei organizate are

dimensiuni impresionante. Banii murdari care circul, practic la vedere, constituie oxigenul care

d for infractorilor aflai foarte aproape sau chiar în intimitatea structurilor de putere ce le

garanteaz i acoper activitile infracionale.

Analitii fenomenului criminalitii afacerilor avertizeaz asupra faptului c importante

fonduri rezultate din afacerile ilegale sunt injectate în organisme i structuri politice i

administrative, pentru ca acestea s se menin la putere i s poat garanta gruprilor criminale

succesul în multitudinea afacerilor murdare pe care le iniiaz.

Scopul, inta primordial a acestor grupri este aceea de a face inoperante, ineficiente i

de a paraliza structurile abilitate s lupte împotriva lor.i în România s-a produs de mult vreme fuziunea elitelor: elita lumii interlope i elita

vieii publice. Acestea acioneaz împotriva ordinii i a legii, în perimetrul degradant al

imoralitii, afacerilor veroase, luxului i desfrâului.

Exponenii acestor elite au în proprietate restaurante, cazinouri, întreprinderi profitabile,

case de mod, hoteluri, autoturisme de lux, imobile ce rivalizeaz cu proprietile princiare,

trusturi de pres i posturi de televiziune, locuine de vacan i, nu în ultimul rând, substaniale

conturi în strintate.

Este, aadar, limpede pentru omul de rând care asist neputincios la acest spectacol c în

teritoriul ocupat de crima organizat, acioneaz profesionitii din lumea comerului, investiiilor,

finanelor i bncilor într-o perfect articulare cu exponeni ai puterii.

Afacerile ilegale de mare amploare - contrabanda, evaziunea fiscal, traficul de droguri,

splarea banilor, practici frauduloase în privatizarea unor societi comerciale etc. - nu se pot

iniia, derula i finaliza fr existena unui parteneriat între gruprile autohtone i cele

corespondente ale acestora care acioneaz pe teritoriul altor state.

În România, începând cu anul 1990, s-au desvârit afaceri ilegale de proporii uriae:

distrugerea flotei comerciale i a celei de pescuit oceanic, fraude cifrate la sute de milioane de

dolari svârite la Banca ÄDacia Felix", Credit Bank, Bankcoop, Bancorex, privatizarea

frauduloas a unor societi comerciale, contrabanda cu igri derulat prin portul Constana,

Aeroportul Otopeni i punctele de trecere a frontierei de la Giurgiu, Bor, Albita etc., traficul de



droguri i substane radioactive, contrabanda cu produse petroliere, alcool i cafea, prostituie,

trafic ilegal cu opere de art etc.

Principalele faze pe care le-au parcurs gruprile de infractori care au acionat i

acioneaz în prezent în România:

A. FAZA ERMETIC este caracteristic gruprilor care s-au constituit pe criterii etnice

i profesionale, începând cu anul 1990, cele mai reprezentative grupuri care au acionat în

aceast faz sunt cunoscute, într-o terminologie promovat de mediile de informare drept:

Mafia igneasc, reprezentat de grupuri de persoane provenite din 3-4 familii de igani,

conduse de un lider autoritar, profilate pe svârirea în serie de furturi din avutul public i privat,

tâlhrii, escrocherii, trafic ilegal cu valut i metale preioase, furturi din autoturisme, prostituie

i proxenetism, ceretorie, vânzarea de copii pentru înfiere ilegal a acestora de ctre ceteni

strini, afaceri imobiliare, cmtria, traficul de droguri, furtul i comercializarea operelor deart, antaj, ameninri, perceperea taxelor de protecie, recuperarea prin violen a unor debite,

valorificarea în ar de bunuri i valori furate din alte ri (Germania, Frana, Austria, Polonia).

Adevrate clanuri mafiote, aceste grupuri i-au delimitat sferele de dominaie i afaceri,

recurgând foarte adesea la acte de mare violen i intimidare chiar la adresa organelor de ordine.

Produsul financiar obinut din comiterea infraciunilor este investit de liderii acestor

grupuri în achiziionarea sau construcia de imobile de lux, autoturisme, bijuterii, valut, opere

de art, terenuri, spaii comerciale etc.

Mafia Arab s-a afirmat foarte rapid în teritoriul afacerilor ilegale, dezvoltând activiti

infracionale desfurate anterior anului 1990 (comer clandestin, trafic de droguri, plasarea de

valut fals). În România s-a constituit o veritabil comunitate de ceteni arabi (sirieni, irakieni,

egipteni, iranieni etc.) care controleaz traficul de droguri, contrabanda cu igri i alcool,

traficul cu autoturisme de lux furate, prostituia i plasarea de valut fals. Un numr apreciabil

dintre acetia sunt cstorii cu românce, au urmat cursurile unor instituii de învmânt

superior, cunosc obiceiurile i realitatea din România. Mafia arab reprezint o for real în plan

economic, are o puternic legtur cu structurile de putere, este infiltrat în organismele cu

atribuii de control financiar i vamal. Averea pe care mafia arab o deine în România este

considerabil (imobile, întreprinderi, restaurante, spaii comerciale, mijloace de transport, cluburi

de noapte, hoteluri, terenuri i ferme agricole).



Mafia Turc este reprezentat de grupuri extrem de riguros organizate, prezente pe

teritoriul României imediat dup luna decembrie 1989. Acestea au iniiat i pus în aplicare mari

operaiuni de contraband cu produse alimentare i industriale (igri, cafea, citrice, cosmetice,

confecii, legume, fructe), trafic de metale preioase i droguri. Alte grupuri s-au specializat în

recrutare de femei din România crora le-au promis angajarea ca lucrtoare în baruri, cazinouri,

restaurante etc., dar care, în realitate, au fost obligate s se prostitueze la Istambul, Ankara sau în

Antalia, fiind apoi exportate pe piaa prostituiei din Cipru i Grecia. Mafia turc are for

financiar în România, fiind specializat în splarea banilor rezultai din traficul cu droguri i

contraband.

Mafia Chinez reprezint o specie aparte în peisajul criminalitii afacerilor din România

pentru faptul c grupurile care acioneaz au un cod de conduit puternic marcat de tradiiile i

obiceiurile specifice rasei galbene. Practic impenetrabil, cu norme de comportament greu deîneles de ctre români, mafia chinez a demarat afaceri discrete, dar de mare amplitudine,

constând în contrabanda cu mrfuri specifice rii lor. Se poate vorbi cu certitudine de existena

unei comuniti chineze în România, care a ieit la suprafa prin numeroase dispute violente

între grupuri. Pentru neplata taxei de protecie i neîncasarea unor obligaii financiare au fost

lichidai, în manier tipic chinezeasc, lideri ai unor grupuri ce desfoar activiti ilegale în

Bucureti.

Mafia Ucrainean i Moldoveneasc a acionat pe teritoriul României specializându-se în

aciunile de tip ÄRacket", traficul de prostituate, contrabanda cu armament, explozivi i substane

radioactive, furtul i comercializarea autoturismelor de lux, traficul de droguri, contrabanda cu

alcool i igri. Liderii acestor grupuri, provenii din rândul fotilor lupttori în rzboiul din

Afganistan i fotilor militari din trupele de securitate, au investit masiv în România cumprând

imobile, terenuri i spaii comerciale.

B. FAZA DE DESCHIDERE A GRUPURILOR se caracterizeaz prin absorbia în

interiorul acestora a elementelor autohtone, provenind din rândul specialitilor din domeniul

financiar, administrativ, comercial i juridic (experi, contabili, avocai, funcionari bancari, etc.).

În marea lor majoritate grupurile mafiote au angajat, ca salariai permaneni, foti poliiti,

magistrai, inspectori financiari i alte categorii de persoane pe care le-au folosit pentru a le

facilita accesul la credite bancare, obinerea licenelor de import-export, avizarea construciilor i



extinderea acestora, coruperea unor funcionari din sistemul organelor vamale, de poliie i

Grzii Financiare, înfiinarea de societi comerciale fictive.

Aceast faz coincide cu puternica consolidare financiar a grupurilor mafiote care au

obinut profituri uriae din contraband, evaziune fiscal i traficul de droguri.

C. FAZA DE INTERNAIONALIZARE a afacerilor ilegale derulate de grupurile

mafiote este cea în care s-a realizat parteneriatul (cooperarea) acestora cu grupurile similare din

alte ri.

Beneficiind de o for financiar remarcabil, grupurile crimei organizate au realizat o

dotare material i logistic de ultim or, superperformant care le permite contacte rapide i

eficiente cu parteneri de afaceri din toate zonele lumii.

În aceast faz se desvârete fuziunea dintre criminalitatea afacerilor i criminalitateade înalt violen, caracterizat prin comiterea unor acte de terorism, omoruri la comand, rpiri

de persoane, incendieri de imobile i autoturisme.

Marile afaceri din domeniul traficului de droguri, contrabanda cu alcool i igri, traficul

de carne vie, plasarea bancnotelor false, traficul de armament, furtul i comercializarea

autoturismelor de lux, comerul clandestin cu opere de art se deruleaz astzi de grupurile

mafiote din România în parteneriat cu grupurile similare din Rusia, Germania, Turcia, Cipru,

Grecia, Ucraina, Italia, Ungaria, Bulgaria etc.

Au fost intens mediatizate actele de contraband cu igri derulate pe teritoriul României

de gruprile mafiei arabe cu complicitatea unor funcionari superiori, precum i profiturile uriae

rezultate din comercializarea buturilor alcoolice de ctre societi comerciale patronate de foti

demnitari i specialiti din domeniul finanelor.

O component aparte a criminalitii afacerilor o constituie MAFIA GULERELOR

ALBE, respectiv grupurile compuse din specialiti în afaceri bancare i comerciale.

Cea mai mare parte a acestora provin din rândul experilor în operaiuni de import-export,

a directorilor de mari uniti economice, foti angajai la reprezentanele comerciale ale

României în strintate, foti diplomai i demnitari în regimul comunist.

Aceste grupuri, cu puternic priz i influen în structurile de decizie, s-au profilat pe

afaceri ilegale în domeniul privatizrii, obinerea ilegal de credite în valut, sustragerea de la



plata taxelor aferente importurilor de cereale i altor bunuri de larg consum, obinerea ilegal a

unor licene de export pentru bunuri contingentate.

Prin fora financiar dobândit într-un timp relativ scurt (3-4 ani) aceste grupuri au

determinat autoritile s subevalueze patrimoniul unor importante obiective economice,

industriale, turistice, agricole etc. pe care le-au achiziionat la preuri sczute, devenind

proprietari ai unor averi fabuloase.

Elita alb se afl astzi în imediata apropiere a structurilor de putere din România

(parlament, guvern, administraie, justiie i mass-media), fiind mai abil i mai rafinat decât

orice for legal a statului.

Elita alb din România are capacitatea de a influena, fie i vremelnic, decizia în

domeniul politic, legislativ, economic i al justiiei.

1.4. Cum se pot recunoate tranzaciile suspecte

Exemple de tranzacii suspecte din domeniul bancar. Splarea banilor folosind tran-

zaciile în numerar (cash):

Depozite neobinuit de mari în numerar fcute de o persoan fizic sau o companie ale

crei activiti curente de afaceri ar fi în mod normal generate prin cecuri sau alte instrumente de

finanare;

Creteri substaniale de depozite în numerar ale unei persoane fizice sau ale unei societi

fr o cauz aparent, în special dac asemenea depozite sunt dup aceea transferate într-o

perioad scurt de timp din cont i/sau ctre o destinaie care nu poate fi asociat în mod normal

cu clientul;

Clieni care depun numerar prin numeroase formulare de depozit în aa fel încât suma

fiecrui depozit este "nesemnificativ", dar totalul tuturor depunerilor este important;

Conturi ale companiilor ale cror tranzacii - atât depuneri, cât i retrageri - sunt efectuate

mai degrab în numerar decât prin forme de debit i credit asociate în mod normal cu operaiuni

comerciale (de exemplu, cecuri, acreditive, cambii etc.);

Clieni care, în mod constant, vars sau depun numerar pentru a acoperi trate bancare,

transferuri de bani sau alte instrumente de plat negociabile i uor vandabile;



Clieni care cer s schimbe o mare cantitate de bancnote cu valoare nominal mic pentru

cele cu valoare nominal mai mare;

Frecvente schimburi de numerar în alte valute;

Sucursale care efectueaz mult mai multe tranzacii în numerar decât în mod obinuit

(statisticile bncii centrale detecteaz aberaii în tranzaciile cu numerar);

Clieni ale cror depuneri conin bancnote false sau instrumente contrafcute;

Clieni care transfer mari sume de bani în sau din strintate cu instruciuni de plat în

numerar;

Depuneri mari în numerar folosind dispozitive de depunere a banilor, evitând în felul

acesta contactul direct cu banca.

Splarea banilor folosind conturile bncilor

Clieni care vor s menin un numr de conturi personale sau conturi administrate de

banc, care nu par s fie compatibile cu genul activitii lor, inclusiv tranzacii care implic

persoane nominalizate;

Clieni care au numeroase conturi i le alimenteaz cu numerar, în situaia în care totalul

depunerilor constituie o mare sum de bani;

Orice persoan fizic sau companie al crei cont nu indic desfurarea unor activiti

normale în operaiile bancare personale sau de afaceri, ci este utilizat pentru încasri sau pli de

sume mari de bani care nu au nici un scop sau legtur evident cu deintorul contului i/sau

afacerile sale (de exemplu, o cretere substanial a rulajului unui cent);

Evitarea furnizrii de informaii normale când se deschide un cont, furnizarea de infor-

maii minime sau fictive sau, când se cere deschiderea unui cont, furnizarea unor informaii care

sunt greu de verificat de ctre instituia financiar sau necesit prea muli bani pentru a fi

verificate;

Clieni care par s aib conturi în câteva instituii financiare din aceeai localitate, în

special când banca este contient de existena unui proces de consolidare regulat a acestor

conturi, anterior unei cereri pentru transmiterea progresiv de fonduri;

Concordana dintre ieirile i intrrile de numerar în aceeai zi sau în ziua anterioar;

Alimentarea contului prin cecuri emise de teri în sume mari andosate în favoarea

clientului;



Retrageri mari de numerar dintr-un cont inactiv în prealabil sau dintr-un cont care tocmai

a primit neateptat o important sum din strintate;

Clieni care, împreun i simultan, folosesc ghiee diferite pentru a efectua mari tranzacii

în numerar sau tranzacii în valut;

Folosirea pe scar mai mare a dispozitivelor de pstrare a banilor,

Amplificarea operaiunilor efectuate de persoanele fizice. Folosirea pachetelor sigilate

depozitate i retrase;

Reprezentanii companiei evit contacte cu sucursala;

Creteri substaniale de depuneri în numerar sau de instrumente negociabile (cecuri,

polie etc.) ale unei firme sau o companie specializat, folosind conturile clienilor sau conturile

interne sau conturile de împuternicire, în special dac depozitele sunt transferate rapid între

conturi de împuternicire i ale clienilor;Clieni care refuz s furnizeze informaii care, în condiii normale, i-ar califica pentru

obinerea de credite sau de alte servicii bancare ce ar putea fi considerate importante;

Folosirea insuficient a facilitilor bancare normale, de exemplu, evitarea acordrii de

dobânzi mari pentru solduri mari;

Un mare numr de persoane fizice care efectueaz pli în cadrul aceluiai cont, fr o

explicaie adecvat.

Splarea banilor folosind tranzacii de investiii:

Cumprarea de hârtii de valoare pentru a fi pstrate în custodie la instituia financiar,

când acest fapt nu pare potrivit cu standingul clientului;

Tranzacii de depozit/împrumut "back to back", cu subsidiare sau afiliate ale instituiilor

financiare din strintate, cunoscute ca fcând parte din aria traficului de droguri;

Cereri ale clienilor pentru servicii manageriale de investiii (fie în valut, fie in hârtii de

valoare) unde sursa fondurilor este neclar sau nu este potrivit cu standingul clientului;

Plata în sume neobinuit de mari în cash a hârtiilor de valoare;

Cumprarea sau vânzarea unei hârtii de valoare care nu are un scop perceptibil sau in

circumstane care par a fi neobinuite.

Splarea banilor prin activiti internaionale offshore;

Client recomandat de o sucursal din strintate, filial sau alt banc deschis în ri

unde producia de droguri sau traficul de droguri pot fi predominante;



Folosirea de acreditive i alte metode de finanare a comerului pentru a face s circule

bani între ri unde asemenea comer nu este compatibil cu afacerile obinuite ale clientului;

Clieni care fac pli regulate i importante, inclusiv tranzacii transmise telegrafic, care

nu pot fi identificate clar ca tranzacii bona fidae sau primesc pli frecvente i importante din

ri care sunt în mod obinuit asociate cu producerea, prelucrarea sau desfacerea drogurilor;

organizaii teroriste interzise (ri paradis fiscal);

Constituirea de solduri mari, nepotrivite cu rulajul cunoscut al afacerii clientului, i

transferuri ulterioare ctre conturi inute in strintate;

Transferuri electronice de fonduri, fr explicaii, efectuate de clieni sub form de intrri

i ieiri sau fr a fi trecute printr-un cont;

Cereri frecvente de cecuri de cltorie, trate în valut i alte instrumente negociabile care

urmeaz a fi emise;Frecvente pli de cecuri de cltorie sau trate în valut, în mod special dac provin din

strintate.

Splarea banilor implicând ageni i funcionari ai instituiilor financiare:

Schimbri în caracteristicile funcionarului, de exemplu, stil de via risipitor sau evitarea

plecrii în vacan;

Schimbri în performanele agentului sau funcionarului, de exemplu, vânztorul care

vinde contra numerar are rezultate remarcabile sau neateptat de mari;

Orice afacere cu un agent unde identitatea beneficiarului final sau a contrapartidei este

necunoscut, contrara procedurii normale pentru felul respectiv de afacere,

Splarea banilor prin împrumuturi asigurate sau neasigurate:

Clieni care ramburseaz" credite slab performante în mod neateptat;

Cererea de a împrumuta bani, având ca garanie active inute de o instituie financiar sau

o ter persoan1, unde originea activelor este necunoscut sau activele sunt incompatibile cu

bonitatea clientului;

Cererea unui client ctre o instituie financiar pentru a procura sau aranja o finanare,

unde sursa contribuiei financiare a clientului la afacere este neclar, în mod special unde este

implicat o proprietate.

Tranzacii suspecte specifice altor domenii decât cel bancar



1. Domeniul pieei de capital

Utilizarea numerarului pentru achiziionarea de valori mobiliare sau pentru plata celor

vândute, în locul decontrilor fr numerar (virament), mai ales când se vehiculeaz sume

importante. Aceasta, deoarece actorii pieei de capital nu sunt simpli ceteni, care îi efectueaz

plile în numerar, ci investitori care dein importante capitaluri;

Valorificarea aciunilor la o valoare în neconcordan cu valoarea de pia ori cu valoarea

nominal. Au existat cazuri când tranzacionarea unor aciuni s-a fcut la un pre de peste 1000

de ori fa de preul nominal sau chiar de pe pia;

Achiziionarea unor valori mobiliare de ctre entiti situate în paradisuri fiscale, urmat

imediat de vânzarea pachetului achiziionat unei alte firme offshore, de multe ori revânzarea

fcându-se în pierdere;

Vânzarea aciunilor unei persoane la pre foarte ridicat (de câteva zeci de ori) în raport cu preul pieei, unei persoane juridice la care asociat unic sau majoritar este chiar persoana fizic

vânztoare. Scopul îl reprezint diminuarea impozitului pe profit i pe dividende în cazul

persoanei juridice;

Folosirea aceluiai pachet de aciuni, prin vânzare repetat, în vederea justificrii sumelor

compensatorii acordate de la buget persoanelor disponibilizate colectiv. În felul acesta s-au

încasat de la buget zeci de miliarde de lei, în timp ce infuzia de capital pe pia a fost numai de

zeci de milioane de lei.

2. Domeniul pieei imobiliare:

Utilizarea numerarului în tranzaciile imobiliare în locul instrumentelor de decontare

bancar (conturi bancare);

Achiziionarea unor terenuri sau cldiri la preuri mici, urmat de vânzarea lor imediat,

dar la preuri cu mult mai mari. Diferena este utilizat pentru splarea unor bani murdari;

Achiziionarea unor imobile care se afl într-o situaie precar i punerea lor la punct,

folosind sume ilicite, urmat de revânzarea la un pre superior. Diferena se justific ca fiind

preul manoperei proprii i al unor materiale refolosibile ori achiziionate în timp (la preuri

mici);

Elementele de suspiciune specifice pieei imobiliare pot fi avute în vedere i în cazul

tranzaciilor cu bunuri mobile de valoare mare, precum: autoturisme, iahturi, tablouri, colecii

artistice i numismatice, antichiti etc.



3. Domeniul jocurilor de noroc (cazinouri):

Utilizarea unei mari sume în numerar pentru achiziionarea de jetoane pentru joc, dup

care se returneaz jetoanele i se solicit plata acestora utilizând alt modalitate decât numerarul,

precum: cecuri de cas, cecuri de cltorie, mandate de plat, ordine de plat, transferuri

electronice etc.;

Depozitarea numerarului la casa cazinoului, dup care se solicit restituirea sumei prin

alte instrumente de plat;

Solicitarea unor chitane pentru a justifica sumele câtigate;

Achiziionarea unor bilete nenominale ieite câtigtoare la diferite sisteme de joc de

noroc sau case de pariuri.

4. Domeniul asigurrilor:

Achiziionarea de polie de asigurare de via de mare valoare, utilizând numerarul, i nu plile prin virament;

Folosirea unor polie de asigurare de mare valoare ca garanie sau colateral pentru

obinerea unui împrumut;

Achiziionarea unei polie de asigurare de mare valoare cu ajutorul numerarului, urmat

de rscumprarea acesteia, solicitându-se alte instrumente de plata;

Plata unor sume cu titlu de asigurri ctre societi de asigurri captive (care aparin

asiguratului) situate în ri considerate paradisuri fiscale;

Provocarea unor accidente asupra unor bunuri asigurate la o valoare ridicat, urmat de

încasarea contravalorii despgubirilor aferente.

5. Domeniul financiar:

Creditarea firmei proprii de ctre asociai sau acionari cu sume importante în numerar,

care se introduc fie în contul bancar, fie în casa societii comerciale. Acest procedeu este

repetat, în condiiile în care firma funcioneaz constant în pierdere. Urmeaz apoi restituirea

creditului, uneori însoit de dobânzi;

Solicitarea restituirii unor impozite i taxe de la buget (accize i TVA cel mai adesea)

pentru operaiuni de export care nu s-au efectuat ori exportul a fost supraevaluat în mod fictiv.

La fel se solicit rambursarea de la buget a taxei pe valoarea adugat în cazul în care produsele

achiziionate se vând în mod constant în pierdere;



Solicitarea de scutiri sau reealonri la bugetul de stat, în condiii în care se solicit

certificate fiscale pentru a putea participa la licitaii organizate în vederea cumprrii de active

sau aciuni, în cadrul procesului de privatizare;

Dei o societate comercial achiziioneaz în mod constant documente cu regim special,

ea nu depune bilanuri i declaraii privind obligaiile fiscale (lunare sau trimestriale);

Depunerea unor declaraii fiscale nereale sau false, în discordan cu activitatea

anterioar a agentului economic sau care rezult din alte informaii, ca de exemplu, cele de

natur vamal.

6. Domeniul vamal:

Utilizarea unor facturi de export subevaluate pentru a repatria o parte din pre, diferena

depunându-se în conturi offshore, sau supraevaluate pentru a se putea introduce în ar bani ilicii

din strintate;Utilizarea unor facturi de import subevaluate pentru a se plti taxe vamale cât mai mici

sau supraevaluate pentru a se transfera în strintate sumele ilicite produse în România.

7. Domeniul valutar:

Folosirea cu precdere a plilor în avans, în mod repetat, fr ca acestea s mai fie

justificate prin import sau prin restituire;

Plile în avans sunt preferate acreditivului, modalitate mai sigur i mai eficient pentru

garantarea realizrii importurilor;

Plata unor facturi reprezentând contravaloarea unor servicii de valoare mare i fr

prezentarea certificatului fiscal eliberat de autoritatea fiscal din ara beneficiarului plii;

Închiderea unor DIV-uri (declaraii de încasare valutar) cu sume în numerar, pltite de

diverse persoane, în locul închiderii acestora prin transferuri bancare din strintate.

CAPITOLUL 2

INFRACIUNEA DE SPLARE A BANILOR



2.1. Infraciunea de splare a banilor incriminat în art. 23 al legii 656/2002

În art.23 al Legii 656/2002, infraciunea de splare a banilor este incriminat în patru

variante.

CONCEPT

PRIMA VARIANT.

Este prevzut în art.23,alin.1,lit.a i const în Äschimbarea sau transferul de bunuri,

cunoscând c acestea provin din svârirea unei infraciuni în scopul ascunderii sau al disimulrii

originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a svârit infraciunea dincare provin bunurile s se sustrag de la urmrire, judecat sau executarea pedepsei.´

Obiectul juridic generic al infraciunii prevzut în aceast variant este comun tuturor

celorlalte variante cuprinse în art.23 prin care se incrimineaz splarea banilor.

În doctrin au existat unele disensiuni cu privire la definirea obiectului juridic generic al

infraciunii de splare a banilor.

Astfel, obiectul juridic generic al infraciunii incriminat în aceast variant îl reprezint

Ärelaiile sociale prin ocrotirea crora este aprat circulaia corect a banilor i operaiunilor

financiar-bancare.´

Cu toate acestea exist mai multe opinii în doctrin conform crora definirea astfel a

obiectului juridic generic ar fi incomplet. În afar de relaiile referitoare la circulaia monetar i

a operaiilor financiar-bancare se mai au în vedere i alte relaii sociale cum sunt cele referitoare

la aprarea altor valori corporale sau necorporale, mobile sau imobile precum i la actele juridice

sau documentele care apr i atest proprietatea acestora, produs al anumitor infraciuni.

O alt opinie vehiculat în doctrin ar fi aceia c Äobiectul juridic al acestor infraciuni

este acela studiat la infraciunile de corupie i deinere a armelor i muniiilor, substane

stupefiante, contrabanda, comerul cu esuturi i organe, etc.´

Consider c aceast opinie este total eronat deoarece infraciunea de splare de bani ca i

infraciunile de tinuire i favorizare sunt infraciuni distincte de infraciunile prin care s-a

obinut produsul infraciunii.



În acest sens, V Dongoroz, arat c: ´Tinuirea de lucruri i ajutorarea infractorilor dup

svârirea infraciunii (favorizarea infractorilor) sunt infraciuni de sine stttoare, având numai

un raport de conexitate cu infraciunile din care provin lucrurile tinuite sau la care au luat parte

infractorii favorizai. Nu avem de a face, deci cu un concurs subsequens, ci cu un delictum

subsequens.

Putem concluziona c OBIECTUL JURIDIC GENERIC al infraciunilor prevzute la

art.23 din Lega 656/2002 îl constituie relaiile sociale prin care statul apr circuitul

legal(financiar, bancar, economic, comercial i civil), prevenind i combtând circuitul ilegal al

bunurilor, produs al unor infraciuni grave prevzute de lege, prin instituirea unor obligaii ale

anumitor persoane fizice i juridice de a sesiza operaiunile cu astfel de bunuri, de a se abine de

la efectuarea unor acte i fapte juridice legate de produsul infraciunii sau de a favoriza autorii ori

participanii la infraciunile principale.

Obiectul juridic generic al infraciunilor prevzute la art.23 din Legea 656/2002 este

subsecvent obiectului juridic generic al infraciunilor principale, adic al acelor infraciuni grave

prin care s-a obinut Äprodusul´ ce urmeaz a fi Äsplat.´

Ca urmare constatarea infraciunilor de splare a produsului infracional se poate face

numai concomitent sau ulterior constatrii infraciunilor principale al cror produs se spal.

Sub acest aspect putem observa c pentru infraciunea de splare de bani incriminat în

prima variant, condamnarea nu se poate face decât în urmtoarele situaii:

-condamnarea concomitent, adic atât pentru cel puin una din infraciunile prin care se

realizeaz sau din care provine produsul infraciunii, concomitent cu una din modalitile de

Äsplare a banilor´ din celelalte variante.

-condamnarea ulterioar, pentru infraciunile reglementate de art.23, numai dac exist

cel puin în prim instan o condamnare pentru o infraciune prin care se realizeaz sau din care

provine produsul infraciunii care s-a Äsplat´.

Condamnarea pentru o fapt ce intr sub incidena art.23 este posibil i când produsul

provine dintr-o infraciune care intr sub incidena acestei legi, chiar dac rspunderea penal

pentru infraciunea respectiv a fost înlturat prin amnisti, prescripie, în cazul decesului sau

reabilitrii autorului.

Amnistia nu înltur caracterul penal al faptei, fapta fiind infraciune, chiar dac autorului

acesteia i s-a înlturat rspunderea penal ca urmare a amnistierii. art. 44 - 51 din Codul penal,



când infraciunea primar, nemaiexistând atunci nici fapta de splare a produsului acestora nu

mai poate constitui infraciunea prevzut la art.23.

La fel, în cazul prescripiei, decesului sau reabilitrii, nu este schimbat caracterul

obiectului faptei de produs al unei infraciuni. Situaia este diferit în cazul înlturrii

caracterului penal al faptei

Condamnarea poate surveni i atunci când autorul infraciunii din care provine produsul

infraciunii este necunoscut dar autorul infraciunii de Äsplare´ a tiut c banii provin dintr-o

infraciune.

Obiectul juridic special, de asemenea comun la infraciunile incriminate în art.23 i art.24

din Legea 656/2002 este cel care rezid din titlul legii, cât i din reglementrile pe care le

cuprinde i const în relaii sociale prin ocrotirea crora se apr proveniena licit a banilor i

circulaia corect a acestora în operaiunile financiar-bancare.Se poate observa c obiectul juridic special este unul complex cuprinzând pe lâng

relaiile referitoare la circulaia monetar i operaiunile financiar-bancare i relaii privind

operaiunile i transferurile de valori, operaiunile de credit, vânzare-cumprare, schimb valutar,

etc.

Obiectul material este însi bunul asupra cruia este îndreptat infraciunea astfel

incriminat(valori, bani, bunuri, etc.)

Cu alte cuvinte obiectul material al infraciunii reglementat în art.23 îl poate constitui

venitul ilicit obinut din svârirea de activiti ilegale. Spre exemplu, banii obinui din corupie

sau trafic de droguri. Dar aceti bani pot constitui ulterior i obiectul material al infraciunii de

splare de bani, când acetia se reinvestesc într-o afacere aparent legal.

Specific infraciunii de splare de bani este aceast activitate de schimbare, cumprare ori

revindere, fcut cu tiin i în mod repetat pentru a ascunde originea real a banilor sau

bunurilor.

Banii pot fi atât în lei cât i în valut.

Bunurile pot fi corporale sau necorporale, mobile sau imobile.

Este corporal acel bun care are o existen material vizibil care poate fi perceput prin

simurile noastre (un tablou, un obiect electronic, o main etc.).

Este incorporal valoarea economic care are o existen ideal, abstract i care poate

forma obiectul unui raport juridic (oper literar, dreptul de autor etc.).



Bunuri imobile sunt acelea care au o aezare fix i care deci nu pot fi mutate dintr-un loc

în altul, fr a-i pierde valoarea economic (o cas, un teren, un pod).

Bunurile mobile sunt toate celelalte lucruri care pot fi mutate sau transportate din loc în

loc fr a pierde valoarea economic (o carte, o main, o statuie).

În legtur cu banii sau valorile - ca obiect material al acestor infraciuni - putem spune

c nu orice ban sau valoare reprezint obiectul infraciunii de splare de bani, ci numai acele

valori sau bani care provin din svârirea unei alte infraciuni.

Astfel, atunci când cu bun tiin se schimb, se transfer, se cumpr sau se revinde

obiectul Äconcret´ al infraciunii principale, în mod repetat, pentru a-i ascunde originea,

infraciunea de splare de bani subzist, iar bunurile vor avea acelai regim juridic penal.

Putem concluziona, c nu constituie produs al infraciunii principale i ca urmare nici al

infraciunilor prevzute de art.23, urmtoarele categorii:-bunurile care au servit la svârirea infraciunii, deoarece nu sunt produs al infraciunii,

în aceast categorie fiind: instrumentele spargerii, autovehiculul sau calculatorul proprietate

personal folosit la svârirea infraciunii principale etc;

-bunurile care sunt produs al altor infraciuni decât cele considerate infraciuni principale,

cum ar fi al infraciunilor pentru care pedeapsa maxim nu depete 4 ani(de pild infraciunea

prevzut la art.213, art.246, art.281 din Codul penal).

-bunurile produs al unei infraciuni principale, svârit în alt ar unde fapta respectiv

nu este incriminat ca infraciune.

Subiectul, de regul subiectul activ nemijlocit(autor) al infraciunii de splare de bani

reglementat de art.23, atât în prima variant cât i în celelalte variante este necircumstaniat,

adic poate fi orice persoan fizic responsabil penal, legiuitorul nu cere ca subiectul activ s

aib o calitate special.

Doctrina i practica judiciar, în special doctrina criminologic, recunosc o anumit

Äcalificare´ necesar a subiectului activ al infraciunii de splare a banilor, derivat din

caracteristica acestei infraciuni de a fi circumscris fenomenului de Äcriminalitate a gulerelor

albe´. Cei care comit astfel de fapte sunt acei infractori Ärafinai´, care ocup funcii importante

atât în poziiile de conducere la nivel central în cadrul unor societi strategice, cât i în aparatul

legislativ sau executiv al rii respective.



Subiectul pasiv al infraciunii reglementate de art.23 în prima variant cât i în celelalte,

poate fi statul, în întregul su, ale crui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate,

precum i anumite persoane fizice, organele de stat, instituii bancare sau alte persoane juridice,

care sufer sau pot suferi de pe urma svâririi infraciunii.

Coninutul constitutiv.

Latura obiectiv, trebuie menionat de la început c a suferit modificri fa de

reglementarea din Legea21/1999. S-a renunat a cuprinde în coninutul infraciunii de splare de

bani, infraciunea mijloc, adic infraciunea primar care se svârete pentru realizarea

infraciunii scop, splarea de bani.

Deci infraciunile svârite în variate domenii au fost scoase din coninutul laturiiobiective, rmânând incriminate doar infraciunile specifice de splare de bani. Infraciunile

mijloc (falsuri, contraband, nerespectarea regimului armelor i muniiilor, traficul de

stupefiante, etc.) au rmas reglementate prin Codul penal i Legi speciale.

Elementul material al laturii obiective a infraciunii prevzute de art.23, în prima variant

îl constituie schimbarea sau transferul de bunuri, separat sau împreun, în scopul ascunderii sau

al disimulrii originii ilicite al acesteia.

Elementul material al laturii obiective se realizeaz prin aciuni sau inaciuni cum ar fi:

schimbarea, transferul, ascunderea sau disimularea.

Infraciunea fiind cu un coninut alternativ se poate realiza când s-a comis oricare dintre

aciunile incriminate.

Nu este necesar realizarea cumulativ a tuturor acestor aciuni fiind suficient svârirea

doar a uneia din ele. Cerina esenial a legii fiind ca aceste aciuni s se fac în scopul i cu

tiina c provin din svârirea unei infraciuni.

De asemeni trebuie menionat faptul, c fa de reglementarea iniial din Legea 21/1999,

legiuitorul a venit cu o completare incriminând fapta de schimbare de bunuri atunci când se face

în scopul ajutrii persoanei în cauz de a se sustrage de la urmrirea, judecat sau executarea

pedepsei.

În spiritul acestei Legi 656/2002 a infraciunii incriminat în prima variant art.23,

distingem:



-un prim sens al Äschimbrii bunului´ ar fi acela de transformare fizic adic de a

schimba prima înfiare, pstrând de regul valoarea intrinsec a obiectului; adic înlturarea

acelor trsturi reale ale obiectului care in de modul ilegal de obinere a acestuia i înlocuirea cu

alte trsturi care s creeze aparena de origine i/sau dobândire licit.

De pild schimbarea culorii, seriei i numrului de înmatriculare al autoturismelor noi

furate cu seriile, culorile i numerele de înmatriculare ale unor autoturisme accidentate sau uzate

cumprate legal.

- un alt sens al Äschimbrii bunului´ ar fi acela de a înlocui lucrul produs al infraciunii cu

un lucru deinut legal de o alt persoan. Schimbul bunului poate fi la valoare echivalent sau la

valori diferite dup cum infractorul are interesul s justifice sau s ascund.

De pild, schimbarea aciunilor anonime, a obligaiilor, a titlurilor de plat, a

certificatelor la purttor, furate, care pot fi urmrite dup serie, numr cu altele asemntoare încircuitul legal.

ÄSchimbarea bunului´ poate s îmbrace i forma unor acte juridice sub semntur privat

sau chiar autentificat fr a se înltura caracterul ilegal al operaiunii.

De pild, o persoan are un miliard de lei produs prin infraciunea principal i

procedeaz la splarea acestuia prin schimbare , efectuând dou operaii de specul imobiliar

astfel: cumpr o proprietate având valoarea real de 2 miliarde de lei, cu preul de un miliard

consemnat în contractul de vânzare-cumprare autentificat; infractorul pltete vânztorului pe

lâng miliardul consemnat în actul de vânzare-cumprare i miliardul pe care vrea s-l spele,

astfel c vânztorul îi primete preul real de 2 miliarde pe imobilul în cauz; infractorul

pstreaz bunul o perioad de timp necesar efecturii unor amenajri i îmbuntiri investind

un miliard de lei; dup aceasta infractorul revinde imobilul la un cumprtor de bun credin cu

suma de 3 miliarde de lei.

Prin aceast operaiune infractorul justific legal proveniena cu ultimul act de vânzare-

cumprare autentic suma de 3 miliarde de lei în care este inclus i miliardul Äsplat´.

ÄTransferul´ de bunuri în scopul ascunderii al disimulrii originii ilicite a acestora este o

alt modalitate a elementului material al laturii obiective a infraciunii prevzute de art.23, pct.1,

lit.a din Legea 656/2002.



Cea mai simpl form a transferului de bunuri este cea de mutare a bunului dintr-un loc

unde s-ar deduce uor proveniena ilicit, într-un loc unde bunul ar avea o aparen de

provenien legal, urmrindu-se aceasta.

De asemenea transferul de bunuri mai poate semnifica:

operaiunea de Ädeplasare a capitalului´ sub diferite forme de la o ar la alta sau de la un

agent economic la altul, cu sau fr aparen legal(deplasare efectiv sau scriptic ori

electronic).

Astfel, pentru scoaterea din ar a unor sume obinute prin înelciune în sistemul bancar

se efectueaz o plat în avans de marf sau o plat pentru o marf supraevaluat vândut de un

agent economic aflat sub controlul celui care transfer(agent care ulterior intr în Äfaliment´ i

nu mai expediaz marfa).

O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere, fuziune cu o firmfalimentat intenionat, aflat tot sub controlul celui care transfer; pli pentru Äconsultan´,

Äasisten de specialitate´, etc, constituirea de depozite în ar din sume mai mici de 10000 euro

i apoi plata unor cecuri în strintate, pentru care nu mai exist obligaia formal a raportrii

transferului respectiv;

deplasri de valut prin cumprarea de obligaii, titluri de credit, cesiune de crean cu

pre subevaluat;

deplasri de valut prin cumprri i revânzri speculative de aciuni la burs;

deplasri de valut prin creditare, împrumut fr garanii i care evident nu se mai

restituie agentului care este tot sub controlului celui care transfer;

unele transferuri de fonduri interbancare prin sistemul Western-Union;

Transferul de fonduri interbancare este iniiat de o banc i se încheie prin decontarea

final a sumei, în momentul i în forma hotrâte în cadrul unui sistem interbancar de transfer de

fonduri pentru înregistrarea în conturile de decontare.

transferabilitatea creditului documentar (transferabil) concretizat în dreptul

beneficiarului de a cere ca acesta s fie deschis la o alt banc decât cea stabilit de pri;

folosirea ilegal a diferitelor forme de decontri interne sau internaionale inclusiv de

societi fantom prin: cecuri, acreditive, dispoziii de plat, dispoziii de încasare;

transfer de fonduri prin intermediul biletului de ordin sau cambiei, instrumente care nu au

la baz raporturi juridice fundamentale;



transfer cu pli fictive fcut prin carduri.

Scopul schimbrii sau transferului de bunuri, produs al infraciunii principale trebuie s

fie ascunderea sau disimularea origini ilicite. Acest scop trebuie s poat fi dedus din

circumstanele de fapt obiective, atât ale producerii bunului cât i ale schimbrii sau transferului

efectiv al acestuia. Ceea ce înseamn c doar acele operaii de schimb sau transfer care conin

elemente de fapt obiective din care rezult scopul ascunderii sau disimulrii originii ilicite

constituie elementul material al laturii obiective a infraciunii prevzute la art.23 în prima

variant.

Deci, condiiile eseniale, ale elementului material al acestei variante, sunt:

S fie comis în scopul ascunderii sau disimulrii provenienei ilicite a bunurilor;

Bunurile s provin din comiterea unei infraciuni i nu a unei contravenii sau orice alt

act ilicit;Scop alternativ, adic fapta s fie comis în scopul de a ajuta pe cel care a comis

infraciunea s se sustrag de la urmrire, judecat sau executare.

Urmarea socialmente periculoas o constituie rezultatul schimbrii sau transferului de

bunuri, respectiv o aparen de origine licit a bunului care în realitate este produsul infraciunii

principale.

Observm c legea nu pretinde ca prin aceste operaii s fie necesar obinerea unui profit

pentru sine sau pentru altul, fiind suficient crearea unei stri aparente credibile de origine licit

a bunului care în realitate este produsul infraciunii.

Raportul de cauzalitate se poate defini astfel, infraciunea de splare a banilor subzist

atunci când exist legtura de cauzalitate între aciunea de schimbare sau transfer de bunuri

rezultate din infraciuni i urmarea imediat despre care am vorbit mai sus.

Latura subiectiv a acestei infraciuni o constituie intenia direct calificat prin scop care

presupune întrunirea urmtoarelor elemente cumulative:

-cunoaterea c obiectul Äsplrii´ corporal sau necorporal este produs al infraciunii

principale;

-motivul, imboldul rezultat din dorina de a folosi bunul produs al infraciunii, direct sau

indirect, fr riscul de a fi descoperit;



-scopul, s fie ascunderea sau disimularea originii ilicite a produsului infraciunii

principale, precum i de a ajuta persoana acre a svârit infraciunea principal s se sustrag de

la urmrirea penal, judecat sau executarea pedepsei.

Astfel definit, latura subiectiv a infraciunii de splare de bani o deosebete de

infraciunea de Ätinuire´ i Äfavorizarea infractorului´, prevzute în art.221 i art.264 Cod penal.

În consecin, persoana care cu intenie direct ajut în orice mod la svârirea

infraciunii de splare a produsului infraciunii, este complice, indiferent dac este interesat sau

dezinteresat, deoarece el încalc o obligaie prevzut de legiuitor pentru prevenirea i

combaterea a unor asemenea fapte, înclcare care presupune c complicele a urmrit împreun

cu autorul, scopul ilegal.

Forme. Modaliti. Sanciuni.

Forme-actele pregtitoare, dei posibile sunt lsate în afara incriminrii de ctre legiuitor.

Tentativa este posibil atât în cadrul acestei variante, cât i în cadrul celorlalte variante i

se pedepsete.

Modaliti-infraciunea prevzut la art.23 în aceast prim variant se poate svâri prin

urmtoarele modaliti, respectiv schimbarea sau transferul de bunuri, ascunderea sau

disimularea adevratei naturi a acestor bunuri.

Sanciuni-infraciunea de splare de bani incriminat în art.23, alin.1, lit.a din Legea

656/2002, se pedepsete cu închisoare de la 3-12ani.

De asemenea, în cazul svâririi acestei infraciuni se va dispune conform art.118 Cod

penal privind confiscarea bunurilor care fac obiectul infraciunii, iar dac bunurile care fac

obiectul infraciunii prevzute la art.23 nu se gsesc, se va confisca echivalentul lor în bani sau

bunurile dobândite în locul acestora.

Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a confiscrii bunurilor se pot lua msurile

asigurtorii prevzute de Codul de procedur penal.



A DOUA VARIANT.

Este incriminat în art.23, alin.1, lit.b i const în: "ascunderea sau disimularea adevratei

naturi a provenienei, a siturii, a circulaiei sau a proprietii bunurilor ori a dreptului asupra

acestora, cunoscând c bunurile provin din svârirea de infraciuni.´

Cu privire la obiectul juridic generic putem spune c nu sunt deosebiri fa de obiectul

juridic generic al primei variante.

Obiectul juridic specific

Exist anumite deosebiri fa de prima variant. Astfel, dac în cadrul primei variante se

vizau doar obiectele materiale în cadrul acestei variante se vizeaz i bunurile imateriale care potfi dreptul de proprietate sau orice alte drepturi produs al infraciunii.

În consecin obiectul specific al acestei variante îl poate constitui: dreptul de proprietate,

dreptul de uzufruct, dreptul de superficie, dreptul de crean, dreptul de folosin, dreptul de

autor, etc.

Sintagma Äproprietii bunurilor´ folosit de legiuitor în acest aliniat face referire la

dreptul de proprietate asupra bunului i nu la bun ca obiect al proprietii.

Astfel in ÄTratat de drept civil-vol.I ´ de C. Hamangiu se prevede c ÄSunt corporale,

bunurile care au o existen material. Sunt incorporale, bunurile constituite din elemente

abstracte, adic drepturile´.

Obiectul material

Pe lâng discuiile purtate anterior pentru obiectul material din prima variant, putem

spune c obiectul material al infraciunii de splare a banilor incriminat în aceast variant îl pot

constitui i actele juridice sau documentele care atest un titlu ori un drept cu privire la acesta.

Consider c mai pot constitui obiect material al acestei infraciuni i schimbarea

aciunilor, obligaiilor, titlurilor de valoare sau de plat, certificatelor la purttor furate i

înlocuite cu altele asemntoare i aflate în circuitul legal. Schimbarea unei valori se poate face



i prin intermediul unor acte juridice în cazul unor operaiuni aparent legale i care sunt menite a

ascunde sau disimula operaiunile ilicite.

Subiectul.

Dup cum am mai precizat subiect activ al infraciunii poate fi orice persoan fizic

responsabil penal care, fie a svârit, fie a participat la svârirea infraciunii.

Subiectul pasiv (a se vedea discuia purtat la prima variant) poate fi statul, organele

statului, instituiile bancare, orice persoan fizic sau juridic care poate fi prejudiciat prin

svârirea infraciunii.


Latura obiectiv a modalitii prevzute la art.23, alin.1, lit.b are dou forme:

-ascunderea adevratei naturi a provenienei, a siturii, a dispoziiei, a circulaiei sau a

proprietii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând c bunurile provin din

svârirea de infraciuni;

-disimularea adevratei naturi a provenienei, a siturii, a dispoziiei, a circulaiei sau a

proprietii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând c bunurile provin din

svârirea de infraciuni.

Elementul material constituie activitatea de ascundere sau disimulare a adevratei naturi a

bunurilor incorporale. Astfel ascunderea sau disimularea în accepiunea dat de art.23, alin.1,

lit.b nu se refer(dup cum am mai precizat) la bunul corporal, bun cu existen material, ci la:

-drepturile asupra bunului material produs al infraciunii principale.

-alte drepturi(bunuri incorporale) produs nemijlocit al infraciunii principale.

Ascunderea i disimularea vizeaz natura juridic a provenienei, a siturii, a dispoziiei,

a circulaiei sau a proprietii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.

Sintagma Äadevratei naturi´ poate avea dou sensuri:

-un prim sens ar fi acela de apartenen legal a dreptului în cauz la subiectul care a fost

deposedat prin infraciunea primar, adic o -ascundere sau disimulare a titlului prii vtmate.

-al doilea sens ar fi modul de dobândire prin infraciunea principal a dreptului respectiv.



Prin disimular trebuie s înelegem c activitatea de Äsplare´ a Ädreptului´ în cauz s-a

fcut prin ascunderea caracterului ilicit al producerii prin infraciune i înlocuirea trsturilor

ilegale cu Ätrsturi false´ sau adevrate care dau aparen de o nou natur(origine) legal.

Activitatea de ascundere, disimulare s fie de natur a face nesesizabil, neperceptibil în mod

obinuit originea ilicit a dreptului prin crearea unei situaii, stri, Äprobate´ de apartenena

Älegal´, veridic.

Ascunderea dreptului presupune introducerea ilegal a dreptului produs al infraciunii

principale într-un alt drept cu aspect legal, Äsplându-se´ astfel primul drept de caracterul su

ilicit.

Prin provenien a dreptului în cauz se înelege locul ca sistem de relaii i raporturi

juridice din care vine sau provine acesta. De pild, unei sume obinute prin antaj i se d aspectul

restituirii unei sume împrumutate care pe o perioad mare, evident fictiv, a produs dobând.Potrivit DEX prin cuvântul Äsitua´ se înelege a ocupa un anumit loc într-o anumit

ordine, ierarhie, a aeza într-un anumit loc, a indica, desemna locul cuiva. Iar prin situare se

înelege aciunea de a situa i rezultatul ei. Astfel, potrivit legii ascunderea sau disimularea

adevratei naturi a siturii bunului incorporal constituie elementul material al laturii obiective a

infraciunii sub aceast form.

Se tie c potrivit art.1909 Cod civil, lucrurile mictoare se prescriu prin faptul

posesiunii lor fr s fie trebuin de vreo curgere de timp. Drept urmare, drepturile de crean

Äincorporate´ în aciuni la purttor, cecuri la purttor, titluri negociabile la purttor, etc, li se

poate schimba adevrata situare-posesie ca implicit asupra proprietii. De pild, cumprarea

biletelor câtigtoare la loto, bingo de ctre fptuitor pentru a justifica banii produs al infraciunii

cu Äsuma câtigat´ ca urmare a predrii în numele su a biletului.

Cu privire la Äcirculaia´ bunurilor incorporale trebuie s înelegem trecerea scriptic, sub

form juridic a dreptului în cauz de la o persoan la alta. Trecerile se fac, fie cu folosirea unor

persoane cu identiti false ca mai apoi s fie una, dou treceri(vânzri-cumprri) reale pân la

fptuitor, fie prin unul sau mai muli intermediari ai acestuia.

Prin aceste treceri succesive care pot fi acte juridice încheiate sub form autentic sau

acte sub semntur privat(cumprri-vânzri, cesionri, împrumut cu garanie în condiiile

nerestituirii i valorificrii garaniei) se înltur acele trsturi ale Ädreptului în



cauz´(apartenen, pre nepltit, modalitate de obinere) care in de modul ilegal de dobândire a

acestuia i înlocuirea cu alte Ätrsturi´ care s creeze aparena de origine sau dobândire legal.

Urmarea imediat.

Ascunderea sau disimularea s aib în vedere nu bunul în materialitatea sa, ci dreptul

asupra acestora, ducând la o ascundere sau disimulare juridic prin care se schimb natura

juridic real, adevrat a provenienei bunului în cauz.

Raportul de cauzalitate.

Subzist în legtura ce exist între aciunea de ascundere sau disimulare i Äschimbareaáparenelor de origine i/sau dobândire a bunului.

Latura subiectiv.

Referitor la forma vinoviei cu care se svârete infraciunea de splare a banilor, dup

cum am mai precizat anterior, aceasta este: intenie direct calificat prin scop.


Forme.

Tentativa este posibil i la aceast variant, ea fiind dealtfel i pedepsit. Consumarea

infraciunii survine în momentul efecturii aciunilor incriminate în text.

Modaliti.

Infraciunea prevzut în art.23, alin.1, lit.b se poate svâri prin ascunderea sau

disimularea adevratei naturi a provenienei, a siturii, a dispoziiei, a circulaiei sau a

proprietii bunurile ori a drepturilor asupra acestora.

Sanciuni.

Infraciunea astfel incriminat în aceast variant se pedepsete cu închisoare de la 3-

12ani cu aplicarea corelativ a dispoziiilor cuprinse în art.25 din aceiai lege.



A TREIA VARIANT

Este prevzut în art.23, alin.1, lit.c, const în Ädobândirea, deinerea sau folosirea de

bunuri, cunoscând c acestea provin din svârirea de infraciuni".

Discuiile cu privire la Obiectul juridic generic i specific sunt similare cu cele purtate la

primele dou variante.

Obiectul material îl reprezint însui bunurile se dobândesc, dein sau se folosesc

cunoscând c acestea provin din svârirea de infraciuni.

Subiectul .

Subiectul activ poate fi orice persoan ce are capacitate de rspundere penal. Totui ocalificare indirect se Ädesprinde´ din faptul folosirii bunurilor, cunoscând c acestea provin din

svârirea unor infraciuni. Aceast calificare indirect este aceea de posesor de rea credin.


Latura obiectiv.

Elementul material vizeaz faptele svârite de cel care particip la splarea produsului

infraciunii, dobândind, deinând sau folosind bunul de la fptuitorul infraciunii principale sau

un intermediar, tiind c bunul dobândit provine din infraciunea principal.

Se impun a fi fcute îns anumite precizri:

-aciunea de dobândire desemneaz fapta unei persoane de a deine cu orice titlu un bun

din categoria celor precizate de Legea 656/2002(numai acele bunuri prin care se contribuie la

splarea produsului infraciunii) cunoscând c acestea provin din svârirea unei infraciuni.

-sintagma ´svârirea unei infraciuni´ face referire doar la infraciunea principal prin

care s-a obinut sau se obine ilicit, produsul ce va face ulterior obiectul splrii.

-deinerea sau folosirea desemneaz fapta unei persoane de a se bucura de un, de a-l

folosi, de a-l întrebuina i de a-l exploata pe o perioad determinat sau nedeterminat, temporar

sau continuu, dac persoana în cauz cunoate c acel bun provine din svârirea unei infraciuni.



Latura subiectiv a infraciunii incriminate în cea de a treia variant, const în vinovie

sub forma inteniei directe, deoarece subiectul activ înfptuiete aciunile concrete de dobândire,

deinere sau folosire a unui bun, cunoscând c bunurile provin din svârirea unei infraciuni.

În doctrina juridic a fost ridicat problema conform creia ar fi posibil la ceast

variant si intenia indirect, adic folosirea acestor bunuri fr a avea ca scop splarea de bani.

Consider neviabil aceast problem deoarece textul de lege precizeaz clar Äcunoscând

c acestea provin din svârirea unei infraciuni´.


Forme.

La fel ca i la celelalte variante, tentativa este posibil i se pedepsete.Modalitile de svârire a infraciunii prevzute la art.23, alin.1, lit.c constau în

dobândirea, deinerea sau folosirea bunului de la fptuitorul infraciunii principale sau chiar

intermediar, tiind c bunul dobândit provine din infraciunea principal, contribuind astfel la

splarea produsului infraciunii.

Sanciuni. i pentru aceast variant pedeapsa este închisoare de la 3-12 ani cu aplicarea

corelativ a dispoziiilor art.25

A PATRA VARIANT.

Era incriminat în art.23, alin.2 constând în "asocierea sau iniierea unei asocieri,

aderarea ori sprijinirea, sub orice form, a unei astfel de asocieri, în scopul svâririi infraciunii

de splare a banilor."

Infraciunea prevzut la art. 24 din legea 656/2002

CONCEPT



PRIMA VARIANT

Infraciunea prevzut la art.24, alin.1 i 3, incrimineaz fapta de nerespectare a

obligaiilor prevzute în art.18, adic:

-de a nu transmite informaiile primite în timpul activitii decât în condiiile legii(alin.1)

Aceast obligaie se menine i dup încetarea funciei, pe o durat de 5 ani. Dac în

timpul exercitrii funciei, ori în termen de pân la 5 ani dup încetarea activitii, transmite

informaiile primite în realizarea atribuiilor în cadrul Oficiului, intervine rspunderea penal;

se incrimineaz i fapta de a folosi în scop personal de ctre salariaii Oficiului i a

persoanelor indicate în mod expres în art. 8 a informaiilor primite, atât în timpul activitii cât i

dup încetarea acesteia(alin.3)Aadar nerespectarea de ctre personalul Oficiului a obligaiilor prevzute la alin.1 i 3

constituie de sine stttoare.

Obiectul juridic special îl constituie relaiile sociale care asigur protecia informaiilor

primite de ctre Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor.

Obiectul material al acestei infraciuni îi constituie informaiile pe care personalul

oficiului le-a primit în timpul activitii. Informaiile se refer, în concret, la date, aspecte,

împrejurri, stri de fapt i situaii constatate i care sunt cuprinse (materializate) în documentele,

rapoartele, comunicrile ori sesizrile pe care oficiul le primete de la persoanele juridice i

fizice, prevzute la art. 8 din lege, precum i cele pe care oficiul le transmite organelor abilitate

s efectueze investigaii i cercetri în cazurile respective.

Subiectul.

Subiectul activ al acestei infraciuni este un subiect calificat, el trebuind s aib calitatea

de angajat al oficiului, indiferent de funcia pe care o ocup în structura organizatoric i

funcional a oficiului.

O precizare se impune a fi fcut cu referire la coautoratul acestei infraciuni. Astfel,

coautorul trebuie s aib calitatea de Äpersonal al oficiului´, pentru a se realiza coautoratul.



Dac coautorul nu are calitatea de nu are calitatea necesar nu mai putem vorbi de

coautorat, forma participaiei poate fi instigarea sau complicitatea.

Subiectul pasiv al infraciunii reglementat în aceast variant este similar cu cel

corespunztor art.23, i anume statul, în întregul su, ale crui interese sunt puse în pericol prin

faptele incriminate, cât i anumite persoane fizice sau juridice care sufer sau pot Äsuferi´ prin

svârirea infraciunii.


Latura obiectiv.

Elementul material al infraciunii const în:

transmiterea de ctre personalul oficiului a informaiilor primite în cadrul activitilor curente pe care le desfoar ca angajat, precum i în urmtorii cinci ani dup încetarea calitii

de angajat. Aciunea de transmitere înseamn comunicare, prin orice mijloace, ctre persoane

fizice i juridice, care nu sunt îndreptite s le cunoasc, a informaiilor pe care angajaii

oficiului le-au primit în exercitarea atribuiilor de serviciu. Transmiterea se poate realiza prin

diverse mijloace: telefonic, predarea fizic a unor acte originale sau copii ale acestora,

informarea verbal a unor persoane etc.

Latura subiectiv const în vinovie sub forma inteniei directe sau indirecte.

- folosirea în scop personal, de ctre angajaii Oficiului, a informaiilor primite în timpul

activitii, cât i dup încetarea acesteia, desemneaz fapta de a utiliza, de a exploata aceste

informaii în interesul personal al angajatului Oficiului. Termenul de "scop personal" înseamn

interese materiale i financiare personale, rzbunarea fa de o persoan, antajarea unei persoane

etc.

Urmarea imediat const în faptul c informaiile primite în cadrul Oficiului au fost

transmise ilegal unor categorii de persoane care nu erau îndreptite s le cunoasc, situaii care

sunt de natur a compromite demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de splare a banilor

i de sesizare a organelor abilitate de lege s investigheze i s cerceteze aceste cazuri. Tot o

urmare imediat o constituie i folosirea în scop personal a informaiilor, situaie care are drept

efect imediat imposibilitatea exploatrii oficiale a informaiilor respective i sesizrii Parchetului



General de pe lâng Curtea Suprem de Justiie abilitat s hotrasc asupra msurilor de

investigare i cercetare specifice.

Legtura de cauzalitate se realizeaz ori de câte ori demersurile Oficiului de identificare a

cazurilor de splare de bani i sesizarea organelor abilitate de lege s investigheze aceste cazuri

sunt îngreunate sau nu se realizeaz ca urmare a transmiterii informaiilor ctre persoane

neautorizate sau când folosirea în scop personal nu face altceva decât s duc la imposibilitatea

fructificrii informaiilor respective.


Forme ±forma culpei nu este cunoscut la aceast variant a infraciunii.

ModalitiPutem spune c infraciunea incriminat de art.24 prima variant se realizeaz prin mai

multe modaliti.

Modalitatea principal prin care se svârete aceast fapt este o aciune material -

transmiterea.

Pe lâng acestea cred c mai sunt i alte modaliti prin care se poate realiza aceast

infraciune, mai ales când informaiile sunt folosite în scop personal-tinuire sau ascundere a

informaiilor care vor servi scopului personal.

Sanciuni.

Infraciunea prevzut la art.24 în prima variant se pedepsete cu închisoare de la 2-7

ani.

A DOUA VARIANT a infraciunii prevzut la art.24, alin.2, incrimineaz

nerespectarea obligaiilor prevzute la art.18, alin.2

de a nu transmite, în afara condiiilor prevzute de legi;, informaiile deinute în legtur

cu splarea banilor i de a nu avertiza clienii cu privire la sesizarea Oficiului. Este vorba de

persoanele prevzute în art. 8 din lege adic

personalul bncilor, instituiilor financiare si de credit, persoane fizice i juridice care acord

asisten juridic, notarial, contabil, ageni imobiliari, persoanele cu atribuii în procesul de

privatizare etc. Dac una dintre persoanele delimitate expres de lege transmit informaii altor



persoane fizice sau juridice decât celor abilitate de lege sau avertizeaz clienii cu privire la

splarea de bani atunci sunt realizate elementele infraciunii de mai sus.

Obiectul juridic special al acestei infraciuni îl constituie relaiile sociale care asigur

protecia informaiilor deinute de ctre persoanele prevzute la art. 8 i de salariaii acestora în

legtur cu splarea banilor, precum i de protecie a sesizrilor transmise oficiului.

Obiectul material îl constituie informaiile privitoare la splarea banilor, precum i

sesizrile transmise oficiului.

Subiectul.

Subiectul activ este un subiect calificat, ele trebuind s fac parte din persoanele prevzute la art.8 sau dintre salariaii acestora, indiferent de funcia pe care o îndeplinete.

Discuia privitoare la coautorat este similar cu cea purtat anterior, coautorul trebuie s aib

aceiai calitate ca i autorul, în caz contrar el dobândind calitatea de complice sau instigator.

Subiectul pasiv este similar cu subiectul pasiv al celorlalte variante ale infraciunii.


Latura obiectiv.

Elementul material al laturii obiective const în:

transmiterea de informaii în legtur cu splarea banilor, în afara condiiilor prevzute de

lege;

avertizarea clienilor cu privire la sesizarea oficiului;

folosirea în scop personal a informaiilor primite în timpul activitii, cât i dup încetarea

acesteia.

Latura subiectiv a infraciunii const în vinovie sub forma inteniei directe sau

indirecte. Subiectul activ are reprezentarea c transmite sau folosete în interes personal

informaii primite în cadrul activitii sale profesionale i c aceste fapte sunt de natur s creeze

un pericol pentru buna funcionare a Oficiului, abilitat s previn i s combat fenomenul de

splare a banilor.



Pentru existenta infraciunii în ipoteza transmiterii informaiilor nu prezint relevan

mobilul sau scopul urmrit de infractor.

Urmarea imediat.

Informaiile primite sau la care au acces cu ocazia desfurrii profesiei sunt transmise

unor persoane neautorizate, astfel c informaii importante sau vitale ajung la destinatari

neautorizai.

Legtura de cauzalitate, se realizeaz atunci când prin transmiterea informaiilor sau

avertizarea clienilor, aciunile Oficiului sunt îngreunate sau chiar dejucate.


Forme. Tentativa nu se pedepsete

Modaliti.

Infraciunea prevzut la art.24 în a doua variant se poate svârii de asemenea prin mai

multe modaliti.

O prim modalitate const într-un act material de transmitere a informaiilor cu care

aceste persoane intr în contact în cadru exercitrii funciilor pe care le dein.

O alt modalitate se realizeaz prin avertizarea clienilor cu care lucreaz c sunt Äsub

lupa´ Oficiului.

Sanciuni.

Aceast variant a infraciunii prevzut la art.24 se pedepsete cu închisoare de la 2-7

ani.



3.2. Entitile raportoare prevzute la art.8 din legea 656/2002 i obligaiile instituite în

sarcina acestora

3.2.1. Entitile raportoare prevzute de Legea 656/2002.

Potrivit articolului 8, intr sub incidena dispoziiilor Legii 656/2002, urmtoarele

persoane fizice i juridice:

bncile, sucursalele bncilor strine i instituiile de credit;

instituiile financiare, cum ar fi fonduri de investiii, societi de depozitare de custodie,

societi de valori mobiliare, fonduri de pensii i alte asemenea fonduri care îndeplinesc

operaiuni precum: creditarea, incluzând printre altele, creditul de consum, creditul ipotecar,factoringul, finanarea tranzaciilor comerciale, inclusiv forfetarea, leasingul financiar, operaiuni

de pli, emiterea i administrarea unor mijloace de plat, cri de credit, cecuri de cltorie i

altele asemenea, acordarea sau asumarea de garanii i subscrierea de angajamente, tranzacii pe

cont propriu sau în numele clienilor prin intermediul instrumentelor pieei monetare, cecuri,

ordine de plat, certificate de depozite, etc., schimb valutar, produse financiare derivate,

instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor, valori mobiliare,

participarea la emiterea de aciuni i oferirea de servicii legate de aceste emisiuni, consultan

acordata întreprinderilor în probleme de structur a capitalului, strategia industrial, consultan

i servicii în acest domeniu, custodia i administrarea de portofolii i consultan în acest

domeniu, custodia i administrarea valorilor mobiliare;

societile de asigurri i reasigurri;

agenii economici care desfoar activiti de jocuri de noroc, amanet, vânzri-cumprri

de obiecte de art, metale i pietre preioase, dealeri, turism, prestri de servicii i orice alte

activiti similare care implic punerea în circulaie a valorilor;

persoanele fizice i juridice care acord asisten de specialitate juridic, material,

contabil, financiar-bancar, cu respectarea dispoziiilor legale privind secretul profesional;

persoanele cu atribuii în procesul de privatizare;

oficiile potale i persoanele juridice care presteaz servicii de transmitere de bani, în lei

sau valut;



agenii imobiliari;

trezoreria statului;

casele de schimb valutar;

orice alt persoan fizic sau juridic, pentru acte i fapte svârite în afara sistemului

financiar bancar.

3..2.2. Obligaiile instituite de lege în sarcina entitilor raportoare.

Se constat în cuprinsul acestui art. 8, o multitudine de persoane fizice i juridice aflate

pe scena afacerilor financiare, dar i în afara sistemului financiar-bancar, ce trebuie s se supun

reglementrilor instituite de Legea 565/2002.Considerm, de altfel, c Oficiului Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor

îi incumb obligaia de a identifica i de a lista toate persoanele fizice i juridice prevzute la

art.8, persoane crora trebuie s le comunice dispoziiile legii i obligaiile ce decurg din acestea,

în sarcina lor.

Astfel, o prim obligaie stabilit de lege în sarcina persoanelor prevzute la art.8 este

obligaia de raportare a operaiunilor suspecte.

Potrivit art.3. alin.1 din Legea 656/2002, de îndat ce salariatul unei persoane juridice sau

una dintre persoanele prevzute la articolul 8 are suspiciuni c o operaiune ce urmeaz s fie

efectuat are ca scop splarea banilor , va informa persoana desemnat potrivit art.14 alin.1, care,

pe baza unor indicii temeinice va sesiza imediat Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a

Splrii Banilor, care va confirma primirea sesizrii, acesta, dac consider necesar, poate

dispune, motivat, suspendarea efecturii operaiunii pe o perioad de 48 de ore..

Oficiul trebuie s comunice persoanelor menionate de art.8, în termen de 24 de ore,

decizia de suspendare a efecturii operaiunii, ori, dup caz, de Justiie; dac Oficiul nu a fcut

comunicarea în acest termen de 24 de ore, persoanele la care se refer art.8 vot putea efectua

operaiunea.

O alt obligaie a persoanelor menionate de art.8 este aceea de raportare a tuturor

operaiunilor ce depesc echivalentul a 10.000 Euro.



Astfel, pentru operaiunile de depunere sau retragere de sume în numerar, în lei sau

valut, sume ce depesc echivalentul a 10.000 Euro, indiferent dac tranzacia se realizeaz pe

una sau mai multe operaiuni legate între ele, personalul din structurile prevzute la art.8 va

raporta Oficiului în maximum 24 de ore de la data efecturii operaiunii.

Aceeai obligaie de raportare este prevzut i pentru transferurile externe în i din

conturi pentru sume a cror limit minim este echivalentul în lei a 10.000 Euro.

Totodat, art.3, alin.8 precizeaz i anumite categorii de operaiuni derulate prin

trezoreria statului, care sunt exceptate de la obligaia de raportare ctre Oficiu, dup cum

urmeaz: eliberri de sume în numerar privind drepturi salariale, plile efectuate de ctre

instituiile publice, încasrile de impozite, taxe, contribuii i orice alte venituri bugetare de la

persoane fizice i juridice, inclusiv sumele în numerar depuse de ctre instituiile publice,

precum i transferurile externe în i din conturi.Alt obligaie instituit de lege în sarcina persoanelor la care se refer art.8 este aceea de

raportare dup efectuarea tranzaciilor suspecte de splare a banilor. Astfel, potrivit art.4, dac o

persoan din cele prevzute la art.8 are cunotin c o tranzacie pentru care a primit instruciuni

s o efectueze are ca scop splarea banilor i acesteia îi este imposibil s o efectueze sau, prin

neefectuarea ei este posibil s zdrniceasc eforturile de a se urmri beneficiarii operaiunii

suspecte de splare a banilor, instituia sau persoana în cauz va informa Oficiul imediat dup ce

a efectuat tranzacia, dar nu mai târziu de 24 de ore de la efectuarea acesteia. În asemenea cazuri,

în raportare se va preciza motivul pentru care nu s-a putut transmite informaia despre tranzacie

înainte ca aceasta s se fi efectuat.

O alt obligaie ce incumb persoanelor de la art.8 este obligaia de a furniza date

necesare verificrii efectuate de Oficiu. Art.5 alin.1 din lege recunoate Oficiului dreptul de a

cere persoanelor prevzute la art.8, datele i informaiile necesare îndeplinirii atribuiilor sale.

Alin.2 al art.5 prevede obligaia persoanelor menionate de art.8 de a transmite Oficiului datele i

informaiile solicitate în termen de 30 de zile de la data primirii cererii, textul de lege precizând,

de asemenea faptul c secretul profesional la care sunt inute persoanele prevzute la art. 8 nu

este opozabil Oficiului.

Obligaia de identificare a clienilor reprezint o alt obligaie important reinut în

sarcina persoanelor prevzute la art.8. au obligaia s stabileasc identitatea unor relaii de

afaceri, deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii. Totodat, aceast obligaie de



identificare a clienilor subzist i în cazul altor operaiuni decât cele menionate, a cror valoare

minim reprezint echivalentul în lei a 10.000 Euro, indiferent dac tranzacia se desfoar prin

una sau mai multe operaiuni legate între ele. De asemenea, se va proceda la identificarea

clienilor, potrivit reglementrilor art.9, alin.3, de îndat ce exist o informaie c prin operaiune

se urmrete splarea banilor chiar dac valoarea operaiunii este mai mic decât echivalentul în

lei a 10.000 Euro.

Atunci când suma nu este cunoscut în momentul acceptrii tranzaciei persoana fizic

sau juridic din cele prevzute la art.8, obligat s stabileasc identitatea clienilor, va proceda de

îndat la identificarea acestora când este informat despre valoarea tranzaciei i când a stabilit

c aceasta atinge echivalentul în lei a 10.000 Euro.

De asemenea, în cazul în care exist informaii c tranzacia nu se desfoar în nume

propriu, persoanele prevzute la art.8 vor lua msuri, -în temeiul art.11 din Legea pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor- pentru a obine date referitoare la adevrata identitate

a persoanei în interesul ori în numele creia acioneaz aceti clieni, putând solicita aceste date

de la Oficiu.

Datele de identificare a clienilor vor cuprinde, în conformitate cu art.10 din Legea

656/2002:

în cazul persoanelor fizice:

±datele de stare civil menionate în documentele de identitate prevzute de lege

în cazul persoanelor juridice:

±datele menionate în documentele de înmatriculare prevzute de lege, precum i dovada

c persoana fizic ce conduce tranzacia reprezint legal persoana juridic respectiv. În cazul

persoanelor juridice strine, la deschiderea de conturi bancare, vor fi solicitate acele documente

din care s rezulte identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul înmatriculrii,

împuternicirea special a celui care o reprezint în tranzacie, precum i o traducere în limba

român a documentelor autentificate de un birou al notarului public.

În conformitate cu reglementrile legale, cerinele de identificare nu vor fi impuse

societilor de asigurri i reasigurri menionate la art. 8, în legtur cu poliele de asigurare de

via dac prima de asigurare sau ratele de plat anuale sunt mai mici sau egale cu echivalentul

în lei al sumei de 1.000 Euro, ori prima unic de asigurare pltit este, în echivalent în lei, pân

la 2.500 Euro. Dac ratele de prim periodice sau sumele de plat anuale sunt ori urmeaz s fie



mrite în aa fel încât s depeasc limita sumei de 1.000 euro, respectiv de 2.500 Euro, în

echivalent în lei, se va cere identificarea.

Un alt caz în care cerinele de identificare a clienilor nu sunt obligatorii este acela al

subscrierii polielor de asigurare emise de fondurile de pensii, obinute în virtutea unui contract

de munc sau datorit profesiei asiguratului, cu condiia ca polia s nu poat fi rscumprat

înainte de scaden i s poat fi folosit ca li garanie sau colateral pentru obinerea unui

împrumut.

De asemenea, cerinele de identificare a clienilor nu se impun dac s-a stabilit c plata se

va face prin debitarea unui cont deschis pe numele clientului la o banc sau la o instituie pentru

economii. În cadrul acestei obligaii de identificare a clientului, persoanele fizice i juridice

prevzute în art.8 sunt inute s pstreze o copie a documentului sau documentelor de identitate

menionate anterior, pentru o perioad de 5 ani, începând cu data când se încheie relaia cuclientul.

Legea oblig, de asemenea, persoanele fizice i juridice prevzute de art.8 s pstreze

³într-o form corespunztoare, pentru a putea fi folosite ca mijloace de prob în justiie´,

evidena secundar sau operativ i înregistrri ale tuturor tranzaciilor financiare care fac

obiectul acestei legi pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor.

Aceste evidene se pstreaz pentru o perioad de 5 ani de la executarea fiecrei

tranzacii, dup care vor fi predate pentru arhivare Oficiului Naional de Prevenire i Combatere

a Splrii Banilor.

Alt obligaie ce incumb, potrivit legii persoanelor prevzute de art.8 este obligaia

privind desemnarea persoanelor cu responsabiliti în aplicarea legii. Astfel, conform art.14,

alin.1,persoanele juridice menionate de art.8 vor desemna una sau chiar mai multe persoane care

au responsabiliti în aplicarea acestei legi privind prevenirea i sancionarea splrii banilor, ale

cror nume vor fi comunicate Oficiului, împreun cu natura i cu limitele responsabilitilor

menionate.

Potrivit alin.2 al art.14, persoanele desemnate conform alin.1, rspund pentru îndeplinirea

sarcinilor stabilite.

O alt obligaie ce incumb, potrivit legii persoanelor prevzute de art.8 este obligaia

întocmirii unui raport pentru fiecare tranzacie care poate fi legat de splarea banilor.



Articolul 15 din Legea 565 prevede c peroanele desemnate din cadrul persoanelor

juridice menionate de art.8, cu responsabiliti în aplicarea acestei legi pentru prevenirea i

sancionarea splrii banilor, precum i persoanele menionate de art. 8 vor întocmi pentru

fiecare tranzacie suspect un raport scris.

Acest raport se întocmete pe suport hârtie A4, urmrindu-se redarea exact a tuturor

elementelor solicitate. Raportul cuprinde:

Capitolul I- identificarea persoanei care întocmete raportul , cu trei subcapitole: A,B, i

C, din care se completeaz unul în funcie de forma de organizare juridic a persoanei raportoare

(A-persoan juridic; B-persoan fizic autorizat; C-persoan fizic), celelalte dou subcapitole

necompletate eliminându-se din textul raportului;

Capitolul II- date de identificare a clientului, de asemenea cu trei subcapitole din care se

completeaz unul în funcie de forma de organizare juridic a clientului (A- persoan juridicromân; B- persoan juridic strin; C- persoana fizic), celelalte dou subcapitole


Capitolul III- date despre tranzacie, cu trei subcapitole, dup cum urmeaz: în primul

subcapitol - A - vor fi redate toate informaiile referitoare la tranzacie, inclusiv datele cunoscute

despre persoana cu care persoana de la capitolul II a efectuat operaiunea; în al doilea subcapitol

±B- vor fi detaliate evenimentele neobinuite, suspecte, prezentându-se toate informaiile, datele,

probele deinute de raportor, inclusiv elemente de legtur cu cazuri raportate anterior; iar în cel

de-al treilea subcapitol ±C- va fi specificat numrul de pagini coninute de raport, eventualele

anexe ale raportului, urmând a fi enumerate, paginate, iar în acest caz se va specifica numrul

total de pagini.

În cazul în care la întocmirea raportului se vor constata elemente particulare, detalii sau

un mod de exprimare specific, necuprinse în forma standard, form stabilit, potrivit legii, de

ctre Oficiu, raportul se va completa corespunztor, urmând s fie înscrise i acele date.

Raportul va purta numele, semntura i tampila persoanei autorizate O alt

obligaie a entitilor raportoare este aceea privind stabilirea procedurilor i metodelor adecvate

de control intern pentru prevenirea splrii banilor - obligaie prevzut de art.16 din lege.

Este limpede faptul c pentru executarea tuturor acestor obligaii pe care legea le prevede,

persoanele fizice i juridice menionate de art.8 trebuie s-i dezvolte o veritabil strategie în

cadrul creia se vor stabili proceduri interne i metode de control i logistica necesar.



În acest sens, angajaii persoanelor prevzute la art.8 trebuie s fie instruii pentru ca

acetia s poat recunoate tranzaciile sau operaiunile care pot fi legate de splarea banilor,

precum i activitile pe care trebuie s le desfoare imediat în cazul sesizrii unor asemenea

situaii.

i în fine, o alt obligaie a persoanelor prevzute la art.8 i a salariailor acestora este

aceea de a nu transmite, în afara condiiilor prevzute de lege, informaiile deinute în legtur cu

splarea banilor i de a nu avertiza clienii cu privire la sesizarea Oficiului.

La art.18, alin. 3 din Legea 656/2002 se prevede c este interzis, de asemenea, folosirea

în scop personal de ctre salariaii Oficiului i ai persoanelor menionate de art. 8 a informaiilor

primite, atât în timpul activitii, cât i dup încetarea acesteia.

Persoanele menionate în cuprinsul art.8 vor putea transmite Oficiului datele i

informaiile solicitate de acesta, date i informaii despre care au luat cunotin în îndeplinireaactivitilor i atribuiunilor sale i pentru care, potrivit legii, sunt obligate la pstrarea secretului.

Secretul profesional la care sunt inute persoanele de la aet.8 nu este opozabil Oficiului

numai.

De asemenea secretul bancar i profesional, în cazul infraciunilor de splare a banilor, nu

sunt opozabile organelor de urmrire penal dup începerea, de ctre procuror, a urmririi penale

i nici instanelor de judecat.

3.3. Sancionarea neândeplinirii de ctre entitile prevzute la articolul 8, a obligaiilor

stabilite de lege

Stabilindu-se îndatoririle la care sunt inute persoanele de la art.8 în exerciiul funciei s-a

impus cu necesitate prevederea sanciunilor aplicabile în caz de neîndeplinire a acestora, ca

msuri de coerciie.

Potrivit art.22 din Legea 656, constituie contravenie:

nerespectarea obligaiilor persoanelor de la art.8, obligaii prevzute la art.3 alin.1 i 6,

art.4 si 9;

nerespectarea obligaiilor prevzute la art.5 alin.2, art.11, art.13-15, art.16 alin.1 i la

art.17.



sanciunea acestor contravenii este amenda, al crei cuantum difer, astfel: pentru

contraveniile prevzute la litera ³a´, cuantumul amenzii este cuprins între 20.000.000 lei i

100.000.000 lei, iar pentru cele amintite la litera ³b´, între 30.000.000 i 200.000.000 lei, cu

meniunea c aceste sanciuni contravenionale se aplic atât persoanelor fizice, cât i

persoanelor juridice dintre cele prevzute la art.8.

Atribuia constatrii contraveniilor i a aplicrii amenzii revine, potrivit legii,

personalului desemnat din cadrul Oficiului i din cadrul autoritilor cu atribuii de control

financiar i de supraveghere prudenial a persoanelor prevzute la art.8.

Aceste reglementri referitoare la sanciunile contravenionale se completeaz cu

prevederile O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i

completri prin Legea 180/2002, cu modificrile ulterioare cu excepia articolelor 28 i 29.

Analizând activitatea desfurat de entitile raportoare, pe baza rapoartelor de tranzaciisuspecte înaintate de acestea, prezentm în continuare evoluia numrului total de operaiuni în

numerar mai mari de 10.000 Euro în perioada 1999-2002 i de asemenea evoluia sumelor mai

mari de 10.000 de euro tranzacionate în numerar în aceeai perioad.

CAPITOLUL 3

PREOCUPRILE ORGANELOR STATULUI PE LINIA PREVENIRII I

COMBATERII SPLRII BANILOR

3.1. Necesitatea combaterii fenomenului de splare a banilor

În ultimii ani a survenit o recunoatere din ce în ce mai mare a faptului c este esenial s

se lupte împotriva crimei organizate, c infractorii trebuie oprii, ori de câte ori este posibil, din a

legitimiza rezultatele activitilor lor criminale prin transformarea fondurilor din ³murdare´ în

fonduri ³curate´.



Abilitatea de a spla rezultatele activitii criminale prin sistemul financiar bancar este

vital pentru succesul operaiilor criminale.

Cei implicai în astfel de activiti au nevoie s exploateze facilitile oferite de sectorul

financiar mondial dac vor s beneficieze de rezultatele activitilor lor.

Utilizarea, în scopul splrii banilor, a sistemelor financiar bancare conduce la

subminarea instituiilor financiare individuale i, în final a întregului sistem financiar bancar. În

acelai timp, integritatea crescut a sistemelor financiare mondiale i îndeprtarea barierelor puse

în faa micrii libere a capitalului au crescut uurina cu care banii negri pot fi splai i

complic procesul de urmrire.

Succesul i stabilitatea pe termen lung ale oricrei instituii financiare depinde de

atragerea i pstrarea fondurilor câtigate în mod legitim.

Banii câtigai în mod fraudulos, au, invariabil, o natur tranzitorie. Ei stric reputaia idescurajeaz pe investitorul cinstit. Instituia financiar care se implic într-un scandal de splare

a banilor va risca acuzarea în instan i pierderea bunei reputaii pe pia, iar reputaia privind

integritatea este una din valorile cele mai importante ale unei instituii financiare.

Ca i consecine negative la nivel macroeconomic datorate unui fenomen de splare a

banilor necontrolat, Fondul Monetar Internaional a citat: schimbri inexplicabile a cererii de

mas monetar, riscuri prudeniale fa de stabilitatea sistemului bancar, efecte de contaminare

fa de tranzaciile financiare locale i creterea volatilitii fluxurilor internaionale de capital i

a ratei de schimb valutar datorat neanticiprii realizrii transferurilor de bunuri peste grani.

Dac nu este controlat, procesul de splare a banilor poate submina eforturile depuse

pentru existena unor piee libere i competitive, i afecteaz dezvoltarea unei economii

sntoase.

Într-o economie în care tehnologia avansat i globalizarea permit transferul rapid de

fonduri, necontrolarea splrii de bani imense poate submina stabilitatea financiar.

Mai mult, într-o ar cu o sntate financiar precar, scoaterea a milioane i chiar

miliarde de dolari anual din procesul normal de cretere economic reprezint un real pericol.

Experiena infracional acumulat de reelele crimei organizate este redutabil. În

consecin se impune luarea de msuri ferme i colaborarea strâns a organelor i organismelor

abilitate s lupte împotriva acestora, pentru prevenirea generalizrii fenomenului de splare a

banilor.



În caz contrar, exist riscul, deloc neglijabil, ca banii splai s devin ³motorul´

economiei i s-i impun propriile ³reguli´, ceea ce înseamn de fapt subminarea sau chiar

desfiinarea autoritilor statale i domnia arbitrarului de tip mafiot.

3.1.1 Msuri luate la nivel internaional:

Cea mai eficient soluie în problema splrii banilor pe plan internaional este în primul

rând cooperarea internaional i sisteme de control i reglementri unitare în cadrul fiecrei ri.

Splarea internaional a banilor se bazeaz pe exploatarea, prin operatori financiari subtili, a

diferenelor dintre reglementrile financiare i bancare ale rilor de pe întreg globul.

Splarea internaional a banilor are efecte nocive considerabile asupra economiei

mondiale prin: deteriorarea operaiunilor eficiente ale economiilor naionale, coruperea lent a

pieei financiare i reducerea încrederii publice în sistemul financiar internaional, mrindriscurile i stabilitatea sistemului, ce duc toate, în final, la reducerea ritmului de cretere

economic mondial.

Pentru contracararea fenomenului, s-au luat mai multe msuri:

Convenia Naiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante i substane

psihotrope, adoptat la 20 decembrie 1988 la Viena. Aceasta stipuleaz: confiscarea bunurilor

obinute în urma unor infraciuni, extrdarea autorilor infraciunilor legate de traficul de

stupefiante, asisten juridic acordat reciproc de ctre rile implicate, intensificarea formelor

de cooperare între state;

Convenia Consiliului Europei cu privire la splarea, urmrirea, reinerea i confiscarea

produselor provenite din infraciuni, deschis spre semnare la 8 noiembrie 1990, la Strasbourg;

Directiva Consiliului Comunitii Europene cu privire la folosirea sistemului financiar în

scopul splrii banilor nr. 91/308/EEC, adoptat la Luxemburg la 10 iunie 1991; aceast

directiv reprezint sursa de inspiraie pentru legile de combatere a splrii banilor, care au fost

adoptate de aproape toate statele, indiferent c sunt membre ale Comunitii Europene sau se afl

în proceduri de aderare;

Grupul de aciune financiar în domeniul splrii banilor (GAFI) este un organism

interguvernamental ce dezvolt i promoveaz politici de combatere a splrii banilor; în mod

curent este alctuit din 26 ri (ri însemnate din punct de vedere financiar din Europa, America

de Nord i Asia) i 2 organisme internaionale;



Grupul EGMOND (prima întâlnire a grupului în anul 1955 în palatul EGMOND ±

Aremberg din Bruxelles la care au participat 24 de state i 8 organizaii internaionale); în

prezent grupul numr 48 membri iar scopul su este cooperarea internaional între ageniile

naionale specializate în lupta internaional împotriva splrii banilor (între membrii grupului au

loc schimb de informaii financiare legate de splarea banilor, în baza unor memorandum-uri de

înelegere (bi sau multilaterale).

3.1.2 Evolutii legislative privind spalarea banilor in ROMANIA

Fenomenul de splare a banilor a cunoscut o evoluie ascendenta in ultimii ani, fapt ce a

determinat Parlamentul României sa elaboreze un cadru legislativ adecvat, care sa protejeze

statul roman si economia naional împotriva consecinelor negative ale manifestrilor criminalitii organizate.

Dinamica acestui fenomen infractional, atat in tara noastra dar si pe plan international,

precum si necesitatea euroconformizarii prevederilor Legii nr. 21/1999, au determinat

Parlamentul Romaniei sa adopte Legea nr.656/07.12.2002, pentru prevenirea si sanctionarea

spalarii banilor.

Aceasta lege, a fost modificata de Legea nr. 230/13.07.2005, si OUG nr. 135/29.09.2005,

urmarindu-se armonizarea dispozitiilor legii cu prevederile Directivei Europene nr.97/2001/CE a

Parlamentului European si a Consiliului Europei, referitoare la prevenirea utilizarii sistemului

financiar in scopul spalarii banilor si cu prevederile celor 40 de Recomandari elaborate de

Grupul de Actiune Financiara Internationala, modificate in iunie 2003, cele 9 Recomandari

Speciale GAFI privind finantarea terorismului, precum si cu recomandarile facute cu ocazia celui

de al doilea Raport de evaluare a Romaniei de catre grupul MONEYVAL din cadrul Consiliului

Europei.

Avand in vedere necesitatea intensificarii luptei impotriva fenomenului spalarii banilor,

al combaterii criminalitatii organizate si finantarii terorismului, precum si a adaptarii mijloacelor

si metodelor de actiune la dinamica si evolutiile structurale ale manifestarilor acestor fenomene,

a fost elaborat un pachet de legi cuprinzand dispozitii speciale, care sunt complementare celor

prevazute de Legea nr.656/2004, din randul carora mentionam: Legea nr.78/2000 pentru

prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, Legea nr.161/2003 privind unele



masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si

in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, Legea nr.143/2000 pentru combaterea

traficului de stupefiante, Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in

materie penala, Legea nr.682/2002 privind protectia martorilor, Legea nr.571/2003, privind

Codul Fiscal, Legea nr.241/2005, pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale, Legea

nr.31/1990 a societatilor comerciale (republicata), Legea nr.82/1991 - legea contabilitatii, Legea

nr.141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei,

Legea nr.39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, Legea

nr.508/2004 privind infiintarea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si

Justitie a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism,

modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 7/2005 si Legea nr.535/25.11.2004

privind prevenirea si combaterea terorismului.Conform prevederilor art.209 al.3 Cpp, asa cum a fost modificat prin Legea nr.169 din

2002, privind modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, in cauzele de spalare

a banilor, urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror.

In scopul punerii in aplicare a prevederulor Legii nr. 656/2002, ale Legii nr. 508/2004,

precum si pentru solutionarea in termen a dosarelor penale in care se efectueaza cercetari pentru

savarsirea infractiunii de spalare a banilor, procurorul in baza art. 217 alin. 4 Cpp poate dispune

pe baza unei rezolutii motivate efectuarea de acte de cercetare penala de catre ofiterii de politie

judiciara. Astfel, acestia pot efectua activitati specifice de investigare si cercetare (ridicari de

obiecte si inscrisuri , audieri de persoane , efectuarea de verificari economice, actiuni sub

acoperire, s.a.).

Totodata, în domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor au fost adoptate si o serie

de acte normative cu caracter secundar ce vizeaza in principal implementarea dispozitiilor Legii

nr. 656/2002 dupa cum urmeaza :

-Norma 3 din 26.02.2002 a Bancii Nationale a Romaniei privind standardele de

cunoastere a clientelei;

-Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1250/6 din 22.09.2003 privind procedura

transmiterii de catre banci-persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor ±

persoane juridice straine a informatiilor referitoare la conturile deschise si/sau inchise de titularii

acestora;



-Regulamentul nr. 11/28.09.2005 al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare privind

prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism prin intermediul pietei

de capital ;

3.1.3 Evolutii institutionale :

Urmare a reorganizarii structurilor de combatere a crimei organizate si a cerintelor

impuse de compatibilizarea acestora cu structurile similare din Uniunea Europeana, la

15.08.2005 s-a infiintat in cadrul Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate,

Directia de Combatere a Marii Criminalitati Economico-Financiare, in structura careia

functioneaza Serviciul de Combatere a Spalarii Banilor.

Personalul care desfasoara activitatea in cadrul acestor structuri au ca principalaatributiune efectuarea actelor premergatoare si de urmarire penala pe baza delegarii de

competenta in cauzele penale care au la baza Informari primite de la Oficiul National de

Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor prin Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si

Justitie sau in cauzele in care se efectueaza cercetari pentru savarsirea infractiunii de spalare de

bani.

3.1.4 Cooperarea interna

Dezvoltarea relaiilor de colaborare între Serviciul de Combatere a Splrii Banilor i

celelalte agenii de aplicare a legii cu atribuiuni in lupta împotriva splrii banilor si finanrii

terorismului din România, precum i cu partenerii non-guvernamentali (entiti raportoare)

reprezint un obiectiv de maxim importan fiind abordat ca un element-cheie al luptei

împotriva acestor fenomene.

În aceste condiii, au fost urmrite atât optimizarea relaiilor de cooperare deja existente,

prin fluidizarea comunicaiilor stabilite i intensificarea aciunilor comune, cât i iniierea unor

parteneriate noi, în domeniul prevenirii si combaterii splrii banilor si finanrii terorismului.

Cooperarea interinstituionala s-a derulat in conditii adecvate, pe baza protocoalelor de

cooperare, urmarindu-se identificarea de noi mecanisme de eficientizare a activitatii. S-a

intensificat schimbul reciproc de informatii in relatia cu Parchetul de pe langa Inalta Curte de



Casatie si Justitie care este, conform prevederilor legale, principalul beneficiar al Informarilor

transmise de ONPCSB.

La data de 02.09.2004 a fost semnat Protocolul de Cooperare pentru prevenirea si

combaterea spalarii banilor intre Inspectoratul General al Politie Romane si Oficiul National de

Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Acest protocol are ca obiect schimbul reciproc de date

si informatii din bazele de date ale Inspectoratului General al Politiei Romane si ale Oficiului

National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, realizarea unei conexiuni on line pentru

accesarea acetor baze de date cu respectarea prevederilor legale, initierea de intalniri comune in

vederea analizarii dosarelor penale complexe, pentru a se crea posibilitatea de a interveni

operativ in vederea stoparii activitatii infractionale, suspendarii tranzactiilor suspecte si

declansarii cercetarilor potrivit legii, participarea la sesiuni stiintifice, simpozioane si seminarii

organizate pe probleme de interes comun, comunicare permanenta pentru elaborarea de noi actenormative sau modificarea celor in vigoare ce reglementeaza domeniul spalarii banilor, actiuni

organizate in comun pentru solutionarea cu celeritate a cazurilor de spalare a banilor.

Aferent acestui protocol, la data de 02.02.2005 a fost elaborata Metodologia privind

schimbul reciproc de date dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor si

Inspectoratul General al Politiei Romane. Astfel a fost asigurat accesul on-line al ONPCSB la

bazele de date ale Ministerului Administratiei si Internelor cat si al IGPR la bazele de date ale

ONPCSB.

Având în vedere necesitatea punerii în aplicare a prevederilor legale in domeniu, dar i

pentru o mai bun conlucrare a instituiilor implicate în prevenirea i combaterea spalarii banilor,

la nivelul Serviciului de Combatere a Spalarii Banilor s-au constituit task-force-uri formate din

procurori, poliiti i specialiti din cadrul DIICOT, Banca Nationala a Romaniei, Oficiul

National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Garda Financiara, Agentia Nationala de

Administrare Fiscala, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Oficiul National al Registrului

Comertului, Autoritatea Nationala a Vamilor etc, pe cauze concrete în vederea soluionrii cu

operativitate si profesionalism a dosarelor aflate în lucru.

O alta componenta a cooperarii interinstitutionale implica si schimbul de date cu

serviciile specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor ( Serviciul Roman de Informatii,

Directia Generala de Informatii si Protectie Interna si Serviciul de Informatii Externe) direct si

prin intermediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, atat in cadrul



activitatii de cercetare si urmarire penala in cazuri concrete cat si pentru prevenirea fenomenului

de spalare a banilor.

3.2. Entitile raportoare prevzute la art.8 din legea 656/2002 i obligaiile instituite în

sarcina acestora

3.2.1. Entitile raportoare prevzute de Legea 656/2002.

Potrivit articolului 8, intr sub incidena dispoziiilor Legii 656/2002, urmtoarele

persoane fizice i juridice: bncile, sucursalele bncilor strine i instituiile de credit;

instituiile financiare, cum ar fi fonduri de investiii, societi de depozitare de custodie,

societi de valori mobiliare, fonduri de pensii i alte asemenea fonduri care îndeplinesc

operaiuni precum: creditarea, incluzând printre altele, creditul de consum, creditul ipotecar,

factoringul, finanarea tranzaciilor comerciale, inclusiv forfetarea, leasingul financiar, operaiuni

de pli, emiterea i administrarea unor mijloace de plat, cri de credit, cecuri de cltorie i

altele asemenea, acordarea sau asumarea de garanii i subscrierea de angajamente, tranzacii pe

cont propriu sau în numele clienilor prin intermediul instrumentelor pieei monetare, cecuri,

ordine de plat, certificate de depozite, etc., schimb valutar, produse financiare derivate,

instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor, valori mobiliare,

participarea la emiterea de aciuni i oferirea de servicii legate de aceste emisiuni, consultan

acordata întreprinderilor în probleme de structur a capitalului, strategia industrial, consultan

i servicii în acest domeniu, custodia i administrarea de portofolii i consultan în acest

domeniu, custodia i administrarea valorilor mobiliare;

societile de asigurri i reasigurri;

agenii economici care desfoar activiti de jocuri de noroc, amanet, vânzri-cumprri

de obiecte de art, metale i pietre preioase, dealeri, turism, prestri de servicii i orice alte

activiti similare care implic punerea în circulaie a valorilor;



persoanele fizice i juridice care acord asisten de specialitate juridic, material,

contabil, financiar-bancar, cu respectarea dispoziiilor legale privind secretul profesional;

persoanele cu atribuii în procesul de privatizare;

oficiile potale i persoanele juridice care presteaz servicii de transmitere de bani, în lei

sau valut;

agenii imobiliari;

trezoreria statului;

casele de schimb valutar;

orice alt persoan fizic sau juridic, pentru acte i fapte svârite în afara sistemului

financiar bancar.

3..2.2. Obligaiile instituite de lege în sarcina entitilor raportoare.

Se constat în cuprinsul acestui art. 8, o multitudine de persoane fizice i juridice aflate

pe scena afacerilor financiare, dar i în afara sistemului financiar-bancar, ce trebuie s se supun

reglementrilor instituite de Legea 565/2002.

Considerm, de altfel, c Oficiului Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor

îi incumb obligaia de a identifica i de a lista toate persoanele fizice i juridice prevzute la

art.8, persoane crora trebuie s le comunice dispoziiile legii i obligaiile ce decurg din acestea,

în sarcina lor.

Astfel, o prim obligaie stabilit de lege în sarcina persoanelor prevzute la art.8 este

obligaia de raportare a operaiunilor suspecte.

Potrivit art.3. alin.1 din Legea 656/2002, de îndat ce salariatul unei persoane juridice sau

una dintre persoanele prevzute la articolul 8 are suspiciuni c o operaiune ce urmeaz s fie

efectuat are ca scop splarea banilor , va informa persoana desemnat potrivit art.14 alin.1, care,

pe baza unor indicii temeinice va sesiza imediat Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a

Splrii Banilor, care va confirma primirea sesizrii, acesta, dac consider necesar, poate

dispune, motivat, suspendarea efecturii operaiunii pe o perioad de 48 de ore..

Oficiul trebuie s comunice persoanelor menionate de art.8, în termen de 24 de ore,

decizia de suspendare a efecturii operaiunii, ori, dup caz, de Justiie; dac Oficiul nu a fcut



comunicarea în acest termen de 24 de ore, persoanele la care se refer art.8 vot putea efectua

operaiunea.

O alt obligaie a persoanelor menionate de art.8 este aceea de raportare a tuturor

operaiunilor ce depesc echivalentul a 10.000 Euro.

Astfel, pentru operaiunile de depunere sau retragere de sume în numerar, în lei sau

valut, sume ce depesc echivalentul a 10.000 Euro, indiferent dac tranzacia se realizeaz pe

una sau mai multe operaiuni legate între ele, personalul din structurile prevzute la art.8 va

raporta Oficiului în maximum 24 de ore de la data efecturii operaiunii.

Aceeai obligaie de raportare este prevzut i pentru transferurile externe în i din

conturi pentru sume a cror limit minim este echivalentul în lei a 10.000 Euro.

Totodat, art.3, alin.8 precizeaz i anumite categorii de operaiuni derulate prin

trezoreria statului, care sunt exceptate de la obligaia de raportare ctre Oficiu, dup cumurmeaz: eliberri de sume în numerar privind drepturi salariale, plile efectuate de ctre

instituiile publice, încasrile de impozite, taxe, contribuii i orice alte venituri bugetare de la

persoane fizice i juridice, inclusiv sumele în numerar depuse de ctre instituiile publice,

precum i transferurile externe în i din conturi.

Alt obligaie instituit de lege în sarcina persoanelor la care se refer art.8 este aceea de

raportare dup efectuarea tranzaciilor suspecte de splare a banilor. Astfel, potrivit art.4, dac o

persoan din cele prevzute la art.8 are cunotin c o tranzacie pentru care a primit instruciuni

s o efectueze are ca scop splarea banilor i acesteia îi este imposibil s o efectueze sau, prin

neefectuarea ei este posibil s zdrniceasc eforturile de a se urmri beneficiarii operaiunii

suspecte de splare a banilor, instituia sau persoana în cauz va informa Oficiul imediat dup ce

a efectuat tranzacia, dar nu mai târziu de 24 de ore de la efectuarea acesteia. În asemenea cazuri,

în raportare se va preciza motivul pentru care nu s-a putut transmite informaia despre tranzacie

înainte ca aceasta s se fi efectuat.

O alt obligaie ce incumb persoanelor de la art.8 este obligaia de a furniza date

necesare verificrii efectuate de Oficiu. Art.5 alin.1 din lege recunoate Oficiului dreptul de a

cere persoanelor prevzute la art.8, datele i informaiile necesare îndeplinirii atribuiilor sale.

Alin.2 al art.5 prevede obligaia persoanelor menionate de art.8 de a transmite Oficiului datele i

informaiile solicitate în termen de 30 de zile de la data primirii cererii, textul de lege precizând,



de asemenea faptul c secretul profesional la care sunt inute persoanele prevzute la art. 8 nu

este opozabil Oficiului.

Obligaia de identificare a clienilor reprezint o alt obligaie important reinut în

sarcina persoanelor prevzute la art.8. au obligaia s stabileasc identitatea unor relaii de

afaceri, deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii. Totodat, aceast obligaie de

identificare a clienilor subzist i în cazul altor operaiuni decât cele menionate, a cror valoare

minim reprezint echivalentul în lei a 10.000 Euro, indiferent dac tranzacia se desfoar prin

una sau mai multe operaiuni legate între ele. De asemenea, se va proceda la identificarea

clienilor, potrivit reglementrilor art.9, alin.3, de îndat ce exist o informaie c prin operaiune

se urmrete splarea banilor chiar dac valoarea operaiunii este mai mic decât echivalentul în

lei a 10.000 Euro.

Atunci când suma nu este cunoscut în momentul acceptrii tranzaciei persoana fizicsau juridic din cele prevzute la art.8, obligat s stabileasc identitatea clienilor, va proceda de

îndat la identificarea acestora când este informat despre valoarea tranzaciei i când a stabilit

c aceasta atinge echivalentul în lei a 10.000 Euro.

De asemenea, în cazul în care exist informaii c tranzacia nu se desfoar în nume

propriu, persoanele prevzute la art.8 vor lua msuri, -în temeiul art.11 din Legea pentru

prevenirea i sancionarea splrii banilor- pentru a obine date referitoare la adevrata identitate

a persoanei în interesul ori în numele creia acioneaz aceti clieni, putând solicita aceste date

de la Oficiu.

Datele de identificare a clienilor vor cuprinde, în conformitate cu art.10 din Legea

656/2002:

în cazul persoanelor fizice:

±datele de stare civil menionate în documentele de identitate prevzute de lege

în cazul persoanelor juridice:

±datele menionate în documentele de înmatriculare prevzute de lege, precum i dovada

c persoana fizic ce conduce tranzacia reprezint legal persoana juridic respectiv. În cazul

persoanelor juridice strine, la deschiderea de conturi bancare, vor fi solicitate acele documente

din care s rezulte identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul înmatriculrii,

împuternicirea special a celui care o reprezint în tranzacie, precum i o traducere în limba

român a documentelor autentificate de un birou al notarului public.



În conformitate cu reglementrile legale, cerinele de identificare nu vor fi impuse

societilor de asigurri i reasigurri menionate la art. 8, în legtur cu poliele de asigurare de

via dac prima de asigurare sau ratele de plat anuale sunt mai mici sau egale cu echivalentul

în lei al sumei de 1.000 Euro, ori prima unic de asigurare pltit este, în echivalent în lei, pân

la 2.500 Euro. Dac ratele de prim periodice sau sumele de plat anuale sunt ori urmeaz s fie

mrite în aa fel încât s depeasc limita sumei de 1.000 euro, respectiv de 2.500 Euro, în

echivalent în lei, se va cere identificarea.

Un alt caz în care cerinele de identificare a clienilor nu sunt obligatorii este acela al

subscrierii polielor de asigurare emise de fondurile de pensii, obinute în virtutea unui contract

de munc sau datorit profesiei asiguratului, cu condiia ca polia s nu poat fi rscumprat

înainte de scaden i s poat fi folosit ca li garanie sau colateral pentru obinerea unui

împrumut.De asemenea, cerinele de identificare a clienilor nu se impun dac s-a stabilit c plata se

va face prin debitarea unui cont deschis pe numele clientului la o banc sau la o instituie pentru

economii. În cadrul acestei obligaii de identificare a clientului, persoanele fizice i juridice

prevzute în art.8 sunt inute s pstreze o copie a documentului sau documentelor de identitate

menionate anterior, pentru o perioad de 5 ani, începând cu data când se încheie relaia cu

clientul.

Legea oblig, de asemenea, persoanele fizice i juridice prevzute de art.8 s pstreze

³într-o form corespunztoare, pentru a putea fi folosite ca mijloace de prob în justiie´,

evidena secundar sau operativ i înregistrri ale tuturor tranzaciilor financiare care fac

obiectul acestei legi pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor.

Aceste evidene se pstreaz pentru o perioad de 5 ani de la executarea fiecrei

tranzacii, dup care vor fi predate pentru arhivare Oficiului Naional de Prevenire i Combatere

a Splrii Banilor.

Alt obligaie ce incumb, potrivit legii persoanelor prevzute de art.8 este obligaia

privind desemnarea persoanelor cu responsabiliti în aplicarea legii. Astfel, conform art.14,

alin.1,persoanele juridice menionate de art.8 vor desemna una sau chiar mai multe persoane care

au responsabiliti în aplicarea acestei legi privind prevenirea i sancionarea splrii banilor, ale

cror nume vor fi comunicate Oficiului, împreun cu natura i cu limitele responsabilitilor

menionate.



Potrivit alin.2 al art.14, persoanele desemnate conform alin.1, rspund pentru îndeplinirea

sarcinilor stabilite.

O alt obligaie ce incumb, potrivit legii persoanelor prevzute de art.8 este obligaia

întocmirii unui raport pentru fiecare tranzacie care poate fi legat de splarea banilor.

Articolul 15 din Legea 565 prevede c peroanele desemnate din cadrul persoanelor

juridice menionate de art.8, cu responsabiliti în aplicarea acestei legi pentru prevenirea i

sancionarea splrii banilor, precum i persoanele menionate de art. 8 vor întocmi pentru

fiecare tranzacie suspect un raport scris.

Acest raport se întocmete pe suport hârtie A4, urmrindu-se redarea exact a tuturor

elementelor solicitate. Raportul cuprinde:

Capitolul I- identificarea persoanei care întocmete raportul , cu trei subcapitole: A,B, i

C, din care se completeaz unul în funcie de forma de organizare juridic a persoanei raportoare(A-persoan juridic; B-persoan fizic autorizat; C-persoan fizic), celelalte dou subcapitole


Capitolul II- date de identificare a clientului, de asemenea cu trei subcapitole din care se

completeaz unul în funcie de forma de organizare juridic a clientului (A- persoan juridic

român; B- persoan juridic strin; C- persoana fizic), celelalte dou subcapitole


Capitolul III- date despre tranzacie, cu trei subcapitole, dup cum urmeaz: în primul

subcapitol - A - vor fi redate toate informaiile referitoare la tranzacie, inclusiv datele cunoscute

despre persoana cu care persoana de la capitolul II a efectuat operaiunea; în al doilea subcapitol

±B- vor fi detaliate evenimentele neobinuite, suspecte, prezentându-se toate informaiile, datele,

probele deinute de raportor, inclusiv elemente de legtur cu cazuri raportate anterior; iar în cel

de-al treilea subcapitol ±C- va fi specificat numrul de pagini coninute de raport, eventualele

anexe ale raportului, urmând a fi enumerate, paginate, iar în acest caz se va specifica numrul

total de pagini.

În cazul în care la întocmirea raportului se vor constata elemente particulare, detalii sau

un mod de exprimare specific, necuprinse în forma standard, form stabilit, potrivit legii, de

ctre Oficiu, raportul se va completa corespunztor, urmând s fie înscrise i acele date.



Raportul va purta numele, semntura i tampila persoanei autorizate O alt

obligaie a entitilor raportoare este aceea privind stabilirea procedurilor i metodelor adecvate

de control intern pentru prevenirea splrii banilor - obligaie prevzut de art.16 din lege.

Este limpede faptul c pentru executarea tuturor acestor obligaii pe care legea le prevede,

persoanele fizice i juridice menionate de art.8 trebuie s-i dezvolte o veritabil strategie în

cadrul creia se vor stabili proceduri interne i metode de control i logistica necesar.

În acest sens, angajaii persoanelor prevzute la art.8 trebuie s fie instruii pentru ca

acetia s poat recunoate tranzaciile sau operaiunile care pot fi legate de splarea banilor,

precum i activitile pe care trebuie s le desfoare imediat în cazul sesizrii unor asemenea

situaii.

i în fine, o alt obligaie a persoanelor prevzute la art.8 i a salariailor acestora este

aceea de a nu transmite, în afara condiiilor prevzute de lege, informaiile deinute în legtur cusplarea banilor i de a nu avertiza clienii cu privire la sesizarea Oficiului.

La art.18, alin. 3 din Legea 656/2002 se prevede c este interzis, de asemenea, folosirea

în scop personal de ctre salariaii Oficiului i ai persoanelor menionate de art. 8 a informaiilor

primite, atât în timpul activitii, cât i dup încetarea acesteia.

Persoanele menionate în cuprinsul art.8 vor putea transmite Oficiului datele i

informaiile solicitate de acesta, date i informaii despre care au luat cunotin în îndeplinirea

activitilor i atribuiunilor sale i pentru care, potrivit legii, sunt obligate la pstrarea secretului.

Secretul profesional la care sunt inute persoanele de la aet.8 nu este opozabil Oficiului

numai.

De asemenea secretul bancar i profesional, în cazul infraciunilor de splare a banilor, nu

sunt opozabile organelor de urmrire penal dup începerea, de ctre procuror, a urmririi penale

i nici instanelor de judecat.

3.3. Sancionarea neândeplinirii de ctre entitile prevzute la articolul 8, a obligaiilor

stabilite de lege

Stabilindu-se îndatoririle la care sunt inute persoanele de la art.8 în exerciiul funciei s-a

impus cu necesitate prevederea sanciunilor aplicabile în caz de neîndeplinire a acestora, ca

msuri de coerciie.



Potrivit art.22 din Legea 656, constituie contravenie:

nerespectarea obligaiilor persoanelor de la art.8, obligaii prevzute la art.3 alin.1 i 6,

art.4 si 9;

nerespectarea obligaiilor prevzute la art.5 alin.2, art.11, art.13-15, art.16 alin.1 i la

art.17.

sanciunea acestor contravenii este amenda, al crei cuantum difer, astfel: pentru

contraveniile prevzute la litera ³a´, cuantumul amenzii este cuprins între 20.000.000 lei i

100.000.000 lei, iar pentru cele amintite la litera ³b´, între 30.000.000 i 200.000.000 lei, cu

meniunea c aceste sanciuni contravenionale se aplic atât persoanelor fizice, cât i

persoanelor juridice dintre cele prevzute la art.8.

Atribuia constatrii contraveniilor i a aplicrii amenzii revine, potrivit legii,

personalului desemnat din cadrul Oficiului i din cadrul autoritilor cu atribuii de controlfinanciar i de supraveghere prudenial a persoanelor prevzute la art.8.

Aceste reglementri referitoare la sanciunile contravenionale se completeaz cu

prevederile O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i

completri prin Legea 180/2002, cu modificrile ulterioare cu excepia articolelor 28 i 29.

Analizând activitatea desfurat de entitile raportoare, pe baza rapoartelor de tranzacii

suspecte înaintate de acestea, prezentm în continuare evoluia numrului total de operaiuni în

numerar mai mari de 10.000 Euro în perioada 1999-2002 i de asemenea evoluia sumelor mai

mari de 10.000 de euro tranzacionate în numerar în aceeai perioad.

3.4. Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor

3.4.1. Organizarea i funcionarea Oficiului Naional de Prevenire i Combatere a Splrii

Banilor.

În conformitate cu prevederile Legii 656 din decembrie 2002, autoritile cu atribuii pe

linia prevenirii i combaterii splrii banilor, alturi de persoanele prevzute de art.8 din lege, al

cror rol important este recunoscut, sunt:

Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor;



Parchetul de pe lâng Curtea suprem de Justiie;

Organele specializate ale Poliiei, crora Parchetul de pe lâng Curtea suprem de Justiie

le trimite spre investigare i cercetare cazurile privitoare la operaiuni de splare a banilor.

Pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor, potrivit art.19 din Legea 656/2002,

funcioneaz Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor, Organ de specialitate

cu personalitate juridic, aflat în subordinea Guvernului României, cu sediul în municipiul

Bucureti.

Oficiul Naional de Prevenire i Sancionare a Splrii Banilor a fost înfiinat în baza

Legii 21/1999 pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor, lege care a fost abrogat prin

Legea nr.656/decembrie 2002. Astfel c în prezent, Oficiul cunoate ca reglementare legal

Legea 656/2002.Totodat, exist i un Regulament de Organizare i Funcionare a Oficiului

Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor i a structurilor sale teritoriale, aprobat prin H.G. 479 din decembrie 2002.

Potrivit art.19 alin.2 din Legea 656/2002 i, de asemenea, articolului 2 alin.1 din

Regulamentul de Organizare i Funcionare a Oficiului Naional de Prevenire i Combatere a

Splrii Banilor, Oficiul, are ca obiect de activitate prevenirea i combaterea splrii banilor,

scop în care primete, analizeaz, prelucreaz informaii i sesizeaz autoritile abilitate prin

lege, respectiv Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie.

Rolul de prevenire a splrii banilor Oficiul îl realizeaz, potrivit competenelor, prin

blocarea derulrii unor tranzacii despre care exist indicii temeinice c ar face obiectul reciclrii

banilor, iar sarcina de combatere a splrii banilor presupune descoperirea unor fapte de splare

a banilor care s-au consumat i sesizarea Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de Justiie

pentru instrumentarea respectivelor cauze, în vederea tragerii la rspundere penal a fptuitorilor.

În vederea exercitrii atribuiilor sale, pentru atingerea scopului ce a stat la baza

constituirii sale, Oficiul are constituit un aparat propriu la nivel central i teritorial.

La nivel central, numrul maxim de posturi este de 120, iar pentru structurile operative

teritoriale este de 140.

Oficiul este format, potrivit art. 7.alin.1 din Regulamentul de Organizare i Funcionare,

din câte un reprezentant al Ministerului Finanelor Publice, Ministerul Justiiei, Parchetului de pe

lâng Curtea Suprem de Justiie, ministerul de Interne, Bncii Naionale a României, Asociaiei



Naionale a Bncilor i Curii de Conturi, numii în funcie prin hotrâre a Guvernului pe o

perioad de 5 ani.

Oficiul este condus de un preedinte cu rang de secretar de stat, care are i calitatea de

ordonator principal de credite, i care este numit de Guvern i-n rândul membrilor Oficiului.

Rolul preedintelui Oficiului este unul important în organizarea i funcionarea acestuia.

Preedintele reprezint Oficiul în relaiile cu autoritile legislative, judiciare i administrative,

precum i organismele i organizaiile internaionale. El reprezint Oficiul, ca persoan juridic,

i îl angajeaz patrimonial în relaiile cu terii.

Preedintele Oficiului poate delega puteri de reprezentare i altor membri ai Oficiului, cu

precizarea c mandatul trebuie s menioneze expres atribuiile delegate i durata exercitrii lor.

El emite, de asemenea ordine de angajare i încetare a raporturilor de munc, aprob transferul i

aplic sanciunile disciplinare prevzute de lege pentru personalul angajat al Oficiului.Preedintele Oficiului conduce edinele plenului i totodat controleaz aplicarea

efectiv a deciziilor adoptate, dispunând msurile adecvate.

Plenul Oficiului, constituit din apte membrii ±reprezentantul Ministerului Finanelor

Publice, al Ministerului Justiiei, Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de Justiie, Ministerul

de Interne, Bncii Naionale a României, Asociaiei Române a Bncilor i Curii de Conturi, ceea

ce îi d, de altfel, o not distinct fa de instituiile similare din alte state, -este structura

deliberativ i de decizie a Oficiului, Membrii plenului sunt numii în funcie pentru o perioad

de cinci ani, prin hotrâre a Guvernului.

Pentru membrii plenului sunt prevzute de lege anumite interdicii i incompatibiliti.

Astfel le este interzis s fac parte din partide politice sau s desfoare activiti publice cu

caracter politic.

De asemenea , funcia de membru al plenului este incompatibil cu orice alt funcie

public sau privat, cu excepia funciilor didactice din învmântul superior, iar în cazul

apariiei unui caz de incompatibilitate, membrilor plenului revenindu-le obligaia de a comunica

îndat, în scris, despre aceasta, preedintelui Oficiului.

O alt incompatibilitate prevzut de lege nu doar pentru calitatea de membru al plenului,

ci cu privire la întregul personal angajat al Oficiului, este aceea c nu poate ocupa nici un post i

nu poate îndeplini vreo funcie în cadrul nici uneia dintre persoanele juridice prevzute la art.8,

în acelai timp cu activitatea desfurat ca salariat al Oficiului.



În exercitarea atribuiilor sale, -prevede art.5 din Regulament-, Plenul Oficiului adopt,

cu majoritate de voturi, decizii care au caracter obligatoriu pentru persoanele menionate la art.8

din Legea pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor.

Personalul angajat al Oficiului este format din experi, consilieri juridici, refereni de

specialitate i refereni.

În cadrul Oficiului, potrivit art.10 din Regulamentul de Organizare i Funcionare a

acestuia, funcioneaz urmtoarele direcii de specialitate:

Direcia general informatic, sintez i eviden operativ;

Direcia bnci, sucursale bnci strine, instituii de credit;

Direcia instituii financiare;

Direcia societi comerciale de asigurare i reasigurare;

Direcia ageni economici i persoane fizice;Direcia cooperare i relaii internaionale;

Direcia juridic;

Direcia economic-administrativ;

Direcia operativ teritorial.

Prin decizie a Plenului Oficiului, în cadrul acestor direcii sunt organizate servicii, birouri

i compartimente.

3.4.2. Atribuiile stabilite prin lege.

Obiectul de activitate al acestui organism se realizeaz prin dou modaliti prevzute de

lege: prima modalitate se refer la faptul c Oficiul primete, analizeaz i prelucreaz

informaiile i datele referitoare la activitatea de splare a banilor ce îi sunt transmise de ctre

persoanele fizice i juridice menionate în art.8 din legea 652/2002; cea de-a doua modalitate

vizeaz activitile prin care Oficiul sesizeaz autoritile abilitate de lege s investigheze i s

cerceteze cazurile în care acesta a stabilit indicii temeinice referitoare la operaiuni de splare a

banilor.

Astfel, Legea 656 instituie în sarcina anumitor persoane pe care le menioneaz expres în

art.8, anumite obligaii pe linia prevenirii i sancionrii splrii banilor, între care, deosebit de

important este aceea de a sesiza imediat Oficiul Naional de Prevenire i Sancionare a Splrii



Banilor, atunci când are suspiciuni c o operaiune ce urmeaz s fie efectuat are ca scop

splarea banilor. Corelativ cu acestea, sunt reinute în sarcina Oficiului, potrivit Legii 656,

anumite drepturi i îndatoriri.

În primul rând, legea prevede c Oficiul va confirma primirea sesizrii persoanelor

menionate de art.8.

În continuare, Oficiul poate dispune, motivat, suspendarea pentru o perioad de 48 de

ore, a operaiunii suspecte, dac consider necesar o astfel de msur.

De asemenea, dac Oficiul consider c perioada de 48 de ore nu este suficient, poate

ca, înainte de expirarea acestui termen, s solicite, motivat, Parchetului de pe lâng Curtea

Suprem de Justiie, prelungirea suspendrii efecturii operaiunii, cu cel mult trei zile

lucrtoare.

Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie poate autoriza o singur dat prelungirea solicitat de Oficiu, sau dac nu consider c solicitarea prelungirii suspendrii ar

avea temei, poate dispune încetarea suspendrii operaiunii.

În privina deciziei de suspendare a efecturii operaiunii sau msurii de prelungire a

acesteia, legea prevede în sarcina Oficiului, obligaia de a le comunica în termen de 24 de ore

persoanelor menionate de art.8, care au fcut sesizarea referitoare la operaiunea suspect ce s-a

decis a fi suspendat sau, dup caz, a crei suspendare s-a decis a fi prelungit.

Oficiul nu a fcut comunicarea în acest termen de 24 de ore, persoanele la care se refer

art.8 vor putea efectua operaiunea.

De asemenea, în vederea îndeplinirii sarcinilor instituite Oficiul cu privire la prevenirea i

combaterea splrii banilor, Legea prevede expres dreptul Oficiului de a cere persoanelor

menionate la art.8, precum i altor instituii competente, toate datele i informaiile necesare;

secretul profesional la care sunt inute aceste persoane prevzute de art.8, nefiind opozabil

Oficiului. În acest sens, legea prevede obligaia persoanelor menionate de art.8 de a transmite

Oficiului datele i informaiile solicitate, în termen de 30 de zile de la data primirii cererii, iar în

sarcina Oficiului este prevzut obligaia pstrrii confidenialitii în legtur cu sesizrile

primite.

Legea recunoate, de asemenea dreptul Oficiului, în îndeplinirea îndatoririlor ce-i revin,

de a face schimb de informaii, în baza reciprocitii, cu instituii strine ce au funcii

asemntoare i, obligaia pstrrii secretului în condiii similare.



Procedând la analizarea i prelucrarea informaiilor primite, atunci când constat

existena unor indicii temeinice de splare a banilor, Oficiul sesizeaz de îndat procurorul

general al Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de Justiie, iar dac în urma analizrii i

prelucrrii informaiilor, nu constat indicii temeinice de splare a banilor, Oficiul va pstra în

evidenele sale aceste informaii.

Dac în timp de 5 ani aceste informaii nu sunt completate, ele vor fi clasate în cadrul

Oficiului. Totodat, primind sesizrile, dac apreciaz c informaiile sunt insuficiente, parchetul

de pe lâng curtea Suprem de Justiie poate solicita, motivat, Oficiului completarea acestora.

Corelativ acestui drept recunoscut de lege Parchetului de pe lâng curtea suprem de Justiie în

exercitarea atribuiunilor sale, legea prevede obligaia Oficiului de a pune la dispoziie

Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de Justiie sau, dup caz, Parchetului Naional

Anticorupie, la solicitarea acestora, datele i informaiile pe care le deine.Trebuie s remarcm totui o inadverten în cuprinsul Legii 656/2002, între dispoziiile

alin.1 art.6 i dispoziiile alin.5 al art.6. Astfel, alin.1 prevede c ³atunci când constat existena

unor indicii temeinice de splare a banilor, Oficiul va transmite informaiile de îndat

procurorului general al Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de Justiie´, în timp ce alin.5

completeaz c ³Oficiul are obligaia de a pune la dispoziie Parchetului de pe lâng Curtea

Suprem de Justiie sau, dup caz, Parchetului Naional Anticorupie, la solicitarea acestora,

datele i informaiile pe care le-a obinut´.

Din moment ce obligaia Oficiului de a raporta informaiile în legtur cu faptele de

splare a banilor, atunci când constat indicii temeinice, este, potrivit alin.1 al art.6, doar ctre

procurorul general al Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de justiie, apare întrebarea care

vor fi situaiile când Parchetul Naional Anticorupie va putea solicita Oficiului date i informaii

cu privire la fapte de splare a banilor.

Dar cum de foarte multe ori infraciunea de splare a banilor este svârit în concurs de

infraciuni de corupie, deducem c atunci când cercetând acte de corupie, Parchetul Naional

Anticorupie are date sau indicii c acestea ar fi fost comise pentru favorizarea splrii banilor,

va cere în vederea completrii informaiilor pe care le deine, noi informaii Oficiului.

De fapt este important s se stabileasc dac infraciunea de splare a banilor este

svârit în legtur cu o fapt de corupie; în acest sens Legea 656 prevede c maximul special



al pedepsei pentru infraciunea de splare a banilor ce are la baz coruperea funcionarilor

instituiilor prevzute la art.8, se va majora cu 3 ani.

La cererea Oficiului, Parchetul de pe lâng curtea Suprem de Justiie va comunica

trimestrial stadiul de rezolvare a sesizrilor transmise.

Potrivit legii, Oficiul particip la programele speciale de instruire a reprezentanilor

persoanelor prevzute la art.8. De asemenea, oficiul poate efectua verificri i controale comune

cu autoritile cu atribuii de control financiar, conform legii, i cu cele de supraveghere

prudenial a persoanelor prevzute la art.8, verificând i controlând modul de aplicare a

prevederilor Legii privind prevenirea i sancionarea splrii banilor.

O alt obligaie a personalului Oficiului este aceea de a nu transmite informaiile în

timpul activitii decât în condiiile legii, aceast obligaie meninându-se i dup încetarea

funciei, pe o durat de 5 ani.Totodat, folosirea în scop personal de ctre salariaii Oficiului i ai persoanelor

prevzute la art.8 a informaiilor primite, atât în timpul activitii, cât i dup încetarea acesteia,

este interzis.

De altfel, Regulamentul de organizare i funcionare a Oficiului Naional de Prevenire i

Combatere a Splrii Banilor aprobat prin HG 479/2002 consacr întreg capitolul II atribuiile

date prin lege acestuia. Astfel, articolul 4 al Regulamentului amintit prevede, mai sistematizat c

principalele atribuii pe care le exercit Oficiul pentru îndeplinirea obiectului su de activitate

urmtoarele:

- primete date i informaii de la persoanele fizice i juridice menionate la art.8 din

Legea pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor, referitoare la operaiuni i tranzacii

efectuate în lei i/sau în valut;

- analizeaz i prelucreaz datele i informaiile primite;

- examineaz din proprie iniiativ cazurile care intr în sfera sa de competen;

- solicit oricrei instituii competente furnizarea de date i informaii necesare în vederea

îndeplinirii obiectului su de activitate;

- colaboreaz cu Ministerul Finanelor Publice, Ministerul Justiiei, Parchetul de pe lâng

Curtea Suprem de Justiie, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaii, Serviciul de

Informaii Externe, Banca Naional a României, Curtea de Conturi i Asociaia Român a

Bncilor;



- coopereaz i promoveaz schimbul de informaii i de experiene cu instituiile strine

care au funcii asemntoare i cu instituiile internaionale europene i regionale care au atribuii

în domeniul combaterii splrii banilor;

- emite, în condiiile legii, decizii de suspendarea efecturii tranzaciilor;

- informeaz Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie în cazurile prevzute de

lege;´

- constat contraveniile svârite în domeniul su de activitate i aplic sanciunile

stabilite de lege, prin persoane desemnate;

- urmrete aplicarea unitar a dispoziiilor legale din sfera sa de activitate, prin emiterea

de decizii;

- urmrete aplicarea efectiv a deciziilor proprii;

- face propuneri Guvernului i organelor administraiei centrale pentru adoptarea demsuri în scopul prevenirii i combaterii splrii banilor, avizeaz proiectele de acte normative

care au legtur cu domeniul su de activitate;

- organizeaz programe speciale de instruire a reprezentanilor persoanelor juridice i

fizice prevzute la art.8 din Legea privind prevenirea i sancionarea splrii banilor ;

- întocmete raport de activitate anual sau atunci când Guvernul hotrte i realizeaz

studii, analize i sinteze privind domeniul su de activitate;

- preia i organizeaz arhivarea evidenei secundare sau operative i înregistrrile tuturor

tranzaciilor financiare ce fac obiectul Legii privind prevenirea i sancionarea splrii banilor,

mai vechi de 5 ani de la executarea acestora;

- stabilete forma raportului scris pentru tranzaciile care pot fi legate de splarea banilor;

- elaboreaz, negociaz i încheie convenii, protocoale, înelegeri cu instituii similare

din alte ri, în limita mandatului dat de guvern;

- propune Guvernului nomenclatorul de funcii, condiiile de studii i de vechime pentru

încadrarea i promovarea personalului propriu.´

Desfurându-i activitatea în limitele atribuiilor stabilite prin lege i Regulament, prin

identificarea a tot mai multe cazuri suspecte de splare a banilor, specialitii Oficiului au adus o

contribuie însemnat pentru eficientizarea luptei de combatere a acestui fenomen.



În cele ce urmeaz, vom prezenta evoluia numrului de cazuri suspecte de splare a

banilor identificate de specialitii Oficiului, ca urmare a analizei rapoartelor privind operaiunile

în numerar mai mari decât echivalentul a 10.000 euro în perioada 1999-2002.

De asemenea, din totalul numrului de cazuri suspecte de splare a banilor analizate în

anul 2002 de Oficiu, 45% au fost identificate în urma sesizrilor primite de la entitile

raportoare, 27% în urma sesizrilor primite de la instituiile de control financiar i supraveghere

prudenial, iar 28% sunt cazuri identificate de specialitii Oficiului.2.

3.5. Activitatea de cooperare desfurat de organele de cercetare penal abilitate în

domeniul prevenirii i combaterii splrii banilor

Procurorul General al Parchetului de pe lâng curtea Suprem de Justiie are încompeten exclusiv, potrivit Legii 169/2002, efectuarea urmririi penale în cauzele ce au ca

obiect splarea banilor. În acest sens, coopereaz cu Parchetul Naional Anticorupie, cu alte

structuri ale Ministerului Justiiei, cu Ministerul Finanelor Publice, cu S.R.I., cu S.I.E., cu

organele specializate ale poliiei, asupra activitii crora exercit îndrumare i control, etc.

Atunci când exist indicii temeinice c o persoan care pregtete svârirea infraciunii

de splare a banilor folosete sisteme de telecomunicaii sau informatice, procurorul poate

dispune, pentru o perioad determinat, accesul la aceste sisteme; în acest sens, coopereaz cu

organele specializate ale politiei prin intermediul crora realizeaz msura respectiv i cu alte

organisme de profil, cu Ministerul Tehnologiei i Informaiei, etc.

De asemenea, poate dispune punerea sub supraveghere a conturilor bancare i a

conturilor asimilate acestora, cooperând cu instituiile financiar-bancare, cu organismele de

supraveghere i control din cadrul acestora.

În vederea descoperirii i contracarrii actelor infracionale în acest domeniu, cu urmri

grave pentru bugetul statului, este necesar o cooperare permanent între ofierii Serviciului

specializat din cadrul Direciei de Combatere a Crimei Organizate i Antidrog i cel din cadrul

Direciei de Combatere a Criminalitii Economico-Financiare cu unitile de poliie teritoriale,

precum i cu: Camera de Comer i Industrie a României, respectiv Oficiul Naional al

Registrului Comerului, de la care solicit datele de identificare ale societilor comerciale

angajate în tranzacii suspecte sau cu care societile analizate intr în relaii comerciale sau



financiare; Administraiile Finanelor Publice, Direcia general a Tehnologiei Informaiei, tot

din cadrul Ministerului Finanelor Publice, pentru a verifica dac societile respective i-au

îndeplinit obligaia de a depune bilanul contabil i care este situaia ce rezult din analiza

indicatorilor financiari conform bilanului depus; Direcia General a Vmilor din cadrul

Ministerului Finanelor Publice pentru a obine i verifica informaii cu privire la exporturile

efectuate; instituiile financiare i bancare, solicitându-le toate datele referitoare la circuitele

financiare derulate de societile investigate; cu B.N.R., cu Garda Financiar.

În procesul activitii de documentare pentru descoperirea i cercetarea infraciunilor

generatoare de bani murdari, organele de poliie specializate realizeaz schimburi de informaii

cu alte uniti M.I., astfel:

Inspectoratul General al Poliiei de Frontier, Direcia General de Eviden

Informatizat a Persoanei, Direcia pentru Strini i Probleme de Migrri, Direcia deSupravegheri Operative i Investigaii;

De asemenea, pentru continuarea cercetrilor în dosarele în care s-a dispus începerea

urmririi penale, în vederea strângerii datelor de interes operativ din sistemele de eviden ale

poliiei, ofierii Serviciului Specializat Pentru Prevenirea i Combaterea Splrii Banilor, direct

sau prin formaiunile teritoriale, colaboreaz i cu alte structuri ale Poliiei: Cazier Judiciar i

Eviden Operativ, Investigaii i Supravegheri Operative, Biroul Naional Interpol.

Cooperarea pe plan internaional se realizeaz în principal prin Biroul Naional Interpol,

dar i prin Europol i Centrul SECI, existând în acest sens instituia ofierului de legtur.

Cu privire la relaiile de cooperare între Oficiul Naional de Prevenire i Sancionare a

Splrii Banilor i organele specializate ale poliiei, pentru aplicarea prevederilor Legii 656/2002

i pentru o cât mai bun colaborare i eficient instrumentare a informrilor Oficiului, între

aceast instituie i Inspectoratul General al Poliiei Române s-a încheiat un Protocol de

cooperare, care are ca obiect schimburile reciproce de date i informaii privind suspiciunile

referitoare la splarea banilor, inclusiv a celor rezultate din cooperarea internaional cu

instituiile strine ce au funciuni asemntoare, privind persoanele fizice române care îi

desfoar activitile ilegale în ar sau în strintate, precum i cetenii strini care svâresc

infraciuni pe teritoriul României.

Pe de-o parte, în baza prevederilor Legii 656/2002 Oficiul poate solicita organelor de

poliie date i informaii ce privesc persoanele fizice sau juridice suspecte de splare de bani;



respectiv dac sunt cercetate pentru svârirea vreunei infraciuni, acestea fiindu-i strict necesar

pentru a pune în eviden originea banilor ce fac obiectul material al infraciunii de splare a

banilor.

La rândul lor, organele de poliie, în situaia care instrumenteaz o infraciune, în baza

prevederilor Regulamentului de organizare i funcionare a Oficiului, referitoare la colaborarea

dintre acesta i Ministerul de Interne, precum i în baza Protocolului de cooperare menionat, au

posibilitatea de a sesiza aceast instituie atunci când banii rezultai din svârirea unor

infraciuni nu sunt gsii i exist suspiciuni c fac obiectul procesului de splare.

Dup efectuarea verificrilor, Oficiul procedeaz la examinarea informaiilor i dac

acesta pune în eviden indicii temeinice referitoare la splarea banilor, informeaz de îndat

Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie.

Potrivit celor stabilite, Parchetul de pe lâng Curtea suprem de Justiie, în majoritateacazurilor, trimite informrile Oficiului la Inspectoratul General al Poliiei pentru verificri.

De reinut c toate datele i informaiile cuprinse în informrile Oficiului au caracter de

secret de serviciu, iar dezvluirea lor este interzis, sub sanciunea pedepsei cu închisoarea.

Orice dezvluire poate fi fcut, potrivit Legii 656/2002, numai în cadrul unei proceduri

judiciare, ceea ce presupune c în cauz a fost pus în micare aciunea penal de ctre procuror.

CAPITOLUL 4

ACTIVITILE DESFURATE DE ORGANELE DE CERCETARE PENAL

ABILITATE ÎN DOMENIUL PREVENIRII I COMBATERII SPLRII BANILOR ÎN

ROMÂNIA

4.1. Competena cercetrii infraciunilor de splare a banilor

Fenomenul de splare a banilor a cunoscut o dezvoltare alarmat în ultima perioad de

dup Revoluia din 1989, fapt ce a fcut ca Parlamentul României s adopte o serie de legi care



reglementeaz cadrul de prevenire i combatere al infraciunilor specifice acestui domeniu,

printre care i Legea 21/1999 pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor.

Dup intrarea în vigoare a acestei legi, Poliia economico-financiar i de Combatere a

Crimei Organizatea acionat în vederea prevenirii i descoperirii atât a infraciunilor generatoare

de bani murdari, cât i a celor de splare a banilor, aa cum au fost incriminate de legea

656/2002.

În urma analizelor efectuate cu privire la cauzele de Splare a Banilor, Inspectoratul

General al Poliiei Române a propus conducerii Ministerului de Interne constituirea unei structuri

specializate la nivelul direciei de Combatere a Crimei Organizate.

Aadar, dup modificarea articolului 209 alin.3 din Codul de procedur penal, conform

Legii 169/18.04.2002 privind modificarea i completarea Codului penal, a Codului de procedur

penal i a unor legi speciale, informrile rmase în lucru la Poliie au fost înaintate parchetelor pentru a dispune, întrucât competena de cercetare penal în cauzele de splare a banilor revine

exclusiv procurorilor, potrivit ultimelor reglementri.

Astfel, procurorul, în baza art.217, alin.4 din Codul de procedur penal, poate dispune

efectuarea anumitor acte premergtoare de ctre organele de cercetare ale poliiei care, dup

efectuarea acestora, înainteaz cauza procurorului pentru a dispune soluia legal.

Ca o concluzie în ceea ce privete cercetarea penal a acestui complex de infraciuni ±

infraciuni predicat, ce stau la baza splrii banilor i infraciunea de splare a banilor, putem

spune c deosebim mai multe ipoteze de lucru:

Organele de cercetare ale poliiei care, potrivit reglementrilor procesual penale, au o

competen de cercetare general, pot efectua acte premergtoare i pot dispune msuri

procesuale pentru infraciunile predicat care nu sunt date în competena material a altor organe

judiciare, urmând ca procurorul s se pronune asupra existenei sau inexistenei infraciunii de

splare a banilor;

O alt ipotez este aceea în care organele de cercetare ale poliiei declin competena

cercetrii acestor informri în favoarea procurorului atunci când, efectuând actele premergtoare

pentru infraciunile generatoare de bani murdari, constat c aparine procurorului competena

cercetrii acestora.

Pân la demararea procedurii judiciare în cauzele privind splarea banilor, care presupune

punerea în micare a aciunilor penale, documentele primite de la Oficiu nu pot fi folosite ca



mijloace de prob. Astfel c un rol deosebit de important revine ofierilor de poliie în

transformarea datelor i informaiilor coninute de informrile Oficiului în probe, prin instituia

actelor premergtoare.

Pentru acest lucru, este foarte important ca toate actele desfurate în aceast faz a

urmririi penale s fie foarte bine materializate în acte de constatare procedurale, pe de-o parte

pentru ca acestea s fie folosite drept mijloace de prob, iar pe de alt parte pentru a crea

convingerea celor cercetai c activitile care se efectueaz sunt normale, de rutin, urmare a

sesizrii poliiei prin orice alte moduri, numai ctre Oficiu nu.

Pentru pstrarea secretului bancar, i al celorlalte date i informaii confideniale

coninute de informrile Oficiului, este interzis, pe timpul verificrilor i cercetrii penale,

deconspirarea datelor referitoare la conturi, bncile la care sunt deschise, operaiunile de

creditare i debitare a acestora.Având în vedere aceste considerente, apreciem c un rol important revine artei cu care

organele de poliie trebuie s acioneze cu ocazia întocmirii actelor premergtoare, în vederea

transformrii datelor i informaiilor coninute de informrile Oficiului, în probe.

4.2. Activiti poliieneti specifice desfurate cu ocazia efecturii actelor premergtoare

În scopul verificrii temeinice i cu maxim operativitate a datelor existente în coninutul

informrilor primite de organele de poliie de la Oficiul Naional de Prevenire i combatere a

Splrii Banilor prin Parchetul de pe lâng curtea suprem de Justiie, ofierii anume desemnai

trebuie s efectueze activiti specifice, precum:

- S iniieze msuri informativ operative fa de persoanele fizice sau juridice semnalate

cu tranzacii suspecte de splare a banilor, prin activiti ce le pot realiza prin:

recrutarea i încadrarea cu surse de informare pe caz în vederea obinerii de date i

informaii concrete privind activitile ilegale desfurate atât de persoanele juridice, cât i de

persoanele fizice semnalate cu tranzacii suspecte de splare a banilor;



iniierea unor aciuni informativ-operative pentru lucrarea calificat a celor în cauz,

activiti ce se vor concretiza prin întocmirea unor planuri de msuri informativ-operative i

deschiderea de dosare de urmrire informativ în cauzele aflate în cercetare;

solicitarea efecturii de activiti de supraveghere operativ i informativ prin

intermediul direciilor i serviciilor specializate de Inspectoratul General al Poliiei Române ce se

vor concretiza prin aciuni de investigaii operative i filaj;

dirijarea surselor de informare existente în legtura ofierilor în cauzele aflate în lucru în

vederea obinerii de date i informaii de interes operativ pentru probarea activitilor ilegale

desfurate atât de persoanele fizice, cât i de persoanele juridice;

solicitarea prin intermediul instanelor, în cazurile în care se impune, a interceptrii

convorbirilor telefonice ce sunt purtate de reprezentanii persoanelor juridice, cât i alte persoane

fizice care fac obiectul cercetrilor;solicitarea de la unitile specializate ale Ministerului de Interne -Direcia de Eviden

informatizat a Persoanei, Direcia Paapoarte, Direcia Cazier Judiciar i Eviden Operativ

etc, a tuturor datelor de interes operativ în legtur cu persoanele fizice aflate în atenie;

instituirea consemnului de frontier pentru persoanele care fac obiectul verificrilor i

fa de care exist date i infirmaii c intenioneaz s prseasc teritoriul naional pentru a se

sustrage cercetrilor;

- S depun msurile de documentare a activitilor infracionale a celor semnalai cu

tranzacii suspecte de splare a banilor, prin:

solicitarea de date de interes operativ de la alte instituii abilitate ale statului: Ministerul

Finanelor Publice prin Garda Financiar, Direcia General a vmilor, Administraiile Finanelor

Publice; Ministerul Justiiei prin Oficiul Naional al Registrului Comerului etc.;

efectuarea de verificri directe ale persoanelor juridice în legtur cu aspectele semnalate

ori rezultate din celelalte activiti desfurate, în scopul identificrii tuturor documentelor i

înscrisurilor ce pot proba activitile ilegale svârite;

solicitarea efecturii verificrilor de specialitate prin intermediul instituiilor specializate

ale Ministerului Finanelor Publice i anume de ctre Garda Financiar, Direcia de Control

Financiar de Stat, Direcia de Control Fiscal, Direcia General a Vmilor, ori prin intermediul



altor instituii cu atribuiuni de control în scopul stabilirii actelor normative înclcate,

persoanelor ce se fac vinovate de nerespectarea acestora, precum i în scopul stabilirii

prejudiciilor cauzate statului;

- S solicite i s obin prin intermediul organelor abilitate ale statului ±Direcia

General de Impozite i Taxe i unitile teritoriale ale acesteia ±date necesare identificrii

bunurilor i valorilor deinute de cei cercetai pentru svârirea infraciunilor generatoare de bani

murdari, în vederea instituirii sechestrului asigurtor pentru recuperarea prejudiciului cauzat;

d)- S efectueze cercetri în cauz prin audierea persoanelor semnalate c au svârit sau

au cunotin de comiterea infraciunilor generatoare de splare a banilor, pentru lmurirea

tuturor aspectelor ce intereseaz organele de cercetare penal în scopul probrii activitilor ilegale, iar în situaia în care exist contraziceri în declaraiile persoanelor ascultate în aceeai

cauz, s procedeze la confruntarea acestora;

e) Dup începerea urmririi penale, organele de cercetare penal vor dispune msuri de

instituire a sechestrului asigurtor asupra bunurilor aparinând persoanelor ce se fac vinovate de

svârirea infraciunilor prevzute de art.23 din Legea 656/2002, pentru recuperarea prejudiciului

în cauz.

Ofierilor anume desemnai cu atribuiuni pe linia prevenirii i combaterii splrii banilor

li se va asigura stabilitatea pe linia de munc respectiv. Aceasta întrucât pentru a putea lupta

eficient împotriva fenomenului de splare a banilor, pentru descoperirea unor asemenea fapte de

splare de bani, pentru identificarea fptuitorilor, pentru investigarea tuturor aspectelor ce se

impune a fi clarificate cu privire la splarea banilor, ofierii desemnai trebuie s cunoasc în

amnunt legislaia financiar-bancar, precum legislaia privind organizarea i funcionarea

celorlalte instituii prevzute de art.8 din Legea 656/2002, s cunoasc, de asemenea situaia

operativ din acest sector economic, ce infraciuni pot fi svârite i de ctre ce categorie de

indivizi, modalitile de svârire a infraciunilor i a oricror alte nereguli din acest sector de

activitate cu alte cuvinte este nevoie de o vast experien în domeniu.



De asemenea, pentru respectarea cu strictee a prevederilor Legii 656/2002, se va acorda

o atenie deosebit pstrrii confidenialitii datelor i informaiilor de ctre ofierii care iau

cunotin de coninutul acestora, cum de altfel am precizat anterior.

Important de reinut c în activitile specifice de prevenire i combatere a splrii

banilor, Poliia coopereaz îndeaproape cu celelalte instituii ce au atribuii în acest domeniu.

Aa cum am mai artat, organele de poliie au posibilitatea de a sesiza, la rândul lor,

Oficiul. În cazurile penale instrumentate lucrri penale sau dosare de urmrire penal -al cror

obiect îl constituie infraciuni, în situaia c banii, bunurile i valorile dobândite nu au fost

recuperate i exist suspiciune c au fost supuse procesului de splare.

Prin urmare, organele de poliie teritoriale vor întocmi rapoarte în astfel de cazuri, sub

semntura inspectorului ef, sau efului Centului Zonal de Combatere a Crimei Organizate i

Antidrog pe care le vor adresa Inspectoratului General al Poliiei -Direcia de Combatere aCrimei Organizate i Antidrog; aceste rapoarte vor fi analizate de conducerea Direciei i, dac

apreciaz c sunt întrunite condiiile cerute de lege, va sesiza Oficiul.

Unitile de poliie raportoare vor beneficia de rezultatul pozitiv al verificrilor efectuate

ca urmare a sesizrilor transmise Oficiului numai dac acestea vor confirma, materializându-se

în indicii temeinice cu privire la infraciunea de splare a banilor, fiind informat despre acest fapt

si Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie. Din aceste motive, este necesar ca sesizrile

s fie bine documentate, pentru a oferi Oficiului elemente suficiente în vederea verificrilor

specifice pe care instituia le efectueaz.

4.3. Programul de msuri întreprinse de poliie pentru creterea eficienei în lupta

împotriva splrii banilor

Fie c este vorba de cazurile penale pe care le instrumenteaz, al cror obiect îl constituie

infraciune, în situaia c banii, bunurile i valorile dobândite nu au fost recuperate, existând

suspiciuni c au fost supuse procesului de splare, fie c e vorba de informrile primite de la

Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor prin Parchetul de pe lâng Curtea

Suprem de Justiie, organele de poliie trebuie s întreprind msuri ferme pentru cunoaterea i

contracararea fenomenului infracional în domeniul splrii banilor.



Astfel, în vederea creterii operativitii i eficienei activitii de prevenire a faptelor de

natur penal în acest domeniu, formaiunile de specialitate ale Direciei de Combatere a Crimei

Organizate i Antidrog, dar i celelalte uniti cu atribuii informativ-operative, este necesar s-i

intensifice i diversifice metodele i mijloacele specifice de aciune, executând activiti precum:

asigurarea unui proces de pregtire continu care s conduc la perfecionarea

profesional a cadrelor ce se ocup de combaterea acestui fenomen infracional;

intensificarea i perfecionarea activitii specifice, cu adaptarea la specificul de activitate

impus de acest domeniu, punându-se accent pe cunoaterea i supravegherea în special a

cetenilor strini i, din rândul acestora, mai ales a celor de origine arab, care au înfiinat

societi comerciale în scopul efecturii de pli externe sub forma unor avansuri mascate pentru

importuri, reprezentând de fapt, transferuri ilegale de bani obinui din afaceri ilicite derulate pe

teritoriul României;realizarea unei mai bune colaborri cu celelalte organisme cu atribuii în acest domeniu,

aparinând altor organe ale administraiei de stat, prin schimbul de date i informaii de interes

operativ.

De altfel, Programul Poliiei Române de aciune pentru prevenirea i combaterea splrii

banilor prevede patru direcii principale, dup cum urmeaz:

În primul rând, Poliia Român trebuie s ia msuri în vederea întririi capacitii de

aciune, în acest sens, îi va concentra atenia asupra:

- reanalizrii structurilor organizatorico-funcionale abilitate pentru investigarea i

cercetarea infraciunilor generatoare de bani murdari;

- reorganizarea activitii de culegere a informaiilor pe entiti raportoare, aa cum sunt

nominalizate în art.8 din Legea 656, obiectiv pentru realizarea cruia va proceda la identificarea

tuturor instituiilor care au obligaia de a raporta Oficiului tranzaciile suspecte;

- identificarea problematicii cu care se confrunt structurile specializate ale Combaterii

crimei organizate i stabilirea prioritilor, care s asigure supleea i eficientizarea activitii

acestora în domeniul prevenirii i combaterii faptelor generatoare de bani murdari;

- însuirea noilor prevederi ale Legii 656/2002 i Legii 39/2003, Legea 682/2002 privind

protecia martorilor i norma 3/2002 privind standardele de cunoatere a clientelei;

- pregtirea i perfecionarea structurilor proprii de aciune, a efectivelor care desfoar

activiti în acest domeniu, pentru aceasta urmrindu-se elaborarea unei noi Metodologii de



Investigare i Cercetare a Cauzelor de Splare a Banilor care s aib în vedere art.209 alin.3 din

Codul de Procedur Penal, conform Legii 169/2002;

- constituirea unei baze de date privind fenomenul de splare a banilor, pentru realizarea

acestui obiectiv urmrindu-se:

crearea unei baze de date specializate la nivelul Direciei de Combatere a Crimei

Organizate, interconectat cu formaiunile teritoriale, cu privire atât la persoanele i societile

comerciale implicate în operaiunea de splare a banilor, cât i cu privire la acest gen de cauze

instrumentate;

accesul la baza de date informatizate ale Direciei Generale de Eviden Informatizat a

Populaiei i Inspectoratul General al Poliiei de Frontier;

-realizarea unui schimb eficient de informaii de interes operativ, prin intermediul

Punctului Naional Focal i Biroul Naional Integral i Relaii Internaionale, precum i cu alteinstituii abilitate în acest domeniu;

se are în vedere constituirea unei legturi permanente în vederea schimbului de informaii

cu Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor i cu Direcia General a

Vmilor;

O a doua direcie de aciune a Poliiei o constituie identificarea domeniilor economico-

financiare care sunt pretabile a fi incluse în diverse circuite de splare a banilor. În acest sens, se

va urmri obinerea de date i informaii în legtur cu persoanele din structurile administraiilor

finanelor publice, instituiilor financiar-bancare, etc., care în complicitate cu reprezentanii

diverselor grupri de crim organizat svâresc fapte generatoare de bani murdari.

Un al treilea obiectiv principal vizat de Poliia Român în lupta împotriva fenomenului

splrii banilor îl constituie întrirea capacitii de aciune a colectivelor desemnate în

desfurarea activitii de prevenire i combatere a splrii banilor prin realizarea unei legturi

permanente cu Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie ±Secia Combaterea

Criminalitii Organizate i Antidrog. În acest sens, se are în vedere realizarea unor analize

comparative între investigaiile efectuate de Poliie i cauzele de splare a banilor soluionate de

Parchet, pentru identificarea diverselor tipologii de splare a banilor, în scopul creterii eficienei

activitii de investigare i cercetare a acestui gen de fapte;

Cooperarea internaional este, de asemenea, un alt obiectiv principal vizat de activitatea

desfurat de Poliie pentru creterea eficienei în lupta împotriva fenomenului de splare a



banilor. Astfel, Programul cuprinde participarea la activitile incluse în Programul Phare privind

întrirea i perfecionarea capacitilor de lupt în domeniul splrii banilor; participarea la

conferine, seminarii i cursuri de instruire organizate de autoritile internaionale împreun cu

instituiile specializate i implicate în lupta împotriva splrii banilor

4.4. Dificulti în activitatea de cercetare

Din actele premergtoare efectuate de poliie în cauzele de splare a banilor au rezultat o

serie de aspecte care fac ca soluionarea acestora s necesite un volum mare de activitate i

implicit o durat de timp mult mai mare decât în cauzele clasice; astfel: în activitatea de cercetare

penal se întâmpin dificulti cu privire la probarea infraciunilor predicat i cele de splare a

banilor, fiind absolut necesar ca cercetarea acestui complex de infraciuni s se fac simultan,având în vedere c acestea sunt conexe; de asemenea, în ceea ce privete subiectul activ al

infraciunii de splare a banilor, de cele mai multe ori nu se gsete în situaia de a fi i autor al

infraciunii predicat, aflându-se în relaii de asociere cu unul sau mai muli autori de infraciuni

generatoare de bani murdari, fapt ce necesit probarea înelegerii dintre participanii la întreg

procesul de splare a banilor.

Alte dificulti întâlnite de organele de poliie în efectuarea actelor premergtoare în

cauzele care au obiect splarea banilor:

în majoritatea lor, informrile Oficiului au o valoare operativ, îns în unele din aceste

cazuri, ele au fost insuficient documentate sau prelucrate i, pe cale de consecin, fr

perspectiv juridic.

imposibilitatea, în majoritatea cauzelor instrumentate, a tragerii la rspundere a

persoanelor vinovate de operaiuni suspecte de splare a banilor, în special ceteni arabi i turci,

deoarece au prsit teritoriul României. Aceast situaie este generat de faptul c circuitul

informaiilor referitoare la tranzaciile suspecte este sinuos, astfel c acestea nu sunt valorificate

operativ;

o alt dificultate este dat de identificarea subiecilor activi ai tranzaciilor suspecte

efectuate prin intermediul sistemului bancar i care ine de obligaia de identificare a clienilor;

un alt impediment în instrumentarea unor astfel de cauze îl constituie lipsa la nivelul

Poliiei, a unei evidene computerizate i a unor programe de analiz a informaiilor cu privire la



persoanele juridice semnalate ca fiind implicate în operaiunea de splare a banilor, fapt ce duce

la o investigare subsecvenial a unor astfel de cauze.

4.5. Aspecte privind protecia martorului în cauzele ce au ca obiect infraciuni de splare

a banilor

In cadrul probaiunii judiciare penale, organele de investigare operativ, cele de cercetare

penal, procurorul precum i judectorul, au de stabilit fapte concrete, svârite anterior, urmând

s procedeze la o cunoatere invers, de la cunoscut la necunoscut.

Pe baza informaiilor primare, aceste organe refac, cu ajutorul probelor, traseul

infracional, în aa fel încât el s exprime convingerea c reprezint adevrul, c existconcordan deplin între cele stabilite i realitatea obiectiv a faptelor

De regul, infraciunile se svâresc fr a lsa vreo urm despre împrejurrile în care s-

au comis i despre persoana fptuitorului. In cele mai multe situaii, singurele date pe care

organele judiciare se pot afla se datoreaz unor persoane (martori) care întâmpltor au asistat la

svârirea infraciunilor i au dobândit prin propriile lor simuri, în afara procesului penal, fapte

sau împrejurri de natura s serveasc la aflarea adevrului.

Potrivit Dicionarului explicativ i practic al limbii române, prin martor se înelegea)

persoana care asist sau a asistat din întâmplare, la o discuie etc., putând da informaii

referitoare la aceasta;

b) persoana chemat de un organ judiciar s declare tot ce tie în legtur cu un fapt pe

care îl cunoate, pentru a contribui la soluionarea unei cauze.

Înc din 1763 în tratatul "Despre infraciuni i pedepse", Cesare Beccaria spunea c

"orice om cu judecat, adic care are o coeren cert în propriile idei i ale crui senzaii sunt

conforme cu cele ale celorlali oameni, poate fi martor.

Codul de procedur penal în art. 78 definete martorul ca fiind Äpersoana care are

cunotin despre vreo fapt sau despre vreo împrejurare de natur s serveasc la aflarea

adevrului în procesul penal.´

Martorul în sine nu este un mijloc de prob; au acest caracter numai declaraiile lui în

msura în care concur la rezolvarea cauzei.



Capacitatea de a fi martor are un caracter general, orice persoan - fr deosebire de sex,

vârst, religie, cetenie etc. - poate fi chemat s depun mrturie.

Prin noiunea de martor se înelege numai martorul procesual, adic persoana fizic care a

luat cunotin de anumite elemente de fapt mai înainte de chemarea sa în procesul penal.

Deci, o persoan fizic nu dobândete calitatea procesual de martor, decât în msura în

care este chemat s fac declaraii cu privire la împrejurrile de fapt pe care le cunoate i care

au, direct sau indirect, legtur cu obiectul probaiunii.

Pentru dobândirea calitii procesuale de martor, trebuie s fie întrunite urmtoarele

condiii:

existena unui proces penal în curs de desfurare în faa organelor judiciare;

existena unei persoane fizice care cunoate fapte i împrejurri de natur s contribuie la

aflarea adevrului în procesul penal respectiv;ascultarea acelei persoane de ctre organele judiciare cu privire la faptele i împrejurrile

pe care le cunoate.

Deci, sfera noiunii de martor cuprinde orice persoan care are cunotine despre vreo

fapt sau vreo împrejurare de natur s serveasc la aflarea adevrului i poate fi chemat în

procesul penal s depun mrturie

In mod practic, nu exist cauz penal, în care, la aflarea adevrului, s nu-i aduc o

contribuie esenial declaraiile martorilor, fapt ce a determinat pe unii autori s atribuie probei

testimoniale în procesul penal caracterul de prob fireasc, inevitabil, de instrument necesar de

cunoatere a împrejurrilor svâririi infraciunilor.

De aceea caracterul uzual i necesar al depoziiilor martorilor ine de esena unui proces

penal modern, constituie o garanie a exercitrii dreptului fundamental oricrei persoane la un

proces echitabil consacrat în art. 6 din Convenia European a Drepturilor Omului.

În rândul infraciunilor grave pe care prezenta Lege privind protecia martorilor le

enumer la art.2 litera h, este prevzut i infraciunea de splare a banilor.

Aceast protecie a martorilor este asigurat de Ministerul de Interne prin oficiul Naional

pentru Protecia Martorilor, care este organizat în cadrul Inspectoratului General al Poliiei.

Includerea unei persoane în Programul de protecie a martorilor se poate realiza, potrivit

Legii 682/2002, numai dac sunt îndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:



a)± persoana se afl în una din urmtoarele situaii:

- are calitatea de martor, potrivit Codului de procedur penal, i prin declaraiile sale

furnizeaz informaii i date cu caracter determinant în aflarea adevrului cu privire la infraciuni

grave, între care i infraciunea de splare a banilor, sau care contribuie la prevenirea ori

recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin svârirea unor astfel de

infraciuni;

- fr a avea o calitate procesual în cauz, prin informaii i date cu caracter determinant

contribuie la aflarea adevrului în cauze privind infraciuni grave, între care i infraciunea de

splare a banilor, sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin

svârirea unor astfel de infraciuni ori la recuperarea acestora, în aceast categorie fiind inclus

i persoana care are calitatea de inculpat într-o alt cauz;

- se afl în cursul executrii unei pedepse privative de libertate i, prin informaiile idatele cu caracter determinant pe care le furnizeaz, contribuie la aflarea adevrului în cauze

privind infraciuni grave, între care i privind splarea banilor, sau la prevenirea producerii ori la

recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin svârirea unor astfel de

infraciuni, prin prejudiciu deosebit înelegându-se orice prejudiciu cauzat prin infraciuni, care

depete echivalentul în lei a 50.000 de Euro;

- membrii familiei i persoanele apropiate martorului protejat, care este persoana aflat în

una din cele trei situaii expuse mai sus, prin membrii de familie înelegându-se soul, respectiv

soia, prinii i copii, iar prin persoan apropiat, persoana de care respectivul martor este legat

prin puternice legturi afective.

b) ± persoana se afl în stare de pericol, prin stare de pericol înelegând situaia în care se

afl martorul, membrii familiei sale ori persoanele apropiate acestuia, a cror via, integritate

corporal sau libertate este ameninat, ca urmare a informaiilor i datelor furnizate ori pe care a

fost de acord s le furnizeze organelor judiciare, sau a declaraiilor sale.

c) ± exist o propunere motivat din partea organelor abilitate ±Organul de cercetare

penal, în faza de urmrire penal i procurorul, in faza de judecat, pot solicita procurorului,

respectiv instanei, includerea în Program a unui martor, a unui membru de familie al acestuia

sau a unei persoane apropiate, formulând propuneri menionate în acest sens.

De asemenea, poate fi inclus în Programul privind protecia martorilor i persoana care

are, într-o alt cauz, calitatea de organizator ori conductor de grup sau organizaie criminal,



sau instigator ori autor al infraciunii de omor, omor calificat, sau instigator ori autor al

infraciunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav.

Procurorul, respectiv instana, dup caz, se va pronuna asupra propunerii de includere a

unei persoane în Programul privind protecia martorilor, în cel mult cinci zile de la primirea

acesteia, prin ordonan, respectiv încheiere.

În cazul în care este de acord cu propunerea, procurorul comunic Oficiului Naional de

Protecie a Martorilor ordonana, respectiv încheierea de includere a persoanei respective în

Program, iar acest Oficiu Naional de Protecie a Martorilor va lua toate msurile necesare în

vederea elaborrii i implementrii schemei de sprijin.

În termen de apte zile de la data emiterii ordonanei sau a încheierii de includere în

Program, Oficiul Naional de Protecie a Martorilor încheie în scris un protocol de protecie cu

fiecare martor, membru de familie sau persoan apropiat martorului, pentru care s-a depusincluderea în Program.

Msurile de asisten ce pot fi prevzute, dup caz, în cadrul schemei de sprijin sunt:

reinseria în alt mediu social, recalificarea profesional, schimbarea sau asigurarea locului de

munc, asigurarea unui venit pân la gsirea unui loc de munc.

Martorul protejat ine legtura cu O.N.P.M. printr-o persoan de legtur desemnat de

ctre acesta, conform condiiilor stipulate în Protocolul de protecie i dac martorul protejat

constat c exist posibilitatea deconspirrii domiciliului sau a identitii sale din cauz,

neîndeplinirii ori îndeplinirii defectuoase a atribuiilor persoanei de legtur, are posibilitatea de

a contacta o alt persoana nominalizat în Protocolul de protecie pentru situaiile prevzute la

art. 3 alin. (2) lit. C)

Pentru desfurare în bune condiii a activitilor de protecie a martorilor, Oficiul

Naional de Protecie a Martorilor coopereaz cu structurile Ministerului Administraiei i

Internelor, Ministerului Justiiei i Ministerului Public, precum i celorlalte autoriti publice

centrale i locale.

CONCLUZII



Fenomenul de splare a banilor a cunoscut o dezvoltare alarmat în ultima perioad de

dup Revoluia din 1989, fapt ce a fcut ca Parlamentul României s adopte o serie de legi care

reglementeaz cadrul de prevenire i combatere al infraciunilor specifice acestui domeniu,

printre care i Legea 656/2002 pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor.

În ziua de azi când structurile de crim organizat cunosc o extindere în toate domeniile

sociale, investigarea infraciunii de splare a banilor este din ce în ce mai greoaie. Capii lumii

interlope sunt în general persoane influente cu legturi în toate mediile sociale, iar de cele mai

multe ori splarea banilor se face de ctre tere persoane pentru ei, fiind foarte greu s se fac o

legtur între infraciunea de splare a banilor i acetia.

Un impediment poate chiar mai mare în acest sens îl constituie i dezvoltarea sistemelor

informatice care au o legtur tot mai strâns cu infraciunea de splare a banilor iar modalitile

de svârire sunt din ce în ce mai complexe, posibilitile de ascundere a probelor fiindnenumrate.

Lege 682/2002 privind protecia martorului a echilibrat puin balana în favoarea

investigatorilor, strângerea de probe în vederea documentrii faptei fiind mai uoar decât pân

la apariia acestei legi. Infraciunea de splare a banilor este una dintre infraciunile pentru care

poate fi pus în aplicare programul de protecie a martorilor.

La fel cum i statele intenioneaz s lege legturi mai srânse în vederea depistrii i

cercetrii infraciunii de splare a banilor i nu numai, la fel i grupurile de crim organizat au

ajuns la faza de internaionalizare a afacerilor ilegale realizându-se în acest sens adevrate

parteneriate ale gruprilor mafiote. Beneficiind de o for financiar impresionant grupurile de

crim organizat sunt mai mereu cu un pas în faa investigatorilor având la îndemân tehnologie

de ultim or.

Drept urmare domeniul splrii banilor rmâne o provocare i va fi mereu un domeniu de

actualitate, deoarece fr aceste metode folosirea produsului infraciunilor svârite în sfera

crimei organizate este nesigur iar infractorii nu vor risca s piard Äroadele muncii lor



Date post:	09-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	cristina-cris
View:	229 times
Download:	1 times

Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor

Documents