TEORIA PSIHANALITICĂTEORIA PSIHANALITICĂ

Sigmund FREUDSigmund FREUD

1856 - 19361856 - 1936

IntroducereIntroducere Teoria lui Freud a făcut faţă de-a lungul timpului la Teoria lui Freud a făcut faţă de-a lungul timpului la

numeroase contestaţii, încercări de desfiinţare, numeroase contestaţii, încercări de desfiinţare, rectificări şi completări. rectificări şi completări.

Cu toate acestea lectura operei sale lasă impresia Cu toate acestea lectura operei sale lasă impresia unui nivel profund de înţelegere a fiinţei umane, unui nivel profund de înţelegere a fiinţei umane, dintr-un punct de vedere nu numai psihologic, ci şi dintr-un punct de vedere nu numai psihologic, ci şi unul mai larg, al omului interesat de studiul naturii în unul mai larg, al omului interesat de studiul naturii în general. general.

Pentru că poate ceea ce a stârnit cea mai mare Pentru că poate ceea ce a stârnit cea mai mare controversă de-a lungul timpului a fost tocmai controversă de-a lungul timpului a fost tocmai încercarea de stabili nişte concepte care să surprindă încercarea de stabili nişte concepte care să surprindă cele observate de el şi să le definească. cele observate de el şi să le definească.

Ceea ce rămâne sunt însă fenomenele psihice Ceea ce rămâne sunt însă fenomenele psihice observate de el cu un mare grad de generalitate şi, observate de el cu un mare grad de generalitate şi, deci, utile pentru cei care vor să înţeleagă mai bine deci, utile pentru cei care vor să înţeleagă mai bine fiinţa umană.fiinţa umană.

Începutul...Începutul...

Povestea lui Freud şi a celebrei sale Povestea lui Freud şi a celebrei sale teorii începe de la o pacientă a teorii începe de la o pacientă a mentorului şi colegului său, dr. mentorului şi colegului său, dr. Joseph Breuer, pacientă cunoscută în Joseph Breuer, pacientă cunoscută în literatura de specialitate sub numele literatura de specialitate sub numele de Anna O.de Anna O.

Studiu de cazStudiu de caz

Anna O. a fost o tânără de 21 de ani, Anna O. a fost o tânără de 21 de ani, pacienta lui Breuer între anii 1880-1882. pacienta lui Breuer între anii 1880-1882. Majoritatea timpului şi-l petrecea îngrijind Majoritatea timpului şi-l petrecea îngrijind de tatăl său bolnav. de tatăl său bolnav.

Ea a dezvoltat o tuse gravă care s-a Ea a dezvoltat o tuse gravă care s-a dovedit a nu avea nici o bază fiziologică. dovedit a nu avea nici o bază fiziologică.

Apoi au apărut o serie de dificultăţi de Apoi au apărut o serie de dificultăţi de vorbire, a devenit mută, iar ulterior nu vorbire, a devenit mută, iar ulterior nu putea să mai vorbească decât în engleză, putea să mai vorbească decât în engleză, deşi limba ei maternă era germana. deşi limba ei maternă era germana.

Atunci când tatăl ei a murit, Anna a refuzat Atunci când tatăl ei a murit, Anna a refuzat să mai mănânce şi a dezvoltat un set de să mai mănânce şi a dezvoltat un set de simptome neobişnuite. simptome neobişnuite.

Şi-a pierdut simţurile în mâini şi picioare, Şi-a pierdut simţurile în mâini şi picioare, dezvoltând un fel de paralizie, şi a început dezvoltând un fel de paralizie, şi a început să aibă spasme involuntare. să aibă spasme involuntare.

De asemenea, avea halucinaţii vizuale şi De asemenea, avea halucinaţii vizuale şi “viziunea tunelului”. “viziunea tunelului”.

Însă, atunci când a consultat o serie de Însă, atunci când a consultat o serie de specialişti (medici), aceştia nu au putut specialişti (medici), aceştia nu au putut identifica nici o cauză organică pentru identifica nici o cauză organică pentru respectivele simptome. respectivele simptome.

Ulterior, tabloul s-a completat cu fantezii pe teme Ulterior, tabloul s-a completat cu fantezii pe teme magice, schimbări dramatice de dispoziţie şi a magice, schimbări dramatice de dispoziţie şi a avut chiar câteva tentative de suicid. Diagnosticul avut chiar câteva tentative de suicid. Diagnosticul lui Breuer era că suferă de isterie, adică avea lui Breuer era că suferă de isterie, adică avea simptome care păreau să fie de natură fizică, dar simptome care păreau să fie de natură fizică, dar nu erau.nu erau.

Seara, Anna intra în stări pe care ea le numea “de Seara, Anna intra în stări pe care ea le numea “de nori”, iar Breuer le numea de “hipnoză spontană”. nori”, iar Breuer le numea de “hipnoză spontană”. Breuer a descoperit că, în timpul acestor stări Breuer a descoperit că, în timpul acestor stări asemănătoare transei, Anna putea să explice asemănătoare transei, Anna putea să explice fanteziile şi experienţele pe care le trăia în timpul fanteziile şi experienţele pe care le trăia în timpul zilei, iar după aceea se simţea mult mai bine. zilei, iar după aceea se simţea mult mai bine. Anna numea aceste episoade “cura de vorbire”. Anna numea aceste episoade “cura de vorbire”.

Uneori, în timpul acestor episoade, ea îşi amintea Uneori, în timpul acestor episoade, ea îşi amintea un eveniment emoţional care dădea înţeles unui un eveniment emoţional care dădea înţeles unui simptom particular. simptom particular.

Spre exemplu, la puţin timp după ce refuzase să Spre exemplu, la puţin timp după ce refuzase să mai bea (apă sau orice altceva) şi-a amintit că a mai bea (apă sau orice altceva) şi-a amintit că a văzut o femeie care bea dintr/un pahar din care văzut o femeie care bea dintr/un pahar din care tocmai băuse un câine. În timp ce îşi amintea tocmai băuse un câine. În timp ce îşi amintea acest lucru, Anna experimenta sentimente acest lucru, Anna experimenta sentimente puternice de dezgust…şi apoi a băut un pahar cu puternice de dezgust…şi apoi a băut un pahar cu apă. apă.

Cu alte cuvinte, simptomul ei (evitarea apei) Cu alte cuvinte, simptomul ei (evitarea apei) dispărea imediat ce ea îşi amintea evenimentul dispărea imediat ce ea îşi amintea evenimentul ce stătea la baza lui şi retrăia emoţia puternică ce ce stătea la baza lui şi retrăia emoţia puternică ce corespundea evenimentului respectiv. Breuer a corespundea evenimentului respectiv. Breuer a numit acest fenomen numit acest fenomen catharsiscatharsis. .

După 11 ani, Breuer împreună cu asistentul său După 11 ani, Breuer împreună cu asistentul său Freud a scria o carte despre isterie. Aici ei îşi Freud a scria o carte despre isterie. Aici ei îşi explicau teoria: isteria rezultă dintr-o experienţă explicau teoria: isteria rezultă dintr-o experienţă traumaticăce nu poate fi integrată modului în care traumaticăce nu poate fi integrată modului în care persoana respectivă înţelege lumea. Emoţiile ce persoana respectivă înţelege lumea. Emoţiile ce corespund traumei nu sunt exprimate în nici o formă corespund traumei nu sunt exprimate în nici o formă directă, dar nici nu se evaporă pur şi simplu: ele se directă, dar nici nu se evaporă pur şi simplu: ele se exprimă în comportamente care, într-o formă vagă, exprimă în comportamente care, într-o formă vagă, oferă un răspuns traumei. oferă un răspuns traumei.

Cu alte cuvinte, Cu alte cuvinte, aceste simptome au un înţelesaceste simptome au un înţeles. . Atunci când clientul poate fi făcut conştient de Atunci când clientul poate fi făcut conştient de semnificaţiile simptomelor sale (spre exemplu prin semnificaţiile simptomelor sale (spre exemplu prin hipnoză), emoţiile neexprimate sunt eliberate şi nu hipnoză), emoţiile neexprimate sunt eliberate şi nu mai au nevoia să se exprime prin simptome. Este, mai au nevoia să se exprime prin simptome. Este, spun cei doi terapeuţi, un proces analog cu drenarea spun cei doi terapeuţi, un proces analog cu drenarea unei infecţii. unei infecţii.

În acest mod, Anna a scăpat pe rând În acest mod, Anna a scăpat pe rând de simptomele sale. Dar a avut de simptomele sale. Dar a avut nevoie de Breuer pentru a face acest nevoie de Breuer pentru a face acest lucru, deoarece de fiecare dată când lucru, deoarece de fiecare dată când se afla în stare hipnotică, ea trebuia se afla în stare hipnotică, ea trebuia să simtă mîinile lui, pentru a fi sigură să simtă mîinile lui, pentru a fi sigură că este acolo şi ea poate să că este acolo şi ea poate să vorbească. vorbească.

Din păcate însă, la ea apăreau în Din păcate însă, la ea apăreau în permanenţă probleme noi. permanenţă probleme noi.

Freud susţine chiar că Breuer recunoscuse că Freud susţine chiar că Breuer recunoscuse că Anna se îndrăgostise de el, precum şi el de ea. În Anna se îndrăgostise de el, precum şi el de ea. În plus, ea spunea tuturor că este însărcinată şi că plus, ea spunea tuturor că este însărcinată şi că Breuer este tatăl copilului. Probabil că era vorba Breuer este tatăl copilului. Probabil că era vorba de o sarcină de natură isterică, dar acest fapt l-a de o sarcină de natură isterică, dar acest fapt l-a determinat pe Breuer să întrerupă tratamentul ei. determinat pe Breuer să întrerupă tratamentul ei.

Freud a interpretat ulterior această poveste prin Freud a interpretat ulterior această poveste prin binecunoscuta şi multcriticata idee că la baza binecunoscuta şi multcriticata idee că la baza nevrozelor isterice stau dorinţele sexuale secrete. nevrozelor isterice stau dorinţele sexuale secrete.

Anna şi-a petrecut tot restul vieţii într-un Anna şi-a petrecut tot restul vieţii într-un sanatoriu şi a murit în 1936. Ea rămâne însă în sanatoriu şi a murit în 1936. Ea rămâne însă în istoria psihanalizei ca fiind pacienta care a istoria psihanalizei ca fiind pacienta care a inspirat cea mai importantă teorie a personalităţii. inspirat cea mai importantă teorie a personalităţii.

Termenul de psihanaliză Termenul de psihanaliză desemnează:desemnează:

o teorie a psihicului o teorie a psihicului o metodă de investigaţie a psihicului o metodă de investigaţie a psihicului o metodă psihoterapeutică.o metodă psihoterapeutică.

Ca teorie a psihiculuiCa teorie a psihicului

psihanalizapsihanaliza este un ansamblu de este un ansamblu de teorii psihologice şi psihopatologice teorii psihologice şi psihopatologice elaborate pe baza datelor şi elaborate pe baza datelor şi observaţiilor oferite de investigaţia observaţiilor oferite de investigaţia psihanalitică şi de psihoterapia psihanalitică şi de psihoterapia psihanaliticăpsihanalitică

Ca metodă de investigaţie a Ca metodă de investigaţie a psihiculuipsihicului

Psihanaliza pune în evidenţă Psihanaliza pune în evidenţă semnificaţia inconştientă a semnificaţia inconştientă a cuvintelor, acţiunilor şi a produselor cuvintelor, acţiunilor şi a produselor imaginaţiei (vise, fantasme, delir). imaginaţiei (vise, fantasme, delir).

Principalele tehnici utilizate pentru a Principalele tehnici utilizate pentru a realiza acest lucru sunt tehnica realiza acest lucru sunt tehnica asociaţiei libere şi cea a interpretării.asociaţiei libere şi cea a interpretării.

Ca metodă de psihoterapieCa metodă de psihoterapie

Psihanaliza constă în “interpretarea Psihanaliza constă în “interpretarea controlată” a defenselor, rezistenţei controlată” a defenselor, rezistenţei şi transferului, terapeutul conducând şi transferului, terapeutul conducând clientul spre clarificare (insight). clientul spre clarificare (insight).

Prin insight înţelegem Prin insight înţelegem conştientizarea datelor, faptelor şi conştientizarea datelor, faptelor şi evenimentelor “refulate” în cursul evenimentelor “refulate” în cursul istoriei individului. istoriei individului.

Acest lucru se realizează prin metoda Acest lucru se realizează prin metoda cathardică.cathardică.

Este foarte important să facem Este foarte important să facem distincţie între psihanaliză şi distincţie între psihanaliză şi psihoterapia psihanalitică.psihoterapia psihanalitică.

Psihanaliza este metoda psihanalitică Psihanaliza este metoda psihanalitică clasică, propusă de Sigmund Freud. clasică, propusă de Sigmund Freud. Ea se bazează mai ales pe Ea se bazează mai ales pe interpretare şi se concentrează interpretare şi se concentrează asupra relaţiei terapeutice.asupra relaţiei terapeutice.

Psihoterapia psihanalitică este Psihoterapia psihanalitică este fondată pe principiile psihanalizei, dar fondată pe principiile psihanalizei, dar renunţă la exigenţele şi stringenţa ei renunţă la exigenţele şi stringenţa ei (J. Laplanche, 1994).(J. Laplanche, 1994).

Sigmund Freud: date Sigmund Freud: date biograficebiografice

Sigmud Freud s-a născut în ziua de 6 mai, la Sigmud Freud s-a născut în ziua de 6 mai, la Freiberg, în Moravia. Părinţii erau evrei şi Freiberg, în Moravia. Părinţii erau evrei şi evreu a rămas şi el, ceea ce ulterior i-a evreu a rămas şi el, ceea ce ulterior i-a influenţat mult cursul vieţii.influenţat mult cursul vieţii.

La 4 ani a ajuns la Viena unde şi-a făcut La 4 ani a ajuns la Viena unde şi-a făcut şcolarizarea. Le liceu, timp de şapte ani, a şcolarizarea. Le liceu, timp de şapte ani, a fost primul în clasă. În ciuda dificultăţilor fost primul în clasă. În ciuda dificultăţilor financiare, tatăl său l-a lăsat să-şi aleagă financiare, tatăl său l-a lăsat să-şi aleagă acea profesie care îi plăcea. S-a înscris la acea profesie care îi plăcea. S-a înscris la medicină, deşi interesul său se îndrepta medicină, deşi interesul său se îndrepta către relaţiile dintre oameni, care atunci nu către relaţiile dintre oameni, care atunci nu erau studiate ştiinţific.erau studiate ştiinţific.

Mărturiseşte că “universitatea, unde am Mărturiseşte că “universitatea, unde am intrat în 1873, mi-a adus în primul rând intrat în 1873, mi-a adus în primul rând unele decepţii usturătoare. M-am unele decepţii usturătoare. M-am confruntat înainte de toate cu pretenţia că confruntat înainte de toate cu pretenţia că trebuie să mă simt inferior şi că nu aparţin trebuie să mă simt inferior şi că nu aparţin poporului pentru că eram evreu. (…) În poporului pentru că eram evreu. (…) În afară de asta, în primii ani de universitate afară de asta, în primii ani de universitate trebuie să fi învăţat că specificul şi limitele trebuie să fi învăţat că specificul şi limitele aptitudinilor mele refuzau orice succes în aptitudinilor mele refuzau orice succes în mai multe specialităţi ale ştiinţei spre care mai multe specialităţi ale ştiinţei spre care mă aruncasem cu zelul specific tinereţii.” mă aruncasem cu zelul specific tinereţii.” (Freud, 1993, pag. 12-13)(Freud, 1993, pag. 12-13)

A lucrat în domeniul fiziologiei, studiind şi o temă A lucrat în domeniul fiziologiei, studiind şi o temă ce privea histologia sistemului nervos, sub ce privea histologia sistemului nervos, sub îndrumarea profesorului Ernst Brücke faţă de îndrumarea profesorului Ernst Brücke faţă de care-şi exprima o mare apreciere. care-şi exprima o mare apreciere.

Deşi urma să ocupe primul post vacant la Deşi urma să ocupe primul post vacant la Institutul de Fiziologie al Facultăţii de Medicină, Institutul de Fiziologie al Facultăţii de Medicină, singurul domeniu care-l atrăgea din cadrul singurul domeniu care-l atrăgea din cadrul medicinii era psihiatria. medicinii era psihiatria.

Toate acestea i-au afectat studiile, încât a fost Toate acestea i-au afectat studiile, încât a fost promovat doctor în terapeutică generală în 1881. promovat doctor în terapeutică generală în 1881. În 1882 a părăsit laboratorul şi a intrat ca În 1882 a părăsit laboratorul şi a intrat ca aspirant la Spitalul Universal. A fost rapid avansat aspirant la Spitalul Universal. A fost rapid avansat la gradul de medic secundar. la gradul de medic secundar.

În cadrul Institutului de Anatomie Cerebrală, a În cadrul Institutului de Anatomie Cerebrală, a realizat cercetări asupra măduvei cerebrale. Meynert realizat cercetări asupra măduvei cerebrale. Meynert i-a promis să îl facă succesorul cursului său dacă s-ar i-a promis să îl facă succesorul cursului său dacă s-ar fi dedicat întru totul studierii creierului, dar Freud a fi dedicat întru totul studierii creierului, dar Freud a refuzat.refuzat.

Dificultăţile financiare l-au îndemnat să înceapă să Dificultăţile financiare l-au îndemnat să înceapă să studieze bolile nervoase, care nu constituiau un studieze bolile nervoase, care nu constituiau un subiect prea popular la Viena. Ca medic secundar a subiect prea popular la Viena. Ca medic secundar a avut ocazia să facă unele observaţii cu privire la avut ocazia să facă unele observaţii cu privire la bolile organice ale sistemului nervos. A căpătat bolile organice ale sistemului nervos. A căpătat faimă pentru acurateţea cu care era capabil să pună faimă pentru acurateţea cu care era capabil să pună un diagnostic. Dar aceasta s-a prăbuşit atunci când, un diagnostic. Dar aceasta s-a prăbuşit atunci când, necunoscând nimic despre nevroze, a prezentat un necunoscând nimic despre nevroze, a prezentat un caz de nevroză sub un alt diagnostic. caz de nevroză sub un alt diagnostic.

În 1885 a obţinut titlul de conferenţiar în În 1885 a obţinut titlul de conferenţiar în domeniul neuropatologiei şi, prin susţinerea domeniul neuropatologiei şi, prin susţinerea profesorului Brücke, a primit o bursă pentru o profesorului Brücke, a primit o bursă pentru o călătorie în străinătate. În toamna aceluiaşi an a călătorie în străinătate. În toamna aceluiaşi an a fost la Paris ca discipol la Salpêtrière.fost la Paris ca discipol la Salpêtrière.

Oferindu-se să traducă în germană una din Oferindu-se să traducă în germană una din lucrările lui Charcot, psihiatru renumit la acea lucrările lui Charcot, psihiatru renumit la acea vreme, a reuşit să pătrundă în anturajul acestuia. vreme, a reuşit să pătrundă în anturajul acestuia. Cel mai mult l-au impresionat studiile lui asupra Cel mai mult l-au impresionat studiile lui asupra isteriei. Înainte de a pleca de la Paris, Freud a isteriei. Înainte de a pleca de la Paris, Freud a stabilit planul unei lucrări împreună cu el despre stabilit planul unei lucrări împreună cu el despre paraliziile isterice şi organice. Înainte de a ajunge paraliziile isterice şi organice. Înainte de a ajunge la Viena a vizitat şi la o clinică pentru copii, la Viena a vizitat şi la o clinică pentru copii, dorind să pună bazele unei clinici similare şi la dorind să pună bazele unei clinici similare şi la Viena. Va reuşi să-şi realizeze proiectul scriind Viena. Va reuşi să-şi realizeze proiectul scriind mai multe lucrări despre paraliziile cerebrale, mai multe lucrări despre paraliziile cerebrale, unilaterale şi bilaterale, la copii.unilaterale şi bilaterale, la copii.

În toamna anului 1886 s-a stabilit În toamna anului 1886 s-a stabilit medic de boli nervoase la Viena şi s-medic de boli nervoase la Viena şi s-a căsătorit cu Martha Bernays în a căsătorit cu Martha Bernays în urma unei logodne care a durat patru urma unei logodne care a durat patru ani de zile, presărată cu scrisori pline ani de zile, presărată cu scrisori pline de pasiune din partea lui. Împreuna de pasiune din partea lui. Împreuna au avut şase copii. Cu una din fetele au avut şase copii. Cu una din fetele sale, Anna Freud, el va colabora sale, Anna Freud, el va colabora îndeaproape mai târziu.îndeaproape mai târziu.

Societatea Medicilor de la Viena l-a solicitat Societatea Medicilor de la Viena l-a solicitat să prezinte ceea ce studiase cu Charcot, dar să prezinte ceea ce studiase cu Charcot, dar ceea ce le-a înfăţişat le depăşea puterea de ceea ce le-a înfăţişat le depăşea puterea de acceptare inclusiv şeilor de secţii care acceptare inclusiv şeilor de secţii care refuzau să elibereze spre prezentare refuzau să elibereze spre prezentare cazurile de isterie masculină care erau în cazurile de isterie masculină care erau în secţiile lor. A întâmpinat o opoziţie fermă în secţiile lor. A întâmpinat o opoziţie fermă în prezentările sale şi treptat nu a mai avut prezentările sale şi treptat nu a mai avut nici un local unde să ţină cursuri şi s-a nici un local unde să ţină cursuri şi s-a retras şi din viaţa academică şi din cercurile retras şi din viaţa academică şi din cercurile medicale.medicale.

S-a văzut în situaţia de a trăi din tratarea S-a văzut în situaţia de a trăi din tratarea bolilor nervoase, singurele instrumente / bolilor nervoase, singurele instrumente / tehnici pe care le avea la îndemână fiind tehnici pe care le avea la îndemână fiind hipnoza şi electroşocurile. La electroşocuri a hipnoza şi electroşocurile. La electroşocuri a renunţat destul de repede rămânându-i renunţat destul de repede rămânându-i hipnoza. hipnoza.

Treptat a renunţat la tratarea bolilor nervoase Treptat a renunţat la tratarea bolilor nervoase organice, deoarece succesul era mic şi organice, deoarece succesul era mic şi cazurile se pierdeau în mulţimea celor de cazurile se pierdeau în mulţimea celor de nevroză. Astfel, a ajuns să se concentreze pe nevroză. Astfel, a ajuns să se concentreze pe aceasta din urmă folosind hipnoza. aceasta din urmă folosind hipnoza.

Revenind la cazul Annei...Revenind la cazul Annei...

Breuer reuşise să o ajute să se elibereze de Breuer reuşise să o ajute să se elibereze de simptome, dar nu făcuse public succesul său, nici simptome, dar nu făcuse public succesul său, nici modalitatea prin care îl obţinuse, deoarece modalitatea prin care îl obţinuse, deoarece considera că nu poate generaliza concluziile considera că nu poate generaliza concluziile obţinute dintr-un singur caz. Dar Freud a folosit obţinute dintr-un singur caz. Dar Freud a folosit această descoperire a sa pentru a-şi trata această descoperire a sa pentru a-şi trata bolnavii. bolnavii.

Rezultatele au fost publicate mai întâi în Rezultatele au fost publicate mai întâi în comunicarea din 1893, “Cu privire la mecanismul comunicarea din 1893, “Cu privire la mecanismul psihic al fenomenelor isterice”, apoi în volumul psihic al fenomenelor isterice”, apoi în volumul “Studii cu privire la isterie”, în 1895. Freud a “Studii cu privire la isterie”, în 1895. Freud a recunoscut proprietatea intelectuală a lui Breuer recunoscut proprietatea intelectuală a lui Breuer asupra acestor lucrări. asupra acestor lucrări.

Cartea reunea concluzii asupra Cartea reunea concluzii asupra originii simptomelor isteriei. Breuer originii simptomelor isteriei. Breuer numea metoda folosită catharctică, numea metoda folosită catharctică, folosind-o pentru “a conduce pe căile folosind-o pentru “a conduce pe căile normale cuanta afectivă utilizată la normale cuanta afectivă utilizată la menţinerea simptomului, care a menţinerea simptomului, care a nimerit pe nişte piste false şi a rămas nimerit pe nişte piste false şi a rămas acolo oarecum ţintuită”.acolo oarecum ţintuită”.

Continuând să acumuleze experienţă pe Continuând să acumuleze experienţă pe această cale, Freud a ajuns la concluzia că această cale, Freud a ajuns la concluzia că în spatele fenomenelor nevrotice stau în spatele fenomenelor nevrotice stau tulburări afective de natura sexuală. tulburări afective de natura sexuală.

Ca urmare a acestei descoperiri şi-a Ca urmare a acestei descoperiri şi-a canalizat interesul către neurastenici. canalizat interesul către neurastenici. Spunea el: “era de biruit multă ipocrizie şi Spunea el: “era de biruit multă ipocrizie şi tăinuirea de fleacuri, însă, dacă izbuteai să tăinuirea de fleacuri, însă, dacă izbuteai să o faci, descopereai că la toţi aceşti bolnavi o faci, descopereai că la toţi aceşti bolnavi existau grave vătămări ale funcţiei existau grave vătămări ale funcţiei sexuale.”sexuale.”

Urmând această cale a ajuns în acelaşi Urmând această cale a ajuns în acelaşi punct în care ajunsese şi Breuer cu punct în care ajunsese şi Breuer cu pacienta sa, acela în care ea se pacienta sa, acela în care ea se îndrăgostise de el, ceea ce a stat la baza îndrăgostise de el, ceea ce a stat la baza vindecării, deci a realizat ceea ce Freud vindecării, deci a realizat ceea ce Freud avea sa numească "transferul afecţiunii”.avea sa numească "transferul afecţiunii”.

Treptat Freud a părăsit hipnoza înlocuind-o Treptat Freud a părăsit hipnoza înlocuind-o cu o metodă prin care, stând în spatele cu o metodă prin care, stând în spatele pacientului culcat pe canapea, îl punea să pacientului culcat pe canapea, îl punea să vorbească despre ce-i trecea prin minte. vorbească despre ce-i trecea prin minte.

În 1900 publica “Interpretarea viselor” în În 1900 publica “Interpretarea viselor” în care încerca să dezlege motivaţiile viselor, care încerca să dezlege motivaţiile viselor, condiţiile sale de formare, ideile ascunse condiţiile sale de formare, ideile ascunse în conţinutul viselor.în conţinutul viselor.

Treptat şi-a format un cerc în jurul său, din Treptat şi-a format un cerc în jurul său, din care făceau parte şi Jung şi Bleuler, psihiatri care făceau parte şi Jung şi Bleuler, psihiatri elveţieni, împreună cu care a editat ”Anuarul elveţieni, împreună cu care a editat ”Anuarul cercetărilor psihopatologice şi psihanalitice”.cercetărilor psihopatologice şi psihanalitice”.

În 1910 psihanaliştii s-au grupat într-o În 1910 psihanaliştii s-au grupat într-o Asociaţie Psihanalitică Internaţională, cu filiale Asociaţie Psihanalitică Internaţională, cu filiale locale la Viena, Berlin, Budapesta, Zürich, locale la Viena, Berlin, Budapesta, Zürich, Londra, Olanda, New York, Moscova şi Londra, Olanda, New York, Moscova şi Calcutta. America l-a primit foarte bine, spre Calcutta. America l-a primit foarte bine, spre deosebire de climatul european care începuse deosebire de climatul european care începuse să-l izoleze.să-l izoleze.

Necesitatea tratării nevrozelor de război Necesitatea tratării nevrozelor de război care apăruseră după încheierea primului care apăruseră după încheierea primului război mondial a evidenţiat justeţea război mondial a evidenţiat justeţea psihanalizei, care a înregistrat succese.psihanalizei, care a înregistrat succese.

Freud a publicat în continuare lucrări prin Freud a publicat în continuare lucrări prin care şi-a revizuit continuu teoria.care şi-a revizuit continuu teoria.

În 1923 i s-a diagnosticat cancer la maxilar În 1923 i s-a diagnosticat cancer la maxilar şi va avea de suferit mai multe operaţii prin şi va avea de suferit mai multe operaţii prin care se va încerca înlăturarea tumorii, care care se va încerca înlăturarea tumorii, care însă revenea mereu. Oricum a suferit mult însă revenea mereu. Oricum a suferit mult din cauza acestei boli căreia i-a rezistat 14 din cauza acestei boli căreia i-a rezistat 14 ani.ani.

Freud a obţinut multă apreciere pentru Freud a obţinut multă apreciere pentru contribuţiile sale din domeniul psiholgiei contribuţiile sale din domeniul psiholgiei religiei, făcând legătura cu evenimentele religiei, făcând legătura cu evenimentele care marchează dezvoltarea ontogenetică. care marchează dezvoltarea ontogenetică.

În 1926 a fost diagnosticat cu În 1926 a fost diagnosticat cu miocardită, dar o bucurie i-a venit din miocardită, dar o bucurie i-a venit din publicarea unui studiu ce i-a adus o publicarea unui studiu ce i-a adus o mare consideraţie, “Inhibiţie, simptom mare consideraţie, “Inhibiţie, simptom şi anxietate” (“Hemmung, symptom şi anxietate” (“Hemmung, symptom und Angst”). La aceasta se adaugă o und Angst”). La aceasta se adaugă o altă lucrare: “Problema practicării altă lucrare: “Problema practicării psihanalizei de către profanii în psihanalizei de către profanii în medicină” (Die Frage der Laienanalyse). medicină” (Die Frage der Laienanalyse).

Deşi a pătruns greu în Franţa, psihanaliza a avut Deşi a pătruns greu în Franţa, psihanaliza a avut şi aici succes, în 1927 editându-se aici “Revue şi aici succes, în 1927 editându-se aici “Revue Française de Psychanalyse”. El a continuat să Française de Psychanalyse”. El a continuat să scrie lucrări care au avut răsunet, pentru ca în scrie lucrări care au avut răsunet, pentru ca în anul 1930 să fie ditins cu Premiul Goethe, iar în anul 1930 să fie ditins cu Premiul Goethe, iar în 1931, când împlinea 75 de ani, să fie sărbătorit 1931, când împlinea 75 de ani, să fie sărbătorit cu multă căldură în mai multe colţuri ale lumii. cu multă căldură în mai multe colţuri ale lumii.

Cu adevărat remarcabilă avea să fie aniversarea Cu adevărat remarcabilă avea să fie aniversarea din 1936, la împlinirea a 80 de ani, când i s-a din 1936, la împlinirea a 80 de ani, când i s-a acordat titlul de membru de onoare al American acordat titlul de membru de onoare al American Psychiatric Association, American Psychoanalytic Psychiatric Association, American Psychoanalytic Association şi Neurological Society, al Société Association şi Neurological Society, al Société Française de Psychanalyse şi este făcut membru Française de Psychanalyse şi este făcut membru corespondent al Royal Society din Marea Britanie.corespondent al Royal Society din Marea Britanie.

Ascensiunea la conducere a nazismului în Ascensiunea la conducere a nazismului în Germania a prilejuit arderea pe rug a Germania a prilejuit arderea pe rug a volumelor lui Freud, ca autor evreu. Deşi volumelor lui Freud, ca autor evreu. Deşi urmărit mult timp de nazişti, a refuzat să urmărit mult timp de nazişti, a refuzat să emigreze, până ce fiica sa, Anna Freud, a fost emigreze, până ce fiica sa, Anna Freud, a fost reţinută timp de 24 de ore la un reţinută timp de 24 de ore la un interogatoriu. La 4 iunie 1938 era împreună interogatoriu. La 4 iunie 1938 era împreună cu familia la Paris, două zile mai târziu la cu familia la Paris, două zile mai târziu la Londra unde a fost foarte bine primit.Londra unde a fost foarte bine primit.

Freud a murit în ziua de 23 septembie 1939, Freud a murit în ziua de 23 septembie 1939, după ce a încercat să profite cât mai mult de după ce a încercat să profite cât mai mult de timpul care-i mai rămăsese pentru a scrie. timpul care-i mai rămăsese pentru a scrie.

Teoria psihanaliticăTeoria psihanalitică

Psihanaliza este în acelaşi timp o Psihanaliza este în acelaşi timp o teorie psihologică asupra dinamicii teorie psihologică asupra dinamicii naturii umane, o metodă de naturii umane, o metodă de cercetare şi o abordare terapeutică cercetare şi o abordare terapeutică (Watson, citate de Holdevici, 1996).(Watson, citate de Holdevici, 1996).

Teoria psihanalitică are la bază o Teoria psihanalitică are la bază o serie de serie de postulatepostulate::

1.1. Viaţa psihică a omului este profund influenţată, iar uneori Viaţa psihică a omului este profund influenţată, iar uneori determinată de pulsiuni inconştiente şi temeri asociate, determinată de pulsiuni inconştiente şi temeri asociate, subiacent.subiacent.

2.2. Comportamentul uman este orientat spre gratificarea unor Comportamentul uman este orientat spre gratificarea unor pulsiuni determinate biologic (gratificare de natură pulsiuni determinate biologic (gratificare de natură autoprotectoare) în concordanţă cu înclinaţiile instinctuale autoprotectoare) în concordanţă cu înclinaţiile instinctuale spre autoconservare.spre autoconservare.

3.3. Libidoul este supus unor influenţe civilizate şi, prin Libidoul este supus unor influenţe civilizate şi, prin “sublimare”, este exprimat prin sentimente superioare “sublimare”, este exprimat prin sentimente superioare (iubire, altruism, prietenie, etc.).(iubire, altruism, prietenie, etc.).

4.4. Dezvoltarea personalităţii se face în conformitate cu Dezvoltarea personalităţii se face în conformitate cu influenţa parentalităţii, a mediului familial în care copilul influenţa parentalităţii, a mediului familial în care copilul trăieşte.trăieşte.

5.5. Reacţiile psihice sunt determinate conform principiului Reacţiile psihice sunt determinate conform principiului cauzalităţii, care însă nu operează în mod particular, cauzalităţii, care însă nu operează în mod particular, pentru fiecare cauză răspunsurile fiind supradeterminate, pentru fiecare cauză răspunsurile fiind supradeterminate, constituind o cale finală comună a unor cauze constituind o cale finală comună a unor cauze convergente.convergente.

Pe parcursul evoluţiei sale Pe parcursul evoluţiei sale profesionale, Sigmund profesionale, Sigmund

Freud a avut două teorii Freud a avut două teorii asupra aparatului psihic.asupra aparatului psihic.

Prima teorie a lui Freud Prima teorie a lui Freud asupra aparatului psihicasupra aparatului psihic

al cărei adept a fost în perioada al cărei adept a fost în perioada 1887-1920, susţinea existenţa a trei 1887-1920, susţinea existenţa a trei instanţe ale psihicului uman: instanţe ale psihicului uman: inconştientul inconştientul preconştientul preconştientul conştientulconştientul

ConştientulConştientul

Conştientul Conştientul este funcţia sistemului percepţie-este funcţia sistemului percepţie-conştiinţă. Sistemul percepţie – conştiinţă este conştiinţă. Sistemul percepţie – conştiinţă este situat la periferia aparatului psihic, primind situat la periferia aparatului psihic, primind informaţii atât din lumea exterioară, cât şi din informaţii atât din lumea exterioară, cât şi din lumea interioară (senzaţiile de plăcere – lumea interioară (senzaţiile de plăcere – neplăcere şi reviviscenţele mnezice). Din punct neplăcere şi reviviscenţele mnezice). Din punct de vedere funcţional, sistemul percepţie-conştiină de vedere funcţional, sistemul percepţie-conştiină se opune sistemelor de urme mnezice care se opune sistemelor de urme mnezice care constituie inconştientul sau preconştientul. La constituie inconştientul sau preconştientul. La nivelul lui, nici o excitaţie nu lasă urme durabile. nivelul lui, nici o excitaţie nu lasă urme durabile. Din punct de vedere economic, el se Din punct de vedere economic, el se caracterizează prin faptul că dispune de o energie caracterizează prin faptul că dispune de o energie care se mişcă liber şi care se poate suprainvesti care se mişcă liber şi care se poate suprainvesti într-un anumit element (mecanismul atenţiei). într-un anumit element (mecanismul atenţiei).

PreconştientulPreconştientul

PreconştientulPreconştientul cuprinde acele conţinuturi cuprinde acele conţinuturi inconştiente care rămân accesibile conştiinţei inconştiente care rămân accesibile conştiinţei (cunoştinţe şi amintiri neactualizate). El este (cunoştinţe şi amintiri neactualizate). El este separat de sistemul inconştient prin cenzură, separat de sistemul inconştient prin cenzură, care nu permite conţinuturilor şi proceselor care nu permite conţinuturilor şi proceselor inconştiente să treacă în preconştient fără să inconştiente să treacă în preconştient fără să sufere transformări. La celălalt pol, el sufere transformări. La celălalt pol, el comandă accesul la conştiinţă şi la motricitate.comandă accesul la conştiinţă şi la motricitate.

Conştientul şi preconştientul sunt guvernate Conştientul şi preconştientul sunt guvernate de procesul secundar, adică de principiul de procesul secundar, adică de principiul realităţii.realităţii.

InconştientulInconştientul Inconştientul Inconştientul cuprinde conţinuturile refulate cuprinde conţinuturile refulate

cărora li s-a refuzat accesul la sistemul cărora li s-a refuzat accesul la sistemul preconştient – conştient. Conţinuturile sale sunt preconştient – conştient. Conţinuturile sale sunt reprezentanţi ai pulsiunilor, în special dorinţe din reprezentanţi ai pulsiunilor, în special dorinţe din copilărie. Conţinuturile inconştiente sunt puternic copilărie. Conţinuturile inconştiente sunt puternic investite cu energie pulsională şi încearcă să se investite cu energie pulsională şi încearcă să se întoarcă în conştiinţă. Însă ele nu pot avea acces întoarcă în conştiinţă. Însă ele nu pot avea acces la sistemul preconştient-conştient decât după ce la sistemul preconştient-conştient decât după ce au fost supuse deformării cenzurii. au fost supuse deformării cenzurii.

Inconştientul este guvernat de procesul primar, Inconştientul este guvernat de procesul primar, adică de principiul plăcerii.adică de principiul plăcerii.

Calea “regală” a descoperirii inconştientului este, Calea “regală” a descoperirii inconştientului este, conform teoriei lui Freud, interpretarea viselor. conform teoriei lui Freud, interpretarea viselor. Alte căi sunt reprezentate de interpretarea Alte căi sunt reprezentate de interpretarea lapsusurilor sau a actelor ratate. lapsusurilor sau a actelor ratate.

A doua teorie a lui Freud A doua teorie a lui Freud asupra aparatului psihicasupra aparatului psihic

După 1920, Freud şi-a schimbat După 1920, Freud şi-a schimbat optica asupra structurii aparatului optica asupra structurii aparatului psihic. psihic.

El vorbeşte acum despre trei instanţe El vorbeşte acum despre trei instanţe ale personalităţii: ale personalităţii: Sinele (Id-ul)Sinele (Id-ul)Eul (Ego-ul)Eul (Ego-ul)Supraeul (Superego-ul)Supraeul (Superego-ul)

Realitatea psihologică freudiană Realitatea psihologică freudiană începe cu lumea, plină de obiecte. începe cu lumea, plină de obiecte. Printre acestea, există un obiect Printre acestea, există un obiect foarte special: organismul. foarte special: organismul.

Organismul este special prin faptul Organismul este special prin faptul că acţionează pentru a supravieţui şi că acţionează pentru a supravieţui şi a se reproduce. a se reproduce.

El este ghidat spre aceste finalităţi El este ghidat spre aceste finalităţi de nevoile sale: foamea, setea, de nevoile sale: foamea, setea, evitarea durerii şi sexul. evitarea durerii şi sexul.

O parte foarte importantă a organismului O parte foarte importantă a organismului este sistemul nervos, care are ca principală este sistemul nervos, care are ca principală caracteristică sensibilitatea faţă de nevoile caracteristică sensibilitatea faţă de nevoile organismului. La naştere, acest sistem organismului. La naştere, acest sistem nervos reprezintă puţin mai mult decât cel nervos reprezintă puţin mai mult decât cel al oricărui alt animal, un “it” (engl.) sau un al oricărui alt animal, un “it” (engl.) sau un ““idid” (germ.). ” (germ.).

Sistemul nervos, ca id, traduce nevoile Sistemul nervos, ca id, traduce nevoile organismului în forţe motivaţionale organismului în forţe motivaţionale denumite denumite instincteinstincte sau sau dorinţedorinţe. .

Această trecere de la nevoie la dorinţă este Această trecere de la nevoie la dorinţă este denumită de Freud denumită de Freud proces primarproces primar. .

Sinele (Id)Sinele (Id)

Sinele (Id)Sinele (Id) reprezintă instanţa biologică a reprezintă instanţa biologică a aparatului psihic, polul pulsional al personalităţii. aparatului psihic, polul pulsional al personalităţii. Conţinuturile sale (pulsiuni, tendinţe, trebinţe şi Conţinuturile sale (pulsiuni, tendinţe, trebinţe şi emoţii), expresii psihice ale pulsiunilor, sunt emoţii), expresii psihice ale pulsiunilor, sunt inconştiente. Unele dintre conţinuturi sunt inconştiente. Unele dintre conţinuturi sunt moştenite sau înăscute, iar altele refulate sau moştenite sau înăscute, iar altele refulate sau dobândite. dobândite.

Din punct de vedere economic, sinele este Din punct de vedere economic, sinele este rezervorul primar al energiei psihice. El nu rezervorul primar al energiei psihice. El nu acoperă ansamblul psihismului inconştient. Din acoperă ansamblul psihismului inconştient. Din punct de vedere dinamic, sinele intră în conflict punct de vedere dinamic, sinele intră în conflict cu eul şi supraeul, care reprezintă diferenţierile cu eul şi supraeul, care reprezintă diferenţierile sale.sale.

Sinele nu poate suporta creşterea Sinele nu poate suporta creşterea energiei psihice, punând organismul energiei psihice, punând organismul în tensiune. El joacă un rol adaptativ, în tensiune. El joacă un rol adaptativ, prin tendinţa sa continuă de a reduce prin tendinţa sa continuă de a reduce tensiunea psihică, asigurând astfel tensiunea psihică, asigurând astfel echilibrul, liniştea şi adaptarea echilibrul, liniştea şi adaptarea organismului. organismului.

Pentru a realiza acest lucru Pentru a realiza acest lucru sinele recurge la două procese:sinele recurge la două procese:

acţiunea reflexăacţiunea reflexă – reacţii automate, înăscute – reacţii automate, înăscute şi rapid operante în reducerea tensiunii;şi rapid operante în reducerea tensiunii;

procesul primarprocesul primar – reacţie psihologică – reacţie psihologică complexă, care caută să determine complexă, care caută să determine diminuarea tensiunii sau obţinerea diminuarea tensiunii sau obţinerea gratificaţiei în plan imaginativ şi simbolic; gratificaţiei în plan imaginativ şi simbolic; acest lucru se realizează printr-un procedeu acest lucru se realizează printr-un procedeu imaginativ-substitutiv (realizarea unei imaginativ-substitutiv (realizarea unei imagini care întruchipează obiectul dorit sau imagini care întruchipează obiectul dorit sau activitate onirică-halucinatorie); prin acest activitate onirică-halucinatorie); prin acest procedeu se obţine satisfacţie imaginativă.procedeu se obţine satisfacţie imaginativă.

principiul plăceriiprincipiul plăcerii

Sinele funcţionează după Sinele funcţionează după principiul principiul plăceriiplăcerii, prin care se înţelege cerinţa , prin care se înţelege cerinţa de a rezolva imediat nevoile. de a rezolva imediat nevoile. Imaginaţi-vă copului nou-născut care Imaginaţi-vă copului nou-născut care plânge cât poate de tare, fără să ştie plânge cât poate de tare, fără să ştie exact ce vrea. În viziunea freudiană exact ce vrea. În viziunea freudiană nou-născutul este id-ul pur. nou-născutul este id-ul pur.

Eul (Ego-ul)Eul (Ego-ul)

Există însă şi partea conştientă a minţii noastre, Există însă şi partea conştientă a minţii noastre, care este legată de lume prin simţuri. În timpul care este legată de lume prin simţuri. În timpul primului an de viaţă, datorită acestei conectări, o primului an de viaţă, datorită acestei conectări, o parte a id-ului devine eu, adică ego. parte a id-ului devine eu, adică ego.

De aceea spunem că De aceea spunem că Eul (Ego-ul) Eul (Ego-ul) este acea este acea parte a sinelui care a fost modificată sub parte a sinelui care a fost modificată sub influenţa directă a lumii exterioare, prin mijlocirea influenţa directă a lumii exterioare, prin mijlocirea sistemului percepţie – conştiinţă. sistemului percepţie – conştiinţă.

El relaţionează organismul cu realitatea şi caută El relaţionează organismul cu realitatea şi caută obiecte pentru a satisface dorinţele pe care id-ul obiecte pentru a satisface dorinţele pe care id-ul le crează pentru a reprezenta nevoile le crează pentru a reprezenta nevoile organismului. Această activitate de rezolvare de organismului. Această activitate de rezolvare de problemei poartă numele de problemei poartă numele de proces secundarproces secundar. .

Eul are rol de mediator între sine şi supraeu, Eul are rol de mediator între sine şi supraeu, de reprezentant al intereselor totalităţii de reprezentant al intereselor totalităţii persoanei. persoanei.

Deşi eul are rădăcini în inconştient, are Deşi eul are rădăcini în inconştient, are posibilitatea să se înalţe la lumina posibilitatea să se înalţe la lumina conştiinţei, să se orienteze raţional şi conştiinţei, să se orienteze raţional şi adecvat în realitate şi să încerce să asigure adecvat în realitate şi să încerce să asigure satisfacţia reală şi autentică a trebuinţelor satisfacţia reală şi autentică a trebuinţelor Id-ului (Laplanche, 1994). El are de Id-ului (Laplanche, 1994). El are de asemenea forţa de a reprima şi amâna asemenea forţa de a reprima şi amâna tendinţele instinctive ale Id-ului.tendinţele instinctive ale Id-ului.

Principiul realităţiiPrincipiul realităţii

Eul funcţionează după Eul funcţionează după principiul realităţiiprincipiul realităţii şi şi acţionează cu ajutorulacţionează cu ajutorul procesului secundar procesului secundar, , reprezentat de gândirea realistă, capabilă reprezentat de gândirea realistă, capabilă să formuleze planuri şi să le testeze pentru să formuleze planuri şi să le testeze pentru a le verifica funcţionalitatea şi eficacitatea. a le verifica funcţionalitatea şi eficacitatea. Privit din acest unghi, putem spune despre Privit din acest unghi, putem spune despre ego că este executorul psihismului.ego că este executorul psihismului.

Principiul realităţiiPrincipiul realităţii spune: “ai grijă de o spune: “ai grijă de o nevoie imediat ce găseşti obiectul potrivit”. nevoie imediat ce găseşti obiectul potrivit”.

Ego-ul continuă planurile şi scopurile Id-ului şi le Ego-ul continuă planurile şi scopurile Id-ului şi le deplasează din planul intenţionalităţii în acela al deplasează din planul intenţionalităţii în acela al realităţii.realităţii.

Cu alte cuvinte, Ego-ul este o instanţă mediatoare Cu alte cuvinte, Ego-ul este o instanţă mediatoare între exigenţele persoanei şi cele ale lumii între exigenţele persoanei şi cele ale lumii exterioare, o forţă organizatoare şi integratoare şi exterioare, o forţă organizatoare şi integratoare şi un instrument al Superego-ului în reprimarea un instrument al Superego-ului în reprimarea pulsiunilor indezirabile ale Id-ului.pulsiunilor indezirabile ale Id-ului.

Din punct de vedere dinamic, în conflictul Din punct de vedere dinamic, în conflictul nevrotic, eul reprezintă polul defensiv al nevrotic, eul reprezintă polul defensiv al personalităţii, deoarece pune în joc mecanismele personalităţii, deoarece pune în joc mecanismele de apărare (refularea, regresia, raţionalizarea, de apărare (refularea, regresia, raţionalizarea, intelectualizarea, negarea, generalizarea, etc.). intelectualizarea, negarea, generalizarea, etc.).

În raport cu prima teorie a personalităţii, eul este În raport cu prima teorie a personalităţii, eul este mai cuprinzător decât sistemul preconştient – mai cuprinzător decât sistemul preconştient – conştient, deoarece mecanismele de apărare sunt conştient, deoarece mecanismele de apărare sunt în mare parte inconştiente.în mare parte inconştiente.

Superego (Supraeul)Superego (Supraeul)

Pe măsură ce ego-ul se luptă pentru a menţine id-Pe măsură ce ego-ul se luptă pentru a menţine id-ul şi, de fapt organismul, fericit, el întâlneşte o ul şi, de fapt organismul, fericit, el întâlneşte o multitudine de obstacole în lune. Uneori întâlneşte multitudine de obstacole în lune. Uneori întâlneşte obiecte care îl ajută în a-şi atinge scopurile. Ego-ul obiecte care îl ajută în a-şi atinge scopurile. Ego-ul înregistrează toate aceste obstacole şi obiecte care înregistrează toate aceste obstacole şi obiecte care l-au ajutat, dar mai ales recompensele şi pedepsele l-au ajutat, dar mai ales recompensele şi pedepsele pe care le-a primit de la două dintre cele mai pe care le-a primit de la două dintre cele mai influente obiecte din lume pentru un copil: mama influente obiecte din lume pentru un copil: mama şi tata. şi tata.

Această înregistrare a lucrurilor ce trebuiesc Această înregistrare a lucrurilor ce trebuiesc evitate şi a strategiilor ce trebuiesc adoptate evitate şi a strategiilor ce trebuiesc adoptate devine superego. El nu se formează înainte de devine superego. El nu se formează înainte de vârsta de 7 ani, iar la unii oameni nu este niciodată vârsta de 7 ani, iar la unii oameni nu este niciodată complet. complet.

Superego (Supraeul)Superego (Supraeul) este acea este acea instanţă a personalităţii care are rol de instanţă a personalităţii care are rol de judecător sau de cenzor în raport cu judecător sau de cenzor în raport cu eul. eul.

Există două aspecte ale supraeului: Există două aspecte ale supraeului: Conştiinţa – este o interanalizare a Conştiinţa – este o interanalizare a

pedepselor şi avertizărilor.pedepselor şi avertizărilor.Ego-ul ideal – derivă din recompensele şi Ego-ul ideal – derivă din recompensele şi

din modelele pozitive prezentate copilului.din modelele pozitive prezentate copilului.Conştiinţa şi ego-ul ideal îşi comunică Conştiinţa şi ego-ul ideal îşi comunică

cerinţele către ego prin sentimente ca cerinţele către ego prin sentimente ca mândrie, ruşine, vină. mândrie, ruşine, vină.

Este purtătorul regulilor sociale şi al Este purtătorul regulilor sociale şi al normelor morale. Rolurile lui sunt normelor morale. Rolurile lui sunt conştiinţa morală, autoobservarea şi conştiinţa morală, autoobservarea şi formarea idealurilor. formarea idealurilor.

El se constituie din interiorizarea El se constituie din interiorizarea exigenţelor şi interdicţiilor parentale. exigenţelor şi interdicţiilor parentale.

Este achiziţia cea mai importantă a Este achiziţia cea mai importantă a individului. individului.

Superego-ul îndeplineşte Superego-ul îndeplineşte următoarele funcţii (Laplanche, următoarele funcţii (Laplanche,

1994):1994):

refulează impulsurile Id-ului, mai ales refulează impulsurile Id-ului, mai ales când acestea sunt de natură instinctivo-când acestea sunt de natură instinctivo-afectivă şi se manifestă sub o formă afectivă şi se manifestă sub o formă agresivă;agresivă;

obligă Ego-ul la substituirea scopurilor obligă Ego-ul la substituirea scopurilor realiste prin altele, superioare, morale şi realiste prin altele, superioare, morale şi umanitare;umanitare;

împinge Ego-ul în lupta spre perfecţiune.împinge Ego-ul în lupta spre perfecţiune.