TEMA DE PROIECT - clasa-10-b. · PDF fileTRANSMISIA LONGITUDINALA (CARDANICA) 1 Autor: 2011...

TRANSMISIA LONGITUDINALA (CARDANICA)

1 Autor: 2011

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU”

OLTENIŢA

Clasa a XI-a A

Calificarea: Mecanic auto

TEMA DE PROIECT pentru

Examenul de certificare a competenţelor profesionale nivelul 2

anul şcolar 2010-2011

TRANSMISIA LONGITUDINALA

CARDANICA

Autorul lucrării:

Îndrumător de proiect,

2011


2 Autor: 2011

CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE

Examenul de certificare a competentelor profesionale

Anul de completare-nivelul II de calificare

Clasa a XI –a A

Mecanic auto

1. Tema proiectului. 2. Memoriul justificativ. 3. Principii de functionare. 4. Tipuri constructive. 5. Documentatia tehnica.

Desenele de ansamblu. Partile componente.Descriere. Schemele tehnologice.

6. Constructia transmisiei longitudinale cardanice. 7. Functionarea transmisiei longitudinale cardanice. 8. Exploatarea transmisiei longitudinale cardanice. 9. Intretinerea transmisiei longitudinale cardanice. 10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate. 11. Normele de tehnica securitatii muncii. 12. Bibliografia. 13. Cuprinsul.


3 Autor: 2011

MEMORIUL EXPLICATIV

Proiectul cu tema „Transmisia longitudinala cardani-ca”evidentiaza principiul de functionare al acestui tip de transmisie. Lucrarea prezinta aspectele principale ale functionarii transmisiei longitudinale(cardanica) si evidentiaza ca-racteristici functionale diferentiate pentru fiecare catego-rie de transmisie.

Realizarea proiectului „Transmisia longitudinala car-danica” atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifice. Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt:

1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei 2. Lucrul in echipa 3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologi-

ce. Exploatează baze de date. Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini. Comunică prin Internet. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea

obiectivelor. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sar-

cinilor. Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu Interpretează desene speciale Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea

practică


4 Autor: 2011

EXAMENUL DE CERTIFICARE

A COMPETENTELOR PROFESIONALE

Clasa a XI-A

NR. CRT.

TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ COMPETENŢE

1. Comunicare şi nu-meraţie

1. Formulează opinii personale pe o temă dată 2. Realizează o scurtă prezentare utilizând imagini ilustrative 3. Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialita-

te 4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o

sarcină dată

2. Utilizarea calculato-rului şi prelucrarea

informaţiei

1. Exploatează baze de date 2. Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini 3. Comunică prin Internet

3. Comunicare în limba modernă

1. Receptează mesaje orale 2. Receptează mesaje scrise 3. Exprimă mesaje orale 4. Exprimă mesaje scrise 5. Participă la conversaţii

4. Asigurarea calităţii 1. Aplică normele de calitate în domeniul de activitate 2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii.

5. Dezvoltare personală

în scopul obţinerii performanţei

1. Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în dezvoltarea carierei

2. Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi for-mare profesională

6. Igiena şi securitatea muncii

1. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi să-nătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendii-lor

2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

7. Lucrul în echipă

1. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcini-

lor

8. Documentaţia tehni-că

1. Execută desene de ansamblu 2. Citeşte desene de execuţie 3. Interpretează planuri de operaţii

9. Sisteme de mentenanţă

1. Specifica lucrările curente de întreţinere ale motorului 2. Efectuează operaţii pregătitoare in vederea reviziilor 3. Efectuează lucrări de revizie tehnica

10. Utilizarea fluidelor în motoare

1. Stabileşte tipul de combustibil în funcţie de tipul motorului 2. Selectează uleiurile de motor în funcţie de condiţiile de ex-

ploatare 3. Stabileşte fluidele de răcire 4. Respectă normele de prevenire şi de stingere a incendiilor,


5 Autor: 2011

NR. CRT.

TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ COMPETENŢE

de protecţia muncii şi a mediului la manipularea fluidelor de lucru

11. Determinarea şi mă-surarea uzurilor

1. Interpretează diagrama de uzură si caracterizează fenomenul 2. Identifică tipurile de uzuri şi factorii determinanţi 3. Efectuează măsurători pentru determinarea gradului de uzu-

ră

12.

Asamblarea elemen-telor mecanice ale

mijloacelor de transport

1. Identifică elementele de asamblare din construcţia mijlocu-lui de transport.

2. Analizează structura asamblărilor din construcţia mijlocului de transport

3. Asamblează elementele structurale ale mijlocului de trans-port.

13.

Exploatarea instala-ţiilor electrice ale

mijlocului de trans-port

1. Identifică componentele instalaţiilor electrice de pe mijlocul de transport.

2. Defineşte rolul funcţional al componentelor electrice şi elec-tronice în cadrul instalaţiei.

3. Compară variantele constructive ale componentelor şi insta-laţiilor electrice ale mijlocului de transport.

4. Aplică prescripţiile privind exploatarea instalaţiilor electrice de pe mijlocul de transport.

14. Conducerea auto-mobilului

1. Manevrează automobilul în timpul serviciului. 2. Precizează regulile de circulaţie pe drumurile publice con-

form legislaţiei în vigoare. 3. Aplică regulile de circulaţie în practica conducerii autove-

hiculelor. 4. Aplică regulile de prim ajutor în cazul accidentelor rutiere.

15. Construcţia şi func-

ţionarea automobilu-lui

1. Precizează rolul echipamentelor automobilului. 2. Descrie construcţia echipamentelor automobilului. 3. Descrie funcţionarea echipamentelor automobilului. 4. Compară variantele constructive ale componentelor auto-

mobilului.

16. Întreţinerea şi repa-rarea automobilului

1. Alege mijloacele necesare executării operaţiilor de întreţine-re şi reparare a automobilelor.

2. Execută operaţii de întreţinere a automobilelor. 3. Execută operaţii de reparare a automobilelor

17. Diagnosticarea func-ţionării automobilu-

lui

1. Specifică defectele posibile ale componentelor automobilu-lui şi cauzele apariţiei acestora

2. Precizează parametrii de stare şi parametrii de diagnosticare pentru fiecare componentă auto.

3. Alege metode şi mijloace folosite la diagnosticarea compo-nentelor auto.

4. Utilizează tehnici şi tehnologii de control, verificare şi mă-surare pentru stabilirea diagnosticului.


6 Autor: 2011

TRANSMISIA LONGITUDINALA

(CARDANICA)

1.NOTIUNI INTRODUCTIVE Compunerea generală a autoturismului

Principalele părți componente ale unui automobil sînt motorul, șasiul și caroseria. Motorul este alcătuit din mecanismul motor și instalații auxiliare. Mecanismul motor este format din organe (piese) fixe și orga-ne mobile.

Organele fixe principale ale motoarelor cu ardere internă sînt com-puse din colectorul de admisie și colectorul de evacuare chiulasă, blocul cilindrilor, carterul și brațele motorului. Din grupa organelor mobile fac parte arborele cotit si volantul, bielele si pistoanele cu bolțuri si segmenți. Instalațiile auxiliare ale motorului sînt: instalația de alimentare; mecanismul de distribuție; instalația de aprindere; instalația de răcire; sistemul de pornire; aparatura pentru controlul funcționării.

Șasiul este compus din: grupul organelor de transmitere a momentului motor la roțile mo-

toare; sistemele de conducere; organele de susținere; propulsia instalațiile auxiliare.

Rolul transmisiei este de a trasmite, de a modifica și de a distribui momentul motor la roțile autovehiculului. Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresivă și decuplarea motorului de restul transmisiei în momentul pornirii, precum și în tim-pul mersului, la schimbarea treptelor cutiei de viteze.


7 Autor: 2011

Rolul cutiei de viteze este de a modifica forța de tracțiune în funcție de valoarea rezistenței la înaintare. Transmisia longitudinală (cardanică) serveste la transmiterea momentului motor de la cutia de viteze la transmisia principală. Transmisia longitudinală (cardanică) are axele geometrice ale arborilor asezați sub un unghi variabil datorită oscilațiilor suspensiei. Transmisia principală transmite momentul motor de la transmisia cardanică, sistemul în plan longitudinal al automobilului, la diferențial și arborii planetari situați într-un plan transversal; transmisia principală măreste, în acelasi timp, momentul motor. Mecanismul de direcție serveste la schimbarea direcției de mers a automobilului, prin schimbarea planului roților de direcție în raport cu planul longitudinal al automobilului. Reducerea vitezei (sau chiar oprirea) automobilului se realizează cu ajutorul sistemului de frînare, după dorința conducătorului. De aseme-nea, cu ajutorul sistemului de frînare se realizează și imobilizarea auto-vehiculului în timpul staționării sau parcării pe un plan orizontal, pantă sau rampă. Instalațiile auxiliare ale automobilului servesc la asigurarea confortului siguranței circulației și a cotrolului exploatării. Orice autovehicul care prin construcție atinge o viteză mai mare de 10 km/h trebuie să fie dotate cu un dispozitiv de avertizare sonoră.

2.TRANSMISIA AUTOVEHICULULUI Transmisia autovehiculului Transmisia are rolul de a transmite momentul motor la roţile motoare ale automobilului. Transmisia autovehiculului este alcătuită din:

ambreiaj; cutie de viteze (schimbător de viteze); transmisia cardanică; transmisia principală; diferenţial; arbori planetari; transmisia finală.


8 Autor: 2011

Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat între motor si cutia de viteze, în scopul decuplării temporare si cuplării pro-gresive a motorului cu transmisia. Ambreiajul este format din două plăci:

una montată pe arborele motor; una montată pe axul cutiei de viteze.

Cu ajutorul pedalei de ambreiaj se realizează cuplarea sau decuplarea motorului de transmisie. Decuplarea si cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea de pe loc a automobilului si în timpul mersului pentru schimbarea trep-telor cutiei de viteze. După principiul de funcţionare ambreiajele sunt: mecanice hidrodinamice combinate si electromagnetice.

După tipul mecanismului de acţionare ambreiajele sunt: cu acţionare mecanică sau hidraulică. Automobilele sunt echipate cu cutie de viteză pentru a modifica forţa de tracţiune, în funcţie de variaţia rezistenţelor la înaintare. Transmisia cardanică are rolul de a transmite momentul motor, fără să-l modifice, de la cutia de viteze la transmisia principală. Transmisia principală, întâlnită si sub denumirea de angrenaj principal are rolul de a multiplica si transmite momentul motor de la arborele lon-gitudinal la diferenţial. Diferenţialul este mecanismul care permite ca roţile motoare ale aceleiasi punţi să se rotească cu viteze unghiulare diferite, dând astfel posibilita-tea ca la deplasarea automobilului în viraje să parcurgă spaţii diferite.

3.TRANSMISIA LONGITUDINALĂ (CARDANICĂ)

3.1.DESTINAŢIA ŞI PARTILE COMPONENTE ALE TRANSMISIEI LONGITUDINALE

Transmisia longitudinală are rolul de a transmite momentul motor, fără să-1 modifice, de la cutia de viteze la transmisia principală în cazul automobilelor organizate după soluţia clasică, precum şi de la reducto-


9 Autor: 2011

rul-distribuitor la punţile motoare, şi între punţi, în cazul automobilelor cu mai multe punţi motoare.

fig.3.1.1

Necesitatea transmisiei longitudinale rezultă din faptul că transmite-rea momentului motor se face între doi arbori care au axele înclinate sub un anumit unghi.

fig.3.1.2

Mărimea distanţei dintre subansamblurile legate de cei doi arbori depinde, pe de o parte, de încărcătura automobilului şi rigiditatea sus-pensiei, iar pe de altă parte, de denivelările drumului care conduce la os-cilaţia părţii suspendate.


10 Autor: 2011

fig.3.1.3

Părţile componente ale transmisiei longitudinale sunt prezentate în figura 3.1.3. Cutia de viteze 5 este montată pe cadrul 6, iar transmisia principală împreună cu puntea motoare este legată de cadru prin inter-mediul arcurilor 7. In acelaşi timp, axa geometrică a arborelui secundar 4 al cutiei de viteze este aşezată sub un anumit unghi în raport cu axa geometrică a arborelui 8 al transmisiei principale, unghi care variază în timpul deplasării automobilului, deoarece variază distanţa dintre cei doi arbori în funcţie de sarcina utilă, rigiditatea suspensiei şi denivelările drumului. Pentru a transmite momentul motor de la arborele 4 la arbo-rele , care au axele geometrice dispuse sub un unghi variabil y, se folo-seşte transmisia longitudinală compusă din articulaţiile cardanice 1 şi 2, arborele longitudinal 3 şi cuplajul de compensare axială 9.

Transmisia longitudinală este compusă din: articulaţii cardanice, arbori longitudinali, cuplaje ele compensare axiala şi paliere intermediare.

fig.3.1.4


11 Autor: 2011

Transmisia longitudinală cu două articulaţii montate la capetele ar-borelui longitudinal (fig. 3.1.4, a) se utilizează la automobilele 4 x 2 cu ampatament mai redus. La automobilele cu ampatament mare, pentru a mări rigiditatea arborelui longitudinal şi pentru a se micşora tendinţa de vibrare, transmisia longitudinală este prevăzută cu un arbore principal şi unul intermediar (fig. 3.1.4, b). Cuplajul de compensare axială 4 permi-te ca distanţa dintre cele două articulaţii cardanice să varieze. In figura 3.1.4, c sc reprezintă transmisia longitudinală utilizată la auto-mobilele 4x4.

Articulaţiile cardanice. Din punct de vedere constructiv, articulaţiile cardanice se împart în articulaţii cardanice rigide şi articulaţii cardanice elastice; articulaţii cardanice deschise şi articulaţii cardanice închise.

In funcţie de viteza unghiulară obţinută la arborele condus, articula-ţiile cardanice pot fi:

asincrone (cu viteză unghiulară variabilă) sincrone (cu viteză unghiulară constantă).

La automobile, cele mai răspândite sunt articulaţiile cardanice rigide, asincrone de tip deschis.

fig.3.1.5 Articulaţia cardanică rigidă, asincronă, de tip deschis. în figura 3.1.5 sunt

reprezentate elementele componente ale articulaţiei cardanice rigide asincrone, de tip deschis. Ea este compusă din furcile 2 şi 11 şi crucea 12. Furca 2 este prevăzută cu flanşa 7 cu ajutorul căreia se asamblează, prin şuruburi, de arborele secundar al cutiei de viteze. Furca 11 este prevăzu-tă cu butucul 10 care, fiind canelat, permite culisarea arborelui longitu-dinal în scopul măririi sau micşorării distanţei dintre cele două articula-


12 Autor: 2011

ţii datorită oscilaţiilor cadrului automobilului faţă de puntea motoare. Gresorul 9 serveşte la ungerea canelurilor.

Pentru reducerea pierderilor prin frecare, între orificiile furcilor şi fu-surile crucii se montează bucşele de oţel 6, prevăzute cu rulmenţi cu ro-le-ace 5, care se sprijină pe garnitura de etanşare 4. Crucea se fixează în braţele furcilor cu capacele 8, prinse cu şuruburile 14 şi asigurate cu plă-cile 7.

Ungerea rulmenţilor cu ace-role se face de la gresorul 13. Pentru ca unsoarea să nu depăşească presiunea maximă, caicea cardanică este pre-văzută cu supapa de siguranţă 3.

La acest tip de articulaţie cardanică la o viteză unghiulară constantă a arborelui conducător se obţine o viteză unghiulară variabilă pentru ar-borele condus.

Variaţia vitezei unghiulare a arborelui longitudinal este un dezavan-taj care se înlătură prin folosirea a două articulaţii cardanice având furci-le 7 şi 3 (fig. 3.1.6) de pe arborele longitudinal 2 montate în acelaşi plan, iar unghiurile y, şi y2 dintre arbori egale (y, = y2).

fig.3.1.6

Articulaţii cardanice elastice. în construcţia automobilelor, articulaţiile cardanice elastice se întâlnesc, în special, la transmiterea mişcării de la motor la cutia de viteze sau între cutia de viteze şi reductorul-distribuitor pentru a compensa neexactitatea montajului acestor agrega-te şi dezaxarea axelor.

Arborii longitudinali. Arborii longitudinali sunt organe ale transmi-siei longitudinale care fac legătura între două articulaţii cardanice, având rolul de a transmite la distanţă momentul motor.

Arborii longitudinali sunt formaţi din partea centrală (arborele pro-priu-zis) şi piesele de legătură dintre partea centrală şi articulaţiile car-danice.


13 Autor: 2011

Partea centrală are forma tubulară, fiind confecţionată, din ţevi spe-ciale din oţel, trase sau sudate.

fig.3.1.7

In figura 3.1.7 este reprezentată construcţia arborelui longitudinal, compus din partea centrală 4, confecţionată dintr-un tub de oţel, prevă-zut la capătul dinspre cutia de viteze cu un arbore canelat 8, iar la capă-tul dinspre puntea motoare cu furca 6. Montarea furcii 2 pe arborele 8, prin intermediul canelurilor. este necesară pentru a permite variaţia dis-tanţei dintre crucile cardanice 5 datorită variaţiei săgeţii suspensiei. Această îmbinare poartă denumirea de cuplaj de compensare axială.

După fabricare, arborele longitudinal împreună cu articulaţiile car-danice sunt supuse echilibrării dinamice. Arborele se echilibrează cu adaosuri de metal sub forma plăcuţelor 9.

După terminarea echilibrării se notează pe butucul furcii alunecătoa-re 2 şi pe arborele canelat 8, câte un reper pentru montare, deoarece montarea furcii 2 în altă poziţie ar putea conduce la dezechilibrarea ar-borelui longitudinal.

3.2.MATERIALELE UTILIZATE ÎN COSTRUCŢIA TRANSMISIEI CARDANICE Părţile componente ale arborelui longitudinal se execută din diferite

materiale în funcţie de solicitările la care sunt supuse. Porţiunea canelatâ se execută din oţeluri de îmbunătăţire slab aliate (40 C 10,OLC 50 S). Par-tea tubulară a arborelui se execută din ţeava trasă cu conţinut redus de carbon.


14 Autor: 2011

Crucile articulaţiei cardanice se execută din oţeluri aliate de cementare. Cementarea se face pe o adâncime de 0,7-1,5 mm. Apoi, se supun călirii în ulei şi revenirii. Duritatea obţinută trebuie să fie 56-65 HRC.

Furcile articulaţiei cardanice se execută din oţeluri carbon de îmbunătă-ţire (OLC 45) sau din oţeluri de îmbunătăţire slab aliate. După călire şi revenire, duritatea obţinută trebuie să fie 197-300 HB.

Bucşa rulmentului cu role-ace, în general, se execută din oţel RUL 3, supus la călire şi revenire.

3.3.ÎNTREŢINEREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE Intreţinerea transmisiei longitudinale cuprinde următoarele lucrări:

strângerea şuruburilor flanşelor de fixare cu arborele secundar al cutiei de viteze şi arborele pinionului de atac; ungerea articulaţiilor cardanice şi îmbinării canelate (dacă se utilizează unsoare cu adaos de MoS2 gresa-rea se face la 5 000 km, iar dacă se utilizează unsoare universală fără adaos de MoS2, gresarea se face săptămânal sau la cel mult 2 500 km); verificarea fixării arborelui intermediar; controlul vizual al arborelui longitudinal pentru a sesiza eventualele deformări.

fig.3.3.1

fig.3.3.2


15 Autor: 2011

3.4.DEFECTE ÎN EXPLOATARE ALE TRANSMISIEI LONGITUDINALE

Defectele care apar în exploatarea transmisiei longitudinale pot fi: dezechilibrarea arborilor longitudinali; ruperea arborilor longitudinali; deformarea sau ruperea crucilor articulaţiilor cardanice; slăbirea sau ru-perea suportului intermediar; deteriorarea rulmentului suportului in-termediar.

fig.3.4.1

Dezechilibrarea arborilor longitudinali. Defectul se manifestă prin vibra-ţii pe timpul deplasării automobilului.

Defectul se datoreşte: dezlipirii plăcuţelor de echilibrare; deformării arborelui prin lovire; uzurii pronunţate a crucilor cardanice; existenţei unui joc prea mare între canelurile arborelui şi bulucul furcii culisante; deformării flanşelor de prindere; uzurii rulmenţilor de la arborele se-cundar al cutiei de viteze sau de la pinionul de atac al transmisiei prin-cipale.

In cazul în care vibraţia nu este puternică, se continuă deplasarea au-tomobilului cu viteza redusă până la atelierul de reparaţie, unde se veri-fică în amănunt cauzele dezechilibrului.

Ruperea arborelui longitudinal sau a crucilor cardanice. Datorită acestor defecte, automobilul nu poate porni sau, dacă se găseşte în mişcare, se poate răsturna, dacă ruperea are loc la partea dinspre cutia de viteze.


16 Autor: 2011

Defectele se datoresc: manevrărilor necorespunzătoare ale ambreia-jului (bruscării ambreiajului); uzurilor articulaţiilor cardanice şi cederii materialului.

La apariţia defectului, care este însoţit de un zgomot puternic, se opreşte imediat automobilul, după care se demontează arborele longitu-dinal rupt şi se remorchează automobilul până la atelierul de reparaţie.

Ruperea sau slăbirea suportului intermediar. Defectul se datoreşte desfa-cerii sau ruperii şuruburilor de prindere. Iniţial, defectul se manifestă printr-un zgomot puternic după care automobilul începe să vibreze.

Inlăturarea defectului constă în strângerea şuruburilor. în cazul în care s-au rupt umerii suportului, automobilul trebuie remorcat până la atelierul de reparaţie. Pentru aceasta, se demontează întregul suport şi arborele respectiv.

fig.3.4.2

3.5.REPARAREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE Crucea articulaţiei cardanice poate prezenta următoarele defecte care se

înlătură după cum urmează: suprafaţa de lucru a fusurilor uzată se recondiţionează prin metali-

zare cu pulberi sau cromare, urmate de rectificare la cota nomina-lă;

fusurile uzate frontal se recondiţionează prin rectificare şi folosirea unei şaibe compensatoare.


17 Autor: 2011

fig.3.5.1

Furca cu butuc poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează:

încovoierea butucului se înlătură prin îndreptarea la o presă de 10 000 daN;

locaşurile pentru rulmenţi cu role-acc uzate se recondiţionează prin alezare la cote de reparaţie:

filetul pentru gresor uzat se recondiţionează prin încărcarea cu su-dură, găurire şi refiletare la cota nominală;

canelurile uzate în grosime se recondiţionează prin broşarea cane-lurilor la cota de reparaţie;

suprafaţa de centrare a canelurilor uzată (uzura în înălţime a cane-lurilor) se recondiţionează prin utilizarea unui arbore cardanic ca-nelat majorat.

fig.3.5.2

Furca cu flanşâ poate prezenta următoarele defecte care se înlătură

după cum urmează:


18 Autor: 2011

gaura de prindere a flanşei uzate se recondiţionează prin încărca-rea cu sudură şi găurire la cota nominală;

locaşurile pentru rulmenţi cu role-ace uzate se recondiţionează prin alezarea locaşurilor rulmenţilor la cota de reparaţie.

Porţiunea canelată a arborelui longitudinal poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează:

canelurile uzate în lăţime se recondiţionează prin broşarea canelurii arborelui la cota de reparaţie;

suprafaţa de centrare a canelurilor uzată (uzura în înălţime a cane-lurilor) se recondiţionează prin înlocuirea porţiunii canelate a ar-borelui longitudinal cu una la cotă majorată.

Inelul exterior al rulmentului cu role-ace. Defectul inelului constă în uzarea suprafeţei de contact cu orificiul furcii articulaţiei cardanice; se înlătură prin cromare şi rectificare la cota de reparaţie.

fig.3.5.3


19 Autor: 2011

BIBLIOGRAFIE

1. AUTOMOBILE- CUNOASTERE, INTRETINERE SI REPARARE

Gh.Fratila,M.Fratila,St. Samoila Editura Didactica si pedagogica 2005

2. Cataloage tehnice.Prospecte. Internet


20 Autor: 2011

CUPRINSUL Tema de proiect 1

Continutul proiectului de certificare a competentelor profesionale 2

Memoriul explicativ 3

Examenul de certificare-Unitati de competente 4

TRANSMISIA LONGITUDINALA (CARDANICA) 6

1.Notiuni introductive 6

2.Transmisia auto vehiculului 7

3.Transmisia longitudinala 8

3.1.Destinatia si partile componebte ale transmisiei longitudinale 8

3.2.Materiale utilizate in constructia transmisiei longitudinale 13

3.3.Intretinerea transmisiei longitudinale 14

3.4.Defectele in exploatare ale transmisiei longitudinale 15

3.5.Repararea transmisiei longitudinale 16

Bibliografie 19

Cuprinsul 20

Date post:	01-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	vuthuan
View:	505 times
Download:	25 times

TEMA DE PROIECT - clasa-10-b. · PDF fileTRANSMISIA LONGITUDINALA (CARDANICA) 1 Autor: 2011...

Documents