I Fondat În 1970, serie n o u ă Anul XXVIII, Nr. 29 8 R E V I S T Ă L U N A R Ă PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI C O M A N D Ă DE STAT Redactor ş e f ILIE M I H Ă E S C U SUMAR * mplificator HI • FI 3 * Sinteza de f r e c v e n ţ ă 6 Punte d i r e c ţ i o n a l ă 9 * x CW I BLD 11 E m i ţ ă t o r b a l i z ă 12 F r e c v e n ţ m e t r u reversibil 14 Adaptor 16 * F r e c v e n ţ m e t r u universal 18 * Î n c ă r c a r e a acumulatorilor de 1.2 V 22 Transformarea unor radioreceptoare 24 * Sesizor de p r e z e n ţ ă 26 C o n s t r u i ţ i un automat 27 Micro Tx 1 28 * ndicator de d i s t a n ţ ă 29 I n s t a l a ţ i e de avertizare 30 PRITI 1000 LI I I * * * *
COOIIIJIUI T e ~ h ~ n ~ i u ~ m ~ , i ~ ~ ~ ~ ~ ~ : : : : ~ S : i . t ~ , ~ ~ ; ~ ~ , m " . al timpurilor noastre,Tehnium s-a transformat Intr-un c e l A m f ~
promovare a culturii tehnice In rândurile
ilrllndlT.rhnillm a devenit cunoscut In t o a t ă Europa coclPilil ' I I C ~ ~ l similare a fost b e n e f i c ă pentru informarea
red dintre t o ţ i locu itor ii aceste i ţ ă r i subsemnatul este cel care d a t o r e a z ă cel mai mult revistei
"TEHNIUM" În nume le acestei dator ii am scrispr§!:zentele rânduri.In urma cutremurului de p ă m â n t din seara zilei de
4 martie 1977 am suferit un ş o c nervos În urma c ă r u i a mi-am pierdut nu numa i somnul dar În a ş i timp ş i , vorba lui Venturiano, "uzul r a ţ i u n i i " , Eu care m-aml e g ă n a t t o a t ă v i a ţ a În lumea m i r i f i c ă a cifrelor,ajunsesem nu mai ş t i u nici m ă c a r "tabla Î n m u l ţ i r iUn prieten, medic de p r o f e s e , d â n d u - ş i seama dep r ă b u ş r e a mea p s i h i c ă m-a s f ă t u Încep fac oricealtceva În a f a r ă de m a t e m a t i c ă Întâmp larea a f ă c u t caÎn acele zile de r e s t r i ş t e s ă - m c a d ă sub ochi un n u m ă r din revista "TEHNIUM".
În s c u r t ă vreme, noua mea îndeletnicire de electronistamator m-a f ă c u t revin la v i a ţ ă . Am inceput curealizarea unor mici monta je , am continuat cudeprinderea de constructor amator am ajuns dev in
! eu Însumi colaborator al acestei reviste. Nu pot uitape tot parcursul v i e ţ i i mele cele no i am fost ajutat Înmod prietenesc dezinteresat de ctitorul s u s ţ i n ă t o r u l acestei p u b l i c a ţ i i , inginerul Ilie MiMescu.A ş a am devenit, Începând de pr in anii '80 un stator
nic co laborator al reviste i "TEHNIUM", am dobândit prietenia acestui mare român apostol al culturii noastre,ing inerul Ilie MiMescu am putut renasc la v i a ţ ă cap a s ă r e a Pheonix din propria ei c e n u ş e . A l ă t u r i de Întreaga mea r e c u n o ş t i n ţ ă , acum, la ceas
de aniversare a 27 de ani de e x i s t e n t ă n e î n t r e r u p t ă arevistei "TEHNIUM" , urez din tot sufletul atât p u b l c a ţ i e i cât bunului meu prieten, inginerul Ilie h ă e s c u ctitors u s ţ i n ă t o r al acestei opere publicistice de aposto lat.
MULTI ANI CU BINECU SANATATEII
pot fi Î n l ă t u r a t e care i m p i e t e a z ă asupra c a l i t ă ţ i i montajului.
3. Este de preferat ca la montare se f o l o s e a s c ă pe cât posibil, r e z i s t e n ţ e peliculare de 0,5 W cut o l e r a n ţ ă de 5%.
4. R e z i s t e n ţ e k l e R25, R26, R27, R28 R29, Înipoteza nu sunt de g ă s i t În magazine, se vorrealiza din fir de constantan (sau oricare alt firmetalic rezistiv) bobinat pe un suport de ceram i c ă . Aceste r e z i s t e n ţ e trebuie fie realizatepentru o putere de 5W.
5. Tranzistorii finali T8 T9 trebuie fie În modobligatoriu Î m p e r e c h i a ţ i .
6. Tranzistorii finali T8 T9, vor fi p u ş i În mod obligatoriu, Î m p r e u n ă cu tranzistorul de atac T7 pea c e l a ş i radiator, având g r i j ă nu f a c ă vreuncontact Între ei, mai ales prin metalul radiatorului. Pentru aceasta, tranzistorii se vor fixa pe foliis u b ţ i r i de m i c ă iar acestea, la rândul lor, se voraplica pe radiator d u p ă ce În prealabil s-a a ş t e r nut un strat s u b ţ i r e de v a s e l i n ă s i l i c o n i c ă .
7. Schema gin fig. 1 estep r e z e n t a t ă
pentru varianta"mono". In ipoteza În care se d o r e ş t e realizareaÎn varianta "stereo" se r e c o m a n d ă evitarea unuip o t e n ţ i o m e t r u de balans folosirea dep o t e n ţ i o m e t r i "mono" pentru fiecare canal.
8. Pentru tranzistorii TI - T5 se r e c o m a n d ă alegerea unor piese cu un zgomot cât mai mic
cu un factor mediu de amplificare.9. Se r e c o m a n d ă evitarea folosirii condensatorilor
"stiroflex". Pentru condensatorii n e p o l a r i z a ţ i sevor folosi numai condensatori ceramici. Pentrucondensatorii electrolitici , În m ă s u r a posibilului,condensatorii cu tantal sunt cei mai mici i n d i c a ţ imai ales pentru cei de cuplaj.
10. In f u n c ţ i e de tensiunea de alimentare de
i m p e d a n ţ a difuzorului, i n d i c ă m În cele ceu r m e a z ă puterea În W a ţ i la care r ă s p u n d e amplificatorul:
AMPLIFICATOR HI • FIP
rezentul montaj r e p r e z i n t ă un amplificator clasic de a u d i o - f r e c v e n ţ ă care f u n c ţ i o n e a z ă Înregim de push-pull. Atât montajul cât procu
rarea componentelor sale nu i m p l i c ă d i f i c u l t ă ţ i majorepentru tinerii e l e c t r o n i ş t i amatori care au dobânditoarecare e x p e r i e n ţ ă care doresc s ă - ş i construi a s c ă singuri un aparat electronic cu p e r f o r m a n ţ e superioare În a c e l a ş i timp cu costuri minime.
In fig. 1 este i n d i c a t ă schema etajului final deamplificare, etaj care poate fi cuplat direct la oricee m i ţ ă t o r cu d o z ă c e r a m i c ă . Pentru a oferi t o t u ş i cititorilor un montaj complet, de n a t u r ă s a t i s f a c ă pecei care p o s e d ă o s u r s ă de sunet cu d o z ă m a g n e t i c ă (sau eventual un microfon) am indicat În fig. 2schema unui preamplificator de mare p e r f o r m a n ţ ă .
Pentru realizarea etajului final, facem u r m ă t o a r e l e r e c o m a n d ă r i1. Linia de pe cablaj care r e p r e z i n t ă masa (-) fie
t r a s a t ă cu o b a n d ă mai I a t ă decât restul conexiu
nilor de pe cablaj;2. Traseul de m a s ă fie cât mai drept, evitându-se
buclele de ocolire a c ă r o r p r e z e n ţ ă Într-un montajconduce la a p a r i ţ i a unor zgomote de fond care nu
TEHNIUM nr. 11-12/1996
Praf. Mihai C. Vomlcu
I m p e d a n ţ a Tensiunea dl ' alimen redifuzorului 24 V 25 V 26 V 27 V 28 V40hmi 12W 13 W 14W 15 W 16 WBOrml b vv I VV vv :,;vv 9,5W
1160hml ;;svv ;;s,o vv '1 vv 14 ,5W 5W
Pentru realizarea preamplificatorului din fig. 2facem u r m ă t o a r e l e r e c o m a n d ă r i : 1. Condensatorii electrolitici de la intrare (CII
C12) trebuie fie cu tantal.2. Toate r e z i s t e n ţ e l e fie peliculare, de 0,25 -
0,5 W cu t o l e r a n ţ ă e g a l ă sau mai m i c ă decât 5%.3. Pentru traseul de m a s ă , a c e l e a ş i r e c o m a n d ă r i ca
la etajul final.4. Se r e c o m a n d ă de asemeni ca tranzistorii a i b ă
factori de amplificare pe cât posibil egali5. Tot montajul se va ecran a Într-o cutie m e t a l i c ă de
p r e f e r i n ţ ă din t a b l ă s u b ţ i r e de fier (mai p u ţ i n reco. m a n d a t ă din aluminiu !) care se va lega la m a s ă . 6. Inainte de punere În f u n c ţ i u n e , d u p ă cum seo b s e r v ă din fig. 2, se vor m ă s u r a ( f a ţ ă de m a s ă ) tensiunile În punctele cheie indicate prin literele
__________________________________________________ -1I1." : ! I I I ~ â ~ ~ m, n, p, q, r. Pe fig. 2 sunt mentionate aceste tensiuni de control.
7. Se r e c o m a n d ca alimentarea preamplificatoruluise separat nu din circuitul de alimenta
re al montajului final.8. Pun ctele de punere la m a s ă , atât la amplificatorul
final cât la preamplificator fie conectate câtmai aproape de i e ş i r e9. L e g ă t u r i l e dintre preamplificator etajul final
fie cât mai scurte realizate cu fire ecranate.10. Preamplificatorul este p r e v ă z u ţ cu un comutator
cu d o u ă pozitii (ca În fig. 3). In ipoteza folosiriiunui microfon, se va comuta functionarea pe ci rcuitul "lin iar" d i c ă se vo r cupla punctele b cu c
b' cu c') . Pentru doza n e t i c ă , fiind neceintroducerea circuitului de corectie, cuplajul
din comutator se va face Între punctele a cu brespectiva ' cu b' .
Performantele tehnice ale acestor d o u ă montajesunt u r m ă t o a r e l e :
Pentru etajul final din fig. 1:1. Putarea la i e ş i r e , max. 16 W (vezi tabelul de mai sus)
2. Factor de distorsiunI, mai mic decât 0,5%3. Banda de frecventa.
30 Hz - 30 kH. / -t dB20 Hz - 50 kHz / -3 dB
4. U i ~ m e a benziI de f r e c v e n t ă , 20 Hz - 40 kHz
5. Reglaje de ton.
Înalte: + 15 dB - 18 dBJoase: + 17 dB - 22 dB
6. Sensibilitate 300 mV.7. Rezistenta la Intrare, mai mare ca 25 k8. TensIunea de alImentare, 24 V - 28 V.9. Curent nomInal, 1 A.1O. Curent de l i n I ş t e , 1OmA.Pentru etajul de preamplificare din fig . 2:1 Sensibilitate:
la regim linear, 1,5 mV.d o z ă m a g n e t i c ă 3,5 mV.
2. Impedante de Intrare,la regim linear, mai mare ca 20 k
A) R E Z I S T E N Ţ E de 0,25 W - 0,5 W cu max. 5% C ll C12 5 ~ F / 1 5 VR ll R12 330 Q C21 C22 100 VR2 1 R22 330 Q C31 C32 100 n e p o lR31 R32 10 Q C4l C42 100 ~ F / 3 VR4l R42 470 Q C51 C52 2 ~ F / 2 5 VR51 R52 10 Q C61 C62 1O (nepol.)R61 R6 2 1,2 Q C71 C72 3,9 (nepol.)R71 R72 1,2 Q C81 C82 5 ~ F / 3 5 VR81 R82 33 Q
R91 R92 62 Q C) TRANZISTOARERl0l Rl 02 3,9 Q T ll ; T21 ; T12; R22D) 1 comutator dublu cu pozitii toate ec 109 C
1 I I I I I I I I I I I I I I . · . · , . : ! ~ I ~ I ; . ' . ~ ) ' ~ I ~ I ; ~ ' L - _____________________________________________________
SINTEZA DE F R E C V E N T Ă C
ircuitul PLL poate fi privit ca un dispozitiv pen·tru care faza unui oscilator numit oscilato rcomandat În tensiune OCT este o b l i g a t ă
u r m ă r e a s c ă faza unui semnal de intrare.Dispozitivul descris este capabil p r i n d ă În bucla
PLL orice oscilator comandat În tensiune În gama8 MHz + 200 MHz În p a ş i de 1 KHz sau 80 MHz ++1 GHz În de 10 KHz.
Cu ajutorul RIT-ului se pot lua valori intermediare Între doi p a ş i consecutivi.
Schema r e s p e c t i v ă c o n ţ i n e : (Fig . 1) Schema bloc.1) Un osc ilator cu cuart cu e c v e n ţ a de r e z o n a n ţ ă
foarte s t a b i care g u r ă f r e c v e n ţ a etalon (OE).2) Comparator sensi bil de (C P)3) N u m ă r t o r programabil capabil accepte la
intrare semnale cu f r e c v e n ţ a de 1 GHz.4) Oscilator comandat În tensiune (OCT). .5) Filtrul trece jos.6) Dispozitiv de c o n d ă a f i ş a r e pentru
n u m ă r ă t o r u l programabil.Oscilatorul cu es te c o n s t r u j ~ c u MMC381
ţ un di vizor intern cu 4096 (2 ).La pinul 3 g e n e r e a z o f r e c v e n ţ ă de 1 KH z În
im pulsuri foarte scurte. Comparatorul de f a z ă filtrultrece jos sunt construite cu MMC4046 care are filt rultre ce jos conectat la pinul 13.
Diodele D1
D2 au rolul de a accelera calareabuclei. timpu de caTare este mai mic de 1 s e c u n d ă .
N u m ă r ă t o r u l programabil n ţ i n e 4 circuiteMMC382. DP1 11. SP665 SL952.
Semnalul provenit de la oscilatoru l comandat Întensiune este aplicat amplificatorului formator desemnal SL952. Acesta aduce semnalul sinusoidal laamplitudinea forma n e c e diviz or ului cu1QECL de 1 GHz (SPP8665).
In continuare semnalul este plasat prescaleruluiDP1 11, care este tot un divizor ECL cu 4 rate de divizare(100. 101, 110, 111 ) este controlat de pini i 1 2.N u m ă r ă t o r u l programabil MMC382 n ţ i n e un
n u m ă r ă t o r de 13 b i ţ i Î m p r e u n cu d o u ă n u r ă t o a r e de câte 4 b i ţ i fiecare o l o g i de control a ratei de
divizare a lui DP111 . Ing. Vlv/an 84/an
Programarea divizorului se face la pinii 2, 3, 4, 5.(ABCD) cu ajutorul adreselor AO' A1. A2.
Pe prnul 18 de i e ş i r e se a f l ă semnalul divizat pentru a fi aplicat circuitului comparator.
Cu n u m ă r ă t o r u l programat c o r e s p u n z ă t o r f r e c v e n ţ a În intervalul de f r e c v e n ţ ă al oscilatoruluicomandat În tensiune. Ia e ş i r e (pin 18) trebuiea p a r ă impulsuri scurte cu f r e c v e n ţ a de 1 KHz.
Dispozitivul de c o m a n d ă al n u m ă r ă t o r u l u programabil c o n ţ i n e 6 n u m ă r ă t o a r e re versibile MMC40192.6 comutatoare logice MMC4066 un di spozitiv dea f i ş a r e m u l t i p l e x a t ă .
Din cele 3 comutatoare K1. K2' K3 se cele6 n u m ă r ă t o a r e pas cu pas sau rapid, a p ă s â n d K1Î m p r e u n ă cu K3 pentru n u m ă r a r e jos sau K1 K2 pentru n u m ă r a r e sus.
Nu au fost figurate punctele de alimentare pentru anu complica schema. Oscilatorul comandat În tensiune este co nstructorului În f u n c ţ i e de f r e c v e n ţ a care trebuie g e n e r a t ă . T o t u ş i . neprins În c l ă trebuie prezinte stabili
tate nu genereze armo nici. Se va u r m ă r i o b ţ i n e r e a unui oscilator care p r o d u c ă un semnalstabil "cu raI".
Pentru a prinde În b u c l ă un oscilator În gama
1 + 200 MHz În de 1 KHz se va r e n u n ţ a la amplificatorul formator SL952 divizorul cu 10 SP8665.semnalul aplicându-se direct În DP111 (punct 1).
Sensibilitatea la intrarea ambelor di vizoare este de50 mV/50 Q.
Comparatorul de f a z ă c o n ţ i n e un indicator cu d i o dLED care a r a t ă calarea oscilatorului OCT.
Zgomotul de chiar la f r e c v e n ţ e foarte marieste imperce pt ib il d a toate blocurile au fost
ecranate alimentate c o r e s p u n z ă t o r . Amintesc faptul OCT poate fi modulat Î n
f r e c v e n ţ a calitatea transmisiunii fiind e x c e p ţ i o n a l ă (FM b a n d ă Î n g u s t ă ) .
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •d o z ă m a g n e t i c mai mare ca 47 k3. L ă ţ i m e a benzII de f r e c v e n l ă , 20 Hz . - 20 kHz.
(± 0.5 dB/.4. Tens unea la I e ş I r e , 180 mV la o r e z i de
50 kOhmi.5. Tensiunea de alImentare, 24 V - 30 V.6. Curent nomInal, 2 mA (Ia 30 V alimentare).În r ş i t i a t ă d o u ă r e c o m a n d ă r i pentru tinerii con
structori amatori:1. În mentalitatea unora, un amplificator audio nu
este cu a d e v ă r a t amplificator nu are de la 100de Wati În sus. A c e a s t ă p ă r e r e nu are nimic comuncu electronica ci mai d e g r a b ă cu .. . grandomania ( ş i implicit cu ... n e ş t i i n ţ a ! ) . Pentru orice u i n t ă de
oameni civilizati . o putere de 5 W de la un amplificator este mai mult decât s u f i c i e n t ă pentru o auditiec o r e c f ă r ă a se intra În conflict cu vecini i .Personal. ascult u z i c ă la un amplificator de 20 Wdar i c i o d a t ă nu am d e p ă ş i t cu el la ş i r e o putere
de 3 - 4 W. Prezentul montaj. de 15 W putere estemai mu lt decât suficient chiar pentru... o n u n t ă Înmediul rural.
2. Se r e c o m a n d ca Într-un montaj nu se p u n ă piese neverificate. lua! de ocazie sau de prin cine
ce montaje vechi. In general . Într-un montaj Hi -Fi este s u f i c i e n t ă o i n g u r ă m p o n e de p r o a s t ă calitate ca c o m p r o m i t ă În tregul montaj. Din acestmotiv, se r e c o m a n d ă ca piesele care e a z ă fiefolosite fie de b u n ă calitate, chiar electronis-tu l amator. cu venituri mai modeste. trebuie sacrifice un ban În plus pentru o i e s ă ca lumea.
Acest montaj. realizat practic de cel ce s e m n e a z ă acest articol. ÎI ofer cititorilor cu ocazia Împlinirii a 27de ani de la aparitia revistei Tehnium".
ste c u n o s c u t ă importanta c u n o a ş t e r i i raportu.lui de unde stationare (SWR) pe cablu l coaxial de la i e ş i r e a e m i t ă t o r u l u i . D a c ă e m i t ă t o r u l a .
fost proiectat lucreze pe 50 Q d a c ă cablul coaxial utilizat care impedanta c a r a c t e r i s t i c ă lo de 50 Q,
acesta" nu Î n s e m n e a z ă automat e m i t ă t o r u l deb i t e a z ă putere pe o r e z i s t e n t ă de 50 Q ( e m i t ă t o r u l "vede" 50). D a c ă antena nu e ~ t e a d a p t a t ă la fider( lA'" lo ) , acesta din u r m ă l u c r e a z ă ca un transfqrmator de i m p e d a n t ă f ă c â n d ca e m i t ă t o r u l lucreze
pe oi m p e d a n t ă li
uneori multd i f e r i t ă
atât de lo, câtde lA ' A c e a s t ă transformare de i m p e d a n t ă depinde de lungimea e l e c t r i c ă a fiderului de
f r e c v e n t ă mai ales În cazul antenelor multiband"ne" poate face "surprize" foarte n e p l ă c u t e . Introducând un circuit de adaptare (transmatch sau
-antenna luner, ultima denumire fiind oarecum
nepotrivita), a i e ş i r e a e m i t ă t o r u l u i , se poate obtine caraportul 'de unde stationare pe cablul coaxial cel e a g ă e m i t ă t o r u l de transmatch fie egal cu unitatea. Circuitul de adaptare a transformat impedantaZi În lo În c o n s e c i n t ă pe cablul ce duce la i e ş i r e a e m i t ă r u l u i avem regim de unde progresive. Prin
ur.mare se obtin câteva efecte benefice:1. Impedanta v ă z u t ă de e m i t ă t o r este chiar
lo=50 Q e m i t ă t o r u l va lucra corect, f ă r ă distorsiuni , cu randamentul proiectat.2. Lungimea cablului de l e g ă t u r ă Între e m i t ă t o r - t r a n s
match nu este c r i t i c ă , având orice valoare p o s i b i l ă . 3. Sistemele de protectie ale tranceiverului d a c ă
e x i s t ă ) vor permite debitarea puterii maxime. D a c ă SWR '" 1, puterea se reduce automat, prin diminuarea excitatiei etajului final pentru ca acesta nuse d i s t r u g ă din cauza randamentului s c ă z u t ar e ş t e r i i puterii desipate.
Ant. SWR=1
TX\
SWR
a) Ze ZeAnt
SWR=1 ZA=Z'e
SWR=3,5
Ze Ze Z'e eventual ZeO)
fig. 1
TEHNIUM nr. 11-12/ 1996
Ing. Dlnu Cost/n ZamffrsscuY03EM
Lucrul cu SWR '" 1 În cazul e m i t ă t o a r e l o r homemade n e p r e v ă z u t e cu sisteme de protectie duce ladistrugerea tranzistoarelor sau a tuburilor din etajulfinal. D a c ă tuburile m n a l i z e a z ă z ă d e p ă ş i r e a puterii desipate prin Î n r o ş i r e a anodului, tranzistoarelor"mor" instantaneu (hi!).
În fig 1 este a r ă t a t ă schema de conectare a dispozitivului pentru m ă s u r a r e a raportului de unde stationare(SWR), cunoscut sub denumirea de reflectometru(cazul 1a) este cel ideal, f ă r ă transmatch când pe
Întreg fiderul ( p o r ţ i u n e a Î n g r p ş a t ă ) avem regim deunde progresive (SWR=1) . In cazul 1b) se obtineSWR=1 doar pe cablul Tx-TR p o r ţ i u n e Î n g r o ş a t ă ) . Fiderul propriu zis (Antena - TR) poate avea o a l t ă i m p e d a n t ă c a r a c t e r i s t i c ă lo (în general) . Introducereatransmatchului nu m o d i f i c ă SWR pe acest fider, carepoate r ă m â n e la a c e e a ş i valoare r i d i c a t ă (de p i l d ă 3,5). D a c ă se u t i l i z e a z ă tot cablu coaxial (lo=lo 1)pierderile În fiderul a n t e n ă - TR r ă m â n ridicate nupot fi m i c ş o r a t e actionânt asupra TR.
Analiza diferitelor oportunitati de a rewlva a c e a s t ă p r o b l e m ă precum analiza efectului pierderilorposibile În transmatch nu fac obiectul prezentului
material. Ceea cei n t e r e s e a z ă
este cum se poatem ă s u simplu SWR, mai exact cum se poate u r m ăca SWR -> 1 În cursul reglajului transmatchulu i.
O posibilitate i m p l de a nu utiliza un reflectometru industrial sau autoconstruit este a ş a numitapunte d i r e c t i o n a l ă sau "punte - reflectometru".
Acesta are o constructie s i m p l ă deloc
p r e t e n t i o a s ă poate fi U t i l i z a t ă la e m i t ă t o a r e ORP.In general reflectometrele f u n c t i o n e a z ă când
e m i t ă t o r u l l u c r e a z ă cu t o a t ă puterea (sute de Watii)'nu sunt suficient de sensibile pentru puteri de
1 .. 5 W. Puntea d i r e c t i o n a l ă se a l i m e n t e a z ă numai cuputere r e d u s ă (altfel se distrug componentele)
conectându-se tot conform aranjamentului dinfig. 1 b, eventual introducându-se un alternator deputere la i e ş i r e a TX-ului. Dezavantajul este d u p ă terminarea reglajelor la TR, puntea d i r e c t i o n a l ă trebuie e l i m i n a t ă printr-o comutare a d e c v a t ă Dar posibilitatea de a "citi" În p e r m a n e n t ă În timpul traficului .SWR nu este absolut obligatorie.Un avantaj pe nedrept neluat În s e a m ă (de unii
radioamatori) al ·puntii directionale f a ţ ă de clasiculreflectometru este toate reglajele se fac În p o z i ţ i a ORP, diminuându-se ORM. Un reflectometru clasicpMte fi insuficient de sensibil pe pozitia ORP.
În fig. 2 este d a t ă schema unei punti de impedante.Tensiunea U pe diagonala puntei se scrie:
R Zo sUr]t r e z i s t e n ţ e pure , iar Zs este i m p e d a n ţ a de m ă s u r a t ( c o m p l e x ă ) .
C o n d i ţ i a de echilibru când U • O, este evidentZs =Zo . D a c ă se r e g l e a z ă transmatchul p â n ă cândaq,esta p r e z i n t ă la Intrare Zo atunci U se a n u l e a z ă
In realitate i n d i c a ţ i a Instrumentului conectat intre BD este p r o p o r t i o n a l ă cu modulul coeficientului de
. reflexle . Î n t r - a d e v ă r coeficientul de reflexie este raportul între tensiunea c o r e s p u n z ă t o a r e undei reflectatetensiunea c o r e s p u n z ă t o a r e undei directe.
r ....!:!!.Ud
Deoarece Ur Ud sunt m ă r i m i complexe (cumodul f a z ă ) , este în general o c o m p l e x ăSe d e m o n s t r e a z ă c ă :
ra
ZS-
ZO
Zo + Zo
Raportul de unde s t a ţ i o n a r e SWR este o m ă r i m e r e a l ă , p o z i t i v ă (mal exact s u p r a u n i t a r ă ) e g a l ă cu raportul între tensiunea m a x i m ă tensiunea m i n i m ă pe linie.
SWR . Umax
Umiri •Evident Umax este suma între unda d i r e c t ă Ud
unda r e f l e c t a t ă Ur, Iar Umin este d i f e r e n ţ a acestora.Comparând formulele pentru r U, apare clar
i n d i c a ţ i a instrumentului comectat pe diagonala BD apumii este p r o p o r ţ i o n a l ă cu r In modul) . Se poate
sCrie : r ....!:!!.- Zs - Zo UUd Zs + Zo-E /2
Prin urmare m ă s u r â n d tensiunea E/2 ( d i s p o n i b i l ă Intre D C), respectiv tensiunea U (Intre B D) se 'obtin d o u ă m ă r i m i p r o p o r ţ i o n a l e cu Ud Ur din carese poate deduce r SWR .
D a c ă Indicatiile instrumentulul de m ă s u r ă sunt (Xl ,respectiv (X2 se poate scrie: .
lUd I = K (XlIUri =K (X2
unde K este o c o n s t a n t ă R e z u l t ă imediat:
SWR _ X l + (X2
(Xl - (X2
.De p i l d ă (Xl = 70 (d iv iziuni) (X2 = 1O
SWR _ 70 + 10 80 1 3370 - 10 60 "
Schema b a z a pe principiul expus ma i sus estec l a s i c ă este d a t ă In fig. 3. i s t ă d o u ă detectoarerealizate cu diodele Dl D2 cu germeniu (EFD 108 ,
etc.) pentru ca pragul de detect ie fie mai mic ' sepot.utiliza diode RF cu siliciu (1 N4148). Î m p r e ~ n ă cu Instrumentul I de curent continuu se obtine un volmetru electronic de RF. Detectorul cu Dl este clasicd e t e c t ă tensiunea de la bornele rez istentei de 5Hl
c o n e c t a t ă la m a s ăDetectorul cu D2 d e t e c t tens iunea de la bornele
grupului Di! C2 ' care co re spunde diagonale i BD(fig . 2), C3 I m p r e u n cu rezistenta de 100 K constituie un filtru trece -jos suplimentar.
91tltorul poate analiza singur alte detalii des c h e m ă de p i l d ă cum se Inchid componentele decurent continuu ale diodelor.
Toate rezlstentele vor fi chimice, de 0,5 W, cu tolerante cât mai mici ,. ar condensatoarele ceramice detip p l a c h e t ă sau disc (4, 7 nF .. 47 nF). Totul se vamonta pe o p l a c ă de circuit imp ri mat , care se vaIntroduce Tntr-o cutie m e t a l i (eventual) .
Conexiunile vor fi scurte se vor ev ita cuplaj eleparazite i n t r a r e - i e ş i r e Chi ar f ă r ă aceste precautiimontaJul poate lucra Intre 1,8 30 MHz. Util izarealui la frecvente mai mari este de calitateadlodelor de prezenta c a p a c i ă t i l o r inductantelor
parazite. '.De altfel puntea p r o t e j e a z e m l t ă t o r u l QRP deefectele d e z a d a p t ă r i i produse In timpul e s t ă r i i antenei sau a reglajului transmatchului. Î n t rimpedanta de intrare In punte este Zo d a c ă SWR =1v a r i a z ă doar Intre 2 Zo (In gol) 2/3 Zo (In scurt).S-a renuntat pentru simplitate la ideea e t a l o n ă r i i
instrumentului direct In $WR. Schema trebuiap r e v ă z u t ă cu un reglaj de sensibilitate care f a c ă ca pe p o z i ţ i a Ud avem indicatia m a x i m (der e f e r i n t ă )
TxCW I L1. G E N E R A L l T Ă T I E m i t ă t o r u l prezentat permite lucrul In banda de 3,57 MHz; semnalul emiS este f ă r ă p u r t ă t o a r e În cazul
l e g ă t u r i l o r În fonie cu p u r t ă t o a r e n e m u d u l a t ă Încazul l e g ă t u r i l o r În telegrafie.
Atenuarea p u r t ă t o a r e i este mai b u n ă de 40 dBdepinde Î.n mare m ă s u r ă de e c r a n ă r i blindaje etc.Montajul contine un amplificator de microfon, un
oscilator variabil (VFO), un mixer dublu echilibrat,d o u ă filtre de b a n d ă amplificatorul de emisie.
2. F U N C T l O ~ E Semnalul furnizat de microfon ajunfle la intrarea
amplificatorului 1. D u p ă ce este amplificat, semnaluleste aplicat la intrarea amplificatorului 1, care real i z e a z ă o compresie. De la i e ş i r e a lui 1 se a p l i c ă laintrarea mixerului integrat de tipul ROB 025. Aicis o s e ş t e semnalul de r a d i o f r e c v e n t ă furnizat deVFO . Sarcina mixerului este f o r m a t ă din filtrele trecebanda. D u p ă filtrarea g l o b a l ă , semnalul ajunge lapreamplificatorul de r a d i o f r e c v e n t ă (T3) ' Cuplajul cuetajul final (T 4) se r e a l i z e a z ă printr-un for de f e r i t ă . Adaptarea antenei la etajul final se face ·cu ajutorulunui transmatch.
3. P Ă R J l COMPONENTE, DESCRIERE
3.1. Amplificatorul de microfon contine d o u ă etajece au În c o m p o n e n t ă câte un operational de tipulA 741. la intrarea primului etaj se a f l ă un circuit RVcare taie frecventele peste 2,5 kHz. În paralel cu
microfonul se a f l ă conectat un contact B ce scurtc i r c u i t e a z ă intrarea. Când se emite se a p a s ă pe.butonul B. Acesta este util In cazul emiterii sem-
TEHNIUM nr. 11-12/1996
nalelor telegrafice, nefi ind necesare alte comenzisuplimentare. Semnalul audio se transmite etajuluiu r m ă t o r (I) prin intermediul potentialului P. Acesta ser e g l e a z ă În functie de sensibilitatea microfonului.Cele d o u ă fiode conectate pe bucla de reactie aamplificatorului I i n t r ă În functie d a c ă amplitudinea·semnalululla i e ş i r e d e p ă ş e ş t e 0,4-0,5 V.. 3.2. Mixerul. Se u t i l i z e a z ă un mixer dublu echilibratrealizat sub f o r m ă i n t e g r a t ă (ROB 0.25) . Printreavantajele u t i l i z ă r i i unui astfel de mi xer e n u m e r ă m : echilibrare e x c e l e n t ă zgomot de intermodulatie mic;e l i m i n ă bobinele sau torurile de f e r i t ă ; dimensiunireduse. ' '
3.3. Oscilatorul de tipul Vackar-Tesla s-a realizat cuun tranzistor cje tip BC 107 (T1). Pentru a avea o sta
bilitate m a x i m ă o radiatie p a r a z i t ă m i n i m ă condensatorul Cv (500 pF) se m o n t e a z ă Într-o cutie metaI i c ă qondensatoarele C9 ,C12 vor fi alese astfel Încât
eXiste o b u n ă compensare t e r m i c ă . Bobina Ll ser e a l i z e a z ă pe un miez similar celor din amplificatoarele F.1. din reteptoarele industriale contine 10splre din CuEm l2l 0,2 mm . Bobina L2 contine 7 spire
se b o b i n e a z ă pe a c e l a ş i tip de. miez. Ş o c u l Slcontine 30 de spire din CuEm l2l 0,2 mm bobinate peo r e z i s t e n t ă de 0,5 W/1M. Separatorul (T5) l u c r e a z ă ca receptor pe emitor. Scopul acestuia este de aizola cât mai mult oscilatorul f a t ă de influentele etajelor e m i t ă t o r u l u i .
3.4. Filtrele de b a n d ă . Pentru fiecare b a n d ă s-ap r e v ă z u t câte un filtru cu câte 3 bobine. Fil trul treceb a n d ă pentru 3,5 MHz are o acoperire Între3,45 MHz 3,9 MHz (-3 dB). Bobinele se r e a l i z e a z ă pe carcase similare cu L1 ,L3,L4 L5 au câte 10spire din CuEm l2l 0,2 ...0,3 mm. Pentru banda de7 MHz bobinele se r e a l i z e a z pe carcase f ă r ă miezavând diametrul de 10 mm. Lg,L7 La au câte 11spire din CuEm l2l 0,3.. . 0,45 mm. [ f i L7 seb o b i n e a z ă pe a c e i a ş i c a r c a s ă c u p l a j u l ' f ă c â n d u - s e prin apropierea sau r t a r e a r e c i p r o c ă .
3.5. Amplificatorul de emisie contine un preamplificator un amplificator final. Preamplificatorul (T3)f o l o s e ş t e un tranzistor de. putere medie de tipul2M3553 sau BL Y61, ambele fabr icate la I.C.C.E.
Cuplajul cu etajul final se r e a l i z e a z ă prin intermediula d o u ă bobine (Lg L1 Q) realizate pe a c e l a ş i mieztoroidal. Lg contine 20 splre din CuEm l2l 0,4 mm iarL10 are 3 spire din a c e i a ş i s â r m ă . Etajul fi nalf o l o s e ş t e un tranzistor de tipul 2N3375. Bobinas Ll1are· 12 ·spire, iar L12 are 3 spire din s â r m ă de CuEml2l 0,5 mm ambele bobinale pe un tor. I e ş i r e a sec o n e c t e a z ă la antena Long Wire de ao m sau 40 mprin intermediul unui transmatch. Ambele tranzistoare(T3 :T4) trebuie a i b ă radiatoare. Curentul derepaus a lui T 3 se alege cu 40 mA, iar al lu i T4 de100 mA. Instrumentul conectat În serie cu firul de alimentare al amplificatorului de r a d i o f r e c v e n t ă i c ă orice c r e ş t e r e p e r i c u l o a s ă a consumului.
Manipularea t e l e g r a f i c ă se r e a l i z e a z ă prin intermediul bornelor "key". Prin scurtciuitatea acestorborne se d e z e c h i l i b r e a z ă modulatorului , iar semnalulprovenit de la VFO apare la i e ş i r e a 1° circuitului.
l I I E I I I I I I I I I I I ~ a ~ ' I I ~ " ~ · . I L - ____________________________________________ ___
E M I T Ă TOR B A L i Z Ă Ing. G. Cablaglla-1
n procesul de reglaj al un ui receptor de telecom sau pentru banda de 10 m, o atenties p e c i a l ă trebuie a c o r d a t ă obtine ri i celei mai
bune s e n s i b i l i t ă t i po sibile.A c e a s t ă i n t ă i m p l i c ă necesitatea folosirii unu i
generator de se mn al ( h e t e r o d i n ă m o d u l a t ă carep e r m i t ă reglarea nivelului de i e ş i r e În limite foartelargi; din p ă c a t e nu oricine dispune sau poate aveaacces la o astfel de a p a r a t u r ă .
De aceea este bine opteze pentru construireaunui e m i t ă t o r QRPP care se substituie generatorului mentionat; baliza p r o p u s ă c o n ţ i n e un oscilatorde RF pilotat cu un cri stal a p a r ţ i n â n d gamei necesare (sau canalului pentru care se face reglajulreceptoru lui din CB) care este modulat d u p ă o s c h e m ă 'Heysing cu o f r e c v e n t ă de 800++30 00 HzAlimentarea se face de la o bate rie de 9 V
(maximu m de 18 V) curentul absorbit fiind demaximum 100 mA când puterea este de aproximativ O,S W.
Schema de principiu a radiobalizei este d a t ă Înfig. 1 iar În fig. 2 dispunerea pieselor.
Când nu disp"Unem de spatiu de reglaj (radiobalizatrebuie d i s p u s ă la câ te va sute de metri sali chiar km 'de receptorul de reglat se p r e z i n t ă În fig. 3 posibili
tatear e g l ă r i i
puterii radiate de la valori foarte mici(1-10 mW), prin modificarea tensiunii de alimentare.Astfel , etajul generatorului de AF. r ă m â n e alimen- .
tat la 9 V (prin r e z i s t e n ţ a R6) pe c ă n d modulatoruloscilatorul de n ţ ă se va alimenta prinintermediul unui tranz istor de tip 2N1711 sau 2N1613 montat ca divizor de tens iune.
Cu valorile din s c h e m ă tensiunea se paote reglaÎntre 3 8V, ceea ce duce la diminuarea s e v e r ă acâmpului radiat.
Reglarea circuitelor balizei se va face pentru tensiunea cea mai i c ă p o s i b i l ă (cu cursorul lui R1aproape de R2) .
Folosirea balizei la tensiuni de 12 V + 18 V pre.supune extensia c o m p l e t ă a antenei telescopice (de
. 1 + 1,S m) În caz contrar existând pericolul di strugerii tranzistorului TR3.
c ţ i e de tipul de e n ă f910sit se va reglamiezul bobinei de adaptare L2 Încât avem or a d i a ţ i e a x i m ă ; acest lucru se poate realiza fie cuun m ă s u r ă t o r de câmp u r i , fie mai simplu pr inÎnserierea unui bec telefonic de 6 V/20 mA Întresecundaru l lui L1 L2 p â n ă la obtinerea i l u m i n ă r imaxime.
În final o u l t i m ă o b s e r v a ţ i e : pr in Întrerupereal e g ă t u r i i Între C4 R3C2 aplicarea semnalelorprovenind de la un microfon cu electret (a limentatprin 3,3 K + S,6 K de la bara de +9V) se obtine une m i ţ ă t o r pentru traficul local În 'fon ie, capabil de a 'fir e c e p ţ i o n a t ,Ia 3-S km cu un receptor sensibil.
Lista piese flg. 1
R1 - semireglabil de 4 K7 .R2 - 1S0 la O,S W + O,12S WR3 + R4 + R8 - 27 K
RS - 330 KR6 - 4 K7R7 - 10 K + S KRg - 100 10,S WR1Q - 220 10,S WR11 - 2 K /0,5 WC1 - 1S nF I63 V - multistratC2 + C3 - 10 nF/63 V multistratC4 + Cs - 1'00 nF + SOO nF multistra t
Frecventmetru de f a t ă poate fi folosilpentru mai multe scopuri, d u p ă cumu r m e a z ă : .
- ca frecventmetru o b i ş n u i t ; - frecventmetru-scala numerica;- frecventmetru pentru receptoarele de salelil,
când aceslea sunt prevaz ute cu divizor de
frecventa la osci latorul local, cu divizarea de 1 64sau 1 128;
Aparalul poate n u m ă r a direct sau invers (prin
comutare).În plus, jonglând cu po larizarea i e ş i r i lor "J" aledivizoarelor 4029, citirea frecventei se poateface începând de la o valoare prestabilita. Labaza de timp poate fi folosit un crista cu oricefrecventa proprie de oscilatie, dar cu valoareade pâna la 4 MHz . Acest lucru este posibil
d a t o r i t ă divizorului program abil. Pentru exemplifica re prezint cazu l existent înfrecventmetrul realizat de mine. Am fost în posesia unui cristal pe care scria u r m ă t o a r e a valoare: 2160,350 kHz . Cu ajutorul condensatorului
trimer montat în serie cu cristalul, am obtinut ovaloare a frecventei de 2160000 Hz. Mentionezca trebuie astfel reglata frecventa cristalului pecare îl posedati încât sa se obtina un n u m ă r întreg de kHz.
Ing. G. PIntilie
Primele trei divizoare binare care pot fi programate sunt CI-.1? I II CI-18 1. Divizarea
m a x i m ă care poate fi o b t i n u t ă este de16x16x16=4096 ori. Deoarece cristalul arefrecventa de 2160 kHz iar la r e a divizoruluitrebu ie obtinem I kHz, divizarea trebuie sa fiede 2160 de ori. Cu alte cuvinte trebuie seo b t i n ă o resetare a celor 3 divizoare programabile atunci când se ajunge la valoarea p r o p u s ă de divizare.
Calculând binar divizarea reiese trebuieobtinem coincidenta (cu semnale log ice 1) la
u r m ă t o a r e l e i e ş i r i : la CI-18, e ş i r e a D la CI-I?,i e ş i r i l e A, B C. Astfel vom monta diode
(1 N4148) numai la aceste i e ş i r i . În consecintevom obtine la i e ş i r e a lui CI-18 I (borna D) unsemnal cu frecventa de 1 kHz.
Ce lela lte divizoare formate din CI-18 IICI-19 I II au d i v i z ă r i fixe egale cu 10 .
Intrarea divizorul ui CI-19 I poate fi conectata fiela i e ş i r e a lu i CI - Ia II (borna D), m ă s u r a r e a frecventei f ă c â n d u - s e cu o r a t ă de I secunda (in
acest caz vor fi a f i ş a t e u n i t ă t i l e ae Hz) , fie lai e ş i r e a lui CI-18 I (borna D) atunci citireafrecventei va fi d ă , cu o r a t ă de 0,1 secunde.
Pentru fo losirea frecve ntmetrului can u m e r i c ă la receptoare, va trebui folosim
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ ~ comutatoare binar/decadice pentru fiecare C.1. detipul MMC 4029, conectate la i e ş i r i l e "J ".
in figura nr. 1 este p r e z e n t a t ă schema e l e c t r i c ă a frecventmetrului. Figura nr. 2 p r e z i n t ă schemabazei de timp care r e a l i z e a z ă
- obtinerea frecventei de 1 Hz (sau 10 Hz) pentru rata de citire a frecventel;
- a s i g u r ă preluarea informatiei de la n u m ă r ă t o r u l de b a z ă de c ă t r e "memoriile tampon" din
MMC4543;- r e s e t e a z ă n u m ă r ă t o r u l d u p ă ce a fost p r e l u a t ă
informatia .- b l o c h e a z ă n u m ă r ă t o r u l În timpul p r e l u ă r l l l n f o r -
matiei r e s e t ă r i i acestuia, d u p ă care se r e p e t ă ciclul.
Fig . 3' p r e z i n t ă modul de amplasare al pieselorprecum l e g ă t u r i l e suplimentare ( ş t r a p u r i l e ) necesare deoarece cablajul imprimat este realizatpe o s i n g u parte.
in s f â r ş i t fig. 4 r e p r e z i n t ă desenul cablajuluiimprimat la s c a r ă de 1:1, v ă z u t din partea
t r a n ş e e l o r (spate ).Frecventmetrul se a l i m e n t e a z ă cu o tensiune de
15 V, t a b i l i z a t ă c o n s u m ă un curent max. de300 mA.
Circuitul integrat MMC 4029 folosit Înn u m ă r ă t o r u l de b a z ă conform datelor de catalog"Microelectronica", are frecventa de lucrude 12 MHz (Ia tensiunea de alimentare de 15 V).Selectând Între cele 8 circuite integrate identice(4029) pe "cel mai bun" am aflat unul care mergep â n ă la 18 MHz. Deci frecventa m a x i m ă de lucrua frecventmetrului va fi de minimum 12 MHz, valoarea i m ă fiind d i c t a t de performantele
exemplarului folosit la intrare .Intrarea frecventmetrului se face printr-o p o a r t ă
a circuitului integrat MMC 4001 cMe, in modulprezentat În s c h e m ă a s i g u r ă citirea frecventeiunor semnale cu m ă r i m e a de ordinul a 50 mVFrecventa m i n i m ă de citire este de 50 Hz .
I I i t I I I I I I I I I I I j . 1 ~ i ~ \ ' i M [ ~ â i J l I L __________________ ______________________________
ADAPTOR
P entru m ă s u r a r e a tensiunilor alternative mici ,voltmetrul o b i ş n u pe care-I detinem trebuiecompletat cu un adaptor care a i b ă
t o a r e c a l i t ă t i- ofere o i m p e d a n t ă de intrare de ord inul
meg aohmilor;- p e r m i t ă printr-un montaj suplimentar adecvat,
functionarea diodelor la o tensiune de ordinul
milivoltilor;- liniarizeze caracteristicile de functionare tensi
une-curent ale diodelor pentru obtinerea unei scale
li niare în tot domeniul de functionare.Pe nt ru rea lizarea unu i redresor de precizie careî n d e p l i n e a s c ă toate cerintele mentionate mai
sus, pro pun ut il izarea schemei ele ctrice prezentateÎn.fig. 1.
In sc hema z e n t a t s-au utilizat trei circuite integrate de tipul PA741 de fabr icatie r o m â n e a s c ă
Tensi un ea r n a t i de m ă s u r a t se a p l i C ă pri ninterme diul co ndensatorului C5 pe intrar!la neinversare a amp lificatorului ope rational CI -1. In acest feleste componenta c o n t i n u ă care ar puteaex ista eve ntual În montajul testat,_de componenta,
pentru m ă s u r a t . In a c e l a ş i timp,
amplificatorul operati onal, d a t o r i t ă modului deco nectare al se mn alului alternativ, pe intrarea nein ve rso are, f e r ă o i m p e n d a n t de intrare r i d i c a t ă , deordinul megaohmilor. În e s e n t ă , amplificatorul
Ing. EmHMtufBn
operational CI·' r e p r e z i n t ă un adaptor de impedante,între semnalul alternativ de m ă s u r a t redresorulpropriu·zis. Pe i e ş i r e a amplificatorulul operationalCI·' se o b s e r v ă prezenta grupului C301. Acest cir'cuit s e r v e ş t e la evitar.ea aparitiei fenomenului de blocare al circuitului integrat (Iatch-up) d a t o r i t ă posib i i i t ă t i i aparitiei unor paraziti la intrarea montajuluisau în regimul tranzitoriu de conectare
deconectare a semnalului de intrare în timpul efect u ă r i i m ă s u r ă t o r i l o r
Redresorul propriu-zis este format din amplifica
toarele operationale CI-2 CI-3.Amplificatorul operational CI-2 r e a l i z e a z ă functiade redresor de precizie m o n o a l t e r n a n t ă a tensiuniialternative, iar amplificatorul operational CI-3î n d e p l i n e ş t e functia de sumator integrator al semnalului pulsatoriu obtinut la i e ş i r i l e lui CI-' CI-2.
Analizând modul de functionare al amplificatoruluioperat ional CI-2 , se o b s e r faptul acestaî n d e p l i n e ş t e functia unui limitator de precizie. Celed o u ă diode 02 03 sunt amplasate astfel încât tensiunea de preg. de 0,7 Veste d i v i z a t ă cu factorul deamplificare în b u c l ă d e s c h i s ă al amplificatoruluioperational CI-2. Considerând pentru aceasta
A m i n ~ 5 0 0 0 0 , r e z u l t ă :
Upmax.0,7
500000,14 mV ,
c';."f...A.r
,--- :- : - : --c: : :J------- , --If--- . . . . ,CIi! ,1/5'. ;'Qkll. t i 1 ~ ~ l ' d k A . C'/"
fapt care face pe deplin p o s i b i l ă redresarea l i n i a r ă atensiunilor alternative de ordinul milivoltilor.
În a c e l a ş i timp, este Î m b u n ă t ă ţ i t ă considerabild e p e n d e n ţ a de temperatura mediul"ui ambiant a caracteristicilor de functionare tensiune-curent ale celord o u ă
diode, D2 D3 .U r m ă r i n d modul de f u n c ţ i o n a r e al amplificatoruluio p e r a ţ i o n a l CI-2, se o b s e r v ă acesta b l o c h e a z ă semialternanta n e g a t i v ă a semnalului alternativ de laintrarea sa, iar semialternanta p o z i t i v ă este r e g ă s i t ă la i e ş i r e a sa cu semn schimbat. Deci la i e ş i r e a lui .CI-2 s e m i a l t e r n a n ţ a t i v ă este n v e r s a t ă iar semi
r n a n ţ a n e g a t i v ă b l o c a t ă Ampl if icatorulo p e r a ţ i o n a l CI-3 este atacat pe intra rea inversoare,În a c e l a ş i timp de semnalul de i e ş i r e Ui al lui CI-1 ,care t r a v e r s e a z ă rezistenta R4=20kn de semnalulde i e ş i r e Ue de la CI-2, care t r a v e r s e a z ă r e z i s t e n ţ a R6=10k. Se o b ţ i n e la i e ş i r e a amplificatoruluio p e r a ţ i o n a l CI-3 o tensiune U, de valoare:
U = - (2 Ue + Ui )
În cazul a l t e r n a n ţ e i negative de valoare Ux:
Ue-O
Ui = - Ux, din
U = - (2 Ue + Ui) = - (2 x O- Ux) = Ux
În cazul a l t e r n a n ţ e i pozitive de valoare Ux:
Deci , totdeauna la i e ş i r e a amplificatorului o p e r a ţ i o n a l CI-3 se va o b ţ i n e un semnal pozitiv egal În val oa rea b s o l u t ă cu semnalul de intrare. D a t o r i condensatorulu i C4 , amplificatoru l o p e r a ţ i o n a l CI-3f u n c ţ i o n e a z ă ca integrator al semnalului Ux. Astfelse o b ţ i n e o tensiune c o n t i n u ă , e g a l ă cu valoareamedie a semnalului alternativ de intrare. A c e a s t ă tensiune p o z i t i v ă va fi m ă s u r a t ă de voltmetrul decurent continuu conectat la i e ş i r e a redresorului deprecizie.
Realizare practici.Montajul se r e a l i z e a z ă pe o l ă c u ţ ă de sticlostrati
tex dublu placat cu folie de cupru. Modul de realizareal circuitului imprimat dublu placat este a r ă t a t Înfig . 2. Tot Îrl fig . 2 este dat modul de implantare acomponentelor pe p l ă c u ţ a de circuit imprimat real i z a t ă . Se vor folosi componente de b u n ă ~ a l i t a t e , iarsudurile vor fi de cea mai b u n ă calitate. In variantade cablaj imprimat p r e z e n t a t s-au fo losit r e z i s t e n ţ e cu p e l i c u l ă m e t a l i c sortate În clasa de precizie 1%
iar condensatorii CI C4 sunt cu tantal.Se va fo losi pentru conectare o c u p l ă de tip
CONECT cu 11 contacte. Montajul see c r a n e a z ă
cut a b l ă de fier de grosime m i n i m ă 0,5 mm, Iar cablurilede conectare s e m n a l ă s u r ă i e ş i r e vor fi obligatoriu ecranate.
TEHNIUM nr. 11-12/1996
o
L---'",,'''R....
Vedere dinspre suduri
Reglaje punere tn functiune
o
Montajul se a l i m e n t e a z ă de la o s u r s ă d u b l ă detensiune bine s t a b i l i z a t ă f i l t r a t ă de ±15 V. Se potm ă s u r a tensiuni În gama 1mVw - 10 Vw, cuprinse Îngama de frecvente 18 Hz - 18 kHz.
Se c o n e c t e a z ă intrarea montajului la s u r s ă conectarea aparatului de m ă s u r ă la r e a monta
jului, prin manevrare a potentiometrului P se aduceacul indicator la zero.Se c o n e c t e a z ă intrarea montajului de la m a s ă
cu sonda de m ă s u r ă f o r m a t ă dintr-un cablu ecranatse poate trece la efectuarea m ă s u r ă t o r i l o r necesare.
j w i . â . ! . ' â ~ ; ' l - __________________________________________________
FRECVENTMETRU UNIVERSALTI1etfuUraoIu
Ode frecven tm etru deo sebit de u t i l În
laboratorul e l e c t r o i este t a t ă maijos. Caracteristica i n c i p a l ă este accesibili
ta tea; când spunem aceasta ne gândim În primulrând la simplitatea schemei electrice , la r i n t a
m b l ă r i i dar la versa litatea de utilizare detra nsforma re Într-un apa rat de a frecventeloruniversal, prin g a r e a unor etaje sup limentare dedivizare pent ru ca a ş a cum spe ram ca ceiinteresat i au remarcat schema prezentata sepreteaza ă s u r ă r i i unor frecvente superioare a50 MHz. Aceasta limitare provi ne din folosirea În etajul de intrare a unui divizor specializat U891 con
ce put a lucra cu frecve nte de intrare peste '50 MHz .P r e v ă a functiona ca divizor de e c v e Înreceptoarele TV modern e acest .circuit se r e m a r c ă printr-o sensibilitate e o s e b i În do meniul defunctionare (60-1200 MHz).
Asemeni m a j o r i t ă t i i altor divizoare de a c ~ e a ş i des ti natie U891 , conceput executat În tehnologieEC L prezinta la i e ş i r e un se mnal cu amplitud ine decca. 0,8 V respectiv se mn alul va fi Între 3,4 V
4,2 V (respectiv 4,2 V = O logic, 3,4 V = 1 logic).Rea mi nt im este vo rb a de ci rcuit cu logicanegativa.
Acest semnal este convertit În forma TTL cu a j ~ -torul etajului constituit din C5, C6 , LI, a l , Rl , R7. In
fu nctie de parametrii lui 01 trebuie optimizate va lorile R1 , R7 R2.Un al t punct int eresant al acestui frecventmetru
este constituit de baza de ti mp construita În jurul luiU5 tip MMC 4060. u p ă cum se ş t i e acest CIcuprinde nu numai un oscilator (cu cuart În cazul defata) , dar divizoare binare. Pri ntr-o folosire judi -
c i o a s ă a diodelor D7, D8, D9 se obtine un impuls dep o a r t ă care d u p ă Î n c ă 3 d i v i z ă r i succesive - U4 - vaforma semnalul "poarta" propriu-zis prin care se permite sau inhiba accesul spre n u m ă r ă t o r T o t o d a t ă sunt f o r m a t e semnalele RST-reset LE-Iatchenable ce sunt trimise de asemeni n u m ă r ă t o a r e l o r .
Blocul de n u m ă r a r e ş a r e este clasic, construitcu MMC22925 afisoare c.c. Singurul aspect practic de ret inut este folosirea display-urilor tip VOE (doidigiti pe c a p s u l ă )
Sursa de alimentare este 9-12 V bine f i l t r a t ă stal i z a t cu Ul la 6V. Pe circuitul stabilizator se va
DupiEZERMESTER ZAR .Cunoscutul joc de table În care se foloses9 ultracunoscute le zaruri acele cuburi inscriptionale, poate folosiacum zaruri electronice . .Realizarea p r a c t i c ă este foarte foarte putin costisi toare dar efectul u t i l i z ă r i i este deosebit de p l ă c u t . Se o s e ş t e oscilator pe aproximativ 10 KHz format cu un circuit 400 care poate fi CDB400 sau SN7400.Pr in a p ă s a r e a pe K2 la n u m a r ă t o SN7490 (CDB490) e ş t e semnul care va fi diVizat n u m ă r a t Înfinal fiind aprinse o serie sau un singur LED care indicO! cifra zarului. Utilizând circuitele TTL alimentarea seface cu 5 V.D a c ă se d o r e ş t e o a f i ş a mai n o a s ă se schema cu becuri.
· wm ; _ '--__________________________Î N C Ă R C A R E A ACUMULATORILOR DE 1.2 VP
ropunem amatorilor o s c h e m ă i m p l dei n c ă r c a r e a acumu la torilor cu CD-NI ; dar
foarte p r e c i s schema care r e s p e c t ă Întocmai recomandarea firmei constructoare: ă r c a r e trei ore la un curent constant de 210 mA.
Schema se compune din trei blocuri f u n c ţ i o n a l e : • stabilizatorul de tensiune• sursa de curent constant de precizie• temporizatorul de precizie .Tensiunea s t a b i l i z a t ă se o b ţ i n e cu ajutorul regula
torului integrat LM 317T, regulator foarte precis deg e n e r ţ i a a doua. Cu acesta se pot o b ţ i n e tensiuni
stabilizate intre 1.2 - 37 V la un curent de maximum'1.5 A. Tensiunea de r e f e r i n ţ ă de 1.2 V se culege labornele r e z i n ţ e i Rl care are rolul de a p e r m i t escurgerea curentului de polarizare de aproximativ10 mA necesa ri regulatorului pentru stab ilizare.Reglaju l tensiunii se face prin alegerea..
TensiuneapeC6
0.66 V+ ~ , - ~ - - I .33V+
(R5+R 6)C 6l n3
,
r e a Q14 - - _ . _ f l . ? + 2 R ~ ~ ...
I I . I
I- - . - J R5C61n2
START II
c o r e s p u ă t o a a r e z i e n ţ e i R2 . În cazul de f a t ă tensiunea b i l i z a t ă este in jur de 7 V a ş a cumr e z u l t ă din formula: Vstab = 1.2 (1 + R2 /Rl). DiodeleDl D2 au rol de p r o t e c ţ i e , neintervenind in
f u n c ţ i o n a r o b i ş n u i t ă a schemei, condensatorul C3m b u n ă t ă t e ş t e stabilitatea regulatorului la f r e c v e n ţ e
inalte, condensatorul Cl c r e ş t e c ţ i a tensiunii deţ la mai mult de 80 d8, iar C2 i n l ă t u r ă induc
t a n ţ a p a r a z i t ă a conexiunilor.Sursa de curent este r e a l i z a t ă tot cu integratul
LM 3"17T. Tensiunea de r e f e r i n ţ ă a acestuia a p l i c a t ă la bornele r e z i s t e n ţ e i R4 d e t e r m i n ă curgerea unuicurent constant prin aceasta, deci prin D4 acumulatori, indiferent de tensiunea la bornele acumulatorilor. Curentul ce curge prin terminalul de ajustareal regulatorului este foarte mic sub 100 >lA este
Ing. V. StoIcs-cs/lbarfindependent de t e m p e r a t u r ă , deci nu va i n f l u e n ţ a stabilitatea cure ntului de i n c ă r c a r e . Valoarea e x a c t ă a acestui curent este e t e r m i n a t ă de precizia rezistentei R4 de dispersia e h n o l o g i c ă (de altfel m i c ă ) a tensiunii de r e f e a regulatorului.
Temporizatorul se r e a l i z e a z ă cu ajutorul circui tuluiintegrat NE 556 (va rianta a l ă a lui bE 555) l a n ţ ude m ă r ă t o a 14 15. La i e ş i r e a 0 1 (pi nul 5) a luiNE 556 se o b ţ i o de ' u n d ă d r e p t u n g h i u l a r ă d a t ă de i n c ă r c a prin R5 R6 d e s c ă r c a r e a prinR5 a co ndensatorului C6 a ş a cu m se a r a t ă mai jos:
Semnalul dreptunghiular ă t a t constituie ceasul
pentru n u m ă r ă t o a r e l e 14 15. u p ă 215
imp ulsurii e ş i r e a 04 a u m ă r ă t o r u 15 8 va trece in 1 logic,determinând trecerea e ş i r i i O a lu i 16 A la Oinhibarea oscilatorului. Startarea oscilatorului se face
o n â n d butonul 81. Într-o p r i m ă tempo rizare condensatorul C6 se va c ă r c a de la O a 0.66 V+, astfelca d u r a t ă o t a l ă de temporiz<tre este : T == (R5+R6)C6In3 + R5C61n2 + (2 15 - '2) (R6 + 2R5)C61n2. Cu valorile de pe e m ă se o b ţ i n e o temporizare de aproxfmativ 3 ore.
La s f â r ş i t u l i e ş i r e a O a lui 16A va treceÎn O, deci i e ş i r e a 02 a integratului 13 va trece in 1blocând tranzistorul 02. Astfel i n c ă r c a r e a acumulato rilor este o p r i t ă , iar Iedul L1 se va stinge. Dioda D3are rolul de a asigura blocarea f e r m ă a lui 02 , iar D4 .previne d e s c ă r c a r e a acumulatorilor d u p ă terminareat e m p o i z ă r i i .
Punerea 1n functieSe c o n e c t e a z ă secundarul transformatorului (poate
fi unul de sonerie) la g ă u r i AL1 AL2, apoi sec o n e c t e a z ă acumulatorii la g ă u r i l e ACl AC2 ·(seprevede un suport pentru acumulatori de la un ca lcu-lator de buzunar vechi sau stricat la care se vjne cud o u ă fire din AC l AC2 dfl .pe a c ă . ' Masamontajului coincide cu minusul acumulatorului estep r e z e n t ă la borna AC2). Se introduce cordonul de alimentare in p r i z ă . Ledul L1 trebuie fie stins. Sea p a s ă butonul 81 (legat la bornele 81 82). Ledul seva aprinde indicând inceperea Î n c ă r c ă r i i temporizate.La s f â r ş i t u l t e m p o r i z ă r i i Iedul se va stinge.
Montajul se va realiza pe o p l ă c u t ă de sticlotextoloit dublu placat a ş a cum se a r a t ă În figurile
a l ă t u r a t e . În aceste figuri amatoru l are' tot ce arenevoie pentru realizarea montajului f ă r ă a fi nevoitconsulte c ă r ţ i de specialitate (cablaj, amplasare componente, plan de g ă u r i e ) . Se r e c o m a n d ă montarea
.celor d o u ă regulatoare de tensiune pe radiatoare dei r e chiar d a c ă acestea sunt protejate intern lai n c ă l z i r e e x c e s i v ă .
În incheiere facem o b s e r v a ţ i a toate. r e z i s t e n ţ e l e vor fi cu pe licula de oxizi metalici, condensatorul C6va fi cu mylar sau stiroflex, iar conden.satoarelepolarizate vor fi cu tantal.
O erie de radioreceptoare fabricate cu maimulti ani în u r m ă î n c ă în f o l o s i n t ă , suntechipate cu tranzistoare cu germaniu.
Defectarea cea mai f r e c v e n t ă dintr-un radioreceptor o r e p r e z i n t ă tranzistoarele finale.
Pentru înlocuirea acestora se pot folosi tranzistoare cu siliciu din fabricatia c u r e n t ă . Problema mai d i f i c i l ă care trebuie r e z o l v a t ă
este polarizarea tranzistoarelor cu siliciu (UEB) care
este de circa 0,6-0,65 V f a t ă de tranzistoarele cu germaniu a c ă r o r polarizare este de 0,1 - 0,15 V.
Pentru înlocuirea tranzistoarelor originale cu germaniu cu tranzistoare cu siliciu·trebuie se f a c ă unele m o d i f i c ă r i minime, astfel ca se p ă s t r e z e cât mai multe din piesele schemei originale. Înfigura 1 se p r e z i n t ă schema unui amplificator dej o a s ă f r e c v e n t ă din radioreceptorul GLORIA.
Tranzistoarele finale T12, T13, sunt de a c e l a ş i tip - AC180K, pentru a c ă r o r înlocuire se folosescd o u ă tranzistoare cu siliciu de tipul B0136,
B0 138, B0140.
Ing. Petre PredoluSe p ă s t r e a z ă toate etajele precedente, T8 , T9 ,
T10, T11.Rezistentele R415, R416 se înlocuiresc cu rezis
tente de 470 n.În serie cu dioda 07 de tip DC2 se t e a z ă o
d i o d ă BA 170.Schema m o d i f i c a t ă se p r e z i n t ă în figura 2.Tranzistoarele finale se m o n t e a z ă pe radiatorul
vechi, dar trebuie izolate cu folie de m i c ă . Pentrup ă s t r a r e a conexiunilor de pe ş a s i u trebuie seinverseze la noile tranzistoare colectorul cu baza.Pentru evitarea scurtcircuitului se i z o l e a z ă terminaleleAmplasarea tranzistoarelor pe radiator se
p r e z i n t ă în figura 3.Reglarea p o l a r i z ă r i i se face cu potentiometrul
semireglabil R413 pentru obtinerea bornele rezis tentelor R415, R416 a tens iun ii de 0,65 V aunui curent de repaus prin tranzistoarele finale de
10 mA .••••••••••••••••••••••••••• •••••••••••••• e .•••••••••••••••• •••
SESIZOR DE P R E Z E N T Ă -1 n schema din f i g u r ă se u t i l i z e a z ă trei tranzis
toare, din care T1 este cu efect de câmp. EI Înrepaus, p r e z i n t ă o r e z i s t e n t ă foarte r e d u s ă
Între s u r s ă d r e n ă , de ordinul de m ă r i m e alcâtorva sute de ohmi. Cele d o u ă tranzistoare deputere m i c ă de tip SC orice serie NPN, sunt Înstare de blocare, nefiind polarizate pentru a conduce. Rezistorul de 5 kiloohmi nu poate asigurapolarizarea lui T2, din cauza rezistentei r e d u s ă alui T1. Atunci când un câmp electrostatic - prinapropierea unui obiect electrizat f a t ă de antenas c u r t ă l e g a t ă de poarta lui T1, rezistenta i n t e r n ă alui T2 c r e ş t e considerabil, la ordinul de m ă r i m e alsutelor de kiloohmi, raportul divizorului rezistiv ses c h i m b ă În acest fel o tensiune de polarizare maimare de 0,6 volti, deschide cuplul de tranzistoareT2 T3 În cuplaj Darlington În c o n s e c i n t ă unbeculet alimentat din baterie c o m u n ă de 3 volti, seaprinde, sesizând prezenta unui câmp electrostatic. Prezenta unui condensator de integrare prel u n g e ş t e timpul de a f i ş a r e a prezentei câmpuluielectrostatic. Pe rând, i a t ă rolul pieselor din montaj, Senzorul de p r e z e n t ă , e o b u c a t ă de s â r m ă deconexiune , de orice diametru , cu orice fel de
senzor
D_G_Oprsscu
izolatie, lungime 10 ... 20 cm. Tranzistorul FET sauTEC cum i se mai spune, de orice fabricatie.Poarta - n o t a t ă cu "g " de la "gate", poate fi conect a t ă direct la a n t e n ă , sau pentru protectie f a t ă decâmpuri statice prea mari, l e g a t ă la m a s s ă printrun rezistor de 2 . .20 Megoohmi , orice wataj, cât demic. Rezistorul de 5 kiloohmi , format cât de mic.Condensatorul de integrare, la orice tensiune , ovaloare mai mare a c a p a c i t ă t i i face montajul fiemai Încet În reactie; dar tine beculetul aprins ma imult . Cele d o u ă tranzistoare de tip NPN de tip SCorice model , cu orice factor de amplificare .Seculetul, cu consum redus, de 1,8 ... 2,5 volti /0,05...0,2 A preferabil tip cu l u p ă Pentru efect deatractie a vederii , poate fi vopsit cu o j ă r o ş i e deunghii, sau c e r n e a l ă r o ş i e D o u ă baterii tip R6 , potdura cam un an de zile pentru semnalizare spor a d i c ă , montajul f u n c t i o n e a z ă permanent. În figura2 se a r a t ă cum În locul beculetului se poate montaun LED, preferabil de luminozitate s p o r i t ă În figura 3, folosirea unui releu cu b o b i n ă de 100 .. .300ohmi, pentru actionarea altor montaje de putere.În figura 4, conectarea tranzistoarelor, În figura 5montajul v ă z u t de sus de jos.
CONSTRUITI UN AUTOMATmai putin de o o r ă - de lucru atent - cu
I ateriale care se g ă s e s c foarte u ş o r sepoate construi automatul din f i g u r ă
Acesta e a l c ă t u i t dintr-o b o b i n ă p a r c u r s ă de curentul din retea, care a l i m e n t e a z ă unaparat consumator oarecare. Cât timp consumul e oarecum normal , automatul nua c t i o n e a z ă Cu totul a l t ă situatie În cazapare o anomalie În functionare, de exempluun f i e r b ă t o r plonjor, care r ă m â n e f ă r ă a p ă În recipient , sau alte situatii similare cu totfelul de aparate care se pot defecta sauincendia . Aparatul a c t i o n e a z ă imediat, Întrerupând sursa de alimentare, care poate fiatât de curent continuu cât alternativ , latensiuni Între 6 220 Volti, limitarea fiindd a t ă În curentul consumat, mai mare decât1 A de p i l d ă , În constructia a r ă t a t ă În f i g u r ăÎn functie de cerinte se pot construi automate care a c t i o n e a z ă functie de bobinareleului - solenoid - Între 10 miliamperi
a r m a u r ă contacte
.. ...LN~ - - - O O - O
aparat
AUTOMAT
TEHNIUM nr. 11-12/1996
George Dan Oprescucâtiva amperi. Deci simplu de Înteles, ob o b i n ă are un miez l u n e c ă t o r - ca orice solenoid care a c t i o n e a z ă În a u t o m a t i z ă r i . Lad e p ă ş i r e a unui consum dat , miezul cares t ă t e a imobil este "supt" de câmpul magnetic deschide contactele, Întrerupând sursade alimentare. Un domeniu minunat de experiente pentru amatorii constructori, pentruasigurat siguranta lucrului precautiile deluat Împotriva acc identelor. Cu folosirea unei
constructii Îngrijite cu materiale de b u n ă calitate, Îndeosebi izolantii.I a t ă mater ia lelele utilizate cotele lo r.
Carcasa bobinei se face pe un tub din mate-rial izolant care nu se t o p e ş t e la c ă l d u r ă , eventual un tub de carton din hârtie r u l a t ă l i p i t ă cu clei de cyanocrilat. Capacele dinplastic - un sandwich rezultat din lipirea totcu cyanocrilat a p l ă c i l o r A, B, C, separat ap l ă c i i mai mari F, pe tubul de carton. Functiede grosimea p l ă c i l o r de plastic - material
.. ' -. " . '. .. . .' . -. - .- : '-,:'''''ii ''. " ... , - .... " v I . ~ " I
eventual t ă i a t ca a i b ă carcasa s p a ţ i u debobinaj de circa 30 mm. S p a ţ i u l se va umplecu un bobinaj f ă c u t cu a t e n ţ i e În a c e l a ş i sens, s p i r ă l â n g ă s p i r ă , strat peste strat, cus â r m ă e m a i l a t ă de 0,4 ... 0,5 mm. Bobinajulpoate a c ţ i o n a la un curent de a c ţ i o n a r e de750 mA ... 1 2 Amperi. Cu s â r m ă mai s u b ţ i r e , ladiametru de 0,15 ... 0,2 la curent de circa20 ... 100 mA cu s â r m ă de 0,8 ... 1,2 mm, lac u r e n ţ i mari, de ordinul amperilor, de exem-
plu pentru p r o t e c ţ i a Î n c ă r c ă r i i acumulatori lor.In interiorul bobinei se m i ş c ă liber un miezde o ţ e l , ridigizat cu un cilindru de plastic.Rigidizarea se face prin filetare cu filet de
M3 . mm, o b u c a t ă de t i j ă f i l e t a t ă , o b ţ i n u t ă dintr-un ş u r u b mai lung din care se taie ob u c a t ă de circa 10 mm. Nu se va Încercalipirea numai cu adeziv , e i n u t i l ă la primap r o b ă , o d a t ă cu pocnetul care a n u n ţ ă a c ţ i o n a r e a "bagheta m a g i c ă se desface Înb u c ă ţ i trebuie f ă c u t lucrul. ..
Contactele se fac din a l a m ă sau bronz fosforos , elastic de 0 , 1 ... 0 ,2 mm, grosime,l ă ţ i m e a lungimea, la d o r i n ţ a constructorului. Pentru ca " j u c ă r i a " f u n c ţ i o n e z e corectse impune ca "begheta" m a g i c ă fie uni-
form ş l e f u i t ă ca lunece u ş o r În tub, caredealtfel e destul de larg. Tubul se poate conf e c ţ i o n a din metal neferos, aluminiu, zinc,bronz sau a l a m ă , ca un cilindru t ă i a t de
generatoare, d i s t a n ţ ă 0,5 ... 1 mm. Acest sistem e v i t ă v i b r a ţ i a sistemului de folosire Încurent alternativ. Pentru evitarea v i b r a ţ i e i se
mai poate b r a n ş a În paralel cu bobina od i o d ă din seria 1 N 4000 - oricare serie , caree l i m i n ă ş o c u r i l e prin s e l f i n d u c ţ i e Pentrueliminarea p a r a z i ţ i l o r radiofonici prin
scânteierea Î n t r e r u p ă t o r u l u i , plasarea unu icondensator de deparazitare , de 5... 20 nano
farez i/600 V 1,5 kV face aparatul mai uti l.În cazul folosir i i În mediu umed sau Înaer liber, Întreaga c o n s t r u c ţ i e se va ÎnchideÎntr-o c a s e t ă de plastic, cât mai e t a n ş ă . Sevor utiliza materiale aprobate de normele
legale privind electrosecuritatea . Chiar d a c ă automatul se va folosi pentru o u c ă r i e alim e n t a t ă sub tensiune r e d u s ă , t r e n u l e ţ sauc u r s ă de automobile m i n i a t u r ă se va lucra
cu a t e n ţ i e seriozitate, pentru ca e x p e r i e n ţ a d o b â n d i t ă d u c ă la alte succese În viitor.
M ntajul este un m i c r o e m i ţ ă t o r care poate fi utilizat ca microfon e m i ţ ă t o r utilizând la r e c e p ţ i e un aparat industrial gama 88-108 MHz.
Se o b s e r v ă se u t i l i z e a z ă un microfon m i n i a t u r ă cu electrat care a t a c ă un etaj amplificator AF con
struit cu un tranzistor de tip BC1 09.Cu tranzistorul T2 de tip BF200-214 este construitetajul de RF care prin C2 m e ş t e semnal AFpentru m o d u l a ţ i a de f r e c v e n ţ ă Din C4 se s t a b i l e ş t e exact f r e c v e n ţ a de lucru al a m i ţ ă t o r u l u i . Bobina are 5spire CuEm 08 cu diametrul 6 mm pas 05 mm.Priza la spira 1.
u fiecare garaj e destul de mare Î n c e p ă t o r u l , ş o f e r u l de D u m i n i c ă " are d i f i c u l t ă ţ i În parcare.C â t e o d a t ă e vorba de c â ţ i v a centimetri, nu
e r i t ă se f o l o s e a s c ă ş i n e de ghidaj sau alte amortizoare de ş o c . O s o l u ţ i e e l e g a n t ă este un m ă s u r ă t o r electronic pentru t a n ţ Acest mic monitor, cu indicator digital, se m o n t e a z ă la n ă l ţ i m e a ochiului faceparcarea În garaj p r e c i s ă . La prototipul construit s-audat cote e de 60,40 20 cm . Se pot fixa cote e deexemplu de 80, 30 10 cm. s t a n ţ e fixate depindde trei i n s t a l a ţ i i de luminare montate În partea d r e a p t ă
t â n g ă a garajului.
Montajul electronic u t i l i z e a z ă circuitul electronic dem u t a ţ i e LM 324. Cu ajutorul a trei f o t o r e z s t e n ţ e
FWl FW2 FW3, care sunt Întucate de treceream i n e i Între sursele de l u m i n fototraductori se
ţ a r e a d i g i t a l ă rând pe rând .Imediat d u p ă de sch iderea ş i i garajului , indicatorule a z ă o d a t ă cu aprinderea luminilor laterale cifra
ze ro. O p e r a ţ i a aprinderii luminii la deschiderea u ş i i seface cu un m i c r o Î n t r e r u p ă t o r (MS) care se e a z ă peş i n a de ghidare a m a ş i n i i În p e r m a n e n ţ ă ţ i n e sub
DupiHOBBYcontrol f u n c ţ i o n a r e a . Tensiunea de f u n c ţ i o n a r e a montajului amplificato rului a indicatoarelor digitale de 2cm Î n ă l ţ i m e , se face la tensiunea de 9 V o l ţ i . Cu or s ă de 12 V o l ţ i , trebuie ca rezistoarele R15 fie
,.
I l ~ ' ;, "', . ,
" IW . J
,l t-
",•• !.5
tr .<
I -'!!.5'..D
•L- '..D
i ' f- '2> ,Ir[, .. " • ).j, .
"Q ou" .....A A o ; a . t ~
m ~ . '::8". • o• . , _ c01' . • o· ..
~ ~ . o2
majorate ca valoare de 560 ohml. Pentru indicatoruldigital seg mentele A p â n ă la G se i n d i c ă cu literemajuscule astfel se p o z i ţ i o n e a z ă u ş o r rezistoareleR15 R16.
Foarte simplu su nt ce le trei surse de l u m i n Sefolosesc b e c u l e ţ e c i r e a ş ă de 3 W a la tensiunea de
alimentare de curent continuu sau alternativ de 6 sau
1+)
3
12 o l ţ i . Atât becurile cât fotorezistoarele trebuiea i b ă lentile care p e r m i t ă acoperirea s i g u r ă a dist a n ţ e i de 3 p â n ă la 5 metri.
Opticau t i l i z e a z ă
lentile din cele mai ieftine, de tipplanconvex , care m o n t e a z ă cu focusul pe fotorezistoare pe becuri. In caz s t ă l u m i n ă de zi carepoate perturba f u n c ţ i o n a r e a , se vor monta tuburi decirca 6 centimetri din PVC, vopsite În interior cuvopsea n e a g r ă pentru evitarea reflexelor. Trebuiea t e n ţ i e d e o s e b i t În centrarea lentilelor a luminii decare depinde f u n c ţ i o n a r e a s i g u r a i n s t a l a ţ i e i
Instalatia d e s c r i s ă este foarte i e f t i n ă , poate fir e a l i z a t ă prin forje proprii r ă s p u n d e ceri ntelorconstructorului. Solutionarea instalatiei de
a l a r se b a z e a z ă pe utilizarea contactelor montateIn pentru lumina i n t e r i o a r ă In caz sed o r e ş t e , montarea de contacte suplimentare In com-partimentele de motor de bagaje.
Montajul e bazat pe trei circuite de temporizare.Tranzistorul unijonctiune UTI i n d i c ă prin diodei n e s c e n t ă functionarea instalatiei; prin UT2
punerea In a ş t e p t a r e a alarmei prin UT3 tempo-rizarea alarmei propriu zise.
Se f o l o s e ş t e un multivibrator astabil (ci rcui t integratTimer 555) cu ajutorul semnalul de a l a r m ă este decupat In impulsuri In serie . Durata defunctionare a alarmei este i t a t ă la 30 de secunde.D a c ă u ş i l e sunt deschise mai mult, alarma re lncepedin nou functioneze .
În caz dioda l u m i n e s c e n t ă LO e s t i n s ă , trebuiemontat un rezistor aditional Rx (820 ... 1000 ohmi) prin
care se a s i g u r ă cu rentul prin tiristorul Thl.
Cu ajutorul I n t r e r u p ă t o r u l u i general, plasat pescaun sau actionat manual , instalatia e dinuz. Posesorul automobilului are la dispoz itie 22sec unde pentru asigurarea Inchiderii l o r . Lareîntoarcere In m a ş i n are un timp util de p t e secunde pentru a opri functionarea instalatiei cun t r e r u p ă t o r u l SI .În schema de montaj se prevede pentru al
treilea circuit de c o n s t a n t ă de timp, un rezi stor cuvaloare f i x ă (R ll , 2,7 Mohmi) montat l â n g ă unpotentiometru reglabil m i n i a t u r Pentru ca timpulde a l a r m ă fie reglabil , rezi storul Rl1 va avear e d u s ă valoarea la 1 Mohm se va Inseria cu
un trimpotentiometru de 2,5 Mohmi . Releul estepentru 6 V.
Tehnoredactare c o m p u t e r i z a t ă : G. HARALAMBIE
IIdItan
PRESA N A Ţ I O N A L Ă SAA d m i n i s t r a ţ i a :
PRESA N A Ţ I O N A L Ă SADirector:
Ing. S. PELTEACUDirector economic:
Ec. 1. CIUCESCU
Abonamentele se facprin oficiile p o ş t a l e
catalog 4120 RODIPET.Difuzorii de p r e s ă se pot adresa
direct redactiei sauserviciului Difuzare,
telefon: 223.15.10 / 2495
C o r e s p o n d e n ţ i ins t r ă i n ă t a t e : E 8 : J ~ 2 ~ u -_ S l s ~ a ~ i Sunt prezentate receptoarele TV color din familia TELECOLOR
G. ROTMAN - Germania CROMATIC, ce au fost produse de industria r o m â n e a s c ă deN. T U R U T Ă V. RUSU profil Între anii 1983-1990.
- R. MoldovaG. BONIHADY _ Ungaria Lucrarea t r a t e a z ă aspecte referitoare la nivelul lor calitativ,
1--------- ' - ---1 f a c i l i t ă ţ i l e În utilizare, s o l u ţ i i l e tehnice adoptate În fiecare cazC o l a b o r ă r i cu r e d a c ţ i i l e - mai ales - p o s i b i l i t ă ţ i l e de depanare.
din s t r ă i n ă t a t e : "AMATERSKE RADIO"- Cehia Din puncte de vedere al schemei electrice Într-o mare
"ELECTOR" "FUNK AMATEUR " m ă s u r ă , din punct de vedere constructiv, sunt tratate trei- Germania "HORIZONTY
~ Ă ~ ~ g ~ ~ L E ~ ~ ~ • Telecolor 4507, Cromatic 02 , Telecolor 5603 TopColor 51 01 .ELECKTRONICA" - Bulgaria Este vorba, deci, despre aparate destinate r e c e p ţ i o n ă r i i pro-
" RADIOTECHNIKA" - Ungaria gramelor de televiziune În culori, emise În sistemele PAL"RADIO RIVISTA" - Italia
