~1J1rPJl UJ.~~.REGULI PENTRU CAMPIONATELE DE RADIOGONIOMETRIE DE AMATORduntoare integritii concurenilor sau orice instalaie care ar putea produce perturbaii in goniometrarea normal (de exemplu linia electric de tren, liniile de inalt tensiune, ape, stinci

(text selectiv) Radiogoniometria de amator, denumit in continuare RGA, este o activitate tehnic sportiv cuprins in limitele serviciului de amator. Ea cuprinde activitatea de determinare a direciei i descoperirea emitoarelor ascunse, construcia echipamentului corespunztor i antrenarea amatorilor angajai in organizarea acestui sport i in alte aciuni sociale. Suprafaa sau terenul pe care vor avea loc competiiile trebuie s fie in mare parte impdurit . Diferenele de nivel nu trebuie s depeasc 200 m. Organizatorul trebuie s fie prudent n alegerea terenului i s aib n vedere orice posibilitate care ar putea fi

abrupte vor fi evitate). Un teren care a mai fost folosit la un concurs IARU de RGA - internaio nal nu va mai putea fi utilizat. Emitoarele nu vor fi amplasate la mai puin de 400 m deprtare unul de altul. Cel mai apropiat de locul de start cel puin 750 total

operatorii; operatorul i arbitrul respectiv vor fi bine ascuni i la o distan apropiat de emitor. O prism triunghiular din carton, plastic etc. colorat n rou i alb va fi plasat la o distan de cel mult 2 m de fiecare emi tor. La fiecare prism va fi ataat sistemul de inregistrare. Prisma va purta numrul emitorului respectiv i banda de frecvene pe care se lucreaz . Cinci emitoare ascunse vor funciona in fiecare band de frecvene de exemplu 3,5 i 144 MHz - in urmtoarea secven temporal:

ni

- in primul minut: emitorul nr. 1, transmiind semnalele MOE; - in minutul doi: emitorul

ALMANAH "TEHNIUM" 1989

c;

nr. 2, transmiind semnalele MOI; - in minutul trei: emitorul nr . 3, transmiind semnalele MOS; - in minutul patru: emitorul nr . 4, transmiind semnalele MOH; - in minutul cinci: emitorul nr. S, transmiind semnalele MOS. Aceast ordine se va repeta dup minutul al cincilea cu emitorul nr. 1, care va transmite in minutul al aselea . a . m . d . AI aselea emitor, care funcioneaz ca baliz , va fi amplasat la intrarea in culoarul de sosire. Acest emitor va transmite semnalele MO in mod permanent. Emitoarele pe 3,S MHz folosesc emisiuni de tip A lA. Emitoarele pe 144 MHz folosesc emisiuni de tip A2A. Viteza de transmitere a semnaleleor va fi cuprins intre 8 i 12 cuvinte pe minut (cca 40-60 semne / minut) . Toate emitoarele lucrind in banda de 3,S MHz vor folosi frecvene cuprinse intre 3 S10 i 3600 kHz. Toate emitoarele lucrind in banda de 144 MHz vor folosi fr~cvene intrre 144,SOO i 144,8S0 MHz Toate emitoarele , afar de cel de-al aselea baliza - , vor emite pe aceea i frecven; emiatorul baliz va funciona pe o frecven semn ificativ diferit de cea a celorlalte em i toare. Stabilitatea frecvenei va fi mai bun sau egal cu O ,OS%. Puterea de ieire a emitoare lor va fi ntre 3 i S W. GL RGA recomand ca emi toarele s fie comutate i manipulate complet automat, de exemplu fr s fie asistate de vreun operator. GL RGA recomand, de asemenea, ca la fiecare loc de s existe cite un transmitere emitor de rezerv care s poat fi instalat i pus imediat n funciun e n cazul defectrii emitorului principal. Dac toate emitoarele snt comutate secvenial cu ajuto rul unui ceas, atunci nu este permis s existe diferene mai mari de cinci secunde intre perioadele de transmitere. Antena fiecrui emitor trebuie s asigure o diagram de radiaie omnidirecional in plan orizontal. Se vor folosi polarizarea vertical in banda de 3,S MHz i polarizarea orizontal n banda de 144 MHz. Emisiunile vor incepe imediat dup ce toate receptoarele au fost colectate la locul startului. Emisiunile tuturor emitoarelor - in afar de baliz - vor nceta imediat dup ce timpul limit

pentru ultimul grup de concureni a luat sfrit. Saliza va r mine in funciune pin ce s-au inapoiat toi concurenii. Toate emisiunile vor fi inregistrate, pentru control i in orice alt scop, de ctre societatea organizatoare. Operarea i auzirea tuturor emitoarelor vor fi controlate la startul fiecrui concurent, folosindu-se un receptor cu o anten nedirecional . Semnalul de la fiecare emitor ascuns va fi auzibil concurentului numai la punctul de start. La locul de start al fiecrui concurent, pe un panou, vizibil, vor fi afiate urmtoarele informaii :

semnat ;

,Junior" din a douasemnat; semnat ;

echip

de-

"femeie" din a treia echip de"veteran" din a patra echipdesemnat .

AI doilea grup care ia startul este compus din: ,,senior" din a cincea echipdesemnat;

,Junior" din asemnat; desemnat;

asea echip

de-

"femeie" din a aptea echip "veteran " din a opta echip desemnat . a.m . d .

a) timpul limit ; b) frecvenele emitoarelor; c) legenda simbolurilor hrii ; d) lista startului cu timpul de plecare al fiecrui concurent; e) o mostr a prismei i a dispozitivelor de inregistrare. Numai concurenii i oficialii autorizai pot intra n terenul de concurs, cu excepia locului de ateptare i adunare anume desemnat pentru acele persoane a cror indatorire reclam acest lucru . Pentru meninerea legturii intre locul de start i sosire i arbitrii de la emitoare organizatoru l va asigura o "reea de serviciu " folosind radiotelefoane adecvate. Reeaua de serviciu nu va produce perturbaii in receptoarele concurenilor. Msurarea timpului limit la start i linia de sosire se va fa ce cu o acuratee de o secund cu ajutorul cronometrelor mecan ice sau electronice. Fiecare concurent va avea posibilitatea s-i verifice timpul inregistrat de el cu cel notat de arbitru . Pe durata fiecrei competiii societatea organizat oare va asigura permanena unui serviciu medical. Un post de prim-ajutor va_fi instalat Iing linia de sosire. In timpul concursului, precum i 24 ore inainte de inceperea lui , concurenii nu vor consuma droguri care ar putea s afecteze performanele lor. Juriul internaional este imputernicit s organizeze controale medicale inopinate inainte sau dup concurs. Succesiunea la start a unei echipe va fi hotrit de conduc torul echipei i anunat juriului internaional cu 24 ore inainte de inceperea concursului. Organizatorul va intocmi lista de start i va atribui numerele de start concurenilor .

Nu se admite startul in dou grupe consecutive al unor concureni din aceeai echip . in cazul in care numrul concurenilor din fiecare categorie nu este egal, se permite ca urmtoarele grupe s fie constituite din unul, doi sau trei concu reni . Numrul de start atribuit concurenilor de ctre juriul internaional va fi valabil pentru ambele

competitii , 3,5 Clasamente

ii

144 MHz.

diplome

Clasamentele se vor intocm i pentru urmtoarele categorii individuale : banda banda banda banda banda banda banda banda3,5 3,5 3,5 3,5 144 144 144 144

MHz MHz MHz MHz MHz MHz MHz MHz

seniori juniori femei veterani seniori juniori femei veterani

Pentru echipe, se vor intocmi clasamente similare. Clasamentul pe echipe se va face dac exist cel puin trei echipe ntr-o categorie individu al de competiii. LOCUl unUi concurent Ointr-o categorie depinde de timpul pe care l-a realizat in concurs. Cel mai mic timp va reveni primului clasat. Concurenii care vor gsi toate emitoarele vor fi clasai primii , apoi cei care nu au gsit un emitor etc . Concurenii care nu au gsit nici un emitor sau au depit timpul limit nu vor ficlasificai.

Primul grup care ia startul este compus din : "senior" din prima echip de-

Locul ocupat de o echip la fiecare categorie va depinde de suma timpilor celor mai buni doi membri ai echipei clasificai cu scorul cel mai bun din seria respectiv . La inceput vor fi clasificate echipele ai cror c oncureni au descoperit toate emitoarele , apoi cele care nu au gsit unerT]itor . a . m.d.

In eventualitatea

c

doi sau

b

ALMANAH "TEHNIUM" 1989

mai muli Concureni sau echipe au rezultate egale, ei vor mpri locul respectiv. La sosirea concurenilor la 10rul de desfurare al concursului , vor depune receptoarele lor la locul indicat de arbitru. Emi toarele ascunse nu vor funciona pin cind nu se vor colecta receptoarele concurenilor. Conrurenii vor primi receptoarele lor, harta i tichetul de start cu zece minute inaintea propriului start. Concurenii vor incepe cuta rea emitoarelor ascunse, in grupuri de cite patru. Aceste grupuri vor incepe recepia (cu tarea) la intervale de cinci minute. Fiecare grup va lua startul cu un minut inainte de intrarea in emisie a primului emitor. Fiecare grup va fi compus din un senior, un junior, un veteran i O femeie. Fiecare persoan din grup trebuie s fac parte din echipe diferite. Grupul de lucru RGA recomand societii organizatoare s prevad dou culoare (coridoare) de start. Fiecare ,.culoar de start" poate avea intre 50 i 250 m lungime. Captul fiecrui culoar nu va fi vizibil din punctul de plecare al respectivului culoar i nici din punctul celuilalt cu-o loar. Un culoar va fi folosit pentru plecarea seniorilor i femeilor, iar cellalt pentru plecarea juniori lor i veteranilor. Cu toate acestea, dac configuraia terenului de concurs nu permite instalarea a dou culoare, societatea organizatoare poate instala un singur culoar care va fi folosit de toi concurenii.

goriei sale de participare, el sau ea va alerga spre punctul de sosire ajutindu-se de hart i de semnalele emitorului baliz . Emitorul baliz nu este obligatoriu de descoperit i nu este necesar marcarea descoperirii lui pe tichetul de start al concurentului. Ajungind in zona emitorului baliz, concurentul va intra i alerga prin culoarul de sosire, care va avea intre 50 i 100 m

lungime. Timpul final al concurentului va fi msurat la linia de sosire de la captul culoarului de sosire i acest timp va fi anu"at imediat. Dup trecerea liniei de sosire, concurentul va inmina arbitrului tichetul de start i num rul su de start. Pierderea tichetului de start sau a numrului de start poate duce la descalificarea concurentului. inceputul i sfritul coridorului trebuie s fie bine marcate.

MEMORATOR . . . . . . . . . . . . . .. .

MMC 34 V341Circuitele MMC 3401341 sint registre de aproximatii succesive ,~' 1'> biti, care asigur logica de co Ifrol I zona de numrare necesare u ui 'stem de conversie analog-dig i I u aproximatii succesive. Caracteristici : functionare sincron, ac pe front pozitiv ieiri CMOS standard alimentare dintr-o singure surs de alimentare ieire serial intrare de trunchiere ( MMC 340 pentru scurtarea dimensiunii registrului intrare de reset Qeneral (MR) MMC 341 pentru conectarea in C8Sc, d .

:;o mertor AlO de 16 biti in regimd

b'al~,

~ primul registru este trunchiat la 4 (Q3 conectat la FF)

conversie

continu

(fig. 1)

t ranzitia intre registre nu proe intreruperi la ieirea SOUT.

o nvertor AlO de 16 biti controlat er n (fig. 2) r egistrul trunchiat este initiat de n alul SC registrul de extensie este initiat de semnalul EOC al primului registru.

La comanda arbitrului de start, vor alerga de-a lungul coridorului. Cind concurentul a ajuns la captul coridorului el sau ea va porni receptorul i va incepe cutarea emitoarelor ascunse. Cutarea emitoarelor se va face astfel: seniorii vor cuta toate cele cinci emitoare; juniorii nu vor cuta emitorul nr. 3; femeile nu vor cuta emitorul nr. 4; veteranii nu vor cuta emito rul nr. 5. Ordinea de descoperire a emitoareior este la libera alegere a concureni lor. Descoperirea fiecrui emitor va fi inregistrat pe tichetul de start al concurent ului cu ajutorul u nui dispozitiv de inregistrare ataat prismei. Cind concurentul a descoperit toate emito81ele necesare cateconcurenii

1

ALMANAH "TEHNIUM" 1989

?

CALIN STANCULESCUDe la infiinarea Radioclubului Y09KPM se vor implini, .nu peste mult vreme, 25 de ani. In curind deci, radioamatorii din Alexandria vor srbtori un frumos jubileu, astzi radioclubul judeean - Y09KPM devenind locul obi nuit de intilnire al pasionailor practicani ai unuia dintre cele mai frumoase sporturi tehnico-aplicative. Preocuprile constante pentru popularizarea radioamatorismului in rindurile tinerei generaii, pentru o pregtire de inalt nivel

tehnico-tiinific

a radioamatorilor, pentru creaia se traduc aici, la Y09KPM, in sporirea numru lui de radioamatori clasificai (astzi peste 150, in urm cu puini ani doar ciiva), in realizarea de aparatur electronic de emisie-recepie, in frumoasele rezultate obinute la concursuri naio nale i internaionale, n numrul mare de diplome romneti i de peste hotare obinute de radio.amatorii din oraul aezat pe riul Vedea. Cursurile de iniiere in traficul radio, de nvare a telegrafiei , de depanare a aparaturii din do-

tare sint conduse de radioamatori competeni, cu experien i talent didactic, cum ar fi Dumitru Soare Y09DIA, Ion Tudorache Y09FET, Cezar Coatu Y09CUF, Ioan Fedele i Dorin Mocanu. Printre iniiativele radioamatorilor din Alexandria merit a fi consemnate organizarea Cupei Teleorman (n acest an ajuns la cea de-a 8-a ediie, cu peste 140 de participani din toate judeele rii) , Expoziia anual a realiz rilor tehnice, la care particip i cei mai tineri radioamatori pionierii (Expo Tehnica Teleorman) , Concursul de telegrafie

ALMANAH .. TEHNIUM" 1989

ROMNIA

C.J.E.F.S TELEORIA.

COMISIA JUDETEANA DE RADIOAMATORISMALEXANDRIA 150

..,

DIPLOMA JUBILIARACLASA __ ....._

!taie.i de. I-tLditJ-wnatlJ.f-i Af- ........................... . ................................................ ... tJ-f2e.f- al vn.umf- de. _................ f2un.ete. eu Jlatii eaf-e. de. a

f-e.ali~at un.

f-aditJ-amattJ-(i din. muftieif2iul c!lle.;ean.d(ia i 'ilLde.lLl ue.le.tJ-(fltan. n. b-anda de. ..................... JftJu ?-. eu tJ-ea~ia an.itJ-e.(.Lf-ii a 150 de. ani de.alalaf-e. dtJ-eLurLe.n.ta( a mun.ieipJului c!lle.~an.df-ia. J}ltJ-d de. lue(u ....................................................PREEDINTE

C.J.E.F.S.

SECRETAR AL COMISIEI JUD. DE RADIOAMATORISM

Nr ....

..... DATA

etc. Locurile fruntae obinute la Concursul republican de creaie tehnic (Marin Badea Y09DHY i Dumitru Soare Y09DIA .cu transceiver pentru toate benZile, Virgil Liteanu, Y09SU pentru reducerea cheltuielilor valutare cu realizarea unui echipament cu memorii EPROM), tocurile fruntae ocupate in concursul dotat cu Cupa U.T.C. Ia radioamatorism (de ctre staiile Y09KPM, Y09DHZ, Y09KXD), realizarea prin autodotare a aparaturii de emisie-recepie, alimentatoare, etaje finale de putere, frecvenmetre (autori: Florea Florescu Y09BVG, Ion Popa Y09CXA, V. Liteanu Y09SU, Nicolae Bunescu Y09DBC) ofer coordonatele activitii susinute aici de radioamatorii teleorm neRi, mobilizai de exe":!plul muncii depuse cu pasiune I perseveren, cu druire i competen de ctre Florea Florescu, ALMANAH .. TEHNIUM" 1989

eful radioclubului, un autentic animator al radioamatorismului, un dinamic ,,sufletist" care a contribuit efectiv in ultimii ani la afirmarea sportului pe unde in spaiul municipiului Alexandria, atestat documentar in urm cu 154 de ani. "Printre proiectele Imediate ale radloamatorllor din Alexandria, ne spunea tovarul Florea Aorescu, eful radioclubului judeean. se numr participarea la concursurile de unde scurte ,1 ultrascurte ale R.S.R., organizarea expozitiei anuale de creatie tehnic, unde vor fi prezentate cele mal noi realizri in domeniul aparaturll de emisie-receptie, participarea la Campionatul republican de creatie tehnic ,1 la Simpozionul national al radiosmatorllor de la Constanta ,~ de ce nu, organizarea la Alexandria, In vIItorul apropiat, a acestor dou mari manifestAri nationale

ale radloamatorllor din intreagatar." Dup cum afirma i tovarul Horia Cloab, preedintele Consiliului judeean pentru educaie fizic i sport Teleorman, ,,rezul-

tatele muncII radloamatorllor se constituie intr-un argument extrem de elocvent al Implement rII educatiei tehnice in formarea tinerei generatII, in familiarizarea el cu cele mal noi cuceriri ale revolutiei tehnlco-,tllntlflce, cu efecte benefice In orientarea profesional, In pregtirea pentru munc ,1 vlati, in pregtirea tineretului pentru aprarea patriei". Dac rindurile de mai sus n-au putut schia decit extrem de succint citeva din coordonatele muncii depuse cu pasiune de radioamatorii din Alexandria, rezultatele lor viitoare, sintem siguri, ne vor oferi certitudinea i prilejul unei reveniri.

IJlDllIBll:ZlTIlAIZ lllBTJlIILIGAME DE

UNDE2 1 2

PRE

Magazinele de specialitale ale comertului de staI v ofer un sOr1iment larg de radi orecept oare portabile. De d imensiuni Si greutate reduse. cu un consum mic de energ ie elect ric , radio recepto arele portabile perm it aud ierea in bune condiii a programelor radiodifuzate, datorit calittilor tehnice de care d ispun : sensibilitate, selectivtate, claritale.

SONG GAMMA SOLO 100 SOLO 300

610 Iei 341 iei37 1 Iei

SOLO 500

34 2 5 2 1 1 1

DERBY

GLORIA

685 le. 88519' 450 le, 1 382 lei600 lei 341 Iei 15919'335191

DUDTQP RIC JUNIOR

.pentru autoturisme v recomandm ra dioreceplorul LIRA cu 3 game de und la preul de 1 330 lei, cu anten .

AL ..... NAH "TEHNIUM " " "

PENTRU TINERII DIN AGRICULTUR

" In

rupirllor goepocIlrefll. U not In 1-1 Bllti o toerte MChe Iraclt" a ,.bottwul cu buruilIM. practlcM de MCOM In mediul rural. "In", el fiind tI'.,...m... cln ~.". In geM-

n6dn .ntun.ti c . . . . 1 ..... grMd per1ductie. Tot in timpul cel ui de-a' doilea rAzboi mondial englezII l-au pos

1, treabi pe tOli rad lotelegrall,tii amatori nemobilizabili (avoc .~, profesori, comereianl'. medici, Itberi profesio niti , elevi) . formind

serioase echipe de interceptare a traficului radio inamic, furnizind astfel ..m.terie primiMserviciilor de deeriptVe britanici. lXIut dintre ace$ti., fost mec.nic de bord, a primii chiar misiunea de a 'ISOli un avion militar lOVietlc peste Atlantic In sco~ de a-I "uta pe radiotelegral.,tH lOVi. tlCi s se descurce in traficul radio aerian american cu .Ie cArui coduri nu erau neA f.m lliarizatl (intervenl.. ri ni,te modiflcA,1 care nu erau inc cunoscute public). Avionul decolase de muH. dar turA cu nu intrase incA In legA nici un aeroport. Comandantul ordona radl~tilor ca, lobJlnd c0dul internallonal. s . t.bil6aScA contactul cu pm intul pentru a se afla ce vreme este in Groenlanda. ..oaeli In zece minute nu luati legAtura. transmileli semnalul SOS ~ - ncheie comandantul. Radiotelegr.fi' tll. Cu ci$tfle 1. urechi, roteau butoane, cautau Ir8CYenle, acriau meule, deselIrau codur i, le consultau. iar la fiecare cinci minute transmiteau cite o radiagramA scurti, anlilind pozilia avionului $ dind indicaII referitoare la zbor. Nici o reac118 de niciieril Radiotmeoratistul englez. uitindu-.e pe fereastra avionului " vizind o ceali Iptoai , a lsat la o parta hil ile , / ulten.Uele de milurat ti incepu " sa roage prin cod, In numele a tot ce ....e. el mai .Iint, ali I se comunice ce Iei de timp I .,teapli 1 eroportul spre care se indrept.u DarAL ..... NAH~TEHNIU ..~

GOOA (timp foarte frumOl) . C0mandantul a rAsullat u'LI'at. La aterizare a .llat ce se Intimplase. Radiotelegrall,tll din turnul de control, dindu-sI aewna cA avbnut este sovietIc. Iar echipa lui de radllti nu cuno,tea s istemul de paro e-codilicate, au apelat 1. un coleg d.al lor, romln de 0rigine, care ,tia rusete, ruglndlH si scrie aceastA radiogrwni pe ca re el au transmls-o. ....tfel echipajul s-a linitit , iar aterizarea s-a tAc ut fArA emoi i. Vremuri de rzboi! Aceasta Intimplari n_ amintit de o petrecuti pe teritoriul IArIi noutre. In toamna anului 1944. ,1 povestitA de un m.nor ocular. Un tinar de 16 .nl, care indlne radiotelegrafia singur. pe ascuns. cu aiutorui unei ..muzicule" (fArA s asA in eter) cui. pea. in toamna aceea. cluPfll'cl .00-0 padure din zona Mureu lui Frontul trecuse, dar, din cinci in cind, prin mprefurlml, se mai auzeau im pU$CAturl rZlete. O bubuit uri scuni il lieu sA se arunce pmnt Cind ridieli capul, yizu cA de pe coama impA duritA a dealului se rostOQOI8$1e un militar cu un ap.rat de radio in braJe. OIta$uI murise (II lovise o sch jA la cap), dar eml\i,orui era inci in Itar. de funct.onare i se auzea 10lrte clar .pelul centr.llstului. care cerea detam In ce p&rimetru se aflA ,i da cA a mal descoperit orupuri riztele de lasc.,tt. Bi at ul , care in lungite lui nopll de r~lie Invlase CI>duri militare ,1 clV.le. identiflcase semn.le de apel ,1 multe Ilie asemenea lucruri ce se transmit Intr-un trafic de radio intens, a intrat Imediat in legAtur i a raportat ce ... intimplat. Inainte de a termina legAtura este surprins de o patrulA germani. Lu6 aparatul ,1 ae ascunde Intr-un baschet. !)ar nemtii tHlveau gri/, lui, e l dispArind pe O poteci n A ,as/za 1/ contribui la /ichi inima plidurii. Revenind la apadar.a lip&urllor din reteaua de rat. adolltlW".entul reia legtur. si radioa matorl,m.

OCHEN KHOROSHCHAJA

cine s-I InieleagA? Codul militar american uaese schimbat, IIIr celui internalional i se adAugasllr ni. codiflelirl noi care dideau posibilitatea operatorilor de 1. sol .A recunoascA ",onavete amice de cele Inamlce. Avioanele amice trebuiau . ., mod obligatI>riu. si cunoascA aceste modIr.citi s le tofoseacA pentru. primi un rspuns .decvat Nenorocirea a tcut ca englezul al plece ItrA aceste Insemnirl, de unde $1 incurcAtura. Cind se hl>tAtJse s lanseze S05-ul, a tost receplonet un m.aj ce conllnea Irel c uvinte rus eU transmise In alf.betul fonlc Internltlonal :

,1

~

.It.,

'1

explicA cauza IntreruperII, comunlclnd despre prezenla celor doi fasci ,ti " dlrecl'l in care au disprut. Est. sfilult s timi'" pe loc $1 sA as tepte. Peste o orA se apropie de el un I~ocote nent ,1 doi soIdall cat.1 rid ic aparatul $1-1 mullLmeIC pentru VIte/le . .De unde $til indtcativele stallei noutre $i jargonul de conyersaller II intrebi olilerul. ~Indicatiyele de .pel le-am gisit ald (i ar.ti un compartiment al aparatului unde se Ilia O i'tsem. nare codifica"), Ilr jargonul i-.m lrwAl8t ascultind noapte de noapte radlolegturile efectu.te de armlta noastr in .peranla ci '101 II $1 eu de folos clndv ... ~ lati un exemplu de PerS8\lerenlA disciplinA exemplarA in actlyltatel de radlo.matorism. Verigile de fier ale disciplinei au alcituit $1 alcAtuiesc tiril tiecirei Ictiviti . Superioritatea unul radicemalor nu Ylne din faptul ci el sr avea calitili deosebite falA de celta/II. ci din fapt ul ci in tot ceea ce 'Ice este dlsclpUnat, disclpllnl fiind pentru el piatra de Incercare In confruntare. cu nepr..,lizutul muncii de radicemalorism. Tot de disclplini ap&/1ine un alt aspect al muncii amltorilor 1. gloria acestui .port. Este vorba de a se respecta ortografia rl>mneasci li, A ., a. I 1. s s, t tl In transmiterei den umirilor de localitili deoarece este ridicol si se transmitA Galatz, Jassy, Braschow elc" cind chiar pe hArIlie tiPIi riIe In st ri niiate pulem citi Galali, la,l. Braov ... De asemenea IIi in ce privete numele de perscene trebuie s le .dopte o llnutA sobrA cit se poate de romAneasci. Se po.te lransmite !)am in loc de Dumitru, Ticu in loc de Conslantin, Gil sau Geo in loc de GhllOfghe... dar este de-a dreptul Jenant s ne luAm nume st rAi ne (Jehn. Pierre , Earl... ). Ce impresie ne-ar lace dad am auzi pe un radioamator Japonez ci-I CheamA Mit/eli i nu 'rekuda? lalA, pe scurt. nu mai citeva aspecte in legtu r cu Importana pe care o prezintA pentru activitatea fieciru l radioamalor Sist. mele de coditicare cu care opereazA. FArA O cunoatere temeinici acestora, precum / a 1. glslaliei care reglementeazA intreag. activitat. de rsdlcematl>rl.m in Republlca Socialis t RomAn/a, nu poate li yorba de Ham Spirit In retea.

,1

,1

,1

,1

1989

2 '='

oInvelope, .rtlcolelor tehn,ce d,n C.UCIUC " .ltor Industrii Calol ... ul, norm. 1 so lacu ,,, folos,t ,. Imbe' drve.selor c. legarii de p roduse a Celukozell c himica, ObllnUII P"" prOCedeul suUat cu p .",d.". hzi Ski dlluJl" de Imonou CM' CO",IIIU1. matenl p"m' pentru IlbrlCI.ea li.elor ,1 ' ,btelor Irt l/io.le I Celulo.rele plfl'llarl, deslm.te I.btoc"'" hirt"lar ' o e.rtOilnelor e Hirtiile Intr -o divers.i g"'" S(Wtlmerl llla (IC"', liper , d mbllaj, l'I irl " lehn'ce, igie nloo-sano_ tarI, innobll.t., C.rlo .... duplu -tripll' SO confect'i d. Clrlon C bodlTM'lllc.... 1on1 Iodici leMe) , t'l'Inlca sau puri"Clti, 1". 10.,11 Slabiillator de .muiile colo!d de prolK(le In Industrl, 1. cu r ~or vopsel,lor , d" ... gen\~or a Hldrol'lmcelulod tHECj tehnoci $i .l!ICtlhe.I', 11I,1olita C'

c.

Centralaindustrial

8.iilll. Combo natul doe fIbra, Ce11,1101' ,i Hirtl' &lea.... eu luOOtul~e

~

tFFAC - BrA,11 coordO-

n ..tl aCI,v't'lea I,If,""oar.lor unl " 11Combnatul 0.66 V~C (12) unde V, este tensiunea semnalulUI RESET, Iar celelalte mrimi au semni ficatia dat mai sus Ultima rela l le este ndeplinit deoarece semnalul RESET este in logic TTL. iat Vec egal cu 511 _ tiind ci T = O . ls. din relaia ( 11) . punind condiia ca Cs s f ie egal cu 10 nF. rezult c R~ < 2 MII. Se stab i lete pen tr u R~ 100 kll. Cu aceasta valoare st8bilit pentru R ~ se asigur o extindere de scal att pentru cea de 1 I'F. cit i P8f1tru cea de 100 nF. De asemenea. m odi ficind cu un ordin de mrime frecvena ' er. se poate mri sau micora rezolutia instrumentului cu un ord in de m ri re. Etalonar ea capacimet rului se face in modul u rm t or : se pune l a intrarea mult imetrului o cap aci tate cunoscut ce se incadreaz intr- una din scale. Cu potenliometrele p 2 p ' J P. corespunzatoare se regleaz t impul de incrcare al capacittii de msurat . astfel incit pe afiaj s apar valoarea c apaci tii de la intrare cu alocarea co respu nztoare a punctulu i zecimal. O data eta lonat pe o scal. se va verifica d a c etaton ar ea es te valabila pentru orice capacitate cuprins n gama scalei etalonate. Pentru Rl' R' l i R. R', autorul a stabilit urmtoarele valori; RJ = 68 kll. R' l '" 50 kO. R. '" 680 kfl i R. - 500 kll.5'~'~ < T

TfoJ"

um

f-

1,s1t.:A.

5

( 11 )

Schema ele-clronld a blocului AFI

490A

, ..

Ro,'

'"

""~:

,

t.42 ,

'"

-IJ:=====-, "6

-, ,

Schema elec:lronlcii a blocului l enliunllor (b)

eL la) ,1

diagramele

MASURAREAFRECVENEI

Partea funCional a multime!rului c are perm ite msurare a frecvenei cuprinde mai multe

blocu ri funcionale. Blocul amplificator formator de impulsuri TTL (AFI ) amplific semnalul a caru i frecven urmeaz a fi msurat Si prelucre az in lorm . aducindu-' nivelur ile TTL standard. la Aceas ta prelucrare se face Ir mod'ficarea frecventei. Schema

aces tui bloc esl e dat in figura 5. Impedan a ridicat la intrare este as igu rat de un tranzistor cu efect de cimp de tipul BFW 1, . Amplifi carea i formarea semnalului sint asigu rate de porile SI-NU Pl' P, i P,. Pragul de trig!;lerare se stabilete din ~ t8nlo metrul de 2.5 kll. Protecia

'-10

ALMANAH HTEHNIUM " 1989

(la supratensiuni este aSIgurata de d,odele 0.1 I 0 3' Formalorul de Impulsuri TTL lucreaz bine n

banda 40 Hl

10 MHz. cu 000-

elll'8 ca semnalul de la Inlrare sanu fie mal mic de 50 mV Blocul conlrolul logIC (el) afe rolul de a deschide i bloca poarta de acces spre numarto rul RN in funclie de semnalul etalon pnmll de la baza de Ilmp Schema electric de prinCipiu a acestui bloc funcional este data in figura 6. Functionarea blowh,ll este urmatoarea presupunem c Informaia inmagazmata

n

numartorul

CI.

a

lost

are la Ieire nivelul "Ol", determinind astfel blocarea porii de acces spre numiirtor Pl' Accesul Impulsurllor dale de forma-

stearsa, in acest caz, poarta P,

impulSUri spre nuAN este InterziS La sosirea primului Impuls al semnalului etalon de la 6T. pe Ironlul cazator al acestuia ClrcUllul CI} decodilica Cifra 1. determinind trecerea pOr1n P, in .Il" Poarta p. se deschide. Iar semnalele de la blocul AFI ajung la numratorul RN . Pe Irontul calator al urmtorulUI impuls al 81. CI.} decodih c Cifra 2. Iesirea POr111 P, trece in "Ol. iar poarta de acces p. se blocheaza Daca timpul dintre cele doua Ironturl Clatoare ale Impulsu"lor 8T este de o secunda. numrul de ImpulSUri inregistrat de RN este egal cu Irecv8flla semnaiutui de la Intrarea AFI-uIUi AI treilea ImpulS provenit de la 8T nu mal are Inlluenla aSUpl8mrtorul

torul

de

POf1llor P,. Pe. in scnlmD. prin ,;oaclle. va determina blocarea pof1ll p. determinind ca CI. sa memoreze starea OOtl (CI fra 3 in leclmal) Aceast slare esle memorata pina cind CI. primeste comanda RESET Avantajul acestei scheme const in simplitate i in precilia comenlii date asupra pOflII de acces datorita laplulVI ca factorul de umplere al semnaluluI dat de 81 nu are influenla asupra comenzii dale da CL De la Daza de timp prin comutatorul Dalei de timp se pot aplica la Cl semnale cu frecventa os t Hl. 10 Hz. 100 Hz 1 000 Hl. Preci zia acestor frec vene este asigurata de oscHalorul cu cuar al Bl Schema bazei de Ilmp este dati in figura 7 Ea cuprtnde un oscilalor pilotat cu

loOICH:

,

"'1''' ~i~lf; rr~' ~;=~-[:;~~~t:~~.9010/011

b

2 lHz

ol arcuarl. realilai cu un comparator de t ipul fJM 339. i un lan de divizoare decadice de tipul C08490. Se oblin astlel frec ventele de 1 Hz. 10 Hz. 100 Hl. 1 000 Hl Si la kHl. 101 semnalul de la oscilatorul Bl se apli c prin intermediul unei porIi de separare i la blocul CTT. Semnalul RESET se obline de la un oscilalOf realizat Cu un co mparator de tipul pM 339 Perioada semnalului este de aproKimatlv 25. Iar durata lui de aproKimatlv O.ls. Schema oscilatorulul ce Qenere81 aces t semnal este dal In figura 7 c Registrul numeric de num rare (RN) are rOlul de a numra Impulsur ile ce sosesc la intrarea lui si apoi de a le memora pina la aparilia semnalului RESET. Schema de prinCipiu a RN este dat in figura 8. Aceast figu r cuprinde si blocurile semna"zafe - depi re (SO) si matorui de divilare (KO ) prograNuma-

1.) R 60

,Sc hema eleclr onici blocu lui 8T, 0 :60 r.torulu l de . emnel RESET

7

:.:"''''::;:::.=0=''''.:::''''''-__________________M

,1 gene-

ALMANAH .. TEHNIUM 1989

rtorul

conline patru celule '!le

numrare de tipul CoB 490, care au ie:iri le conectate la patru decodoare binar - ap te seg~

mente de tipul CoB 44 7 (fig. 11) . Cu ajutor ul comutator ului Ko se poate comanda ca celula 2 sa di~ vizeze semnalul prin , sase, iar atunci cind exist coincidenli intre cilra 4 numrat de celula de numrare 3 si cilra 2 num rat de celula de numrare 4, celulele de numrare s se auloreseteze. Acest lucru es te i mpor~ tant in momentul cind multimeIrul func1ioneaz ca ceas elec~ tronic. De pe ieirea O a ultimei celule de numrare se ia un semnal pentru comanda unui &stabil declanabil realiza t cu dou prl i I-NU , Sarcina aces~ tui astabil. este o mi crocasc $1 un LED. In momentul c ind decada a patra a numriitorului AN va inregistra cifra 8, pe iesirea O a acesteia avem nivelul "IL ", care declaneaz astabilul, sem~ nalizindu~se astfel opt ic i acus~ tic apropierea de captul de scal pe care este util izat multImetrul . Acest aslabi t poate fi scos din funC1iune p4"in inter-mediul comutatorulul K . Blocul de afiare num8l"ic cuprinde patru celule de afiaj cu LED-uri, de tipul ROL 77 sau de tipul TlL 303, precum si patru decodificat oare binar-apte segmente de tipul CoB 447. Pentru a se evita folosirea a 28 de rezistenle necesare cuplrii decodlflcatoarelor la celulele de afiare , pentru alimenlarea

aceslui bloc (AFN) sa loloslt un stabiliza tor de tensiune format din doua diode inseriate, polan zate' dir ect. Schema acestui bloc este dat in figu ra 1,.

au fost incrcate se trece comutato rul pe pozilia 1 s.FUNCIONAREA

CA GENERATORMulUmetrul este capabil sa genereze un semnal de joas frecven1 de form dreptunghlular . Pentru gener-area acestui semnal se fOlosete un amplificator operai onal de lip Nonon f,8 N 3900). Ie irea acestu i oscilator este conectat la Intrarea frecvenmelrului prin intermed iul comutlltorului KoFrecventa oscitatorului se regleazA din potenl iometrul P. Banda este intre 40 Hz , 1 20 kHz, ea putind fi modificat in funqie de valoarea capacitii C ,i a patenliometrului P. Generatorul este protejat la scun pe ieire, dator i t faptului c c ircuitul fotosit are o asemenea proteclie. Schema lui este dal In figura 9, Blocul de alimentare (S) a multimetrului asigur o ten slune de 5 V stabilizati electro nic la un consum de 1 A. Schema de principiu este dat in I.gura Aegla)ul acestui bloc este ur mtorul : se msoar valoarea lensiunli de ieire i n gol; se conecteazA apoi sercina nominal (I A) $i se regleaz din potenliometrul de 5 kU. astfel incit tensiunea s ajung la valoarea msurat in gol; sursa astlel reglat are impedanla de ieite

MASURAREA TIMPULUIPentru msurarea timpului, semnalul cu fr ecven1a de 1 Hz de la Bl este aplicat unul bloc de divizare cu 60, apoi semnalul astlel divizat se aplic nu mrtorului AN. Comutatorul KD al numrtorul u i se trece pe poziia 1, in felul acesta prima cel ul va numra unlllile de mi nut , urmtoarea celul de nu mrare zecile de minute. a treia celul unit1i1e de or , iar ultima zecile de or . Ora maxim afiat va fi 23.59. Punctul de alocare a zecimalei de la digitul al treilea (de la ci lra zecilor de minute) va li conectat la I eirea de 1 Hz a Bl, marcindu-se astfel secunda. Programarea ceasului se face In modul urmtOf : se trece comu tatorul KD pe pozilia t (in lelul acesta se asigur i tergerea registrulu i AN) , co mutatorul de funclii KI,f 2 se trece pe pozilla 1 . Cu comutatorul Ki 1 i 2 se face o pr09ramare serie a celulelor de numarare ale RN. Inilial cu comutatorul Ki 1KI, pe poziia 0.001 5, se incarc celula de numrare a zecilor de ore i a unitilor de ore, apoi cu c0muta torul in pozilla 0. 1 S se incarc cel e dou celule rmase. Dup ce celulele de numrare

la.

nul .

8SclMma "ectronlei a bfoaJrllor AN, KD " SD

_, '-1 c.

ALMANAH M TEHNIUM M 1.,

INDICAII

CONSTRUCTIVE Pentru o realizare lacili a mullimetrulul, proiectarea cablajelor imprimate se lace pe module funClionale lininelu-se seama de schema bloc din figu r a 1. imprite. pe module este urmtoarea: modulul bazei de timp, care va cuprinde urmtoa rele blocuri funcionale : baza de timp, convertorul tensiunellimp, generatorul de joasti frecvenl,

rVcc

211Il

4 ,71?Fl o Nn

,.'/"P"9(om 9

generatorul pentru semnalul RESET i convertorul capacitatellensiune: modulul numrto rului, care va cuprinde el, divizOfUl suplimentar cu 60. registrul de numrare. semnahzatorul de depire si comutatorul de programate a divizrii : m0dului sursei de alimentare, care V8 cuprinde stabilizatoruf electronic de tensiune. cit si cele

Schema electronlci a generlt10ruiul GIF

doui

stabilizatoare

necesare

pentru tensiunea etalon si ahmentarea aliajului: modulul deafiare, care va cuprinde celulele decodo.re i elementele de ali,are, Avind in vedere complell:itatea schemei, cablajul imprimat. folO$it pentru realizarea modulelor. va fi de tipul dublu placat. Conectarea intre module se va lace cu lire ecranate. Rezistenlele atenuatorului de Intrare vor li lipite direct pe comutatorul Ki,KI 2 acesta fiind. Ia rindul lU I ecranat. Mula de intrare-Ieire va li de tipul BNC, Reglarea (ela, lonarea) multimetrului se lace in linat dup ce modulele au lost montate pe asiu Culia in care se va monta multimetrul va 1[ prevzut cu orlflCl1 de ac ces la pOlenliometrele R' ,. R':- R' ."R ~.

10Schema blocului d e alimentare S

11

BIBLIOGRAFIE

1_1

P R Gray'

i

R.G. MeYIIf _

1_1

CI1 1

Circuite integrate anal~ice Analiza i proiectare. Editura Tehnicii, Bucure ti . t963. 2 I CC E. - Catalog circuite Integrate digitale. 1978- 1979. Catalog 3 I P R. S.-Bineasa circuite integrate hn lare. 1981. 4 I PR S -BAneasa Catalog ci rCU ite Integrate analogice.

'983.Sc'-na bl ocului de al"ara (AFN)~TEHNIUM ~

ALMANAH

l teg

,

I~~I~~ ~~~v~oo Jl ~~~CirCUitul integrat tJE5:i5 este foarte mul! utilizat in prezent " are o multltudme de BPllcatll Incercarea CirCUitelor inainte de mtrodUCtifea lor n tr-un montat ne scutete de unele surprizeun OSC"ator SimetriC

_ ....n .....' ...."' ...."' ... nu ... nv .....'......... - _....... u'u ....... , , . . _ , _foarte simpla prezint un gabafiI redus SI este s'gura in lu nc-

Ing. KA ZIMIR RAD VAN SKY

cUltul teslat esle bun sau nu AlitItmp cii termmalul ALO (pin .) se alta pus la masa prin bulonuJ B. oscllalule sini intrerupte Altmentarea se realizeaza de la o baterie de 9 v in f.gura 2 este prezenlat cablajul imprimat 1. scara 1 1 Se utlhzeaza un soclu cu 14 plClorUse in figura 3 este prezentat modul de pozlllonare a cirCuitului de testat In soclu, in lunclIe de tipul capsule! Modul de -ullhzare este urmatorul cu intrerupatorul K ()eSCt'IIS se Introduce Circuitul de testat in sodu. dupa care se incnllde K Iar daca clrcu,tul nu prezinta Intrerupen la ponul 3. LED-ul va lumina contmuu lapl ce cons!,tUle un prIm IndICIU ca CirCUitul este bun (eta, 'lnal de '"'fe, comanda de aducere la zerOl ", de asemenea arata ca bate"a este inca buna Dlca la apaslrea pe IlUlonul B oscllatorul demar8aza " LED-ul VI semnaliza pulsatoflu Inseamna ca c.rcultul testat este bun $1 poate " uldlzat

tlonare In esenta. schema esleInversat.

oeb'lifld la . . ,re Impulsuri dreptU~hlul.'e cu perioada

I 0.693 A,C, Sarcma osc,lalorulUi esle un elec1f1ca a testeruiui care este LED care va semnaliza daca CI"

neplacute In I,gura I se prezinta schema

r---r----,r----..----o~ +9VBRO L02

K

It

6~5553R1 00

4

8

2

5I

)lE 555 E jlE 555ME

B

B 9 10

~ 5nTO 116

n

,3 21

67

B

12 13

5 1 5 f04 1 0 ' 32

~E 555 N ~E 555MN

~E555H ~E 555MH

1,

NP4B

1

8-

T099

1

3

A LMA NAH

~TE HN tUM ~

1989

I

P entru masurarea tensiunii in microsistemele logice cu CirCUite integrate se poate folosi ~o!lmetrul Indicat or a carui schem a este data in figu ra 1 IndlcaJla se lace in domeniul 1.2 4,2 V, cu o crestere pe fiecare treapta de Indlca\te de 0.6 V Instrumentu l se alim enteaza l a o sursa continua de 5 V. RezIstena de intrare a aparatulu i esle in jur de 100 kll. iar consumul de aprollimativ 60 mA Indicator ul folosete apte tranZistoare din seria Be 107 Pentru marirea rezistenei de inI rare , tranzistorul T , lucreaza ca repetor pe emitor TranZis toarele T" T, lucreaza ca amplificatoare ale tensiunilor de prag ale dlodelor D" De SI ca elemente de comanda pen tru LEDunle indicatoare. Pentru obtinerea unor rezultate bune ! rebl.lIa ca tranzistoarele folOSite sa I,e sonate cu iJ 50 60 Prac tic Indicato rul se poate realiza In corpul unUi stilou scos din uz (flq 2) Montalul se realizeaza pe o placura din stlclote~ toll \ cu grosimea de 1 mm si dimenSiunile de 145 ~ 10 mm, ca re se fl~eaza apoI in corpul stlloului Corpul stiioului se prevede cu ase gauri Cu ::: 2.5 mm in dreplul caror a se p ue

egat cu 1 Vj nu depases cSemnalele din

.. 11 IL

colectorul

$1

emitorul tranzistorului T, sint delazale cu c ea lBO" si, prin Intermediul repetoarelor realizate cu tranz istoarele T 1 i T3, se aplic la grupul A--c Modificind valorile componentelor din aces t grup A- C. se ob ine, de un etaj separator cu imp&dand d e intrare ridicata . Daca rezisteoa A este realizat sub lorma unui poten\iometru liniar de tO kll, pentru diferite cap. citi se obin defazaje reglabile intre (1) Si 180". Curbel e de v.meaz

fapl , delazarea dorit . Tranzistoarele T. S'

T,

101'-

0,05

0.1

0,2

o. S

1

,

10

lO

50 ColRt

naie pentru trei pozitii ale potenliometrului se arata in figura 2. Caracteristici de frecvenla cz toare se o blin prin inversarea elementelor din grupul

Trebuie retinut c pentru un detazaj dat ci r cuitu l ar e t~u~ o band de frecvent' r elativ Ingust .

R-- ,"li,,, li h STOf\'112A2 6'''' 6V

Rl

~U/o70n.

R162,7 Kn.

.!l'05

R22 DOll A172? I

111

.Jiil Ioan

~

f. 02

,"C6

loon

A20

"p

-ft

o,-30\1

BIBLIOGRAFIE etc.. restul diodelor 1N4148. Este deosebit de ImportantA semlreglabllulul Pt calitatea (curentul de repau s), mai ales in cazul fol osirii ampllficatOfului "pe leren", un contacl Imperfect ducind la ambalarea si det8rl0'rarea tranzistoarelor Iln8le. distorsiuni armonice < 0.5'\i la puterea nominal in gama de 20 Hz - 20 kHz. AmplificaB. Brbat . a . toare de Joasa fracven\. Bucuret i,

1972

Pentru acestea se recomand un radiator de cel pUlin 500 cm 2 . Pen tru r8glajul curentului de repaus se va aplica la Intrare un semnal de 10 mV la 20 kHz i se

Hl-Fl Magazin. 18/t985 Anuar Radiotechnika, 1962-1963 Colac)iile revistelor Tehnium, Radio (U.R.S.s.). Radio Televizia Elecl roni k a (A.P.B.), Radiotachnika (A.P.U.).

va regla Pl (Incepind cu cursorul dinspre colectorul lui TS) pinii la dispariia lotali! a distOfslunllor de ner8cordare (crossover). Cei pretenioi pot mri curentul de repaui pinii la 120 mA , urmiirind temperatura finalUor. Pet1onnlrlle1e Impllf~orulul; - puterea de ieire 60 W / 4 n sau 36 Wf8 II In gama de 20 Hz - 21 kHz: - banda de freev&n\ la PI.. = = SW: 16Hz-90kHz; - viteza de cretere a Impulsului 10,5 VI"s: - tensiunea de intrare 485 mV pptl l r" out ere" n""linaJ: - rapon ul stlmn a!h.gomot ~ d B:

.;

??

ORGA DE LUMINICircuitul a fost conceput pentru o sursa de semnal de nivel mic (microfon, doz de chitara etc.) , necesitnd deci o preamplilicare iniial (fig. 2) . Dac utilizatorul are la dispozi1ie surse de semnal cu nivel mare. dar maximum 300 mVef, preamplific810rul general se poate transforma i n mixer, ca in figura 4. Aparatul, in modul cu m ' a losl conceput, posed un reglaj general (potenliometrul P,j, astfel A

....

IdB I

Ing. MIRCEA DRAGU,

ing. IOAN oAMoc

I20

incit cele trei canale

s

fie ata-

cale cu un nivel de maximum 300 mVef i reglaj de nivel pe fiecare canal. Ceea ce este interesant este faptu l c acest ulti m reglaj (pe fiecare canal) se lace in avalul circuitu lui i nu in

fi Hz I10

100

1.lOOk1l

1'"

10 '"120'Of>A

.monte. cele trei canale fiind ,om plet independente.J90f 11/2 Al

.' .100n

JO~s[

'!!!!l(1 "', .,'" -'';opr

1

J,~'

1".~

w.oA ~n ..J9Qn.

"'"O,' ~ f

P2

M'

1/2 1INALTE

i1;, """(. ~ !JmV '" 12 ~ ~ '"

'"

l,9pFA O,lpf

'''''i I",g(C~

19pf

'"

Pl

--.:::J

fi.NN.GEN.

J90pF112 .A 1

~.

I~

"""( ~T1N'

".,.

b-:!101J operationale ce com pun capsula LM381 (J.4381): Preamplllicatorui ofer o impedanl mare de intrare (100 kll) , asllel c nu se incarca sursa de semnal. Ctigul , pentru o tensiune de Intrare de 5 mVef, a fost calculat pentru valoarea de 40 dB, dar, iri funclie de nivelul de intrare, se poate ajusta semlreglabilul de 10 kll d in reaclie, pentru o tensiune de iei re de mu lmum 300 mVef. Datorit particularitatilor de construct ie, 1M381 se preteaz aplicaliilor de semnal mic i zgomot redus. Citigul pream plificalorului general (40 dB), dator i t caracterlstlcll foarte bune de fre cvent la semnal mic pentru (jM381 . implic o band de frecven1e Ioane mari (> 100 kHz ), as tfel c in apllcaliile de zgomot mic, unde se cere eliminarea zgomotului de IF. este necesar limitarea benzII superioare de frecvente la valoarea de 20 kHz. Acest lucru se realizeaz prin cuplarea In paralel cu condensatorul de compensare Intern a unei capacitai C e := 3,9 pF. Cuplarea sursei de semnal ta intrarea preamplificatorulul se va face obligatoriu printr-un cablu ecranat. pe care se va monta un manon (inel) de fer it . AMPLIFI CATOARELE DE CANAL Rspunsurile in frecvent, care a fost calculat modulatorul de lumin prezenta!. se afl in figura 1. S-a considera t c o pant de 20 dB/dec pentru fiecare band de lucru es te suficient i acoperitoare. Mai muti, cele trei rspunsur i in frecvent se intersecteaz dou cite dou la o atenuare de 3 dB fal de n ivelul generat de 40 dB - care nu trebuie s depeasc aceast valoare -, asigurind astfet i o comounere corect a cu torilor.dup

1/2 Al

,

HlpFl 1/2 Al

I

1

.. ".:

JfJpflNALTE

~

2~

1..7i;:

1215

18

5

2R

?

-

,':

I c

cR

v.6lLMANAH

1989

'=''-1~,

~TEHNIUM"

hi-fideschidere a tlrlstoaralOf); - reglaje distincte pe fiecare canal ale tensiunii de prag ti ti-

,isfoarelor;amplificator al semnalelor

primite de la sursa audio (pentru

o

'%

,.7

situalia in care nivelul acestoraeste Pfsa mic);

log'

- repetoare de tensiune. penadaptri

Iru a realizadanl

sau pentru a asigura cu-

de impe-

rentul necesar deschiderii tiristoarelor (dac cel lurnizat de M'lplificatoa'ele operationale este prea mic) ; galvamc prin - separare transformator intre sursa de semnat si Ofga de lumini pro....: compresor de dinamic, pentru a atenua semnalele de volum prea mare, care determin aprinderea pulernic si simultan a mai multor becuri (de pe canale diferite) .priu-zis ;

20k

50klog. ftHz)

3 -- ------- , ,~,~

-6- 9

FTJ (f.IZ0Hz)\\

FT5

,\\ //

\

(f>\ \\ \\

7,5 kHz)

/

-12 -15

\\ \/

I

/

/

/

\

8

\\

Uc- tensi.Jnea de cOmeJ'ld ' ~-Wnsiuneo ,onodic'

.'

lk lk_ _-,-_ _...J

o schem de org de lumini care respect aceste cerine este cea din ligura 10. Semnalul poate li preluat : direct de pe diluzoarele unei staii de amplificare (de maximum 100 W) ; - de la un preamplilicator, magnetofon, pick-up, radio etc .. in general de la orice surs audio care furnizeaz un semnal intre 10 mV - 20 V. Se observi c s-a prevzut posibilitatea util izrii de semnale stereo, cuplind intrarea- in orga de lumini pe canalul DREAPTA sau STiNGA sau pe amndou , seleolia realizindu-se cu ajutorul Tn--

,

ALMANAH

~TEHNIUM ~

1tn

hi-fi

o'

,

:

ALMANAH H TEHNIUM H 1989

IhU E [mV]SI)

I

20

-------- -- ---------- -- - 15

--------- - ----- - --- -- --~

. .41 M - I.bboreo CI~ii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - inf rrxlU5e ck COIn,P"I I

l :I II I I I II I

~+- -- ------ - ----- - -- -

, 5, - - - _____ _ _ _ _ ___ 19II

III

I

2-- - - - - - - _ ___

, ,

I

I I

I II

I I I I II

I I I I I I I II I I I , ,IV

11

-.

2

,

, ,

,KJ

I2f)

, ,.RG

II

I ,2/X)

100

I

ti

,

I I

,2V

fQ()

I

5V

UD

[mV

II - ro~ ((000/9, G_galhen(cono J)

-

(1I

v~nltI COI?t7rJ!:r -~ A _ q/haSfrtl

(car'

12

-

,..-

>+

+ + 't''i12

1

1

.

c:..,oil D! !

':

~

1.

~

;

~l!

~ot~J&

h !

13

~

ALMANAH H TEHNIUM" 1989

hi- fi Itreruptoarelor

lu~'

]conecta un singur bac de 15 W - 200 W. mal multe becuri de putere In paralel sau grupe de b8QJrJ inseriate. astlel inclt lenslunea 10talA si lie > 220 V. De exemplu. un efect interesant (ce o luminA aleator dinamic) se obline grupind mai multe becuri de 26 VlQ,2 A ca in figura 12. Dreapta luminoas sa poate translorma eventual in cerc. dreptunghI. opt etc. - Se recomandi ca la cupla rea orgii de lumini la o surs de semnal aA realizm o reglare ~ respunzitoare a funqionir U prin punerea Inilialti a potenllametrulul P, la minimum. - Este utilA o sortare in clasa de precizia 1 -2~ a componentelor electronice pasive utilizate In filtre. daci se dorete oblinerea benzilor de IrecvenlA determinate teorelic. - DaCI nu dorim compresie de dinamlci. renunm la montajul corespunzitor .. conecti~ direct punctele 0-0 la E-E . - Se poate renunla ta ampliIIcarea da dupA IIltre. caz in care se mal Introduce un etaj de amplilicare In tensiune dup punclele FF' (Inainte de ramUlcarea se Inpe canale a lemnalului) locuiesc alajele dintre H-H' ,i T- r cu un repetor pe emitor (cum este cel dintre B-8' ,1 C-C). - Daci d ispunem de un circuit integrat liniar de tip 32" (exemplu LM324) . care este de fapt un amplificator operallonal cvadruplu \'I g. 13) . cel.e 4 fill!e se pot real za cu un singur cIrcuit Integrat. - Inlocuind repetorul de pe intrare (dintre BB' --CC') cu un repetor in montaj Darlington se poate mri Impedan)a de Intrare sau menllne In I,mite acceptabile cu mlcorarea nu~ rului de splre al translormatorului Tr1. - Rez lstenlela de polarizare a tranzistoarelor au 10Sl determinate pentru un lactor fJ ,.. 200. Pentru valori mult d iferite de aceasta. se recomand modificerea rezlstenlelor u or in jurul valorilor date. astlel Inc it UCEH' UCET5 (,1 analog T" T,. T ,,) ,i ~C ETI (respectiv T. T 100 T '2) si aIb valori apro piate de jumtitatea tensiunii de alimentare U2 (pentru a pr..... nl limitrile de semnat. importante mai ales la

cara canal audio este controlatIn volum cu ajutorul

Semnalul

K , $1 K,~ preluat de pei

.

potenlo

malrelor Pbla tindem) " tranzistorului conectat ca Se r.alizeaz

P'b (eventual dusi aplicat pe baZa T, (respectiv T~). repetor pe emitor. astfel o Impedanli

de Intrare de minimum cea 50 kn a orgii de lumini, .sHoI Inci' cuplarea la orice sursli audio si nu perturba funq lonarea

acesteia. Se recomandA pentru T, ,1 T, un factor fJ ~ 300. Daci se dorete o impedanli de Intrare mai mare, lnta 8-8' $i C-C' se poate conecta un repetor boolst rap.Urmeaz

separare Trl , pe car. are loc miur semnalelor de pe canalele lurae' stereo. Oalele de proiectare ale acestuia sint: seciunea miezului > 2 cm1; primlful se va

transformat orul

de

scoate o prizA medlani se continui infurarea. de aceasl dal In sens invers, a IncA 2 000 splre din acelai tip de conduclor. Aslfel fluxurile ce Iau na lere se vor aduna ,i nu acAdea (ilifal, de exemplu, la un semnal Identic pe ambele canale nu ..ar Iransmite nimic In secundll'). Secundarul se obine bobinind un numAr de 1 500 splra din aoematerial. nlre O-O' ,1 E-E' eale Intercalal un compresor de dinacu caracteristica da mici. trnsfer din ligura II . Acesta permita mlcorarea ampllficirll globale la niveluri mari ale semnalului da Intrare, alenuind efectul supirAtor de aprindere puternic a becurllor la eretterea bruscA a nivelului unei bucAli muzicale. atunci cind am reglat orga. astfel incit si fie sensibili ,Ila semnale de nivel redus. Potenllometrela P2-P, (de valoare ~ 5 kO) realizeaza reglaJul volumului semnalului aplicat f iecr ui canal al orgii de luminI. reiau un semnal amplificat. dup Ieire din compresorul de dinamicA, da aproximativ 50 de ori, de citre etajul de amplificare lormal cu tranzistorul T. Tranzistorul T3. conectat ca repetor pe emitor. realizeazA eliminarea dependenei comportArii oompresorului de dinamic de urclna conectati la 1",lrea

JMlIza prin 1nt1lW CCI 2000 splr. din sirm CuEtn 0 1 mm (l8u mal subire) , dupA care se

o.

,1

''II

E'.

u.

La latlrea IlIlreior de separare. tranzistorul Tli. (,i similar T,. T.. T ,,) . conectat intr-un etaj cu sarcina distribuitA , reallzeazti o amplificare suplimentari de aproximativ 30 da ori (in t8Osiune) . utili pentru semnalele da nivel mic aplicate pe intrare. Printr-un repetor pe emitor (cu T. respectiv T. T '00 T ,z). cu rol de adaptor de impedanli. precum acela de a lurniza curentul de deschidere a tiristoerelor. semnalul ..ataciM poarta tiristarului. Transformatorul Tr2 este de fapt lorma. din douA drosele pe acelai miez. se va realiza infti,urind fe un tor de leriti IIU pe o oal cu o putere corespunztitoare consumului de curent de la relea clla 20- 30 splre de sirmi de Cu. al citel diametru va fi . de exemplu, de 1 mm pentr"! un consum total de 2-3 A (vezI M Tehnium M nr. 6119~~ pentru date suptimentare). Tmstoarela se vor alege in funcie de puterea becurilor utilizate. montiodu-se pe radiatoare de aluminiu pentru a miri maxlmul puterII ce se dlslpi. Tensiunile U, u,. U2 pot fi obllnuta In diferite modurI. unul din e le fiind Indicat in schema din figura ta. se recomandi culegerea de pe Infi$uriri sap...ate a tensiunii care alimenteaz etajale de iotrare. respec.!iv i~ire, ale orgii de lumim. Pentru valorile elementelor din montajul prezentat, U , ... 15 + 16 V, U 2 "" 15 V, U, '" 12 V. Iar datele de realizare a translormatorului Tr3 sint: seciunea miezului ~oIe E+ I) : 3 cm 2 N, ::: 3520 splre sirmi Cu~m o O, I mm. N2 ::: 216 splre sirmi CuEm 0 o. mm. N. ::: ~ 2 x 208 splre 0 0.3 mm. Tranzistoarele T ,-T,2 vor fi de tip npn cu siliciu. de mici putere. de exemplu BCI 71- 11". BCI07- Iog. T,. T2 vor avea la I "" la mA. fJ ~ 300. o iodele o h ~ 2 sint cu siliciu, de comutalia. spre exemplu lN"'''8 (OIr schema a dat rezultal8 bune ,1 cu diode redresoare. seriile Fl07-"07 IIU tN4Q01 -.40(7) . O" O.. o. o. vor suporta o tensiune Inversti > 400 V ,i un curent > curentul max im absorbil de cele 4 becuri (grupe de becuri). de axemplu la Si la. or. O, vor li diode redresoare de mica putere, de exemplu IN400l . Fl07 ele. Rec:omandiri . - Pe fiecare cenal se polite

,1

,1

,1

N I '"

T.).ALMANAHHn:HNIUM ~

1t1i

IV arletalea mare a casetelormagnetice creeazA de multe ori bricate de aceeai fjrm cu aceIai strat magnetic nacestUi cureni de pr emagnetizare diferit

I hi -fiOPTIMIZAREA CURENTULUI DE PREMAGNETIZAREANDREIK6cs

probleme deoarece casetele la-

In figura 1 sint reprezentatedepeodenlele celor mal impor-

lanli parametri ai benzII, in luncIle de curentul de premagmnetlzare, nivelul de ieire, armonica a l-a (cea mai importantA din punctul de vedere al distorsiunil or) i zgomotul de fond . Se vede

c cele trei caracteristici sint antagoniste, necesltlnd un compromis pentru curentul de premagnetizare (zona A- S ). O valoare mai micii favorizeaz redafel frecven1elor Inalte, in schimb cresc gradul de distorsiuni i zgomotul de fond, Iar o valoare mai mare duce la scde rea puternic a semnalelor de

AI

18

caselofoanele se regleaz dIn htbrid pentru cite un tip reprezentativ de band sau caset i tipul acestora se Indicii In documentalia aparatului. Unele aparate au pe IIng comutatorul de band (TAPE SELECTOR) i un p otenl lometru pentru reglarea . curentului de premagnetlzare (BfAS AOJUSJ i un gen8fator Incorporat cu cel pulin dou Ir8Cvenle fixe. La unele casetofoane (de exemplu HITACHI 0-5500, JVC KO - AS) se utilizeaz un microprocesor care optimizeaz, cu vaforl discrete. curentul de premagnetizare. Pentru reg larea curentului de prernagnetizare se injecteaz n casetofon. pe intrarea de nivel mare (de linie), un semnal de 400 Hz de asa valoare nct VUmetrul aparatului s Indice -20 dB i acest semnal se inregistreaz . Pe urm se va i nregistra cu a cel ai nivel 10 kHz. Se va ac io na asupra curentului de premagnetizare pin cind cele doua semnale vor avea acelai niva! la redare, Curentul de p'remagnetizare se poate mo(lIIica cel mai usor prin reglarea lensiunii de alimentare a oscilalorului de tergere. Nu se recomand aCllonarea semireglabiIelor din aparat , care s-au re91at d in fabric pentru fiecare pist in parte, numai In cazul reparaliilor. dac se cons tat nesimetrie intre piste. Selectorul de band se comut pe POZitill r.orespunALMANAH ..TEHNIUM " 1989

inalti frecvent . De obicei, magnetoloanele

i

IK3

Uzgomot

Iprtmog.7SQJl.+

24V

lO~f

1

DZ123,.18nf

1:t

lSIdl

ztoare casetei folos ite (Fa, I,,;r, metal atc,). MiCUl generator (Ii ~. 2) apt pentru operalia de mal Sus este cII se poata de simplu. fiind

echipat cu douA celu la de del.zare AC pentru cele dou frecvenla. Tranzist oarele pot fi de orice tip cu 'siliciu, npn, cu fact orul de amplificare mai mare de

:::: 9

I100. Condensal:oarele din clrcu~ tele de defazare vor fi de tip stireItex, respectiv cu lolie matalizati. Generatorol poate II realizat S&parat sau Incorporat In casetofonori In amplificator, allmenlareareglrI!

Si 2

-s(' -- toi... - -----,~ __Q. 120

T101i--1f--1_--,22nf

as igurlndu-se din acestea. In figura 3 este ilustrat posi.bllltatea curentuluI de

cm

R217 I 410n P:'l 2 1 1< fi l ~

,.,

premagnetizare

PIQNEER' metrul montat este reprezentat OJ linie Intrerupt si este de 1 kn liniar. A fost montat cu ajutorul a

la casetofo nul C T - 506. Potentlo-

S7"21410nde fr ecvent reprodus a casetofoanelor si magnetofoanelor ' sa d in prospecte la nivelul de - 20 dB. la nivel mai mare, CIIiI racter isl ica de frecvent scade foarte mul t l a Ireev8njele inalte, datorita saturrii benzi, mai ales la viteze /Oase. De aceea. puline casetofoane pot concura d in acest punct de vedere cu magnetofoanel e cu vi teze de 19 sau 38 cm/s. In tlmpu l reglrii premagnetizri i, sistemul de reducere a zgom otulul (DOLBY, ONL elc.j se decupleaz !

1---4-- _..1(.171.spro

douA lire flexibile In s patele aparatulu i, pentru a nu guri panoulIrontal.Poleniometrul

este pr

S6

3

..,ilul cu un buton grade!. Metoda este ce! mai usor de utilizat la casetofoane cu trei capete, la cele cu dou banda trebuie derutat inapoi. Bineinteles, avem nevoie de VlJ.metruQJ

BtBLlOGRAFIE A. Marin - Inregistrarea si redarea sunetului. Manual, Bucureti. 1973. O. Csabal Magnosok Evkonyv8, 1981 . Rad io (U.R.S.S.). 4/ 1980, 12/ 1980, 1/ 1987. Televizia Elektro nika Radi o (R.P.B.), 5/1980, 2/1981. PIONEER - 506, SChematic diagram.

scala cit mai mare. pentru

a sesiza varialia semnalul ui la - 20 dB. Se recomanda injectarea semnalului concomiten t peamindou

cindu-se si simetria canalelor.La casetoloane de bu n calitate sau la magnetofoane cu viteza de 90 cmls se poate Incerca metoda si la niveluri le de - 10, eventual O dB. De altlel. banda

canalele, astfel verlli

el

MEMO RATOR _ _

~ ... *t ~

~~q;~ 1\t Epo,

~.

TBA 790 Tc'

" " ,

11

ro C

10

!il

" eel ....

Acesl circuit in tegrat esl e un amplificator de pulere de joasA frecvent destinat a fi utillZal In radio< reTeeptoa re. radioreceptoare au to. televizoare, magnetol oane $1 In multe alte aplicatii Industriale in care puterea u til nu depete 2, 5 w . Datorit configu r atiei interne a ci rcui tului integral . acesta prezint urmtoarele avanta,e: - ctigul in bucl deschis permite o bun ~eac tie (distors iuni miCI) si, de asemenea, prezin ta ur cist ig suficient in bucHi inchis (o senslblhtate "dlcata): - p,eampllficatorul dilerential, alimentat cu ( surs de curen t co nstant, pi".ezi nt o bun Imunitate la rejeclia sursei de alimen tare. TIP SIMILAR TIP IPRS TBA 790 T TBA 790 T

T BA "'l0 TAB!.

,.R.on

FIRMA5escosem R.P. Polon

CODTBA 790 UL 1493

C5 - O ,lVAmpl ificator audio cu sarcinA la V+ ALMANAH~TEH NIUM M

90

1989

hi-fi

AmPLlFUATORIn ~

SILVIU ISCRULESCU

lui de mari. Excitarea acestor boxe Implic puteri electrice care sint dificil de obinut. daci se lineseama de sursa de alimentare. Exist dou 50lulil: - utilizarea unui convertizO!" de tensiune pentru ridicarea tensiunii la o yaloare care s permit obtinerea unei puteri destul de mari cu ajutorul unui amplificator: - utilizarea unei scheme care si foloseasc cit mai bine tensiunea de 12 V. Acest din urm caz lace obiectul prezentului material. Am utilizat o schem de amptllicator in punte.

oii, au aprut multe tipuri de boxe cu puteri des-

In

do r ina

unei audilii ct mal bune In aulomo-

lor 1 i 2 se face cu semiregl abilul A'7 ' Pentru asigurarea stabiiitliI ampllficatorului s-au ut ilizat condensatoarele CI. Cu. c,. C'l' ~. C l l AmplIIlcatorul are o margine de lazii care ii permite sli funclioneze llirli probleme de stabilitate. Am utilizat generato81e1e de cu rent. realizate cu tranzistoarele V" i V, pentru a avea un randament de ut ltlzare cit mal mare al tensiunii etalului driver. Grupurile F\" ~ i A", C ,O stabilesc valoarea amplilicatorului. A A,UZAA PUNEA FU ,CTIUNE R GL.AJE

Sarcina se

afl

practic intre

dou

amplifica-

toate clasice, care func1 10neazA comandate de un etaj delazor realizat cu tranzistoarele 1/,. 112_ Astfel, la un anumit moment. curentul va circula prin VI. V,. R ,~ Rn. V' I' Vu apoi prin V1. V10. A18' A~ . V\1. V". Tranzistoarele V~. V'3 sint montate intr-o conliguralie de superdlod. Ele au rolul de a stabiliza tensiunea dintre bazele lui

Pentru realizarea amplificatorului se VOI' utiliza componente verificate. Dimensiunile cablajulul Imprimat sint: L = 117 mm. 1 = 50 mm. Aadiatorul folosit este un profil de aluminiu cu L = 111 mm. Pentru punerea n funciune este necesar o sursA de alimentare de 12 V, cu proteclie de curent de 500 mA si 3 A. In eventualitatea c aceast sursa nu exist . se va utiliza o siguranla de 200 mA insariat cu ampllficatorul. Semireglabilele R'3 i Rz, trebuie s aib cursoarele la captul dinspre emitoarete lui V~ i Va; de asemenea, AH trebuie s fie in pozllie m&dian .

Inainte de a se alimenta montajul se va verifica cu un ohmmetru cuplat intre borna ,,+" i masa

.scara. 1:1"v+ 5 Of

V. i V1. respectiv V" I V'1 ' Din semireglabilele Au, A ?~ se regleaz curentul de repaus al montajului. Asigurarea tensiunii mediane de 6 v se face alegind tranz istoare cit mai asemntoare sub aspectul factorului 8 $1 al tensiunii de deschidere U eE Astfel trebuie ca 8 V1 = PV2 , tJVl '"' {JVll' {Jvo = Pvu Pentru a avea dist Ol'siuni cit mai mici este bine s se incerce imperecherea tranzistoarelor finale i prefinate. Aeglarea la o valoare identic a tensiunii ielrl-

amplilicatorulul s nu existe scurtcircuit. Dup alimentare se vor msur a tens iunile de la ieirile 1 i 2 lal de mas. potrivlnclu-se la o valoare egal cu ajutorul lui Ru. Se va inseria cu montajul un mUiampermetru pe o scar mai mare de 200 mA. La alimentar ea montaiului curentul I = 30 ~ 40 mA . Cu al' ularui lui A, el va deveni 1 , = I + 30 mA IIP,oI cu a utarul lui Az, va deveni 1 2 = 1, + 30 mA: In timpul acestor reglaie intrarea nu trebuie conectati la nici o surs de semnal. 5emireglabi-

ALMANAH ..1EHNIUM lt89M

lt,

,

.

r

2

k!;;.;d J :- ~

C _ '

;1]

t1l:'~i

,.

!lr

hl

"'.r,AMP, BLOCI((RIGHT)

-'?:,,. ....

,, , , ,

-i:

,1

'i:, ,

Ui ,

..:,.. .e' i,

,~-

,~X

,

'-

~~j--J

.

~"

,.1J.~!'l

,

,,

,

,

h :- --;;:'i-

.

" "'..." l 1:_o_.~

!l1 ,,,,:11

""j!.~

M

, r~~, ,

Scnema prezentata conelementele specilice parlil de inregistrare magnetica i ampllllCatOrulul AF de putere. aparatul m.i coollnlnd 1,10 luoer FM (oelnClus in schema) In partea de m.goelo100 circUitele sint claSIce L. inregistrare, semnalul, proveolnd de la diverse surse. ' este apllcal celor douA etaje TAIOt I TRt02 (canal stiog) Ati.aua de eg.1I1.1re este conectata iotre TAI02 coleclor $1 emitor TAtOt , car. accenlueaza Irecveoele In.lte La IeSire. preamplllicatorului se aii. dispusa Inlrarea tuneruiui utilizabil/! cind acesta este sub tensiune Lan\U' de amplificare este contInuat cu circuitul Inlegrat le 101 car. are la lelfe VU-meIrul I tranzistorul TAI03. De la acesl tranzistor ,. pr813 semn,' penlru inreglstr.r. OSCII"orul d ".rger. SI premagn.hzare est. coostrUit cu IranZI'Ioa rei. TA401 SI TA402 A.mphllcatorul de putere poate deb,ta 2x7 W pe 80 l otr-o banda de 50-16000 Hz I 3 dBine

:.~p l}l!m~~ ,~

fiIHf

~,

ALMANA H

I,"1 CI q

MTE HN IU M~

1989

---1---10

ALMANAH ~TEHNIUM" 1989

,.

J ,...-------_ . ."_ ! , , ! , , , , I ". '~ ~t~ 1: ,t"OOI C.I~

,,

r---------------, , , , '" , , ,'~ l"I .I" MOK

, ,.

t, 1

/li

'1 , ,

, ,,- J ~, I~ (,1)", 1 0 o,LR t. ~ m ,. ,L o ,~_.

, , , ,

', ~C.IOII'"

' , 1;' ~2.'L; ~"D , c, o . va :- ~ o'

,

,

,~.

o

'. ~

, ,,. I ., , ... ,u~

I ,

:o oi

I!!

' 1. ___ _ __ _ _ .,

ff'~ ~: '.- ,. ill f-" , " , , , , , o ~ , , I , I , , 11~

..

~.

"""O.

...

I I

Acest aparlt conline un amplificator stereo 2x32 W si un tuner AM-FM. Recepia AM este as igurat in gama 535-1 605 kHz, iaf FM in gama 87-108 MHz. cu o sensibilitate de 2,2 p.V pentru un raport Sf Z de 30 dB in figura 1 eSle prezent.t schema electric a tunerului AM -fM si a decoderulu; stereofonic. Semnalul FM este aplicat tranz istorului 01 lip 2SK 19 n montaj sursi comun. Acest etaj are circuite acorda te la intrare si la ieire. Tranzistorul 02 eSle un oscilalor local , iar tranzistorul 03 nal FI de 10,7 MHz. care este apoi amplifica! i prelucrat pentru extragerea semnalului de audlofrecventa. Prezenta ci rcui tulu i integrat TA7060 este numai de a limila valoarea in amplitudine a semnaluhli FM. Din punctul A al schemei semnalul detectat este condus spre Intrarea decodorului. In decodor 010 este amplificator de intrare i pune n el/idenlA subpurttoarea de 19 kHz Diodele D 110 12 dubleaza aceast frecvenl. relcind astIei subpu rt toarea de 38 kHz. care este amplillclfl de 0 11 . D13D16 formeaz un demodulator in inel i pun. in el/idenl canalele dreapta i stinga (A-L). La receplia AM OS este amplificator RF i miJ(er iar 07 este oscilator local Tranzistoarele 05 i sin) amplificatoare FI. deteclia fiind asiguraU de Dlo. Preampllficatorul audio (fig. 2) Mte constitUit din dou tranzistoare (pe canat) legate intr-o dubl reaclie negativA . una pentru corecii AJAA I alta pentru corectii mIcrofon. Figura 3 preZintA etajul corector de Ion ce utilizeaza tranzistoare 2SC HIOO. Amplilicatorul de putere este ilustrat in figura 4 i se observi uliltzarea in etalul final a tranzlstoa reior complemen tare. Fi~ura 5 prezintA elemen-

esle amestecater, la iesirea 11,.11 03 se obline sem-

I

,

~

L _____________ -..J ."

', ,f. + , I III

: I

. ,7~- -----r -- --- ---- - ---- --------,-

~"

,--, ;;,-,-;---"''''---, 1 UtlOOO ~ :!! '~(II.I J ,---nH Il,.

1 0

66

I

, ~~l ~ ,.~ h ;~:- ~I

i'-t-iil-- -I-+-:+--t-,r'J c..7 1---#11! se I 1-c " ~' l;"~ ' j 1 ~~l1I

!

I

[

~4J '" ' J

D

r-''''' '-.'' ::i'' J:i' ;.' " ''''j--t. i ::j

c,

!

J

i ~OIC I'

t" !'-'

I ;

L.: J -.. . ; ~C. 01

.:..

-lo~OII

~

~ ~ ~. ~8t1

It- 4 H-

r'

: I i

I I I I

::~ent~:;e~~e~rv.~~rP~'lr~~::~' :ee r~~~g;:~:e~~'~alimenteazcu 12

i

25 V

"

il

.:

C."OMl

.:

1I

1;

I , "11.

1.. C, I/~..

"

,t

I

. J

lSCIOOO (;II,I U

L ____ _ _ _ ____________ __ _______ ~

." 1IIq , -

Acest modul video MV adaptat la TV lelecolor permite cuplar eadirec t

a videOC8setolo nv' UI

Ve A la receptorul Tv. cu semnalele videocompleK, avnd 8vantaIV! o binerii unei imag ini mai cu

,Jle

i

a unui sunet mai bun. in

timp se evit schimbarea conTInua l a borna de anten a c'blului din VCA. Tinind cont cii ~~~n a lu ' video porn ete de la f,f ;venle foarte joase, practi c de la curent continuu. $i urc pentru un VCA cu rezolui e ori zontala de 240 linii pin la 3 MHz. trebUIe ca i MV s asigure o de fr ecvent Ir s intr oduca d istorsiuni. Montajul se com pune din doua etaje. Primul etaj asigur adapta re1 de impedanl cu i e irea VCA pri n modul de conectare al lui

acei ai

MODUL VIDEORADU SULAREA

amphlicarepl aj

con stant

in a ceasta

TI

care este cu baza la

mas

Si

intrarea pe emitor. Baza lui TI esle decu ptata la masa prin C2. semnalul se ilPlica prin CI i Rt i n emitorul lui TI. Rl-RS for meaz un divizor rez istiv de intrare De remarcat in acest etaj valorile ridicate alo condensatoareior olectrolitice tocma i pentru a se putea reda corect frecvenlele foarte }oL"e. Acest etaj asigu r amplificarea MV la o valoaro optim necesar bunei funcionri a etajelor urmtoare din TV. AI doilea etaj este cuplat cu primul prin C3, fiind un repetor pe emitor cu sarcin pe R8. Tes ti oel montajut. am oblinut o ampli ficare aprox imativ liniar in banda 10 Hz-6 MHz, in condillIle apliciirii la mtrare. pe. C I . a unui semnal de 1 VIIv de la 10 Hz la 10 MHz. Pentru tesl am folosit un generator AF i un osciloscop universal. Semnalul v izualizat pe ecranul osciloscopulul intr. in limitare incepind cu 6 MHz. Nu trebuie sa dep i m le intrare un semnal mai mare de 1.4 VIIv deoarec e MV dlstors loneaz . Dupa tes tare, am adaptat MV in TV i am facut prima prob care a dat rezulta tul scon tat. Am obtinut o imagine cu con trast trea mare. 'apt care m oblig s reduc bulonul PICTURE din VCR la m in.mum. Pen tr u a putea regla butonul PICTURE in pozi i e mediana . am inlrodus in montaj C 4 in paralel cu R4 i rezultatul a lost 'oarte bun, imaginea pe ecran era de bun cal itate cu contrast o ptim. Testind din nou monlalul in condiii de laboralor am con 51atal c limitarea semnalului in-

cepea de ta , MHz. Pentru posesorii de VCR care nu au buton PICTURE. C4 este oecesar eventual i o reajustare a acestuia in !unClie de pretentiile fiecru i a. Realizarea practic se lace conform schemei. comuta toru l din sc hem care lace trecerea de pe TV pe MV esle cel existent In TV pentru intreruperea diluzorului. SI-701 . Mufa AV se monteaz sub barna de anten intr-un spaiu gala decupat de 'abrican t, mai trebuie gaurit capacul in dreptul mulei. Montajul se realizeaz pe o plac de cablaj imprimat cu piese de bun c alitate i cu respectarea valorilor din scheme. Modilicarea in televizor

este simpl i nu afecteaza cu nimic cali til e acestuia. Dupa realizar ea mod i ficrii se poate face di ferenta intre imaginea recepionat prin selector i cea pr in MV, prin simpla comutare a lui SI-70 1. Penlru aceasta se cupleaz cablul de la RF OUT (lin VGR in barna de anten TV. se regleaz TV pi n se recepio neazl semnalul. Tot din VCR se scoa te semnal de la bornele VIDEO OUT i AUD IO OUT printr-u" ..:ablu dublu. terminat la cehilall capt cu o muf DIN. ce se Introduc e in mula AV. Pun aclionarea lui SI-701 pe pozil ia MV se ob ine aceea i imagine. dar de calitat e mai bun . Dac VC R se cupleaz deliniliv la mula AV. iar la borna de intrare anten se cupl eaz instalalia de anten pen tru recepia emisiunilor TV, comutarea de pe un semnal pe cellalt se lace prin aclionarea lui SI-701 . Cind se folosete VCR prin MV. se apas i tasta 6 din programatOf" (reglat in pozitie - UIF) . pentru a asIgura cei 12 V necesari sincroprocesOf"ului. in scopul comutrii constaOlei de tim p a sincronizarii. Dac nu se apas lasta 6 i e apAsati oricare alta, imaginea se rupe In partea de sus sau tremur . Problema sunetului e sim pl $i nu necesit comentarii. Recomand aceast modificare numai celOf" care au experienta In lelecolor. crora le va da deDlin satlslacie.

r----,'-,------r------r-------....--~'"' .' ... ~~l[[

""'"

,-1:=:0

ALMANAH .. TEHNIUM '989

...

. ':.' . ,.- tJ '.: . ' .

.

. - '....

'

,

.. .., '

-

.... ..' ATELIER-

. "

REGULATOR DE TEMPERATURIng. C. VASilEMontajul consiliU" un Cr cu,1 eleClr -

nle de com .... cIa a unui ""e ( T11. conl' . tai in ,en. cu rezlsten,. de pulere IR, Ul,hzat. c. Inc'llIlor . F'IJ,eru dlSlpa'a ".aceasta rlIlIS!eCl.lon6ol muIMOI'UI,,* cona'l"

DO-

mV.....epe!OI'ul p. em.tor nu OI.... un rapon semn .... zgolT\Ol pr.. toun. PoI.nU.II t.ln"stOl. elOI' T. TJ r) r. In curent eonl,nuu se ...gul. plin dowl' de eroare i$; SChlml)a semnu l, comoaratorul t' ece in ,Iareil ,JOS $i CI,I'enlul de e.c'''\le se anuleaza In ~