Tehnium 05 1978

8/2/2019 Tehnium 05 1978

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-05-1978 1/24

L.

CREATIE-Ş T U N Ţ Ă - T E H N I C A . . . . pag.2

Casa de ş t i i n ţ ă t e h n i c ă din B r a ş o v

PENTRUELEVERedresarea curentului alternativBetametruUtilCQ-YO . . . . .Convertor 1296/146 MHzE m i ţ ă t o r MFVFX pe 3,5 MHzVoltohmmetruCITITORII R E C O M A N D Ă

pag. 3

pag.4-5

pag.6-7

pag.8-9Avertizor bitonal cu circuite logiceReglarea c o n t i n u ă a t u r a ţ i e i motoarelor

Indicator pentru lichidul de parbrizTransformarea magnetofonuluiConvertor cu d o u ă tranzistoareEclator pentru a n t e n ă T E H N i C Ă M O D E R N Ă .«TEHNIUM» PENTRUCERCURILE TEHNICOAPLICATIVEZborul cu deltaplanulC O N S U L T A Ţ I I Convertor TV-UIF/FIFTranzistoare-echivalente

pag.10-11

pag. 12

AUTO-MOTO '. . .. pag. 14-15«Dacia-1100» - FrÎna de m î n ă Conducerea p r e v e n t i v ă I R s t a l a ţ i a e l e c t r i c ă . Diagnosticarea.AMENAJARI IN L O C U i N Ţ Ă . . . . • pag.16Amplasarea biblioteciiPatul copilului poate fi redimensionat

REZULTATELE CONCURSULUIDE IDEI TEHNICO-Ş T I I N Ţ I F I C E . . . . . . . . .. pag. 17AlimentatorPUBLICITATE . . . . . . . .« E l e c t r o a r g e ş » propune trusa«FAUR»F O T O T E H N I C Ă . . . . . . .VariofotO b ţ i n e r e a imaginii colorDIN REVISTELE DE SPECIALI-

TATE . . . . . .MAGAZIN

UtilCuvinte î n c r u c i ş a t e P O Ş T A Radio service

pag. 18-19

pag.20-21

pag.22pag. 23

pag.24

Intrucit deltaplanismul face primii p a ş i la noi, cons i d e r ă m util punem la d i s p o z i ţ i a tuturor viitorilor constructori p r a c t i c a n ţ i ai a c t i v i t ă ţ i i de zbor cu delta-

. planul un material Î n d r u m ă t o r s e l e c ţ i o n a t din practicaunor organisme recunoscute pe plan mondial,afiliate laF.A.I., cum sînt A s o c i a ţ i a constructorilor americanide deltaplanism, F e d e r a ţ i a f r a n c e z ă de zbor liber (Deltaplanism) Aerociubul central al Poloniei, s e c ţ i a dedeltaplanism. Scopul principal este de a facilita desf ă ş u r a r e a a c t i v i t ă ţ i i practice de c o n s t r u c ţ i i zbor,În c o n d i ţ i i l e c r e ş t e r i i s e c u r i t ă ţ i i zborului În acest nousport aviatic.

Pentru c o n s t r u c ţ i a admiterea la zbor a deltaplanelor cu a r i p ă tip Rogatlo (delta f l e x i b i I ă - s u p I ă , c o n i c ă sauc i l i n d r i c ă , sau a planoarelor u l t r a u ş o a r e . cu aripa realiz a t ă cu un contur tubular-rigid Î n v e l i ş flexibil-suplu),care se r e a l i z e a z ă de c ă t r e constructorii amatori sau Înatelierele aero-delta-cluburilor din cadrul a s o c i a ţ i i l o r sportive, caselor de c u l t u r ă t e h n i c ă ale tineretului, ş c o l i , f a c u l t ă ţ i etc. trebuie îndeplinite unele c o n d i ţ i i tehniceminime.

(CONTINUARE iN PAG. 12)

A D R E S A R E D A C T I E I : T E H N I U M -e U C U R E S T I , P I A T A SCiNTEI I NR.1, . C O D 7 1 3 4 1 ,

. .. . P R E Ţ U L

2 LE IF. P.T .T .R .33 , S E C T O R U L '1, T E L E F O N '1 7 60 1 0 , . I N T . 1 1 D 2 ' ; ' 1 " 3 4 ~

8/2/2019 Tehnium 05 1978


În centrul frumosului o r a ş de lapoalele Timpei, o c l ă d i r e m o d e r n ă cu 3 etajeâtrage a t e n ţ i a t r e c ă t o r u l u i . Este vorba de Casa de ş t i i n ţ ă t e h n i c ă pentru tineret din B r a ş o v , una dinu n i t ă ţ H e model, În care a c t i v i t ă ţ i l e spedfice m a r c h e a z ă prin amplitudineagamei lo r un orizont larg de preocup ă r i t e h n i c e - ş t i i n ţ i f i c e , În care a c ţ i u nHe de p . e r f . e c ţ i o n a r e calificare seconstituie într-o a u t e n t i c ă «politehnic ă m u n C i t o f e a s c ă » , unde microprod u c ţ i a u r m e a z ă firesc p r o i e c t ă r i i c e r c e t ă r i i .

Se poate afirma a s t ă z i Casa deş t i i n ţ ă t e h n i c ă pentru tineret dinB r a ş o v este un veritabil factor polarizator al unor a c t i v . i t ă ţ i de c r e a ţ i e atinerilor. Ş c o a l ă deformare a deprinderilor practice, de implinire profes i o n a l ă a tinerilor, Casa de ş t i i n ţ ă t e h n i c ă pentru tineret dispune de ob a z ă m a t e r i a l ă c o r e s p u n z ă t o a r e dincare nu lipsesc utilaje, a p a r a t u r ă dem ă s u r ă control, scule materiale,asigurînd totodatl o indrumare tehn i c ă specializatl prin instructori colaboratori, ingineri cadre didacticedin întreprinderi din Universitateadin B r a ş o v .

Nu este, de asemenea, lipsit de imp o r t a n ţ ă faptul la d i s p o . z i ţ i a tinerilor, in v e d e r e a f u n d a m e n t ă r i j teoretioe

a p r . e o c u p ă r H o r lor, se a f l ă peste 22 000volume de l i t e r a t u r ă t e h n i c ă , c o l e c ţ i i de reviste tehnice, standarde, ziareetc., ce pot fj consultate in sala del e c t u r ă sau imprumutate .

L-am rug.at pe t o v a r ă ş u l inginerAlexandru Popa, directorul Caseide ş t i i n ţ ă t e h n i c ă , ne ofere citevaa m ă n u n t e despre ansamblul de activ i t ă ţ i , despre organizarea lor, desprer e a l i z ă r i l e recente proiectele viitoare.

- Activitatea n o a s t r ă se d e s f ă ş o a r ă in trei forme specifice. Primaeste activitatea de cerc, in care se. r e a l i z e a z ă fie teme propuse de memb r i i p a d i c i p a n ţ i acceptate deconducerea t e h n i c ă , f ie teme propuse de Înstructorii de cerc, caretrezescinleresul tinerilor. Prin ac e a s t ă f o r m ă se a s i g u r ă formarea

deprinderilor practice, satisfacereap r e f e r i n ţ e l o r t i n e r i l o r , insuflarsa dra-

gostei de m u n c ă . Cercurile lehni:CQapUcative a c o p e r ă prin diversitatea lo r a u t o m a t i z ă r i c : G n s t r u c ţ i i electronice, i n f o r m a t i c ă , kariuriautovehicule, a r t ă t e h n i c ă f o t o c i n e m a t o g r a f i c ă , modelism, artizanatsi l imbi s t r ă i n e .

in· vederea satisfaceri i n e c e s i t ă ţ i i de c r e ş t e r e c o n t i n u ă a niveluluiprof,esionalal muncitorilor intreprinderi.lor b r a ş o v e n e , a s p e c i a l i z ă ri i continue ii acestora, a polic a l i f i c ă r i i lor, adeseori, la cerereau n i t ă ţ i l o r de p r o d u c ţ i e , seorg.anizeH i cursuri de i n i ţ i e r e , specializare autorizare, in special pentrumeseri i defic·itare di n punct devedere al a s i g u r ă r i i cu f o r ţ ă dem u n c ă soecializati. I a t ă citeva dintr e aceste 'cursuri: l imbaje Coboi,Fortran, Assiris, programare-exploatare calculatoare Cellatron, 0 -

perare-programare m a ş i n i demc-

turat contabil izat FC-15 FC-3D,minicalculatoare FC-16 FC .&4,

e l e c t r o n i c ă i n d u s t r i a l ă , desen tehnic, depanare m a ş i n i electronicede calcul, perforatoare verif icatoare, cercetare o p e r a ţ i o n a l . ă , anal i z ă .

Prin cursuri lede autorizare macaragii, f o c h i ş t i , sudori au fost calificati circa 25 la s u t ă di n necesarulde cadre formate in j u d e ţ u l B r a ş o v . În special penbu intreprinderi mici

mijlocii, ce nu au p o s i b i l i t ă ţ i propri i de calificare. Peste 2 _ de

cadre au fost p r e g ă t i t e in vedereau t i l i z ă r i i l imbajelor de programare

pentru utilizarea m a ş i n i l o r moderne de factura! contabil izat,practica realizindu-se la Centrulteritorial de calcul.

Organizati in colaborare cu Consil iul municipal al sindicateJor, Universitatea p o p u l a r ă t e h n i c ă . : c e funcţ i o n e a z ă in cadrul Casei ş t i i n t e i ş i tehnicii a s i g u r ă reunirea s p e c i a l i ş ti lor din intreprinderi Universitate a B r a ş o v pe domenii de virf invederea a p l i c ă r i i generalizate Înp r o d u c ţ i e , in cel mai scurt t imp, an o u l ă t i l o r tehnice. Cicluri le acoper ă , de asemenea, domeniile de virf

ale ramurilor industriale di n economi a j u d e ' ţ u l u i - t u r n ă t o r i e , defor-

Unui di n zborurite r e u ş i t e ai e d . e l t . a p i a n i ş t i l o f b r a ş o v e n i .

m ă r i plastice, conducerea numeria m a ş i n i l o r - u n e l t e , i n f o r m a t i c ă ,

ergonomie, optimizarea u t i l i z ă r i i ins t a l a ţ i i l o r electroenergetice, elect r o n i c ă . i n d u s t r i a l ă .

Este de a d ă u g a t faptul toatecursurile. lectorate1e. cercurile sint

conduse indrumate de s p e c i a l i ş t i din mari u n i t ă f j economice din B r a ş o v (intreprinderile «T adorul», «Rulmentul», tM.C.. tR.E.), precum decadre didactice specializate de la Universitatea B r a ş o v , a c ă r o r e x p e r i e n ţ ă p r e g ă t i r e p r o f e s i o n a l ă se constituie

într-o a u t e n t i c ă g a r a n ţ i e a c a l i t ă ! i i form ă r i i tinerilor dornici se p e r f e c ţ i ~ neze.

Microproducliia a s i g u r ă realizarea deprototipuri. instalatii de automatizare.B u c r , ă r i d e a n a l i z ă - p r , o g r . a m a r e , casete

m a ş i n i defacitural contabistudii proiecte. O parte din rea-o b ţ i n u t e sint destinam autodo

t ă r i i : laboratorul fonic pentru c u r s a n ţ i i de la limbi s t r ă i n e . , m o b i ~ i e r . l u c r ă r i decorative de metaloplaslie sculptu

in lemn, didafoane., i n s t a a a ţ i i e ~ e c -

tunele aerodinamice., karturi.prezent, peste 6 000 de tineri sintlegitimati in cercurile Casei de

. ş i t e h n i c ă , aproape 20 000 departicipind !Ia m a n i h ~ ' s t ă r n e deg a n d ă t e h n i c ă . . simpozioane.,de c o m u n i c ă r i . marea lo r majoritate(circa W !Ia sum) fjind din u n i t ă ţ i productive.

Dezvoltarea a c t i v i t ă ţ i l o r d e s f ă ş u r a t e sub egida Casei de ş t i i n ţ ă t e h n i c ă pentru tineret din B r a ş o v a dus laconstituirea de f i U a ! e i n o r a ş e l e cele. Codlea Victoria" organizatein colaborare cu mari u n i t ă ţ i de prod u c ţ i e ca Eiectroprecizia, Colorom.Combinatul chimic.A ş a cum ne preciza t o v a r ă ş u l direc

to r Alexandru Popa" intr-un viitor apropiat toate o r a ş e l e j u d e ţ u l u i vor be-

nencia de astfel de filiale, organizateîn f u n c ţ i e de s o l i c i t ă r i l e tinerilor indiverse profile: i n f o r m a t i c ă , electron i c ă , modelism.

Un loc aparte În p r e o c u p ă r i l e membrilor cercului de modelism (aeronavo) îl constituie, În prezent, deHaplanismul. De fapt, interesul trezit de

acest nou sport aviatic s-a manifestatÎ n c ă din vara anului trecut, cind s-aurealizat primele machete. In luna martie a acestui an s-au realizat primeleaparate. iar in aprilie a avut loc la. pantal e m p e ş - S i n p e t r u prima d e m o n s t r a ţ i e a d e l t a p l a n i ş t i l o r , care a cuprins inp r e m i e r ă un zbor În f o r m a ţ i e de trei.Printre animatorii p a s i o n a ţ i i acestuisport se nu r ă _ Vasile Pulbere, inginer tehnolog la Intreprinderea «Tractorul», Teofil Stoica, muncitor a tC.A.Ghimbav, l a n e ş Wilhelm, elev. Deltap i a n i ş t i i , În n u m ă r de 30, au printreproiectele imediate constituirea uneiş c o l i de zbor pentru tinerii amatori,i n d r ă g o s t i ţ i de acest «sport total»,care contribuie nu numai la dezvolta:rea i n v e n t i v i t ă ţ i i c r e a t i v i t ă ţ i i tehnice,dar la m e n ţ i n e r e a unei forme spor

tive deosebite.I n t e n ţ i o n î n d

realizareaunei baze adecvate pentru o t a b ă r ă de zbor, membrii cercului de modeJism n u - ş i n e g l i j e a z ă alte proiecte,cum ar fi, de p i l d ă , construirea unuiooovehicui pe p e r n ă de aer, unui motoplanor a unei ş a l u p e de curset r a c ţ i u n e .

Un a d e v ă r a t forum al c r e a t i v i t ă ţ i i tehnice, ş c o a l ă de i n i ţ i e r e perfectionare a tinerilor in variate domenii·ale p r o d u c ţ i e i , Casa de ş t H n ţ ă tehn i c ă pentru tineret din B r a ş o v r ă m î n e , prin gama l a r g ă de a c ţ i u n i organizate

prin ecoul deosebit al m a n i f e s t ă r i lor. un factor de p r i m ă i m p o r t a n ţ ă În

popularizarea progresului tehnicoş t i i n ţ i f i c , În p e r f e c ţ i o n a r e a profesion a l ă antrenarea tinerilor În a c t i v i t ă ţ i utile s o c i e t ă ţ i i .

Cercurile tehaico-aplicalive se b u c u r ă de un interes deosebit inriadul fiDerilor.

8/2/2019 Tehnium 05 1978


mrmtare

\<> , , ~ ~ : \ " , ; ' ,,,:":\J " \ '\

" ' \ ' ; " . \ ~ ~ ' \ ~ \ :j!;'(firtf /)(;:\.'.i<.·.\\!\i;\i\.\ \ \ ! . \ ~ \ \ \ )

J i = i j i ~ Dezvoltarea i m p e t u o a s ă a tuturor

ramurilor economiei n a ţ i o n a l e , modernizarea proceselor de p r o d u c ţ i e . tehnologme din ce in ce mai avansates o l i c i t ă În momentul actual o g r i j ă d e o s e b i t ă pentru p r e g ă t i r e a f o r ţ e i dem u n c ă . T n v ă ţ ă m i n t u l u i românesc îi revin, astfel, sarcini sporite În vedereaa s i g u r ă r i i unei f o r m ă r i superioare anecesarului de muncitori calificati, inspecial În domeniul industrial. D u p ă cum s-a afirmat î n c ă la Congresul al

XI-lea alPartidului Comunist

Român.realizarea prevederilor cincinalului rev o l u ţ i e i t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c e n e c e s i t ă sporirea cu Î n c ă 1 000 000-1 200 000 apersonalului din industrie, din celelalte ramuri neagricole, din agriculturade stat intreprinderi de m a ş i n i agricole. Dezvoltarea numai a industrieic o n s t r u c ţ i i l o r de m a ş i n i intr-un ritmmediu anual de 11,5-12,5 la s u t ă s o l i c i t ă p r e g ă t i r e a a zeci de mii decadre cu p r e g ă t i r e t e h n i c ă de specialitate. Incheierea unei etape majorede p e r f e c ţ i o n a r e a tuturor treptelor deÎ n v ă ţ ă m î n t o f e r ă de pe acum certitudinea e x i s t e n ţ e i structurilor de preg ă t i r e capabile transfere p r o d u c ţ i e i tineri a b s o l v e n ţ i a p ţ i s ă r ă s p u n d ă in tegral tuturor s o l i c i t ă r i l o r impuse dedinamismul unei economii aflate in tr-un impetuos ritm de dezvoltare.

Multitudinea formelor de p r e g ă t i r e a f o r ţ e i de m u n c ă a r a t ă infinitele posib i l i t ă ţ i de adecvare a î n v ă ţ ă m i n t u l u i la diversele s o l i c i t ă r i ale economiei.

Strinsele l e g ă t u r i ale î n v ă ţ ă m î n t u l u i cu p r o d u c ţ i a cercetarea, statornicit ein cursul unui amplu proces de perf e c ţ i o n a r e , o f e r ă cadrul cel mai propice i n t r ă r i i tinerilor În v i a ţ ă pentru aefectua o m u n c ă u t i l ă s o c i e t ă t i i socia-liste. .

Fie se p r e g ă t e s c ~ a ucenici lalocul de m u n c ă , fie î n v a ţ ă Î n c ă dinprima t r e a p t ă de liceu o meserie, fieu r m e a z ă cursuri scurte de calificare

cu sau f ă r ă scoatere din p r o d u c ţ i e , fie sînt i n t e g r a ţ i În cadrul stagiilorde practicant, tinerii î ş i po t forma a s t ă z i , mai repede mai bine, c a l i t ă ţ i l e necesare in «focul viu al p r o d u c ţ i e i » .

Cum se i n t e g r e a z ă a c e ş t i tineri inmari u n i t ă ţ i industriale din C a p i t a l ă , prin ce se r e m a r c ă la locul de m u n c ă -sint Î n t r e b ă r i c ă r o r a le-am g ă s i t r ă s . puns in cadrul unui r a i d - a n c h e t ă efectuat la intreprinderile «23 Augusb.«Electronica» « S e m ă n ă t o a r e a » . la Intreprinderea «23 August» nu

mai in ultimul an s-au incadrat in munpeste 1 000 de tineri muncitori

( a b s o l v e n ţ i ai ş c o l i l o r profesionale -2 1 2 , a b s o l v e n ţ i ai treptei intii de l i ceu-

251, prin ucenicie la locul de m u n c ă -397, .prin cursuri de calificare gradulI - 275). Cum este firesc, unul dinobiectivele importante .ale a c t i v i t ă ţ i i comitetului U.T.C. îl constituie p r e g ă tirea p r o f e s i o n a l ă a tineretului. Ceamai mare parte a celor care au p ă ş i t pentru prima o a r ă În universul muncii

marelui colectiv al întreprinderii provi ne de la l iceul industrial «23 August»,o a d e v ă r a t ă p e p i n i e r ă de cadre calificate. De aici au venit zeci de strung.ari, frezori, mortezori, I ă c ă t u ş i , modelieri.

A ş a cum a r a t ă t o v a r ă ş u l Gheorghe Pavel" secretarul comitetuluiU.T.C • GCesllx absoIrenti li se a s i g u I ' ă . locuri de m u n c ă in echipe formate dinmuncilDri cu e X p e I ' i e n t ă care c o n t i n u ă s ă - i indrume pe cei tineri atiI. pe p / a ţ J profesional. cit pe plan educalW. Inacest ilII au fost. TemillCiI/i prin rezultalele obIinuie in m u n c ă fDti absoIventiiincadrati in coIedWeIe de lucru ale 111,-

n ă t o t i e i de f o n ~ una din S « ţ i i l e importante ale inirepl'inderii. Comisia de c,eatie I e h n i c o - ş t i i n l i f l C ă r e d a d e a z ă pel'ÎO-

dic chesiionaTe. tesIe vizind sondareac a p i l C i l ă l i i pm(esionaIe pentru ca noutatea t e h n i c ă tie continuu p r e z e n t ă plinstudiu individual sau prin dezbateri coledire. O a l t ă m ă s u r ă ce u r m ă r e ş t e continua p e T ( e c ţ i o n a r e a absoIvenfjkJT este

organizarea unui cete de desen tehnicmenit i m p l o s p ă t e z e c u n o ş t i n t e l e necesate rea/imii diferitelOl piese, repereeate SÎnt executaie aici. O a l t ă f o r m ă s l i m u / a t W ă . de p r e g ă t i t e p l o f e s i o o a / ă esie

o,ganizarea dwet'selOl' concursuri pemesetii. cum ar (i.7 .Olimpiada stTungarului». .CeI mai bun (TezOl. l ă c ă t u ş » etc. Aceste com:ursun sint organizatecu fazj de sectie. intreprindere. sector.unele (inalizindu-se la nive l republican. Ceea ce este impoda nt l ă m i n e antrenares. tinerilor la fazele de m a s ă , acest lucru este demonstrat, printrealtele, de faptul numai in acest anla intrecerea slrungill i lu au participatciTea '1 000 de c o n c u r e n ţ i . O b u n ă parl.edintre viilDTii muncitoricalifICati ai acestei importante intreprinderi se acomod e a z ă cu locul de m u n c ă . f ă c i n d pTaciicaa l ă t u r i de muncitOFi. Cu toate

Liceul «D Augusb p o s e d ă OI b a z ă mat e r i a l ă c o r e s p u n z ă t o a r e pentru p l e g ă t i res. p r O i f e s i o n a l ă . t e o r e t i c ă ş i de productie, OI serie de clase i ş i c o m p l e t e a z ă sta:-giul chiar in u z i n ă pentru a i n F f ă f a direct,nu din auzite. «:exigentele p r o d u c ţ i e i » , pentru a dobindi c a l i t ă ţ i l e necesare unuimuncitor calificat. E x p e r i e n ţ a p r e g ă tirea celor care i n d r u m ă asemenea stagi i - m a i ş l r i . tehnicieni. ingineri -dau g a r a n ţ i a unei ( a m i l i a r i z ă r i exactecu locul de m u n c ă pentru care fiecaret i n ă r se p r e g ă t e ş t e » .

Intreplinder'ea «Electronica» este ounitate e c o n o m i c ă ce a p a r ţ i n e unei ramuri industriale moderne. de viri. Calitatea p r o d u c ţ i e i presupune aici dinpartea f i e c ă r u i colec1!iv. a f i e c ă r u i muncitor. maistru. inginer un plus de exig e n t ă . de responsabilitate. de d ă r u i r e f a t ă de m u n c ă . In a c e l a ş i timp, aici.f ă . r ă un proces de c o n t i n u ă perfectionare p r o f e s i o n a l ă . nu se poate concepeindeplinirea in cele mai bune c o n d i ţ i i a sarcinUor de plan .

Un exemplu ali t i n e r e ţ i i i n t r e p r ~ n d e r i i il constituie media de virstâ a personalului, care nu d e p ă ş e ş t e cu mult21 de ani.

«Dincolo de tineretea citorva sutede ml..m:citmi, care se" i n t e g r e a z ă anual îin colectivul nostru, ne spunea tov a r ă ş a lLeonida T eodora" ş e f a serviciului i n v ă f ă m i n t . se a f l ă excelentap r e g ă t i r e e x p l i c a t ă prin poi.calificareaa c e s t o r a ~ atribut necesar in orice ram u r ă a. industriei. Pra.c1!ka a. fost imbin a : t ă cu p r e g ă t ~ r e a t e o r e t i c ă a s t f e ~ incitfiecare absolivel1t din mecanicpoate deveni fie frezor. fie strungar.

fi e rectificator .Profilul p r e g ă t i r i i mecanice este la

noi in intreprindere deosebit de pret e n ţ i o s . fiind vorba de m e c a n i c ă f i n ă . Repartizarea absolventilor a l ă t u r i demunciton cu e x p e r i e n ţ ă este d u b l a t ă

de incadrarea tinerilor in forme deperfectionare p r o f e s i o n a l ă d e s f ă ş u r a te d u p ă o t e m a t i c ă cu subiecte inspirate din tehnologiile de p r o d u c ţ i e . dins o l i c i t ă r i l e zilnice ale locului de m u n c ă .

De remarcat este faptul atitcursurile de p e r f e c ţ i o n a r e . ci t u r m ă rirea c a l i t ă ţ i i muncii depuse de absolven1i sint i n c r e d i n ţ a t e unor cadre cue x p e r i e n t ă " muncitori, tehnicieni. mai-ş t r i .

Fiind un proces continuu, p e r f e c ţ i o narea. c a l i f i c ă r i i este o r g a n i z a t ă pe secţ i i pe schimburi, cele mai· recenten o u t ă . 1 i din domeniul electronicii, cumar fi de pildi: circuite integrate televiziunea in culori, formind obiectulunor cicluri aparte).

Tinerii s-au remarcat in cadrulunor concursuri profesionale. cum arfi olimpiadele strungarilor frezorilor.Citiva dintre r e c e n ţ i i c i ş t i g ă t o r i ai acestor concursuri: Gheorghe Stoian,Nicolae Manta, Viorel Mircea, F l o r i c ă

Alexandrescu. Alexa.ndru Ilie, fac cinste colectivelor in care l u c r e a z ă , munca lo r fiind un permanent exemplupentru viitoarele p r o m o ţ i i de absolv e n ţ i ai ş c o l i i profesionafe sau ai pri-mei trep1e a l iceului industrial «Electronica».

O sugestie r ă m i n e î n s ă de f ă c u t , anume organizarea la diferite nive

luri, cu fazele c o r e s p u n z ă t o a r e , aunor concursuri profesionale pentrutinerii elecfronisti.

socialiste. O i n t e r e s a n t ă f n i 1 f a t t v ă acomitetului U.T.C. este organizareaunei politehnici m u n c i t o r e ş t i " f o r m ă ! s u p e r i o a r ă de p e r f e c ţ i o n a r e a c a ' i i i c ă rii, a c ţ i u n e care a dat roade fructuoaseanul trecut, cont.inuindu-se cu noicursuri in acest an (pentru sudod.m a t r i ţ e r i , I ă c ă t u ş i , strungari).« C o n d u c ă t o r i i cursurilor sint ei

tineri, fie ingineri stagiari. fie m a . i ş : t r ~ , . care, a ş a cum ne sp'unea t o v a r ă ş u l Virgil Ilie, secretarul comitetului U.T.C.din intreprindere. transmit c u r s a n ţ H o r cele mai recente informa1.ii tehnologl ce

din domeniile de specialitate . In aceI a ş i timp. unul dintre prindpaleleobiec'tive ale muncii noastre il r e p r e z . l . n t ă u r m ă r i r e a r i d i c ă r i i c a f i i i c ă . r U tinerilor,avind in vedere faptul intreprinderea are sarcini sporite pentru export

de calitatea muncii noastre depinderealizarea la nivel superior a tuturorindicatorilor de plan. Concursurile anuale, care a n t r e n e a z ă peste 2500 detineri, sint organizate pentru strungari,frezori, model eri, f ă c ă t u ş i , t u m ă t o r i . Pentru cei peste 200 de a b s . o [ v e n ţ i afprimei trepte de liceu care! au venit: lnanul 1977 in coledivul intreprinderii,comitetul U.T.C. a concretizat: o seriede m ă s u r i menite c o n d u c ă la o· i;n-tegrare o p t i m ă , m ă s u r i vizind inclusivasigurarea unor c o n d i ţ i i bune de v i , a ţ ă . R e m a r c a ţ i cu ocazia diferitelor con

cursuri profesionale. u t : e c i ş t i ca: Constantin Negraru, Nicolae Moise. Uvh:.lEmil Bolan, Mihai D i n c ă , . Cornet Dumitrescu sint la rîndui lo r printre prim i

care contribuie la familiariza.rea nonora n g a j a ţ i ' " cu colectivul de m u n c ă , cue x i g e n ţ e l e disciplinei m u n c i t o r e ş t i , cus o l i c i t ă r i l e p r o d u c ţ i e i . A s t f e ~ ş . t a f e t a e x p e r i e n ţ e i , a d ă r u i , r H , a autoperfecţ i o n ă r i i profesionale este t r a . l : 1 s m i s ă de la t î n ă r la t î n ă r cu concursul avizatal celor mai buni muncitori.).P r o b l e m ă de interes major,. c r e ş t e

rea p r o d u c t i v i t ă ţ i i muncii nu poate fid i s o c i a t ă de caritatea i n t e . g r ă r i i tinerilo r in p r o d u c ţ i e . ConduzHle raidu.Luinostru a t e s t ă a c e a s t ă calitate. elementindispensabil in succesele o b ţ i n u t . e decolectivele unor importante u n i t ă ţ i j'!"I

dustriale. unde o pondere i n s e m n a t ă o d e ţ i n u t e c i ş t i i .

la Întreprinderea de m a ş i n i agricole« S e m ă n ă t o a r e a » u t e c i ş t i i au o organiz a ţ i e p u t e r n i c ă . profund i m p l i c a t ă inrealizarea importantelorsarcini de pro

d u c ţ i e ce revin acestei u n i t ă t i cu marepondere in mecanizarea agriculturii G ru p a j r ea l i za t

de C Ă L I N S T Ă N C U L E S C U Tineriii absolventi se Î n c a d r e a z ă În colectivele de m u n c ă ale Între

prinderii «ZI Augusb. unde Î ş i r e a l i z e a z ă sarcinile de p r o d u c ţ i e lucrîndcu m a ş i n i - u n e l t e de mare tehnicitate.

3

8/2/2019 Tehnium 05 1978


(URMARE DIN NR. TRECUT)

Montajele de princIpIu din figurile4 5 se c a r a c t e r i z e a z ă prin aceea laconsumator ajunge numai una dinbuclele semnalului sinusoidal al sursei alternative. Din acest motiv, redresarea care se r e a l i z e a z ă prin Înserierea unei diode Între s u r s ă consumator se n u m e ş t e redresare mono

a l t e r n a n ţ ă . Acest sistem de redresare este deo

sebit de simplu, dar " p r e z i n t ă uneledezavantaje practice. ln primul rind,d a t o r i t ă faptului una dintre semia l t e r n a n ţ e este s u p r i m a t ă , valoareaeficace a tensiunii o b ţ i n u t e se reduce

laj u m ă t a t e f a ţ ă

de valoarea eficace atensiunii alternative de intrare. Valoarea m a x i m ă (sau de virf) r ă m î n e a c e e a ş i , dar pentru consumatori estei m p o r t a n t ă valoarea eficace.

r e l u ă m un montaj de redresarem o n o a l t e r n a n ţ ă , conform schemei dinfJg. 6 (în schemele practice se maiinclude un condensator, dar desprerolul acestuia vom vorbi În capitolulreferitor la filtrare). D a c ă am notat cuU valoarea tensiuni i alternative pe carevrem s-o r e d r e s ă m (se s u b î n ţ e l e g e valoarea eficace), valoarea m a x i m ă r e z u l t ă Umax = V2. U, conform relaţ i e i (7). Este impor tant de f ă c u t a c e a s t ă precizare, deoarece dioda D f o l o s i t ă va trebui a i b ă tensiunea i n v e r s ă r e p e t i t i v ă m a x i m ă (VRRM) mai maresau cel p u ţ i n e g a l ă cu Umax ( ş i nu

cu U).in realitate, valoarea m a x i m ă a tensiunii pulsatorii la bornele r e z i s t e n ţ e i de s a r c i n ă Rs va fi ceva mai m i c ă decitUmax, deoarece pe j o n c ţ i u n e a diodeiÎn c o n d u c ţ i e cade o a n u m i t ă tensiuneU (cea 0,6-0,7 V În cazul diodelorc;p siliciu ş i , respectiv, 0,2-9,3 V incazul diodelor cu germaniu). De asemenea, o parte din tensiune va maic ă d e a pe r e z i s t e n ţ a o h m i c ă a Înf ă ş u r ă r i i transformatorului, parte caredepinde direct p r o p o r ţ i o n a l de curentul consumat.

UlIIRepararea î n t r e ţ i n e r e a i n s t a l a ţ i i l o r

electrice de uz casnic n e c e s i t ă Întotdeauna efectuarea unor conexiuni corecte (contact bun), solide bine izolate. I m p r o v i z a ţ i i l e g r e ş e l i l e care sefac din n e c u n o a ş t e r e sau din n e g l i j e n ţ ă r e p r e z i n t ă , pe de o parte, un permanent

FiI. AL. MARGULESGU

Un dezavantaj major al r e d r e s ă r i i m o n o a l t e r n a n ţ ă il r e p r e z i n t ă caracterul pulsatoriu (cu pauze intre pulsuri) al tensiunii o b ţ i n u t e ; d u p ă cumvom vedea in capitolul referitor la filtrare, «netezi rea» acesto r p u l s a ţ i i estemai i n e f i c i e n t ă , necesitînd valori maimari pentru condensatoarele de filtraj.

in fine, mai m e n ţ i o n ă m incazul r e d r e s ă r i i m o n o a l t e r n a n ţ ă , diodatrebuie suporte intregul curent pri:-mit de r e z i s t e n ţ a de s a r c i n ă .

O a l t ă posibilitate de redresare acurentului alternativ este i l u s t r a t ă infig. 7. Transformatorul TR are o i n f ă -ş u r a r e s e c u n d a r ă

cup r i z ă m e d i a n ă ,

debitind d o u ă tensiuni egale intre ele(U

1=U

2), dar În o p o z i ţ i e de f a z ă (de-

calate cu 1800) f a ţ ă de punctul median.Pentru a i n ţ e l e g e f u n c ţ i o n a r e a mon

tajului, presupunem la momentul i n i ţ i a l tensiunea U1 trece prin zerospre valori pozitive, deci U2 va treceprin zero spre valori negative (fig. 8).Dioda D1 conduce bucla p o z i t i v ă atensiunii U1 , dind astfel un curent liprin r e z i s t e n ţ a de s a r c i n ă R

s; intregul

curent prin dioda D1 va s t r ă b a t e rezist e n ţ a de s a r c i n ă , deoarece dioda D2

este m o n t a t ă în polarizare i n v e r s ă ( b l o c a t ă ) f a ţ ă de acest curent.

În a c e l a ş i interval de timp, tensiuneaU2 parcurge s e m i a l t e r n a n ţ a n e g a t i v ă . Dioda D2 este astfel b l o c a t ă , decicurentul prin r e z i s t e n ţ a de s a r c i n ă se

reduce la valoarea li f u r n i z a t ă de tens i ~ n e a U1.In semiperioada u r m ă t o a r e , s i t u a ţ i a

se i n v e r s e a z ă . Tensiunea U1 parcurgebucla n e g a t i v ă ş i , În c o n s e c i n ţ ă , diodaD1 se b l o c h e a z ă , in schimb U2 par

curge bucla p o z i t i v ă D2 se deschide,furnizînd prin r e z i s t e n ţ a de s a r c i n ă un curent b. Lucrurile se r e p e t ă analogin fiecare p e r i o a d ă . O b s e r v ă m c ă , f a ţ ă de r e z i s t e n ţ a des a r c i n ă , c u r e n ţ i i li h au a c e l a ş i sens. Prin urmare, polaritatea la bornele r e z i s t e n ţ e i Rs r ă m î n e c o n s t a n t ă

pericol de accidentare sau de avarii, iarpe de a l t ă parte, conduc la pierderi deenergie (uneori chiar î n c ă l z i r e pericul o a s ă ) la contactele oxidate.

Se s u b i n ţ e l e g e c ă nici o i n t e r v e n ţ i e la i n s t a l a ţ i a e l e c t r i c ă nu se va face subtensiune.

Dezizolarea conductoarelof la eapete, 1n vederea c o n e c t ă r i i . se va face

220V-

Tr

În timp, iar curentul rezultant prin Rseste suma c u r e n ţ i l o r 11+b=1 (fig. 8).

oblic, nu drept (1). Se Î n l ă t u r ă astfelriscul de a t ă i a firul metalic ( m i c ş o r i n -du-i r e z i s t e n ţ a m e c a n i c ă ) se favoriz e a z ă acoperirea u l t e r i o a r ă cu b a n d ă izolatoare (2). Pentru dezizolare se potfolosi un c u ţ i t , un briceag sau un c l e ş t e speCial, p r e v ă z u t cu un ş u r u b , carel i m i t e a z ă închiderea b r a ţ e l o r În f u n c ţ i e de diametrul conductorului.

Pentru a aSigura un contact bun

L ,jjJjjjL ; 2

t]Tr

t

t'

t

t

t

RS

Acest tip de redresare se n u m e ş t e b i a l t e r n a n ţ ă . Montajul descris pre-

o r e z i s t e n ţ ă m e c a n i c ă s p o r i t ă , capetele ce u r m e a z ă a fi legate se vor r ă s u c i de mai multe ori unul peste altul (3).

" D a c ă se l u c r e a z ă cu conductoarede cupru, conexiunile se vor lipi cucositor. Sirma de fludor se ţ i n e deasu-pra conexiunii; l i p i t ă de aceasta, iar culetconul se î n c ă l z e ş t e de jos (4).

8/2/2019 Tehnium 05 1978


z i n t ă atit avantaje cît dezavantajepractice. Printre dezavantC!je m e n ţ i o : n ă m În primul rînd necesitatea unUitransformator care a i b ă În secundar o Î n f ă ş u r a r e cu p r i z ă m e d i a n ă , debitind in total dublul tensiunii pe carevrem o r e d r e s ă m (valoarea m a x i m ă a tensiunii la bornele sarcinii estee g a l ă cu valoarea m a x i m ă . a t.ensiuniiuneia dintre cele d o u ă s e c ţ i u n i secundare). In plus, aceste d o u ă tensiuniU1 U2 trebuie fie rig.uros ..egale,În caz contrar a p ă r m d neslmetrn foarte s u p ă r ă t o a r e in forma tensiunii re

dresate.Un alt dezavantaj ÎI constituie faptul

diodele utilizate trebuie a i b ~ tensiunea i n v e r s ă m a x i m ă (V RRM) malmare sau e g a l ă cu valoarea m a x i m ă a intregii tensiuni debitate de secun.dar - deci de d o u ă ori mai mare decitvaloarea m a x i m ă a tensiunii la borneleR . Î n t r - a d e v ă r , atunci cînd D1 cc:ndlÎce, de exemplu, punctele 1 s m ~ legate intre ele, deci la bornele dlodelD2' intre punctele 3 4,avem i n t ~ e a g a tensiune U1+U 2 a secundarulUi. Acest fapt l i m i t e a z ă utilizarea montajului la redresarea unor tensiuni relativ s c ă z u t e .

Printre avantajele montajului ment i o n ă m folosirea a numai d o u ă diode(in c o m p a r a ţ i e cu puntea, care neces i t ă patru). De asemenea, conduc!orulfolosit În i n f ă ş u r a r e a secundara sed i m e n s i o n e a z ă pentru un curent ded o u ă ori mai mic decît curentul des a r c i n ă . În fine, prin fiecare d i o d ă trece numai j u m ă t a t e din curentul des a r c i n ă . Diodele pot fi montate pe radiator comun ( d a c ă este cazul).

PUNTEA GRAETZ

Cel mai r ă s p î n d i t montaj de redresare este acela În punte, folosind patru diode identice D1- 0 4 (fig. 9). Ar12omis si de a c e a s t ă d a t ă din schemacondensatorul de filtraj, rolul s ă u fiindtratat mai departe. .

În a f a r ă de reprezentarea clasicadin fig. 9, cititorul mai poate Întîlnipuntea redresoare d e s e n a t ă sub unadin formele a r ă t a t e În fig. 10. Pentru a

nu g r e ş i n i c i o d a t ă r e c ~ n o a ş t e r e a sau la desenarea unei p u n ţ i redresoare se va u r m ă r i e c h i v a l e n ţ a cu schemad i ~ fig. 9. Cele patru d i o d ~ sînt I ~ g a ! e Între ele În serie, pe latunle u n U l . p a ~ trat; diodele din laturile paralele (1

3, respectiv 2 4) sînt a ş e z a t e . Ia f.el.Intrarea a l t e r n a t i v ă se face prm ~ I a gonala care u n e ş t e punct,ele 1 Ş I . 3,a d i c ă În care dlodele S l ~ t

cu poli o p u ş i ; i e ş i r e a conti-n u ă se culege diagonala 2-4,a d i c ă între În care di?delesînt legate prin poli de a c e i a ş I fel.

iN HR. VnlOR)

În unele cazuri, Cind c o n d u c t . o a r e l ~ racordate sînt din alun:iniu ( Ş I decImai dificil de l ipit cu cositor),

seapela la un buton conedor care .cqntact bun izolare cor<.;spunzatoare,În plus, conexiunea devine. u ş o r d.e-m o n t a b i l ă Butonu! va d l ~ m a t ~ n ~ 1 plastic, cu interior . c a p t u ş l t In

interior cu o metahca.

BErAIEllUM. ALEXANDRU. B e i u ş

Adresindu-ne constructorilor Î n c e p ă t o r i , descriem mai jos o v a r i ~ n Î m b u n ă t ă ţ i t ă de betametru cu citire d i r e c t ă . P . r e ~ e n t a r e a A f u n c ţ i o

n ă r i i a modului de lucru se va face pe etape, reammtmdu-se m paralelelementele teoretice implicate.

Aparatul f o l o s e ş t e ca instrument .dem ă s u r ă un microampermetru cu orIcesensibilitate p î n ă la 200 pA (50--100-150:-200 pA t cu scala g r a d a t ă liniar(diviziuni echidistante) de la zero la

100. .El m ă s o a r ă curentul rezidual emltor-

colector 1 prin citire d i r e c t ă peCEO . . . f ul d

scala instrumentulUl hber actor eamplificare în c u r ~ n t , beta (13) pentru

orice tip de tranZIstoare (pnp n p n ~ m i c ă sau medie putere); m ă s u r a r e a Iu:beta se face în d o u ă domenii (0-1000-1000), cu citire d i r e c t ă pe. scalainstrumentului ş u n t a t la 3 mA. PrIntr-uncircuit secundar, alimentat de la o baterie Bi> aparatul permite c o m p e ~ s a r e a curentului rezidual la m ă s u r a r e a IUl beta.

Pentru conectarea tranzistorului dem ă s u r a t s-a p r e v ă z u t un singur soclu(bornele E, B, C), ?omu? pentru p ~ p

npn' selectarea tIpulUl se face prm

c o m u t ~ t o a r e l e K4 (a b) K6>s i n c r o n ~ :

Alimentarea se face la d o u ă batem

de 1,5 V (orice tip, chiar pastile ~ c u ~ ~ lat oare). Schema c o m p l e t . ă de p ~ m ~ l p l U se în fig. 1. Valorile pIeselor mdIcatecorespund unui instrument cu Ia = 50 pAsi Ri = 500 0, dar ele pot ti recalculatepentru orice instrument.

M Ă S U R A R E A CURENTULUI

REZIDUAL ICE O

Suntul se ajusteaza experimental astfel

~ c î t instrumentul ş u n t a t indice la capde s c a l ă exact 3 mA.

COMPENSAREA

CURENTULUI REZIDUAL

Comutatoarele fiind în p o z i ţ i i l e mentionate la m ă s u r a r e a curentului rezidual,

închide Ks. Schema e c h i v a l e n t ă devine cea din fig. 4. Cele d o u ă surse dealimentare d e b i t e a z ă în o p o z i ţ i e pe instrument. Sursa B2 d e b i t e a z ă un curentdirect constant (valoarea I

CEO), iar sur-

sa Bl d e b i t e a z ă un curent opus, variabil

C

K3B o - - - - - - - - - ~ ~ - - - - ~

M Ă S U R A R E A FACTORULUI BETA

Plecînd de la s i t u a ţ i a p r e c e d e n t ă (cuICEO

compensat), se î n c ~ d e comuta-

torul K a d i c ă se ş u n t e a z ă mstrumentul.D u p ă ; ~ e a s t a ( ş i numai d u p ~ a c e a s ~ a . ! ) se trece comutatorul K3 m P O Z l ţ l ~ 13 = 0+ 1000. Pe scala i n s t r u ~ ~ n ~ u l U 1 ( d i v i z a t ă de la zero la 100) vom CItI dlr.ectfactorul beta al t r a n z i s t o r u l u ~ î n m u l ţ m d cu 10 diviziunea i n d i c a t ă de ac (scalaî n t r e a g ă corespunde la 13 = 1 O ~ ) : D a c ă factorul beta este sub 100 ( d e V I a ţ I a acului sub 10 diviziuni), comutatorul K3 seva trece pe p o z i ţ i a 13 = 0+ 100, cînd

Presupunem tranzistorul de m ă s u rat, conectat c o r e s p u n z ă t o r la b o r n ~ l e EBC, este de tip pnp; pentru t r a n z l ~ toare npn se o b ţ i n a c e l e a ş i . s c h ~ m e echivalente, cu inversarea p o l a n t ă ţ l 1 la s u r s ă

E (pnp,npn) npn O iCEO16 (SiNGRON cu K4)

pnp

la instrument. .Initial, comutatorul Kl este deschIs

(R 1 circuit) K2 închis (instrumentulş u n t a t la 3 mA de c ă t r e Rs). C ; ~ m u t a toarele K4 (a b) K6 sînt p o z l ţ l . a pnp,K3 în p o z i ţ i a I

CEO(baza h b e r ă t 1 a r Ks

(al p o t e n ţ i o m e t . r u l u i . l! 1) deschis .Schemae c h i v a l e n t ă a S I t u a ţ I e I este cea dm fig. 2.

D a c ă tranzistorul a fost racordat corectsi d a c ă el este bun, i n d i c a ţ i a i n s t r u m e n ~ tului trebuie fie m i c ă : microampen

sau zeci de care s c ~ l ~ de 3 mA se vor citi d1V1-

diviziune = a c e a s t ă se deschide î n l ă t u r ă ş i , d a c ă i n d i c a ţ i a ,

acum microampermetru r ă m u ? - e se închide K b a d i c ă se scoate dm

R1. Valoarea c i t i t ă instru-ment r e p r e z i n t ă curentul emi-tor-colector c o n d i ţ i i l e de

surare dateD a c ă de la

mentul i n d i c ă torul este in ",..,.,rt('lTr:ll1T exage-

de mare) conectat g r e ş i t borne.D a c ă valoarea curentului rezidual

p ă s e s t e limita citirease > v ~ face (cu K 2

R

R=S n - l

unde Ri este r e z i s t e n ţ a i n t e r n ă a instru-

mentlHUl (în ohmi), iar n = - - I a - ( f . 1 - ~ A - ) - -de desensibilizare. Pentru

e x ( ~ m l : ) l U j considerat = 50 f.1A Ri =r e z u l t ă n = Rs = 8,47 0..

s ă u fie complet înseriat în circuit

m a x i m ă a

Valoareaastfel încît eacOlupensare la maximum mA (în

extreme, cind citirea lui

trebuit se f a c ă pe instrumentul

= 0-:-100, si-

t u a ţ i a se

8/2/2019 Tehnium 05 1978


COIVERTOR IIIzReperul 2 este construit din bronz,

are lungimea de 14 nun este astfelmodelat Încît fixeze vîrful diodei.A c e a s t ă p i e s ă este p r e v ă z u t ă cu filetp i u l i ţ ă . Reperul 3 este construit dintr-un

material izo lant (teflon. textolit, plexiglasetc.); la c a p ă t u l dinspre d i o d ă are op l a c ă m c t a l i c ă (cu o s c o b i t u r ă de 1 mm),c o n t i n u a t ă prin corpul piesei izolantecu un fir metalic ce face l e g ă t u r a cubobina L 7 •

R e c e p ţ i a semnalelor din banda de23 cm se efectua prin intermediul

din fig. 1.Acest convertor este compus dintr-un

oscilator local pilotat cu un etajde mixare un etaj de a

intermediare rezultatc_Os:ciiatc)rul local f u r n i z e a z ă scmrull

cu frecventa de 1 150 MHz.

s o s e ş t e 'semnalul de lade 1296 MHz.

sînt aplicate prinmetaloceramicc,

serie cu

fir 8f183

5l5MH.t

BF183

Reperul 3 poate fi prins de cutie cu op i u l i ţ ă sau lipit cu un adeziv.

Reperul 4 este un ş u r u b (de fapt, cîteunul pentru fiecare linie), p r e v ă z u t laeap cu o r o n d e l ă 7 ce constituie a r m ă -tura de acord al linieiLs sau Aceste ş u r u b u r i sînt p r e v ă z u t e

cu

x5287,5MHz

2N918

575MHz

2N918

ft50MHz

Bf490

I M I T Ă T I R Mfnalnl avînd frecventa de 145 MHz. Bobina L3 este c o n s t r u i t ă f ă r ă c a r c a s ă , are un diametru de 6 mrn, 3 spire CuEro

sau CuAg i/J 1 bobinate cu pas 1 rompriza la spira 1,5. În etajul final este

montat tranzistorul 2 N 3866. La ie-ş i r e a acestui. tranzistor un filtru faceadaptarea cu fiderul (75 Q) transferul

de putere.

6

,în figura a l ă t u r a t ă este p r e z e n t a t ă

schema unui e m i ţ ă t o r cu m o d u l a ţ Î e def r e c v e n t ă ce l u c r e a z ă in banda de 2 md e b i t e a z ă 500 mW. Etajul oscilator

cu tranzistorul T! (BF 199.de cuart cu

paralei pem o n t a t ă d i o d ă varicap

realizeazA modula-

Ing. 1. MIHAI

cu tranzistorul (BF 199.,BF l u c r e a z ă în clasa ca triplorde f r e c v e n ţ ă , la bornele bobinei L3 sem-

Bobinele L4 Ls sînt construite f ă r ă c a r c a s ă , au un diametru de 6 nun

cu

1.2.2 .... .

+1'2.V

TS8F200

L .L1

YD

c o n ţ i n cîte 4 spire CuAg i/J 1 cu pas1mm.

Ş o c u l SR are 10 spire CuEm 0,3bobinate pe un miez de f e r i t ă (j) 3.

Ca modulator se pot folosi d o u ă tranzistoare Be 109 care primesc semnalul de a u d i o f r e c v e n t ă de la microfon.Constructiv e m i ţ ă t o r ~ se face com-

ecranate ele.va fi p r e v ă z u t

cu un mic pen tru r ă c i r e .

8/2/2019 Tehnium 05 1978


Vfl PI 3,5 IHzIng. CONSTANTIN TUDORAN

în c o n d i ţ i i l e actuale de aglomerare a benzilor deradioamatori, cînd se impun o stabilitate d e o s e b i t ă a f r e c v e n ţ e i oscilatorului un ton cît mai p l ă c u t , este i n d i c a t ă folosirea oscilatoarelor cu f r e c v e n t ă v a r i a b i l ă cu stabilizare c o n t r o l a t ă prin cristal, respectiv VFX.

Pentru a se putea trece la e x e c u ţ i a unui astfel de

oscilator, care p r e z i n t ă avantaje net superioareo r i c ă r u i oscilator cu f r e c v e n ţ ă v a r i a b i l ă În ceea cep r i v e ş t e stabilitatea tonul, este necesar În primulrînd fie r e s p e c t a t ă c o n d i ţ i a folf 1<:. 10, unde fo =f r e c v e n ţ a de o s c i l a ţ i e a cristalului, iar fi = f r e c v e n ţ a m i n i m ă a oscilatorului de interpolare.

De asemenea este foarte important se eliminecomponentele nedorite provenite prin mixarea semnalului dat de oscilatorul cu cristal de cel de interpolare, de ordinul nfo ± mfl, a d i c ă a combinatiilorÎntre armonicele celor d o u ă semnale. Aceasta sepoate realiza prin aducerea oscilatorului de interpolare În apropierea limitei de o s c i l a ţ i e , cînd se~ b ţ i n e un c o n ţ i n u t foarte r e d u ş de armonice, respectiV factorul «m» este unitar. In acest fel, la iesireamixerului se g ă s e s c c o m b i n a ţ i i ale f r e c v e n ţ e i deordin fo, 2 fo, 3 fo etc. cu fi, a d i c ă nfo ± fI.

Întrucît am ales un cristal în a ş a fel încît fo/fl .<..10,r e z u l t ă clar armonicele nedorite sînt eliminateu ş o r prin utilizarea unui circuit acordat În mijlocul

benzii de radioamatori pe care d e b i t e a z ă mixerul.Din schema de f u n c ţ i o n a r e se desprind mai multeaspecte. Astfel, VXO-ul u t i l i z e a z ă clasicul Pierce,În care cristalul (in acest caz de 4635 kHz) estemontat Între colectorul baza tranzistorului T1 .

Oscilatorul d e b i t e a z ă pe circuitul acordat Li' C1 ,

cuplat inductiv cu etajul de amestec, astfel oscil a ţ i a cristalului se a p l i c ă simultan bazelor tranzistoarelor T, T

4, Acest etaj de amestec f u n c ţ i o n e a z ă

o s c h e m ă În contratimp, ceea ce permite caacestuia nu a p a r ă f r e c v e n ţ a fo a crista-

se verifice cu aparatul de m ă s u r ă nr- '"n, '1<lrQ al etajului de amestec pentru

parametrilor electrici peambele de atac ale tranzis toarelo r pentru ao b ţ i n e o putere de atac a VXO-ului mai mare

de ceea ce permite

bazaVoitmetrul

de cea 10sura tensiuni continue1000 Ohmmettui

f r e c v e n t ă cri staimult ' În b a n d ă

rea rezlstentelor între Sl siOhmmetnll f u n C ţ i o n e a z ă ~ u

p o z i t i v ă , intrarea nein\lersoare a cir-CUItului (5+) fiind legati}zero. Pe se apli-

O s c i l a ţ i i l e produse În acest etaj se a p l i c ă prinintermediul unor c a p a c i t ă ţ i mici pe bazele celord o u ă tranzistoare ale mixerului în contratimp, o b ţ i -nîndu-se o decalare f a ţ ă de tensiune cu 90° În sensnegativ trigonometric.

VXO-ul permite atacarea etajului de mixare prinintermediul cuplajului indudiv cu decalarea curentului f a ţ ă de tensiunea cu 90° În sens pozitiv trigonometricA ş a d a r ,

relor diniar cei d a ţ i VXO sînt în (1111 t !Id ,LGI,

ca În circuitul acordatca urmare a r-o lnn l ' f l i l ,n r

o b ţ i n ă o atenuare marenfo ± f1, rezultind în schimb o s c i l a ţ i a

100pF

ia dede s c a l ă ,

metru. D a c ă v e ţ i folosi un cristal de o valoare anum i t ă , cu respectarea c o n d i ţ i i l o r a r ă t a t e mai sus, sevor p,utea calcula u ş p r datele pentru bobina oscilatorului de interpolare. De obicei se obtine o frecven

În gama undelor medii; În cazu! de f a t ă VFO-ull u c r e a z ă de la 835 kHz la 1 135 kHz, .

Am folosit cu rezultate deosebite o b o b i n ă fagurepe care am adus-o la d o r i t ă , utilizîndla ad-hoc si

acordat pe f r e c v e n ţ e l e n e c e s a r ~ , R e c o m a n d ă m , asemenea, r e z i s t e n ţ e l e de 0,5 W,

mai solide mai stabile la t e m p e r a t u r ă . Condensatoarele fixe sau trimerii din circuiteleoscilante de adaptare trebuie a i b ă o t o l e r a n ţ ă de maximum ± 5 la

s u t ă . se

r e a l i z e a z ă p l ă c u ţ ă de circuit imprimat mici

Ti - T6

- tranzistoare

de tip EFT 317 (319)

c h e a z ă Etalonarea

prin c o m p a r a ţ i e totfacecu un voltmetr'J

8/2/2019 Tehnium 05 1978


cu CIRCUITI

l i iICIN. PORUMBARU

Circuitul integ rat SNi'400 N(CDB400E, LP.R.S.) este detipul Ş I - N U (NAND) cu p o a r t ă c u a d r u p l ă patrui n t r ă r i .

În schema p r e z e n t a t ă , p o r ţ i l e sîntlegate in a ş a fei ÎnCÎt formeze d o u ă multlvibratoare astabile interconec-tate. in acest fel, cele d o u ă p o r ţ i prez.entate În partea s u p e r i o a r ă a schemei g e n e r e a z ă tonul propriu-zis, iarcelelalte d o u ă p o r ţ i c o m u t ă periodiccu o m i c ă elementele pasive

schimbarea f r e c v e n ţ e i multivibrator. Se produce

sunet bitonal care se poateavertizare sau in alte

schemei este s i m p l ă . c ă f r e c v e n ţ a unui multivibratoreste În functie de valorile ele

mentelor pasive R-C de temporizare.

Cl:::SN740DN(CDB400E)

__ - - - - - - ~ 1 ~ , •

Astfel, În schema d a t ă cele d o u ă rez i s t e n ţ e de 2,2 k Q cele d o u ă condensatoare de 0,47 )J.F f i x e a z ă frecventa multivibratorul ui. D a c ă se schim

valoarea r e z i s t e n ţ e l o r sau a condensatoarelor, se va schimba frecv e n ţ a g e n e r a t ă . În cazul de f a ţ ă , rezistentele de 1 k Q sînt conectateperiodic in paralel pe r e z i s t e n ţ e l e de

2,2 kQ 1 diodele cu siliciu D1 D2fiind puse periodic În c o n d u c ţ i e demultivibratorul de comutatie În intervalul de tensiune zero la' terminalulnr. 11.

I E Ş I R E

ALIMENTARE:TERMINAL14= +5V

7=OVModificînd valoarea condensatoare

lor de 0,47 )lF, se s c h i m b ă f r e c v e n ţ a deb a z ă g e n e r a t ă , iar prin modificareavalorii condensatorului de 150 pF ses c h i m b ă viteza de comutare.

De m e n ţ i o n a t c ă circuitul integratnu s u p o r t ă o s a r c i n ă de putere. Încazul c o n e c t ă r i i unui difuzor se vafolosi un etaj separator un etaj de

putere adecvat.Generatorul prezentat este alimen

tat de la o s u r s ă s i m p l ă de 5 V (folosirea unei surse duble ar fi complicat Înmod inutil montajul).

[itilarii

N. n.lRTUREANUÎn c i r c u l a ţ i a r u t i e r ă m o d e r n ă , dispo

zitivul de s p ă l a t parbrizul este unadintre i n s t a l a ţ i i l e indispensabile folosite de c o n d u c ă t o r i i auto. Lipsa de~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ . ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ . ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ! ~ ~ ~ ~ ~ ~ E ; v i z i b i l i j a ~ p e r l e c t ă orice a n ~ i m p

! . \ ! poate duce la accidente deosebit de

8

continuuacesta fiind

tensiunea 0-110 Vcomutatoarelorsiunea de 1

Reglarea c o n t i n u ă a 'I!-'''''''''''''de alimentare a motorului

II ale comutatoarelorface prin p o t e n ţ i o m e t r u l R

1

Schema imprimat estep r e z e n t a t ă În si se r e a l i z e a z ă o de 85 x mm, preferabil

Tranzistoarele cu siliciu

sînt complementare pot fiBC 107, respectiv BC 177, sauechivalente.

Comutatorul K1 este de 250 sicurent mic, iar comutatorul K., se v'aalege astfel Încît suporte c-urentul

maxim al motorului comandat. Sigu-r a n ţ a S se alege în de motorulcomandat. Curentul ei va decca 2,5 ori curentul maxÎm al motorului comandat.Tiristorul Th si dioda

t e a z ă pe a c e l a ş i de mare aerisi t calor. este deF4071

vade

Montajul va fi alimentat obligatoriude la p r i z ă cu b o r n ă de Î m p ă m Î n i a r e , iar firul de Î m p ă m î n t a r e nu se va În

regulator. Axul potenva fi î m b r ă c a t a c ţ i o n a t

de plastic (izolator).

grave.P r e z e n t ă m În schema a l ă t u r a t ă un

ellSilJOZltilV electronic simplu, care s e m ~ s c ă d e r e a nivelului deter

gentului special la o l i m i t ă c r i t i c ă . Înacest fel se s e s i z e a z ă din necesitatea r e i n c ă r c ă r i i rC7CY" t " \ r •• I.

Schema este r e a l i z a t ă cu un n u m ă r redus de piese. Tranzistoarele - T

2

sint intr-un montaj pentruunei mari de

comun nuapare o tensiune f a ţ ă de m a s ă , iar becul semnalizator nu seD a c ă scade nivelul electrozii r ă m î n În aer, bazele tranzistoarelor nu mai sînt polarizate. Pe colector o tensiune p o z i t i v ă care prin

cu siliciu a l i m e n t e a z ă becul ce se - O2

au un rol pe de o nupermit legarea la m a s ă a colectoarelorCÎnd tranzistorul este in c o n d u c ţ i e ; pe de a l t ă parte, c ă d e r e a de tensiune

de ,2 V pe j o n c ţ i u n i l e lor a s i g u r ă oaprindere f e r m ă a becului.Becul trebuie fie de 100 mA. In

caz de nevoie, se pot utiliza d o u ă sautrei b e c u l e ţ e de 2,2 V/120 mA legateÎn serie.

8/2/2019 Tehnium 05 1978


De avantajele economice ce le prez i n t ă un magnetofon cu patru pistese poate bucura posesorul unuimagnetofon TESLA B 41. Transformarea de la d o u ă la patru piste, folosind schema din f i g u r ă , este relativs i m p l ă ş i , În final, cu s a t i s f a c ţ i i deosebite, În sensul se va dubla durataa u d i ţ i e i muzicale de la 3 p î n ă la 6 ore,pentru o a c e e a ş i b a n d ă de 540 m lungime, la a c e e a ş i v i t e z ă a benzii de9,5 cm/s.

Pentru aceasta se vor procura dinmagazinele de specialitate u r m ă t o a -rele piese:- u n cap combinat pentru patru

piste, de tipul ANP 935;

-u n cap de ş t e r g e r e pentru patrupiste, de tipul ANP 939;

-u n comutator pentru lungimi deunde, de la receptorul portabil«ZEFIR S 393» (care va f u n c ţ i o n a drept comutator de piste).

Întregul montaj se va executa cucablu flexibil ecranat (cablu microfonic cu d o u ă fire centrale). Comutatorul de piste se va amplasa in parteas t i n g ă a bordului magnetofonului (vezifotografia), cu ajutorul a d o u ă ş u r u -buri, iar printr-un orificiu dreptunghiular de 5/11 cm va p ă t r u n d e esteticu ş o r de manevrat (dreapta-stînga) butonul comutatorului. Noile capete sevor amplasa in dispozitivele de s u s ţ i -

COIVERTOR

CU D O U Ă TRANZISTOAREConvertorul prezentat în figura a l ă

t u r a t ă este conceput pentru benzile de14, 21 28 MHz se c u p l e a z ă cu unreceptor de radio o b i ş n u i t acordat pegama de unde medii.I e ş i r e a spre receptor se r e a l i z e a z ă de

pe primul tranzistor. Al doilea tranzistoreste montat ca oscilator în trei punctepentru realizarea f r e c v e n ţ e i de hetero

dinare care se alege cu cca 1 MHzsub f r e c v e n ţ a c a p ă t de b a n d ă a f i e c ă r e i

Elev GEORGE COMAN,

Liceul industrial "Vulcan"

benzi de radioamatori pe care dorimo r e c e p ţ i o n ă m , astfel încît semnalul

transpus în receptor a p a r ă în mijloculbenzii de unde medii.

Bobinele se r e a l i z e a z ă pe carcase cumiez de f e r i t ă 1> 10 mm R e t u ş a r e a acordului circuitului de intrare se r e a l i z e a z ă din trimerii C 2, C 6, C 9, iar a oscilatoru

lu i local din trimerii C4, C 8, C12 , pentrufiecare b a n d ă în parte.

CII..I-Em f; 0,4

60 CII..I-Em f; 0,12

nere ale vechilor capete. U r m e a z ă apoio p e r a ţ i a , ceva mai d i f i c i l ă , de reglare aî n ă l ţ i m i i capetelor, ce se e f e c t u e a z ă folosind o b a n d ă deja î n r e g i s t r a t ă pe4 piste. Pentru o p o z i ţ i e medie a pot e n ţ i o m e t r u l u i de volum se va regla maiintii capul de redare, ridicind saucoborînd capul din ş u r u b u r i l e de reglaj, p î n ă ce in difuzor se o b ţ i n e unvolum maxim curat pe toate pistele.U r m e a z ă a c e e a ş i o p e r a ţ i e pentru capulde ş t e r g e r e , ascultind calitatea ş t e r gerilor pe toate pistele. D u p ă terminarea reglajelor, $uruburile se vor imo-

LA CABLURILE CAREINTRODUCEAU ÎN CIRCUITCAPUL DE Ş T E R G E R E VECHI

t,.

COMBI"',

CtJ »

LA CABLURILE CARElNTRODUCEAU ÎN CIRCUITCAPUL DE REDARE VECHI

biliza cu vopsea, turnind cite o p i c ă t u r ă pe fiecare din ele. Calitatea sunetuluio b ţ i n u t depinde În primul rînd de r ă b darea a t e n ţ i a cu care se e f e c t u e a z ă reglajele. Pentru a nu diminua calitateanoilor capete, reglajele se vor efectuacu ş u r u b e l n i ţ e antimagnetice. D u p ă terminarea intregii t r a n s f o r m ă r i , pose':'sorul va trece la completarea benzilordin dotare, Înregistrînd î n c ă d o u ă piste(3-2), r ă m a s e libere de la î n r e g i s t r ă r i l e efectuate p i n ă atunci pe d o u ă piste.

Personal am realizat a c e a s t ă modificare cu rezultate foarte bune.

EClAIIR PEITRU A N T E I Ă Electricitatea care se î n m a g a z i n e a z ă

în antenele exterioare de radio si televiziune, inainte în timpul furtunilor,poate atinge tensiuni de valori ridicatecare p e r i c l i t e a z ă atît integritatea aparatelor, cît a persoanelor care manipul e a z ă aceste aparate.

În regiunile unde furtunile ploilesînt î n s o ţ i t e de d e s c ă r c ă r i electrice (fulgere t r ă z n e t e ) , p r o t e c ţ i a cea mai b u n ă s i g u r ă este legarea antenei la o î m p ă -

mîntare b u n ă . Este i n t e r z i s ă folosireai n s t a l a ţ i e i de a p ă , gaz sau calorifer înacest scop, întrucît p e r i c l i t e a z ă v i a ţ a celor care ating aceste

i n s t a l a ţ i i accidental în momentul unei d e s c ă r c ă r i .

Înmagazinarea e l e c t r i c i t ă ţ i i statice Îna n t e n ă se poate diminua s i m ţ i t o r prinfolosirea eclatoarelor. Un eclator simplu

eficace se poate realiza prin conectarea unui conductor la cablul de coborîre, care se r a c o r d e a z ă apoi la î m p ă -mÎntare printr-un bec cu neon. Becul

înseriat con-po-

fazei la conductoarele retelei electrice.Aceste becuri se vînd' separat

se pot monta u ş o r În circuitul m e n ţ i o -nat. Conectarea se face direct, f ă r ă aÎnseria rezistenta de limitare a curentului. La antenele exterioare montate pecase se poate întîmpla ca tensiuneacurentului acumulat c r e a s c ă bruscia o valoare foarte mare care distrugececul cu neon. În a c e a s t ă situatie seÎntrerupe scurgerea la p ă m î n t . .

Folosind eclatorul prezentat În s c h i ţ a a l ă t u r a t ă , se a s i g u r ă scurgerea lamînt a tensiunilor excesive. Se r e m a r c ă simplitatea dispozitivului

c o n f e c ţ i o n a t dintr-o bujie auto oarecare. D a c ă sec u r ă ţ ă de c a l a m i n ă , se poate utiliza obujie f o l o s i t ă . P r e ţ u l redus ai bujiilorÎ n s ă nu j u s t i f i c ă a c e a s t ă o p e r a ţ i e . Bujiase f i x e a z ă prin înfiletare în bara de aluminiu. Capacele de p r o t e c ţ i e sînt dinplastic. Cel mare se poate confectionadintr-un palier, iar cel mic dintr-un borcan pentru medicamente sau ţ e a v ă . Conductoarele de l e g ă t u r ă secu cositor de Pentru r ( ) n t ~ ' r t j ( ) _

se foloseste t a b l ă de .

9

8/2/2019 Tehnium 05 1978


Radioreceptorul prezentat se caract e r i z e a z ă printr-o p r o n u n ţ a t ă selectivÎtate si sensibilitate în unde scurte, fiindrecomandat pentru traficul de radioamatori. Poate r e c e p ţ i o n a emisiuni CW,MA sau SSB cu f r e c v e n ţ a c u p r i n s ă între 3 4 MHz. Din schema bloc

1) se o b s e r v ă etajul de radiof r e : c v l e n 1 : ă are cinci circuite acordate simultan cu ajutorul unui condensatorvariabil, urmat de un mixer echilibrat

diode), care semnalul utilde 230 Demodu larea

<:>'ClUHa'UL1Ul SSB se face tot cu un mixerde reglaj automat al

amlplihciiru a c ţ i o l 1 l e a , ~ ă asupra arrtpl1.iIc:a-si a de

f r e c v e n ţ ă i n t e r m e d i a r ă . ~ j u t o r u l unuicomutator se face trecerea AM-SSB.A n t 1 p i l l h ~ ; ; a t o n L l l de i n t e r m e d i a r ă

selectarea unei de trecerec o r e s p u n z ă t o a r e tipului de semnal receptionat.

. schema e l e c t r i c ă sînt c o n ţ i n u t e elemente cunoscute

AMPLIFICATORUL .-

DE R A D I O F R E C V E N Ţ A C o n d i ţ i i l e care se pun acestui

sînt: elimine imagine;amplifice liniar cu amplitu-dinea c u p r i n s ă între zero si 1 mV;

a i b ă un zgomot propriu cît mai mic.Prima c o n d i ţ i e se î n d e p l i n e ş t e prin

utilizarea unui n u m ă r mare de circuiteacordate. Practic se d e t e r m i n ă o atenuare de 15 ..25 dB la distanta de 460 kHzf a ţ ă de o f r e c v e n ţ ă de r e z o n ~ n ţ ă c u p r i n s ă în banda de 3,5 MHz. Atenuarea menţ i o n a t ă c r e ş t e cu 10 .. 15 dB pentru fiecare circuit acordat a d ă u g a t .

Atenuarea depinde în mare m ă s u r ă de calitatea bobinelor de felul în cares-au ecranat. Presupunem se recepţ i o n e a z ă un semnal de 0,5 V, a vîndfrecventa de 3 MHz. Oscilat arul aref r e c v e n ţ a de 3,230 MHz. D i f e r e n ţ a dintrecele do semnale este de 230 kIlz

corespunzînd f r e c v e n ţ e i intermediare.A c e e a ş i f r e c v e n ţ ă r e z u l t ă din dife

renta 3,460 MHz 3,230 MHz. D a c ă se î n t î m p l ă ca pe a c e a s t ă f r e c v e n ţ ă de3,460 MHz a p a r ă un local pu-ternic, ce poate furniza intrar ea re-ceptorului un semnal de 180 fLV.

semnal util/semnal perturbator

-5 0 dR

D a c ă amplificatorul de RF poate sed o u ă

vor nivel.Deci, va ti i m p o s i b i l ă ascultarea semnalului util. De aceea, atenuarea f r e c v e n ţ e i

va trebui fie mai mare deR e z u l t ă u"tfe! necesitatea unui

n u r n ă r de 4 circuite acordate

10

Ing. ANDRIAN NICOLAE

semnalelor produse de mixaj Între armonici1e acestora plus cele d o u ă semnale

mult m i c ş o r a t e ca putere.Reglajul automat nu va avea nici oi n f l u e n ţ ă deoarece amplificatorul de FI

s e p a r ă cele d o u ă semnale. Semnalul utilfiind mic. sistemul RAA va actiona Însensul m ă r i r i i m e n t i ~ î n d sa-turarea etajului. dezavantaj se în-l ă t u r ă fOlosirea unei reactii ne cel

dB pe fiecare 'treiaţ i n î n d cont

cu ecrane,

inmai sus.

dinfire

aceea, conexiunile voriar bobinele p r e v ă z u t e

O m ă s u r ă foarte i m p o r t a n t ă este aceeade utiliza i m p e d a n ţ e joase de adaptareÎntre etaje.

'Peste 1 MHz se r e c o m a n d ă o imped a n t ă sub 150 n. Cînd se l u c r e a z ă î n t r ~ u n cîmp puternic perturbator, sepoate coborî p î n ă la 50 ..75 n. Semnaleleperturbatoare venite prin a l t ă cale decîtcircuitul antenei au o putere m i c ă . întîlnind în cale o i m p e d a n ţ ă j o a s ă , ele î ş i m i c ş o r e a z ă foarte mult amplitudinea.Tot pentru a avea un zgomot mic,

amplificatoarele se e x e c u t ă cu componente electronice adecvate.

G31r G32SOpJ IO,l}JJ25V

+24Vst.

De asemenea, etajele de amplificaretrebuie a i b ă o i m p e d a n ţ ă m i c ă laintrare, pentru a capta cît mai p u ţ i n zgomot. Se ş t i e zgomotul dat de ungenerator este cu atît mai mare cu cîti m p e d a n ţ a e c h i v a l e n t ă a acestuia c r e ş t e . De aceea este bine ca i m p e d a n ţ a dei e ş i r e a unui amplificator care l u c r e a z ă la frecvente înalte fie cît mai m i c ă . Plecînd la cele enumerate mai sus,s-a ajuns la folosirea circuitelor CDB 400.

8/2/2019 Tehnium 05 1978


t e h n i [ ă 1 -. l r ~ m o d e r n ă

Este ciudat faptul un circuit neliniar, care f u r n i z e a z ă la i e ş i r e numaid o u ă nivele logice (O 1), poate lucraca amplificator liniar.

Experimental s-a ajuns la o s c h e m ă care poate amplifica liniar semnale p î n ă la 100 mV. I m p e d a n ţ a de intrare aetajului este sub 600 Q, iar cea de i e ş i r e în jur de 10 ..20 Q. Amplificarea unuietaj este de 10 ..15 dB. D a t o r i t ă tehnologiei de fabricare a circuitelor, s i m i l a r ă celei folosite la tranzistoarele de î n a l t ă f r e c v e n ţ ă , p o r ţ i l e Ş I - N U pot fi folositecu succes p î n ă la f r e c v e n ţ e de ordinulmegahertzilor.

Din caracteristicile enumerate mai susr e z u l t ă un zgomot propriu mult maimic deCÎt al unui etaj o b i ş n u i t cu tranzistoare.

Amplificatorul de RF (fig. 2) este, defapt, un filtru C e b î ş e v ale c ă r u i celulesînt separate prin CÎte o p o a r t ă CDB 400 EToate condensatoarele de cuplaj au valoarea de 220 pF. Modificarea valoriiunui condensator duce la schimbareacuplaj ului cu etajul u r m ă t o r , modifidndu-se caracteristica g e n e r a l ă . Amplificatorul este sistemde

condensatorv ă z u t un de regla}

Cu aceste date se inc!uc-t a n ţ a . R e z u l t ă valoare 19 ţ l H (pentru

Abaterea m a x i m ă de la a c e a s t ă cu miezul introdus pe j m u ă t a t , c , ±2

n u m ă r u l

cu

drept se r e c o m a n d ă folosirea unor ecrane metalice feroase si asezarea acestorala o d i s t a n ţ ă mai ~ a r ~ de 5 cm. Deasemenea, tensiunea de alimentare vatrebui foarte bine f i l t r a t ă .

MIXERUL MI

Conditiile trebuie le î.nde-p l i n e a s c ă de intermodu-latie mic si mici Într-o p l a j ă

, de ~ a r i a ţ i e semnalului.mod ulator cu tranzistoare, din

cauza caracteristicilor neliniare de com u t a ţ i e . apar o serie de produse de interm o d u l a ţ i e intre componentele semnaluluiutil aplicat la intrare. Acestea constituieo distorsiune n e l i n i a r ă a semnalului sisînt produse de d ă u n ă t o a r ~ , ele neputînd fi prin filtre,deoarece cad în cea mai mare parte înbanda f r e c v e n ţ e l o r utile. Pentru atenuarea în m ă s u r a d o r i t ă a acestor produse se u t i l i z e a z ă u r m ă t o a r e l e :

- folosirea de scheme echilibrate;- alegerea unui raport între tensiunea

p u r t ă t o r u l u i tensiunea semnalului (aplicate pe diode), suficient de mare;

- folosirea unor diode cu caracteristici liniar-frînte;

- folosirea unei unde p u r t ă t o a r e dreptunghiulare.

Prin folosirea unui modulator echilibrat nu apar la i e ş i r e produse de intermod ula ţ i e . între componentele semnalului de ordin par. Echilibrarea trebuief ă c u t ă prin alegerea unor diode identice

z=o....--

a)

240 220~ - - - - - - ~ ~ ~ - - - - - - - - - - ~ [I\Hz] O

220o

-10

-20

-60 [dBj

\

""

-61:1B

-10

-20

-30

-40

-50

-6 0[d8]

b)

8/2/2019 Tehnium 05 1978


ZloRUI CUIIITAPIAIUI

Deltaplanul este p î n ă În prezent celmai simplu cel mai accesibil aparatcu care se pot executa zboruri În adev ă r a t u l sens al cuvîntului - decolare,planare În zbor aterizare -, tehnicade pilotaj fiind u ş o r de î n v ă ţ a t , zboruldecurgînd În d e p l i n ă securitate, fiindsub controlul pilotului care-I d i r i j e a z ă prin bara de control În jurul celor treiaxe de stabilitate, la o v i t e z ă de zborrelativ m i c ă , cca 25-45 k m / o r ă .

Zborul decurge calm, iar momentulde angajare la care sînt supuse aeronavele de tip avion sau planor, cînd z b o a r ă în limita de v i t e z ă , aproape l i p s e ş t e ladeltaplan, d i f e r e n ţ a mare, de aproximativ 35 grade între unghiul optim de zbor(14 grade la axul kilei) unghiul criticde atac (48 grade), p e r m i ţ î n d o l a r g ă g a m ă de g r e ş e l i de pilotaj f ă r ă « s a n c ţ i o -narea» pilotului de c ă t r e aparat. Deltaplanul poate zbura În limita m a x i m ă dev i t e z ă , folosind acest procedeu tehnicde pilotaj pentru a coborî, cînd e cazul,cu f r î n ă a e r o d i n a m i c ă În « p a r a ş u t ă » aproape pe v e r t i c a l ă , procedeu necesarpentru a evita un obstacol. iar ecartulmare de v i t e z ă , cuprins între 15-90

k m / o r ă , face p o s i b i l ă folosirea celormai slabi curenti dinamici de p a n t ă sautrecerea r a p i d ă ' dintr-o z o n ă În alta a

a d i c ă planînd manevrÎnd înca un planor ~ I a s i c .

Scopul principal al a c t i v i t ă ţ i i sportiveîn deltaplanism este realizarea zborului,dar grija cea mai i m p o r t a n t ă este asigurarea, În orice moment, a s e c u r i t ă ţ i i acestuia.

VERiFICAREAD e ş i lucrat

presiuneCP este

con-

aer,

(CG), atunci apaurce de nas, d a c ă

i n t r ă înpicaJ, spre nas. f u n c ţ i e ded e p l a s ă m centrul de greutate al trape-

2. DECOLA REA. Deplasindbara de control În f a ţ ă , s-a m ă r i t unghiul de atac, deplasind centru!

12

GEORGE CRAIOVEANU,

antrenor emerit

zului - la tipul VIVA T DELTA - pei n i m ă (piesa 19) hobanele respective

peş i n e

(poz. 33 40)e c h i l i b r ă m

astfel ca deltaplanul coboare pe pantalui de 1:4.

Centrul de greutate al aparatului sea f l ă suspendînd deltaplanul pe un suport în zona inimii (poz.19) a f l ă m punctul de a p l i c a ţ i e al CG, loc unde vatrebui _ s ă fie a c r o ş a t h a r n a ş a m e n t u l pilotului. In caz CG este mai În spatedecît poz. 19, se m o n t e a z ă o p i e s ă prelungitoare (vezi «Tehnium» nr. 3/1918).

TURUL DE CONTROL se e x e c u t ă în mod obligatoriu, de fiecare d a t ă , f ă r ă pilot În aparat. Se a ş a z ă deitaplanul cuf a ţ a În vînt sprijinit pe trapez cu nasulla p ă m î n t , pentru a nu fi r ă s t u r n a t . Sec o n t r o l e a z ă stringerea buloanelor, sig u r a n ţ a r e a lor, starea s e r t i z ă r i i cablurilor, forma g e o m e t r i c ă a tuburilor, starea voal urii. Turul de control se Începede la nas, apoi aripa s t î n g ă , bordul def u g ă , aripa d r e a p t ă se i n t r ă la trapezprin stînga aparatului, la fel ca În car

linga avionului sau planorului.TERENUL Panta de zbor se alege cuo Înclinare de minimum 15 grade pentruînceputJla probele de verificare ale delta-planului l e c ţ i i de zbor, cu o

d i f e r e n î ă de de 5-10 m. Pentruinstruire panta trebuie

fie d e g a j a t ă pe o de 100 m,pe t o a t ă lungimea zborului, f ă r ă zoneaccidentate, t u f i ş u r i , ş a n ţ u r i , n i ş e s ă p a -te, m l a ş t i n ă etc. cu o d i f e r e n ţ ă de nivelîntre locul de start cel de aterizare,p î n ă la 100 m, iar terenului,p î n ă la 40 de grade. La panteitrebuie existe un platou degajat,pentru aterizare, de cel 200 m.

PUNCTUL DE unde por-n e ş t e spre decolare piiotul cu np.lfFlO!''l

nul nu trebuie fie accidentata fi ferit de t u r b u l e n ţ a unor obst,:ic()le

ziduritrebuie

î n c ă

3.

deD u p ă stabil iza

aducerea lade

'haieca g ă s i p o z i ţ i a

rea pantei de zbor,«zero» a barei de CfI . l ' l fU , I "UI .

p l a s e a z ă trapezulior ia de pentru

o p t i m ă de

În zona de decolare aterizare.PRIMUL ZBOR. Pentru p r e g ă t i r e se

fac s i m u l ă r i pe vîrful pantei, echipat,stînd pe sol cu aparatul ca în zbor,folosind vîntul pentru a face manevrela «rece» 3 x 5 minute.

Apoi, aparatul o d a t ă centrat, pilotulÎn echipament de p r o t e c ţ i e (vezi «Tehnium» nr. 4/1918), cu h a r n a ş a m e n t u l bine ajustat pe corp, Întins prin barade control, cu vînt convenabil din f a ţ ă , pe p a n t ă de 5 m Î n ă l ţ i m e , ajutat de uncoechipier, care ţ i n e bine de terminaţ i a kilei aripa, În p o z i ţ i e aproape orizont a l ă , este gata pentru primul salt. la

c o m a n d ă se p o r n e ş t e În alergare, d u p ă c î ţ i v a metri coechipierul I a s ă kila, f ă r ă

o î m p i n g ă , pilotul c o n t i n u ă s ă alergeimprimÎnd viteza n e c e s a r ă ş i , d u p ă 6-10 m În jurul pantei, se Împinge p u ţ i n bara de control, pentru a m ă r i unghiulde atac al aripii, solicitînd p o r t a n ţ a . Pilotul se simte imediat ridicat În chinga,desprins de sol p l u t e ş t e lin la 0,5-

1 m î n ă l ţ i m e , cînd imediat trebuie read u s ă înapoi bara de control, m e n ţ i n î n d panta de coborîre. Restul este numaip r o b l e m ă de e x e r c i ţ i u , pilotul deltaplanului f ă c î n d apel la instinct. Pe m ă s u r ă ce se t e r m i n ă traiectoria zborului, Înainte de a atinge cu picioarele solul, cînda s c ă z u t viteza, se p r e g ă t e ş t e manevrade aterizare, care se e x e c u t ă Împingîndprompt bara de control la maximum.Se produce În acest moment frÎna aerod i n a m i c ă , aparatul se o p r e ş t e , picioarele sint coborite cu viteza zero k m / o r ă pe sol.

Pentru zborurile u r m ă t o a r e se va regla

trapezul pe e c l i s ă (poz. 30) astfel ca, înzbor normal, coatele mîinilor v i n ă Îndreptul ş o l d u r i l o r . A t e n ţ i e , e v i t a ţ i t r a g e ţ i exagerat de trapez, deoarececreste viteza excesiv.

p'entru d e p l a s ă r i l e laterale, Începutul ..î n v ă ţ ă r i i virajului se face prin deplasareabarej de control, În partea i n v e r s ă vira-

JUlui, respectiv deplasarea centrului degreutate al pilotului În partea virajuluireaducerea Înapoi la «zero» Înainte determinarea acestuia, care c o n t i n u ă , dat o r i t ă i n e r ţ i e ; , cîtva timp.

Prin combinarea comenzilor În profunzime (înainte-Înapoi) a comenzilo r laterale de viraj (stînga-dreapta) sepoate executa un permanent controlasupra deltaplanului prin pilotaj, la felca la orice a e r o n a v ă .

Primele cinci zboruri se e x e c u t ă dela 5 m Î n ă l ţ i m e , apoi la fiecare zboru r m ă t o r se u r c ă cu doar 1 m, pe p a n t ă , astfel ca la al 50-lea zbor pilotul selanseze de la cota 55 m.

Cînd r e l u ă m zborul d u p ă o întrerupere mai mare de 10 zile, prima decolareo e x e c u t ă m de la j u m ă t a t e a altitudinii

cucerite, pentru confirmarea aptitudinilor, apoi c o n t i n u ă m de unde am l ă s a t zborul.

Nu « c o n d e n s a ţ i » starturile, pilotajuldeltaplanului se Î n v a ţ ă progresiv, prinreflexe c o n d i ţ i o n a t e , rolul disciplineiliber consimtite fiind covÎrsitor În acti-vitatea s p o r t ( v ă de zbor. .

oo<O M Î N E C Ă

VîNT

8/2/2019 Tehnium 05 1978


se putea r e c e p ţ i o n a emisiuTV în benzile IV - V (canalele

60) cu un televizor neechipat cupentru aceste benzi,

un convertor, care transpune

UI F într-unul dinFI F 1 II -

1-5).B r a ş o v se transmite programulîn canalul 34 (ultimul din banda IV)

a l ă t u r a t se poate realizachiar pe o a n t e n ă dipoi (fig. 1)

de adaptare-simetrizare de

f o l o s e ş t e un singur tranzistor mixerbun un BF 214

trebuie n e a p ă r a t tranzistoare spepentru UIF, ca BF 181, BF 180).

i n f r a d i n ă , pentru ap ă s t r a r e a p o z i ţ i e i relative a pur

imagine sunet fps )o b ţ i n u t prin conversie.

e l e c t r i c ă este p r e z e n t a t ă îniar s c h i ţ a de p o z i ţ i o n a r e a pieselor

în fig. 3.

DATE CONSTRUCTIVE

compartimentat, cu di65 x 55 x 22 mm, se confec

din b u c ă t i de t a b l ă de fiersau c o s i t o r i t ă de 0,2 - 0,3 mm

Se d e c u p e a z ă , se g ă u r e s c i m p r e u n e a z ă prin lipire. î n ă l ţ i -

tuturor p e r e ţ i l o r este de 22 mm.g ă u r i l e se fac la mijlocul î n ă l ţ i m i i , mm, în afara celor. prin care seş u r u b u r i l e de reglaj ale conden-

d a c ă se folo-varianta a doua, la 14-16 mm

1IYI<",·o·i".,,, de - muchia cu

res-

b o b i n ă în aer din conductor

emailat 0 0,35. Diametrul

este de 5 Se bo b i n e a z ă la

Je trecere

= conductor de cupru <1> 1,3 mm,

- 25 mm (ada.ptare a n t e n ă ) . = conductor de cupru fJ 1,7 mm.

mm.

= conductor de cupru f/J 1,3 mm,= 20 mm.

L2, L3 se p l a s e a z ă la d i s t a n ţ a demm.

= conductor de cupru mm,

GERHARD RUDOLF

de 100 pF cu terminale late, cel «cald»t ă i a t scurt, cel «rece» t ă i a t de tot, iar«gulerul» r ă m a s se c u r ă ţ ă de vopsea

se u n e ş t e prin lipire cu f i ş i a de t a b l ă de l ă ţ i m e c o n v e n a b i l ă cu care l-amî m b r ă c a t , apoi se l i p e ş t e «mantaua» deperetele d e s p ă r ţ i t o r .

C3 este un condensator de trecere.Valoarea lui nu este c r i t i c ă . Celelalte treceri sînt izolate, cu capa

citate m i n i m ă . «Izolatoarele de trecere»sînt b u c ă ţ e l e de p o l i e t i l e n ă (dielectriccablu coaxial).

Condensatoarele semivariabile C l

C9 se construiesc conform s c h i ţ e l o r . C8 este un condensator semireglabil

3 -1 2 pF. în l i p s ă , poate fi înlocuit cuun condensator ceramic fix de 10Ajustarea filtrului de i e ş i r e se facecazul acesta prin mutarea prizei Întinderea sau comprimarea bobinei Ls '

Bucata de cablu coaxial f o l o s i t ă pentru

intrare este una din cele destinate selectoarelor de canale, deci cu m u f ă pentru

f i ş ă de a n t e n ă , iar la cea f o l o s i t ă pentrui e ş i r e se m o n t e a z ă o f i ş ă de a n t e n ă .

Solutia cu alimentare a u t o n o m ă este

cea miris i m p l ă t o t o d a t ă r a ţ i o n a l ă :

nu se intervine în consumulde 0,6 -1 mA a s i g u r ă oindel u n g a t ă .

Este p o s i b i l ă introducerea convertorului în televizor, fixat pe lemn, cualimentare din sursa a n o d i c ă (vezi fig. 4).

REGLAJE

în functi une f ă r ă absorbit va fi 'de 0,6

la 9 V. D a c ă la atingereacald, l î n g ă condensator) cu de

acest curent scade cu 1 - 2 granu se mai m o n t e a z ă nici un con

densator . d a c ă î n s ă curentul nu scadela atingerea Î n s e a m n ă c ă î n c ă nu

avem o s c i l a ţ i i . c r e ş t e atunci(artificial) capacitatea collf":cltor-enmtl:1r

carem u t ă p u ţ i n pe L 4 •

conductoarelor de conexiune

C6 pF) sau selipire a

Se c o n e c t e a z ă lesirea la un televizor.Trebuie a p a r ă z g ~ m o t , dar f ă r ă grilajesau l i n i u ţ e , care ne a r a t ă c ă e x i s t ă oscil a ţ i i parazite, de care trebuie s c ă p ă m n e a p ă r a t . M i c ş o r ă m C(j, Cs sau C 2, în ordinea

de prezentare a «fenomenelor». Eventual se m i c ş o r e a z ă curentul i n i ţ i a l Mai p u ţ i n p r o b a b i l ă apare o l'lrrlortizl'lre

i n s u f i c i e n t ă a bobinei mtrului -«Deschidem» condensatorul semivaria-

lector-emitor) sau d o u ă b U C ă ţ e l e de con

ductoare de conexiune, apropiate ma imult sau mai p u ţ i n .

e 7 = 10 pF, ceramic disc, de preferat

unul cu terminale opuse.

Rl = 1 kQ (poate l i p s e a s c ă ) , Rz 1 kQ.

R3 100 Q (toate rezistoarele au pu-

terea de 0,25 W).kQ.kQ (asupra lui

curentului

0,6 -

bil C9 cu televizorul în p o z i ţ i a «canal 1»(pentru reglaj sînt de preferat televizoarele cu rotactor1 d e p l a s ă m o b u c ă ţ i c ă det a b l ă (semiperete) dinspre c a p ă t u l receal liniei spre cel cald (spre condensator),avînd g r i j ă ca b u c ă ţ i c a de t a b l ă a t i n g ă mereu linia, p e r e ţ i i compartimentului (cel p u ţ i n pe unul) p î n ă ce aparsunetuL imaginea. Apoi se l i p e ş t e t ă b i i t a în p o z i ţ i a r e s p e c t i v ă (cu lipituri nu prea

î n c ă r c a t e , cele î n c ă r c a t e scurtînd linia).

2SA

5032 SA 5482 SA 5642 SA 5672 SS 122 SS 132 SS 162 SS

sa 22

2 N2004-

BC 117SC 177BC177

Ef T 333AC 100AD 149

149

I I E Ş I R E FIFu.. SPRE TELEVIZOR-1------ ,

I

2 sa 422 sa 442 SS 462 sa 472 sa 482 sa 492SB

AD 149AC 180EFT 333EFT 333EFT 333EFT 333

333

13

.•

8/2/2019 Tehnium 05 1978


,4"DACIA-IIDD"

IBÎIIA DE l î N Ă F u n c ţ i o n a r e a frînei de m î n ă sau de

ajutor, cum mai este d e n u m i t ă , produce multe n e p l ă c e r i nu numai la«Dacia-1100», dar la multe alte auto-turisme. Este, desigur, de Întelesde ce, atunci CÎnd auto-turismelor sînt dotate cu o u n i c ă f r i n ă de serviciu, f ' n n c t r l l r " t ' '' YH

atentiecît "

sint (1) uzuri;(3) griparea

Uzuri. Seş u r u b u l

Ing. PAUL ORZEA

ş u r u b u l u i ;

de f r î n ă a î m b i n ă r i l o r si mentinerealichidului pe îmbinare c ~ 1 p u ţ i n 24 deore. Nu se f o r t e a z ă surubul cu cheiaf i x ă de 14, ci' cu o' cheie f r a n c e z ă m i c ă , s t r î n s ă pe hexagonul ş u r u b u l u i , ş i , d a c ă nici a ş a nu merge, se maipoate Încerca cu un c l e ş t e papagalputernic.

Nu este indicat se monteze aceI a ş i ş u r u b , ci unul nou, care se g ă s e ş t e în c o m e r ţ . Nu este, de asemenea, ili)dicat se c o n f e c ţ i o n e z e un astfelde ş u r u b pentru va rugini curînd.Cele din c o m e r ţ sînt protejate contraruginirii.

Inlocuirea surubului se face astfel:se împinge !evierul (1) Înainte si sefrage de c a p ă t u l cablului (6) Î ~ a p o i cu un c l e ş t e p î n ă ce acesta se eliber e a z ă din levier. elibera rea cablului se trage deprotejîndu-sece acesta iese din

sus.p l 2 i c u ţ e l e de f r î n ă , dega-

jîndu-se roteste etrierulmîna p î n ă se desface racordul fie xi-

bil. Se pune imediat un dop de lemnmoale sau plastic În racord pentru aîmpiedica pierderile de lichid. Etrierulse c u r ă ţ ă se s p a l ă bine peste tot.Se d e m o n t e a z ă pistonul. Se f i x e a z ă în m e n g h i n ă se r e t e a z ă drept ş u r u -bul cît mai aproape de etrier. Se prindeapoi etrierul În menghina unei m a ş i n i de g ă u r i t se c e n t r e a z ă axul m a ş i n i i pe axul ş u r u b u l u i . Se dau g ă u r i succesive p î n ă la 1> 12,5 pe centrul ş u r u b u -lui, avînd g r i j ă nu alunece burghiuldin centrul g ă u r i i . Se c u r ă ţ ă apoi filetulcu un tarod M 14 x 1,5. O p e r a ţ i a pre-supune m u l t ă a t e n ţ i e ş i , În lipsa uneie x p e r i e n ţ e , i m p l i c ă a s i s t e n ţ ă t e h n i c ă c a l i f i c a t ă . La s f î r ş i t se s p a l ă foartebine etrierul pentru a nu r ă m î n e aschiimetalice. Montarea se face În ordinei n v e r s ă .

cablului. Defectiunea seastfel: unul din d i ~ c u r i sau

a m î n d o u ă se î n c ă l z e s c . Atunci cîndde mai timp

folosind numai frînadiscurîle

constata

n e a z ă revine singur. D a c ă se

8/2/2019 Tehnium 05 1978


auto CONDUCERIA PREVINTIVA

CIRCULATIA. ,II BEIBIIUl DE

I'RJ · ~ r A început a sezonului de

i n t e n s ă pune numeroasede conducere auto preven-

de i m p o r t a n ţ ă a P1(, ()fl ln,c l f!I ' i1 cu pilotareasau motocidetei d u p ă CÎ-

în care vehiculul nostrula «iernat», iar antre-

l ipsitconsidera problema nu

c o n d u c ă t o r i i ","1"nl, /O! ' l ' f"lI i ,alf ' , r

ce pot a p ă r e a la bateriaacumulatoare au drept i m p l i c a ţ i i

p e r i u r b ă r i ale f u n c ţ i o n ă r i i instaelectrice a automobilului, Începîndcu imposibilitatea pornirii moto

ajutorul motorului electric. Caud e f e c ţ i u n i l o r se d a t o r e a z ă în majorÎ

cazurilor s t ă r i i n e c o r e s p u n z ă t o a r e gradului s ă u insuficient de

Este, de asemenea, e s e n ţ i a l starea bateriei are i m p l i c a ţ i i

asupra p o s i b i l i t ă ţ i i sale de a serapid.

bateriei este d e s c r i s ă de anuvalori ale unor m ă r i m i parametri

ca: densitatea electrolitului,Atunci cînd bateria este su

î n c ă r c ă r i i , densitatea electrolituluic r e a s c ă (figura 1), ceea cem ă r i r e a tensiunii.

deelectrol i t din baterie sedin mai multe cauze, dar mai

apei distilate saupierderi datorate scurgerilor, În

caz este necesar se adauged i s t i l a t ă p î n ă la restabilirea valorii

a d e n s i t ă ţ i i eh::!ctrolitului. În

Densitatea eleclrolitului*kg/dm 3

Colonel VWTOR REDA

realizeze cu d e o s e b i t ă p r u d e n ţ ă , O a l t ă p r o b l e m ă o constituie starea

drumurilor. Ce-Î drept, în lunilep r i m ă v a r ă conducerea autovehicule!orcu d o u ă este incomparabil

În

i a r n ă , cîndz ă p a d a sînt inamicide motorete m { ) t G l c j I C ! E ~ t e , trebuie delocrilor umede,

Ing. D. V Ă i T E A N U al doilea caz se a d a u g ă electrolit dedensitate c e r u t ă ,

Realizarea d e n s i t ă ţ i i prescrise a electrolitului constituie o o p e r a ţ i e deosebitde p r e t e n ţ i o a s ă , deoarece valoarea acesteia este d e p e n d e n t ă de gradul deÎ n c ă r c a r e a bateriei de t e m p e r a t u r ă , Gradul de Î n c ă r c a r e a bateriei, respectivvaloarea sarcinii ( c a p a c i t ă ţ i i ) electricea acesteia, este imposibil de determinatcu preciZie. Cum valoarea d e n s i t ă ţ i i electrolitului corespunde unui anumitgrad de d e s c ă r c a r e (fig. 1), se Î n ţ e l e g e deci nu se poate stabili o m ă r i m e s a t i s f ă c ă t o a r e pentru densitate. Din a-cest motiv, la bateria Î n c ă r c a t ă , densitatea fie1,285 kg/dm 3 • Densitatea electrolituluise poate determina cu aerometruL Valoarea m ă s u r a t ă a acesteia stabilestediagnosticul (tabelul a l ă t u r a t ) , .

Starea bateriei de acumulatoare ested e s c r i s ă de tensiunea acesteia, Sedisting d o u ă c o n d i ţ i i de m ă s u r a r e atensiunii: În s a r c i n ă În gol (în repaus).Deci vor fi d o u ă valori m ă s u r a b i l e aletensiunii: tensiunea În s a r c i n ă , T s'

Diagnost icul

1,12 Bateria complet d e s c ă r c a t ă -----+------,------------,-,---------,------,---t

1,20 Bateria d e s c ă r c a t ă În p r o p o r ţ i e de 50 las u t ă

-----+--------------------------------------- -Bateria i n c ă n : : a t ă

m ă v e r i i , motociclistul or i motoristulnostru u i t ă , uneori, complet Înlunile c ă l d u r o a s e viteza trebuie r e g l a t ă cu g r i j ă în raport cu c o n d i ţ i i l e concretede c i r c u l a ţ i e de cele meteorologicesi se a v Î n t ă cu v i t e z ă neoermis demare pe arterele rutiere, c o n s e c i n ţ e l e fjind, nu de p u ţ i n e ori, n e p l ă c u t e chiar triste.

Mai trebuiefaptulpe drumuri implicitmai mare de

l n c ă r c a t Continuarea mr ' " , r f " " , - r n

r e a l î z a t ă valoare mai rea curentului de Î n c ă r c a r e pentru a

evita d e g a j ă r i intense ale gazului. Las f î r ş i t u l Î n c ă r c ă r i i , T s ajunge la 2,& V.M e n ţ i n e r e a acestei valori t imp de d o u ă ore i n d i c ă terminarea o p e r a ţ i e i de

a c ă r e i d u r a t ă este deci de

se reduce putin, Încîtm a x i m ă a tensiunii în gol

dec ă r c ă r i i , este de 2,13

Ceea ce se petrece În timpul o p e r a ţ i e i de d e s c ă r c a r e a elementului bateriei deacumulatoare se o b s e r v ă În figura 3.

O d a t ă cu începutul d e s c ă r c ă r i i , Tsarevalori inferioare lui T . O e s c ă r c a r e a tre

buie o p r i t ă atunci ~ Î n d T =1,75 V,

deoarece, d a c ă se c o n t i n u ă , ~ p a r u r m ă -toarele inconveniente: Ts scade preci-

pitat la anulare, iar p l ă c i l e elemen-tului acumulator se s u ! f a t e a z ă (sul-fatul de plumb se f i x e a z ă chimic pep i ă c î ) .

Atît valorile lui T cît si ale lui Tpot descrie gradul d e g î n c ă r ~ a r e , r e s p e c ~ tiv de d e s c ă r c a r e a bateriei. Totusi ser e c o m a n d ă folosirea lui deoarece

d i f e r e n ţ a dintre valorlîe acesteia ia 'in-

r o ţ i a c ă r o r s t a b i l j t 8 ' ~ , d u p ă cum ş t i m , e destul de' p r e c a r ă .

Dar nu acesta trebuie fie uniculconsiderent care indemne la pru-d e n t ă , ci necesitatea contributiei tutu-ror . Ia trafic, in'ciusiv a

pe r o ţ i » pentru reali-zarea unei c i r c u l a ţ i i sigure, civilizate,pentru promovarea reci-proc intre t o ţ i drumurilorpublice,

To t normele conduceriit e m e i n i c ă

Rezultate mai exacte se obtin atunciCÎnd la bornele bateriei se c o n e c t e a z ă o r e z i s t e n t ă astfel c a l c u l a t ă Încît serealizeze un curent de trei orÎ mai maredecît cifra ce e x p r i m ă În A.h, capacitatea e l e c t r i c ă a bateriei, curent ce estel ă s a t solicite bateria timp de 15 s,Se anularea sarcinii,

si ale bateriei.Se c o n s i d e r ă c ă starea de î n c ă r c a r e aacesteia este a c c e p t a b i l ă d a c ă tensiunea m ~ ~ s u r a t ă d e p ă ş e ş t e 10,3 V la bateriile de 12 V (respectiv 5,1 V la bateriilede 6 V 20,4 V la bateriile de 24 V)d a c ă d i f e r e n ţ e l e de tensiuni dintre elemente nu d e p ă ş e s c 0,1 V, D a c ă bateriaÎ n c e r c a t ă nu avea un grad suficient deî n c ă r c a r e , atunci tensiunea d u p ă Încercare scade mult. Pentru a remediaa c e a s t ă s i t u a ţ i e , se e x e c u t ă o î n c ă r -care foarte r a p i d ă , de trei minute a bateriei, d a c ă tensiunea d e p ă ş e ş t e 15,5 Vla bateriile de 12 V (respectiv 7,75 la

bateriile de 6 V 31 V la bateriile de24 V), atunci bateria trebuie s c h i m b a t ă , deoarece p l ă c i l e s-au sulfatat.Î n c ă r c ă r i l e rapide În c o n d i ţ i i l e descri

se nu numai nu d ă u n e a z ă bateriei deacumulatoare, ceea ce se mai crede

ci chiar sînt folositoare pentru' V ' : H u ; . n i , r o ~ d e f e c t ă r i . Singura

la

15

8/2/2019 Tehnium 05 1978


16

Alegerea locului de amplasare arafturilor pentru c ă r ţ i , a dulapurilorstelajelor depinde de m ă r i m e a supraf e ţ e i camerei, de modul cum este ar a n j a t ă mobila În c a m e r ă ş i , desigur,de n u m ă r u l volumelor de care dispunem.

Rafturile pentru c ă r ţ i nu vor sta,toate, unul sub altul, pentru a nu secrea o imagine greoaie, m o n o t o n ă . Se vor constitui g r u p ă r i de rafturi pev e r t i c a l ă o r i z o n t a l ă , realizÎndu-ses p a ţ i i intre ele, În care se pot pune ov a z ă cu flori, un bibelou etc. O asemenea v a r i a n t ă este p r e z e n t a t ă În fig. 1.

Rafturile standardizate, de a c e l a ş i fel,o c u p ă unul din p e r e ţ i i camerei. Elese f i x e a z ă direct În perete sau pe stîlpiverticali din lemn sau metal. În exemplul dat ele Î n c a d r e a z ă un recamier.Se poate Încadra astfel a l t ă m o b i l ă : o m a s ă , un divan etc., s p a ţ i u l devenind mai aspectuos.

Din d o u ă tipuri de rafturi standard- Închise descope ri te - se poto b ţ i n e diverse c o m b i n a ţ i i (fig. 2). Rafturile se c o n f e c ţ i o n e a z ă din s c î n d u r ă ,

placaj sau din m a s ă p l a s t i c ă (fig. 4).Piesele care compun se prind Întreele cu cepuri. I n ă l ţ i m e a rafturilor estede 25 50 cm.

În fig. 3 este prezentat un stelajsimplu cu o m a s ă r a b a t a b i l ă . Pentrurealizarea lui se c o n f e c ţ i o n e a z ă , dins c î n d u r ă de lemn, trei stilpi care vor fibine f i n i s a ţ i d a ţ i apoi cu b a i ţ culac. Un bun finisaj poate fi o b ţ i n u t lipind pe cei trei stilpi f î ş i i dintr-o pel i c u l ă d e c o r a t i v ă . P l ă c i l e rafturilese f i x e a z ă de stilpi prin corniere metalice. Dulapurile mici sînt amplasateÎn partea i n f e r i o a r ă a stelajului. Ele auu ş i glisante din placaj sau s t i c l ă .

La stabilirea dimensiunilor rafturilo r se va ţ i n e seama de m ă r i m e a pereţ i l o r , u ş i i . Se r e c o m a n d ă ca d i s t a n ţ a dintre stilpii de s u s ţ i n e r e fie celmult de 90-110 cm. Masa de lucrur a b a t a b i l ă se f i x e a z ă pe suporturi încastrate În zid.A d ă u g ă m la cele de mai sus

cîteva sfaturi:• D i c ţ i o n a r e l e , atlasele geograficebotanice, enciclopediile, îndrepta-

PATUl CIPllUlUIPlATI fi RIOIIIIIIIIAT

Pe m ă s u r ă ce copilul c r e ş t e , patul Incare acesta a dormit În primii ani de v i a ţ ă devine n e î n c ă p ă t o r ş i , prin urmare, inutilizabil. I a t ă cîteva m o d a l i t ă t i carepot ajuta s ă - i p r e l u n g i ţ i durata de folos i n t ă .

Se î n d e p ă r t e a z ă , t ă i n d cu f e r ă s t r ă u l , toate vergelele grilajului de la parteadinspre picioare a patului, sau, d a c ă acestea lipsesc, se taie t ă b l i a se conf e c ţ i o n e a z ă p o r ţ i u n e a care va fi a d ă u g a -

patului, pentru alungirea lui. Pentruaceasta se p r o c u r ă o foaie de placajcu grosimea de 6-12 mm, cu lungimeade 150-160 cm, stabilindu-Î-se l ă ţ i m e a e g a l ă cu d e s c h i z ă t u r a o b ţ i n u t ă ca urmare a l n d e p ă r t ă r i i vergelelor. Bucataaceasta de placaj se a ş a z ă În rama desub saltea se a c o p e r ă cu o salteaspecial c u s u t ă În acest scop. Ca nualunece de pe pat, salteaua se l e a g ă de placaj cu un rezistent, trecut

oriticii În acest scop. Las ă u , se f i x e a z ă bine, cu

ajutorul unor c u r e l u ş e , dep e r i o a r ă a c a p ă t u i u i patului

O a l t ă s o l u ţ i e , ceva maipermite se m e n ţ i n ă al patului. Ea

balamale, a nr!O'+",,,d,,,'tul inferior

G r ă t a r u l este executat din vergeleînguste, preluate de la s p ă t a r u l carea fost î n d e p ă r t a t , d o u ă stinghii cus e c ţ i u n e a de 22x28 mm. Vergelele,avînd toate a c e e a ş i lungime, se finis e a z ă , iar capetele lo r se introduc înorificiile cu adîncimea de 15 mm, operate la d i s t a n ţ e egale în cele d o u ă stinghii. Diametrul orificiilor va corespunde cu diametrul vergelelor.

Se f i x e a z ă apoi g r ă t a r u l de stinghiade mijloc a s p ă t a r u l u i patului ses c u r t e a z ă din ambele p ă r ţ i stinghia inf e r i o a r ă cu 50 mm pentru a putea intrarama de s u s ţ i n e r e a salfelei (fig.G r ă t a r u l fi inlocuit cu

sau cu de f i b r ă de lemn cumea de sau 10 mm. Pentru a fixabalamalele de aceasta se prin-de cu o ş i p c ă cu s e c ţ i u n e a 20x20 mm.R o t i ţ e l e de la vor

fi Î n d e p ă r t a t e . sta-bilitate, se vor pune lor penede cauciuc.

La unelesîntPentru reeiirTlerlSilon,arE!a

rele ji n b i b l i o t e c ă , c ă r ţ i folosite maides În activitatea celui care o c u p ă camera r e s p e c t i v ă , vor fi a ş e z a t e perafturi la care accesul este liber.

• Pentru o c u n o a ş t e r e e x a c t ă as i t u a ţ i e i privind fondul de c ă r ţ i dinb i b l i o t e c ă , p ă s t r a ţ i un caiet în caren o t a ţ i de fiecare d a t ă cînd î m p r u m u t a ţ i o carte: titlul acesteia, precum numele celui c ă r u i a i - a ţ i împrumutat-o.De asemenea, se va avea g r i j ă cainainte de a Începe lectura unei c ă r ţ i s t r ă i n e Î n v e l i ţ i mai Întî.i cartea resp e c t i v ă . A c e l a ş i lucru p u t e ţ i facecu propriile c ă r ţ i .

· ~ ~ . ~ ~ f : < " ~ ..">':6Y.:'·.....·

...•,

8/2/2019 Tehnium 05 1978


IIIII1

Concursul, organizat de revistele noastre În scopul

la c r e a ţ i a t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c ă a unei largicititori din industrie a g r i c u l t u r ă ,

u n i t ă ţ i economice, din i n s t i t u ţ i i l e de î n v ă ţ ă s t i i n t i f i c ă , s-a bucurat de un deose

s ~ c c e s . La c o n c ~ r s au participat 523 de c o n c u r e n ţ i au propus peste 1500 de idei ş t i i n ţ i f i c e s o l u ţ i i

domenii de activitate.« S t i i n t ă si t e h n i c ă » si «Tehnium»

tuturor p a r t i ~ i p a n ţ i l o r la a ~ e s t concurs

de c r e a ţ i e ingeniozitate le u r e a z ă noi importante

succese În m u n c ă În v i a ţ a p e r s o n a l ă .

COLORAREA STIClEI CU BA AlT - .olanda Rusu, Cluj-Napo

PROCEDEUAT

oXlza DE AZOT -Come! Cioc ing. Constan

n B a l e r c ă ,

A R Z Ă T O R PENTRU I N C Ă l Z m . CU

IOCIU'Y'lcn

CATAlITICE A " " ' ' ' ' ' ' ' ' W ' ~ J I -METaLIC - ing. Francisc

Arad.

T Ă I E R E A lEMNULUI CU AJUV I B R A Ţ I I L O R - Nicolae

Juriul format din r e p r e z e n t a n ţ i ai C.C. al U.T.C., aiConsiliului N a ţ i o n a l pentru Ş t i i n ţ ă Tehnologie, aiOficiului de Stat pentru i n v e n ţ i i M ă r c i , ai p u b l i c a ţ i i l o r « S t i i n t ă si t e h n i c ă » si «Tehnium», luînd În d i s c u ţ i e fiecare lucrare t r i m i s ă ' la concurs apreciind valoareaei t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c ă , posibilitatea a p l i c ă r i i În p r a c t i c ă e f i c i e n ţ a e c o n o m i c ă În p r o d u c ţ i e , a h o t ă r î t premierea

u r m ă t o a r e l o r l u c r ă r i :

MOTOR NAVAL- ing . Gh. Caragea, B u c u r e ş t i .

DISPOZITIV ANTIBIFAZICPENTRU PROTECTIA MOTOARElOR ELECTRICE TRBFAZICEP. Alexandru Ş e r b a n , Sighetu Marm a ţ i e i .

IN DaCATO R DE TENSIUNE URADIORECEPTORMULTIPLE; RELEU

CU GAZE - ing. Dorel Cemomazu,

Roman.

Emest T a m a ş , Salu Mare.

cu- ing.

REA CONFECTIILOR METALICEAfERENTE PANOURILOR SB TA BlOURllOR ELECTRICE DE AUTOMATIZARE - ing. Tudor Aga-

ELECTRONIC

DE - colectivul des t u d e n ţ i Ioan A r c a ş , Deniza moviciu, Afon S a b ă u , Institutul politeh-

nic din { . ; ! I J j ~ ~ C i J ~ ~ ~ : : ~ APARAT

ZAREAPENTRU

- l iv iuROTOR

Iosif

A GARNITURU lA TAMCARDELOR DIN

RllE DE BUMBAC - Constantin

TR UlO R CONICE - Anica Lal)unleti.B r ă i l a .

Craiova. MODUlAREA SUIBMODUlA- DISPOZITIV PEMTRU STRUN-

JIREA FILETELOR CONICE - IonL a b u n e ţ i , B r ă i l a .

DISPOZITIV DE RACORDARELA CONDUCTELE SU B PRESIUNE FARA INTRERUPEREAFUNCTIONARII - ing. DumitruTenea, T Î r g o v i ş t e .

RIGLA DE CALCUL PENTRUDETERMINAREA CANTITATIIDE SAMINTA LA HECTAR - Mihail H u s ă r e s c u , B u c u r e ş t i .

REDUCEREA CONSUMULUI DECOMBUSTIBIL IN INDUSTRIATEXTILA PRIN UTILIZAREA A

PEI CALDE CA PURTATOR DEC A l D U R Ă - ing. Florian Mercea,I . P . B . U . · C ~ T . E .

ECONOMII DE ENERGIE REALIZATE PRIN SUPRAUMIDIFICA·REA AERULUI iN INDUSTRDATEXTILA - ing. Florian Mercea,proiectant Georgeta Mercea, Bucur e ş t i .

METODA DISPOZITIV PENTR U FOLOSIREA OPTIMA A INST AL ATUlOR EOUENE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRI

CE; APRINZATOR ELECTRIC CUSCiNTEI - ing. Aurel lupu, Ploi e ş t i .

INSTALATII PENTRU RECUPERAREA ENERGIEI TERMICE

DIN GAZELE ARSE EVACUATEDE MOTOARELE DIESEL - ing.

P. Teodorescu, ing. N. Manea, Ploi e ş t i . APARAT PENTRU M Ă S U R A -

REA EFICIENTEI DE UTILIZAREA UNEI I N S T A L A Ţ I I TEHNOLOGICE- sfudent Radu Htinoiu, Rimnicu S ă r a t .

REZISTOARE CU ADAUS CERAMIC, CU FIABILITATE SPORIT - Ion Gheor'ghiitoiu,

CONTROLULMERSUlUlm IN GOLlOR-UNE lTE - Petre

CONSUMULUI SPECIFIC

km - VasileRULMENT - Dumi-

tru Ionescu,

17

8/2/2019 Tehnium 05 1978


1i"",AIIA "

TRIIBA "lAIII"in atelierele din ş c o a l ă , licee f a c u l t ă ţ i , În ateliere de prototi

puri, În laboratoare, executarea diverselor o p e r a ţ i i s o l i c i t ă m a ş i n i unelte moderne, c o r e s p u n z ă t o a r e r e a l i z ă r i i unor produse adecvate.la rîndui lor, constructorii amatori au nevoie de m a ş i n i - u n e l t e mo-

derne, p o ! i f u n c ţ i o n a l e , cu inalte p e r f o r m a n ţ e tehnice.

o asemenea u n e a l t ă , m a ş i n a elect r i c ă de g ă u r i t MG 4, este o f e r i t ă de ounitate i n d u s t r i a l ă bine c u n o s c u t ă pen-

produsele sale de calitate Între-« E l e c t r o a r g e ş » din Curtea

metru maxim de 10 mrn);g ă u r i r e În aluminiu

diametru maxim de 8În otel

de 6 mm);de a s u p r a f e ţ e -

8/2/2019 Tehnium 05 1978


g ă u r i t cuprinde 10 subansambluri,de d ă l ţ i pentru lemn, set de bur

set de discuri abrazive etc.Un mare avantaj al celor care aleg

propriului atelier m a ş i -g ă u r i t MG 4 este faptul a

transforma Într-unpentru piese din lemn. Astfel,

4 se introduce Într-un banc dep r e v ă z u t cu subansamblu riie ne-p o z i ţ i o n ă r i i p r e l u c r ă r i i pie

din lemn. La acest ministrungpot prelucra piese din lemn cu o

m a x i m ă de 300 mm si cu un70 mm. .

O a l t ă p i e s ă c o m p o n e n t ă a truseiaccesorii care f a c i l i t e a z ă o p e r a ţ i i l e g ă u r i r e În locurile p u ţ i n accesibile

flexibil (lungimea sa m ă s o a r ă O p e r a ţ i i l e de g ă u r i r e În

se efectua cuîntr-o

maxim almm).Cu

i n f . n rHon i

unui autoturism,ş l e f u i r e a diverselor

Capul de lustruit ş a i b a de s p ă l a t pot fj montate direct În mandrina maş i n i i de g ă u r i t MG 4, f ă r ă a se maiutiliza axul flexibil.

De asemenea, o p e r a ţ i i l e de ş l e f u i r e se po t executa cu m a ş i n a m o n t a t ă pebancul de lucru. acum l a t ă cîtevadin regulile de care trebuie ţ i n ă seama t o ţ i cei care u t i l i z e a z ă m a ş i n a de g ă u r i t p o r t a b i l ă MG 4,

_ Sarcina masinii nu trebuie dep ă ş e a s c ă datele Înscrise pe p / ă c u t a indicatoare.

- Înainte de conectarea lar e ţ e a

sef i x e a z ă mandrina pe axul principal prinlovÎre u ş o a r ă cu un ciocan de lemn Însprecorpul m a ş i n i i .

_ M a ş i n a este c o m a n d a t ă de un În-t r e r u p ă t o r care trebuie deconeciatinainte de introducerea la p r i z ă . Pentru mersul se a c ţ i o n e a z ă

butonului

Nu uitati! Accesorii e cu care este d o t a t ă m a ş i n a de g ă u r i t .MG 4

trusa «Faur» dauposibil itatea s ă . petrec e ţ i În mo d util p l ă -cu t timpul, executindo g a m ă de lu -c r ă r i in lus-truirea a aufo oo

19

l

8/2/2019 Tehnium 05 1978


VARIOIOTVariofot-ul este o s u r s ă de tensiune

v a r i a b i l ă pentru uz fotografic ale c ă r e i caracteristici o f e r ă o serie de avantaje.

Becurile nitraphot, fiind prin cons t r u c ţ i e supravoltate, au o v i a ţ ă s c u r t ă , de ordinul a 4--.:t0 ore. Tn a c e a s t ă dur a t ă , becurile servesc numai În m i c ă m ă s u r ă fotografierii propriu-zise, eleconsumindu-se in timpul a r a n j ă r i i luminii. Aprinderile stingerile repetate sint, pe de a l t ă parte, un factornegativ, ş o c u r i l e de tensiune ce aparcontribuind la scurtarea duratei deutilizare. Pe de a l t ă parte, În fotografiaalb-negru, temperatura de culoare asursei nu j o a c ă un rol determinant,astfel incit se poate prelungi multv i a ţ a becuri or nitraphot d a c ă ele seu t i l i z e a z ă la o tensiune mai m i c ă decitcea n o m i n a l ă .

Variofot-ul o f e r ă o tensiune reglab i l ă p î n ă la valoarea n o m i n a l ă , ceea ceî n s e a m n ă se pot evita aprinderile

stingerile repetate prin m e n ţ i n e r e a unei tensiuni mai mici cit timp se aranj e a z ă luminile. De asemenea, el o f e r ă posibilitatea v a r i a ţ i e i i n t e n s i t ă ţ i i luminoase, CÎnd n e c e s i t ă ţ i l e c o m p o z i ţ i o nale o cer. Desigur, aceste avantajesint valabile pentru orice s u r s ă del u m i n ă prin i n c a n d e s c e n ţ ă .

O a l t ă a p l i c a ţ i e a dispozitivului oconstituie reglarea temperaturii la uscarea fotografii or, ajustind cu ajutorul s ă u tensiunea de alimentare a aparatului de uscat.

Variofot-ul permite reglarea f i n ă atensiunii pentru becul aparatului dem ă r i t , astfel ca se m e n ţ i n ă valoarean e c e s a r ă În timpul lucrului, citireaf ă C Î n d u - s e pe voltmetrul cu care esteechipat dispozitivul.

În conditiile s c u r t ă r i i duratei de funcţ i o n a r e a 'becului de la aparatul dem ă r i t , se poate lucra în regim de supravoltare, ceea ce a s i g u r ă un flux maiintens de l u m i n ă cu c o ~ p o z i ţ i e s p e c t r a l ă mai b u n ă . Variofot-ul permite o supravoltare p î n ă la 35 la s u t ă (pentru tensiunea de 220 V), pentruputeri p î n ă la 100 W.

Desigur, pentru alimentarea surselor de l u m i n ă destinate fotografieriipropriu-zise, problema care se puneeste s c ă d e r e a tensiunii de lucru f a ţ ă de cea n o m i n a l ă în unuiconsum relativ mare. fur-n i z e a z ă o p l a j ă de

la valoareamaximum 3

Variofot-ul fiind un cutiristor, puterea fi prinalegerea unui adecvat. Acestlucru nu este Î n s ă indicat, deoarecec u r e n ţ i i mari ce apar n e c e s i t ă cabluri

mufe de l e g ă t u r ă spe-de deosebite.

20

C. VASILESCU

D a c ă acest lucru este posibil, se vaelimina puntea de diode F 307 (407),comutatorul K2, servind numai introducerii În circuit a tensiunii de 300 Vd e c o n e c t ă r i i tensiunii de r e ţ e a . Ten

siunea de 300 V n e c e s a r ă s u p r a v o l t ă r i i . se o b ţ i n e cu un transformator sauautotransformator de 100 W. Autorula utilizat un autotransformator cus e c ţ i u n e a de 13 cm2, pe tole E 14,avînd 2200 de spire Între 0---2, din care1 254 Între 0-1 ( s î r m ă de CuEm,q, 0,45 mm).

Comutatorul '51este destinat conect ă r i i la retea, comutatorul K2 schimbind numai regimul de lucru al aparatului.

Comutatorul K3, de tip c l a v i a t u r ă , introduce in circuitul de c o m a n d ă altiristorului r e z i s t e n ţ e fixe pentru g ă s i rea r a p i d ă a unor tensiuni des utilizate.Tensiunile notate În desen corespunddomeniului ~ O O V; ele definesc regimurile de lucru posibile (subvoltat,normal supravoltat). S e l e c ţ i o n a r e a unei tensiuni de valoare c u n o s c u t ă sereduce la simpla a p ă s a r e a butonuluic o r e s p u n z ă t o r . Contactul K3i introduce p o t e n ţ i o m e t r u l P1 de reglaj brut,care a c o p e r ă intreg domeniul. Reglajulfin, precum o p e r a ţ i i l e de calibrare atensiunii intre punctele fixe se faccu p o t e n ţ i o m e t r u l P2. Tiristorul folosittrebuie asigure un curent de 15--16 A la minimum 400 V. Desigur, modificarea acestor caracteristici atraged u p ă sine modificarea p e r f o r m a n ţ e l o r întregului dispozitiv.

Este posibil se i n t e r v i n ă asupravalorilor C, R1 R2• În f u n c ţ i e de tipultiristorului folosit. Valorile r e z i s t e n ţ e lor R3. R41 Rs. R6 se stabilesc la montajprin probe, ele n e d e p ă ş i n d pe cea ap o t e n ţ i o m e t r u l u i de reglaj brut.

Un bec cu neon, care nu este obligatoriu, s e m n a l e a z ă p r e z e n ţ a tensiuniide alimentare. Un miliampermetru 1,

conectat În serie cu r e z i s t e n ţ a a d i ţ i o n a l ă , devine un voltmetru de d e o s e b i t ă utilitate. Scara voltmetrului va fi de300 V. Rezistenta a d i t i o n a l ă se determ i n ă cu formula c u n o s c u t ă : Rad=(n-1) Ri, unde Ri - r e z i s t e n ţ a i n t e r n ă a instrumentului, iar n -valoarea raportului dintre tensiunea de m ă s u r a t si tensiunea la,; cap de s c a l ă a instrumentului.

Cele citeva componente electronicese m o n t e a z ă o p l ă c u ţ ă de circuitimprimat. va montat pe op l a c ă m e t a l i c ă solid a r ă sau nu cuplaca de circuit imprimat. Puntea deputere de asemenea, fie

pe metalice cu rolde radiator.

Carcasa aparatului sau elementelemetalice sub tensiune se vor

conecta la utilizînd cablu dealimentare cu trei conduc-toare p r i z ă de

Prizeletrebuivedere electric

În curent continuu).

OBTINEREI

lilGII11COlOR

Materialele fotosensibile color moderne f o r m e a z ă imaginea prin sinteza s u b s t r a c t i v ă a trei imagini parţ i a l e monocrome (galben, purpUriU,azuriu), suprapuse. Cele trei imaginise f o r m e a z ă prin sensibilizarea lacite o treime de spectru a celor treistraturi (indigo, verde, r o ş u ) . Imaginile color monocro,!11e se f o r m e a z ă În timpul r e v e l ă r i i . In fiecare strate x i s t ă s u b s t a n ţ e organice complexe,numite formator; de culoare (indofenoli, indamine, azometine), subs t a n ţ e În principiu incolore (sau slabcolorate la materialele cu m a s c ă dec o r e c ţ i e i n c o r p o r a t ă ) care form e a z ă c o l o r a n ţ i i specifici f i e c ă r u i strat fotosensibil.

FORMAREA C O l O R A N Ţ l l O R

Ing. V. C Ă L I N E S C U derne este a c e i a ş i , e x i s t ă deosebiriimportante. Pe plan mondial se folosesc azi materiale fotosensibile colorincadrabile in una dintre u r m ă t o a r e l e categorii:

a. materiale fotosensibile color cuformator; de culoare nedifuzibili, nep r o t e j a ţ i ;

b. materiale fotosensibile color cuformatori de culoare nedifuzibili, prot e j a ţ i ;

c. materiale fotosensibile color cuformatori de culoare difuzibili neinc o r p o r a ţ i .

Din prima categorie fac parte acelemateriale la care formatorii de culoaresint î n g l o b a ţ i nemijlocit În· stratul deg e l a t i n ă fotosensibil. Tn cea de-adoua categorie, formatorii de culoaresînt Î n g l o b a ţ i în particule foarte finedintr-o r ă ş i n ă (sau un alt compus

Revelatorii de culoare (cromogeni).. organic nevolatil), particule care sintfolosesc s u b s t a n ţ e r e d u c ă t o a r e ale dispersate În stratul de g e l a t i n ă . Pro-c ă r o r prodJJse de oxidare i n t e r a c ţ i o - dusul de oxidare al s u b s t a n ţ e i reve-n e a z ă cu s u b s t a n ţ e l e formatoare de latoare s t r ă b a t e pelicula protectoareculoare, ducînd la formarea coloran- f o r m e a z ă colorantul respectiv careţ i l o r din fiecare strat fotosensibil. nu poate î n s ă s ă p ă r ă s e a s c ă globula

Aceste s u b s t a n ţ e revelatoare sînt de liant unde se a f l ă încorporat. Pederivate ale parafenilendiaminei. Pen- a c e a s t ă cale se m i c ş o r e a z ă la maxi-tru util izatorul materialelor fotogra- mum t e n d i n ţ a de difuzibilitate a for-fice color, r e a c ţ i a p r o p r i u - z i s ă formatorilor a c o l o r a n ţ i l o r . mulete exacte ale s u b s t a n ţ e l o r res- O a treia cale c o n s t ă În introducereapective p r e z i n t ă un interes redus. formator ilor de culoare În timpul de-Schema de principiu este: v e l o p ă r i i , fiind, asadar, vorba despre

1. h a l o g e n u r ă de argint + s u b s t a n ţ a de argint +produsul de oxidare alexpusa revelare -+ metalic s u b s t a n ţ e i revelatoare

2. formator de +. produsul, de oxidare a l_ colorantculoare s u b s t a n ţ e i revelatoare

R e a c ţ i i l e sînt complexe, existîndo participare s e c u n d a r ă a altor

s u b s t a n ţ e din c o m p o n e n ţ a revelatorului cromogen.

Calîtatea imaginilor formate ested e p e n d e n t ă de o serie de factori:

- ca li ta tea s u b s t a n ţ e l o r care ducla formarea c o l o r a n ţ i i o r ;

- cal itatea culor ii În sensulnerii unor colorant! care ",h"",,,,rh?' \

numai în treimea de spectru respect i v ă ;

- gradul de difuzibilitate al formatorilor de culoare al c o ! o r a n ţ i l o r

formatorii de culoare difuzibiii neÎnc o r p o r a ţ i .

Materialele 'din categoriile ({a»«b» pot fi prelucrate de c ă t r e fotoamatori În cea mai mare parte au,de cea mai r ă s p î n d i r e . PeliCIJiele de tip «c» În principiucele din familia KODACHROME.

Pe plan european se folosesc celemulte materiale cu formatori ne·

"" ; . . . _, . 1: (AGFA,ORWO,

Cele trei

etc.) În marecu formatori ne-

p e r f e c ţ i o n ă r i l o r realizate pentru fiecare, d o u ă fiind de r e a l ă

Modul de redare aculorilor este diferit de la produs la

o alegere

indiferent materialulfolosit, redarea absolut f i d e l ă a culorilor r e p r e z i n t ă Î n c ă un deziderat.Prin procedeele de c o r e c ţ i e a culorilor e x i s t ă Î n s ă posibilitatea r e d ă r i i .cît mai juste a unor culori, desigur,În dauna altora. la noi În ţ a r ă , celemai folosite materiale color sînt pe-liculele ORWO AGFA hirtiileFORTE, FOMA În mod

restrîns ",."",to.l'j",i"",l"", "" , ," , ... ,,_

mair ă s p ' l n d i t f o l o s i t ă de de la din- ţ a r ă ; de aceea este util p r e z e n t ă m cîteva date tehnice ale acestuia. Fil-

8/2/2019 Tehnium 05 1978


la 400700 nm (fig. 3). Sensibilitatea sa

19 DIN pentru l u m i n ă de zide 18 DIN pentru l u ~ i n ă artifi

Echilibrarea peliculei este realipentru 4200 K, ceea ce permite

defiltre de conversie. Pu

de r e z o l u ţ i e este foarte apropiaeceaa peliculei alb-negru ORWO20, cu un obiectiv contrast pu

o b ţ i n e peste 75 linii/mm.a f l ă intre ultimul

suport, ceea ceo b u n ă claritate a imaginii.

n o r m a l ă , masca i n c o r p o r a t ă deo b ţ i n i n d u - s e prin

galbene a formatoru

de cula

se face consin u m ă r u l director pentru un

de 17 DIN. Filmul developatse c a r a c t e r i z e a z ă prin curbe

d e n s i t ă ţ i l o r p a r ţ i a l e aproape pab u n ă

fotografia color, g r a n u l a ţ i a j o a c ă rol mai p u ţ i n important deoarece

au g r a n u l a ţ i e mult maidecit cea a imaginilor argentice.materialelor color se va

n e d e s f ă c o n d i ţ i i de umiditate normale

micide15-18°C.

u r m a t ă de utilizarea i n t e g r a l ă În scurt

Nu se vor manipula sau p ă s t r a cu

s u b s t a n ţ e , r a d i a ţ i i , c ă l d u r ă permanente, surse

l u m i n ă i n t e n s ă , l u m i n ă s o l a r ă irma .ORWO i n d i c ă pentru p ă s -

trare de p î n ă la 6 luni a produselorsale o t e m p e r a t u r ă de maximum 18°C,iar pentru p ă s t r a r e a peste 6 luni,numai 10°C, în c o n d i ţ i i l e unei umid i t ă ţ i relative de 50-70 la s u t ă . .

Ce se i n t î m p l ă in structura materialelor fotosensibile d u p ă expunerep î n ă la o b ţ i n e r e a for.mei. finite v.omanaliza cu ajutorul figurilor 1 2,care corespund celor d o u ă mari c ă i posibile (negativ-pozitiv reversibil).Procesul de o b ţ i n e r e a pozitivuluieste evident a c e l a ş i ca pentru negativ, d i f e r e n ţ a constind numai în

imaginea de la care se p l e a c ă ; negativul p l e a c ă de la subiectul real, pozitivul de la imaginea n e g a t i v ă a subiectului real. Ca subiect se consid e r ă scala c u n o s c u t ă a culorilor fundamA!ltale a complementarelor lor.

PROCESUL NEGATIV-POZITIV

Ca urmare a expunerii, se vor produce m o d i f i c ă r i structurale ale halogen urii de argint din cele trei straturi,p r o p o r ţ i o n a l cu cantitatea culorilefundamentale ale luminii din fiecarepunct al subiectului (1). Astfel, pentru culorile fundamentale se va impresiona numai halogenura de argintdin cite un strat, pentru complementare halogenura din d o u ă straturifotosensibile, pentru zonele albe toa

te cele trei straturi, pentru zoneleacromatice intermediare (griurile) sei m p r e s i o n e a z ă p a r ţ i a l egal celetrei straturi; culoarea n e a g r ă nu arenici o a c ţ i u n e . Prin revelare cromog e n ă (2) se f o r m e a z ă selectiv in zo-nele iluminate o d u b l ă imagine: ceade b a z ă , a r g e n t i c ă , cea color,s u p r a p u s ă ei. Imaginea astfel o b ţ i n u

este in acest moment i n u t i l i z a b i l ă ; materialul fotosensibil este opacc o n ţ i n e halogenura de argint neimp r e s i o n a t ă . Pentru i n l ă t u r a r e a imaginii argentice se f o l o s e ş t e o s u b s t a n ţ ă care nu atace c o l o r a n ţ i i din straturi,de r e g u l ă fericianura de potasiu. Tra-

rn OBI ECTUL FOTOGRAFIAT.

PROCESUL NEGATI V· POZITIVPROCESU

REVERSIBIL

.'11·.1,-IMAGINE L A T E N T Ă ~ ~ ~ : " : : ..>: : : ~ ...> . : - ; . ~ ~ " : ' . .-.*'.-.. :;: ; : ~ :: w··' ::: r ; ~ ~ -:.::

"'.<' :<: :::. , , ~ ~ -:f; ~ : : ~ ; ~ ~ '.::.

IMAGINE COLOR N E G A T i V Ă

D HALOGENURA DE AS NEILUMINATA

m H A L O G E N U R Ă DE AG i L U M I N A T Ă ARGINT METALIC

1

:5

4

5

IMAGINE COLOR P O Z I T i V Ă

tamentul cunoscut sub denumirea de« Î n ă l b i r e » (albire) duce la formareade f e r i c i a n u r ă de argint, care set r a n s f o r m ă , la rindul ei, În b r o m u r ă de argint d a c ă baia c o n ţ i n e b r o m u r ă de potasiu. Fericianura de argintbromura de argint sint s u b s t a n ţ e u ş o r i n d e p ă r t a b i l e din gelatina straturilorfotosensibile. In urma i n ă l b i r i i r ă m î n e numai imaginea color (3). O u l t i m ă e t a p ă c o n s t ă in fixarea materialuluifotografic color pentru i n l ă t u r a r e a halogenurii de argint neexpuse. Se

folosesc s o l u ţ i i de fixare neutre sauslab acide (cu tiosulfat de sodiu,cel mai des) care nu atace color a n ţ i i . Se o b ţ i n e astfel o imaginecolor c u r a t ă s t a b i l ă (4), imaginece constituie negativul imaginii formate de obiectiv în momentul expunerii.In tratamentul practic intervin dese

ori alte o p e r a ţ i i a j u t ă t o a r e , care nuau o c o n t r i b u ţ i e d i r e c t ă 1n schema deformare a imaginii color negative( b ă i de tanare, b ă i de stopare, b ă i destabilizare etc.). Stratul filtru galben

stratul antihalo dispar pe parcursulp r e l u c r ă r i i .

PROCESUL REVERSIBIL

O b ţ i n e r e a n e m i j l o c i t ă a imaginii

pozitive se face plecînd de la e x i s t e n ţ a a d o u ă imagini inverse: cea a p ă r ţ i l o r luminate, care dau o imagine d i r e c t ă (prin developare f o r m e a z ă o imaginen e g a t i v ă ) , cea a p ă r ţ i l o r neiluminate, care este o imagine i n v e r s ă Înfond generatoarea pozitivului În mod. direct. Cu alte cuvinte, in procesulreversibil se extrage (se î n l ă t u r ă ) imaginea d i r e c t ă se I a s ă cea inv e r s ă .

Pelicula, c o n ţ i n î n d imaginea laten(1), este d e v e l o p a t ă i n i ţ i a l Într-un

revelator alb-negru. Se f o r m e a z ă numai imaginea a r g e n t i c ă ( n e g a t i v ă ) , neexistind produse de oxidare pentruformarea c o l o r a n ţ i l o r (2). Materialuleste reexpus la o l u m i n ă g e n e r a l ă suficient de i n t e n s ă , ceea ce duce laimpresionarea halogenurii de argint

r ă m a s e n e i i u m i n a t ă la prima expunere. Prin developare color se vao b ţ i n e de a c e a s t ă d a t ă o a doua imagine a r g e n t i c ă (inversa primeia), Îns o ţ i t ă î n s ă de formarea c o l o r a n ţ i l o r în fiecare strat. In a c e a s t ă e t a p ă e x i s t ă o imagine color d o u ă imaginiargentice, practic o înnegrire t o t a l ă (3). Prin albirea materialului fotografic se î n l ă t u r ă argintul metalic,r ă m î n î n d numai imaginea color pozit i v ă (4). O u l t i m ă o p e r a ţ i e de fixareeste n e c E t s a r ă pentru dizolvarea ha-

D

logenurii de argint, care, in cantitateextrem de r e d u s ă , nu s-a transformatîn argint metalic pentru i n l ă t u r a r e a stratului antihalo.

Procesul reversibil a fost i n i ţ i a l aplicabil numai pentru filme; azi, prininversarea ordinii clasice a straturilor, se f a b r i c ă hirtie diapozitiv pentru o b ţ i n e r e a de fotografii direct d u p ă filmele reversibile.

NEGATIV SAU REVERSIBIL?

Alegerea procedeului de fotografiecolor este o chestiune d e t e r m i n a t ă de scopul fotografierii propriu-zise.Peliculele reversibile moderne permit o b ţ i n e r e a unor imagini de b u n ă calitate, avînd culori saturate, curate,dar problema de s o l u ţ i o n a t r ă m î n e cea a v i z u a l i z ă r i i . Dispozitivele devizualizat diapozitive nu permit oa d e v ă r a t ă punere in valoare (diavizoare, lupe etc.) a imaginii. P r o i e c ţ i a - s ingura cale de apreciere a calit ă ţ i i unui diapozitiv - a s i g u r ă a d e v ă rata s a t i s f a c ţ i e a muncii fotoamatorului, dar i m p l i c ă procurarea unoraparate specializate presupunee x i s t e n ţ a unor î n c ă p e r i întunecate.Prin p r o i e c ţ i e cu aparate f ă r ă r ă c i r e f o r ţ a t ă î n s ă , diapozitivele se deterior e a z ă in scurt timp d a t o r i t ă c ă l d u r i i .

Procesul negativ-pozitiv finalizat cuo b i ş n u i t e l e fotografii pe hîrtie estemult mai laborios i m p l i c ă cel p u ţ i n a c h i z i ţ i o n a r e a unor filtre de c o r e c ţ i e a culorilor, mai ieftine În orice cazdecit un aparat de p r o i e c ţ i e bun.Intervine un factor psihic - o b i ş n u i n ţ a n o a s t r ă de a lucra cu fotografii - un factor obiectiv, legatde u ş u r i n ţ a v i z u a l i z ă r i i fotografii or,ceea ce face se f o l o s e a s c ă Î n c ă preponderent procesul negativ-pozitiv.S o l u ţ i a cea mai p r a c t i c ă , mai i e f t i n ă cu cele mai bune .rezultate c o n s t ă

În utilizarea peliculelor reversibile lafotografiere a hîrtiei diapozitiv.Din totalitatea fotogramelor f ă c u t e , u ş o r de apreciat prin p r o i e c ţ i e saus i m p l ă vizualizare, se aleg numai

acelea care sînt de real interes pentrua fi f ă c u t e fotografii. Un film negativeste mai greu de apreciat d a c ă nuse e x e c u t ă fotografii, consumul demateriale implicat fiind mare.

Probabil viitorul imediat va demonstra eficacitatea s o l u ţ i e i p e l i c u l ă r e v e r s i b i l ă - h i r t i e r e v e r s i b i l ă . Trecereade la fotografia din procesul negativpozitiv la cea r e v e r s i b i l ă este s i m p l ă

presupune a c e l e a ş i utilaje aparate.

3 D

2

8/2/2019 Tehnium 05 1978


Optimizarea r e c e p ţ i e i in banda de

70 cm o b ţ i n e cu un amplificator de

a n t e n ă . In componenta schemei ce op r e z e n t ă m , elementul "principal il constituie tranzistorul cu efect de cimpde tipul BFW 11.

C î ş t i g u l acestui amplificator este de11 dB.

Cele d o u ă linii din circuitele oscilante, L

1L2,s int c o n f e c ţ i o n a t e din

s î r m ă de Cu Il 1,2. Linia L. are 6 cmlungime, iar L2 are 7 cm. Cuplajul cu

Eficacitatea montajului a . l ă . t u r a t esteb u n ă , fiind de ± 16 dB la frecventejoase de ± 10 dB la f r e c v e n ţ e . inalte.

Primul etaj fiind repetar pe emitor,i m p e d a n ţ a de intrare atinge valori de0,4-0,5 Ma. . fiind deci recomandat a

antena,. respectiv cu fiderul, se ia la4 cm de la punctul rece"

C o n s t r u c ţ i a ampli'ficatoruJui se faceÎntr-o cutie cu d o u ă compartimente.În peretele d e s p ă r ţ i t o r se m o n t e a z ă tranzistoru1.

Regimul de f u n c ţ i o n a r e ar tranzistorufui se o b ţ i n e cu p o t e n ţ i o m e t r u l . de 1 k.ll...

«MULLARD - LONDON» -Anglia

Iin F

fi cuplat la. doz.e piez.oceramice. Tranzistoarele pot fi inlocuite cu cel.e dinseria E.FT .

«RAJ)IO» - U.R.S.S.

-/9-12)11

Interpus intre microfon modulatorul unui e m i ţ ă -tor, montajul a l ă t u r a t m e n ţ i n e un nivel de i e ş i r e audiopractic constant.

Amplificarea montajului atinge valoarea de 1 400.Eficacitatea acestui compresor de d i n a m i c ă il recom a n d ă a fi montat În e m i ţ ă t o a r e , magnetofoane ete.In plus, trebuie amintit faptul are coeficient dedistorsiune redus.

«HAM RADIO»- S.U.A.

224x EFD 104-

din revistelede spe[ialitale

Circuitul integrat UL 1 490 este fabricat utilizat În etajele finale de audiof r e c v e n ţ ă din radioreceptoare. Alimen

tarea circuitului se face cu 12 V.F u n c ţ i o n a r e a sa este a s e m ă n ă t o a r e cu a circuitului integrat TBA700 (LP.RS.).

«MLODV TECHNIC»R.P. P o l o n ă

Un convertor pentru benzile de unde >

scurte poate folosi ca oscilator localun oscilator ce c o n ţ i n e un cristal

de c u a r ţ . Tranzistorul f o r m e a z ă unetaj oscilator care î ş i a p l i c ă semnaluldiodei. Tot pe d i o d ă s o s e ş t e semnalde la a n t e n ă prin circuitul oscilant.De la' d i o d ă semnalul rezultat prin

amestec se a p U c ă la intrarea unuiradioreceptor, pe gama undelor medii.

Convertorul poate fi utilizat pentrutranslatare in gama undelor lungi.

«THE ELECTRONIC ENGINEER»-S.U.A.

-9V

LA RECEPTOR.

Cu acest f r e c v e n ţ m e t r u se poate m ă s u r a f r e c v e n ţ a unui semnaa de audiof r e c v e n ţ ă .

Gama de m ă s u r ă a c o p e r ă domeniul cel mai solicitat, respectiv intre 100 Hz10 kHz.Se o b s e r v ă a c e a s t ă s c h e m ă c o n ţ i n e patru p o r ţ i dintr-un circuit integrat

Cel mai adecvat acestui montaj este CDB 400.Instrumentul indicator trebuie a i b ă sensibilitatea de 100)tA.

«RADIO TELEVIZIA ELECTRONICA»- R.P. Bulgaria

8/2/2019 Tehnium 05 1978


ITIIDestinat racordurilor de la acu

conectorul din figurase a d a p t e a z ă la orice tip de

cabluri de l e g ă t u r ă . Montareademontarea sa se fac cu m u l t ă

prin a c ţ i o n a r e a ş u r u b u l u i dee x t e r i o a r ă se poate

din o ţ e l inoxidabil, ş u r u b u l a l a m ă , ia r bacurile din plumb (pena nu deteriora bornele prin strin

Ramurile uscate alefi t ă i a t e de

sol f ă r ă a p e l ă m scari. Este suficientf i x ă m f e r ă s t r ă u l pe un

prelungitor (olemn de lun

a d e c v a t ă ) , prinzin"- În d o u ă sau trei

M4-M6.

CUVINTE Î N C R U C I Ş A T E 1. Sulfatul dublu de

potasiu - Se o b ţ i n e inmuinda n u m i t ă s o l u ţ i e . 2.

distinctiv - S u b s t a n ţ ă revefoarte Î n t r e b u i n ţ a t ă - Fixat la

3. Nu permite trecerea lumin i i intreprinderea «Electroba

4. Metru p ă t r a t - Acetic, in b ă i l e virare (sing.) - C o m u n ă inC e h o s l o v a c ă . 5. S u b s t a n ţ ă folosi

ca reductor in fotografie- Din Urzi- Nota trad. 6. tonul - P l a n t ă

n a c ă r e i r ă d ă c i n ă se o b ţ i n e o mac o l o r a n t ă r o ş i e - Fir. 1. Fizician

fotograffrancez (1165-1833), a reali-prima fotografie (1826) - Imagine

debut 8. O r a ş În Siria - Procedeuf o t o g r a f i c ă alb

t r a n s f o r m ă intr-o imagine9. Copie f o t o g r a f i c ă pozi

servind fa proiectarea imaginilor.A ş e z a t În fata cuiva - .. În a c e t o n ă

( o l t J . 1 1 . l a d i s t a n ţ ă Putin ... azotat - ... Nicolescu,

(1903-1915). 12.

care I a s ă t r e c ă o cantitatem i c ă de l u m i n ă -

1. Revelator cu recunosp r o p r i e t ă ţ i egalizatoare - Reglaf r e c v e n ţ e i a d o u ă aparate. 2. Fizi

(1845-1921), taureat alNobel. a elaborat prima me

p r a c t i c ă de fotografiere În culoriT u l p i n ă s u b ţ i r e . 3. N e l i p s i t ă din solu

existente În laboratorul fotoama- ..• de potasiu, u t i l i z a t ă În

de i n t ă r i r e s l ă b i r e a imaginiiunii revelatori. 4. Fotografii i n r ă -

Filtrarea prin metode o b i ş n u i t e (cu pilnie

hîrtie de filtru, tifonetc.) a unor c a n t i t ă ţ i micide lichid este adeseoria n e v o i o a s ă . O p e r a ţ i a poate fi u ş u r a t ă s i m ţ i t o r prin a ş e z a r e a in interiorul pilniei, peste tifonsau hirtia de filtru, aunor ş a i b e metalice dediametru adecvat, cît maigrele.

fITImate - E x i s t ă . 5. Culese din i n i m ă A primi În colectiv. - Argon. 6. Alcoolutilizat pentru uscarea r a p i d ă a materialelor fotografice - Fotografie . 7.

C o m u n ă În jud. Harghi ta - Mater ia lde c o n s t r u c ţ i e . 8. Pirghie de o ţ e l -... În laborator - In centrul pozei ... -Milimetru. 9. Fulger e lect ronic - Apreda primele c u n o ş t i n ţ e . 10. S t r o n ţ i u - Pasionat de arta f o t o g r a f i c ă . 11. Lac o n f e r i n ţ ă - T m b u n ă t ă ţ e ş t e imaginilesubexpuse sau subdevelopate. 12.

... VAREX, aparat destinat r e a l i z ă r i i de d iap oz iti ve - A luat parte la aş a s e a aselenizare cu astronava

«Apollo-17» (1972).Cuvinte rare: TOTA, TRIC, ANO,LOM.

ION PASCAL

Extremitatea meseide lucru dintr-un ,atelierpoate fi u ş o r transform a t ă i n t r - u n s u p , o l ' t univ e r s a l , a ş a cum suger e a z ă fotografia a l ă t u r a t ă . G ă u r i l e v o r fi m ă s u rate d u p ă dimensiunUesculelor vorfiaUnj,atedin considerente estetice,. S o . l u ţ i a permitesi ea r a p i d ă a sculei c ă u tate.. i n t ă t u r . i n d t o t o d a t ă degradarea e x t r e m i t ă ţ i lo r a s c u ţ i t e prin .Iovire

sau atingere r e p e t a t ă (cum se i n f i m p l ă l a p ă s trareain sertare, cutiietc.).

Imaginea a l ă t u r a t ă s u g e r e a z ă un suport articulat pentru fixarea orientarea blitzuluiin timpul fotografierii, eliberînd astfel minaoperatorului.. Suportul estea l c ă t u i t dintr-o p l a c ă de b a z ă (bloc de lemn sau p l a c ă met a l i c ă ) d o u ă profile informa de t (meta1ice), prinseintre ele cu ş u r u b u r i p r e v ă zute cu pi u J i ţ e . ; U u t u re. Prlncete d o u ă a f t k u l a t i t mobile.,blitzul poate fi rotit in d o u ă plane perpend:iculare, acoperind astfel intreaga g a m ă a o r i e n t ă r i l o r necesare.

Pentru a lucra comod si efident cu o s u r u b e l n î t ă -s i t o t ' o d a t ă pentru a-i ' m ă r i d u r ~ t a f o l o s i n ţ ă -; virful ei nu trebuie a s c u ţ i t În

Pentru a preveni a-tingerea a c c i d e n t a l ă -dar pentru a protejad i n ţ i i pinzei de bomfaier-; r e c o m a n d ă m o sol u ţ i e S i m p l ă : a c o p e r i ţ i muchia e x t e r i o a r ă a pinzei cu o s p i ţ ă de la ou m b r e l ă d e f e c t ă , t ă i a t ă in prealabil la lungimeaa d e c v a t ă . S p i ţ a poate fiu ş o r i m o b i l i z a t ă pe p î n z ă prin strîngere cu o bu-c a t ă de elastic.

p a n ă . , ca o l a m ă de c u ţ i t . EI trebuiese adapteze ci t mai bine la forma

c r e s t ă t u r i i din $urub, care este der e g u 1 ă d r e a p t ă : Este a d e v ă r a t o ş u r u b e ' l n i ţ ă bine a s c u ţ i t ă permiteefectuarea unor o p e r a ţ i i de f i n e ţ e , potrivindu-se la o g a m ă mai l a r g ă de ş u r u b u r i , dar pe de a l t ă parteea se va toci ( ş t i r b i , indoi) mairepede, va lucra cu joc va deteriora ş u r u b u l prin a ş c h i e r e a marginilor c r e s t ă t u r i i .

Cind « a s c u ţ i ţ i } ) o ş u r u b e l n i ţ ă , l u a ţ i drept model un ş u r u b de dimensiuni adecvate, a ş a cum sea r a t ă În f i g u r ă .

23

8/2/2019 Tehnium 05 1978


CUJCU NELU - P e t r o ş a n i Modul cum este p r e z e n t a t ă schema

î m p i e d i c ă publicarea articolului.CRUCERU CORNEL - P l o i e ş t i Vom reveni asupra porumbeilor

decoratori. Transformatoarele la carer e f e r i ţ i se g ă s e s c În

FEHER FLORIN - ClI'atlo",a

Magazinul care a vîndut magneto-fonul este a da schema.

- j ud . Alba

lnc:eplncl cu nr.1!1978, revista n o a s t r ă acest subiect.

1 R 1 f ' ~ I W I ' y n . l ! i O VASllE- jud. T i m i ş publicat vom mai

redresoare cu tensiunea s ' t a b i l i z a t ă . Ing. R. RADU - \,oU1npl.lUllusg

Acesta nu. Cele despre auto - da.~ n g . BARB VIOREl- T i m i ş o a r a Materialul este nepublicabil.CiORTEA TUDOR - T i m h ~ o a r a Nu d e ţ i n e m În r e d a c ţ i e exemplare

anii trecuti ale revistei «Tehnium».

ITABIIElUI

Acest aparat face parte dinclasa radioreceptoarelor portabile, r e c e p ţ i o n i n d numai gamaundelor medii, respectiv gamade f r e c v e n ţ e cuprinse intre 520

1 620 kHz. F r e c v e n ţ a semnalului FI este de 452 kHz. AIimentarea se face cu 4,5 V dinbaterii. Tranzistoarele T1 , T 2T3 se po t inlocui cu EFT 317 sauEFT 319, T4 Ts cu EFT 353,iar T6 17 cu EFT 323.

MUSTA CRISTIAN - Bucur e ş t i M u l ţ u m i m pentru f e l i c i t ă r i suges

tii. Materialul se va publica În limitas p a ţ i u l u i . A ş t e p t ă m alte materiale.

BRADEA ION - B r a ş o v M o n t a ţ i diode 1 N 4007 sau F 407 in

puncte, cum este montat seleniul.

Eventual În serie cu puntea c o n e c t a ţ i un rezistor de 2 i l 5 W.

ORZA IULIU - C o n s t a n ţ a Scrisoarea dv. a fost r e m i s ă fede

r a ţ i e i de specialitate.ANISEI C. - Piatra N e a m ţ Vom publica În d o u ă variante: cu

tranzistoare circuite integrate. U r m ă riti rubrica HI-FI.

. D R Ă S H I C I ANTON - lugojPentru orice s t a ţ i e de emisie, indi

ferent de putere banda de lucru,este n e c e s a r ă o a u t o r i z a ţ i e . In rest, nu.

IONESCU GABRIEl - B u c u r e ş t i I . P . R . S . - B ă n e a s a produce o g a m ă

l a r g ă de tiristoare unele în capsulala care referiti. Tuburile la carer e f e r i ţ i au echivaiente În seria m o d e r n ă cu soclu naval. Verificati unB R Ă N E S C U FlOREA -ş a n i

Am r e ţ i n ut dv.DiRVARU B U 4 : : u r ~ e ş t i

f e i i d t ă m pentru rezultatelenute În domeniul c o n s t r u c ţ i i l o r electronice. Vom publica o o r g ă de

lumini de genul celei solicitate.DUMITRA$CU GABRIEL

deA. -

Materialulpoate fi publicat.

GEORGESCU C. - HunedoaraVom mai publica amplificatoare de

mare putere.

N I T Ă ALEXANDRU - jud.

Prahova

IIIIII1II ...___

AF261

Din descrierea dv. nu putem precizace tip de tranzistor poate fi. Ca ved e ţ i d a c ă f u n c ţ i o n e a z ă v e r i f i c a ţ i - I in

tîi cu un ohmmetru apoi c o n e c t a ţ i - l În montaie simple, experimentale.

DECEANU VIRGil - TurdaMaterialul trimis de dv. a fost r e ţ i -

nut spre publicare.D R Ă G U Ş GHEORGHE - B r a ş o v Nu este publicabil,

CIOTU DAN - Vatra DomeiM u l ţ u m i m pentru f e l i c i t ă r i l e adre-

sate r e d a c ţ i e i . D u p ă cum v e d e ţ i , chiarÎn acest n u m ă r p u b l i c ă m un receptor

de trafic. Vom mai publica din acestdomeniu.B Ă N I C Ă GHEORGHE - P l o i e ş t i

Dioda F 407 are tensiunea i n v e r s ă 800 V curentul mediu redresat750 mA.

IOAN FlOREA - ConstantaTrebuie d e t e r m i n a ţ i de unde pro-

vin distorsiunile: amplificator saudin boxe.

Poate difuzoarele nu sint de calitate.ClAPONIEA OCTAVIAN -Con

s t a n ţ a Nu ş t i u ce fel de tuburi sînt Tran

zistoarele la careechivalente înB A I Ş A N D e o c a m d a t ă nu.

nicu S ă r a t

EUGEN - Sucu-

montajul apoi co

rezultatele.ADRiAN - Rim-

r e c o m a n d ă m c o n s t r u i ţ i amplificatorul din figura 1; este mult maisimplu. Acesta d e b i t e a z ă o4 W cu distorsiuni de 1 la Diodeleredresoare pot fi F 404. Transformator de i e ş i r e se g ă s e ş t e in c o m e r ţ pentru aparatele de radio echipate cuEl 84.

La acest amplificator se poate cupla

AF260/R

orice tip de d o z ă sau magnetofon.S Ă l U MUGUREl - CaracalTraductorul fiind nerealizabil, a r t i ~

colul este nepublicabil.ENACHE AUREl - jud. OltColaboratorilor n o ş t r i le p u t e ţ i scrie

prin intermediul r e d a c ţ i e i . CONSTANTIN GHEORGHE -

B u c u r e ş t i Un alimentator de 9 V f ă r ă transfor

mator se c o n s t r u i e ş t e cu un rezistorsau condensator serie. Valoarea aces

tor elemente depinde de consumulaparatului. În rest, nu c u n o a ş t e m . PASZKA lASZlO - Oradea

Am r e ţ i n u t sugestiile observaţ i i l e dv. m u l ţ u m i m .C I Ş MAS IOAN - Cluj-Napoca

Materialul trimis va fi publicat.C R E Ţ U DAN - Z a i ă u

A mai fost publicat. A ş t e p t ă m alte

CONSTANTiN -

IONA 'fost

PINODASchema a fost

revista n o a s t r ă . SUDICA - B u z ă u P o t e n ţ i o m e t r e l e sînt cu r e z i s t e n ţ ă

l i n i a r ă . P u t e ţ i exclude intrarea 1.

ROHAT EMil - f ă g ă r a ş Casetofonul nu este suprasolieitat.

AF260/P AA12C

Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	iifoarte
View:	316 times
Download:	4 times

Tehnium 05 1978

Documents