Tehnium 09-2003

FSNDATA Tr.I nNUL 1g?O

Numdr editat cu sprijinul Ministerului Educafiei, Cercetdrii giTineretuluir :l i:::

\ {r€Vlslri jIRti,n€sTfrlR uh fl

#

HruA

Printre noile tipuri de conver_toare de tensiune in comutatiefansate de compania NatiodafSemiconductor se numdrd mo-delefe LM2645 (cu plaja tensiu_nii de intrare 4,50V-30V),!-11_317.7 (z,esv-s6V) 9i LM348s(4,50V-35V).

Pentru modelul LM34B5prezentdm aldturat schematipicd de aplicalie recomandatdde producdtor. Tensiunea de

v*{.SV tn S$V

LM 3485te?irq _UOU1 poate fi ajustatd(pinut s-AilJ) de ta 1,24V prac-tic pAnd la valoarea fui U,n,.

Circuituf conline un eldmentLeg{ator serie in tehnologiePFET, posedd o sursd de reie-ril!.a internd de precizie (2% inpfaja temperaturilor de iucru),

nu necesitd ::Tcensalieexterna Ei este pre ,?z_tI cu pro_teclie internd prrn limitareacurentului.

Reaf izat in capsula l,,tSOp-g,circuitul LM34BS este recoman-dat pentru aplicalii in pC-uri,modemu ri. monitoare, inaparatura de telecomunica!ii,alte aparate cu alimentare de labaterii sau acumulatoare.

Typicaf Applicstisn?? plf

V*-

3.3V

'."1Co*

lS pF

OPCRRTIONRTUT CUfIDRUPTU TIUIC6 484IAmpfificatorul

gpglational cuadruptuLMCG 484 are intrdrilerealizate cu CMOS-uri, ceea ce ii conferdperformantedeosebite in ceea ceprivegte curentii deintrare gi de offset (deordinul picoamperilor)9i rezisten{ele deintrare (de ordinufteraohmilor).

Circuitul este rea-lizat in capsuld DIL cu2 x 7 pini, avand dispunerea terminalelorindicatd in figura 1. puterea lui de disi-pafie este de 500 mw, alimentarea dife-renliald maximd de +16V curentul maximde iegire de +30 mA, iar temperaturamaximd de lucru de 150"C.

circuitul se fabricd in variantef eLMC64B4AI, LMC64B4 | pi LMC64B4M,care au amplificarea de semnal mare(pentru o sarcind de Z kO) de g4V lmV,72V lmV, respectiv 60V/mV.'

VCLT = 1 0OVD

Aceste performanle il recomandi pentru urilizarea ca interfaJd (circuite tampon, sonde etc.) sau inde instrumentafie (amplificatoare oe rirasurare, detectoare I reo'redoare oe prebizi6, tirire active g.a.).

,."nll#""" 2 9i 3 sunt date aplicaliile ca amptifi"it"i oiteldntLi Ei, ,""p""ii", ir-rjriii."tol, simpiu d.c.

Menlionim cd datele au fost preruate din revista FUNKAMATEUR nr. 6/2009.

aparatura

cu cAgtig

1 0k, 0.1 %

4 LMC64B41/zva

1/2VD

Stimali cititori,Din semnalele dumneavaastrd in legdturd cu ultimul

numdr * mai ales din numeroasele telefoane pe carele-am primit din toate zonele ldrii - deducem cd TEHNIUM"pdtrunde" din nou fn toate judelele, chiar dacd unii dintre dv.

se mai plAng cd nu il gdsesc sau cd fl procurd foarte greu.Vd reamintim cd revista apare fn ultima lund a fiecdruitrimestru, tirajul este limitat, iar difuzarea fn lard se facedoar prin releaua RODIPET. Pentru cei care au problemecu procurarea, cel mai sigur este sd'-gi facd abonamentanual prin oficiile pogtale sau prin intermediulEditurii "Presa Na{ionald".

Ne pare rdu cd nu ne-am putut line de promisiunea de alansa Concursul TEHNIUM, perioada de concedii fdcilndpractic imposibild contactarea unor institulii gi societdlicomerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor.

Tot din motivul de "vacanld", rubrica Popta redacliei estein acest numdr mai restrAnsd. Am primit multe scrisori cufntrebdri gi solicitdri ale dv., unele cu propuneri de articoleinteresante, la care vd vom rdspunde, respectiv pe care levom publica in numerele viitoare. Mai greu esfe sd procurdmschemele pe care ni le solicitali, dintre care multe au fostdeja publicate fn revista sau almanahurile TEHN\tJM. inaceastd privin{d avem, totugi, o veste bund. Am descoperitcd un vechi cititor pasionat al revistei TEHNIUM - domnulinginer Dragop Barld din Bucurepti - realizeazd prin firma saGeneral Partner numeroase CD-uri cu coleclii de scheme giediteazd cataloage (recent a apdrut un amplu Catalog deechivalen[e). Domnul Baild ne-a vizitat la redaclie gi ne-apromis tot sprijinul pentru a putea soluliona solicitdrile dv.,

dar mai rdmilne problema cdutdrii prin zecile de mii descheme aflate in portofoliul firmei. Pand una-alta, cei intere-sati pot sd-l contacteze direct pe domnul ing. Dragog Bdrld(telefon 335 28 1 1) gi suntem convingi cd ii va ajuta.

Printre "amAnalii" de la Popta redacliei vd numdra[i pi dv.,domnule ing. Petre Popovici, care ne-ali rugat sd vd trimitemo metodd de cositorire a aluminiului. Deocamdatd - a$a cumv-am spus pi la telefon - nu am gdsit altd metodd sigurd inafard de aceea pentru obiecte mici (curdlarea suprafelei picositorirea sub sacdz topit), publicatd fn TEHNIUM. Dacdprintre cititori existd cineva care cunoagfe o astfel demetodd, il rugdm sd ne scrie un articol, care cu siguranld vafi foarte cdutat.

Dumneavoastrd, domnule Gabriel (soimulascrJns @ yahoo.com)vd va rdspunde unul dintre colaboratorii noptri specialigti inaudio. Vd precizdm deocamdatd cd e-maiFul dv. contine doardoud scheme de AAE nu trei cum ne scrieli. Ar fi fost multmai operativ - pi observa{ia este general valabild pentru ceice ne trimit e-maiLuri - dacd ali fi indicat pi un numdr detelefon la care sd vd contactdm.

in incheiere, vd adresdm pi noi o intrebare fn scop desondare: dacd redaclia TEHNIUM ar intenliona sd scoatdnigte suplimente tematizate, ce domenii v-ar interesa maimult?

SUMAFICoNSTRUCTORUL iruCepATOR pag. 4-18

Tub fluorescent la acumulator autoModule multifunctionalePunte pentru imperecherea tranzistoarelorAdaptor ohmmetruRedresoare gi multiplicatoare de tensiune

TEHNIUM PC pag. 19-23

Sistem surround de mare performanta

AUTOMATTZARI it'r r-OCUlnrTA pag 24-32Variator de putere

Comanda senzoriala

Cod acces

Conectare i deconectareCoNSTRUCTTA NUMARULUT . . pag 33-36

Si realizam un detector de metale

TEHNIUM INTERNET pag 37-38

Realizarea paginilor de Internet

ATELIER.. pag.39-46lntroducere in calculul filtrelor de separare

ECONOMISIREA ENERGIEI . . pag. 47-4s

Scheme de becuri economice

LABORATOR . pag 50-So

Sintetizor de banda continuA

Atentie la diodele detectoarelSi realizam un divizor de frecventA rapio

Mdrirea sensibilitatii radioreceptoarelorcu simpla detectie

AUTO-MOTO . pag.s7-01Echilibrarea rotilor

RADIOAMATORISM paq O2-G3

Generator de semnal

Receptor simplu pentru incepatoriPO$TA REDACTIEI. .pag 64-65REVISTA RE\IISTELOR pag OT

TEHNIUMRevistd pentru constructorii amaton

Fondatd in anul 1970Anul XXX|ll, nr. 350, septennbrie 2003

EditorSC Presa Nationali SA

Pia[a Presei Libere nr. 1, Bucuresti

Redactor-gef : fiz. Alexandru MirculescuSecretariat - macheta artisttca; lon lvagcu

fredaclia: Piata Presei Libere nr. 1,Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303

Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32E-rnail: presanationala @ yahco com

Coresponden[aRevista TEHNIUM, Piafa Presei Libere nr. 1

Cdsula Pogtali 68, Bucuregti - 33

AbonamenteLa orice oficiu pogtal (Nr. 4120 din Catalogul Presei RomAne)

DTP: Clementina Geambagu

Editorul si redactia igi declina orice responsabrlitatein privinla opiniilor, recomanddrilor Ei solufiilor formulate

Tn revista, aceasta revenind integral autorilor"

tssN 1224-5925O Toate drepturile rezervate

Reproducerea integralS sau partiala este cu desavArsireinterzisa in absenla aprobdrii scrise preatabile a editorului.

Tiparul Romprint SA

Aborramente la revista ,,Tehnium" se pot face gi la sediul SCPRESA NATIONALA SA, Piata Presei Libere nr. 1 , sector 1 ,

Bucuregti, oficiul pogtal nr. 33. Relafii suplimentare la telefoanele:224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32

conform art. 205-206c.P,, intreaga raspundere juridicd pentruconlinutul articoieior revine exclusiv autorilor acestora.Alexandru Mdrculescu

TEHNIUM septembrie 2003 3

coNsrRucroRu L iNcE PAron

Pagini realizate de fiz. Alexandru mAnCULESCU

Revista TEHNIUM a Publicatde-a lungul anilor numeroasescheme electronice pentru utilizarea"neconvenfionald" a tuburilor fluo-rescente (alimentarea de la alte ten-siuni decAt cea a refelei, la altefrecvente inclusiv in curent conti-nuu amors area tdrd starter etc.),dintre care de un succes deosebits-au bucurat cele care Permitrefolosirea tuburilor arse. Chiar dacdun tub "ars" (cu unul sau ambele fi-lamente intrerupte sau arse, darcare nu a pierdut etangeitateaatmosferei sale interioare) are, deobicei, capetele pulin innegrite, ten-talia de a-l refolosi o bund bucatd devreme este mare, avAnd in vederecostul nu tocmai modic al unui tubnou, durata lui relativ scurtd de viafdin alimentarea obignuitd, dar 9iimprejurdrile nu foarte pretenlioasein bar-e se folosesc, de reguld, astfelde montaje. Un exemPlu tiPic ilrep rezinti lanternele sau ldmpileportabile cu alimentare de la acu-mulatorul maginii, folosite in ex-cursii, in locuri unde nu ? Pdtrunsincd re{eaua electricd. lmi ad ucaminte cum, prin anii '80, la terasadin Histria se adunase lumea ca laurs sd-mi vadd lamPa cu neon de

C2

o,47 +2,2tf>1 60V

20W alimentatd la acumulatorul Tia-bantului.

Acum existd in corner! lanternecu tuburi fluorescente de puteri mici(6W-8W), alimentate din baterii sauacumulatoare Cd-Ni, dar acestea nudau lumini suficient de bund, bateri-ile sunt scumpe gi se consumdrepede, acumulatoarele nu ai undele' reTncdrca g.a.m.d. AvAnd invedere capacitatea mare a acumu-latoarelor auto (cca 45 Ah), de laacestea se poate alimenta un tubfluorescent de 20W, care oferd ilu-minare satisfdcdtoare intr-o camerdobignuitd, in cort etc., fdld q pericli-ta po rn irea motorulu i d t1 Pe o

funcfion?re continud a montajului de4-5 ore. ln funclie de schema utiliza-ta, de performanlele tranzistoarelorgi ale miezului transformatorului -dar gi de meticulozitatea oPti-mizdrilor experimentale - un moll?ipentru un tub fluorescent de 20Wpoate gonsurna, PPntru iluminareamaximd, orientativ intre 1,8A 9i 2,5Ade la acumulatorul auto de 12V.Dacd se doregte o funclionare maiindelungatd a ldmPii, se face oscurtd "pauzd" Tn care se porneqtemotorul pentru reincdrcarea acumu-latorului. Oricum, lumina oferitd de

tubul de 20\''/ este multdecAt cea a -,t-ji becdescenta ava^ I a:e1asicurent. Optlcna -:^:aprevdzut $i cu Lr 'e: ?

tric al consu rn J J l:pilda, intre 1,2A $ 2::al gradului de ilurnira.'Cnu avem nevoie decAt cE : **- *

='.ambiantd "de orientare', l-:i :: 7*pornit lampa (la consuffi,, *2v, -pentru amorsare ferma r : -,:3 ^reduce dupd dorinla consunnu -.,r-

minarea.Montajul care asigurd alimenta-

rea tubului fluorescent de la acumu-lator este un convertor de tensiuneavAnd la baz6, un oscilator de puterealimentat la 12Vc.c. (practic intre10V gi 14,5V), care debiteazd, Pe untransformator ridicdtor de tensiune(uzual in raportul 1:20-1 :30).Secundarul transformatorului tre-buie sd asigure in gol o tensiune devArJ de cef qutin 200-250V Pentruamorsarea sigurd a descdrcdrii intub.

Oscilatorul poatefi nesimetricsau simetric (cu un singur tranzistor,respectiv cu doud tranzistoare deputere lucrAnd in contratimp),_ iarirecventa sa poate f i joasd (500-

TF20w

Tr- 22Av /2x12Y

4

Tr ,Tz =KU605 sou 2N3055

TEHNIUM septembrie 2003

oNsTRucToRU t- ittcE pAron

p.0.09H4 sau ultrasonord (20-40kHz), in funcfie de lranzistoareledisponibile gi de tipul miezului folositin transformator.

Dificultatea aborddrii unor astfelde montaje de cdtre constructoriiince.pdtori- a constituit-o de reguierealizarea transformatorului, -mai

ales in cazul oscilatorului asimetriccu f recvenla ultrasonord, cAnd sefolosesc miezuri din feritd. Chiar siin cazul oscifatoarelor de joashfrecvenle, realizarea transforma-torului rdmAne deficatd atdt pentruI?ptrl cd autorii articolelor respec-tive nu dau ?ntotdeauna toate Odtelenecesare, cAt Si datorita ,,calitetii"(de reg u ld I

necunoscu-te) a pa-chetului detole folosit.Din fericire,calea succe-sului rdmdnedesch isdca peste totin electro-n ica p rintatonarea gioptim i zareaexperimen-tald. Singuruldezavantajeste cd dupdce ti-a reugitun exemplarfoa rte b in e,incercAnd sdfaci un aldoileadupd exacta c e e a g i

.'+'€ . F1.:-.-FF . -.^re* .J

-'*-' **l g| r

(secliunile N2, N'2, identice, inseri-ate in acel?Ei sen5 de bobinare). Dela fosta infdgurare primard a tians-formatorului - cea' de relea sepreia in acest caz tensiunea inaltdneces ard, pentru alimentarea tubuluifluorescent TF.

Nu voi ref ua aici descrierea prin-cipiului de functionare a oscilatoru-luj, pe care doritorii il pot gdsi incdrlile cu gene raioare- d eaudiofrecvenld, dar se cuvine sdprecizez cd, in function are intervin sigapagitafile "distribuite" intre spirelbtransformatorului, care nu figu reazd,pe schemd.

Aceastd schemd am copiat-o cu

feromagnetic este de calitate bund(toroidal s.aq .permalloy), secliuneasa poate fi chiar mai micd. peisonalam incercat trei transformatoarediferite, intre 2 x 8,5V gi 2 x 12V,ul.rul pe pachet de tole din fier-siliciu,altul. pg permaltoy 9i altut pe mieitoroidal, gi toate au funclionht foartept[e, stngura tatonare experimen-tald neces ard f iind opti mizarea va-lorii condensatorului '

C2, in plajamenf iongtd pe figurd, gi a vblo'rii(cotrlund) pentru Ft Ei R2.

Fafa de schema oiiginald am maifdcut doud modif icdr-i: am folosittranzistoare uzuale, de tip 2N3055(mai "leneSe" decAt KU60S, dar care

II

I

II

I

rJ

:

I

schemd dar cu alte piese - adeseoritatonarea experimentald trebuieiuatd de la inceput.

Am fdcut aceastd introducerelungd pentru cg gtiy din experienfdcu cAte intrebdri, chiar nemultumirigi reproguri este asaltata de obiceiredaclia dupe publicarea unui astfel9r rypnlaj, care se intAmpld sd nu le"iasd" din prima incercare construc-torilor incepdtori.

Ict din aceleagi motive propunaldturat (f ig ura 1 ) o'schemt,,Jasicd"gi sigurd, pe care am experimenta-t-o cu rezultate bune pe trei tipuridiferite de transformatoare gata con-feclionate de fabricd, deea cereprezintd un avantaj esenlial pentruconstructoru I incepdtor.

Schema conline un oscilator deaudiofrecvenfd simetric, folosinddoud tranzistoare de putere(irpergchqale aproximativ' dupdfactorul beta), caie au f iecare casarcind de colector cAte o sectiunedin infdgu rarea secundard OuOla aunui transformator de refea, Tr


mulli ani in urmd dintr-o revistd simi-lard lui TEHNIUM, dar n;?rT.t experi-mentat-o pAnd acum. in artibolulrespectiv se prec izau dateleinfdgurdrilor transformatorului astfel:N1 = 750 spire CuEm 0,4 mm, N2 -N'2 - 21 spire CuEm O,B-1 mm. Nuse precvau natura miezului gi secfi_unea sa (ori nu fe-am notat eu cAr"idmr-am copiat schema). Tranzis-toarele recomandate erau de tipulKU605 , iar frecventa oscilatorului'decca 2500 Hz.

Acum, cAnd talciocurile suntpline cu transformatoare de reteaavAnd infdgurare secundard du6le,este foarte ggor sd gdsegti unu I cu 2x 8V - 2A pAnd la 2\ IZV - ZA, carese preteazd foarte bine fa realizareaacestui montaj. lmportant este casdrma bobinajului becundar sd fiesuficient de jroasd (minimum 0,8mm diametru), cd secliunile secun-darului sd fie identice (ie debiteze ingg! Lensiuni riguros egale, intre BV gi12V) gi ca sectiunea^miezului sa fibde cel pulin 5-6 cmz. Dacd miezul

au mers foarte bine) , iar alimentareade 12V am decuplat-o cu conden-satorul C1 de.4700 pF, imbunatafindsimf itor randamentul. Am tatonatgxperimental gi introducerea con_densatorului C.3, dar in f inal amrenunlat la el, efectuf lui benefic fiindpra^ctic ins ign ifiant.

f n toate cele trei cazuri, cu valoriale lui C2 intre 22OnFl250V si2,2 yt"Fl250V am oblinut pentru ilLj-mtnarea maximd a tubului de 20Wun consum de curent de cca 2,4A,cu amorsarea fermd a tubului.Deoarece ry experimentat montajuicu tuburi "arse", in prealabil amscurtcircuitat intre ele terminalelefiecdrui f ilament, tocmai pentru aasigura amorsarea fermd ; descdr_cdrii.

Varianta de cablaj prezentatd infigu ra 2 corespunde treinsformatoru_lri pg qiez toroidal, de genul cetorfolosite in blocul de alime"ntare de larefea a televizoarelor SpORT, exem-plarul "r'limerit" de mine in talciocavAnd insd un secundar de 2 x g.SV

5

a

coNSTRUcToRU l incEpAron

- 3A. El are de fapt prizd mediana qi

in primar (2 x 110V), de care nu amavut nevoie, dar in placa de montajam practicat orificiu gi pentru pirrulrespectiv, rdmas neconectat

VA cer scuze ca nu am" dat laredesenat cablajul, dar schema fiindextrern de sirnple, sper ca se potu$or distinge liniile corespunzdtoarepieselor plantate de cele aletraseelor de cablaj, Vederea estedinspre fafa plantata cu piese. decicircuitele de cablaj sunt vazute prin"transparentd".

Am folosit pentru montaj oplacuta de sticlotextolit neplacat(sau cu folia de cupru indepartataprin corodare in ciorura ferice)Legaturile pe spate, confor'ryrschemei, le-am facut prin lrpiturirotruste cu cositor, direct intre termi-nalele pieselor" Conform unui vechi(dar sanatos) obicei, am "tesut"firele de conexiune exterioara prinpiaca de montaj, pentru a asigirra oviatd mai lunga lipiturilor respective.Transformatorul fiind plantat cu pini!in placa, pe spate am asiguratconexiuni voluminoase (supraincdr-care cu cositor), pentru o cAt rnaibund imobilizare a transformatoru-lui, care este destul de greu.

Mare atentie se cere la raccr-darea pieselor exterioare. pentru anu incurca intre ele firele de canexi-une (cam rnulte gi nu tocmai irrordine plasate, dar marcate sugestivpe scherna de cabl"j).

Cele doua tratrzistoare J-1 Si T Z,montate pe radiatoare sepaiate d"e

minimum 5W disipatie fiecare. saupe un radiatoi' comun de rninimrrsr"r10W disipatie (in acest din urnrA cazcapsulele tranzistoarelor se izol *azaobligatorru fa\a rje radiator cu fcliede mica, saibe Si gaibe tubulareizolante pentru Suruburil searnplaseaza pe partea superioara acutiei ce va gazdui mcntajLii. Dacafolosirn (preferabil) o cutie din tablA,f irele care ies din cutie cAte trei,pentru fiecare tranzistor ln parte, \Jor

fi protejate printr-un varnig gros ciirrfibra de sticla sau teflon, pentru caeventuala incSlzire a cutiei sa rlLi l*dcterio reze iza!ati;:. Eviderit, irrpere{ii laterali ai cuttei si pe fundui c;vor fi practicate gAuri pentri-iautoventilatie"

Prizele de alinrentarc {:u 12Vc.c.,respectiv de raccrdare la tubul f iiio-rescent TF vor fl cbligatcriu diferltr:ca model +i marr:ate corespunzator",astfe! incAt si nr: putem racorcla dirrneaten!ie acumu!ati";rul la b'orn*ie;Tf $au viceversa. Prtza cle '! ?V veavea marcata pclaritatea i-r- gi -)

Pentru toate rftc0rcjLtrtle ext*:-ricare se fclcsesc conductoare litatecu sectiunea d* ee I putin fi,7$ nrryt?binp izciate.

In timpul funclicn&rii. rncntajuI scarnpleseazd intr-ur"l ir:c,Jegajat{pentru o u$oara i"a*ire}, ile unsuport neinflamabii f',lLI se vor atingecr"l mAna tranzistoarei* ir. tlntpuifunctionirii, dtlcarec{: s-ii' fiutea sa

"piste", readucandu-va aminte deferromenul de autcinductie.

In fine, amintesc dcar ca Si lafirt$*i *.i {irrt;t; se poate introd UCefoal't* LJgor LJn reglaj (ccntinuLl saLlfn trept*) ai qraCului de iiuminare.rmplicit si ei ccrrs{Jntr-rlui cJe cLJrent. inaces:i sr;cp. ps uilrjl drn frrele cje ali-rnentare cLr i :l\"t ${:t trtse riaz-A unpotention-ietrir bot-iinAt r:e 5-.fj (). dara carui nrcireiiria sa reziste farlinc6lztre perrcirloasa ia un curentmaxirn de ?.5A. Un astfel depotentiometru este greu de procu-rat, dar poate fi ugor confec{ionat.

Ca alternativa, se alege experi-mental o valoare cJe rezisten{a con-venabrla penti'ri rriv*lul redus deconsum/lur.'liflilziti;te. orientativ inplaja 1()-,4 I). se pracurd (sau seccnfection eaza un rezistor bobinat;lrrand aceasta valoare a rezistenfei,rie wattaj corespunz,itcr, dupd careac;est rezistor se insc reazA incircuitul cje alimentare cu 12 V,p:i;lsAnC ?n paraiel cu ei un comuta-lr-.r"penlril a-t putea scurtcircuita (lapri-irire si in frrncticnarea normala),rssLlc;ctiv peniru i+-l putea readucein serie {:.:r-l ;rlimentarea (in regirnultit,i::cr rsi-lnl rcii ilsi.

Daca. r'Trr)r'rtajul nu f unctiofre azAsatisfac;ltr-rr' lrcuinr instabii, consumiJs curent nr;lr"ri, de peste 3A) inLrrma tatonarilcr" pentru C2 in plajafi,2?--?,ZpF pi pcntru Ft1 = R2 irrplala 220IJ-1kO, prirnui lucru def acut rlst€ sa se in loc u iascail*rechea de tranzistoare T1-T2.

Deoarece experimentez frecventSi de o buna bucata de vreme

d iverse montaje de automatizlri,variatoare de tensiune, jocuri delumini etc., care au ?n partea deactionare a consumatorului un tiris'for sau un triac, am ajuns in cele dinurmd la concluzia ca ag puteaeconomisi timp prelios dacd ag fiveagata confecfionate cAte Lln modul cutiristor, respectiv cu triac, care sacuprinda pa(ile indeobgte comuneale acestor montaje. Astfel, fiecaremodul ar putea sa contind pelAnge tiristorul sau triacul de probe,racordat in exterior (pentru a-l puteilinlocui ugor cu exemplarul dorit gi

eventual a-i inlocui radiatorul terrnicin funclie de necesitaii) toatapartea de conectare comoda laretea, intrerupatorul de functionare.siguran{d fuzibile gi consllffrator, cir-cuitul R-C de protecf ie impotrivaeventualelor supratensiuni anod-

catod. cat si bloct"ll cje ten$lune con"tinua jnasA necesara pentn"l e ircuititlde comarida a portii. Intr-adevar.toate aceste eiemelrie s* repetauneori perfect icjentic la foartemulte scherne Si, ca ata.re, este omare pierdere cje vrcme si de efortsd le asamblezi / dezasafflnlezi defiecare cjatd cancJ experinrentezi urrfroll montaj pe care nLt ai intentia pernornent sA-l Ei realizezi "pe cltrat".

A*a am si fdci-rt -- mi-an't realizatpractic cele doua module .- si pentrLtca avantajele pe care mi le-ait oferitrleja m-au incAntet, le propun spreanaliza si decizie si altor ccnstri:c-tnri arnatori . adresandu-rrr.1 cllprecddere incepatori lor, fi regte.

Pentru cele doitd tnodirie anrfr:iosit exemnlare de tiristor. re$fiec-iiv de triac, din seriiie indusiriale deI0A/400V, cu un curent rJe arnor"sare sigurai de poarta ele ln rnA,respectiv 30 mA (modeltt! de tiristcr

KY?C2!-1, resp*ctrv mcdelul de triacKY2CBtsB912, arnbele de fabricaties{}vretrca, in acelasi tip de capsula).Desigur, se pot mrinta gi alte tipuri,.de fabricatie roinaneasca saustrainfi,,Jar este rje preferat sd: sefnii:se asca modelel tot de 10A/) 300V.cu sensrhilititi Ce poarta apropiateC*: ceir: n'r*rtttonatc.

l-iristcrui, respectiv triacul, flr,l

fcst montate pe cAte un rac|iator ter-rnic cLr disipaiia corespunzatoareLJnLJi curent de sarcind de maximun'-5A La nevoie, curn spuneant, tiris-tcr.ii/triacul se pot inlocui la expen-rr:entare cu mocJeleie indicate lr'::,cl'r*nti, la fel gi radiatoareleIrr'id*r'lt modLrlele permit Si vertft-carea rapida, contodd, Tn condit'reale d* alin'i*rrtare gi de sarcina ZLJnor t:ristoare sau triace nou-intr3ti.'in "zestreiJ" personalA.

Ccnectarea externd la retea ?,

nrrldriiel',,1r ss face prin cloua r,lr-

6

CONSTRUCTORU L iTCEPATON

doane racorcJate la un $techerleventual prevazute cu Lrattanei, tarconectarea la consurnatorul Rs prindoua c*rdoane racordate la o Priza,everrtuai chiar re alrzata artizartai{aoua huc$e pnnse intr-o plAcuta detextolit, cu diarrretrul interior si dis-tantate ?ntre ele conforr'r ciimenslLi-nilor $techerr-rlui standard cie retea).Aceasta precautie este de'csebit deutila pentru a ttu confurtda irttre elecele dcua racorduri, cleoarece, cLlrrispinlea p*etr-ri ''$i uitarea escrisa "n lcgile-omenesti".

Moduiele ntai au irt exterior ulli.ntrerLrpator" pentru tetisrunea cle aii-rrentare de ia retea. care se reco-nrande sa fte rnodeie rcbilste. laminimunr 5Ai25CVc a , precllrrl si ut-t

soclu de sigurantA fr,rzibila, aceasta

!!

{1 2v)

L:a70Oprr

25V

U+

cJrn r,tffna tiittci air:fi:,ii 1n

functie de.- rnoritajul cKii{:l'r-mentat

' SRL proiecteaza si produce:r anaraturir e lertronicA de masura sr control pe baza de nrici'ocon-

troiele: tirneru:. termostate sr ceasuri prograrnabile, contoal.e petiirusaii lJe ;,JcLrrr electrcnice" arl,-trrrte de masini si locuinte etc.

{) rlcdule electi"cnice nenrontatt f krturi) din gailta -'' pet-'1lv

:rn':;:icrii 'Je eiectronica autodidacti. stabilizatr.r:rre de tensiune. ter*inCntetre si v'oitnrctr* digitale, aiei'tite, ceasuti etr:.

ir-':icrrr;:tir suplimentare se pot cbtine cJs la sediul societatii cle la adresa$au de lal **rrall:

intreaga gama de rtiodttle :' .']t; gAscste ?n rn;:gaeitieie Ce

sp*l;riitate sau pr.r{ ir cen'rarirlaie direct la sediul sclcietatit.teleflane f;ix

i-;*sutl F'r.rsil'ii.i U*"'1't i;l;i;rcstt. c'-rt'iall;

Rs({ 1000w)

TI

(rcd)

{.J r*

2?Av

II

u1

O.1SgcF400v

P'R1

1100Jlv

Modulul cu triac ifigura1 ) igi procu!"e tensiunee con-tinua j*asa (1 2V) pentr Lt

comanda portii din tensiunaede retea, prin condensatorulnepola rval C2, d iocjaredresoare DZ gi ceiuia delstab ilizare -f iltra re DZ- CJRezistenta R2 piasata inserie cLt CZ iimiteaza curen-tul a[rsori:it d'n retea la v;iiorineperrculoase (maximLtRl2A), in srtuafiile tranzitorii, iarrezistenta R3, plasilta inparalei pe conrjensatnrul C2.asigure desc;trcarea acestu-ia in cAteva secunde rJ upa


,**<.+- *- "f

lil'-.-,.,-.*-l---- -i" -"- -

deconectarea alimentdrii dere{ea. Personal am avut de-aface cu condensatcare degenul lr-ri C2, dar tara rezis-tenta R3 in paralel. care rn-au"scuturat" zdravan dupa maimulte zile de la intrerupereaalimentarii montajului ?n careerau incluse! Dicda D1 rein-toarce spre retea alternanlelepozitive conduse de R? qi C2,dar blr-rcate de D2. In fine,grupul C1-R1 constituie cla-sicul circuit de protecfie la*ventualele supratensir-inianod-catod. Condensatorul C1(0,'! -0,15 LrF) trebule sa aibAtensiunea de izolatie cie celplrtin 400V"

iContinuare in pag. 65)

tI

dt++^L..r.Il--..--.-*G

t1lI+

Ii

,/-'\a

!,.I '{, ... '

I(,.

{"-.-.*--*I

f {L--ti

t-t

l'tiII

t"+

:

1

I

!.+t+-+ai.*-

ih. *+

7

Dt I I ''r::^ | -. | 11011

( 1 N4AS 7)

10021? t {rN40C7i

,co NSTRUcTo RU l- ilc E pAro n

Prof. gr. ll Solomon VERNICHESCU

In ultima vreme se folosesc totmai mult la construc!ia amplif ica-toarelor de AF etajele finale in con-tratimp (push-pull), cu lranztstoarecomplementare pnp gi npn. inaintede montare, aceste tranzistoare tre-buie sortate cu grijri, cdutAndu-se opereche cu caracteristici cAt maiapropiate, pentru a reduce pe cAtposibil distorsiunile introduse in eta-jul final. Sortarea se face din tipurilecomplementare prin fabricaf ie (deexemplu, 8D139 8D140), mdsu-rand la betametru factorul de ampli-ficare in curent, g.in afard de faptulca precizia acestor mdsurdtori nueste p rea mare, cond if iile d efunc!ionare in montaj sunt multdiferite de cele din schemabetametrului. Astfel, doud tranzis-toare gdsite ca "identice" labetametru pot avea factorii deamplificare mult diferilicAnd sunt puse sdf unc!ionezela curenti

mai mari. ldeal ar fi ca misurdtorilesd se facd in regimul de lucru dorit(qi unele betametre permit aceasta),dar atunci schema aparatului secomplicd.

Montajul propus nu este pro-priu-zis un aparat de mdsurd, cidoar un tester care com pard,, cu ofoarte bund sensibilitate, doudtranzistoare complementare, dinpunct de vedere al factorului deamplif icare in curent. Schemareprezintd o punte de rezistente,avAnd alimentarea pe diagonala AB

T 2-pnP

gi instrum.entul indicator pe diago-nala CD. in bralele AD gi DB suntmontate joncfiunile emitor-colectorale celor doud tranzistoare (Ttnpn pi Te - pnp) Tnseriate cu cAte orezistente de sarcind (Rg, respectivR+). Divizorul Rt -P-RZ se ajusteazddin poten!iometrul P astfel incAtcursorul C sd fie exact la jumdtateatensiunii de alimentare. RezistenleleR3 9i R4, respectiv R5 gi R6, vor ficAt mai riguros egale. Echilibrareapunfii se face fdrd, lranzistoare, cubornele Ct -Et gi respectiv CZ-EZscurtcircuitate. Acest lucru se obf inetrecAnd com utatoru I K (cu doudsecliuni Ka gi Kb) in pozifia 2. Seajusteazd, fin din potenfiometrul pastfel incAt instrumentu I pus pescala de 5 mA sd indice zero. Se

trece apoi instrumentul pe undomeniu mai sensibil (1 *0,5

mA) Ei se retugeazd82 ech ilib ru | . Com uta-

torul K sedesch ide (poz.

1 ), instru-mentul

T I -npn

f1

Qo

4,5V

tltltl

1,zKQ

I

a'e

f

1 ,2KQ P- 100n


CONSTRUCTORU L INCE PATOR

5 mA (eventual 1-2 mA), Puntea fiind

astfel pregdtita pentru verif icare.

Periodic se verificd echilibrul aga

cum s-a ardtat mai sus.

intrerupdtorul 12 (de tip buton)

se line inchis numai in timpul citirilorpe instrument. in aceste conditii

puntea permite sesizarea unor dife-

renfe foarte rnici intre rezisten!ele

conectate la bornele Ct Et gi C2E2,

respectiv intre joncliunile tranzis-

toarelor care se comPard. Cum

rezistentele de polari zare a bazelor(RS gi RO) sunt egale, echilibrulpun{ii va indica identitatea celor doi

factori de amplificare in regimul de

lucru dat.Verificdrile se incep Pe sensibi-

litatea de 5 mA a instrumentului gi

numai dupd ce ne-am asigurat cd

diferenlele intre tranzistoare sunt

mici, vom cornuta Pe 1 mA, eventual

0,5 mA. Cu polaritatea datd in fi-gurd, interpretarea citirilor se face

astfel:a - indicalie nuld sau aproape

nuld - lranzistoarele au acelagi beta;

b - deviatie Pozitivd a acului

tranzistorul Tt (npn) are factorul

beta mai mare (cu atAt mai mare cu

cAt devialia este mai mare);

c deviatia acului in sens

invers tranzistorul TZ (PnP) are

beta mai rnare; se inverseazd Pola-ritatea instrumentului pentru a apre-

cia cantitativ diferenta.

Montajul permite comPararea

tranzistoarelor complementare in

orice cond itii de lucru, alegAnd

corespunzdtor valorile rezistenlelor

de sarcind (Rg, R4) gi de Polarizare

(RS,R6). Acestea vor fi cAt mai

riguros egale doud cAte doud.

Instrumentul utilizat Poate fi un

Avo-metru obignuit care Posedd

domeniile de 5 mA gi 1 mA (eventu-

al 0,5 mA) curent continuu.

Consumul de curent fiind mare

(zeci de mA), intreruPatorul I se

deschide dupd terminarea mdsurd-

torilor.

Elev Radu UNGUREANU

Cititorii revistei noastre caredispun de un potenliometru etalonat(avAnd o scald gradatd, de PreferatcAt mai liniard), pot realiza un ohm-metru adaptor foarte simplu.Schema de principiu este prezen-tatd Tn figura aldturatd. Dupd cum se

observd, doud detectoare antago-nice realizate cu diodele D1 9i D2(sortate sd fie identice) au conden-satorul de deteclie C - 1ttF, comun.Tensiunea continud redresatd (Uo)

de la bornele acestui condensator


este nuld numai cAnd (reglAnd R) se

obline ft = Rx, valoare ce se citeqte

pe scald.Deoarece, in timPul reglajului,

tensiunea Uo gi-ar putea schimba

semnul, este bine ca mdsurarea ei

sd se facd cu un voltmetru electronic

digital (VED). Condensatorul C, care

se incarcd prin D1 gi se descarcdprin D2 (reincdrcAndu-se, eventual,

invers) trebuie sd fie, evident, nepo-

larizat gi de calitate cAt mai bund.

VTD

Se inlelege cd dacd Rmar =100 kf) (lin.) vom putea mdsura

rezistenlele R<100k0. Diodele sunt

obignuite, pentru redresarea la 50

Hz, de exemplu, D1 - D2= 1N4001.

Desigur, este de dorit ca R sd aibd

un demultiplicator pentru o citire cAt

mai corectd.Tensiunea de alimentare este

alternativd, de 6-12 V/50 Hz, luatd

din secundarul unui transformator

de relea.

9

I

a

coNSTRUcroRU I irucEpAron

Prof. ing. Emil MARIAN

Redresorul reprezintd un montaj electronic a cdruifunc{ie principala este transformgrea unei tensiuni alter-native ihtr-o tensiune continua. in urma acestui proces,

Um = l Tu(t)dtTO

la bornele de iegire ale redresorului se obline o tensiune r..:continui putsaiorie.

-OotineiJa-;n;i -am--ptitrolni-.on: ^^":Y'.d"$.96

pentru tensiunea alternativd de relea, la

stante a tensiunii continu'e, la curentul no,ni,i"iiiur"ilb care-semialternanla pozitivd este egald cu cea negativd,redresor. se face in oollnem:majoritatea cazurilor prinamplasarea in paralel curedresorul a unut "rezer-vor" de energie electricd,si anume un condensatorce prezintd o capacitateeiectricA blne definitd.Pentru a intelege toate U uparticularitalile ce privesco tensiune redresate este U rrinsa necesar se avem unpunct de plecare foartebine definit, gi anur'ne secunoa$tern parametriiunei tensiu'ni alternative.Ea este caract erizata degapte parametri princi-pali, si anume: forma deund5, perioada,frecventa,pulsatia, va-loarea maxima, valcareamedie, valoa rea efectivd.

Forma de und a a uneiterrsiuni alte rnative

u(t):UMsin(ot)

Parametrii tensiun ii alte rn ative

Um-0

Valoarea efectivd aunei tensiuni alternativereprezintd o tensiunecontinud echivalentA,care aplicata la borneleunei rezisten{e, produceaceeagi cantitate de cal-dura ca gi tensiuneaalternativd. Matematicavem relalia universali:

Cu alte cuvinte. ariadelimitata de cele douisemialternanle ale tensi-u n ii alternative esteegald cu aria unui drep-tunghi care are ca bazdperioada tensiunii alter-native gi inal!imea Uef ,

tocmai valoarea efectivd.

u(r)

+I

I

I

1Uef=i

rep rezintd modul deevolutie ?n timp a aces-teia, definit de o funclie matematicA. Spre exemplu, pen-tru tensiunea alternativd monofazatd de relea, cdre areo forma de undd sinusoidald, existd relatia matematici:

u(r)unde UH,r = valoarea n'laximi a tensiunii alternative,(r) = pulsatia,t = vsriabila tirnp.Perioada T reprezinta timpul ?n care forma de undd a

tensiunii alternative descrie o evolulie completd. Pentrutensiunea sinusoidal5 de retea, T = 20 ms.

Frecvenla t a unei tensiuni alternative reprezintdnumarul de oscilalii pe secundd ale acesteia. Pentrutensiunea alternativd de retea f = 50 Hz. Semenlione azA cd intre f recvente si perioadd existdrelatia: f = 1tT.

Pulsalia unei tensiuni alternative ^reprezintd vitezaunghiulara repetitivd a acesteia. Intre pulsalie gifrecvente exista relatia:

rD - Zxf [rad/s]Valoarea maximd a unei tensiuni alternative, U1s

reprezintd rnaximumul amplitudinii ei ?n intervalul de dperioada.

Valoarea rnedie a unei tensiuni alternative, Urn,reprezintA media valorilor instantanee ale acesteia indecurs de o perioada:

10

To!i parametrii caracteristici unei tensiuni alternativesinusoidale sunt explicati in figura 1. Se maimention eazd cd toate aparatele de mdsura pentru ten-siuni alternative gi curenli alternativi indica valoareaefectivd a acestora. Fac excepfie doar unele AMC-urispeciale (AMC = aparat de mdsurA gi control), dar laacestea sunt menlionate caracteristicile speciale (ex.voltmetru pentru indicarea valorilor de vArf ale unei ten-siuni alternative etc.). Pentru tensiunea sinusoidaldsimetricd (vezi tensiunea alternativd de relea), eXistirelalia (dac d, rezolvdm integrala):

Uef =Uy lJ2

Avand clar definiti parametrii caracteristici ai uneitensiuni alternative simetrice, cum este cea de larefeaua de distributie a energiei electrice (nu existd ocomponentd adiacentd de tensiune continud -+ Urn = 0),rezultd cd apar trei procedee fundamentale de a efectuaredresarea. gi anume:

blocarea unei semialternanle a tensiunii alterna-tive, astfel TncAt la bornele rezistentei de sarcind sd nuapard decdt "un grup" de semialternanle pozitive (tensi-une pozitiva pulsatorie) sau negative (tensiune negativapu lsatorie);

2 qt;ot


CONSTRUCTORU L INCE PATO R

realizarea unui artificiu electronic, astfel incAt sdutilizdm arnbele semialternanfe ale tensiunii alternative,rezultatul final fiind o tensiune continud pulsatorie pozi-tivd sau negativd;

- realizarea unui montaj electronic mai mult sau maiputin complex, astfel incAt "combinAnd" succesiunea de

potrivit domeniului de lucru gi tipului de utilizare,redresorul mecanic are dezavantajele uzurii rapide acomponentelor maginii electrice de curent continuu(colector, perii colectoare etc.) qi se mai mentioneazdrandamentul global destul de redus.

Redresoarele cu tuburi electronice se utilizau Tnainte

Redresor monoalternanld pentru tensiuni pozitive

Redresor monalternanld pentru tensiuni negative

semialternan{e pozitive saunegative, sd oblinem in finalo multiplicare a tensiuniicontinue pulsatorii, de doud,trei sau "n" ori, conformscopului urmdrit (cazul mul-tiplicatoarelor de tensiune).

La realizarea practicd aredresorului sau a multipli-catorului de tensiune sepune problema utilizdrii unuidispozitiv electronic saumecanic, astfel incAt sdreugim ori a bloca o semi-alternanld a tensiunii alter-native, ori a o "transforma"schimbAndu-i semnul labornele rezistentei desarcind consumatorul.

Redresor dubld alternantdcu punct median

de aparifia dispozitivelorsemiconductoare. Degif uncf ionarea lor estedeosebit de bund, randa-me nt u I e lectric ge ne ra I

redus al unui tub electronica fdcut ca, treptat, ele sd fieinlocuite cu redresoarelecare folosesc dispozitivelesem icond uctoare.

Cel mai simplu, practic giutil redresor se poate con-strui folosind dispozitivesemiconductoare de tipd iodd red resoare. E areprezinta un dispozitivelectronic a cdrui funcfieprincipald este conduc!iaunidrreclionald a curentului

+

RS

Practica a ardtat ci existd trei tipuri de redresoare con- electric. La polarizarea directd (plus la anod gi minus laventionale, 9i anume: catod), dioda redresoare prezintd o rezistenfd electrici

- redresoare mecanice; echivalentd foarte redusd (zeci sau sute de qhmi) gi

- redresoare cu tuburi electronice; permite cu ugurinfd trecerea curentului electric. ln cazul- redresoare cu dispozitive semiconductoare. polarizdrii inverse (minus la anod gi plusul la catod),Redresoarele mecanice prezintd utilitate atunci cAnd dioda redresoare prezintd o rezistenld electricd echiva-

folosim in sistem o magini^ electrici rotativi, de tip lenti foarte mare (sute de kiloohmi) gi nu permite tre-magind de curent continuu. In afard de alte avantaje, cerea curentului electric. Ar mai trebui menlionat un

11TEHNIUM septembrie 2003

)

coNSTRUcToRU l incE pAron

TR

Redresor dubld alternanld in punte

l*

de alf i parametri, necesari laproiectarea, dimension area gi in finalrealtzarea practicd a unui redresor.Dar inainte de a-l construi, trebuie sdgtirn EXACT cum funcfioneazd gicare sunt caracteristicile lui defini-torii.

Inainte de a trece la prezentareaprincipalelor tipuri de redresoare cefolosesc dispozitive semiconduc-toare de tip diodd, este necesar a seface o precizare esenliald, gi anume:majoritatea redresoarelor sunt pre-cedate de un transformator electric.Transformatorul reprezintd o magindelectricd a cdrei funclie principaldeste modificarea parametrilorenergiei electrice (tensiunea gicurentul) astfel incAt consumatorulsd fie alimentat in mod optim.

Spre exemplu: un bec electric de12 V nu poate fi alimentat direct dela releaua monofazatd de 220 V/50Hz, deoarece se arde instantaneu.Trebuie sd reducem tensiunea alter-nativd! Acest lucru Tl face transfor-matorul electric. Afirmatia anterioardeste valabild pentru orice tip de con-sumator energetic, la care tensiuneade alimentare gi curentul nomrnalsunt elemente foarte bine def inite,indiferent dacd avem regimul decurent alternativ sau, Tn cazul nostru,la redresoare, regimul de curent con-tinuu.

Redresoare monoalternantd

Aga cum am menlionat anterior,f unctionarea unui redresor mono-

Rs

+

Dublor de tensiune Latour

amdnunt foarte important, gi anumecd, datorita structurii intrinseci,diodele redresoare polari zate directintrd in stare de conducf ie de la anu-mite tensiuni, gi anume 0,6 V pentrudiodele cu siliciu gi 0,2 V pentrudiodele cu germaniu.

Deci, iatd cd nu putem folosidiodele redresoare oricum, fdrd aline cont de parametrii lor de lucrucaracteristici, men!ionati in oricecatalog de diode. La realizarea prac-ticd a unui redresor se vor consultacataloagele de diode, urmdrind ingeneral valorile urmdtorilor para-metri:

- ln + curentul nominal al diodeiredresoare;

Uin -) tensiunea inversd pecare o suportd dioda;

U do -+ tensiunea de la bor-nele diodei, atunci cdnd prin aceas-ta trece curentul nominal;

Pdmax -+ pute rea disipatdrnaximd ce o poate exterioriza dioda(cu sau fard radiator) pentru a evitaincdlzirea ei excesivd (urmatd evi-dent de distrugerea ei).

Menfionez cd in catalogul dediode sunt prezentafi gi o mullime

12

alternqnld implici blocarea unei semialternante a tensiunii alternative dere{ea. In figurile 2 gi 3 sunt prezentate atAt schemele electrice cAt 9i formelede undd ale celor doui tensiuni continue pulsatorii, pozitivi sau negativd. Seremarcd insd cd randamentul propriu unui astfel de tip de redresor estefoarte redus, iar pulsaliile - ripple - tensiunii continue obfinute foarte mari.Datoritd acestui considerent, redresarea monoalternanld nu se folosegteindustrial decAt in cazuri cu totul speciale.

Redresarea dubli alternanfi

Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat,astfel incdt sd utilizim ambele semialternante ale tensiunii alternative. Celedoud tipuri semnificative de redresor dubld alternanld sunt:

- redresor dubld alternantd cu punct median;- redresor dubld alternanld punte (bridge rectifier).Schema electrici a redresorului dubld alternan{d cu punct median este

prezentatd in figura 4. Se observd cd transformatorul TR prezintd doudinfdgurdri identice, inseriate. Datoritd acestui fapt, fald de punctul median,sarcina primegte permanent cele doud semialternanfe pozitive, rectificate dediodele D1 9i D2.

FdcAnd o analogie mecanicd, acest redresor lucreazd ca un motor cuaprindere prin scAnteie in doi timpi. La una dintre semialternanle (fatd depunctul median) conduce D1, iar la cealaltd D2. Montajul presupune insdrealizarea a doud infdgurdri secundare ale transformatoruluiTR identice carezistentd si reactantd, o construclie destul de pretenlioasd. O solulietehnicd o reprezintd infdgurdrile secundare de tip galet, deci doud bobine cadoi covrigi delimitate de un perete electroizolant. Deoarece construcfia trans-formatorului este pretenfioasd, iar el ca o componentd electricd reprezintd opiesd destul de scumpd, s-a cam renunfat la acest tip de redresor, fiindinlocuit cu redresorul dubli alternantd punte.

[f "'"'

'l/2;, ,t

t3+,t


CONSTRUCTORU L INC E PATO R

Pentru a urmdri functionareamontajului de redresare in punte, serevedem schema de principiu (f ig.5). Tensiunea alternativd U- pe carevrem s-o redresdm se aplicd pediagonala 1-3, iar rezistenta desarcind (consumatorul de curentcontinuu), Rs, se conecteazd pediagonala 2-4.

Sa presupunem cd prima alter-nanfd a tensiunii U- este pozitivdfald de nodul 1 . Ea va "deschide"dioda D1, debitAnd prin rezistenla desarcind un curent | 1 (sdgeata 1 ),care se va intoarce la infdsurareatransformatorului prin dioda D3, deasemenea "deschisd". Fata de sern-nul acestei alternan{e, diodele D2 SiD4 sunt montate invers, deci elerdmAn blocate intreaga semi-perioadd. Alternanla urmdto are va f i

negativd fafa de nodul 1 , deci pozi-tivd fala de nodul 3. Ea va deschidediodele D4 gi D2, debitAnd prjnsarcind un curent 12 (sdgeata 2).Inacest caz, diodele D1 gi D3 sunt blo-cate. Dupe o perioadd completd,ciclul se repetd in mod analog.

Se observd (urmdrind sagelile)cd prin rezistenla de sarcind curentulpdstreazd, tot tirnpul acelagi sens deparcurs. Prin nodul 4 al pun{ii ieseplusul tensiunii redresate, iar prinnodul 2 iese minusul. Curentul totalprin consumator va f i suma curenlilor11 gi 12: l- 11 + 12.

Refe ritor la montaju I deredresare in punte, facem in conti-nuafe cAteva precizdri de ordin prac-tic. In primul rAnd, redresarea estebialternan{d (avantaj). Puntea nece-sitd patru diode identice sau cu para-metri cAt mai apropiali (dezavantaj),pentru a nu se produce o de-simetrizare a tensiunii redresateob!1nute.

In comparalie cu montajul dered resare bialte rnanld cu prizd,mediand (fig. 4), diodele din puntetrebuie sd suporte tensiuni de lucrupe jumdtate (avantaj). Mai precis,diodele din punte se aleg cu Uin maimare sau egald cu valoarea maximda tensiunii alternative pe care vremsd o redresdm.

O altd particularitate a redresdriiin punte este faptul cd in serie curezistenla de sarcind se afld in per-manenld doud diode, deci cddereade tensiune pe joncfiunile acestorava fi dubla fala de montajul din figu-ra 4 (dezavantaj).

Dublor de tensiune Schenkel

N(-)

Triflor de tensiune Schenkel

N(-) M(+)

Cuadruplor de tensiune Schenkel

-. Redresarea in punte este foarte larg rdspanditd in aparatele industriale.Mentiondm, de exemplu, produsele t.p.R.S. - Bdneasa din seria 1 pM, careadmit un curent maxim de 1,2A (1 PM 05-30V 1 pM 1 -60V 1 pM 2_l?gv, 1 PM 4 - e+OV 1ftV 6__ -gq09 gi cete-din seria 3 pM, cie 3,2 A (3pM 05-30V 3 pM 1 - 60v, 3 pM 2 - i2ov,3 pM 4 _24ov,g pr\a o_ gooVetc.).

- ,Q qroblemd practicd intampinatd de constructor la realizarea punlilorredresoare este montarea diodelor pe radiatoare. Dacd toate celb patru


diode au anodul la capsuld (sautoate catodul la capsuld), numdrulde radiatoare necesare este depatru sau doud, doud diode putAn-du-se monta pe un radiator comun.Dacd insd se procurd diodele, douacu anodul la capsuld (DZ, Dg) gidoud cu catodul la capsula (D1, D4),numdrul radiatoarelor se reduce la

13

I

CONSTRUCTORU L INCEPATO R

Qque, D1 g,i ?4 pp un radiator, D2 gi?3 p. celdlalt radiator. Atenfie, insd,deoarece direct pe un radiaior avemgalvanic unul dintre potenlialele ten_siuni redresate

Multiplicatoare de tensiune

Problema obfinerii unei tensiunicontinue inalte tcitosind o rooJritatede redresare a unei tensiuni afterna_tive joase,. impreund cu un aranja_ment al schemei electrice a monia-jului, a constituit o preocupare con_tinud a

. proiectanfi'lor de' aparataj

electronic. Montajefe care efecjtueaza acest lucru-se numesc multi-

catoare de tensiune se extinde de lacele mai mici tensiuni (35-200 Vi;necesare alimentdrii aparatelciielectroacustice portabile'(radiore_ceptoare, tefevizoare etc.) sau?garatelor de mdsurd gi control(vgltletru .numeric, osciloscop etc.),pAnd la alimentarea etajelor be pu_tere ale radioernitdtoarelor (400_lqqq W), cu tensiuhi panala iooo_4000 v.

Multiplicatoarele de tensiunefgp rezintd celule de redresare_filtrare cu un mod de dispuneie adiodelor .gi condensatoarelor astfelrncdt ambele semiperioade ale ten-siunii alternative de intrare sd fie

M(+)

redresate, iarin acest cazconsuma-torul R" saprimeasda fabornele saleo suma detensiuniredresate.Cele maisimple mon-taje de acest

vArf a tensiunii de intrare Uin. in:emiperioada urmdtoare (minusul laborna A qi qtus_ut la borna el s;deschide dioda D2 gi se bloche azd,dioda D1. Condenbatorul C2 ;;incarcd imediat prin intermediuldiodei DZ, tot lg valoarea de vArf atensiunii Uin.in aceasta situatieambele condensatoare C1 Si Cisunt incdrcate la valoarea de varr atensiunii de intrare Uin. Datoritd f"Ctului cd cele doud condensatoaresunt conectate din punct de vedereelectric in serie, intie punctele M siN se obtine dublur varoi'ii tensiunii oEvArf de' intraie, 2Uin. AsGi prinrezistenla de sarcind'ii'ece un curentcontinuu, iar la bornele rezistenteise obline dubrarea tensiunii de eiri-mentare inifiale. practic, insd, multi-plicarea de tensiune nu se face cufacto rul 2, ci este vorba de o valoaremai micd datoritd cdderilor de tensi-une in direct pe cele doud diode D1$.1 D2, in momentul in care fiecaredintre ele se afld in stare de con_ductie (deschise) gi datoritd cdderiide tensiune cauzatd de rezistentainternd a sursei de alimentare (.j;cele mai multe ori un transformatorde rele3, care are o putere finita).Datoritd acestor consiberente, con_densatoarele C1 Ei C2 se incarcd inmod practic la o tensiune cu o va_loare mai mica decat dublul valoriide vArf.. a tensiunii alternative derelea. in ra!ionamentul efectuatanterior s-a ignorat qi curentul prinrezistenta de -sarcind'R*.

Ea soli'citaun curent care se afld Tntr-o relafie9p proporlionalitate cu energia elec_trica inm_ag azinatA in 6onden_satoarele C1 gi C2. [n mod practic.prin conectarea unor rezistente desarcind Rs de valori din ce in cb maimici, tensiunea de iegire a multipli_catorului de tensiune scade din cein ce mai mult. Concomitent, carac-terul pulsatoriu al tensiunii de iesirese manifestd din ce in ce mai piro-nunfat (un RIPPLE de valori din cein ce mai mari), deoarece $i ef i-cienla filtrajului tensiunii continue dele$tre a multiplicatorului scade cLjcregte rea curentului de sarcinaAceste neajunsuri se pot compensaintr-o oarecare mdsura, prin mdrireavalorii capacitatilor celor doud con-densatoare C1 Si C2. Semenf ioneazd ca in cazul in carecurentul prin rezistenta de sarciniR2 implicd arnplasarea unor con-densatoare cu capacitali avAnd va-lori foarte mari, este 'de

prefera:folosirea unei scheme de rebresareobignuite (cu punct median saupunte).

Schema electricd a dublorului detensiune de tip SCHENKEL, prezen_tatri in f igura T , contine ace las

Triplor de tensiune Latour

tip suntdubloarelede tensiune.Existd practicdoud va ri-ante f unda-mentale dedubloare detensiune, gia n u m edublorulLATOUR,prezentat infigura 6, Sid u b lo r u'lSCH ENKEL,prezentat infigu ra 7. Prinmontarea Tncascadd adoud sau maimulte circuitede acest tipse oblin mul-tiplicatoarelede tensiune.

AnalizAndschema elec-tricd adublorului de

N( -)

M(+)

N(* )

Cuadruplor de tensiune Latour

plicatoare de tensiune. Ele aurevenit ?n actualitate, utilizAndu-se ?nmod curent, din momentuf per-fec!iondrii diodelor redresoare cusiliciu, in c.ge.a ce privegte perfor-manlele definitorii (curent redresat,tensiune inversd de lucru etc.) gi maigles prin reducerea costului'lbr defSbricafie. Domeniul de aplicalie aldiodelor redresoare cu'siliciu inschemele electronice de tip multipli-

14

tensiune de tip LATOUR se observdcd la bornefe de intrare ale montaju-lui, marcate cu A gi B, se aplicd tejn-siunea alternativd de intrarb Uin. Seconsiderdm cd prima semiperioadiia tensiunii de intrare are ca polari_tate plqsul la borna A gi minusul laborna B. Ca urmare, ciioOa D1 sedeschide, iar dioda DZ ramAne bf o-catd. Condensatorul C1 se incarceiprin dioda D1 pAnd la valoarea de

TEHNIUM septembrie 200 j

coNsrRucro RU I tttc EPAro n

numdr de componente electrice cagi cea a dublorului de tensiuneLATOUR. Avantajul acestui aranja-ment al schemei electrice il constitu-ie punctul de masd comun dintreinfdgurarea transformatorului deretea Ei minusul Fornei de iegire amultiplicatorului. In vederea expli-citarii functiondrii dublorului de ten-siune SCHENKEL, sd Presupunemca prrma semiperioadd a tensiuniialternative de intrare are Plusulconectat la borna Â 9i minusulconectat la borna B. In aceastd situ-atie, dioda D1 se afld in stare de blo-care, iar dioda D2 se afla in stare deconduc{ie. Condensatoarele C1 9iC2 aflate in serie cu dioda D2 seincarcd fiecare la jumdtate din va-loarea de vArf a tensiunii de intrareUin. La urmdtoarea semiPerioadd atensiunii alternative de intrare(minusul la borna A 9i Plusul laborna B), dioda D2 este in stare deblocare, iar dio$a D1 intrd itt starede conduc{ie. In aceasta situalie,condensatorul CZ rdmAne incdrcatla jumdtate din valoarea de vArf atensiunii de intrare Uin, iar dioda D1

produce descdrcarea conden-satorului C1 gi reincdrcarea lui cu otensiune de polaritate inversd fatdde cea delinuti inilial, cu valoareade vArf Uin. La apari{ia celei de atreia semiperioade a tensiunii alter-native (plusul la borna A 9i minusulla borna B), dioda D2 trece din noula starea de conductie. Concomitent,la bornele diodei D1, care se afld Tn

stare de blocare, existd tensiuneade intrare Ui., Plus valoarea de vArf atensiunii U'^ a condensatorului C1.in consecinta, condensatorul C2 seincarcd prin dioda D2 cu o tensiunea carei valoare cregte de la Uinlzpan+ la valo area 2Ui,-,. Q*lelaltesemiperioade care urnreazi nu facaltceva decAt sd incarce cu energieelectricd condensatorul C2 pe calearnenfionatd anterior, comPensAndastfel consumul de energie datoratrezistenlei de sarcind Rs amp_lasatd?n paralel cu condensatorul C2. Semenlioneaza cd gi in acest cazdublarea de tensiune este doaraproximativd, din cauza cdderilor detensiune inevitabile datorate diode-lor, rezistentei interne a transforma-torului de retea Ei valorii rezistenfeide sarcind.

AnalizAnd cele doua schemeelectrice de dubloare de tensiune seobservd cd pentru ceie doua confi-guralii diferite de montaj se poatefolosi acet_agi numdr de componenteelectrice. in'cazul dublorului' de ten-siune SCHENKEL, condensatorulC2 trebuie sd aibd insd tensiuneade lucru cel pulin egald cu dublulvalorii de varf a tensiunii de intrare

Uvin - 1,41 Uin. Se menlioneazd cdin cadrul schemelor electrice s-anotat cu Uin valoarea eficace a ten-siunii alternative de intrare.ComparAnd intre ele cele doud vari-ante de dubloare de tensiune, serem arcl, faptul cd dublorulSCHENKEL prezintd dezavantajulfolosirii unui condensator C2 cu ten-siunea de lucru mai mare.

Multiplicatoarele de tensiune seoblin prin completarea schemelorelectrice alecelor douddubloare detensiuneprezentate cuuna sau maimulte celules u p limentareD-C, offipla-

figura 10 se prezintd schema elec-tri-cd a triplorului de tensiune de tipLATOUR, iar in figura 11 schemaelectricd a cvadruplorului de tensi-une de acelagi tip. Ca o concluziegenerald, se observd cd multiPli-carea de tensiune in vederea ali-mentdrii unui consumator Rs estecu atAt mai eficientd cu cAt valorilecapacitelilor proprii conden-satoarelor C sunt mai mari, iarcurentul de sarcind mai mic.

+3E

-38

+4E

Triplor pi cuadruplor de tensiune

sate tnaceeagi mo-dalitate ca giin schemaelectricd adublorului dela care s:?plecat. Infigura I esteprezentatdschema elec-tricd atriplorului detensiuneSCHENKEL.Se observdca ele-mentele D3-C3 au unamplasamentde aceea$imanierd ca gi

dublorul detensiune deacest tip.Condensatorul C3 seincarcd ladublul valoriide vArf a ten-siunii deintrare, iar la bornele de iegire alemultiplicatorului se obline tensiunea3Uin. AmplasAnd in continuare ele-mentele D-C se obfine cvadruplorulde tensiune SCHENKEL Prezentat infigura 9. Modalitatea de modificarea

- tensiunii se poate generaliza,obfinAndu-se prin acest tip de aran-jamente multiplicarea finald doritd atensiunii inifiale Uin.

Se menfioneazd, cd trebuie sd selind cont de tensiunile maxime lacare se Tncarcd fiecare condensator.in privinta multiplicatoarelor de ten-siune de tip LATOU R, Printr-unamplasament adecvat al ele-rnentelor D-C, rezolvarea problemêirnulitiplicdrii tensiunii este similard. In

Un alt aranjament Posibil Pentrua obfine multiplicarea unei tensiunialternative folosind grupul D-C esteprezentat in figura 12. Se prezintddoud scheme electrice Pentrutriplarea gi cvadruplarea tensiuniialternative Uin.

La toate multiplicatoarele de ten-siune prezentate pAnd acum, la bor-nele de iegire se obline multiplul va-lorii de vArf a tensiunii alternative dincare se scad: valoarea cdderii detensiune in direct pe diodele D aflatein stare de conducfie, cdderea detensiune datoritd rezistenlei internea transformatorului gi valoarea ceimplicd rela!ia de propo(ionalitatecare fine cont de curentul prin rezis-

I

_i


CONSTRUCTORU L I NCE PATOR

Vcc/Eef

2,EO

2,50

2,25

1,96

1 ,68

1 ,44

1 ,12

0,8410 20 50 1 00 200

Dimensionarea dublorului de tensiune Latour

500

Rr *C

1 000

Ixn*pr]

R/R a =0,001

./

0,01

0,03

///

/.-

/0,1

/

/

tenla de sarcind Rs. Sd nu uitdm cdmultiplicarea tensiunii este rentabilddoar pentru curenti mici, de ordinUlzecilor, maxim sritelor de mA. incazul unor curenli de valori maimari, valorile condensatoarelor tre-buie sd fie astfel dimensionate incAtcapacitatea echivalentd de iegire amultiplicatorului sd fie cAt mai mare.Chiar gi in acest caz se oblin ondu-la!ii destul de maJi ale tensiunii con-tinue de iegire. In f igura 13 suntprezentate o serie de diagrame pen-tru dimensionarea practicd adublorului de tensiune de tipLATOUR. Se observd cd, cu cAtrezistenla de sarcind Rs prezintdvalori mai mici, cu atAt valoarea ten-siunii continue obfinute la bornele ei,deci la bornele multiplicatorului, estemai redusd. Pentru mdrirea tensiuniieste necesar ca dimensionareacapacitetii condensatoarelor sd fie

16

in concordanld cu curentul maximsolicitat de consumator. Se observdc6, la dimensionarea elementelorcomponente ale montajului se linecont de rezistenla internd ainfdgurdrii transformatorului derelea gi de rezistenta echivalentd adiodelor in momentul stdrii de con-duclie a acestora:

R - R2 + (Nz;zg'' / (N 1)2 + Rd

undeR1, R2 rezistenta Tnfdgurdrilor

primare gi secundare ale transfor-matorului;

N1, N2 numdrul de spire alacestora;

Rd rezistenta echivalentd adiodelor polarizate in sens direct.

La multiplicatoarele de tensiunecare lucreazd astfel incAt oblinemtensiuni continue de valori mari, de

cele mai multe ori in serie cu diodelese mai amplaseazd cAte o rezis-tenld de limitare a curentului debitatin sarcind - rezistenld de proteclie -a cdrei valoare sê adaugd la ceacalculatd anterior. In urma efectudriicalculelor pentru dimensionareaelementelor multiplicatorului, valo-rile care nu se gdsesc direct cu aju-torul diagramelor se estimeazd, prininterpolare. Totdeauna se aleg con-densatoare avAnd valorile capa-citdlilor mai mari decAt cele obtinuteTn urma calculelor. Se mai atrageatenlia cd pentru f iecare tip deschemd electricd proprie unui multi-plicator de tensiune valorile tensiu-nilor de lucru ale condensatoarelorgi ale diodelor (tensiunea inversd)vor fi corelate cu tensiunea continudde iegire a acestuia. Pentru a nulucra cu condensatoare gi diodeav&nd diverse valori pentru tensiuni,


co N srn u cro RU t- itrtc E pAro n

Q,01 1tF

0,01ttF

+225Y

Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (22s V )

t 150pF

1 00Kn

deci dimensiuni diferite, se alegetensiunea de lucru maximd avAndvaloarea cel pufin egald cu tensi-unea maximd de iegire a multiplica-torqlui.

ln figura 14 sunt prezentatedoud scheme practice de multiplica-toare de tensiune utilizate in situati-ile cele mai frecvente de lucru. Seobservd Ei prezenla rezistentelor deprotecfie de 500/50W Si a conden-satoarelor de 10 nF, amplasate inparalel cu fiecare diodd redresoare.Aceastd configuralie a fostpfevdzutd pentTu uniformizarea

repartiliei tensiunii pe fiecare diodd(la deschidere gi la blocare). Tot inacelagi scop, atunci cAnd tensiuneacontinud multiplicatd prezintd o va-loare mare (vezi figura15 - multipli-catorul de 3000 V), ?n serie cugrupul D-C se mai amplaseazd gicAte o rezistenle de egalizare de470 kfl. Acela$i mod de lucru s-aprevdzut gi pentru grupul de con-densatoare inseriate de 220pF/450V. Rezistenlele amplasate inparalel cu condensatoarele elec-trolitice indeplinesc concomitent girolul de protecfie a multiplicatorului

pentru momentul cAnd acesta nuf uncf io neazd,, servind la descdr-carea lor. Astfel se evitd pericolulunei electrocutdri accidentale inmomentul in care, multiplicatorul detensiune fiind nealimentat, se facintervenlii diverse in montajul elec-tronic. Ca reguld generald de lucruse remarcd necesitatea amplasdriide grupuri RC in paralel cu diodeleredresoare, in momentul cAnd aces-tea se ins eriaza, pentru a rezista latensiunea inversd maximd de lucru.Procedeul este valabil gi pentru con-densatoarele electrolitice inseriate

500 1N3253 1N3253 1N3253

5W r N3253 1 N3253 1 N3253

Scheme practice de muttiplicatoare de tensiune (1400 V)

+ 1 400V

540V400mA

il I,-1 IV-' Il/' I I2zoltFHi-J-{l-jF{H T +5.r.O,0lpF O,O ltrF O,A\tF

t-It z2op.F

T 450v

25Kn10w

25Kfi10w

25Kn10w

25Kn10w

I Zzo1tF t

0,0 ltt,F 0,0 1tt"F 0,01pcF rujsL + iT# t


ONSTRUCTORU L INCE PATO R

in vederea amplasdrii intr-un montajcare lucreazd, cu tensiuni mari.

Din cele expuse pAnd acum seremarcd urmdtoarele cerinfe in pri-vinta utilizery! practice a montajelorde tip multiplicator de tensiune:

aceste montaje se folosescatunci cdnd sunt necesare tensiunicontinue de valori ce constituie unmultiplu al tensiunii alternative exis-tente intr-un montaj electronic;* curentul livrat de multiplicatorulde tensiune nu depdgegte ordinulsutelor de miliamperi;

montajele de acest tip efiminddificultatea realizdrii practice a unuitransformator ridicator de tensiune;

multiplicarea de tensiune estecLI atAt mai eficientd cu cAt curentulde sarcind solicitat de consumatoreste mai mic.

Combinat cu un convertor curentcontinuu - curent alternativ, multipli-catorul de tensiune devine un mon-

taj electronic extrem de util atuncicAnd se pune problema obtineriiunei tensiuni alternative inalie giexistd la dispozilia utilizatorului bsursd de tensiune continud joasd(baterii sau acumulatoare), fapi caredetermind utifizarea lui intr-o gamdextrem de largd a montajelor -elec-tronice.

O ultimd probfemd pentru con-structorii redresoarelor o rep rezintddimensionarea condensatoiului defiltraj, astfel incAt, la curentul nomi-nal In, tensiunea de iesire aredresorului sd fie practic con'stantd,in ceea ce privegte amplitudinea.Deoarece marea majoritdte a apli-catiilor includ o redresare Oubtaalternanta, ofer constructorilor nostrio. formuld practicd de dimensionare,sr anume:

undeUa - tensiunea de iegire (V);In - curentul nominal

'(A);'

C - capacitatea condensatorului(F).

De aici se poate calcula foarteyggr valoarea capacitelii C (atenfie,in farazi).

Consider ce, in urma parcurgeriiacestui material, orice construttorde montaje electronice, ?ffiator saucfia.1. profesionist, este pe deplinclarif icat in problema redresdriiunei tensiuni alternative mono-fazate.

BibliografieARPAD KELEMEN Mutatoare,

Ed. Tehnicd , 1974NICOLAE BICHtR Magini,

qp.ar€lte, acliondri gi autom atizdri,Ed. Tehnicd, 1gg2

XXX - Colectia revistei TEHNIUM1980-2002

C- 0,04 In

ua

0,01pF1 000v

O,01ttF1 000v

0,01ttF1 000v

0,0 lttF1 000v

22OpF450V

22ApF450v

22Op,F450V

22Op,F

450V

DTTAUUL B

25K010w

251(Q

10w

25KA10w

25t(010w

470 Kn 470 Kn

DTTALIUL A

Schemd practicd a unui multiplicator de tensiune (g000 V)

+70Kn 47oKA

1N1764 1N1764 1N1764 1N176+

18 TEHNIUM septembrie 2003

TEHNIUM PC

DG MNNG

PGNFONMNNTN

Elevi Florin-Radu GOGIANUFlorin PULBERE

l

Este inutil cred sd vd spun cdt de importantd esterevista TEHNIUM pentru tinerii pasionali de electro-nicd. Citeam numere vechi (chiar dacd am lO ani, nuconsider vechile articole desuete - dimpotrivd), din'88-'89, gi md intrebam care sunt motivele (in afardde lipsa banilo) pentru care revista nu mai este ceeace a fost. Asa m-am hotdrdt sd vd trimit un articolcare, cred eu, se potrivegte noilor tendinle in lumeasistemelor Hl-Fl gi a informaticii. Esfe un articoldestul de complex (montajul adresdndu-se insd ama-torilor) gi pentru a nu deveni prea stufos, nu am lnsis-tat asupra unor detalii pe care un constructor amatorcu o oarecare experienla le poate deduce singur.

Montajul pe care l-am realizat pe parcurs de un ana dat rezultate foarte bune, chiar dacd pentru testeam folosit boxele prietenilor.

Esfe la fel de inutil sd vd spun ce bucurie mi-arproduce publicarea articolului.

Vd muftumesc, Florin Gogianu

o datd cu dezvoltarea sistemelor Fdr6, a intra in detalii ce tin maide calcul personale, industria multi- mult de informaticd, incd de lapedia a cipdtat un avAnt important. inceputul anilor '90 s-a incercatfntr-un sistem multimedia perfor- realizarea unui efect psihoacustjcmant nu sunt importante doar pu- tridimensional (3D), in doud boxe.'interea procesorului gi a pldciigrafice, acest scop s-au folosit aga-numiliiun mare rol avand gi lanlul audio. algoritmi HRTF, sau filtre Hnrr pro-Dacd. acum caliva ani posesorii de gramate pe calculator. Aceste iiltrecalc.ulatoare se mulfumeau.cu pldci !]n de timbru gi de frecvenle, pentruaudio.stereo gi boxe din plastic ce simularea cohpletd a unei sursenumai in normele Hl-Fl nu se sonore folosindu-se in plus gi ampli-incadreazd, noile sisteme 5.1 Dotby tudinea (tTD) dar 9i timput 1itOy.

'

surround 9i Dolby Pro Logic il fab Astfei s-l dedcopdrit be 'oacastaldardul stereo.sd pard desuet. fiecdrei urechi i se dferi informafii

Dar in ce consti efectul surround procesate lTD, llD gi Hnffgi prin. . c.e este el superior boerente, atunci creierul poate fi

standardului stereo? pdcdlit sd creadi cd sursa dudio se


afla intr-un anumit punct in spaliu.Aga s-a ndscut pozilionarea 3D.

Pozi!ionarea audio 3D nu s-adovedit Tnsd eficace in cazul stereo,deoarece avea loc o "scurgere" deinformatie intre cele doud canale. Afost nevoie de aparifia sistemelor cu4 boxe plus subwoofer gi mai apoide cele cu 6 canale, 5+1. Con-comitent au apArut pldci audio capa-bile de redarea materialului sonorsurround, aJungAndu-se astdzi laperformante precum au zirea distinc-ta a modului in care proiectilele seindreapte spre tine in jocuri, sauscufundarea in efectele sonore deexceptie a unor filme precurnMatrix.

Ascultatorii de muzica nu au fostnici ei uita!i. Prin impanirea materia-lului sonor din mp3-uri pe O canales-a reusit eliberarea stresului redariiintregii benzi de frecvente intr-oboxd, sunetul devenind mai clar dar9i mai dinamic, folosindu-se insa $iefecte foarte inte resante despati alizare.

Pentru posesorii de calculatoarepe rsonale recoman ddm astfe i

realizarea acestui sistem audio. Nueste un sistem extrem de complicatcum ar pdrea la prima vedere , darse adrese aze in special audiof ililorcu ceva experienfd in construcliilede audiofrecvente. Este inutil sd maisp u nem ce va da satisfac{iideosebite odatd terminat.

Stalia are cAteva atuuri fatd desistemele ce au invadat piala lT:

- oferd un sunet cald, "moale",deoarece preamplif icatorul are incomponenta sa tuburi;

- distorsiunile sunt extrem demici datorite posibilitetii folosirii unoroperalionale precum OPA2O04,OPA2134 sau TL072, cel din urmaf iind mai ieftin, insd nu se poate

19

j

TEHNIUM PC

Placaaudio 5.1

AF-1OOW(subwoofer)

sateliti+centru

Rt 17

UlBTLOT?

c 10010 L Bal .:'

compara cu primele, care sunt pro-fesionale gi sunt probabil printrecele mai bune din lume;

- arnplif icatoarele f inale garan-teazd, o putere care la majoritateaproduselor pentru sistemele de cal-cul de pe piatd e fictivd (gen 1200WPMPO!);

- datoritd componentelor poate ficonsiderat un sistem High-End, cetrece cu usurintd de standardulH I.FI;

- poate fi folosit gi de ceidefin un calculator (e drept,forr^nanfe mai slabe).

In figura 1 este ardtatd schemabloc a unui astfel de sistem.

20

c1 0t47nF

Placa audio este bine sd fie deultimd generalie, gen M-AudioRevolution sau Audigy ll, pldci care segdsesc la majoritatea ofertanlilor dehardware. Pentru cei care nu delin oastfel de placd sau chiar un calcula-tor, vom descrie intr-un articol viitorun Decodor Surround cu operalionalecare poate fi folosit cu stafia.

1. Preamplificatorul

Prezintd pedormanle deosebitein special datoritd integratelor profe-sionale cu care este dotat, dar gituburilor ce oferd un sunet deosebitde pldcut. Dupd cum se vede in figu-

ra 2, preamplificatorul conline uncorector de ton Baxandall, care nupune probleme deosebite Si nunecesitd prezentdri. Se poate insdobse rva o particularitate: schemapreamplif icatorului s-ar putea opriaici, insd audiofilii vor fi recunoscd-tori pentru urmdtorul etaj care seconecteazd, la iegirea preamplifica-torului. Etajul apdre dd fapt intr-unnumdr recent al revistei Tehnium,fiind crealia domnului inginerAurelian Mateescu. Montajul esteardtat in figura 3. Pentru mai multedate legate de acest etaj recomandcitirea articolului din nr. 1, martie2003 al revistei.

R101l0L'lk

Fi10310k

care nucu per-

\,ftzA rln t tur00k I lr00ttttRlokVtt 1A' -'' ln F

t00k

R10622k


TEHNIUM P

20fil400V+Ua

Main Out

OFA21 :dl

frut Jr

-ln A

+ln A

v-

V+

Out B

-ln B

+ln B

c410p F

C510p F

ctl00nF

c2l00nF

c3100nF c6

10p F

8-Pin Dtp. SrJ-B

Se va folosi un transformator se-parat pentru acest etaj, schema ali-mentatorului fiind publicatd inacelagi articol.

R12 va avea intre 0 Si 4,T ke,114, R1 3 intre 470 ohmi gi 4,7 kf),CB intre 0,5 gi 10 pF, iar C7 are50 trFl12V.

Se poate opta pentru amplifica-toarele operalionale OPA2O04, 2194produse de divizia Burr-Brown a

firmei Texas Instruments.gau pentru mai pulin per-formantu I TL072 (dis-punerea terminalelor,identicd la OPA2O04,OPA2134 gi TL072, esteprezentatd in f igura 4).Primele doud au un THDde 0,003%, respectiv0,0008%, cu un zgomotde 1OnV radical- Hz,respectiv BnV gi un slew-rate de 25Vlprs, respectiv20Vlps. TL072 are unTHD de 0,003%, zgomotde l BnV Si slew-rate de

Yrr,

fiuTft|T* Vrr_tN

-" lil

UU5t-l3r.ltl I

-f 3_V/ps. Un alt integrat ca re ar putea fi folosit este

NE5532.

^ De preferat, aceste integrate se vor introducein socluri de foarte bund- calitate, evitandu-selipirea lor deoarece au in componenld FET-uri cese pot distruge ugor dacd existd tensiuni rezidualepq yarful ciocanului de lipit. se vor manevra cugrij4,tdrd, a li se atinge pinii mai ales in cazul celorprofesionale, pe care pAnd gi sarcinile electrosta-tice de pe degete le pot strdpunge.,. ope-r4onalele se vor alimentb prin filtrajele dinfigura 5. Tensiunea de +15V/-15V' se va siabtlizain prealabil gi se va filtra cu condensatoare de

1 I

2 7

?t)

rl 5

13H B, )

A

t

2.2

_tlfltt>1ill_=

L*T1EI5

0. | ,.F -fI?Rl

e0r

=Jjlfoout

TEHNf UM septembrie 2003

TEHNIUM PC

4700 pF. Stabilizatoarele vor fide bund calitate deoarece tre-buie sd ne gAndim serios cefacern cu integrate de genulOPA2604. care costd 5-6$bucata gi care reprezintd totugi rN

o iryestilielIn nici un caz blocul Pream- sND

plificatoarelor nu se va alimentade la transforrnatorul etajuluifinal sau al celui cu tuburi. Se vafolosi un transformator cu doudTnfdgurdri de 15V.

Se vor folosi componente decalitate gi cu toleranle de 1%.Cu un cablaj realizat corect Pe opldculd de sticlotextolit gi unmontaj ingrijit, vef i obline unpreamplif icator de calitate.Ecranarea cu tabld de aluminiugi fier sau permalloy este Prefe-rabild deoarece, aga cum se vavedea, din cauza blocului de ali-mentare pot apdrea Probleme(cArnpurile electromagneticedevin destul de puternice Pen-tru a inf luenla performantelemontajului).

Se vor realiza 6 astfel de monta-je, cAte unul pentru fiecare canal,(vezi figura 1).

2. Amplificatorul de Putere

Fiecare dintre cei 5 sateliti arecAte un amplificator de Putere de20W. Rezultd astfel o putere totald(tn toate cele 5 boxe) de 100W, Pu-iere suf icientd Pentru un sistemHome-Theatre.

Agadar, fiecare satelit e dotat cucAte un circuit integrat LM 1 875.Acest amplif icator e caPabil sddebiteze maximum 30W Pe 4sau B ohmi. Este alimentatdiferenlial la +,-25V. PentruPout=20w $i f=1kHz, THD=0,015"1"-De asemenea, oferi un slew-rate deBV/ps.

22

+lO' -t

rrk

".{J

ffi Gt{D

??,UF

Hl'G3

STBV

1.f-

H62?h

{

k

\r' lE

/{\ rr.vilttt?

t11S

ltI,65

,a/,fL t-r2nt

-Ur lPtrllEllgurtuf I FtnrEn I

ff.C.ll ,C.Hurf3T#{S-gY-Ua tSIGltRL IrUT ISIGilNLIgoorSrnePll .C.3UR

ilO}I I}IUEPTTXB IHFUTIT{UERTITO

'HPUTSTAI{D*BV GIID

I' /tl:l i:tYttirn{itr:tl lt t - \r's fir, tarrrrt. tr

+V S + FUlllN,

gosrsrrtA

NC

5T'GNO

Ll+

MUTE

F.lO

!t(trt\lFt{nl-,

l-Jl=c4

RF ?2uF,lnh

l--" Gr.{D

,CS

2200uF

he Ugcrt''tSlethel

schema este redatd in figura 6a, iar capsula cu pinii in figura 6b.

Intetratul dispune de proteclie la scurtcircuit intre masd 9i ?limentare' pe

ieiit""- si ptotijclie la temperaiurd. Se observd filtrajele de p-e.fiecare ramurdl,i atiiidnUre.'Se va acorda o mare atenfie dimensiondrii radiatoarelor.Dacd se vor monta toate cele 5 integrate pe acelagi radiator, atuncl Se vor


TEHNIUM PC

HFata dreapta

HCentruFata stanga

Spate stanga

izolacu micd umectatd cu vaselindsiliconicd"

Cele 5 amplificatoare se vor ali-menta de la doud transformatoareidentice ce au in secundar cAtedoud infdgurdri de 1BV bobinate cusArm{de CuEm cu diametrul de 1,2mm. In primar, sArma va f i de0,8mm. Amplificatoarele pentruspate, doud la numdr, se vor alimen-ta de la un transformator, cele 3 dinfa!5 de la cel :de-al doilea transfor-mator. Punfile redresoare vor fi de4-6A.

Cu rezultate foarte bune se potfolosi transformatoare toroidale careau avantajul de a avea un gabaritredus.

Pentru subwoofer am decisfolosirea circuitului TDA7294 produsde SGS Thomson, de 60W, ali-rnentare diferenliald de +,-36V.Schema de principiu gi cablajul suntdate in f ig ura 7 , respectiv B.

Pentru un subwoofer de calitate sepoate folosi ?nsd schema domnuluiEmil Marian, publicatd tot in numdrul1, martie 2003. Dispunerea pinilor laTDA7294 este datd in figura 9.

Amplificatorul este dotat cu pro-tecfii asemdndtoare cu LM1 875. Seva folosi un radiator prof ilat cudimensiunile de 120 rnm pe 140mm, cu grosimea de 5 mm in locul


unde integratul este fixat, tot prinintermediul unei foile de micd.

Datorite FET-urilor din final, inte-gratul are o vitezd de rdspuns SRdeosebit de bund (SRPoate debita 60W Tn funclie devoltaj, intr-o rezistenle de I sau 4ohrni. Performanlele subwooferuluisunt:

- Tensiune de alimentare dubld+,-36V

- lmpedanfa de sarcind: Sohmi- lmpedanla de intrare 20 kCl- Putere nominald 60W- Banda de frecvenfe l BHz-

22kHz, cu atenuare la capete de 3dB- Raport semnallzgomot > 70dB- Distorsiuni:THD - AJ"/"TID - 0,03%

Transformtorul pentru subwooferva avea doud infdgu rdri in secundarde cAte 28V, cu sArmd de 1,2 mm.Tensiunea va fi redresatd cu o puntede BA gi filtratd de doud conden-satoare de 4700 pF/63V.

Agadar, in blocul de alimentarese vor afla 3 transformatoare perylruamplificatoarele de putere gi 2fien-tru etajele de intrare. Prin fol6sireaunor transformatoare toroidale sepot evita problemele de gabarit.Intreg blocul ce conline siguranle,intrerupdtor general (poate printr-unreleu), celule de filtraj, transforma-toare gi stabilizatoare se va ecrana

Subwocifer

Spate dreapta

cu tabld de fier. Se va acorda o maregrija traseelor de masd. in cazul incare atmosfera Tn carcasd devine"sufocantd", se va folosi un ventilatorde parcasd, alimentat la 12V.

In final, ardtdm modulin care seagazi boxele (fig. 10).

Desigur, amplificatorul se poatedota gi cu alte accesorii (Vu-metre,indicator de cliping pentru sub-woofer etc.), dar acestea rdmAn lalatitudinea constructorului. Montajulastfel realizat, singura problemdrdmasd este achizilionarea unor in-cinte acustice pe mdsurd. Realizatcorect, chiar dacd necesitd un oare-care efort, amplificatorul va oferi oexperienld de neuitat ?n aplicaliilemultimedia.

Dorim sd menliondm cd nu am fireugit sd realizdm acest amplificatorfdrd articolele mai vechi din revistaTehnium care au tratat aplicafiile Hl-Fl. Ne referim la lucrdri teoreticecare ne-au ajutat enorm gi care credci nu atenueazd cu nimic ideea unuiampl ificator surround.

BIBLIOGRAFIE

TDA 7294 DatasheetLMl B75 DatasheetoPA 2134, TL072, OPA 2604

DatasheetPractica electronistului amator-

Capitolul 21 "Circuite integrateneliniare", ing. IMRE SZATMARY

23

AUTOMATIZARI LOCUINTAitrt

Elementul principal al montaju-lui este un tiristor care asigurd pu-terea variabild pe sarcind, in funcfiede unghiul de deschidere. Tiristoruleste alimentat de la reteaua mono-tazicd, de 220V inseriat cu sarcina giasigurAnd conduclia curentului prinaceasta la fiecare alternantd a tensi-unii redresate. Puntea redresoare sitiristorul sunt alese in f unctie dbsarcina comandatd. Astfel, cu opunte redresoare de gA Si cu tensi-unea minimd de lucru de 400V (la felgi pentru tiristor), se asigurd coman-da unei sarcini de 50CW. Montajulare diverse aplicalii: reglarea inten-sitalii luminoase a becLrrilor dintr-olocuinfd, reglarea turaliei unui venti-lator sau a unei magini de gdurit,incdlzirea unei rezistenle, in dome-

n iul fotograf ic sau pentru oriceechipament la care forma tensiuniide alimentare nu are o importanldfoarte mare.

Deschide rea tiristorului esteasiguratd de un generator de impuf-suri avAnd functia de circuit decornandd, iar stingerea tiristoruluiamorsat se face automat la fiecaretrecere prin zero a tensiuni! sinu-soidale de alimentare (f ig. 1 ).Deoarece o semialternanld a t-ensiu-nii de alimentare are o duratd de1Oms, pentru a putea comanda pu-terea pe sarcind intre limiteleextreme (minim-maxim), comandade amorsare a tiristorului trebuiedatd cu o intArziere cuprinsd intre0,5rns gi 9,5ms. Pentru a putea con-

24

trola unghiul de deschidere al tiris-torului este necesard sincronizareacircuitului de comandd cu tensiuneaalternativd care alimenteazd tiris-torul. O solulie simpld este alimenta-rea oscilatorului din tensiunearedresatd dubl5 alternanld, limitatdcu o diodd Zenner PL9V1 (sau doqddiode PL4V7 Tnseriate), nefiltratd. inloc de o rezistenfd de putere (pentrulimitarea curentului prin "

diodaZenner) se utilizeazd un bec de15Wt220V.

Circuitul de comandd este unoscilator de relaxare in care tranzis-torul TUJ este inlocuit de doudtranzistoare_ bipolare comple-mentare (8C177, BC 107). La apli-carea tensiunii de alimentare, con-densatorul C1 (100nF) este descdr-

cat gi incepesd se incarcee{ponen}i.alpnn rezts-tenlele R1 (100ka) gi R2(3,3kf)) pAnd la va-loarea tensiuniide prag (6,3V)stabilite dedivizorul rezis-tiv R3(160C1),R4(330C)). Atattimp cAt tensi-unea din emi-torul tranzis-torului T2 estemai micd decAttensiunea din

Pagini realizate de Cornel $TEFANESCU

bazd, stabilite de divizor, acestardmAne blocat, deci $i tranzitorul T1este blocat,Tranzistorul T3 (BC 107)este in saturalie, f iind pola riza'idirect prin R5 (1 ,Bkfi)

' blocAnd

comanda tiristorului. CAnd tensi-unea pe condensatorul C1 a atinsvaloarea celei de prag , lranzistorulT2 incepe sd conduta injectAndcurent in bazalranzistorului T1 , carela rAndul sdu intrd in conducliedeterminand cregterea Si mai muli acurentului de bazd, al lui TZ.U rm eazd, un proces de reactieregenerativd 9i ambele tranzistoarese deschid la saturafie, tranzistorulT3 se bloche azd,, iar' piin rezisienlaR6(470O) se comanild amorsareatiristorului. Condensatorul se des-carcd prin joncliunile deschise alecelor doud tranzistoare gi determindbfocarea tranzistorului T2, !.espectivT1 , circuitul revenind la stareainiliald (dacd tiristorul nu s-ar amor-sa). Valoarea rezistentei R6 se cal-culeazd astfel incAt sd nu fie depdgit

curentul maxim depoartd lp al tiris-torului. Valoarealui lp qi cea a ten-siunii poartd-catod Up suntspecif icate infoaia de catalog atiristorului folosit.

Recoman-ddm atenlie larealizarea Si uti-lizarea montajului,pentru a nu se pro-duceâccidente.

In fi gura 2este datd o vari-antd posibila decablaj, iar in figu-ra 3 se ind icdamplasarea com-ponentelor.

{l( (

I

i

1R5) rkg

\l.tL^**1.

--.*-a'"---.l-\---.--r 220v

.t'---'1 ?20v'--t.-........J

{rI03

18C107

f'] r

1 Qn in?

AA

IHYRISTOR

sarcina


AUToMATtzAnl LocurrurAItt

Senzorul de atingere, realizat cuun minirnum de coniponente, oteiaposibiliteil multiple de utilizare, de lacom enzi de pornire I oprire adiverselor servomecanisme, pand laacfionarea unei alarme sau circuit deavertizare (fig. 1). Montajul utilizeazdsenzori cu o singurd bornd de intrare,nu se utilizeazd contacte mecanice Tnmigcare, deci este fdrd uzurd,mecanicd. Sen zorul poate aveadiverse forme gi mdrimi, de la un micdisc de metal la floarea unui cui saucapul unui gurub, deci se poatemasca foarte ugor pentru a comandao alarmd. Circuitul utilizat in schemd(MMC 4011 sau MMC 4093) este detip CMOS, avdnd impedanfa foarte

+18V cu separare prin transforma-tor, dar, avAnd consum foarte mic,se poate alimenta gi dintr-o bateriede 9V; in acest caz masa montajuluise conecteazi la pdmAnt.

La punerea sub tensiune,datoritd condensatorului C2 (2,2nF),iegirea bistabilului (pin 10) este Tn 1

logic, validAnd iegirea de comandd amonostabilului. Intrdrile porfii 1A dincomponenla monostabilului sunt in1 logic, deci iegirea (pin 3) este ?n 0logic; la intrdrile porfii 1B se gdsegte

{ffiffiffiffpfi $€t$ronlftHt3proximativ 40s). Dioda D1 prote-jeazd intrarea po{ii 1B la aplicareade tensiuni negative gi ajutd ladescd rcarea rapidd a condensatoru-lui C1. La atingerea senzorului O(oprit), iegirea bistabilului (pin 10)trece in 0 logic, determinAnd blo-carea porlii 18, iegirea (pin 4)rdmAndnd Tn 1 logic indiferent cesemnal de comandd se aplicd laintrarea COM.

O aplicalie practicd a acestuimontaj este conectarea la intrareamare de intrare gi un

consum de curent de10 pA. Confine patrupo{i $l-NU, primeledoud utilizate in mon-taj de monostabil,comanda sa pro-venind de la senzorulde atingere; celelaltedoud sunt conectatein montaj de bistabil givalideazd iesirea cir-cuitului. Comandabistabilului este rea-lizatd tot prin atingere.

Funcfionareamontajului se ba-zeazd pe introdu-cerea brumului derefea de cdtre corpuluman prin atingereacu degetul a contac-tului de intrare.Montajul este alimen-tat cu tensiune con-tinud intre +3V si

##

o13 8C177

"T"

\}

cl R5

1 -----ll ----.+-fr- --o-fT. Ick

r u1B \-lt\

c2

| 2.7nF

tzo tensiune 0 logic prin R2 (4,7 MO)gi o tensiune 1 logic de la iegireabistabilului, deci iegirea monosta-bilului (pin 4) este in 1 logic.Tranzistorul Q1 = BC 177 este blo-cat, dioda LED nu lumineaz6,,iegirea de comandd AL avAndpotenlial 0V.

La atingerea cu degetul a sen-zorului COM se introduce suficientbrum pentru ca poarta 1A sdcomute, deci iegirea sa trece in 1

logic, condensatorul C1(2,2 pF)tinde sd se comporte ca un scurt-circuit, aducAnd pe intrarea 5 apo(ii 1B un 1 logic, iegirea comutdTn 0 logic, comandAnd tranzistorulQ1 in saturalie gi menlinAnd iegireapo(ii 1A ?n 1 logic indiferent cumvariazd semnalul pe intrarea COM.Aceastd stare este menlinutd pAndfa incdrcarea condensatorului C1 gieste determinatd de valorile C1, R2(cu valorile din schemd s-a obtinut

unei alarme de apartament ca sen-zor fdrd temporizare. Astfel, intrareaCOM se va conecta la partea meta-licd a unei incuietori de tip YALE,senzorii pornit/oprit (P/O) semascheazd in tocul ugii, iar iegireaAL se conecteazd, la montajul dealarmare care comandd sem-nalizarea luminoasd gi/sau sonoldgi/sau comunicatorul telefonic. Jn

acest fel, dacd cineva atinge incu-ietoarea cu mAna sau incearcd sdintroducd o cheie, la iegirea ALapare o tensiune ridicatd, aproxima-tiv egald cu tensiunea de allmentarea montajului, care comandd alarma.Dioda D2-LED poate sd lipseasci9il montaj, iar senzorii P/O se potinlocui cu contacte mecanice nor-mal deschise sau comutatoarecomandate prin cdmp magnetic etc.

In f igura 2 sunt prezentatecablajul gi planul de implantare cucomponente.

ry$rui;{Ll $i ii I iit-i I aitl L.*..-- , ,! I ';[l- rl'* | ]fFt . l$ls L;r l*mj


AUTOMATIZARI IN LOCUINTA

i

itr $!l(

iirtq(

Rr01 50K

u1

ntI lrr ref

R1

r 301(

R1

!iltf(

DIritl l{t

DI?- lN{ r49

?I

d

t

i"

D1

lN{ r.l

II

Il_*t:

!

u?t

1E ri

tl,{ ",1

-1,"\ 4rs

YI

t

II

I/

u{8

| 0lf

J

4 a"l Jil; t-/ l{.{

ilt

JJ JJ.

I H 0t

Iil{ rltITl--II

I

+y,cc d

}',,

I llr,iJ ,_J1{T' -t+T'b

7.

91t{{ t{

UIA

( 013IF?t r5e(

{\lu"l1.0$i-T-T

a\urcl,ou Irl i"n'H

t;,:;r''" "J

Trl L-.I- ca H*,0 \H_.0 \--{ ,, u?

In* I I''* I r"* :,l Jq;h-T-=ufI 'r,Llotj l0 &rt

RI:.tt{

rl(t0l(

ol drrclidcrc I

ta,j ,lFtillrlF

:.[*1,

I

I

Ioltoll t.

T'

f_* il..1:FI

:

ru, ott

I- il{.l{t

L!

'lswr IdL

:

",1;,1.,qq

]'"" [j

!

I rlr1t -

t-I

I

IIt

t

\'tI

h'""I ff [[ttrttt, flil[[til[H fitItfffi[ff[,uEs

r:'r-1 $ffi[rrflffflfl 4 I

L -:g-f tt

iltl{ ott

*+YCCt

JI

J J I

lltfILI *,., ,l "

ntiuur { { brt,?

'i,ARHAIONERIE

lI

IJI | ,rrr*****r,

tld',,,

?

L_swr td

11

JI'-{i '-,'{; sw'

JI'*{ ""{; '* swl

RII{tf(

'{ i'I lDl3r

L4 nl

t0l3l


AUTOMATI ZARI iN LOCUINTA

L

Montajul (fig. 1) poate funclionaindependent sau cuplat la un inter-fon. Alimentarea circuitului (fig. 1)este cuprinsd intre +3 V gi +'15 V.

Codul este format din trei cifre pluso tastd de validare (BV) care poate fiutilizatd gi ca buton de sonerie. Lamontaj se poate cupla gi un butonde deschidere (BD) din interior, careprin apdsare declangeazd comandade aclionare a electromagnetuluisau circuitului de deschidere gi inacelagi timp resetul schemei. Cucele trei cifre se pot forma maximum'1000 de combinalii de cod. Tastelecare nu intervin in combinafia codu-lui sunt validate ca taste capcand. Oapdsare a oricirei taste capcandvalideazd declangarea alarmei(soneriei) chiar dacd a fost introdusulterior codul corect. Schema esteprevizutd cu reset automat dupdactionarea circuitului de deschideresau soneriei prin diodele D6, D5.Formarea corectd a codului pre-supune apdsarea in ordine a cifrelordin combinafie, de exemplu pentrucodul 290+BV, prima tastd apdsatdeste 2, urmatd de 9, apoi 0 gi ultimaBV. Memorarea tastelor apdsate serealizeazd cu patru bistabile D,

aclionate pe frontul crescdtor deceas, din doud capsule de tip MMC4013. O diodd LED semnalizeazdapdsarea uneitaste.

Programarea codului se rea-lizeazd cu cAte 10 microcontactepentru fiecare cifrd de cod, inclusivtastele capcand. Astfel, pentruprima cifrd (2, in exemplul dat) po-zilia corespunzdtoare din SW 13 vafi ON (contact fdcut), celelalte comu-tatoare pe pozifia OFF, pentru adoua cifrd (9) pozitia corespunzd-toare din SW 14 va fi pe ON, iarcelelalte pe OFF, pentru a treia cifrd(0) pozilia corespunzdtoare din SW15 va fi pe ON, iar celelalte pe OFF,pentru tastele capcand (care nu facparte din cod) poziliile corespunzd-toare (290) din SW 16 sunt trecutepe OFF iar cefelalte pe ON.

Apisarea primei cifre din coddetermind aparilia unui salt pozitiv 0-1 pe intrarea de ceas a primuluibistabil determinAnd incdrcareainformaliei logice prezentd peintrarea DATA (un 1 logic), dioda D1


filDA'I

fr.r

'

se bloche azd,, iar iegirea O negatprin circuitul R1, C1, activeaze bista-bilul pentru a doua cif rd. Laapesarea celei de a doua cifre, bista-bilul corespunzator se incarcd cu 1

logic, dioda D2 se bloche aze, iar prin

circuitul R2, C2 se activeaza bista-bilul pentru cifra a treia de cod" Dae*codul a fost tastat corect, diodele D1,D2, D3, D4 vor fi blocate, iar laapesarea butonului BV circuitul deselectare, realizat cu 3 poqi $l-NU

uf,

ttEN

tnf,Ll

lJrJ.s

wIUI

tn:rr

tt,e\t

U'€tg

g,f,.o

grElst)

trt*vrn<DHtll

Sr

ca

tft!

ttafrrqrt

d: I

rrl

rtI

td

2T

AUTOMATI ZARI iN LOCUINTA

i$6a!*g!is*{i.r.rs\ifaissi iir?Snffi**6r.i{*iE5if#q$€;i{,:e8*{Fry5!s*i#is-*f{r$. .4a**S#g*f!g*s${*+rFr{rffi

r.

I*IItII

I

rsllllill _*]R,ri,f'l'L;j'

I ,- ;' ri lri tJt:l l?-f :t f,

-

| | ;r ri .

tl'" i: I, *Fl n irl,[']'n* i'..-: H tJ''' l,f .

lll-.1til l*ll*l:: al

Trarrl

brt rtttt i

6 ";,'-eik L-#,

ffik3

de tip MMC 4093 (401 1) va aclionamonostabilul (MMC 4098) pentrucomanda de deschidere, iar Prindioda D6 resetul montajului.

Dacd se apasd o cifrd gregit,

frontul pozitiv de pe intrarea de ceasa bistai:ilului patru (U2B) determind

*rtll

II

r-i I FrL'J IU

uol[*,. $o

J.l

--4trrr i [11 i**u--;"'' *it-

I dlrn I ?vcc8CN

rimmnhl U tlj le-l

srd$ Btd? si{8 sus 5,.

incdrcarea cu 1 logic a acestuia,iegirea Q negat (pin 12 UzB) trece in0 logic, ajungAnd pe intrdrile de

DATE de la celelalte bistabile gi pe

intrarea circuitului de seleclie prin

D4 (Tn conducfie).La apdsarea butonului de vali-

dare BV este declangat monosta-bilul de aclion are a soneriei, iar prin

D5 resetul montajului.in figura 2 sunt prezentate

cablajul imprimat la scara 1 :1 ,

vedere prin transparenld dinsprecomponente gi planul de implantare.

:':,ItDrtl

tlLI-I

!.

a

I

t

i

!

I

{sFf fi ffR R € / m€€# ffi €€Yffi ffi ff* rr-r- r r!!r @'{.eqwd*B1,N+5e'@wffi

Prezentdm in continuare cAteva montaje sirnple gi

ugor de realizat de comutatoare ON / OFF, utilizAnd un

buton fdrd ref inere, normal deschis. legirea circuitului Tgi

schimbd starea la fiecare apdsare a butonului.Cea mai simpld schemd este realizatd cu un bista-

bil de tip T, care la fiecare impuls de tact schimbd starea.Acest tip de bistabil nu este disponibil ca atare, dar

poate fi realizat prin intermediul altor tipuri de

bistabile.in figu ra 1 este prezentatd o schemd Tn care se uti-

lizeazd, circuitul integrat MMC 4013, care conline doudbistabile de tip D. Prin conectarea iegirii negate laintrarea de date D se transformd Tn bistabil de tip T.

Comanda bistabilelor pe intrdrile de SET gi RESET este

MMC 4013

D1

LED

Qr

€QT

clock1

resetl

D1

+Vcc

Q?

@

clock2

reset2

D?

set2Q1

BC1[/

setl

GND

1

7

re


AUToMATT zfum iru LoculrurA

a)t*v ccsrl cl cl sr2

t.+ 11 t'l n [;; ll t'l nErrr titi u L'l i: :i t'l tl:lrl .- - ir ri

*HnHnF!nntrTIan

rg

Fl

L]

frl t--al

t1u rq:

EEw

R7

x,

MMC 4421

Q2

ffiDl clock2

Lm resetZ

K2

J201BCttrf set2

GND

+vcc

Ql

Fclockl

resetL

KI

J1

setl

1

B

ffiNElljI|TIttrtmgnd

cz s$?

il n nnrII

5rrIrI

r*irFlrlrlririrlr

ilntrj

il

ftn

EFI'-' L?_l

tTN*tnrE

n[1m

independentd de semnalul de-cqas gi active pe nivellogic 1, deci in schemd vor fi coneltate la masd. Dacdse doregte un RESET (sau SET) automat la punereasub tensiune, intrarea corespunzdtoare se conecteazd,printr-un condensator de 1 nF-1OnF la plusul de ali-


mentare gi o rezistenle de 47kA-1 00kC) conectatd lamasd. Transferul informafiei de Ia intrare se face la tran-zilia pozitive (0-1) a impulsului de ceas. in figura 1 .a suntprezentate cablajul gi planul de implantare a componen-telor electronice.

AUTOMATIZARI IN LOCUINTA

in figura 2 este prezentatd o schemd Tn care se uti-lizeaz6, circuitul integrat MMC 4027, care conline doudbistabile de tip JK. Fiecare bistabil are intrdri de semnal:J,K, SET, RESET, CLOCK. Intrdrile SET gi RESET suntindependente de intrarea de ceas gi active pe nivel logic1 ca gi in schema prezentatd anterior. Nivelurile logicede pe intrdrile J gi K determind starea iegirilor, schim-barea avAnd loc pe frontul pozitiv al semnalului de ceas.Prezentdm aldturat tabelul de adevdr simplificat pentruun bistabil de tip JK.

MMC 4095 MMC 4096

NC

RESET

r1J.L

JC

+Vcc

5ET

CLOCK

nc

RESET

J1

J2

J3

a-GNN

+Vcc

SET

CI.OCK

K1

K2

K3

o

K1

K2

K3

0

J3

a-GI.ID

MMC 4OA2R4*,

g=ffi

A

D1B

LED

+Vcc

6{fiiiH

s

I

g

nc01

rc107

nc

e{D

Deci, pentru a transforma un bistabil JK intr-unbistabil T este necesar sd conectdm intrdrile J 9i K lanivelul 1 logic. in figura 2,a sunt prezentate cablajul 9iplanuf de implantare a componentelor electronice.

in figurile 3 +i 3.a este prezentatd schema cu cir-

30

cuitul integrat MMC 4095, care conline un singur bista-bil master-slave de tip JK cu intrdri multiple (J1 , J2, J3,

K1 , K2, K3). Funclionarea este identicd cu a circuituluiMMC 4027, doar cu precizarea cd intrdrile J1-3 gi K1 -3

sunt conectate Ia cdte un operator 91. Circuitul integratMMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMC

MMC 4A27

J=0 t'K=0 i

legirea O rdmAne in starea Tn care era (nuschimbd starea)

J=1K=1

legirea Q schimbd starea la fiecare impuls detact

J=0K=1

f egirea O rdmAne pe "0" dacd era in t(0" sautrece in "0" dacd era in "1"

J=1K=0

legirea Q rdmflne pe "1" dacd era "1" sau trecein "1" dacd era Tn "0"

It

7

1!

1 tl:1U

sH r R4 +vcc

Ir-Tl EIllrl kld E-::-i

13 fj


AUToMATlzAnl im LoculrurA

L__

Frlr iO f1 x"'ld :_*-_: b__li:rna ii--_-rl mf_I lr u'rlrTl rri F :l f:-_::I-- out

.'f-l " l-l l; ;i l;;-l| | i lir ri I rirlr ul.r r1-*-!-r I r I,{!'

8.t +vcc

,- -: r-i b-J

snd

4096, care contine tot un bistabil JK cu intriri multipleinversate gi neinversate, cu f unclion are identicd. Singuramodificare neces ard, este conectarea pinilor J3 gi K3(care sunt negafi) la nivel logic "0" (masd).

punerea sub tensiune apare un nivel logic 0 pe intrareaportii P1 (C1 este descdrcat gi se Tncarcd), iegireaconectatd la intrarea porlii P2 trece in 1 logic deter-minfind un 0 logic la iegirea acesteia, care prin rezis-tenla R1 (10k4-1skfi) se aplicd la intrare $i rnenfine cir-

MMC 4095

nut

ffnd

R4 +vcc

f-**3 mk[r-- - -rlL--_---"

Eilli.(,

t.-:

t.

\.-l

MMC 4 OO1

i Vci:

\:

TI

L.,-FGTI

,t= A***C

t Vr:,.-'

ti

M,,.ffi......ffii.,= LJ t

i,,, i)r* tr* t

c;l'il)

i'j

.1*1f['.-:1".

.. 'r ,.h l. I

+vcc

O alte variantd a comutatorului ON/OFF este rea-lizatd cu po(i logice inversoare. in figurile 4 gi 4.a esteprezentatd schema realizatd cu circuitul integrat MMC4002, care conline doud po{i SAU-NU (NOR) cu patruintrdri. Condensatorul C1 (1nF-4,7nF) este introdus incircuit pentru a realiza reseteul la alimentare. La


cuitul Tn stare stabild. Condensatorul C2 (47nF-470nF)se incarce prin n2 (100kf}-220kC-) Ia nivel logic 1 . La oprimd apisare a butonului, potenfialul ridicat de tensi-une se aplicd pe intrarea porlii P1, care comuta qi deter-minq un "1" logic la iegirea circuitului, care se transmitela iniiare prin intermediul rezistorului R1. Starea

\-/I

t

mout

trrlgnd

rrr r"-t Fr i; ;! i'; Fli il li lir ri i il,li'1 l.t l-'l ir r;

i

tC td tC rr ri 'i'o Urlr Fr ;I I: tit Fi

Hl'1 l{,i= :i lllisr,lrtrJ llJ i- - ---; *j t4*

rE--nl----*.*J

Ied

ffiFl

"uLs ttl

l;flI rlrTl

31

AUTOMATIZARI LOCUINTA

circuitului se menline chiar dacdeste linut apdsat in continuarebutonul (se creeazd, un divizorrezistiv R1 -R2, dar cum R1 esternult mai mic decAt R2, poten-

lialul pe intrarea po(ii P1 este lanivel ridicat gi starea stabildeste menfinutd. Dupd elibe rareabutonului, condensatorul C2 sedescarcS, prin rezistorul R2 gi

iegirea po{ii P1 (acum in 0logic). La o noud apdsare con-

MMC 4069

B

l1:: _t1

Hm

L*o*,t ****.t*o*

densatoru, C2 (descdrcat) produce un salt negativ detensiune pe intrarea P1 , determinand comutarea circui-tului in starea iniliald.Tranzistorul de comandd se poateconecta la iegirea P1 sau P2, in funclie de necesiteti.

Yffi&"ff ffiru g& satisrace cerinfete nor-melor Hi-Fi gi este compatibil pin cu pin cu TDA1 5208.Circuitul se alimenteazd, de la o sursd asimetricd cuvaloarea Ua = 15-35 V. Circuitul asigurd distorsiuni de

Circuitul integrat MMC 4002 poate fi ?nlocuit direct cucircuitul MMC 4A12, care con{ine doud po(i $l-NU cupatru intrdri , fdrd, a modifica cablajul.

Schema de mai sus se poate realiza gi cualte circuite integrate, cum sunt: MMC 4023 (3porli $l-NU cu 3 intrdri) sau MMC 4025 (3 porliSAU-NU cu 3 intrdri) folosind acelagi cablaj tdrdmodificd,ri (figurile 5 gi 5.a).

Pentru doud comutatoare se pot utiliza (fara mo-dificdri in cablaj) MMC 4001 (4 porli SAU-NU cu 2intrdri), MMC 4011 (4 po(i $l-NU cu 2 intrdri), MMC4093 (4 po{i $l-NU cu 2 intrdri trigger Schmitt), figurile

6 qi 6.a. Pentru trei comutatoare se pot folosi circuiteleMMC 4069 (6 inversoare), figurile 7 Ei 7.a.

Toate schemele funclioneazd, cu tensiunea de ali-mentare cuprinsd Tntre +3V $i +15 V.

intermodulalie sub 0,1"/" la puterea de iegire de 10 W,distorsiuni de intermodulafie tranzitorii reduse gi dis-pune de o gamd completd de protecfii. Puterea deiegire este de 20 W pe o sarcind de 4 f), la U e = 33 V,

respectiv de 7 W pe o sarcind de 8 fl la Ua = 25 V.

+Uso,1pF

20kfr

2200uFTrl

0 ,1rF

?,7

'_

TDA 1512 A IIRIU IruL IMPRIMAT

{ fola ptontotfi ]

srcsnn

$ht2m$lrl Im

r.r r?i L'r r-r F =i

f-t Fl n t'-t

[1 U [,r'[ij ir :i ii t i H iiJr--rf-t'*arlllli_1,L----*J I cJ I nJ il lib---d Lr I LC i --"J

ns-If-;-tlr rlI ::l

'ux [;al t5-1

H.J#J lg

u

F,o ffl ,n Frr l.-l f-5]

io l*i i*,, Fl .$g' lg-,Ll ti

ns

l"--:3

sndnr]vcc

nn

T DA 1512 A

5.8p F

ff{* TDA 1512 A

:ry


coNsrRUcTlA NUMARULUI

ffiffi ffi€ffiLffiffiffiffia$r€ ffi€Y#ffiwffiffi

ffiffi $W€Yffifuffi

Dr. ing. Andrei CIONTU

Desigur cd articolul de tald nu-pipropune un o'Know-How" completdespre un detec'tor de metaleultraperformant,cu care, cel ce-lva cons trui sdpoatd desc o-peri... comorileregelui Decebalde Ia Sa rmi-segetuza.Sco pul articolu-Iui esfe mult mai modest, acela de

o,5rF

. o'5PF

cititorilor principiile(detecliei) metalelor

"ascunse", prinmijloace elec-tromagnetice gisd Ie prezinte,totugi, cdtevascheme deprincipiu aleunor detectoaresimple precum9f unele indi-calii de reali-

a prezentadescoperirii

zare practicd.

onsomblul bobinelor(sondo)

r-\-n- II

ld=pt .-'+l

-*.l

"tEYT{f l'"

"Ii.'-JF

.f'ltBi$i*

\ bucotd de metol

nivelul solului


CONSTRUCTIA NUMARULUI

TIPURI DE DETECTOARE DE METALE

Detectorul de metale face parte din categoria gene-ral6 a senzorilor electrornagnetici. EI reprezintd un cir-cuit electronic care funcfioneazd diferit Tn absenta, faldde prezenla unuimetal inapropîerea sondeisale, lntr-o ordine,poate istoricd,poate a simplitafiip rincipiu lu i defuncti0nare,detectoarele dernetale {DtU) pot ficlasif icate ?n

urmdtoareie tipuri:nM cu dezechili-brarea unei pun{l,DH/l cu dezechili-brarea cAmpuluimagnetic, DIVI cuvariaf ia frecvenfeiunui oscilator de RF Ei DM cu circuit PLL (de blocare a

Vcc

Cr1Opf

?x2 N???2A

R1

1fiK fi

fazpi).[n figura 1 se prezintd schema posibile a unui DM cu

punte, Tn care:' GAF= generator de audiofrecvenld (de pre{e1at.RC,

av&nd t=1-Z kHz ),C= c6gti AF cu impedanla 2 kiloohmi,L"l =bobina explol'atoare (sonda) cu care se tatoneazdlocul unde $e bdnuiegte cd existd metal ascuns, L2-bobina de referin{d"

Cu Li departe de orice rnetal, sB aiusteazd, poziliacursorului potenliometrului R pentru a avea extinc{ie Tn

cdq.ti. Dacd L1 este apropiqt?.$* un metql, inductanla.eivarlazd, puntea se dezechilibreazfr qi ?n cdqti auzirntonul GAn

in figura 2 este ilustrat principiul detecliei metalelorprin dezechilibrarea cArnpului magnetic. Din sondadetectoare fac parte ambele bobine L1 gi L2 care auaxele perpendiculare ( cuplaj magnetic nul ). Cuplajulrnagnetic devine nenul, ?nsd, in prezenla unei bucdli de

metal, care inter-. mediazd pd-trunderea liniilorde cAmp magne-tic create de L1 Tn

, L2. "Actiunea seL 1 petrece'u tot in do-

meniul audio-frecven!ei(O= oscilator deAF, A- am-plifi^cator ).

ln figura 3 suntprezentateschema boc giprincipiul de func-!ionare al celui

de "ciutdtor de...comori": DM cu varialia frecvenlei.Doud oscilatcare de RF ( 01 gi OZ ), avAnd bobinediferite { constructiv, gi ca parametri), lucreazd totugi

{dacd bobina exploratoare L1 este departe de oricernetal) pe aceeagi frecventa ( f1 =f2 ), care amestecate?n mixerul Mx, dau "betei" r'lule, care lasd insensibil difu-zorul {casca sau instrumentul de mdsurd), Dacd, fnsd,inductanla L1 se modifici in urma apropierii ei de unmetal, frecvenla f1 variaza qi la iegirea rnixerului, printresemnalele de diferite f recvenle existd gi unul defrecvenle minimi, t1-t2 ( frecvenla filtratd de cdtre FTJ ).Aceastd frecvenld de "bdtaie" nenuld este de domeniulaudiofrecvenlei gi poate fi ascultatd Tn cdgti sau difuzor.Sirnplu, dar, trebuie sd fim atenfi |a... alarrnele false !

)1Stcbilizotor D1

1 N400 1

C222Oy"F

Boterie

Rs10K 0

Cogt;

Rro10K fi

Cs1 OnF

Cro + Crt0, lpF I tOnf

R210K n

Lr

34

4x2N2227A



In figura 6 este prezentatd schemade principiu a unui DM hibrid, realizatcu 3 tranzistoare cu efect de cAmp(JFET ) Ei un circuit integrat AAF.Frecvenla comuni de lucru a celordoud oscilatoare este de OS0 kHz.Tranzistoarele sunt de acelagi tip,2N245 (sau 2N256), iar circuitul inte-grat, un echivalent al lui gBO. Bobinaexploratoare L1 are 20 de spire dinconductor CuErn de 0,3 mm $i undiametru de 27 cm. Ea se va infdsuracu o foila de aluminiu gi va fi rigidizatdpe un suport special prevdzul, in ge-neral, cu un mdner lung.

Schema dit figura -7

folosegte uncircuit integrat CMOS de tip MMC401 1(4 porli

v NAND) fotoiite astfet:

N1=oscilator de frecvenle fixd ( 470kHz ), N3=oscilator de frecventd vari-abild' (bobind exploratoare, L1), N2=mixer, N4= amplificator. Amplificatorulde AF este redus numai la repetorul peem to r'"""'1ff

:i!l lli3'J"'l#- x3inductantd Ll are T0 despire, conductor CuEm-l 0,3-0,6 mm, $i un

I . diametru de numai 5 cm.l+ --r*- In f igura B se da"r ^^;.:'*:'r;:* ^:^ i.v I schema de principiu a.r- unui DM realizat cu Clrusesc K561LA7

32 ohmi. Nivelul sonor se ajuste azd cuR9. {limentarea este stabilizatd la+5V. In figura S a gi b se prezintddesenul clntalului imprimaf l; scara1:1 gi desenul de echipare cu compo-neqte a pldcii.

(K561LE3 ), sau echiva-lentul MMC4001, Sitranzistorul cu SiticiirKT315 (echivalent BC10B ).Functionarea se bazeazdtot pe varialia frecvenfeiunui oscilator, dar, spredeosebire de DM prezen-tate, la acesta, in caleasernnalului ( ponderat cuR2 ) se plaseazd un filtru

+aElop* -Rt 7k5

Cn

20n 4k7

T3

T*,it

R6

Cr3oisoP

p2

M47

c'{50;T

*zII

Rs

1t"I7K5

aTAp

SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE

AvAnd in vedere cd primele doud tipuri de DM nu se folo-sesc, datoritd slabei lor sensibiliteli, vom prezenta in continuarecinci scheme moderne. (selectate din muite altele ) de principiuale unor DM avdnd la b.az4 ptincipiul variafiei frecvenlei.

I

Varianta. d.in figu ra .fo]-oggFle 6 tranzidtoare de a'celagi tip(tranzistorul de comut?tie 2N2222A). Oscilatorul principal ,'caieare in compunere bobina explorato'are L2, este realizht cu T1 ,iar oscilatorul de frecvenle fixd ( f= QA kHz ) cu T2. Cu tranzis-torul TO este realizat mixerul, iar T5, T3, T4 iormeazd un ampli-ficator de AF. Difuzorul folosit la iegire poate avea impedanfa'de


f,417l,*o'!- /ho'l'^:;sv'-t-I pn r-

4TG| +J.25 V t

- ^{h-Lr 'ln -

-fh

rFn


+9V

R1

1 50KnR3

3,9K0Cg

50pFCe

47 nF IIC7

1 00nFC34,7 nF

Cs39OpF R2

10K 0

Lltl.gB + R2

+98

foarte ,-,ect v t ,r",=on",orr, cu cuart .O. ) Dacdfrecvenla, modifiiata de prezenla.semnalului, iese din

nanOa 'de trecere a rezonatoi'ului cu cua.$,- atuncimifiampermetrul din circuitul de colector indicd acest

iuiru. Aparatul se pregetegtg pentru lucru in mod sim-piu' OoOina Li tiinO'defiarte de sol (Tn "ae{), se.regleazdir#r"rti j iu Ct ) ibttet ca semnatut si se transmitdptin rezonbtorul cu cua( la baza lui T1 - 9:9il3llu ,B:irecvenla de 1 MHz este detectatd de dioda Dl (tlp

if.f+fZdl Ei, negativand baza, conduce la lc=O (acul

mitiampbrm'etrul"ui la minim). Mi!.iampermetrul trebuie sd

aibd o sensinititate de 0,5-i mA. Frecvenla de lucru (a

rezonatorului cu cua() nu e criticd gi poate fi oricare

irtr; f OO qi-r rOO kHz.' Bobina Ll ruura 19) are 20-50

;pi* din cbnductor cu diametrul 0,27.mm, intr-un ecran

circular cu diametrul de 2s cm; din leavd metalicd

n.n qgnetici lOin cupru sau din. aluminiu) ,groasd d9 8mm. ifi fiquia-g se dau desenul circuitului-imprimat gi

desenul riodului de echiPare.

O ultimd observatie se referd la modul practic de

conieclioniie-i ooniriei-sondd, care trebuie pri_nsa, gat

r;i -prbtesional polibil, pe un suport cu,9olda pentru

u$urinta minipuiarii. Pentru a u?!r?. con-feclionarea.ei,d;*l*d folosirea unui tub PVC flexibil cu diametrul10-12 mm , care va fi tdiat pe generatoare, acest lucru

36

uEurAnd bobinarea in interiorul sdu (dupa transformarea

tuOutui Tntr-un tor cu tdietura in exterior) a numdrului de

spire necesar. Bobina odatd confeclionatd se va ecrana

electric cu o panglicd din folie metalicd amagneticd

(cupru sau aluminiu). Bobina va fi prinsd pe suportul ei

iari a se folosi cuie sau guruburi din fier, ci numai cu

,r.i, rdgind sau prinderi cu nituri din plastic. in [1] se

recomandd pentru bobina exploratoare 9i o bobind

"retro" de veche facturd, bobina "fund de co9" (figura 1 1)'

in figura 12 se dd desenul scheletului bobinei, care se va

coniecliona din sticlotextolit neplacat metalic, cu

grosirnea de 1,6 mm, cu indemanare gi.,"un ferdstrdu de

tdiat metale.

Bibliografie: 1 -Revista "Electronique Pratique", nov'

2002, Franla2-Coleclia "Popttlar Electronics", 1 984,

SUAS-Coleclia "Elektor Verlag", 1 989,

Germania4-Revista "Radio" 811990, 6/2001 , Rusia

TEHNIUM sePtembrie 2003

TEHNIUM INTERNET

Web designer Gabriel, Florian MANEA

Vom continua editarea in cod sursd - in Notepad,incercdnd sd conturdm forma unui site simplu de web;astfel, vom crea pe Desktop un nou Folder numit

"Site", care va conline prima pagind care am editat-opdnd acum index.htm, plus incd 3 pagini intitulatedupd numele link-urilor din sursd gi poze.

<HTML><HEAD><TITLE>Prima pagina de web</TITLE></HEAD><BODY bgcolor="#ffffoo"><P align="center"><font color="blue" size="1 8" face="arial">Bine ati venit</font>4P><hr width="807o" ali gn="center" color="red"><b><br><br><table bgcolor="white" align="center" border="1 " bordercolo;'="green"><Ir><td> <ahref="index.htm">Home</a> </td><td> <ahref="cv.doc"target="new">CV</a> <itd><td> <ahref="prieteni.htm">Prieteniimei</a> </td><td> <ahref="links.htm">Links</a> </td><llr></table><b><br><center><table width="807o"><tr><td valign="top">CAteva cuvinte despre mine:<br><b>Am 23 de ani gi cea mai mare pasiune a mea de pAnd acum este web designul;gtiu sd lucrez in codsursa dar gi cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage, AceXpert, Dreamwaver precum fi Flash - carerealizeazd pagini web an imate.</td><ld> <img src="gabi.jpg" width="1 60"></td></lr></table></center><br><hr width="90o/o" align="center" color="red"><center><table><tr><td><a href="mailto:gabrielm @ go.ro">Email:gabrielm @ go. ro4a></td><td> &n bsp; <script langu?g€="JavaScript" type="texVjavascript"></script></td><ltr></center><iBODY></HTML>


TEHNIUM INTERNET

Codul sursd prezentat mai sus reprezintd

Homepage-ul site-ului nostru, cod in care am

implementat la sfArqit un script Java care

indicd ora 9i data ultimei rnodificdri aduse

paginii de web in care este introdus. Atenlie,

sunt scripturi Java care se introduc in interiorul

tag-ului <HEAD>, altele in interiorul tag-ului

<META> gi altele in interiorul tag-ului <BODY>

Ei cel folosit ?n exemplul nostru de mai sus se

neavoastrd, pentru a crea o legdturd intrepaginile din director, formAnd astfel un site.

Se observi cd lucrdm foarte mult cu tabele,

deoarece acestea ne permit o mai bund

Tncadrare Tn pagind a informaliilor care dorim

sd le publicdm Pe INTERNET.

Am introdus gi o imagine - fiqier cu extensiajpg; mai intAlnim gi fiEiere de tip gif care de

obicei sunt poze animate. Atenlie, flu toate ani-

11;gj;if i:i*:i*;,ffi ;iii i:;ti':ili=i,it:;,i-

. t"u Edit Uier*r F4vorites Tsr-,ls Help . :

:

, t-i,',t* J HTl"ll- r-h|esign jJab J t.'{edia J I'letProgram*

rx -F --:- =g EilYhlail :H0M[.F0 "

J-J M-uProiects

*'$-J f,rack .t

Agldress l',

- i t :

ti#l t l [t0\#5 \.De-tktnp\5 ite\.indes l'rtrn

{."lat*ce crirr:rt* .J.tspr lRgie.

TTltin r a fiio.{ri}: irr r'.ll}''J l-ir'? il [] I 2 i"l : * I -i 2

afla ?n interiorul tag-ului <BODY>. VA reco-

mand dacd dorili se introduceti un script care

afigeazd Tn pagina dumneavoastrd data gi ora

sa vizitali adresa de web

http:/lwww.ps.design.go.ro , dali click drepta in

interiorul paginii gi apoi din meniu selectali

opliunea view source in care veli cduta codul

pentru scriptul datei gi orei"

Rezultatul codului de mai sus precum gi

figierele din Folderul creat sunt ilustrate mai

SUS.

Tabelul alb din centrul paginii-sus reprezintd

un meniu foarte simplu cu 4 link-uri (legaturi

cdtre alte pagini web-cele din directorul site).

Acest meniu Tl veli introduce gi in figierele pri-

eteni.htm, links.htm, pe care le veli crea dum-

in director avem 4 figiere:index.htm, prieteni.htm, links.htmgi gabi.jpg; urm eaz6, al 5-leafigier: cv.doc pe care fl introducelidumneavoastrd.

deo

Jt uy Cotte.r*

maliile pe care le intalnim pe INTERNET sunt

gif-uri animate; ?n ultima perioadd s-a dezvoltat

foarte mult animalia pe lnternet cu ajutorul pro-

gramelor firmei Macromedia, Tn speliMacromedia Flash.

Dupd ce f inalizali site-ul dumneavoastrd,

trebuie sa-l g dzduili pe Internet , iatr pentru

aceasta aveti nevoie de un cont de web care

sd vd ofere o adresd de web gi spaliul de gez-

duire pentru site-ul dumneavoastrd. Existe

astfel rnai rnulte portale care vd oferd aceste

servicii gratuit sau nu chiar gratuit deoarece

Tqi inciud in pagin ile dumneavoastrd

ferestre publicitare. Doud exemple de servere

web romAneqti sunt WWW.home.ro si

www.rol.ro.

38TEHNIUM sePtembrie 2003

ATELIER

Ing.Aurelian MATEESCU

(Urmare din nr. trecut)

Refele de separare pentru incinte cu 3 cdi"Aparent, introducerea unui alt difuzor ?n incintd gi a incdunei refele^de separare nu pare sd creeze o problemddeosebitd. In realitate este o problemd care introduce oserie de elernente care sunt dificil de solulionat in modcorespunzitor. Poate gi de aceea mulli specialigti con-siderd cd pentru nnai mult de doud difuzoare specializate

Variante de circuit pentrureleaua trece-bandd {band pass)

este preferabild utilizarea unei refele de separare active,urmatd de mai multe amplificatoare de putere, solufie cepermite o rezolvare corectd a multiplelor problemelegate de rezultatul utilizdrii mai multor difuzoare spe-cializate intr-o singurd incintd"

Releaua de separare pentru 3 difuzo are nu este ocombinalie de doud relele pentru doud cdi, a$a cumsirnplist poate sd pard la prima vedere. Astfel, pentrucele 3 variante de circuit ale unui filtru trece-bandd deordinul ll, prezentate in figura 8, se oblin 3 caracteristicide frecl,enta complet diferite. Comportarea circuiteiordiferd datoritd problemelor de Tncdrcare rnutual5 ce aparla filtrele legate ?n cascadd.

O caracteristicd deoseb,it de importantd la relelele de

TFHNIUM septembrie 2003

separare pentru incintele cu 3 cdi este pozif ionareacelor doud frecvente de tdiere, intre woofer gi midrangegi cea de a doua Tntre midrange gi tweeter. Cu cAt celedoud frecvente de tdiere sunt mai depdrtate Tntre ele, cuatiit sunt evitate efectele indezirabile ale unor multipleintederenfe ce apar. De aceea, se considerd ca accep-tabil un minimum de 3 octave intre cele doud frecvenlede tdiere.

Schemele electrice ale relelelor recomandate pentruincintele acustice cu 3 cii sunt prezentate in figura 9 gicuprind refele de ordinul l, ll, lll gi lV. Relaliile de calculpentru aceste relele ca gi tipul de refele au fost selectateIuAnd tn considerare faptul cd acestea sunt cele mai uti-lizate de industria de profil gi recomandate pentru pro-ducdtorii de serie micd.

Relaliile de calcul au in vedere doud perechi defrecvente de tdigre de bazd., cele mai utilizate in sis-temele cu 3 cdi. In fiecare pereche, frecvenlele sunt alt-fel dispersate in domenlul de frecvente al celor 3 difu-zoare:

a) Tn prirnul caz, intre cele doud frecvenle fH (dintremidrange gi tweeter) gi fL (dintre woofer gi midrange) seafld 3,4 octave, adicd fH/fL - 10. Formulele din acest cazse aplicd pentru valorile 3 kHzl300 Hz. Ele se utilizeazl,pentru configurafia woofer - woofer - midrange cu con- tweeter cu calotd;

b) ?n al doilea caz Tntre cele doud frecvenle se atldo distanld de 3 octave, respectiv fH/fL = $. Formulele seaplicd pentru 5 kHzlsOO Hz, pentru configuralii woofer -midrange cu con mic sau calotd tweeter cu calotd.Aceste formule se pot aplica de asemenea gi laperechile de frecvente 3 kHzl375 Hz (woofer mid-woofer-tweeter), 5 k{zl625 Hz gi 6 kHzl7SA Hz {woofer

midrange cu con mic sau calotd - tweeter cu calotdsau con. Pentru alte perechi de frecvenle sau alte tipuride refele trebuie consultate lucrdrile lui R. Bullock.

Atunci cAnd fL se afld ?n jurul valorii de 300 Hz, va-lorile inductanfelor sunt mari gi au pierderi relativ mari.Valoarea pierderilor este datd de relalia:

L - 20 log16 [Rm / (Rs + Rm)], unde:L - pierdelda Tn inductanfd, in dB;Rrn = imp€danla difuzorului;Rs = rezistenla totald a inductanfei mdsuratd Tn

curent continuu.La utilizarea relelei pentru 3 cdi, cdgtigul f iltrului

trece-bandd se va mdri, astfel cd eficienta in dB amidrange-lui va fi:

Cagtig midrange = (eficienta midrangeducdtor) + {cagtigul filtrului trece-bande) -inductor).

Pentru toate formulele prezentate,

datd de pro-(pierderile in

ATELIER

c1

c2

RETEA LINKWITZ- RILEY DE ORD. ll

0,0796=# 2.,, . f.-lw I

0,,0796=-z .f,.,

WI

RETEA BESSEL

RETELE DE SEPARARERETEA BUTTERWORTH

^ 0,1 59vr | 2.,- .f--'I'w ^ T

PENTRU 2 CAIDE ORD. I

ZT_wt-/ IL 6.28 .f .-.,L

T"r0,3183 .Zr*

L2

fr

0,3 183 .Zw

fr

Lr=

RETELE DE ORDINUL IVLINKW'TZ - RILEY

A 0,0844\,2 1I z* .f_rw 'T

c20,1 688=-zr*'fT

r., 0,2533\-,n 5 z .f,,-

c. - oô'u'+ z .f-

,JJ-, a,0702\vt r 2,,, .frw 'T

c20,07 t 9

-e zr*'fT

11 0,2336l--3 z .r

C.=;';;+ z 'fT

BUTTERWORTH

A 0,1040\zr | 2.,. . f--lw t

11 0,1414\za /, z._ .frw 'T

-, 0,2509a-\za 5 z .f

C -;;,,;-4 z.f-.LEGENDRE

0,1 1 04-_..'...................--

0,1000 .zr*fr

0,450 r.2r*=- fr

0,3000.2*

fr0,1 500 .2..

_wfr

a,zJ 56.2r*T"l

T

"2

TlJ.

J

L2

L2

L1

L2

L.J

L4

L4

L3

t^ 0,,0912T_\/r

' zr*'fT

-1 0,0912l--2 z . f.-

A 0,1592\/<

' zr*'fT

t_, 0,1 592rI-2 2,,,. fT

,1 0, 106 I\/{' zr*'fT

0,3183rI-2 zr* 'fT

t^, 0,2122\-, a5 z 'fT

40

fr

0,27 56.2*

RETEA BUTTERWORTH ORD- ll

^ aJ r25u, =# Cz' zr*'fT

L10,2257.Zrw

fr

RETEA CEBA$TV (Q = 1)

fr

_ 0,1125

z* 'fT

0,2251.2Tt-tz -

fr

L1 =

TI-rZ -

T"l

TL2-

fr

0,L592.2w

fr

0,1 592.2w

fr

0,1009.2r*

fr

0,4159.2r*

fr

RETEA BUTTERWORTH ORD. lll

0,2437.2*_wfr

0,7723.2*

0,1 194.2r*L4 fr

Ll= fr

0,2387,2

f.r.t

0,0796.2-.._wf,-_

I

zr* 'fT

0,1 246-

:Jw* cl T"l

T

"z

0,0862-Zr*

fr0,4983.2r*

fr0,3 583.2

fraJ463.Z

0,1073.Zrw

fr

0,27 83. Zr*f̂T

L3 c2 zr*'fT


ATELIER

r_, 0,2365f-

\- -1J Z.Lwl

11 0,09 I\JA=-+ z .f*

WIGAUSS

t^, 4,07 6l\,/ |' z_ .f_lw I

-.-, 0, I 4glt:-2 7 .f"Tw ^T

r1 a,2235\-/-J Z.Lwlr-1 0,0769

t-vn+ Z.Lwl

0,2294.2._._wL

II

0,2034.2._TW

4c

0.1 1 L6.Z__-IW

L3

Ll

L2

fT

a Lt

L4

LI

0,3 251. Zr*-f

^T

0,3253.2-_._wf--

I

aJ67 4.2___wf'T

0,1079 .z_._-._ lw

LINEAR PHASE

r1 0,07 4Iv1 :-t zr* fT Ll

r1 0, 1524Vn/' z- .f-

lw I

t^, 012255t-,-)

=-J Z.L

t-1 0r*0632'vA+ Z.L

fr

L20,3 853 .Z^' lw

LI

0,3295.2__._wf_

I

0,1 578.2_..Tw-4- r

Utilizarea formulelor de calculFormulele prezentate asigure rdspunsulin frecventa indicat doar in cazul in caresunt intrunite o serie de condifii:

- filtrul are caracteristica de frecventeliniard (plata);

- rdspunsul difuzorului este extins cu1F-2 octave peste/sub frecvenla detdiere gi are o caracteristicd de frecventerefativ liniard:

arnbele difuzo are alimentate dinrefeaua trece-sus gi trece-jos radiazd dinacelagi plan.

Dacd una din aceste conditii nu esterespectatd , rezultatele obtinute inproiectarea refelei de separaie nu vprcorespunde cu datele precon tzate, [nacest caz existd doud posibilitaf i:

= . prjma metodd este bazatd pe incer-can succestve: se mdsoard rdspunsul, semodif icd un element al relelei, semdsoard din nou gi din apioape Tnaproape se cautd oblinerea optimului.Aceastd metodd, degi pare empiricd,este totugi rnetoda utilizatd de fabricantii

L3

#fT

a - de ordinul Ib - de ordinul llc - de ordinul llld - de ordinul lV


Relele de separare pentru incinte cu 3 cdi

41

ATELIER

*o-

-b-

Relea de separare serie cu atenuarea deoctavd (b) pentru incinte

6 dB/octavd (a) pi 12 dB/cu 2 cdi

Cdteva recomanddri pot minimizaproblemele constructorului amator.

1. Referitor la prima cerinta, nu esteimperativ necesar sd avem o caracteris-ticd de impedanld platd a difuzorului, dardacd se poate obfine acest lucru, este depreferat. Acest lucru este benefic gi pentrurelalia complexd ce existd intre amplifica-tor, difuzor gi cablurile de legdturd, pentruamortizarea difuzorului cAnd caracteristi-ca de impedanld este platd. Pentru aceas-ta sunt necesare filtre ajutdtoare care sdlinearizeze caracteristica de impedanld.Atunci cAnd adoptali prima metodd speci-ficatd mai sus incepeli prin linearizareacaracteristicii de impedanld.

2. Cea de a doua cerinle privind exten-sia rdspunsului in frecvente este uneorifoarte greu de respectat gi depinde dedirectivitatea difuzorului, de frecvenla detdlere aleasd, de mdrimea rdspunsului lafrecvente joase, de tipul gi panta relelei detdiere.

Extensia caracteristicii de frecvenld numai este atAt de criticd dacd panta filtruluiadoptat este suficient de mare: cu cAtpanta este mai mare, cu at6t extensiapoate fi mai micd. Problemele de directivi-tate pot fi rezolvate prin alegerea difu-zoarelor care se completeazd reciproc ?n

privinla directivitalii ;i a extensiei rdspun-sului la frecvenle joase. Un woofer de 12"(300 mm) diametru va funcfiona defectuosintr-o incintd cu 2 cdi chiar cu un tweetercare va incepe lucrul de la 2.000 Hz, pen-tru cd va avea o "gaurd" mare ?n caracte-ristica de rdspuns rndsuratd Tn atara axeisale. Rezolvarea are doud posibilitdli:

- se va folosi un midrange sau chiar unmid-bass + mid-dome

sau- se va utiliza un woofer cu diametru

sub 10" (250 mm). Studiul pielei va ardtacd incintele cu doud cdi sunt in generalechipate cu woofere sub -l 0". Chiar uti-lizarea wooferelor de 10" nu este reco-mandatd, degi existd unele realizdn indus-triale care s-au bucurat de succes.

lncintele cu doud cdl evitd cu greu pro-blemele de proiectare legate de plasareafrecvenlei de tdiere Tn zona criticd a difu-zoarelor utilizate, zond in care se afld rno-dificdri ale caracteristicii de frecventa saude directivitate. Utilizarea unui prograrn deopti mizare poate fi de mare folos insolulionarea acestor probleme.

3. Problemele legate de directivitateape orizontald a difuzorului s.e pot rninimizaugor prin utilizarea filtrelor de ordin superi-or. O verificare la indernAnd pentru avedea cd releaua de separare a fostcorect optimizatd gi cd cele doui secliunisunt in fazd se poate face prin inversareapolaritdlii secliunii trece-sus gi mdsurareardspunsului in frecvente" Dacd rdspunsul?n frecvente mdsurat inainte de inversareeste relativ plat, dupd inversare va avea o"cddere" pronunlata Tn dreptul frecvenfeide tAiere.

L1

C1

6dBr/oct.

=.7.*-2ntt

1I:ffi

1zdB/oct.

zt^:'-4 znf-r./T

^frv2:@

6dBr1oct.

-o-

1zd9/oct.

-b-

Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12dB/octavd (b) pentru incinte cu 3 cdi

de incinte deoarece dispunAnd de aparaturd bund, pot ajunge la un

rdspuns corect, av&nd Tn vedere cd se confruntd cu fenornene fizicefoarte cornplexen exprimate de multe variabile, care le lasd pulinspaliu de manevrd;

a doua metodd utilizeazd un program de optimizare pe calcu-lator cu care se poate obfine o optimizare relativd, ce depinde de cfitde bun este programul gi de cAfi parametri cuprinde.


ATELIER

20a

I KHz

Caracteristica de impedanld a unui tweeter

Cu alte cuvinte, se recomandd sd nu selucreze in domeniul cuprins intre gS0 Hz-1.500 Hz.

Wooferele de 10"-15" redau vocea mas-culind cu exagerare in domeniul de frecvente200-350 Hz, iar tweeterele cu con sau calotdau distorsiuni mari sub 2.000 Hz, de aceea $iaceste recomanddri nu trebuie scdpate dinvedere.

Relele de separare serie. Fdrd sdinsistdm asupra acestor tipuri de relele deseparare, dupi curn am mai spus, deoareceunii constructori le utilizeazd, vom prezentaconfiguraf ia electricd gi formulele de calculpentru relelele ce echipeazd incintele cu Z Ei3 cdi, ayAnd panta de 6 dB/octavd gi respei-tiv 12 dBloctava (fig. 10 gi 1 1).

Filtru de rejeclie RLC gi efectul sdu

r[Hz]

I KHz

1 KHz

Filtru RC gi efectul sdu asupra curbei de impedanld

Rela[iilede calcul -refele de sepa-rare cu 3 cei

Refea de ord. I

Varianta a)

Cr=0.1 590

zH' fH

0,5540

ZM 'fMC,-

f IHz]

Trebuie,menfionat cd in unele cazuri, degi rdspunsutin.frecvenfd gst_e plat, refeaua de separare bste neopti-mizatd, astfel cd imaginea stereo este slabd sau necbn-formd cu realitatea datoritd rdspunsului polar incorect.

La alegerea frecvenlelor de tdiere mai sunt determi-nante gi alte elemente in atara celor specificate pdndacum:

se recomandd glegg!.ea _fui ff1 (intre woofer gimidrange) in domeniul 20A Hz - 3S0 Hz;

se recomandd qlegerqq lui frz (intre midrange gitweeter) in domeniul 2.000 Hz-3.S00 Hz.


r _ 0,04592*L-l ,fM

Varianta b)

t_, 0, l5g0\. 1 :' ZH 'fM

L2 _ 0, 15g2ZLfIL

T _ 0' 0500 znor -t,fM

ATELIER

,,-_1 o,5o7oa-\z.t L

ZM 'fM

Relea de ord. ll(cu inversare de fazd,medii)

Varianta a)

,,._1 0,a791t-\zr ' ZH 'fH

,1 0,3 236\21

.1 0,0221\vr ' Z* 'f*

t^ 0,0791\-,r+ Zt'f ,,* CAgtigul secliuniiVarianta b)

t^ 0,0788

' Zn' fH

,_ 0,3046a-

-22 ,v .frrn

^ 0,0248\vr ' Zno 'f*

t 1 0,0788\zr + Zt'f ,

^ 0,0995I\:r ' 2,,, 'f"

^ a3442t-\:o :

zH'fnn

,__, 0,0683:zu'f

^

11 0,3 128\-.r + Z*'fM

^ 1,148t-\zq '.) ZM 'fM

44

r _ 0, 1592 .ZLLJ.

fL

la secliunea trece-bandd

Relea divizoare

Lr _0,3202.2HfH

_1,0291 .ZM

fM

_ a,0831 .zM

fM

L,

L.J

CAgtigul secTiunii trece-bande = 2,45 dB

r 0,3211 .ZHt-"t

fH

r 0,9320 .ZML'.,- fu

r 0,09 13 . ZML'r- fu

r 0,3211 .ZLl-t ,t+fL

Re[ea de ord. lll(trece-tot cu inversarea polaritelii secliunii

trece-bande)

Varianta a)CAgtigul secliunii trece-bande = 1,6 dB

_0,ll9l .zH

fH

0,0665 .ZM

fM

_0,a233.2MfM

L^ -a3202.21+f

trece-bande = 2,0;dB^ 0,2126-6 t-tu Zt'f t

Varianta b)CAgtigul sectiunii

,_, o,o98ot-

\zr ' Z" 'f*,

t_, 0,3459\-"nL Z^'f n

__, 0,0768\zr r zM 'fM

t_1 012193\;,r+

ZM 'fM

-, I ,061v< ' Z* 'f*

t^, a,2129-67 ut'f t

Relea de ord. lll

Varianta a)CAgtigul sectiunii

t^1 0, 1138\-,r ' Z,* 'fn'

t_, 0,297 6\-/ L̂

ZH' fno

r 0,0145.2,l-l rof

lL

trece-bande = 2,1 dB

r 0, 1 190 .ZHut

fH

r 0,07 ll.zMr-rr :

-

/rfM

r 0,0254.2*t-- -rfM

r 0, 395 1 .ZnoLt,1'+

fM

r 0,2586.2L-s fL

T A,OJ32.ZLLo:

fL

(trece-tot, polaritate normale)

trece-bandd = 0,85 dB

r 0, I 191 .ZHut

fH

r 0,0598 . ZMu2

fM


Lr

L,

L3

r 0,4285.2*L1: fu

r 0,2546.2,L.s _

f ,

T[inch]

()c'r

ATELIER

C.=

co:

c6-

L3

L4

L.

L6

(Vezi Tabelul 2)

Varianta b)Cagtigul = 0,99 dB

,_ 0, I 158t-1-- I' ZH 'fH

11 0,2927f-\*-,rt'

ZH fH

11 0,0884V1 r

zM 'fM

11 0,3 112\-/ /a

ZM 'fM

t_, a,9667\/<'' ZM 'fM

r _0, llgg.znLt-t

r 0,634 .zM-z

fM

r _ 0,0294.2M-:"fM

r _ 0, 3395.ZMuA '?

fM

r _ 0, 2lg7 .zLL'5 - t,

r _ 0, 1004 .zH-t-tr 0,4469'zn-r-J -,1Lf

Rm

^ 0,3 843t-va r

zM 'fM

^, 0,5 934f-\:

11+ ZM 'fM

t-. 0,,0728t-

\/< -' ZM 'fM

-, 0,0 162L6: ,LM 'fM

^ 0,2523v? ' zr, 'fr-

-, 0,567f-

\-rt .' Zt'ft

Refea de ord. IV (trece-tot)

Varianta b)C0gtig = 2,84 dB

_, 0,0849fEl\-

|' ZH 'fH

t^, 0, 1695t-\21 t' Z^'f

^

0,07 65

ZM 'fM

0,347 5

ZM 'fM

1,068

ZM 'fM

0,2127

Zr'f t

_4,0253.2MfM

_0,3799.2MfM

_0,2227.2LfL

_4,0852.2LfL('

L"J

L4

L,

L6

L1

L8

_ O,26TJ ,ZM

fM

_1,423.2MfM

_ 0,093g .',zw

f.M

_ 0,0445 .ZM

fM

_ 0,2ggl .zL

fL

*0,1502.21fL

(_ o,2l3o T _ 0,0966 .zL\- r: u6o zr.f, -6 fL

Refea de ord. lV (trece-tot)Varianta a)Cagtigul = 2,28 dB

r_, 0,0848t-Vr ' zn 'fH

t1 0, 1696f-

Va L Zr'f^

TEHNf UM septembrie 2003

,_, 0,377 4f-

\vr r zM 'fM

Lr

L,

0, 1007 .zH

fH

_0.445.2HfH

_4,2224.2MfM

b

o

Oi

()C\

I

+40

O55;70 i8O;1 1O

II

II

co

I

I

SA

sc

(Vezi Tabelul 1)

L-J

ATELIER

Cs=

Co= 9:s332ZM'fM

a,0799

ZM 'fM

0,0178

ZM 'fM

0,2515

zr-f ,

,_, 0,0569\-o o Zt'f tRelaliile de calcul - retele de

rare.Acest filtru de rejeclie se folosegte la difuzoare carenu au ferofluid, lichid cu proprieteli magnetice care arerol de transfer termic, dar gi de a amortiza mecanicechipajul mobil al difuzorului (lidJange cu con saucafoti, tweeter cu con Sau calotd). In c,azul wooferelor,frecveht" de rezonante scdzutd a acestora implicd.uti-lizarea unor bobine cu inductanfa foarte mare 9i ca atarese evitd utilizarea acestei solulii.

Formulele simplificate care nu implicd parametriidifuzoarelor in cauzd sunt:

Q=0,03003 1tL - 0,02252 lt x cRc = impedanla nominald a difuzoruluiCei ce fot ridiba o curbd de imped?nle a difuzorului

cu filtru db rejeclie pot observa daci aplatiz?.rqa (li-

nearizarea) caiacieridticii de impedalt4 este suficientd.in caz contrar pot cregte Rc cu.valori de cAte 0,5 ohmipAnd se obtine rezultatul dorit.- -

Oupa cilm am precizat mai sus, toate bobinelemobilei prezintd o cr'egtere I impedanlei,datoritd reac-tanlei inductive a bobinei. Circuitul TC. (fig. 14)- poaJeeqdf izaaceastd cregtere a impe{an}ei gi ugureazd,lucrulw6oferului sau a midrange-utui in releaua dq separare.La calote, acest circuit inmoaie asprimea emisiei.

Pentru calculul valorilor practice este necesar sd se

cunoascd parametrii difuzorului:C - Le I Rc unde:Le = inductanfa bobinei difuzorului (H)

RC = 1,25 X RERc Ai i sunt numai aproximative gi vor fi ajustate prin

misurdtori.in general, difuzoarele midrange gi tweeterele au o

eficien]d superioard woofereior 9i O.i.n ûgeastd

cauzd,

presiunea acusticd este mai mare ('cAntd mai tare"),

iiino neces ar6, "readucerea lor Tn front", egalizareanivelului presiunii sonore cu cea a wooferului. Cel mai

eficient mod este de a utiliza rezistenle inseriate cu difu-

zorul sau un divi zor rezistiv f ix sau variabil (un

potenliometru bobinat). Trebuie sd se aibd in vedere cd

in cazul in care, dintr-o eroare, releaua de geparare"vede" o impedanld totald diferitd de cea luatd in calcu-

lul relelei, o modificare nedorile . poate apirea la

frecvehtu de tdiere. in cazul utilizdrii unei rezistente

serie, releaua va fi recalculati luAnd in calcul creqterea

i mppdanlei d ifuzorulu i.'in cazul utilizdrii unui divizor rezistiv se menline la

minimum impedanla difuzorului. Valorile uzuale ale divi-

zorului rezistiv sunt:

Rs Rp

-2dB 2,2 22

-4dB 3,3 10

-6dB 4,7 8,2

Atenuare 6 dB/oct. (fig.

1

L4 _T,2J3.ZMfM

_a,l04.zMfM

_0,0490.2MfM

_0,2983.2LfL

_0,1503.21fL

separare serie (3 cni)

11.a)

Znfr,.ZZ

Znfr,

Co=Znfr,.Z

Cu=Znfrr.Z

Ls

Cu=

C7=

L6

L7

L8

a)

cr

Ll=Znfr,

b) Atenuare

Z

cr=

Lr=

12 dB/oct. (fig. 1 1 .b)

Znf ,r.ZZ

Tb3

TLJA .+

Tus

TLJ6

-

Znf ,,J,cr=

cr=

fif,

Jz

Z

Z

Znfr, J,

Z

27tfr, JtZ

f recvente coborAtoare ;

- relea Paralele RLC Pentruale caracteristicii.

Znfr, JtUnde: fa, - frecvenla de tdiere intre wggfer 9i m.idrange;-

f+] - frecvenfa de tdiere intre midrange 9i tweeter;/2- impedanla difuzorului pentru care este

calculatd releaua.Dezavantajele acestor tipuri dq.,"tt!ele se estom-

pea=a Tn praitica atunci cand amplificatorul de putere

Ltitizat ard fictorul de amortizare mare gi cAnd rezervade putere a acestuia este substanti?q'-r:^

circuit; de compensare gi borectie.. Examindnd

caracteristicf oer impedanld a unui tw6eter cu calotd

(frg. 12), v9m observa doud aspecte distincte:un vArf accentuat la freivenla de rezonanla, cu

aspect de cloPot;- o cre$teie a valorii impedan{ei o datd cu cregterea

vatorii frecvlirf.i oiioritd inductahlei bobinei mobile.prima anomalie se poate corecia cu ajutorul unui fil-

tru ifd, tittru care podte ti proiectat p.eltru orice tip,deJitrr*(*ootei m'diange gay !yv9ete.1), importantd fiind

iunoagt'erea acestei calacteristici a difuzorului.CircuitJf-nrc (fig. 13), numit Ei filtru d.g tej-ett!.,for-

maioin inserierea celor 5 componente, elimind efectele;;;;#nlei difuzorului alimentat din releaua de sepa-

46

unde valorile lui Rs gi Rp sunt date in ohmi. se vor

utiliza de preferinfd rezistenTe neinductive de putere

corespunzdtoare (fig" 1 5)Urieori, Tn practi-ca de utilizeazi gi alte relele de

coreclie:ielea paraleld RL pentru corect area unei caracte-

ristici de frecvenld crescdtoare;

- relea paraleld RC pentru coreclia caracteristicii de

aplatiz area unor Po(iuni

(Continuare in nr. viitor)


ECONOMISIREA ENERGIEI

Cornel $TEFAI|ESCU

Becurile cu consurn redus de energie au o largdrdspAndire, du durata de viald mare, aproximativ 8000de

'ore, cu puteri ?ntre 15W-36W, cu iluminare ?chiva-

lenti becurilor cu incandescenla de 75W-175W. In con-tinuare prezentdm cAteva scheme electronice ridicatedupd becurile produse de firma HUAYI GRUR care suntmult mai ieftine decAt cele produse de firme consacrate.La baza acestor scheme este un oscilator realizat cudoud tranzistoare de tip MX 13001 sau MX 13003, caretucreazd pe frecventa de 30kHz-50kHz. Circuitul dereacfie gi cornanda tranzistoarelor este un transformatorrealizat pe un tor de feritd cu diametrul de Bmm-10mm,cu trei Tnfdsurdri. Alimentarea circuitului be realizeazd'prin redresarea dubld alternanla a tensiunii de relea 9i

TITOR FERITA

slarter

/hlil{{l07

R8

3tI(c03,30Fr{nv

tlErf cu hrbsfbr 0,2{l,5rnm

apror.90sp

,I+

I

L


ECONOMISIREA ENERGIEI

f iltrarea cu un condensator de3,3pF-1OpF I 400V. Cel mai intAlnitdefect al acestor becuri este intreru-perea filamentelor, circuitul electro-nic rdmAnAnd intact. Acesta sepoate utiliza la alimentarea unortuburi cu neon clasice (formd debaston), dupd ce s-au eliminatstarterul, condensatorul gi droselul;se modif icd legdturile pentru ali-mentarea f ilamentelor tubului din

Schema clasicd de alimentarea tuburilor f luorescente (f ig. 1)conline o bobind (drosel) L gi unstarter (un contact termic, normaldeschis, cu lameld bimetalicd intr-unbalon de sticld cu gaz inert-neon).Tensiunea de amorsare a starteruluieste mai rnicd decAt tensiunearelelei, dar mai mare ca tensiuneade lampd caldd. Astfel cd laconectarea tensiunii de refea are loc

el este insuficientd pentru ionizareagazului din starter, contactul acestu-ia rdmAndnd deschis pand la o noudrepornire a montajului, curentul printub cregte, el fiind limitat doar deinductanla L.

La aceste scheme clasicepornirea tubului nu este fermd, elpoate sd clipeascd de cAteva oripAnd se aprinde, fapt datorat nesin-cronizdrii deschiderii contactului

T1TOR FERITA

E+ E cu intrefrer 0, 2-0,5mm

aprox. 90sp

montajul recuperat. Tuburile fluores-cente sunt impropriu denumitetuburi cu neon, in interior conlinvapori de mercur la presiunescdzutd. CAnd se aplicd o tensiuneridicatd capetelor tubului, gazul dininterior se ion izea zd,, prod ucAndu-seamorsarea tubului. In urma descdr-cdrilor electrice se produc radialiiluminoase, in spectrul ultraviolet,dar cu acoperirea internd fluores-centd a tubului este convertitd inradialie vizibile.

48

ionizarea gazului din starter, lamelabimetalicd se incdlzegte gi scurtcir-cuiteazd electrozii starterului, deter-minAnd circulafia curentului prinbobina L gi filamentele tubului; aces-tea se incdlzesc ai emit electroni.CAteva momente mai tArziu lamelabimetalicd se rdcegte gi intrerupeclrcuitul, producAnd o tensiuneautoindusd mare pe bobina L, sufi-cientd pentru am6rsarea tubului. Tn

acest punct impedanla tubuluiscade spre minim, tensiunea de pe

4xlN40O7

3,9nF

starterului cu tensiunea sinusoidalda refelei, el se poate deschide ori-unde cAnd curentul prin inductor (L)este zero sau maxim, iar tensiuneaautoindusd poate sd nu fie suficien-te pentru ionizarea totald a tubului,ceea ce determind repetarea cicluluide pornire de cdteva ori. Tot la aces-te scheme existd efectul strobosco-pic, obositor pentru ochiul uman.Curentul prin tub atinge valoareazero de 50 de ori pe secundd(50H2), deci gazul se de-ionizeazd,

c61ArFl400v

2Q11 MX1ffi


ECONOMISIREA ENER

gi nu mai emite lumind, rezultdnd unlicdrit de 50H2.

Variantele schemelor electro-nice prezentate in continuare elimindstarterul gi inductanla voluminoasd Ldin circuitul conven!ional. Marindfrecvenla de funclionare de la 50Hzla cAteva zeci de kHz seimbundtdfesc ai performanlele tubu-lui, gazul nu mai are timp de de-ionizare intre cicluri ale curentului,determindnd gi un consum redus,mdrind durata de funcfionare Ei eli-minAnd efectul stroboscopic.Inductanla folositd f iind micd, sereduc pierderile rezistive gi gabaritul.

rezonant serie constituit din C1, Czgi inductorul L1 . inainte de amor-sarea tubului, frecventa de rezo-nanld a circuitului este determinatdde valoarea condensatorului C1,care este mult mai micd decAt va-loarea condensatorulu i C2.Tensiunea care apare pe C1 estecuprinsd intre 500V-1,2kV, in funcliede valoare gi f recvenla la carelucreazd.

O datd pornit, tubul se com-portd ca un scurtcircuit pentru con-densatorul C1, frecventa de lucrueste acum determinatd de conden-satorul C2, fiind mai micd, deci Si

C2, frecventa de lucru este determi-natd de dimensiunea gi maximumuldensitdfii fluxului prin miezul trans-formatorului T1 Si timpul de eli-minare a sarcinii stocate din tranzis-tg.r. Se impune ca aceastd frecvenfdsd f ie pulin mai nnare decAtfrecvenla de rezonanle a circuituluioscilant. La pornire, curentul supor-tat de tranzistoare este de ci rca 3-sori mai mare decdt cel dinfunclionare normald, deci se af egtranzistoare care suportd aceslsupracurent. Tranzistoare care potfuncliona foarte bine in astfel descheme electronice sunt Si cele fa-

220v sodu

c6lOIF/400V

IL1

E+E cu intmfier 0,2-0,$rrn

aprox.90sp c247nF

In figura 2 este prezentatdscherna electronicd a becului eco-nomic cu puterea de 18W. Circuitulde start este realizat cu R8, C3 giR6. La punerea sub tensiune, acestcircuit injecte azd, curent Tn bazatranzistorului Q2 gi comandd startuloscilatorului, care este finut ?noscilafie de reaclia prin transforma-torul T1 . Tubul este amorsat de ten-siunea mare care apare pe conden-satorul C1 (2,7nF-3,gnF) din circuitul


c31,SrF

supratensiunea este mai micd, darsuficientd pentru a menline tubulluminos.

in funcfionare normald, cdndtranzistorul este saturat, curentulcirculd prin transformatorul T1 ,

crescAnd^ pand cAnd miezul se sa-tureazd. fn acest punct reacfia dinbazd, se schimbd $i dupe eliminareasarcinii stocate in joncf iûnea BE,tranzistorul se bf oche azd,. [n aceastdfazd, lisAnd la o parte valoarea lui

bricate de firma SGS-THOMSON:BUL59, BUL 67 , BUL 89, BUL 510in capsuld TO-220.

In figura 3 este prezentatischema electronicd pentlu becul cuputerea de 32W (tubul sub formd despirald), iar in figura 4 schema pen-tru cel de 36W.

Costul ini{ial ridicat alacestor becuri se recu pereazd, intimp din reducerea energieiconsumate.

T1TOR FERITA

Q1r MXtffi

49

LABORATOR

IU'rU'

SINTCTIZOR d'BRNDR CONTINURAndrei CIONTU

Sintetizoarele de bandd continud sunt acelea lacare releaua de frecvente discrete, stabilizate, de laiegire, se obline prin reglajul continuu al unui VFO, gi nuprin comutdri discrete ca la sintetizoarele digitale cu blo-care a tazei unui VCO.

Schema bloc a unui astfel de sintetizor este datd inf igura 1 , in care:

Se aplicdm principiile enunlate la realizarea unuiastfel de sintetizor necesar unui radiotelefon pentru"CITIZENS BAND" (f = 26,965 :27,405 MHz)

Un astfel de radiotelefon trebuie sd aibd 40 decanale cu pasul de 10 kHz.

Dacd fg = 1MHz, este necesar, deci, uh divizor defrecventd cu N = 100.

ORQ = oscilator cu rezonator cu cuar!;DF = divizor de frecvenld cu N;EF = etaj de formare;AFTB - amplificator de tip FTB;MX1 - mixer substractiv;FTBQ = FTB cu rezonatoare cu

izAnd

Cum B = 27,405 - 26,965 =un impuls ingust cu duratati<1 lB = 110,44 - 2,272 yts.Se poate alege ti = 1 ps, m

onice intre ordinele 27 Ei 28.

0,44 MHz, este nece-

cuar!;MX2 -- ffiixer aditiv;VFO = oscilator cu f recventa

reglabild continuu intre fhm gi fhM.Func!ionarea acestui sintetizor

este simpld gi ea se aseamdnd cuaceea a unui analizar de spectru. LaMX1 se aplicd simultan un set de sem-nale armonice, componentele Fourierdintr-o bandd de frecvenle B din spec-trul impulsurilor periodice inguste (deduratd ti) de la iegirea etajului de for-mare (f igu ra 2).

pe componente

frnIsM

Amplificatorul FTB cu acord fix trebuie sd fie destulde selectiv Si de aceea factorul de calitate al circuituluisdu oscilant trebuie sd fie de 27,1 85 I 0,44 = $1 ,8.

Filtrul trece-bandd cu rezonatoare cu cuar!, de re-guld, ilu se poate realiza de cdtre radioamatori, gi aces-ta trebuie procurat. Filtrele cu frecvenfa centrald de 10,7MHz sunt foarte rdspAndite. Rezultd cd frecventa VFOtrebuie sd poatd fi reglatd cflt mai fin (demultiplicator)intre valorile:

fhm * 26,965 - 10 ,7 = 16,265 MHz;fhM = 27,405 - 10 ,7 = 16,705 MHz.Schemei bloc din figura 1 Ti corespund o multitudine

de scheme de principiu, funclie de tipurile de circuiteelectronice alese de cdtre constructori.

AvAnd in vedere cd Tn revista TEHNIUM s-a publi-cat gi o schemd de sintetizor digital pentru CB, cititoriipot face acum o comparalie intre cele doud tipuri posi-bile de sintetizoare.

sar

arm

.^$;npl relativacornp. $pertrala

1/tiAnalizAnd f igu ra 2 se observd cd

este necesar ca B < 1/ti, in care 1/tipsteldlimea lobultri spectral de interes. Intredoud frecvenle fs adiacente, din intervalul fsm fsM,ecarlul de frecvenlE (pasul) este de fq/N.

In urma mixdrii la MX1 cu semnalul de frecvenla fhla intrarea FTBQ rezultd frecvenla intermediard:

fi = fs - (fh tA fh)Prin fh s-a linut cont de nestabilitatea de frecven!5

pe termen mediu a oscilatorului local (VFO).Variind fh intre fhm gi fhM, astfel ca fi - ct, putem

selecta toate liniile spectrale, una cAte una, dintre valo-rile fsm gi fsM, aceasta cu condilia ca banda de trecerea filtrului cu rezonator de cuarf (centratd pe fi = ct) sd fiemai micd de 10 kHz. Dupd filtrarea (seleclia) compo-nentei dorite (a frecvenlei canalului dorit), la mixerul adi-tiv MX2 avern:

forrr = fi + fh + Afh = fs - (fh t Afh) + fh + Afh = fsD-ebil la iegirea MX2 se obfine frecvenla fs cu sta-

bilitatea datd de ORQ, deoarece instabilitatea defrecvente a VFO este compensatd.


LABORATOR

Vrp

CAnd trebuie sd realizdm uncircuit de deteclie (figura 1) cud iodd sern icond uctoare (D) gipunem la intdmplare orice diodd din"zestrea" personald, s-ar putea sdgregim gi numai TntArnpldtorf unclionarea ar putea fi mulf umi-toare. Precizdm cd pentru detecfiese fofosesc numai diode cu germa-niu (mai sensibile decfit cele cu sili-ciu), cu contact punctiform (metal -semiconductor), ?n capsuld de sticld(figura 2) sau ceramicd. Dar nuorice diodi cu germaniu in capsuldde sticld, cu contact punctiJorm, esteindicatd pentru detecfie. In tabelul

Vo = ampli-tudinea sem-nalului detectatde AF sau VF;

Tl = randa-mentul detecliei.

Diodele dintabel sunt reco-mandate pentrudetectoare MAde audio (inradioreceptoare)

corp de sticlo

(onod)

sau video (in televizoare), precum gipentru detectoare MF (discrimina-toare de frecvenle in radiorecep-toarele pentru UUS). Afte diode, cu

inele colorotede morcoj

(cotod)

altfel de marcaje sau indicative, potavea alte aplicalii generale, Tncomutalie etc. gi nu sunt indicatepentru detecfie.

YOSFGL

aldturat sunt redate(extrase din ca-taloage) tipurile dediode recomandatepentrp deteclie.

In acest tabel,culorile inelelor (din-spre catod) de identi-ficare a tipului diodei(dacd acesta nu estescris pe corpul de sti-cld al diodei) sunt:

R=rogu; A=alb; P-portocaliu; C=Cehugiu,V=verde;G-galbeni B=bleu.

Parametriidetectorului treculi intabel sunt:

f - f recvenlamaximd la care sepoate folosi dioda;

R,C-grupul dedetecf ie; pentrudetectoare de ampli-tudine audio lucrAndla frecventa de 455kHz, valo area lui Cse va mdri de cca 20de ori fala de cearecomandatd pentruf recventa de 10,7MHz;

V1 P = ampli-tudinea maximd asemnalului modulatde intrare;

Tip Morcojt R c Vrp Vo rl

MHz KN pF Vef V %

Ml l0

AAI 11

40 10 2,2 II 45 +50

I

I

I

I

iII

Mr t2

Ml 13

10,7 20 500 0,75+3

I

ii

:

II

I

Ml 14

(rF0 r o+)

EFD 1 06

30 3,9 10 5 40 {60

i AAI 16 30+40 3+4 10 0,5+5 34+60

AA1 19 14,7 30 300 3 85

Mt 37(8F01 12)

39 50 r00 1 I

EFDI 03

GBR

44 33 330 7 >2,4 J4

EFDl 1O | 0,7 33 330 1 0,3 30


LABORATOR

YO3FGL

Radioelectronigtii amatori auadesea nevoie de un divizor al uneif recvente ridicate (divizor rapid).Aceastd nevoie se resimte, deexemplu, cu ocazia realizdrii unorsintetizoare de f recvenla.Divizoarele de frecventa rapide serealizeazd, in prezent, de cdtref irmele de specialitate, sub formaunor circuite integrate care sunt,insd, foarte scumpe: cu atAt maiscumpe cu cAt frecventa maximd delucru este mai mare.

este c5, la primul intrarea este Pebaz6,, iar la al doilea (avAnd baza lamasd), intrarea este Pe emitor.Schema a doua se recomandd Pen-tru frecvenle ceva mai mari. Ambeleoscilatoare sunt Tn regim de oscilaliestimulatd, adicd nu existd UOUT,dacd nu existd u1g.

Divizorul de''frecvenfd Propuseste de tip regenerativ, adicd pentrudivizarea unei frecvenle ftn cu fac-torul N, trebuie sd poatd fi'iealizat6'o mixare armonicd.

j:x "*{

fowuouT

Pe lAngi funclia de generatorpe frecventa fOUT, tranzistorul Tjoaca gi rolul [n-ut mixer. Circuitulbscilant din colector (L, Cg ,C4) esteacordat Pe f recventa f OUT'Armonica de ordinul N-1 a acesteifrecvente se amestecd cu flru 9irezultd:

ftru - (N-t) fOUT = fOUt

de unde fOUf - flN / N

Se recomandd ca CdlC.t= 215.Corectitudinea functiondrfi divizoru-lui constd in disparilia semnalului deiegire la disparilia celui de intrare(resppctarea legii comenzii)"

ln fapt, divizorul este un ARFcu o reaclie pozitivd (deci, circuitmulti-Q) sub pragul de amorsare aoscila!iilor. Aparif ia oscilaf iilor pefre.cvenla fOUf este stimulatd deaplicarea unu-i bemnal de intrare' cuf recvenla f tN, af latd intr-un raportintreg (N) fald de fgUT.

f ouruouT

-b-

figurile 2a gi 2b se dau

oscilogramele pentru un divizor cu

2, respectiv 3. Zonele haguratecorespund intervalelor de timP de

sincronizare prin injecfie (tazare) a

oscilatorului stimulat. Dacd la dispa-rilia semnalului de intrare, c€l de

iegire persistd, inseamnd cd reacliapozitivd este prea puternicd gi gene-

ratorul este in regim de oscilatie

f tnr

utH

-c-

in f igurile 1a 9i 1 b se Prezintdo schemd de principiu, foarte simpldgi ieftine, necesitAnd un singuriranzistor de RF, care poate realizadivizarea sigurd a unei frecvenleridicate (de

-cAteva sute de MHz)intr-un raport de 2 PAnd la 5.

Schemele din figurile 1a gi 1bsunt asemdndtoare gi ele amintescde un oscilator in 3 Puncte cu Prizape condensatoare (Colpitts) 9i bazabomund (BC). Diferenla dintre ele

ln

Lg Jcu

ft'


LABORATOR

1/f w

1/f w

u our

U our

-0-

(N=2)

-b*

(N*3)

nestimulatd, ceea ce nu e corect.Deci, atenfie la reglaje (Cf , R)!

Ca un exemplu, sd admitem cddorim sd divizdm cu 2 frecvenla de560 MHz. Alegem tranzistorul BF1735 care _are ft = 0,9 GHz Ei CC3O=_1 ,7 pF; CEBO - 2 pF; CSEO :55pF.

Oscilatorul "stimulat" trebuierealizat pe frecvenfa f = 280 MHz giin varianta 1b.

Alegem: C3 = 4,7 _pF > Cf gO;C2 = 2,2 pF:9CEO; C = 2 - lfpF(trimer ceramic)

Cu aceste valori rezultd: factor

de reaclie o - 5 - o ,A7.Factorulc4

de reaclie corect trebuie sd fie 0,4 +0,6. Capacitatea totald de acord:

j& +c -7,5pF.Cr+C,


Inductanla L a bobinei deacord: L = 43 nH (bobina va avea 5spire CuEm 0,5, cu aer, pe un man-drin O 3 mm; lungimea bobinei S,stnm).^

In ce privegte alimentareatranzistorului I vom alege:

E = 10V; UfU = 0,2E = 2V;UCU = 0,8E = 8V; lc = 12 mA; R =25 kC).

Cu aceste valori rezultd:

Rs=uEy/lc-1

R2=3R5-3

Condensatoarele de decu-plare:

C6 = CT = 10 +- 47nF (cera-mice) ; C2 = 10 + 22 ytF (tantal).

Bobina de inductanfd LE dinemitor are 1-3 spire pe mandrin 1,smm din aceeagi sArmd ca L. Poategi lipsi, dar la frecvente mai mariajutd^la amorsarea oscilafiilor.

In privinla reglajului, se pro-cedeazd astfel: alimentAnd montajul(1b), se regleazd, R la limita iegiriidin oscilalie (disparifia lui ugUT). Seaplicd utN (pe ftN = 560 Ml-{z-l)'de taun generator de semnal standard, gise optimizeazd nivelul lui ulN 9i alvalorii lui C1 astfel ca sd reaparduOUt, care (repetdm!) trebuie sddispard o datd cu ulN.

Conectdnd in cascadd 2-g ast-fel de etaje divizoare (bine ecranateTntre ele), s€ pot obline divizoarerapide de ordinul B-10, ceea ce nu epufin. E drept cd sunt voluminoase,dar sunt... ieftine!

t,- U=" = 12 koR1 = R2=r="

,,^ E-U.t = 1 kg,.trt6=

t

LABORATOR

ru

(U $MPLN DGTGffIG1

Andrei CIONTU

Cu exceplia unor aplicalii speciale, radioreceptorul cu simplgOetecjie nu se inai foloseEtr_ Tn' pre2ent.(*?i ales in radiodifuziune) q.!

i tost'insd primul tip de rhOiore'ceptor din istoria radiotehnicii, o etapdoiligatorie. iActul de nagtere" al radiocomunicaliilor este celebrul patent

12 dgglOe.06.1896 oblihut de Guglielmo Marconi in Anglia, care aveaca obiect tocmai realizarea unui-radioreceptor ceva mai peforrnantdecAt al contemporanilor sdi. Marconi, prin ggniglitatea s?.,,E.$liut ce sdiica pentru iceasta: imbundtdlirea detbctorului (cohe,rorul lui Branly), o

nuna p rind, de pdmAnt, anten4'cAt mai lungi etc. O datd cu inventareapiimuiui tub eiectronic amplificator, ragioieceptoarele au cunoscut o

perfeifioniie ripiOa. fotugi,.la aparilia ?n lume'a radiodifuziunii (.SUA -

T0t0, rrropb tgzl , Rominia -'1 gzb), radiolece.ptoarele pq.rfe^clionate

erau foarte scumpe gi, ?n lumea radioascultdtorilor mai pulin instdrifi,

erau foarte rdsp&ndite radiorecep-toarele cu simpld deteclie, cuno_scuteca "radioreceptoare cu galeni". De ce"cu galend"?. Pentru c6' detectorul *"crei6rul" radioreceptorului (f igura A [pAl1) era un dispozitiv destul de compli- ); LmJcht, format dintr-un cristal de sulfurdde plumb gi un contact metalic (wo!-fram) cu vArful asculit (o "microjoncli-une"' Schottky, am spune noi, azi)' - 2

Bunicii sau - strdbunicii noqtri se

"chinuiau" foarte mult pentru gdsireaunui punct de contact de mare sensi-bilitaie pe suprafala neregulatd acristalului, tot mutAnd vdrful metalic alunui arcule! mobil. Era suf icientd omicd trepidalie pentru ca totul sd "se

strice" gi operalia trebuia reluatd.Astdzi, detectoare cu galend nu semai gdsesc decAt la muzeele tehnicesau - in colecliile particulare aleradioamatorilor (Tn sensul larg). Eleau fost inlocuite de cdtre diodelesemiconductoare cu contact puncti-form, cu germaniu sau siliciu, il .caP-suld de sticte sau de ceramicd (celepentru f recvenle din domeniu I

inicroundelor. Pentru aplicaliile con-venlionale de deteclie sau de mixare,de leguld, diodele nu se polarize azd.

Un parametru de baz6, al uneidiode detectoare este sensibilitateain curent (Si), definitd ca raportul din-tre intensit5tea curentului redresat(1.,) gi puterea de radiofrecvenld apli-cdta (Ppp):

Si = lo / Pnf (pAlpw)

Studii teoretice gi verificdriexperimentale referitoare la contactul

54

rnetal-semiconductor (joncliuneaSchottky) au ardtat ce, dary diodadetectoare este pola rizald in sensdirect cu un curent continuu (l) de micdintensitate, sensibilitatea S; poate fivariald gi optimizatd.

ln figura 2 se Prezintd curba ca-racteristicE pentru aceasti dependentd.Pentru cazul din figu ra 2, valoarea opti-md pentru I este 75 PtA, ia1 yaloareaoptinld pentru S; este 2,3 PAIPW"' in figura 3' se aratd cum Poate fiadaptatd la un radiorecePtor con-

lLrAl

1 00nF

/ /T\ \

/ \ \\

\\ -\

f= 1 ,5V

2+4Kfl


LABORATOR

venlional cu simple deteclie (parteastAngd) o polarizare de curent conti-nuu. Curentul maxim de polarizare(reglabil cu R2) este:

I = E/(RD+R1)= 1,5/1,5' 1d= 1 mA

in figura 4 este prezentatischema unui detector de microundein banda de frecvente x (1" = 3 cm),realizal cu o diodd detectoare (DD) cusiliciu cu contact punctiform (DKS-7M). Experimentdrile au stabilit cipolarizareq optimd este E = -30V Sinu E = 0. In acest caz curentul optimde polarizare al diodei este:

| = 30/(56+1 1 0+1 1 0)1 03 = 108,6 pA

Pentru acest curent s-a obtinutsemnalul (in împuls) detectat maximdin figura 5. In ambele cazuri (E = 0,E = - 30V) puterea de RF aplicatddetectorului a fost aceeagi, de:

Pnr = -26,8 dBm (decibel- miliwatt)

adicd: p^-1o log l* = 26,g

10-r

Din aceastd relatie de definitie adecibel-miliwattului se deduce cdPRtr = 10-5'68 W."' Concluzia generald este cdpolarizarea directd a detectoarelorpoate fi beneficd in ceea ce privegtecregterea sensibilitdtii, adicdcregterea raportului semnal/zgomot.

Principiul de funcfionare a acestuicapacimetru este ilustrat in f igura 1(schema bloc) qiin figura 2 (oscilogramelede funcfionare). Capacimetrul, care se vreacu citire directd, este un adaptor la un volt-metru electronic cu afigare digitald (VED).El este format dintr-un generator de impul-suri (multivibrator) de frecvenld (f) consian-td qi un monostabil (M) care dd la iegireimpulsuri dreptunghiulare a cdror duratd (t;)depin_de liniar de valoarea capacitdfii (Cy)de mdsurat.

Valoarea medie (U") a tensiunii drep-tunghiulare (impulsuri) ette:

U^=Utiff=UtifCUm U = ct, f ='ct $i t; = 11.lC. rezultd:Uo = UfKr C", ihr iu ^ notalia

K = f/UfKl (coristiinta capacimetrului,rezultd C- ='KU^.

EviGnt, pEntru o citire directd acapacitdfii C* pe scala numericd a VED,este necesar ca valoarea constantei K sdfie o putere a lui 10 (caz in care inmullirease face comod).

De exemblu, dacd avem K = 10-9(Ff/) rezultd

^"

-9" = 1o-9 uo (F) = 103 uo (pF)cu Uo

tn voltr-


flongd

.r--- p nr

OUTUs

'0''1 'o"T 'o',1

(E=-30V)

(E:0)

de fond

Schema de principiu a capacimetrului trebuie se permite cali-brarea sa (reglarea constantei K Ia valoarea prescrisa) inainte demdsurdtoare.

Schemei bloc din figura 1 ii pot corespunde o multitudine descheme de principiu, realizabile cu componente discrete (tranzis-toare), cu circuite integrate sau cu ambele.

Pentru oblinerea unei scheme simple gi economice, ugor de rea-lizat practic, se propune o schemd care folosegte un singur Cl digital

ghid de undd R 1 00

impuf s detectot

Ef!loc{

impuls detectst

zgomot

KARUNDY

V[D

LABORATOR

si anume "celebrul" CDB400E (sau echivalente), primul

circuit digital TTL fabricat in RomAnia.Sch?ma de principiu este prezentatd Tn figura 9.

Cu doua po(i din'capsuld se realizeazd generatorul de

'mputsuii, care are perioada (T) de repetare a impul-

suiilor datd de expresia:T = Zf l.g

-3i ' nr Cr = 1 ,38 Rt 1g-9 (s), cu R1

ti = (0,05 +- 0,95)T rezultdUo = 5 (9,05 - 0,95) - 0,25 - 4,75 (V) Ei deci

g; = 103 (0,2s * 4,Ts') = 250 : 4750 (pF)

iniigurile 4a gi b sunt prezentate desenul cablaju-

lui imprimat la scara 1:1 9i desenul modului de echipare

a pldcii cu componente.Nu mai insistdm asupra boxei in care se poate

introduce acest circuit (fara alimentatorul propriu) 9i care

poate fi o cutie pentru medicamente din masd plasticd.

in Q.Dupe diferenlierea impulsurilor (cu R2,92),s9 oblin

impulsuiile inguste de comandd a monostabilulut, careesle realizat cl celelalte doud po4i ale Cl.

J:Jt

+5VCg

10peF

C+47nF

T___r7l

CDB4OOE

f-*-1 5

C1

1nF

Durata impulsului generat de monosta-bil este dati de relafia:

ti = 1,1 Rg Cx = 429 Cx = KtCx (s)'C- Tn'F- A

Se recomandd Rs < 500 Q (s-a alesR3 = 390

?.tonstanTa aparatului este:

K- '=10-9(F/V)uKr

Rezistenfa R1 trebuie s6 fie reglatd la

valoareaRr = 1554,3f)' v

Aiest lucru este Posibil Pentru cdRl max = 25oo ft'

r r r'ffi\ privinla limitelor de mdsurd, . acestea

sunt destul db largi. La un monostab!!, dagd

Ourata (ti) a impulsilrilor este reglatd Tn limitele:

56

r-€E-]

C21 00pF

R2

20K0

r-----Jtl

I

Jislt-

cx

R3390f1

35

orf

T:1 /f :ct


AUTO I MOTO

Md numesc Kalman Francisc, sugt.!ryiner.mecanic gi am domiciliut in Alegd, jud. Bihor.Aldturat vd propun in vederea pu'bticdrii ti revisti aiinitavoastrd un iate1at cu privire laechilibrarea stiticd gi dinamicd a ro,titor.Dupd cum se gtig, in pi999r9a i91 de.,rotlfie et9ry_entele cinematice ale magini6r, datoritddezechitibrdritor pioduc vibra[il Acesteyibialif iuilaiuiAbar; i;;i;;-ceptaiii6;;:"h;A;magini (subansalmbjuri), proaicaia indiiri,i'""{iitiii"rt"rd a tor. Aceste vibratii duc ta: dis-trugerea prematurd a ry.irye.gitor, tasdretor oatiuiitor a iinaitiio;';i;;'ir'iiiiiHiira"rii'pioiarc

poluptrea sonord a mediului i'nco'niuidtorr. ' -ln prezent pP !i?!? se gdge3g g sgrle de aparaturi moderne pentru echitibrdri.Deoarece pretut dceitoradste destut d; ,lAdiro'inn in;t;;li;i;;meror mici si miitociidoud sotuiii cie echitibrare iariiu necesitd u'n'etcirt financiar considerabil.

CCHITIBRIIRCN ROilITORKalman FRANCISC

J

1 . Echilibrarea staticdEchilibrarea staticd se considerd a fi suficiente in

cazul rotorilor care au turalii mici sau in cazul discurilorla care D ll > 10 (de ex.:turbinele ventilatoarelor, diferitevolante etc.).

in cele ce urmeaze se consideram un rotor discdezechilibrat ca in fig ura 1 . LdsAnd rotorui tiner, datoritefaptului cd centrul sdu de greutate rrc" nu se afle pe axao-z $j este deplasat cu excentricitatea ,,r,,' (estedezechilibrat), el tinde sd ocupe pozifia din figura 1.

sd considerdm acelagi rotor (fig . 21 montat pe un ax"1" strdns intre doud conuri, "c1"bi "c2,,. Axui ,,1', este

rTI

:

IIII

ldgdruit in "L1" gi "L2"" La extremitatea din stanga sefixeazd pe ax un disc gradat "4". Dacd montem pe"rotoro masd de comparalie "Mc" la distanfa ,,Rc" fala de cen-tru, vom constata cd discul se va roti cu un unghi ,,A" gise va opri in aceastd "noue" pozilie de echilibril (fig. g).Putem scrie urmdtoarele relatii matematice:

M*a = Mc*bM*e*sinA = Mc*Rc*cos AM*e = Mc*Rc*ctg APentru ca rotorul sd fie echilibrat static, in sens opus

centrului de greutate (IG" , la distanla "Rc" trebuie aOau-

gatd o masd de echilibrare "Me" (fig. 1), astfel incat sd

X

lY

I


AUTO - MOTO

fie Tndeplinitdcondif ia:

M*e = Me*Rcdar M*e =

Mc"Rc*ctg adeci Me*Rc =

Mc*Rc.ctg AMe = Mc*ctg A

(1)CunoscAnd

unghiul ('A" (de pecadranul gradat),calculAnd masa "Me"cu ajutorul formulei(1) gi alegdnd arbi-trar distanfa "Rc" invederea echilibrdriistatice pe axa o-y(f ig. 1 ) la distanla"Rc" se va montadef initiv masa deechilibrare "Me".

Controlul final alechilibrdrii

Dupd demonta-rea masei "Mc" Eimontarea definitivd amasei "Me", rotind gi

apoi oprind discul Tn

diferite pozi!ii alesela TntAmplare, acestanu trebuie sd-gischimbe pozilia.

Disc

gradat

Condilii tehnice- spaliul de lucru trebuie sd

fie lipsit de curenli de aer;rulmenlii din "L'l " gi "L2"

trebuie sd se roteascd foarteu9or;

ansarnblul ax-conuri-discgradat trebuie executat precis,astfel incAt sd nu producd eleTnsele dezechilibrdri;

- tot dispozitivul trebuie pusla orizontald cu ajutorul niveleicu buld de aer;

- discul gradat trebuie sd seroteascd ugor pe oX, facilitAndastfel pozitionarea ugoard (fig. a);

- ajustajul Ax-Rulment 2 seva executa astfel TncAt sd per-mitd montarea-demontareamanuald a rulmentului pe ax.

Execulia practicd se poaterealiza ca in fig ura 4.

2. Echilibrarea dinamicdEchilibrarea dinamicd este

necesar6, pentru rotorii la careD/llungi.


Rotor

58

AUTO I MOTO

Echilibrarea dinamicd se poate reariza cu ajutoruldispozitivelor moderne de echilibrat sau pe cale experi-mentald cu ajutorul maginilor de echilibrat dinamic.

Sd considerdm un rotor dezechilibrat (fig. s), in careM = masa rotorului, G = centrur de greutat-e, xG gi yGcoordonatele centrului de greutate,

Principiul de funclionare a maginilor de echilibrat arellbazd producerea vibraliilor de cdtre forfele de inerlie'{Fi" gi excentricitatea "e = YG".

Acum sd considerdm rotorul dezechilibrat (fig. 6) incare afegem doud plane de echilibrare "p1" gi "P2",. iarmasa rotorului o descompunem Tn masele "rn1" gi "m2",denumite mase de dezechilibru . '

in cele doud plane "P'l " gi "p2", Tn vederea echili-brdrii, vor trebui plasate rnasele de echilibrare "Me1" gi*Me2" , la distanlele "Re1" gi "Re2" fala de axa O-Z gi

Mi1 - m1*R1*w*Z*sinAMi2 = Q - deoarece axa de oscilalie este cuprinsd in

pfanul "P2"unde: !\f = viteza unghiulard

A - unghiul de pozilionare a masei "m1" fatdde o axd perpendiculard pe planul y-O-Z. '

Momentul "Mi1" avAnd un caracter variabil, v€r pro-duce oscilalia cadrului "c" Tn jurul axei "o1-y1".

sd cupldm rotorul prin intermediul cuplajului "cu', demecanismul diferenfial "D" de care este fixatd masa degomparafie "mc". Acest mecanism diferenlial trebuie sdindeplineascd urmdtoarele conditii:

sd permitd migcarea masei de comparalie "mc"de-a lungul axei "o-z oferind astfer modificarea dis-tanfei "Zc";

sd se roteascd impreund cu rotorul, dar ?n acelasi

Rulment 1

BatiuIonfix

care sunt opuse maselor de dezechilibru "m1" giRotorul este fixat ?n lagdrele cadrului "c" care

Piulita de

stringere Rulment 2

Con de

stringere

Ax filetat

permitd rotirea masei de comparafie fafa de

Masa de comparafie "mc" va ge-nera un moment

Mc = mc*Rc*w* Zc* sin Bcare trebuie sd ?ndeplineascd

condilia:Mi1 +Mc-0

adicdmc*Rc*Zc*sinB = m1 *R1 *Z"sinA

Acum sd manevrdm mecanismuldiferenlial cu ajutorul manetei "d1" Tn

sensul sd rotim masa de comparafie"rnc" fala de rotor. Vom putea observacd la un moment dat se vor reducesimlitor vibraf iile cadrului oscilant,adicd am egalat unghiurile A = B.ManevrAnd in continuare diferentialul

"m2". timp sdpoate rotor.

oscila Tn jurul unei axe"O 1 -Y1" care esteperpendiculard peplanul "Y-O-Z" gi esteastfel aleasd incAt sdfie cuprinsd, de exem-pf u, in planul "P2".

lmprimdnd ornigcare de rotalierotorului, masele "m1"Si "m2" vor generaforfe de ine(ie caresunt nigte vectori roti-tori. Momentele aces-tor forfe in raport cuaxa "O1-Xl" sunt:

Rotor


AUTO I MOTO

in sensul micgo rdrii sau mdririi distanlei "2c", vom

observa cd pentru o pozilie "Zc" cadrul nu mai vibreazd'(practic oscilaliile s-au redus foarte mult).

Pentru aceastd situalie putem scrie urmdtoarearela!ie:

m1*R1"2 = lrlc*Rc*Zc - Me1*Re1.Zdeci: Me1 = ltlc*Rc*Zc lRel*ZValorile lui "mc", Rc" , "2c", "2" se pot mdsura efectiv,

iar valo area lui "Re1" se alege arbitrar.MontAnd masa "Me1" la distanla "Re1" la unghiul "B"

indicat de bratul masei "Mc" 9i in sens opus acesteia,

putem Spune cd rotorul este echilibrat in planul "P1". Invederea echilibrdrii rotorului in planul "P2", intoarcemacesta cu 180' gi repetdm operaf iile descrise mai sus.

Anularea totald a dezechilibrului este practic nerea-lizabild. Echilibrarea se face cu un dezechilibru rezidualadmisibil "Ua", care este in funclie de: tipul rotorului;magina din care face parte; turalie; conditii defunclionare; prescripliile proiectantului etc.

Conform standardelor, avem mai multe clase de ca-

litate aechilibrdrii, de la G 4000 la G 0,4. in funclie de

calitatea echilibrdrii Ei turalie, cu ajutorul diagramei

Su rub

regtaj ZcBucsa cu

canal

elicoid aI

Bucsa cu

masa de

comparatie

Ru[ment Inima de

ant r enar e

Rulment

S urub

egatare

A=B

VirfrotaiivregLabtl

,fr,

Rot or

Stiftfitetat2

1 [urea de

| ,f rrrrsmisre I pz

/ | Cadru

Y

-

/osciiantrl

Furca de wVAPI t Strf t

pozitionar e U(/f filetat


AUTO I MOTO

anexate putem deter-m ina dezech ilib ru I

specif ic rezidualmaxim "9". Dar e = Ua/ M, unde Ua =dezechilibrul rezidualadmisibil g . mm;

M = masa rotoruluiKg.

CalculAndUa=e*M, valoarea oblinutd orepa rtizdm in celedoud plane de echili-brare.

O propunere derealizare practicd amaginii de echilibratd inam ic se poatevedea in figura 7.Rotorul este fixat inmagind intre vArfuri gieste pus in migcare cuajutoru I cu relei detransmisie, al inimii deantrenare gi al unuimotor electric. Bucgacu masa de compara-tie poate aluneca ugorpe bucaa cu canal eli-coidal , iar aceasta larAndul ei poatealuneca ugor pe axulprincipal. $tiftul filetat2 alunecd in canalulde pand practicat inaxul maginii gi dacdrotim gurubul de reglajZc vom putea modifi-ca distanfa "Zc" intimp ce tot ansamblulse rotegte cu turaf iace regim "n". Pesuprafata exterioard aoucsei de pe ax esteprelucrat un canal eli-coidal in care intrdStiftul f iletat 1. Rotind$urubul de egalizareprin interrnediul furciide pozilionare, bucgacu masa de compara-tie va executa douamigcdri: 1-omigcarede rotalie determinatdde canalul elicoidal gi

Stiftul filetat 1; 2 omigcare de translaf ieCeterminatd tot deoanalul elicoidal sistiftul 1. '

Am consideratnecesard descrierea mai amdnunfitd a fenomenelor fi-zice legate de echilibrdri datoritd faptului cd succesul in


too x8063504031.52520f612.5fo'x tosI6,3'343.152.521.6i.25 aIX IOJ800630500400

s 315a 250s 2OOro 160F l?5.fr loofr 80?63t'50CI40o 31,5I2s:20r16.* 12.5btoxBH 6.sfi50'4

3,152.5?1.6I a-rtl. C:I

0,90,63nc\rf r :J

0.40.315O;250,20.i6c.i25c.jo.cgc.0 63r\ /\-{ i i tl'g

a \., -,

c. c4

60 tt,so 3oo

6ooe5o,roo 3ooo 1n nc0

lSco0.*\rv\ g500c

aceastd activitate depinde mult de ?nfelegerea profundda acestor fenomene.

---

RADIOAMATORISM

Pagini realizate fn colaborare cu Romdni de RadioamatorisrnFederatia

RO-71 100 Bucuregti, C ,P.22-50Tel .lFax: 01-315.55 .75E-mail : yo3kaa @ pcnet,pcnet.ro

[email protected]: www.qsl,n-eUyo3[<aa

Generatorul este realizat crldoud circuite integrate (ROB 8015 +iROBB 122\, iar frecvenla generatdse poate afiga tdrd probleme Peacelagi display.

Garna de frecvente Pe care opoate furniza montajul estg cuprinsdintre 20 Hz gi 20A kHz. lmParlireadecadicd a acestui interval se rea-lizeazd, cu un comutator rotativ cu 4pozifii. Fo(And un pic perforrnanleleaparatului, s€ poate obline un sem-nal de frecvenld 1 MHz, dar forma deundd va fi distorsionatd; in acest cazcomutatorul de game va avea 5 Po"zilii" Reglajul fin al frecvenfei in inte-riorul unei game se realizeazd cu unsimplu potenfiometru de t h4f).

Generatorul mai Poate furniza gi

alte forme de undd, cum ar fi undeledreptunghiulare sau Tn dinte de fe-rdstrdu gi chiar o modulalie Tn

f recvente.RdmAne la latitudinea constrLlc-

torului sd apeleze la toate forrnelede unda disponibile.

Nivelul de semnal livrat este decirca 3Vw in toate cele trei variante deformd de undd. Alirnentarea cablajuluise va realiza cu +1SVc.c., iar curentulconsumat este in jur de 50 mA"

Pentru sursa de alimentare ageneratorului se recomandd bobina-iea pe transformatorul comun derelea a unei infdqurdri de circa1BV-, cu sArmd de A 0,1 5 mm. Castabilizator de tensiune, o sursdintegratd de genul 7815 este ideald.

Dimensiunile cablajului se voralege astfel TncAt sd cgmp"letezeetang partea suPerioard afrecvbnpbtrului digital (in partea infe-rioard a fost plasafcablajul conlinAndnumdritorul frecvenf rnetrului).Trasarea cablajului imPrinnat vardmAne la latitudinea constructorului.

Observalii cu Privire Ia schemdA. Tensiunile s-au mdsurat la o

frecven{d de 1ZAkHz,B. Comutarea gamelor de

frqcvente se face prin ajustarea luiC^ r care poate avea urmdtoarelevalori:

68 nF pentru f = 20Hz - 2AA Hz6,8 nF Pentru f = 2A0Hz

2000H2680 pF pentru f = 2000H2

20.000 Hz

62

+ lSV 2?0k {:0kci

fi',*H390n

.trlIttc

+31fitt

?!\'cc- t

(

;;fi"rsofl ,tTk

lk2op

Tr"r I tI

Iri10n i

ogri * f:ropr, 3\1v

1|e*lai Aiustare sirtrenie +Ec = lSVlRegtai Alustare rutretrxe +Ec = lSV I (-'onexiune in lipsa. frerventa semnal triurrg. /lateia3utui de frerventa1-- J

68 pF pentru t = 20 kHz - 200 kHzC- Pentru o anumitd valoare a

lui C 1 va-.rezul^ta {*ux/fmin : ] li.D. ' MicgorAnd'vd.loarea lui U

1

sub 68 pf, forrna sinusoidald de laie;ire capete distorsiuni.

Dr. ing. Viorel Alexiu, YOSAJN

Se observd la diferite concursuricd participarea radioarnatorilorrece$tori este foarte sPoradicd,probabil din liPsa _unui aParat deieceplie adecvat. Construirea unuirecepior superheterod inddepagegte posibilitalile unui tAndr,iar aparatele ind ustriale s u ntscuInpe.

Tn' ajutorul tinerilor entuziagtipentru unde scurte se . ProPUnebchema de fa!d, care conline relativpuline piese Ei Poate contribui laindugirea unor cunogtinle tehnicenecesare oricdror radioamatori.Receptorul a fost -cgncePql . deNl TEV gi publicat Tn QST nr.9/2000.

Recepioru! este c_u arnPlif icaredirectd, cu reacf ie. Cu el se Potrecepliona emlsiuni CW SSB sauAM ?ntr-o bandd largd de frecvenfe-

Primul etaj, cu tranzistorul2N2222, este un amPlificator deradiofrecvenld cu reaclie pozitiva. Aldoilea etaj este un amplificator de

joasd frecvent# realizat cu circuitulintegr"at LM3B6. Amplificarea recep-torului paate atinge 100 000, adicd100 dB" Alimentarea se face dindoud baterii de 4,5 V legate ?n serie.Consurnul fdrd sernnal este de cca5 mA. Auditia se face tn cdgti de laun casetofon portabil sau ?n difuzorde B(). Montajul se executd Pe oplac5 cupratd, iar gas.iul .poate fibonstruit din tabld de aluminiu, squcel mai simplu din placaj de lemn. Inacest caz pe panoul frontal se va lipio toila de.aluminiu, legatd la ntasd,pentiu eliminarea dezacorduluifrecvenlei produs de m&na opera-torului.

' Condensatorul variabil gi

potenliometrele se fixeazd, direct pepanoul frontal.

Dioda de deteclie D1 va fi de tlPcu germaniu. Condensatoarele elec-trolitice pot fi de 25 V, care sunt maiugor de procu.rat decFt.cele de 35 V,

propuse ?n schemd. In locul circuittl-iui integrat de tip LM386 se Poate

+Ec = 15V

7 5 d r5s ROB 8015 11

10 generator unda dreptung.16si dinte de l-rerastrau

9 1 2 3 5;r{ 13r:

i, 11 6 t3 16 riI

ROB 8122 15

s generator ssinusoidal 2

jg

TEI-INlUM septembrie 2003

RADIOAMATORISM

utiliza orice circuit integrat de 2-4W.Se va alege tipul care are consumulfdrd semnal cAt mai mic pentrueconomisirea bateriei. Se va modifi-ca schema conform celei propusepentru circuitul integrat respectiv.Bobina are o inductanfd de cca 4mH gi constd in 13 spire, cu prizd laspira 2. Diametrul carcasei este de25 mm, iar lungimea bobinei de 16mm. Conductorul folosit va fi de 0,8mm diametru, cu izolalie de email.Bobina se va monta pe placacupratd cu capdtul rece in jos. Cucondensatorul variabil de 150 pF sevor putea recepliona benzile deradioamatori de 7, 10 , 14 gi 1B MHz.Frecventa maximddepinde de capacitateareziduald a conden-satorului variabil gi decapacitatea montajului.Prin legarea in paralelcu condensatorul vari-abil a unui condensatorcu micd de 360 pF, prin-tr-un mic Tntrerupdtor,se va putea recepfionagi banda de 3,5 MHz.Butonul de acfionare acondensatoru I u i variabi I

va avea diametrul cfltmai mare, pentruugurarea acordului.

Se recornanddrealizarea acordului fincu o diodd varicap.Schema acestuia estedatd Tn partea stdngdjos pe schema recep-torului. Dacd ecartul defrecventa nu este sufi-cient, s€ va utiliza odiodd varicap cu capa-citate mai mare, sau sevor lega doud diode inparalel. Antena va avealungimea de 10-15 metri"O:ncensatorul de cuplaj cu antenass , a 'ealiza din doud sArme izolate:3 : :r -ingime fiecare, rdsucite pe: i ng,r € 3e cca 2 cm. Se reco-rnanoa '- rntarea condensatoruluivariabii si a potentiometrului acordu-lui fin pe partea de sus a panouluifrontal. Jos se vor monta poten-liometrele de voium Si pentrureglarea reac{iei.

Problema cea mai spinoasd estecea a condensatorului variabil de150 pF, care se gdsegte greu. Sepoate utiliza orice condensatorvariabil avAnd capacitatea maximdTntre 100-365 pF, dar va trebui mo-dificatd gi bobina, astfel ca circuituloscilant sd aibd frecvenla minimd decca 6,5 MHz (cu condensatorulinchis). Inductanla necesarS se vacalcula cu formula:

L = 253301(f2C) unde L = mH,f =MHz, C=pF

De exemplu, dacd capacitateacondensatorului este de 300 pF, lacare se mai adaugi cca 10 pF pen-tru capacitatea montajului, lafrecventa minimd de 6,5 MHz induc-tanla necesard, va fi de 1,93 mH.Urm eazd, sd se calculeze printatondri o bobind care va aveainductanla neces ard. Este bine sdse pdstreze raportul spirelor de13:2. Formula de calcul a induc-tanfei unei bobine cu un singur strateste urnldtoArea:

L- nz - dz l(45,72 'd + 101 ,62'l)

va verifica funcfionarea etajului deaudiofrecvenld prin atingerea cudegetul a contactului cursorului dela potenfiometrul de volum. Se vaverifica func!ionarea reac!iei. Larotirea potenf iometrului pentrureglarea reacliei, F uI qunct trebuiesd auzim o pocniturd. Se cupleazdantena gi rotind condensatorul vari-abil trebuie sd se audd multe stafii.Dacd stafiile se aud cu fluierituri,reaclia func{ioneazd. Dacd ffu, lre-buie micgorat condensatorul decuplaj cu antena prin scurtarea pa(iirdsucite. Staliile CW gi SSB sereceplioneazd cu etajul deradiof recventd intrat in oscilatie.

T,:Rrpnratlr ff

AlPnfir

nac|*lt Dlodr ltat*try

D! tr O{-

It{$A &01

tOOlr

Volurn

5 x lN4laE

rrezltGxrul

to C'!1. Ol md Ql

ffiundeL=mH, d$i l=cm

d = diametrul mediu al bobinei(egal cu diametrul carcasei plusdiametrul conductorului, | =lungimea bobinei. De exemplu,alegem o carcasd de 18 mm gi con-ductorul de 0,8 mrn. Diametrulmediu va fi cca 1 ,9 cm. Cu 13 spiregi | = 1,6 cm, inductanla bobinei va fi2,446 mH. Aceasta este mai ma!'eca inductanla necesard de 1,93 mH.Vom lungi bobina la 2 cm. In acestcaz vorn avea L - 2,103 rnH. Se rnaimdregte lungime.a^bobinei la 2,2 cmgi vom avea L = 1,966 mH, care esteaproape de valoarea cdutatd.

Dupd terminarea gi verificareamontajului, se va alimenta aparatulcu butoanele de reglaj Tn poziliemijlocie. Se vor verifica tensiunile,care trebuie sd aibi valorile apropi-ate de cele indicate Tn schemd. Se

AtldfoA,np tllr

+ev 1

Ph),iad S$rrnoth

# -E'.|<aDlodrr

Ercogt cr lndrcata4 dccindrdrcr of ogccitonoc org hnrlcrolcodn ( *f ): oih.rt rc hplcofurodg (Ff b rrabtqrcct trGh drn* *-|.ffiO. ll-1,0S.0O0.

r Sca htt* Scc tc*t

vJder*'o* sus

Pentru staf iile AM reaclia se vamicgora pAnd Ia disparifie. Punctulde funclionare cel mai sensibil gi celmai selectiv va f i in imediataapropiere a punctului de intrare inoscilalie.

Dacd reaclia nu apare pe nici ofrecvenla, probabil nu a fost legatbine tranzistorul. De exemplu, a fostinversat colectorul cu emitorul. Dacdmontajul nu oscileazd decAt pe anu-mite frecvenle, reaclia este slabd gitrebuie mutatd priza bobinei cu 0,5-1 spird mai sus.

Bine pus la punct, acest receptorpoate da constructorului satisfacliidepline. Se nu uitim cd la incepu-turile radioamatorismului se fdceaulegdturi peste ocean cu astfel dereceptoare doar cu doud-trei tuburielectronice si cu emitdtoare QRPP.

C1

t5s

"'?Hr77D2

OJ

01

"i*HtT7Slrte

T* to C2

fet. Ciq Cl2

v(tjtACERTCTI.ITOF

o'ff^n

-t-..-- L/ .\\r at

(-\- ,rG

Vsdere de ros

l

"

IIIt"o

YO5AY

63

+&{V toCotlrodr of 05

cn

io ClT"J-.ct5

F|r,r€

ruilstc

Rg

ttr

5- lOpF

Ctr 06

11rO0.11l*10c3,fN{o0r.atc,f o.or

/-n

fEf4NlUH septembrie 2003

PO$TA

I Augustin STANCU Rm.Vdlcea

M ullu mim pentru felicitdri.TEHNIUM fiind "revista constructo-rilor amatori din RomAnia", ooi cre-dem cd toate schemele electronicece se propun a fi construite ar trebuisd fie insolite de desenul cablajului(scara J:1) gi desenul de echipare apldcii cu componente (la oricescard). Dar, ce sd facem dacd uniidin autorii de articole (altfel intere-sante) nu ne oferd gi cablajele?Deocamdatd, asta e.

Ne intrebali ce "mai fac fabricilegi uzinele cu specific electronic dinRomAnia". Ce sd vd rdspundem(unele informalii le aveli, deja),"supraviefuiesc" gi ele cum pot, cEtoate celelalte fabrici. Concluzianoastrd este cd din lard "producd-toare de electronicd", RomAnia estein prezent (dupe 1 4 ani), o lard "con-sumatoare de electronicd". RomAnianu mai poate, in prezent, sd pro-ducd competitiv (nivel tehnologicridicat, pre!uri mici) in domeniulelectronic, iar in colabordrile cuinvestitorii strdini, RomAnia con-tribuie cu... forfa de muncd (maiales). 9i toate acestea, Tnainte de aintra in... UE!

Ne vom strddui sd reludm rubrica..SERVICE TEHNIUM".

I Bogdan DUMITRESCU -Tdrgoviqte

Dupd cum vezi, flu te "ocolim curdspunsul", gi pentru cd tot aminceput cu sfArgitul scrisorii tale,vrem sa-!i spunem cd unui tdndr de1B ani locuind intr-un ora$ incdrcatde istorie gi de... limba romdnS, nuprea suntem dispugi sd-i acorddmscuze pentru ortograf ie gi inco-erenld. Noi, aici la redaclie, scriemde 3 ori aceste rAnduri pAnd apar inrevistd, iar tu ne trimiti... o ciornd descrisoare! $i acum rdspunsurile defond.

Schema de miniemitdtor MFtrimisd este o "schemd reclamd"pentru circuitul integrat liniarMAX2606. Nu ti-o recomanddmpentru simplul rnotiv cd acest circuiteste foarte scutnp, iar un miniemile-tor se poate realiza in alte mii defeluri (unele ardtate in revista noas-trd)^

Intrebdrile tale referitoare laschemd sunt, intr-adevdr, de "novicein ale electronicii" gi ne gAndim cdun elev de 1B ani ar trebui sd gtie dela fizicd cum f unction eazd, untranzistor.

Radio-315 55

In final Tti punem la dispozilie,totugi, o schemd de principiu a unuiminiemildtor ME pe frecventa de100 MHz. Tranzistorul T este de tipttlBF 181 sau BF 2A0. ME este unmicrofon cu electret care se gdsegtein comer! gi nu costd mult. Bobinade inductanla L are 3 spire CuEm C0,3 mm cu aer, pe un mandrin (axcilindric) cu diametrul 10 mm. La odistanta de 50 m, Tn curte, semnalulemis poate f i receplionat cu unradioreceptor prevdzut cu banda FMll (98:1 0B MHz). Pentru aceastd'Joacd" utild de emisie-recepfie radionu trebuie autorizatie. In fond,

REDACTIEI

schema pe care ti-o oferim esteschema unui microfon "CORD-LESS" (fdrd cordon), folosit astdziaproape exclusiv la concertele cusoligti.

t Vasile DIACONESCU Tg.J itt^

In rdspunsul anterior vd rugarnsd ne scrieli despre succesele dv. in"lupta electronicd cu lAnlarii", careeste schema cea rnai eficientd; separe cd nu ali repurtat Tncd nici unul.In ce ne privegte, noi, la redacfie, nuavem posibilitatea de a experimentaschemele propuse de co^laboratori gimergem "pe incredere". In orice caz,nu publicdm scheme cu erori majoresau scheme "farse". Cititorii pot cereldmuriri direct autorilor articolelor,pentru unele detalii. De exemplu, dv.vd puteli adresa direct autoruluiprincipal al lucrdrii '1365 schemepractice cu pl-CMOS", domnulAurelian LAZAROIU, in problemaschemei ce vd intereseaza (cu MMC4047). Am relinut propunerea de apublica in revistd un articol despredeparazitarea auto modernd. Dinnou vd urdm succes in... "rdzboiul"contra !Anfarilor!

PS. Dacd aveti computer gi sun-

50cm

teli cuplat la INTERNET, puteliaccesa site-ul http: llwww.thai-ware.com gi veli obline un programcu 5 frecvenle audio, care, emiseprin difuzoarele computerului,alungd lAnlarii, mugtele gi chiar gAn-dacii. Nu existd, Tnsd, o singurdfrecvenle pentru toate speciile de!an!ari.

Federatiei RomAne deamatorism, BucuregJi, tel.75, ing. Vasile CIOBANITA.

Dacd puterea de emisie este sub30 mW nu este nevoie de autoriza-lie pentru emildtor.

Dacd te pasioneazd sd deviiradioamator autorizal, te pofi adresa

Iregti

Mullumim pentru urdrilePentru schema combinei.,INTERNATIONATJ' RC.1 OO1

Kong), v-am trecut pe lista

Sorin-$tefan GUTE - BLIcLt-

fdcute.aud io(Hong

de"soli-


PO$TA REDACTTET

citdri". Poten!iometrele electronicese pot realiza gi cu alte circuite inte-grale Tn afard de ROM-05

In principiu, la un casetofonindustrial nu se poate adapta unnumdrdtor reversibil de ture cu afigajdigital 9i... nici nu meritd (ar fi o com-plicafie aproape inutila).

r Mircea BARBULESAUPiteqti

Ne pui ?ntrebdri gi faci propunerimulte gi grele! S-o ludm pe rAnd.

Doregti o schemd de emisie-recepJie mti "puteqnica]'_ (ppntruaprecierea cd cea publicatd a fost..."marfd", iti mullumim). Astfel descheme se dau in revista "Radio-comunicalii gi Radioamatorism" aFederaf iei RomAne de Radio-amatorism". Abonamentele pe un an(12 numere) costd 75 000 lei, banice se pot trimite pe adresa: ZEHRALILIANA, P.O. Box 22-50 R-71.100.In principiu, pentru lucrul "in eter" cuo stalie de E-R (transceiver) in ben-zile de frecvenle de radioamator tre-buie sd fii radioamator cu indicativ,

sd ai autorizalie de emisie gi,bineinfeles, sd pldtegti g t2<" (cdcinimic nu se poate face in Romdniatdrd taxd), bineinfeles, cu TVA!Existd, intre 26965 gi 27405 kHz , 40canale de frecvenld "la liber" ("ClTl-ZENS BAND"). Transceiverele peaceste canale nu au nevoie de taxe9i autonzalti pentru a fi folosite, cucondilia ca emifdtorul sd nu aibd oputere mai mare de 4 W.

t Daniel ARON - com. Mitreni,iud.Cdldragi

Ne solicili o "schemd simpld" cu cir-cuitul integrat D765 AC (NEC JAPAN).Am vrea sd ne scrii ce schemd teintereseazd,, ce-ai vrea sd faci cu acestcircuit integrat, dacd il ai tizicl

Solicitdri de scheme

r Daniel STRUNGARIU, Str.Nafionald nr. 13, Bl. G 1 3, Ap. 21 ,

Botogani, solicitd schemele pentrutelevizor "BERLINA 2000" gi pentruvideo-recorder "BONDSTEC BT 50"(Koreea).

I Mihai SUSA NU, Str. lonildHrisanti nr.5, Tecuci, solicitdschema televizorului color "BlLTON"(Rusia).

r tutian PosrAvaRU, str.Tecuciul Nou nr. 160, Tecuci, soli-citd schemele pentru televizor"Philips Interfunk" (FSO 85 99 27),pentru radiocasetofonul "SANWA7040" $i pentru pick-up-ul "AKKOPA203".

r Sorin-$tefan GUTE, Bucu-regti, B-dul luliu Maniu nr. 166, cod77538, Bl. 38, Sc. 1, Et. 6, Ap. 25,Sector 6, solicitd schema combineimuzicale "lNTERNAT|ONAIi' RC1001 (Hong Kong).

t Nicolae BUZDUGAN, dinBucuregti (telefon 07224388 82,674.77 .7BI oferd spre vAn zarecolec!ia1970-1 994.

TEHNIUM, an ll

Rubricd realizatd dedr. ing. Andrei CIONTU

(Urmare din pag, 7)

Se observd cd pentru dioda sta-bilizatoare DZ de fapt cu rol maimult de limitare in tensiune s-aales un model aparent supradimen-sionat ca putere de disipafie, dnumede 10W cu toate cd valoarea mediea curentului preluat de C2 din releaeste de sub 100 mA. Aceastdalegere se justificd prin faptul cd,tranzitoriu, curentul absorbit de C2poate cregte pAnd la valoarea ma-ximd permisd de rezistenla de li-mitare R2, adicd pAnd la cca 2A,intensitate pe care - chiar pentru untimp scurt s-ar putea sd nu osuporte o diodd stabilizatoare de uzgeneral, de pildd una de tip PL 122,avAnd puterea maximd de disipaliede 1W.

in figu ra 2 este sugeratd o posi-bile variantd de amplasare apieselor Ei de cablaj pentru acestmodul, care a fost realtzat pe o

TEHNIUM seprembrie 2003

placd de sticlotextolit neplacat cufolie de cupru (sau cu folia indeper-tatd prin corodare in clorurd fericd).Vederea este dinspre fala plantatdcu piese, deci traseele de conexiunede pe spate sunt vdzute prin "trans-paren!d".

Pentru mai multd robustef e,conexiunile sunt fdcute prin lipireadirectd cu cositor a terminalelorpieselor, iar firele de conexiuneexternd, ffi?rcate sugestiv, sunt"!esute" prin placa de montaj.

Se mai observd cd pentru poartatriacului s-au scos la exterior doudcordoane, P gi P', primul pentruracordarea propriu-zisd la poartd, aldoilea care merge, impreund cu cor-doanele tensiunii continue joase(U- gi U+) Ia blocul extern al circui-tului de comandd a porlii, diferit dela un montaj la altul.

S-ar putea pdrea cd piesele suntamplasate cam prea "aerisit", daraceastd doar aparentd risipd de

spafiu este perfect justificatd. Inprimul rAnd, pentru cd se lucreazdcu tensiunea inaltd de refea, care lao prea mare "inghesuiald" a firelor gi

conexiunilor de pe spate, mai ales Tn

condilii de umiditate excesivd saufavorizante pentru condens, ne-arputea crea surp rize extrem denepldcute. N-am sd uit niciodatd oexperienld personald din perioadamea de "pionierat" in ale electronicii,cAnd am "prejit" trei tiristoare (printreprimele pe care reusisem sd leprocur, cu mare dificultate) tocmaidin cauza acestui condens sus-menf ionat. Fdcusem pentru uncoleg de redaclie o orgd de luminicu trei canale, echipatd cu trei tiris-toare, care mi-a reugit foarte bine.Ducdndu-i-o acasd pentru "demon-strafie", din nerdbdarea (gi negtiinfa)amAndurora, iarnd fiind, ?fil intro-dus-o imediat in prizd,, iar tiristoareleau cedat, unul dupd altul. Mi-a tre-buit mult timp sd Tnleleg de ce.

65

CONSTRUCTORU L I NCEPATOR

In al doilea rAnd, spaf iereaugu reazd, rdcirea pieselor.

Modulul cu tiristor propus esteprezentat in figura 3. Se observd cdam optat pentru varianta cea mairdspAnditd, cAnd consumatorul Rspoate fi acfionat pe durata ambelorsemialternanle ale tensiunii deref ea, aceasta f iind Tn prealabil

U+(1 2v)

nuu mediu de circa 10-20 mA, Prinintermediul rezistenlei de limitareR2. Acest curent Tncarcd Tn timP"rezervorul" de energie reprezentatde condensatorul C2, cu limitarea la12V a tensiunii la bornele sale prin

intermediul diodei Zenner DZ(12V l10W).

Aparent, dioda D1 n-ar fi nece-

funclie de curentul de menlinere al

tiristorului).Degi este strdbdtut de un curent

modest, rezistorul R2 se incdlzegteapreciabil, prelu6nd o diferenldmare de tensiune, motiv pentru caream recomandat un model cu pu-

terea de disipalie de cel pulin 8W,

pe care l-am montat pe un mic radi-

ator din tabld de aluminiu in formdde U, prins in guruburi pe placa de

montaj, cu distanlare de 5-B mm

fala de aceasta (una-doud piulile).

Pe schema de amplasare s-a pre-

vdzut loc pentru acest radiator, darnu s-au marcat locurile de gduripentru guruburi, dimensiunile radia-

torului fiind Tn funclie de modelul de

rezistor R2 disponibil.

$i Tn cazul acestui modul, gruPul

C1-R1 constituie circuitul de pro-

tecf ie la eventuale supratensiunianod-catod.

Varianta de amplasare a Pieselorgi de cablaj propusd este datd infigura 4, fiind tot cu vedere dinsprefala plantatd cu piese. Observafiilede la placa modulului cu triac rdmAn

valabile gi aici. Addugarn doar cd Tn

acest caz dioda stabilizatoare DZ afost montatd orizontal, nu vertical,

dar asta pentru cd nu am avut la dis-

pozilie ?ncd un exemplar de 10D212gi am folosit un Zenner ITT de tiP2L12. Oricum, spaliul Permite 9iplasarea verticald a unei diode10D212.

Tn incheiere, suntem datori sd

preci zdm cd ambele module,

lucrAnd cu tensiunea de relea gi

avAnd gi sursa de tensiune continud

de 12V in contact direct cu unul din

polii relelei, prezintd pericol real de

electrocutare dacd nu se iau

mdsurile de proteclie recornandate

?n astfel de situalii. in primul rAnd, fiu

se va atinge cu mAna montajul (nici

circuitul extern de comandd a porlii)

decAt dupd intreruperea tensiunii de

alimentare de refea. Dacd se folo-

sesc intrerupdtoare simple, aSa cum

se indicd Tn schemele Propuse,intreruperea contactului cu releaua

se face scolAnd 9i gtecherul modu-

lului din priza de refea.

llo220V

F5A

P,

U-

{t

o *l |r}+

+{tH-€ll

I ] f ""'---f;I i. r.li r i'4i< r r ...

i

redresatd bialternanf d (Puntea

redresoare de Putere PR, montatdpe un radiator din aluminiu ?n formdde U dimensionat pentru o disipalietermicd bund la un curent rnediu

redresat de 4-5A).in aceste condifii, tensiunea con-

tinud joasd neces ard circuituluiextern de comandd a Po(ii nu se

mai poate prelua prin condensatordin tensiunea pulsatorie de polari-

tate constantd. In schimb, se Poateprelua din aceasta un curent conti-

66

tra*-or*l ii

sard, tensiunea care ajunge la R2

fiind deja de polaritate unicd pozi-

tivd, datoritd redresdrii in punte.

Prezenfa ei se justificd totuqi prin

aceea cd ea interzice descdrcarealui C2 inspre Rs gi tiristor (in inter-valele de timp cAt tensiunea Pul-satorie are valoarea instantaneesub 12V), deci propagarea spre tiris-tor a efectului de filtrare al lui C2,

ceea ce ne-ar Putea crea Problemecu blocarea tiristorului la trecereaprin zero a tensiunii pulsatorii (in

+:CZa7O01tF

25V

r- l\R2 Drrsxln niz )

8W (1 N+007)(rod)

(

f Dz )

1oDZr2r f-

Ky2o2H t I(rod) L al

-,tJ,

t

),1iooow)

8APR

/6O0v

Na:

II

lt lT̂vlI O,11tF

l**fi,,1,,

-tI

_Jc

/

I

t

f/

PT2w


Din numdrul 271 idecembs'ie Zfi0A r'evistei franceze Eiecircnique Pratiguecentru a vd semnaia o iciee care nl s-asi care sperfim s* v# fie de foios celor

ianueri* fi**#; #&rY'! seiecticnatpdrut ingenioasd

pasionafi de rr"ru-

zicd "tare" cu bani pirtini. Esterorba de articolui ''Dublor de pu-.ere pentru anrpii -i-Fi'=- autor0. Tavernie!', ?n cal.e se propune,conform schemei bioc ciin figura1 , realizarea unui modul dublor decutere (fig " 2), utitizdnci doudamplif icatoare F-i i- E i stereo deputere. Cei inrer*saii sunt invitalisa-Si procureacest num6ral revisteiin care vorrnai gdsi ?ncaun Arnplifi-cator Hl-Fis0/25 weficace $imulte alieconstru*ti.tentantesau sd"viziteze=' g :*-ul reviste:\ AA /V.elei:ir .,

iquep!"a-tiQue"cei',-.

La ru c rica Design ldeas din numdrul peianuarie 2a02 ai revistei EDN The DesignA,1a n a 7,. F Oi i1e EleCtrOniCS lndUStry eStetfr\4JtA(-t! \

0 roc,.s ; 11- c 'f icatorul logaritmic p rezentat ald-tii rai ',,: " , autori Jayashree Raghuraman gi

Ajoy Raman din Bangalore, India. Montajur,realizat cu un circuit timer de tip LM556C,folosegte legea exponenfiald de incdrcare aunui condensator printr-o rezistenla.Performanlele foarte bune ale montajului,

ilustrate de autori p rinrep rezentarea graf icd a datelorexperimentale (fig . 2) il recomanddpentru utilizare in aparatura deinstrumentafie.

Ampli

droit

Rl 't/10 k

C20,22 gF

*-{F-?R4| 47kI

ryn

R822k

PEG

M

5ir&ri,'i

-#,:E

tll --- - -' -

vcc15V

K1

9. 1k

C1

0.1 pF f 0.02 p.F

vcc15V

OUTPUTVOLTAGT

c5

C6

1!*{

1:2:

Sl*r*c *u 4,x

nl3** voir lexte

St616o-------n\"--*

TH 1 DIS2

flvl THz

RES 1 LM556C cvzOUTI RESz

TRtl " our2

cND rRtZ

1N914C

II.IPUTVOLIAGE

LINEAR FIT OFEXPERIMENTAL DATA

rI

ioi

-

Pretz 29 500 lei

pag,!i?, -,.N9. Basegti? - E prea scump? - ... Ai incercat la:''r :r'' r ' ;'' r ': www.trioda.ro ,,:#ai;i:'

Multimetre, Telecomenzi, Trafo linii, Componente electroniceCataloage din magazinele din Oradea sau prin poqtd:HIFI SHOP: str.Primd"riei nr. 48, tel.: 0259-436.782CONTACT: str.gelimbd"rului rrc.2, tel.: 0259-267 .223Cod poqtal: 4lO2O9 ORADEA, Fax: 0259-2IO.225,

e-mail: sales@trioda. ro

Date post:	29-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	catalin-pancescu
View:	2,967 times
Download:	73 times

Tehnium 09-2003

Documents