Tehnici Ex.

7/16/2019 Tehnici Ex.

1/113

NR. 1Ingrijirea bolnavului imobilizat la pat

Imobilizarea poate fi cauzata de afectiuni grave (bolnavi paralizati, astenici,adinamici, cu leziuni ale membrelor inferioare), poate fi impusa ca o masurapreventiva fata de unele complicatii (embolii, hemoragii) sau impusa ca o masuraterapeutica in fracturi cu aparate de imobilizare, traumatisme, infart miocardic.

1) Acordarea conditiilor optime de confort-asigurarea unui pat special, corespunzator afectiunii ( cele mai corespunzatoare sun

cele cu somiera sau patul universal pt. tratament osteoarticular care poate fi adaptapozitiilor cerute de afectiune, prevazut cu accesorii: masa reglabila pt. alimentatie, citiscris, sertar ce inlocuieste noptiera).

-nu va fi asezat sub fereastra sau pus aproape de usa, deoarece ar fi dificilaprotejarea contra curentilor de aer.

-salteaua din material plastic cu structura de burete sau pneumaticacompartimentata pt a evita presiunea si macerarea zonei de contact.

-este bine ca acesti bolnavi sa fie amplasati in camere mici, linistite, sa aibatotul la indemina (semnalizare, lampa la pat).

-in caz de polakiurie sau de pertubare a functiei sfincterelor, este recomandatca urinarul sa fie asezat in asa fel incit bolnavul sa-l poata lua.

-in functie de diagnostic si cauza imobilizarii se vor asigura utilaje auxiliare(agatatoare din metal sau din material textil), de care pacientul sa se poataprinda cu mainile si care sa-i permita sa execute anumite miscari singur.2) Igiena generala si corporala-se realizeaza aerisirea salonului-curatenia lanjeriei de corp si a asternuturilor-schimbarea pacientului ori de cite ori s-a murdarit-utilizarea unor camasi desfacute la spate

Toaleta corparala frecventa sub forma de bai partiale la pat-se va avea grija in cazul pacientilor cu aparate gipsate (sa nu se ude gipsul in

timpul toaletei)Igiena gurii- se va avea o deosebita grija pt. pacientul care prezinta proteza,

care, se va curata dupa fiecare masa Igiena mainilorinainte si dupa masa Toaleta perineala (mica toaleta), in care se va respecta pudoarea pacientului3) Alimentatia pacientului

-este facuta la pat, activ sau pasiv, in functie de starea pacientului, asigurand opozitie cat mai comoda

-asistenta va respecta orarul meselor, servirea calda a alimentelor si

prezentarea acestora cit mai estetic4) Supravegherea starii generale

Executarea tratamentelor si examinarilor

-se urmaresc si se noteaza zilnic F.V. si vegetative


2/113

-in cazul aparatelor gipsate se va urmari si semnala aparitiaedemelor,modificarilor de culoare(cianoza, eritem) la extremitatile libere alemembrelor

-examinarile paraclinice si tratamentul vor fi executate la pat, sau daca nu eposibil, pacientul va fi transportat cu patul la serviciul respectiv.5) Prevenirea escarelor

-se va verifica sistematic zonele expuse la escare, stiind ca ele apar foarterepede la pacientii imobilizati-se acorda o mare atentie schimbarii de pozitie,la fiecare 2 ore, asigurandu-se

in acelasi timp si pozitia care sa nu jeneze cu nimic bolnavul-manevrele se executa cu 1-2 persoane, cu multa blandete-se vor aplica toate mijloacele de prevenire a escarelor-se va face masaj cu o durata de cel putin 10 minute, pt. a realiza activarea

circulatiei- se fac frictiuni cu alcool, urmate de pudraje cu talc-i se vor oferi la timp si in mod regulat urinarul si plosca pt. a nu murdari

lenjeria, deoarece umezeala favorizeaza aparitia escarelor

6) Prevenirea altor complicatiiPneumoniile hipostatice (de staza)

-se previn prin ridicarea pacientului in pozitie sezanda si efectuarea degimnastica respiratorie, de mai multe ori pe zi.Trombozele

-apar datorita incetinirii circulatiei de intoarcere-se previn prin masajul usor al membrelor si mobilizarea pasiva si activa a

degetelor de la picioare si maini, a gambelor si antebratelor.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului general

-vor fi prevenite prin miscari pasive si active si prin masaj Stomatita

-poate aparea mai des la pacientii cu regim lactat si hidrozaharat-se previne prin asigurarea igienei cavitatii bucale prin clatirea cu apa

bicarbonata 30% sau cu apa cu mentolConstipatia

-poate aparea datorita lipsei de miscare-se previne prin stimularea tranzitului intestinal prin mijloace naturale pt. a nu

obisnui pacientul cu purgative sau clisme-se recomanda regim bogat in celuloza(legume, fructe) si lichide daca

afectiunea de baza permite acest regimDeformarile articulare (pozitii vicioase)

-ale membrelor si coloanei vertebrale pot fi prevenite prin asigurarea pozitieicorecte in patAnchilozele

-se vor preveni prin mobilizarea pasiva inca din primele zile de mai multe oripe zi

-recuperarea motorie se incepe indata ce pacientul este constient.


3/113

NR.2

MASURAREA TEMPERATURII, NOTAREA IN FOINTERPRETAREA VALORILOR,INTERVENTII

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale este necesitateaorganismului de a-si mentine si conserva o temperatura constanta intre 36,1-37C pentru a-si mentine starea de bine.

Temperatura se mentine constanta prin echilibrul dintre termogeneza sitermoliza (homeotermie).

Mentinerea echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatoridin hipotalamus.

I Masurarease face cu termometru maximal, gradat de la 34,5 - 42 C cu coloana de Hg- termometrele se tin in solutie dezinfectanta (Cloramina 1%, Actisept) care se

schimba zilnic- inainte de masurare se clateste, se sterge termometrul de solutia

dezinfectanta cu o compresa si se scutura prinzand termometrul cu degeteledeasupra rezervorului

- se masoara dimineata intre orele 7-8 si seara intre 18-19- masurarea se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine cea mai

apropiata temperatura de cea centrala- se masoara in axila, cavitatea bucala, plica inghinala, rect, vagin

Materiale necesare: -termometru maximal, comprese sterile, tavita renala, recipient cu solutiedezinfectanta, vaselina sau ulei de parafina sterile pentru lubrifiere, ceas, pixalbastruPregatirea bolnavului:

-psihica informare, explicare-fizica - pozitie, toaleta

Tehnica:

-asistenta se spala pe maini, clateste si sterge termometrul, il scutura,verifica integritatea sa (sa nu fie spart, sa coboare mercurul), il aplica bolnavuluisi citeste temperatura dupa expirarea timpului.

- spala termometrul, il scutura, il introduce in solutia dezinfectantaa)in axila-pozitie decubit dorsal sau sezand-se sterge axila cu un prosop uscat-se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in mijlocul axilei-se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe torace-la bonavii agitati, slabiti, copii bratul este sustinut de asistenta


4/113

-se mentine 10 minute

b)in plica inghinala

- se face la bolnavii foarte slabiti si copii- adultul sta in decubit lateral cu coapsa flectata pe bazin,copilul in decubit

dorsal- se mentine 10 minute

C) in cavitatea bucala

- se introduce termometrul oblic in cavitatea bucala, sub limba sau extern

arcadei dentare

-bolnavul inchide gura si respira pe nas

- contraindicata la bolnavii agitati si la copii- se mentine 5 minute

- inainte cu 10 minute, bolnavul nu va fuma, nu va consuma alimentecalde sau reci

d) in rect- se lubrifiaza rezervorul termometrului, cu o compresa sterila imbibata invaselina sau ulei de parafina

- pozitia la adult decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie, lacopil decubit dorsal cu membrele inferioare flectate pe abdomen si tinute deasistenta cu mana stanga, termometrul se mentine tot timpul masurarii in rect cumana dreapta

- se introduce in rect 2,5-3 cm si se mentine 5 minute- contraindicata in afectiuni ale rectului si la bolnavii agitati- valoarea temperaturii in rect este cu 0,5 grade mai mare decat cea din

axila

e)in vagin - pozitia este ginecologica,- se mentine 5 minute- valoarea este cu 0,5 grade mai mare decat cea din axila

- creste cu 1-2 grade fata de cea din axila in afectiuni abdominaleinflamatorii (apendicita, anexita, peritonita)

- contraindicata in bolile aparatului genital feminin- temperatura este mai mare in perioada de ovulatie

II Notarea in F.O.- se noteaza cu pix albastru,cu un punct, punctele se unesc, formand

curba termica

- fiecare linie orizontala reprezinta 2 diviziuni de grad de temperatura,linia verticala pentru zi (seara si dimineata)

- se masoara dimineata si seara, la internare si oricand, la indicatiamedicului

- in alte documente se masoara cifric

III Interpretarea valorilor


5/113

PATOLOGIC: 1. Hipotermia=temperatura sub 35 C, este un sindrom caracterizat prinhipotermie, hTA, cianoza, eritem si edem al extremitatilor, durere, oboseala,tulburari de vorbire, somnolenta, degeraturi, apatie, parestezie

Este produsa datorita :- lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare (la copil)

- expunere prelungita la frig, dereglari endocrine, inanitie, anemii, insuficientacirculatorie (la adulti)- incetinirea activitatii sistemului nervos (la varstnici)

- in zilele de azi este folosita hipotermia controlata 32-26 C, in interventiichirurgicale pe cord,etc.

2.Hipertermia= temperatura peste 37 C, este un sindrom caracterizat prinascensiune febrila, frisoane, astenie, polipnee, transpiratie, sete, tahicardie,oligurie, curbatura

Subfebrilitate = 37-38 CFebra moderata=38-39 CFebra ridicata =39-40 C

Hiperpirexie = peste 40 CEvolutia febrei se face in 3 perioade : - perioada initiala- perioada de stare- perioada de declin

Alte tipuri de febra :a)continua bolnavul este tot timpul febril, diferenta temperaturilor dintre cea

de dimineata si cea de seara nu este mai mare de 1 grad ( pneumonii, febratifoida)

b)remitenta oscilatiile dintre febra de dimineata si cea de seara depasesc 1grad, dar se mentin peste valorile normale (septicemii, supuratii, TBC pulmonaregrave)

c)intermitenta diferenta dintre febra de dimineata si cea de seara este decateva grade, temperatura minima fiind sub 37 C (septicemii, unele forme deTBC)

d)intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente, dar acceselese repeta la acelasi interval de timp, putand fi despartita si de zile afebrile(malarie)

e)recurenta- perioade febrile de 4-6 zile de febra continua ce alterneaza cuperioade afebrile de aceeasi durata (in unele forme de limfogranulomatozamaligna)

f)ondulanta perioadele febrile alterneaza cu perioadele afebrile, trecereafacandu-se lent, dand curbei febrile un aspect ondulant (bruceloza)

g)febra de tip invers temperatura este minima seara si maxima dimineata(TBC pulmonar) FIZIOLOGIC

-temperatura centrala este mai mare decat temperatura periferica-temperatura de seara este mai mare decat cea de dimineata-nou-nascut =36,1-37,8 C- adult = 36-37 C-varstnic = 35-36 C


6/113

IV INTERVENTII1. In hipertermie

a) pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice

- aeriseste incaperea-asigura imbracaminte lejera-aplica comprese reci pe frunte si extremitati, impachetari reci, frictiuni cu otet

-incalzeste pacientul in caz de frison cu paturi sau cu termofoare- administreaza medicamentatia indicata de medic (antitermice, antibiotice,antiinflamatoare)b) pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

- se calculeaza bilantul hidric pe 24 h, (se dau 500 ml de lichide in plus pentrufiecare grad de temperatura in plus)

-serveste pacientul cu cantitati mari de lichide la temperatura camerei(alimentatia sa fie lichida, semilichida, hidrozaharata)

- fiecare grad C in plus peste 37 necesita 13 calorii in plus peste ratia normalac) pacientul sa aibe o stare de bine fizic si psihic

-schimba des lenjeria de corp si de pat

-mentine igiena tegumentelor 2. In hipotermie:

a) pacientul sa aibe temperatura corpului in limite fiziologice

-incalzeste lent pacientul cu paturi si termofoare- creste treptat temperatura mediului ambiant-recolteaza sange pentru glicemie, HMG (Ht, Hb)-pentru ca in hipotermie scade

glicemia-pregateste pacientul pentru EKG

b )pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

- administreaza lichide caldute, in cantitati mici, la intervale regulate de timp-calculeaza bilantul hidric pe 24 h

c) pacientul sa-si pastreze integritatea tegumentelor

-pune extremitatile pacientului in apa calduta la 37 C utilizand bai incalziteprogresiv

-maseaza extremitatile-administreaza medicamentatia (antibiotice, corticoizi, analgezice)


7/113

NR. 3MASURAREA T.A.; NOTAREA IN F.O.; INTERPRETAREA

VALORILOR; INTERVENTII

T.A. =presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arterialiFactori determinanti:

-forta de contractie a inimii-rezistenta intampinata de sange (elasticitatea si calibrul vaselor)-vascozitatea sangelui

- debitul cardiacFactori ce influenteaza T.A.:

a) biologici:-varsta- T.A.este mica la copii, se stabilizeaza la adult si creste usor la varstnici-somnul- in timpul somnului T.A. scade-efortul-creste T.A.

b) psihologici:-emotiile cresc T.A.-anxietatea- creste T.A.

c) sociologici:-climatul frigul duce la vasoconstrictie si implicit la cresterea T.A.

-caldura duce la vasodilatatie si implicit la scaderea T.A.T.A. sistolica= T.A. maximaT.A diastolica = T.A. minimaT.A. maxima- T.A minima =T.A. diferentialaT.A. minima= T.A maxim +1 sau 2

2


8/113

I MASURAREA

Scop =evaluarea functiei cardiacePregatirea bolnavului: - psihica informare, explicare

- fizica repaus 10-15 min, pozitie decubit dorsal cubratul in extensie si supinatie

Materiale necesare:-tensiometru , stetoscop, tampon de vata cu substanta dezinfectanta si tavita

renala- tensiometrul poate fi clasic (cu mercur sau manometru) sau electronic

Tehnica :Se face prin 3 metode:

a) metoda palpatorie (RIVA ROCCI)

- se pune manseta pe antebrat la cel putin 5 cm deasupra plicii cotului- se palpeaza cu mana stanga pulsul radial al pacientului de la aceeasi mana- cu mana dreapta se umfla manseta cu aer cu ajutorul perei de cauciuc pana

nu i se mai simte pulsul- se elibereaza usor aerul din manseta cu ajutorul supapei

- prima pulsatie resimtita este T.A. maxima

b) metoda auscultatorie (KOROTKOV)

- se fixeaza manseta pe antebrat- se pune membrana stetoscopului pe artera humerala (imediat sub manseta)- asistenta introduce olivele stetoscopului din urechi- se introduce aer in manseta pana nu se mai aude nici o pulsatie in stetoscop- se elibereaza aerul din manseta si prima pulsatie auzita reprezinta T.A.

maxima iar ultima pulsatie auzita reprezinta T.A. minima

c) metoda oscilometrica

-se realizeaza cu ajutorul oscilometrului PACHON

II NOTAREA IN FT

-se face cu pix rosu, se noteaza T.A. maxima si T.A.minima cu cate o linieorizontala care se unesc cu linii verticale si se hasureaza- fiecare linie orizontala = 10 mm Hg- in FO se noteaza numeric

- se masoara dimineata si seara, la internare, inainte si dupa interventie, lanevoie.

III INTERPRETAREA VALORILOR

FIZIOLOGIC-la copil 75-110 mm Hg / 50-65 mm Hg


9/113

-la adult 115-140 mm Hg / 75-90 mm Hg- fiziologic poate exista o diferenta de 10 -20 mm Hg intre cele 2 brate- de aceea prima da T.A. se va masura la ambele bratePATOLOGIC

Hipotensiune = scaderea T.A. sub valorile normale (socuri hemoragice, colaps)Hipertensiune= cresterea T.A. peste valorile normale

Poate fi HTA esentiala (primara) sau HTA secundaraHTA grad 1 = 140-160 mm HgHTA grad2 = 160-180 mm HgHTA grad 3 =peste 180 mm Hg

IV INTERVENTII

1. Pentru HTA

a) pacientul sa prezinte o circulatie adecvata

-invata pacientul sa intrerupa consumul de tutun si alcool- invata pacientul sa aibe un regim igieno-dietetic adecvat (sa consume

legume si fructe, sa nu consume grasimi animale si sare, sa faca miscare)- administreaza medicatia prescrisa de medic (hipotensoare, diuretice,

vasodilatatoare, antiaritmice, tonice cardiace)- monitorizeaza T.A.- supravegheaza efectul medicamentelor- aplica tehnici de favorizare a circulatiei (exercitii pasive, active, masaj)

- pregateste pacientul si efectueaza EKG

b) pacientul sa fie echilibrat psihic

- informeaza pacientul despre boala si tratament

- linisteste pacientul, administreaza sedative la indicatia medicului

2. Pentru hTA

a) pacientul sa prezinte o circulatie adecvata

- monitorizeaza T.A.- hidrateaza pacientul- administreaza la indicatia medicului PEV cu S.F., Dextran, HHC,transfuzie

de sange- supravegheaza pacientul, previne lipotimia

- pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala in cazul in care hTAse datoreaza unei hemoragii traumatice care necesita hemostaza chirurgicala

b) pacientul sa prezinte tegumente si mucoase normal colorate

- oxigenoterapie- pozitie Trendelenburg- camera aerisita, temperatura optima, imbracaminte lejera


10/113

c) pacientul sa fie echilibrat psihic

- asistenta informeaza pacientul despre boala, tratament- linisteste pacientul

NR.4MASURAREA RESPIRATIEI, NOTAREA, INTERPRETAREA

VALORILOR, INTERVENTII Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigen din mediulinconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidulde carbon rezultat din arderile celulare.

Etapele respiratiei:

1. Ventilatia- reprezinta patrunderea aerului incarcat cu O2 in plamani sieliminarea aerului incarcat cu CO2

- are 2 etape- inspiratia= proces activ- expiratia = proces pasiv

Este influentata de :- permeabilitatea cailor respiratorii- concentratia de O2 din aerul inspirat- maturitatea centrului respirator bulbar- expansiunea cutiei toracice- functionarea normala a centrilor ce regleaza respiratia2. Difuziunea gazelor= O2 din alveolele pulmonare trece in capilarele

perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.Este influentata de :

- diferenta de presiune dintre O2 alveolar si cel din sange- starea peretelui alveolar- marimea suprafetei alveolare3. Circulatorie -reprezinta conducerea oxigenului prin vasele arteriale la

tesuturi si a CO2 adus de la tesuturi prin vasele venoase la plamani pentru a seelimina.

Este influentata de :- cantitatea de Hg din sange- de debitul cardiac- de numarul de hematii- de permeabilitatea retelei arteriale periferice4. Tisulara -reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul

unui sistem enzimatic complex.Hipoxia= scaderea cantitatii de O2 din tesuturiHipoxemia = scaderea presiunii partiale si a saturatiei in O2 al sangelui arterial


11/113

Hipercapnia= cresterea cantitatii de CO2 din sangeI. MASURAREA

Scop- evaluarea functiei respiratorii a bolnavuluiElemente de apreciat : frecventa, ritmul, amplitudinea, tipul de respiratie,

simetria miscarilor respiratorii, prezenta tusei, prezenta secretiilor sau azgomotelor respiratorii.

Materiale necesare:- ceas cu secundar si pix de culoare verde

Tehnica:-pacientul este asezat in decubit dorsal fara a i se explica tehnica

- la pacientii inconstienti sau care dorm asistenta isi plaseaza mana cu fatapalmara pe torace si incepe sa inumere respiratiile timp de 1 minut

- la pacientii constienti, asistenta nu le pune mana pe torace ( pt ca va influentafrecventa) ci doar observa ridicarile toracelui si numara in continuarea masurariipulsului II NOTAREA IN FO

- se face cu pix verde, fiecare linie orizontala reprezinta 1 respiratie, se noteaza

1 punct, se unesc punctele rezultand curba respiratiei- se noteaza dimineata si seara la internare, inainte si dupa interventii, laindicatieIII INTERPRETAREA VALORILOR

FIZIOLOGIC-nou-nascut=30-50 resp/min;- copil= 15-35 resp/min;- adult = 16-18 resp/min;-varstnic =15-25 resp/min

PATOLOGIC = dispneea) Frecventa respiratorie = numarul de respiratii pe minut

-Polipnee (tahipnee) = cresterea frecventei respiratorii, scadeamplitudinea, respiratie ritmica ( apare in cazul reducerii suprafetei respiratorii,

anemii, afectiuni cardiace, stari toxico-septice)-Bradipnee = scaderea frecventei respiratorii, creste amplitudinea( obstacole in caile respiratorii ).Poate fi inspiratorie in caz de obstacol sauparalizie a muschilor respiratori si expiratorie in caz de obstacol in cailerespiratorii, astm bronsic si emfizem pulmonar.

-Apnee= absenta respiratieib) Amplitudinea = volumul de aer care intra si iese din plamani

-se modifica in functie de frecventa respiratorie, cand frecventa estemare, amplitudinea este mica si invers

- dpdv al amplitudinii respiratia poate fi profunda sau superficialac)Ritmul

-fiziologic - inspiratiile si expiratiile se succed la intervale regulate cu pauzeegale- patologic ritmul poate fi perturbat prin atingerea centrilor nervosi din

cauze toxice, infectioase, neurologice- in caz de obstacole in caile respiratorii apare- cornajul=zgomot in inspir

-tirajul=depresiapartilor moi ale toracelui in inspir


12/113

d) Simetria miscarilor- miscarea simetrica a celor doua hemitorace respiratorii- in caz de colectii pleurale abundente, nefunctionarea partiala sau totala a

unui plaman, pneumonie masiva obstruarea unei bronhii principale- hemitoracele bolnav se poate imobiliza complet, in compensatie

hemitoracele sanatos isi amplifica miscarilee) Tipuri de respiratie

- respiratie tip costal superior- la femei, se dilata diametrul anteroposterior (in inspir)

- respiratie tip costal inferior -Ia barbati, se dilata diametrul transversal-respiratie tip abdominal- Ia copii si batrani, se dilata diametrul verticalZgomotele respiratorii:

Fiziologic-murmur vezicularPatologic-raluri sibilante;- raluri crepitante; -raluri ronflante;- raluri

subcrepitanteALTE TIPURI DE DISPNEE :

- Dispneea Cheyne-Stokes = respiratie cu amplitudine si frecventa in crestere

pana la un maxim, apoi scade pana la apnee (in tumori si hemoragii cerebrale,insufienta circulatorie,uremie)

- Dispneea Kussmaul = bradipnee accentuata cu inspir profund si zgomotos,urmat de apnee apoi expir prelungit si iar apnee( in coma diabetica, agonie)

- Dispnee Biot = miscari respiratorii ritmice cu amplitudine normala despartitede pauze lungi de 10-30 sec ( in come, agonie, stadiul preletal)

-Dispnee dezordonata = extrarespiratorie, datorata dereglarii grave a centrilorrespiratori (tumori si hemoragii cerebrale)

- Dispneea de efort = datorita saturatiei insuficiente cu 02 a organismului intimpul efortului ( in afect cardiace sau respiratorii)e, intoxicatii cu alcool, monoxid

de carbon.insuf hepatica,renala)-Dispnee de decubit = apare in pozitia decubit dorsal datorita reduceriisuprafetei respiratorii prin comprimarea parenchimului (in afectiuni cardiace,pulmonare, diafragmatice)

- Dispnee de repaus = dispnee permanenta, chiar ortopnee , datorita unuiobstacol in caile resp sau insuficienta circulatorie grava

- Dispnee paroxistica = apare in accese repetate, ziua sau noaptea( in astmbronsic,edem pulmonar, astm cardiac)

-Dispnee accidentala = apare neasteptat in cazul unor procese patologiceacute ale plamanilor sau cailor respiratoriiIV INTERVENTII

a) Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere si permeabile si o bunarespiratie

-se invata pacientul sa tuseasca , sa expectoreze , si sa colecteze sputa-se umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata-se indeparteaza secretiile nazale-se aspira secretiile bronsice-se asigura o buna hidratare, 21 / 24 h


13/113

-se invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie-se asigura pozitia sezand sau semisezand-se invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare ( fumat, mese

copioase, imbracaminte stramta)-se face masaj si tapotaj toracic-se administreaza medicatia : antitusive, expectorante, bronhodilatatoare,

decongestionante ale mucoasei nazale si bronsiceb) Pacientul sa fie echilibrat psihic

-se asigura pozitie antalgica-se invata pacientul tehnici de relaxare

-se pregateste psihic pacientul pt investigatii si interventii

c) Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta la infectii

-se invata pacientul sa evite frigul, aglomeratia , schimbarile bruste detemperatura

NR.5MASURAREA PULSULUI ,

NOTAREA, INTERPRETAREA VALORILOR, INTERVENTIIPulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan

osos, si este sincrona cu sistola ventricuIara.Pulsul ia nastere din conflictul intre sangele impins, prin contractia muschiului

cardiac, din ventricule in artere, cu sangele existent in sistemul arterial. Acestconflict se propaga prin coloana de sange din artere, sub forma unei undevibratorii, si se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterelor, sincrona cu

sistolele ventriculare.Pulsul reflecta starea functionala a inimii si a sistemului arterial. Pulsul esteinfluentat de mai multi factori:

- Biologici- varsta - la copil este mai crescut decat la adulti- inaltimea - peroanele scunde au pulsul mai frecvent ca cei inalti- somnul- in timpul somnului frecventa este mai redusa- alimentatia- in timpul digestiei, frecventa creste- efortul- creste frecventa-febra - pt fiecare grad de temp pulsul creste cu 8 -10 batai/min

-Psihologici- emotiile \- plansul --- - cresc frecventa

- furia /- Sociali- cantitatea de 02 din aerul inspirat influenteaza frecventa pulsului

I MASURAREA

Scop - evaluarea functiei cardiovasculareElemente de apreciat: frecventa, ritmicitatea, amplitudine, celeritateMateriale necesare: ceas cu secundar, pix rosu


14/113

Pregatirea pacientului: psihica- informarefizica - repaus fizic 10-15 min, cu bratul relaxat

Tehnica:- se masoara pe orice artera accesibila palparii ce poate fi comprimata pe un

plan osos: artera radiala, artera temporala, artera femurala, artera carotida,artera poplitee, artera tibiala, artera pedioasa, apical ( pulsul apical=soculapexian se repereaza in spatiul V intercostal stg. Pe linia medioclaviculara, lavarful inimii)

-se repereaza artera, si cu cele trei degete:aratator, mijlociu si inelar seexercita o presiune usoara asupra peretelui arterial pana se percep undelepulsatile

-pt artera radiala , se aseaza degetele in santul radial, in continuareapolicelui ,aproape de marginea externa pe fata anterioara a antebratului ,policele fixeaza pe fata posterioara antebratuJui ( cand exista anomalii de pozitie,pulsul se repereaza in tabachera anatomica) se numara pulsatiile timp de unminut.

II NOTAREA IN FO-se face cu pix rosu, fiecare linie orizontala reprezinta 4 pulsatii, se face un

punct,se unesc punctele rezultand curba pulsului

-se masoara dimineata si seara, la internare, inainte si dupa interventii, lanevoie

III INTERPRETAREA VALORlLOR

FIZIOLOGIC-nou nascut - 130 - 140 pulsatii/min-copilul mic- 100 -120 pulsatiiJmin-la 10 ani - 90 -100 pulsatii/min-adult - 60 - 80 pulsatii/min-varstnic - 80 - 90 pulsatii/miua) Frecventa pulsului = nr de pulsatii pe minut

PATOLOGIC Tahicardia = cresterea frecventei pulsului

-apare in anemii, hemoragii, stari febrile, insuficienta circulatorie centrala sauperiferica

-Tahicardia sinusala - puls> 120/min care apare la tineri ,la efort, farasemnificatie patologica- Tahicardia paroxistica-puls pana la 300/minBradicardia= scaderea frecventei pulsului- apare in miocardita acuta, mixedem, intoxicatii cu digitala, hemoragii sau

tumori cerebrale, tulburari de conducere (blocurile).


15/113

b) Ritmicitatea

-Fziologic-- pauzele dintre pulsatii sunt egale-Patologic- puls aritmic = pauzele dintre pulsatii sunt inegale

- apar in afectiuni cardiace ( tulburari de ritm)- puls dicrot = se percep doua pulsatii, una puternica si una slaba,

urmata de pauza

- apar in febra tifoida, TBC, anemii grave

c) Amplitudinea ( Volumul)

-Fiziologic--se micsoreaza pe masura ce se departeaza de inima si estedeterminat de volumul de sange propulsat de la inima spre artere in cursulsistolei

-Patologic- puls filiform = amplitudine mica, abia perceptibil (apare in caz detahicardie,stenoza aortica)

- puls asimetric = volum diferit al pulsului la artere simetrice- pe partea afectata de tumori, cicatrici, arterite,

pulsul este mai mic decat pe partea sanatoasa

d) Celeritatea

-Fiziologic-viteza de ridicare si de disparitie a undei pulsatile-Patologic-puls celer = unda dispare repede (in insuficienta aortica)

- puls tard = are o durata mai lunga(in ateroscleroza)

e) Tensiunea pulsului

-Fiziologic-este determinata de forta de contractie a inimii-Patologic- puls dur = forta de contractie a inimii este mare ( in hipertrofia de

ventricul stang )-puls moale = scade forta de contractie a inimii

IV INTERVENTII

a) Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata

-asistenta invata pacientul sa intrerupa consumul de tutun si alcool-asistenta invata pacientul sa respecte regimul igieno-dietetic (sa consume

legume si fructe, sa evite grasimile si sarea, sa faca miscare)-asistenta administreaza medicatia : tonice cardiace, antiaritmice, diuretice,

hipotensoare, vasodilatatoare, anticoagulante

-asistenta aplica tehnici de favorizare a respiratiei: exercitii active, pasive,masaje-asistenta invata pacientul sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu

stanjeneasca circulatia-pregateste bolnavul pt investigatii


16/113

b) Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre (combatereacianozei)-oxigenoterapie

-administrarea medicatiei prescrise de medic- pozitie sezand sau semisezand ( pt favorizarea respiratiei)-camera aerisita , temperatura optima

c) Pacientul sa fie echilibrat psihic-asistenta informeaza pacientul asupra bolii si a tratamentului- asistenta linisteste pacientul-asistenta il invata sa reia treptat activitatea si sa creasca gradul de efort-asistenta administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului

Nr 6

RECOLTAREA SANGELUI PT. EX. HEMATOLOGICE

Se poate recolta sange:

1. capilar - din pulpa degetului sau lobul urechii la adulti, fata plantara ahalucelui si caIcai la copii- prin intepare.

2.venos - prin punctie venoasa, cu seringa sau prin sistem vacutainer.

Din sangele capilar se recolteaza pentru determinare:- HEMOLEUCOGRAMA - (HLG) care cuprinde formula leucocitara , numar de

trombocite si eritrocite- HEMOGLOBINA - (Hb)- GRUP SANGUIN si Rh (ABO si Rh )- TIMP DE SANGERARE - (TS)- TIMP DE COAGULARE - (TC)- EXAMEN PICATURA GROASA (test pt malarie)

Din sangele venos se recolteaza pt determinarea:


17/113

- HEMOLEUCOGRAMA (HLG)- HEMOGLOBINA (Hb)- HEMATOCRIT (Ht) - vacutainer mov- HEMOGLOBINA GLlCOZILATA- GRUP DE SANGE(ABOsiRh)- TIMP HOWELL- TIMP QUICK = coagulograma- vacutainer albastru- INR (international normalized ratio)- FIBRINOGEN- VSH = viteza de sedimentare a hematiilor - vacutainer negru

HEMOLEUCOGRAMA = nr eritrocite , nr trombocite, formula leucocitara,hemoglobina

HEMOGLOBINA = este pigmentul respirator ( rosu) comun tuturorvertebratelor, si este constituit dintr-o proteina=globina si un pigment = hemulcare contine fier.

Hemoglobina transporta Oxigenul, absorbit din aer in plaman , (sub forma deOxihemoglobina) in toate celulele organismului. Dupa eliberarea oxigenului catre

tesuturi, hemoglobina se combina cu Bioxidul de carbon (Carboxihemoglobina)rezultat in urma respiratiei celulare, pe care il transporta in plamani de unde esteexpulzat prin expiratie.

HEMATOCRIT = raportul dintre volumul de hematii si volumul total desange.

VSH = Viteza de sedimentare a hematiilor - viteza cu care se separa hematiilede plasma.

Globulele rosii se depun spontan in 1 -2 ore, fara centrifugare. Cu catinaltimea plasmei separate este mai mare, cu atat VSH-ul este mai mare =infectii, tumori, inflamatii cronice

FIBRINOGEN = factorul 1 al coagularii , este o proteina sintetizata in ficatcu rol inprocesul de coagulare. '

TIMP DE SANGERARE = durata unei sangerari provocate pana laformarea cheagului.

TIMP DE COAGULARE = durata in care se coaguleaza sangele capilar.Pregatirea materialelor:

- De protectie: aleza, musama- Sterile:vacutainer mov, negru sau albastru, ace ,tampon de vata,- Nesterile: holder, garou,manusi de examinare, tavita renala- Material dezinfectant: alcool sanitar

Pregatirea bolnavului:- Psihica : informare, consimtamant , explicarea tehnicii- Fizica: - dimineata a jeune sau la indicatia medicului

- pozitie decubit dorsal cu mana in extensie, supinatie si abductie- sau daca starea generala a bolnavului permite, pozitie sezand

Tehnica:


18/113

- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile- verifica integritatea si valabilitatea acului si vacutainerelor,- vacutainerul mov contine anticoagulant - EDTA (acid-epsilon-diamino-

tetracetic 1%)-0,5 ml uscat. Se recolteaza sange pana la 2ml- vacutainerul albastru contine anticoagulant - Citrat de Sodiu (Na) 3,8%-

O,5ml.Se recolteaza sange pana la 5ml (4,5ml)- vacutainerul negru contine anticoagulant - Citrat de Na 3,8% -O,4ml. Se

recolteaza sange pana la 2ml (1,6ml)- adapteaza acul la holder- alege locul punctiei, pune garoul, roaga bolnavul sa stranga pumnul,

aseptizeaza- punctioneaza vena si adapteaza vacutainerele in ordine: albastru , mov- desface garoul, adapteaza vacutainerul negru (VSH se recolteaza fara garou)- dupa retragerea fiecarui vacutainer il rasuceste de 2-3 ori (pt omogenizare)- roaga bolnavul sa dea drumul Ia pumn, retrage acul din vena, pune

tamponul de vata cu alcool,- roaga bolnavul sa tina compresiv 5 min fara a flecta antebratul pe brat

- noteaza datele pe vacutainer, completeaza buletinul de analiza, trimite lalaborator

Accidente: hematom, perforarea venei, lipotimie, ameteli, paloare.Recoltarea sangelui capilar: - se aseptizeaza pulpa degetului cu alcool,

- se asteapta evaporarea alcoolului- se inteapa pulpa degetului, lateral si perpendicular pe tegument- se sterge prima picatura, se lasa sa se formeze alta picatura din care se recolteaza

cu pipeta Potain sau cu lama- se efectueaza frotiu , se eticheteaza

ANALIZA VALORI VALORI INDICATIINORMALE

PATOLOGICE

HEMOLEUCOGRAMA

Eritrocite Cresc =

B 4,3 - 5,7eritrocitoza/policiternie- in

millmm 3boli congenitalecardiace,

F 3,8 - 5,3 fibroza pulmonara,mil/mm"

altitudine mare,policitemiavera, deshidratare,

afectiuni renale

Scad- hemoragii,


19/113

anemii,

dupa iradiere, tumori,

leucemii, malnutritie

LeucociteCresc = leucocitoza-infectii,

- stari de

400010

inflamatii, leucemii, deshidratare

000/mm 3tumori, dupasplenectomie

- anemii

- pierderi deScad- tumori, dupa _ sange

citostatice, dupairadiere, - infectii acute

Formulalupus eriternatos,leucemii

si cronice

leucocitara - imunitateCresc - infectii, boli - boliintlamatorii. coma hematologice

Neutrofile45

diabetica, comauremica.

- alergii

- 80 % guta, arsuri, IMA, - dupa iradiere

Hemoragii, tumori - tumoriScad- infectii severe,HIV, chimioterapieiradiere, leucemie

- preoperator

Cresc - infectii - in urgente

LimfociteScad- HIV, lupus,tumori, TBC

20-55 %

Cresc -infectii, leucemii,

Monocite tumori, chimioterapie0- 15 %

15%Scad- infectii severe,

HIV, trat cu prednison

Cresc - parazitoze, boliEosinofile alergice, boli dermatologice


20/113

0-7%%

Scad- stres, dupa trat cu

corticosteroizi

corticosteroizi

"Bazofile Cresc- alergii, leucemii,

0-2 % boli infectioaseTrombocite Cresc - dupa hemoragii,150 000- 450 dupa splenectomie, in

OOO/mm3tumori

Scad- purpuratrombocitopenie, anemiehemolitica, socanafilactic

HEMATOCRIT

B-39-49% Creste -poliglobuli

e,

.

.-F - 35 - 45 %

aport insuficientde lichidesau pierderi masive delichideHt mare = - preoperatohemoconcentratie;

- in urgenta

Ht>60%=coagularea

- anemii

spontana a

sangelui

-boli

Scade - anemie, hematologichemoragii;H t


21/113

FIBRlNOGEN200 400

mg/dl

Creste - boli

- afectiuni


22/113


23/113

reumatismale, boli reumatismaleinflamatorii, tumori,IMA,

- tumori

leucemii - postoperatorScade - afectiunihepaticegrave,afibrinogeniecongenitala(rara), transfuzie cu

sangeincompatibil

TIMP DECrescut= risc marede

- preoperator

SANGERARE3 - 4

minutehemoragii

(TS) In trombocitopenie ,leucemii

TIMP DE Crescut= risc de - preoperator

COAGULARE8 - 12

minutehemoragii,

(TC) hemofilie, leucemii,tumori,arsuri, hipovitaminozaK,dupa trat cuanticoagulanteScazut< 5 duce lacoagulareaintravasculara asangelui

TIMP HOWELLCreste - hemofilie,

afectTimpde

1 - 2minute

hepaticegrave,

intoxicatii,

recalcifiere al soc anafilactic, dupaplasmei

anticoagulante

TIMP QUICKCreste -hipovitaminoza

Timpde

12 - 15K , afect hepatice,dupa

- preoperator

protrombina secundeanticoagulan

te- in timpul si

Scade tromboze, , dupa trat cuultimul trimestru de anticoagulantesarcina, supradozaj devit k

INR

Perssanatoasa

Creste - in timpul sidupa

- trat cu

(international =1 trat cu anticoagulante anticoagulante

normalized ratio)Pers in tratcu

anticoagulante


24/113

NR 7


25/113

RECOLTAREA SANGELUI PT EX BIOCHIMICE

Se recolteaza sange venos prin punctie venoasa clasica sau prin sistemvacutainer.

Pregatirea materialelor:

- de protectie - aleza , musama ,manusi- sterile - ace , vacutainer rosu, tampon de vata- nesterile - garou, tavita renala, holder- mat. dezinfectante alcool sanitar

Pregatirea bolnavului:- psihica - informare si explicarea necesitatii punctiei, consimtamant- fizica - se recolteaza dimineata pe nemancate (a jeune)- pozitia este decubit dorsal cu mana in extensie, abductie si supinatie daca

starea generala a bolnavului permite, se poate recolta in pozitie sezand

Tehnica:-asistenta se spala pe maini cu apa si sapun

- imbraca manusile- verifica integritatea si valabilitatea acului,vacutainerului- se adapteaza acul la holder- alege locul punctiei , pune garoul, roaga bolnavul sa stranga pumnul,

aseptizeaza- punctioneaza vena si adapteaza vacutainerul- dupa ce se umple vacutainerul ( 5 mi sange) da drumul la garou, roaga

bolnavul sa dea drumul la pumn- scoate vacutainerul , retrage acul din vena- pune tamponul de vata pe locul punctiei si roaga bolnavul sa tina cornpresiv

5 min fara sa flecteze antebratul pe brat

- noteaza numele si sectia pe vacutainer, completeaza buletinul de analiza sile trimite la laborator

Accidente: - hematom, perforarea venei , lipotimie, ameteli , paloareANALIZA VALORI

NORMALEVALORI PATOLOGICE

GLiCEMIE 0,65 - 1, 1 O m g/dl

Creste - In diabet zaharat , tumorihipofizare sau suprarenale,hipersecretie de adrenalina, stres ,tumori AVCScade - boala Addison, lnsuliuom ,insuf. hepatica grava , dupa dozemari de lnsulina

UREE 25 - 40 mg/dl Creste - in afectiuni renale acute sicronice , hernoragi varsaturi , diaree,aport insuficient ele lichide, arsuri ,febra, aport crescut de proteine,obstructii renale ( litiaza, tumori)


26/113

Scade - afectiuni hepatice graveACID

URIC2 5mg/dl Creste - guta, insuficienta renala

cronica , leucemie, poliglobulie ,radioterapie , unele boli infectioase,con: mare de proteine

CREATININA

0,6 - 1,2mg/dl Creste - insuficienta renala cronica,

acromegalie, ecIampsie , diabet,guta, diaree, varsaturiScade - hipertiroidism, insuficientarenala cronica

COLESTEROL

Total < 200 mg/dl Creste - hipercolesterolemie ,hipotiroidie, diabet, ateroscleroza ,pancratita , obezitate , sdr nefroticScade - boli genetice, hepatite acutesi cronice , pneumonie, TBC , febratifoida , afectiuni hernatologice

LDL< 130 mg/dl

(colesterolul rau)

Creste - ateroscleroza, IMA, risc mare

de afectiuni cardiovasculareHDL> 35 mg/dl(colesterolul bun)

Scade - riscul afectiunilorcardiovasculare este mai mare

TRIGLICERIDE

< 150 mg/dl Cresc - diabet, hiperlipoproteinemie,[MA, pancreat acuta , alcoolism,guta, sdr nefrotic , boli hepatice Scad- malnutritie , malabsorbtie ,hipertiroidism

LIPIDE

600 - 800 mg/dl Cresc - sdr nefrotic , diabet, ciroza ,mixedem, hiperlipemie ,ateroscleroza

Scad- hipertiroidie, insuficientahepatica grava, subalimentatie ,steatoree

TGOTGP

5 -40 U /L7 - 56 U / L

Cresc - insuficienta cardiacacongestiva, lMA , hepat virale saualcoolice , afectiuni renale, biliare,mononucleoza, diabet, obezitate

AMILAZE

832 u W( 20-140UI )

Cresc - afectiuni pancreatice , ulcerperforat in pancre , colecistita acuta ,ciroza , ocluzie , infarct mezenteric ,peritonita , arsuri

Scad- pancreatita cronica in stdterminal, insuficienta hepatica,hepatita severa

PROTEINE

TOTALE

6 - 8 g/dl Cresc - hemoconcentratii, insuficientaport lichidian, diaree, varsaturiScad- hemodilutie , malabsorbtie,


27/113

denutritie , afectini renale sihepatice, hemoragii, arsuri

BILIRUBINATotala 0,2 - 0,8mg/dl Directa O,1 - 0,2 mg/dlIndirecta 0,1-0,6mg/dl

Creste - icter, obstructie biliara(calculi, tumori) . pancreatite,hepatite , ciroza , anemiehemolitica , accidenteposttransfuzionale

ELECTROFOREZA

Albumine 52 - 62% Globuline 38 -48 %Alfal globuline 2-5% Alfa2globuline6-9%Betaglobuline 8-11 %Gammaglobuline14-21% Raport

albumine/globuline este 1.2 - 1,5

Scaderea raportului: - hepatite acute si croniceafectiuni renale, tumori, boli de sange, afectiunmicrobiene , virotice si parazitare

Ph-uIsanguin

7,3 - 7,4 Creste in alcalozaScade In acidoza

IONOGRAMA Na 134 - 144 mEq/I

Creste- insuficienta cardiaca. diaree. varsaturi. Scade - deshidratare. insuficienta renala cronicainsuficienta cortico-suprarenala, aport scazut de

K 4.5 - 5.5 m

Eq/l

Creste - insuficienta cortico-suprarenala, insuf rScade

-varsaturi, diaree. stenoza pilorica. fistuldigestivaCI 94 - 107 mEq/l

Creste - deshidratare. aport salin crescutScade - insuf renala acuta si cronica, pierderi di

Mg1,6 - 2,5

mEq/1

Creste-afect renale acute si cronice,aport crescut deantiacideScade - malabsorbtie,diabet, alcoolism,hipertiroidie

SIDEREMIE F 80-13Ollg/dlCreste - hemocromatoza, anemie

aplastica si pernicioasB 90-16Ollg/dl

Scad-anemia feripriva, c1oroza, avitamC

CALCEMIE 8,5-10,5 mg/dlCreste - osteomielita,tumori osoase,mielom multipluScade- rahitism, sdr de malabsorbtie,diaree, varsaturi ,


28/113

posttiroidectomie, rezectiegastrica,dializa prelungita

Nr. 8ADMINISTRAREA TOPICA A MEDICAMENTELOR

Reprezinta administrarea medicamentelor pe tegumente si mucoase.

Pregatirea materialelor:- de protectie: aleza, musama , masca, paravan- sterile: pense, porttampoane, manusi, comprese, tampoane, spatule de

sticla, spatule linguale, specul nazal, specul auricular, valve vaginale , penselungi, tampoane vaginale, canule rectale si canule vaginale

- nesterile: apa, sapun, prosop, tavita renala, sursa de lumina, oglinda frontala,masa ginecologica irigator pt spalatura vaginala sau clisma

Pregatirea bolnavului:- psihica: explicare, informare, consimtamant- fizica : pozitie care sa permita aplicarea

Asistenta se spala pe maini , isi pune masca( daca este cazul), isi pune manusi

sterileI. PE TEGUMENTEa. PERCUTANAT (prin piele)

- frictionarea: medicamente inglobate in Lanolina sub forma de alifii, uleiurisau emulsii

- se face toaleta tegumentelor cu apa si sapun, se sterg bine cu prosop- asistenta cu manusi sterile aplica medicamentul prin miscari circulare pe

piele, masand pana dispare in aparenta in piele- se protejeaza tegumentul cu un pansament

-ionoterapia: introducerea medicamentelor in organism cu ajutorul curentuluigalvanic

b. LA SUPRAFATA TEGUMENTELOR1. baia medicinala- procedeu hidroterapeutic combinat cu aplicatii externe de medicamente- are actiune termica, mecanica si chimica- efect calmant, dezinfectant, decongestiv, antipruriginos


29/113

- se fac bai cu substante dezinfectante, cu sare, cu sapun de potasiu, cu sulf,cu plante medicinale, bai gazoase, bai cu bule de aer, la temperatura corpului

2. compresa medicamentoasa- se imbiba solutia medicamentoasa intr-un strat textil mai gros si se aplica pe

tegument- actiune sicativa (de uscare), dezinfectanta,

antipruriginoasa.,antiinflamatoare (ex Rivanol)3. pudrajul- medicamentele sub forma de pudra se presara pe tegument cu ajutorul

tampoanelor sau cutiilor cu capace perforate-actiune antiprurigiuoasa, de absorbtie a grasimilor, de uscare, cicatrizare ( ex

Baneocin, talc mentolat, talc)4. badijonarea- aplicarea locala a medicamentelor lichide imbibate in tampoane sterile. cu

ajutorul porttampoanelor sau penselor ( ex Tinctura de iod. Betadine, Violet degentiana. Albastru de metil)

5.unguente, paste, mixturi

- uguente= medicamente+Lanolina sau Vaselina, se tin la rece (exFenilbutazona)- paste = medicamente+ pudre+grasimi (ex Oxid de zinc)- mixturi= medicamente+ pudre+lichide, se agita inainte de folosire- se aplica cu ajutorul spatulelor sau tampoanelor- efect dezinfectant, antiinflamator, antipruriginos

6. sapunuri medicinale- se folosesc pt spalarea pielii si pt obtinerea unui efect medicamentos ( ex

sapun cu sulf, cu gudron, cu potasiu), dupa ce se intinde pe suprafata pielii,sapunul se lasa sa se usuce si se indeparteaza peste cateva ore sau a doua zi

7. creioanele caustice

- sunt introduse in tuburi protectoare ( ex creion cu nitrat de argint)- au actiune epitelizanta a suprafetelor ulcerate si distrug tesutul granular

NU se va folosi acelasi tampon pt aplicarea pe mai multeregiuni NU se va introduce tamponul in solutie, solutia setoarna pe tamponII. PE MUCOASE

a) APLICAREA PE MUCOASA BUCALA SI FARINGIANA

1. badijonarea-actiune dezinfectanta si decongestionanta-bolnavul este asezat in pozitie sezand langa sursa de lumina asistenta isi

pune oglinda frontala, masca si manusile

-se face cu tampon imbibat in solutie montat pe porttarnpon sau in pensa seinvita bolnavul sa deschida gura si se apasa limba cu spatula linguala

-se inspecteaza cavitatea bucala si se ating sau se pensuleaza zoneleafectate: limba, arcadele dentare si santul gingival, peretii interni ai obrajilor,sublingual,palatul dur si valul palatin, amigdalele si pilierii (incercand sa se


30/113

desprinda falsele membrane sau depozitele), se lasa la sfarsit baza limbii siperetele posterior al faringelui( dau senzatie de voma)

-la nivelul amigdalelor se insista prin miscari de apasare si rasucire pt ca sapatrunda solutia in criptele amigdaliene

-bolnavul este educat sa nu bea si sa nu manance cel putin 30 min2. gargara-este spalarea mucoasei orofaringiene cu solutii medicamentoase sau ceaiuri

de plante la temperatura corpului: -bolnavul ia ceaiul in gura, tine capul inhiperextensie si in timpul unui expir prelungit rosteste vocala "a"

3. instilatia laringiana-se face cu seringa de instilatie laringiana prevazuta cu o canula speciala de

15 cm lungime si diametru] de o,5 cm: -se instileaza sol Laryn direct in laringeb) APLICAREA PE MUCOASA CONJUNCTIVALA

1. instilatia oculara- se face toaleta conjunctivala (se sterg secretiile) din unghiul exterior catre cel

interior-se instileaza solutii izotone = colire, direct din picurator (este individual). sau

cu pipeta- actiune midriatica (Midrium), miotica (Pilocarpina),cicatrizanta,

antiinflamatoare, antiseptica, umidifianta (Lacrimi artificiale)-pozitia bolnavului este decubit dorsal sau sezand cu capul in hiperextensie si

privirea sus-asistenta desface fanta palpebrala cu degetele mainii stangi, iar cu mana

dreapta instileaza 2 - 3 picaturi pe sclerotica sau in fundul de sac conjunctivalinferior spre unghiul extern

-bolnavul clipeste de cateva ori repartizand astfel solutia pe toata suprafata-surplusul de solutie se sterge cu un tampon-pipeta se tine la o distanta de 6-7 cm de ochiul pacientului, pt a evita

accidentele2. unguentele oftalmice-se face toaleta conjunctivala-se aplica cu ajutorul unei baghete de sticla sterile sau direct din tubul de

unguent oftalmic ( individual) fara a atinge-pozitie sezand sau decubit dorsal-se aplica o cantitate mica in fundul de sac conjunctival inferior dupa care

bolnavul inchide ochiul si va roti in toate directiile globul ocular, pt repartizareauniforma a unguentului.

c. APLICAREA PE MUCOASA NAZALA

1. instiJatia nazala

-se face toaleta foselor nazale ( suflat nasul, aspiratie)-se aplica direct din picurator ( individual) fara a atinge mucoasa 2 - 3 picaturiin vestibulul nazal, sau cu pipeta

-pozitia etse decubit dorsal sau sezand cu capul in hiperextensie-bolnavul pastreaza pozitia inca 30 sec pt scurgerea solutiei in faringe2. unguente nazale-se face toaleta foselor nazale


31/113

-se aplica direct din tubul de unguent sau cu tampon fixat in porttampon-asistenta ridica varful nasului cu policele mainii stangi si depune cu

porttamponul o cantitate cat bobul de orez in vestibulul nazal (intern) pe fataseptala

-actiune hemostatica, cicatrizanta, emolientad. APLICATII AURICULARE

1. instilatii auriculare-se face toaleta auriculara ( se sterg secretiile) prin aspiratie sau spalatura-se instileaza direct din picurator sau cu pipeta, solutii la temperatura corpului-pozitia bolnavului este decubit lateral sau sezand cu capul aplecat de partea

opusa urechi bolnave-cu mana stanga se trage pavilionul in sus si inapoi, cu mana dreapta se

instileaza solutia-se mentine pozitia 2 - 3 min .-se poate introduce pansament auricular cu mese auriculare2. unguente auriculare-se introduce cu tampon imbibat in unguent pe porttampon , separat pt cele

doua urechi-se poate introduce direct pe mesa auriculara sterilae. APLICATII PE MUCOASA VAGINALA

1. solutii si unguente-se face spalatura vaginala pt a indeparta sectretiile de pe mucoasa vaginala-solutiile sau medicamentele se introduc sub forma tampoanelor vaginale-tampoanele se confectioneaza din vata acoperita de tifon, care se prelungeste

20-25 cm de la tampon. se imbiba cu solutia medicarnentoasa-pozitia bolnavei este pozitie ginecologica , pe masa ginecologica- se indeparteaza peretii vaginali cu valvele vaginale (mana stanga) si cu

dreapta se introduce tamponul , tinut in pensa, in fundul de sac posterior alvaginului, lasand sa atarne capatul

-tamponul se indeparteaza la ora indicata de medic2 ovulele- sunt preparate medicamentoase solide, de forma ovala sau rotunda, in a caror

compozitie intra substante care se topesc la temperatura vaginala-bolnava sta in pozitie ginecologica-se practica spalatura vaginala-se desfac cu mana stanga labiile mari si mici, se introduce ovulul cu aplicatorul

sau cu mana ( manusi sterile) pina la colul uterinf)APLICATII PE MUCOASA RECTALA= adm. medicam. pe cale rectala

1. supozitoarele-forme medicamentoase solide, ovale , substanta activa este inglobata in unt

de cacao care se topeste la temperatura corpului-indicate la pacienti cu : tulburari de deglutitie, operati pe tubul digestiv

superior, cu intoleranta digestiva (greata, varsaturi), pt evitarea circulatieiportale

-actiune locala: purgativa, calmanta, antiperistaltica, antiinflamatoaregenerala: asupra unor organe si sisteme(inima, sist nervos)


32/113

-se goleste rectul inaintea aplicarii prin clisma evacuatorie, eventual tub degaze

-pozitia este ginecologica sau ca pt clisma-cu mana stanga se indeparteaza fesele, iar cu dreapta se introduce supozitorul

in anus si se impinge pana trece de sfincterul anal intern (manusi de protectie)2. clisme medicamentoase-se pot introduce subst ce se resorb prin mucoasa rectala(digitala, clorura de

calciu)g). APLICATII PE MUCOASA RESPlRATORIE= adm. medicam. pe cale

respiratorie1. inhalatia-este introducerea medicamentelor cu ajutorul vaporilor de apa-se face cu inhalator special, sau cu un vas obisnuit peste care bolnavul sta

acoperit cu un prosop-se pun in vas 1-2 I de apa fierbinte in care se adauga o lingurita de inhalant

(solutie alcoolica cu uleiuri volatile, aromatice, dezinfectante)-bolnavul inhaleaza pe gura si expira pe nas, timp de 5-10 min

-efect dezinfectant, decongestionant2. flacoane inhalante dozatoare-se face pulverizarea in cavitatea bucala direct din flaconul inhalator, o

doza=un puf --bolnavul sta in sezand , agita bine flaconul , prinde flaconul intre index(la

baza) si police (in dreptul piesei bucale), flaconul se tine vertical (cu baza sus)-introduce piesa bucala si strange buzele-elibereaza o doza in timp ce inspira lent pe gura-dupa inhalare mentine apnee voluntara aprox 10 sec-actiune bronhodilatatoare, antiinflamatoare3. aerosoli

-se realizeaza cu aparate de aerosoli-medicarnentul este dispersat in particule fine de ordinul micronilor si estevaporizat prin presiunea aerului din aparat in masca

-bolnavul inspira pe nas si expira pe gura (in masca) , timp de 10-15 min-actiune bronhodilatatoare. fluidifianta a secretiilor, antiinflamatoare si

antibiotica

NR. 9RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC

(UROCULTURA)Reprezinta recoltarea urinei in conditii sterile pentru a determina prezenta inurina a unor germeni patogeni.

SCOP EXPLORATOR: - determinarea germenilor-efectuarea antibiogramei-starea functionala a rinichilor


33/113

Recoltarease poate face prin:1.punctie vezicala (cand nu se poate prin recoltare de la mijlocul mictiunii

sau sondaj vezical)2.sondaj vezical (direct de pe sonda urinara nu din punga colectoare)3.la jumatatea mictiunii (cea mai uzuala)

Pregatirea materialelor : - de protectie: aleza, musama, paravan- sterile : recipient pentru urocultura de 100

ml,manusi,sonde,lubrifiant- nesterile: materiale pentru toaleta organelor

genitale, plosca sau urinarPregatirea pacientului : - psihica : de informare, explicare, consimtamant

- fizica : - se informeaza inainte de tratament cuantibiotice

- consum limitat de lichide in ajun- pacientul este educat ca inainte de

prima emisie de urina de dimineata sa-si faca o toaleta riguroasa a organelorgenitale externe (in special meatul urinar)

- se spala pe maini, se sterge

Tehnica: - se deschide recipientul pentru urocultura- primul jet de urina se arunca in wc sau plosca- se recolteaza din mijlocul jetului, direct in recipient steril, fara ca

acesta sa fie intrerupt, 50 ml- se inchide capacul recipientul care a fost pastrat steril- se eticheteaza, se face buletinul de analiza, se trimite la laborator- se reorganizeaza locul de munca, se noteaza in FO- se recolteaza 3 probe, in 3 zile consecutiv- la copii se recolteaza prin fixarea cu romplast a recipientului steril

pe organele genitale externe

Urocultura pune sau nu in evidenta, prezenta unor germeni patogeni princultura pe medii de cultura sterile in laborator si examen microscopic.

In mod fiziologic in urina exista flora microbiana nepatogena.Patologic pot exista :

- bacterii : ESCHERISCHIA COLI, ENTEROCOC, KLEBSIELLA,PROTEUS, BAC. TIFIC, BAC.KOCH

- virusuri : VIRUS HERPETIC- fungi: CANDIDA ALBICANS, LEVURI

Cand in urina exista germeni patogeni se efectueaza ANTIBIOGRAMA care

indicasensibilitatea germenilor la antibioticele uzuale ( sensibil, intermediar, rezistent ),sau ANTIFUNGIGRAMA care indica sensibilitatea ciupercilor la antimicotice.

Valori normale : sub 10 000 germeni/mlValori patologica : peste 100 000 germeni /ml = infectie urinaraLa peste 10 000 germeni/ ml examenul este inconcludent si se repeta


34/113

TRATAMENTUL INFECTIEI URINARE

Obiective: - depistarea agentului patogen- neutralizarea lui- stabilirea sediului infectiei- prevenirea sau tratarea complicatiilor

a) tratament igieno-dietetic repaos la pat, igiena sexuala, toaleta organelorgenitale externe, regim hidro-zaharat, desodat, apoi bogat in proteine si lichide

b) tratament medicamentos - antibiotice (conform ABG)- Ciproqin, Norfloxacin,Ofloxacin, Ampicilina, Gentamicina, Colistin, Timentin

- antispastice (No-spa, Piafen, Scobutil)- antitermice (Algocalmin, Paracetamol,

Aspirina)- analgezice (Algocalmin, Analgin, Algifen)

NR.10

RECOLTAREA URINIIPENTRU PROBA ADDIS-HAMBURGER, GLICOZURIE,

AMILAZURIESe determina din urina proaspata si reprezinta numarul de elemente figurate

(leucocite, hematii, bacterii, cilindri) eliminate intr-un minut prin urina.


35/113

Pregatirea materialelor: -recipient pentru urina si recipient pentru laboratorsterile

-aleza, musama, paravan-plosca, materiale pentru toaleta organelor genitale

Pregatirea bolnavului: -psihica : se explica necesitatea tehnicii, se cereconsimtamantul

-fizica : in ajun bolnavul nu ingera lichide si consumaalimente bogate in proteineTehnica: - bolnavul este rugat sa urineze la ora 5, se arunca urina

- acesta ramane in repaus la pat fara sa consume alimente saulichide timp de 3 ore

- dupa 3 ore isi face toaleta organelor genitale si este rugat saurineze, se masoara volumul urinii

- se noteaza pe buletinul de analiza pentru laborator- se recolteaza din volumul total 10 ml si se trimite la laborator

Valori normale : 0 - 1 000 hematii/min1 000 - 2 000 leucocite /min

1 - 3 cilindri/min200 - 400 celule epitelialeValori patologice : >10 000 leucocite / min = infectie urinara

>10 000 hematii /min=hematurie>100 000 elemente/min=piurie

GLICOZURIE

Reprezinta cantitatea de glucoza din urina. In mod normal glucoza este absentain urina. Cand valoarea glucozei din sange trece peste 180 mg /dl(pragul renal)apare glicozuria. Nivelul glicozuriei este rezultatul filtrarii glomerulare si areabsorbtiei tubulare a glucozei.Glicozuria apare la diabetici.

Se determina din urina pe 24 de ore.Pregatirea materialelor: - recipient pentru recoltat de 2-3 l, curat, uscat

- recipient pentru laborator de 100 ml- aleza, musama, plosca, paravan

Pregatirea bolnavului: -psihica: informare, explicare-fizica: toaleta organelor genitale

Tehnica: - bolnavul urineaza dimineata la ora 7, se arunca urina- tot ce urineaza din acel moment se colecteaza in recipientul mare

pana a doua zi la ora 7- din recipient se recolteaza 50 ml, se eticheteaza recipientul, se face

buletinul de analiza, se trimite la laborator

AMILAZURIE

Reprezinta valoarea amilazelor din urina.


36/113

Se determina din urina pe 24 de ore. Se recolteaza 50 ml din volumul total deurina la fel ca

la glicozurie.Valorile normale : 32-64 U W (unitati Wolgemuth)

Amilazuria - creste : in pancreatite acute, ulcere perforat in pancreas,colecisto-pancreatite acute, neoplasm in pancreas

- scade : hepatite cronice, cirozePacientul nu trebuie sa fie sub tratament cu enzime pancreatice si fermenti

digestivi.

Nr 11

HIDRATAREA SI ALIMENTAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZII


37/113

Perfuzia = intoducerea in organism pe cale intravenoasa , a unor solutii izotone,hipertone , subst medicamentoase , sau alimentare, cu ajutorul trusei deperfuzat.

Clasificarea solutiilor perfuzabile :

a) dupa indicatie

1. solutii de baza

-servesc pt corectarea patului vascular-suport pt medicamente-mentinere a unei linii venoase-sunt: Glucoza 5% , NaCI 0,9% ,sol. Ringer

2. solutii corectoare-corecteaza o tulburare metabolica-completeaza un deficit electrolitic

-sunt:-solutii de electroliti : sol Ringer, sol Tham, sol Darow, sol Hartman , sol Krebs-solutie tampon :sol bicarbonat de sodiu 1,4%, 8,4%-concentrate de electroliti : sodiu (Na 58%0) , potasiu (K 74%0)-diuretice osmotice : Manitol 10% si 20% , Sorbitol 40%

3. solutii pt alimentatie parenterala-carbohidrati: Glucoza 10% , 20% , Glucoza+Sorbitol-aminoacizi: Aminoplasmal , Aminomel , Aminosteril , Amino-Hepa-lipide: Lipofundin , Omegaven , Lipovenoes

b) dupa continut:

-sunt:

solutii cristaloide

-solutii izotone ( G lucoza 5% , Na CI 0,9%,sol. bicarbonat de sodiu 1,4%, sol

Ringer= cea mai izotona solutie)-solutii hipertone ( GJucoza 10% si 20 % , Na 58%0, K 74 %0 )

solutii coloidale

-solutii care contin proteine plasmatice : Albumina 5% , 25%-polimeri sintetici de gIucoza: Dextran 70 ( Macrodex) , Dextran 40

( Rheomacrodex )-solutii care contin lipide: Lipofundin, Omegaven-preparate de aminoacizi: Aminosteril ( hidrolizat de proteine), Aminofusin

(aminoacizi puri)Perfuzia poate fi: - lenta, picatura cu picatura, continua - de la 10 pic / min

pana la 60 pic / min, pt mentinerea unei linii venoase sau pt. administrareamedicamentatiei o perioada mai lunga -rapida, in jet, fara intrerupere 25 ml- 50 ml / min ( exManitol , Dextran) - refacerea patului vascular , ridicarea TA


38/113

PERFUZIAScop:

-hidratarea si mineralizarea organismului-administrarea de medicamente-depurativ - dilueaza si ajuta la eliminarea produsilor toxici-alimentare parenterala ( aport de proteine, lipide)

Pregatirea materialelor:-sterile: trusa de perfuzat , solutia de perfuzat ( la temp. corpului), seringi, ace,branule

-nesterile: garou, tampoane de vata, romplast , tavita renala, atela ,medicamente

-de protectie: musama, aleza-sol dezinfectanta: alcoolPregatirea bolnavului:

-psihica: informare, explicare , consimtamant- fizica: - decubit dorsal in pat, pozitie comoda- asist inspecteaza venele si decide la ce brat va institui perfuzia

- se prefera bratul stang ( ca bolnavul sa poata utiliza dreptul) , se incepe cuvenele periferice si se continua spre plica cotului, se alege o vena dreapta,proeminenta, tegumentele din jur sa fie integre

- bratul ales va fi in extensie , asezat pe musama si aleza intr-o pozitie comoda.Asist. inspecteaza valabilitatea si integritatea perfuzorului, solutiei de perfuzat , sia medicamentelor

Tehnica:-asist se spala pe maini si se dezinfecteaza-scoate capacul de protectie al flaconului si dezinfecteaza cu tampon cu alcool-desface trusa de perfuzat ,introduce acul de filtru in flacon apoi introduce

trocarul perfuzorului

-intoarce flaconul invers, face nivel de lichid in picurator si goleste aerul dinperfuzor apoi-inchide prestubul-introduce medicamentele in flacon-aseaza flaconul in stativ-pune garoul, roaga bolnavul sa stranga pumnul,dezinfecteaza, punctioneaza

vena cu acul perfuzorului --desface garoul, bolnavul desface pumnul, asistenta da drumul la prestub si

regleaza ritmul perfuziei la 60 pic / min-fixeaza acul cu romplast-schimbarea flaconului sau intreruperea perfuziei se face inainte de terminarea

flaconului (pt a nu patrunde aer pe vena )-se inchide prestubul si se scoate acul din vena tinand apasat tamponul cu

alcool timp de 5-10 minAccidente:

-hiperhidratarea - supraincarcarea sistemului circulator datorita introduceriiprea rapide a unei cantitati mari de lichide duce la edem pulmonar acut: tuse,


39/113

polipnee , HT A , expectoratie spumoasa rozata - se reduce la minim ritmulperfuziei , se administreaza Furosemid, cardiotonice

-embolie gazoasa datorita patrunderii aerului in vena- se goleste aerul dinperfuzor

-tromboembolie prin migrarea unui cheag in circulatie - se folosesc dilutii deheparina pt prevenirea coagularii pe ac a sangeJui

- flebita datorita nerespectarii regulilor de asepsie, datorita perfuzarii unorsolutii iritante pt vena sau mentinerii pe vene a unei branule pe o durata prealunga

- necroza datorita revarsarii in tes celular subcutanat a unor solutii hipertonice(Calciu Clorat), moment in care se injecteaza xilina in tesutul din jur plus S.F. pt.a dilua solutia hipertona- frisonul datorat solutiilor de perfuzat reci, sau perfuzare in ritm prea rapid(bolnavul trebuie incalzit)

Incidente:

- perforarea venei si patrunderea lichidului in tesutul celular subcutanat - seintrerupe perfuzia si se pun comprese cu apa rece

- coagularea sangelui pe ac- se scoate perfuzia si se schimba acul- oprirea scurgerii perfuziei pt ca varful acului se lipeste pe peretele venei - se

schimba pozitia acului


40/113

Nr 12

EFECTUAREA UNUI PANSAMENTPansamentul= actul chirurgical prin care se aseptizeaza si se protejeaza oplaga in vederea vindecarii si a unei bune cicatrizari.

SCOP :

- prevenirea infectiilor-evitarea Iimitarii functionale fizice si psihice ( estetica, mobilitate)-recuperarea functionala

Efectuarea unui bun pansament urmareste:-ingrijirile trebuie sa fie in conditii de asepsie-pansamentul sa asigure o buna absortie a secretiilor

-sa asigure protectia plagii de factori nocivi din mediu-sa asigure repausul regiunii lezate

Tipuri de pansament1. pansament USCAT(cu comprese sterile uscate, care se aseaza peste plaga)

2. pansament UMEDa) SIMPLU - comprese umede aplicate peste plaga, fixare cu fasab) PRISNITE - comprese umede (1/2 ser fiziologic, 1/2 alcool)

- strat impermeabil care mentine umiditatea cel putin 24 ore- nu se aplica pe plagi supurate sau regiuni piloase ( favorizeaza infectia )

c) CU SUBSTANTE HIDROFILE - se schimba rar, favorizeaza epitelizarea - ptescare, plagi suprainfectate , diabet

3. pansament COMPRESIV- urmareste imobilizarea regiunii ( entorse , hidrartroze, plagi sangerande , curavaricelor)- favorizeaza hemostaza (fara a jena circulatia de intoarcere venoasa) - strat

gros de vata 5 -6 cm apoi se trage fasa strans- punerea in repaus a zonei ( atele sau extensie)

4. pansament ABSORBANT

- are ca scop absorbtia secretiilor5. pansament GIPSAT OCLUZIV- 15 - 20 zile, pansarea plagii , fasa gipsata,

fereastraPregatirea materialelor:

-sterile: comprese, manusi, sonda canelata , seringi si ace, foarfece de pansat,pense ( anatomica, chirurgicala, Pean drepte, pense porttampon ) , vata-nesterile : masuta de tratament, fesi , romplast , solutii adezive , solutii

dezinfectante ( alcool, apa oxigen ata , betadina , sol Ringer , Polyiodine , serfiziologic) , colector pt materiale patologice, tavita renala

Pregatirea bolnavului:-psihica: explicare , informare, consimtamant


41/113

-fizica: - se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila, astfel incat zona depansat sa fie accesibila - daca bolnavul acuza dureri se admnistreaza unanalgezic

Efectuarea pansamentului :-se aduce masa de pansat in partea dreapta a patului-asistenta se spala pe maini , isi pune masca-isi pune la indemana compresele sterile (desface punga sau casoleta) , solutiile

dezinfectante-imbraca manusile-foloseste o pensa pt a indeparta pansamentul vechi, daca a fost bandajat se

taie fasa cu foarfeca, daca este lipit de plaga il umezeste cu apa oxigenata , candse desface usor il arunca in colectorul de produse patologice, pensa se lasa insolutie dezinfectanta

-pt pansarea unei plagi aseptice se dezinfecteaza tegumentele din jurul

plagii, dinspre plaga spre exterior, apoi plaga se curata cu o pensa cu compresasterila incepand dinspre interior spre exterior (pt a evita contaminarea plagii ), sedezinfecteaza turnand din recipient pe compresa (solutii iodate sau alcool), searunca compresa, cu o pensa de servit se ia compresa sterila din casoleta, cupensa de lucru se dezinfecteaza plaga. La sfarsit se dezinfecteaza din noutegumentele din jurul plagii.

-se acopera plaga cu 3-4 comprese, se aseaza compresele desfacute sau nu ,cu fata fara franjuri pe plaga, ultima compresa se pune invers, ele trebuie sadepaseasca cu cel putin 2cm marginile plagii, compresele pot fi alcoolizate (setoarna alcool peste ele)

-se fixeaza cu romplast , fasa , sau cu solutie adeziva ( Galifix , Mastisol )

-pt pansarea unei plagi septice se dezinfecteaza tegumentul din jurul plagii;plaga se curata cu compresa sterila dinspre exterior spre interior pt a evitacontaminarea tesuturilor din jur, se curata tegumentul din jurul plagii cu ocompresa , se dezinfecteaza cu alta compresa ( solutii iodate sau alcool)

-se curata secretiile din plaga cu solutie Ringer , apa oxigenata , ser fiziologic,se usuca cu o compresa uscata; apa oxigenata are rol hemostatic, de indepartarea secretiilor , a corpilor straini, rol dezinfectant; la fiecare stergere se folosestealta compresa

-se schimba manusile-se administreaza local unguente, pulberi cicatrizante, dezinfectante pe baza de

iod prin tamponare cu o compresa sterila

-se acopera plaga cu un strat mai gros de comprese , se pune eventual un stratde vata sterila-se fixeaza cu romplast , solutie adeziva sau fasa-se interzice: stoarcerea, sau apasarea regiunii-la plagile traumatice se efectueaza profilaxie antitetanica cu ATPA sau ser

antitetanic


42/113

Nr 13INFASAREA , TIPURI DE INFASARE SI CONDITII

Infasarea ( bandajarea ) = metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul uneifesi de tifon, de panza sau elastice( L=5- 20 m , l = 5-25cm ) in functie demarimea si caracterul plagii si de regiunea in care este situata.

Indicatii:

-fixarea pansamentului (in reg supuse miscarii sau in zone unde nu se poateprinde cu rornplast)

-efectuarea pansamentuJui compresiv-imobilizarea temporara a membrelor ( entorse, luxatii , fracturi)

Principiile unei bune infasari :-sa imobilizeze perfect pansamentul-sa fie suficient de stransa , dar si suficient de elastica pt a nu produce dureri

sau tulburari de circulatie - exceptie face pansamentul compresiv(atentie la pacientii care nu pot sa spuna daca este prea stans bandajul :inconstienti, copii)

-se va executa cu blandete pt a nu provoca durere

-bandajarea membrelor se efectueaza de la extremitati spre radacina,in sensulcirculatiei de intoarcere

-fasa se infasoara dinspre stanga spre dreapta-fasa se fixeaza in partea opusa reg bolnave(deasupra sau dedesubt), iar nodul

nu va incomoda bolnavulPregatirea materialelor:

-fesi : de tifon sau elastice, de lungime si latime conforme cu zona de bandajat-foarfece special pt taiat fasa-romplast, plasaPregatirea bolnavului:-psihica: explicare , informare ( de obicei este facuta inainte, pt ca bandajul se

face dupa pansament)- fizica: pozitionarea bolnavului dupa tipul de bandaj

Tehnica:- se tine fasa in mana dreapta, intre police si celelalte 4 degete, cu mana

stanga se tine capatul fesei


43/113

- se incepe cu 3-4 ture circulare( ture de fixare) deasupra plagii cu 10 - 15cm(dar nu si la nivelul membrelor), cu mana stanga se fixeaza capatul fesii , iar cudreapta se ruleaza fasa, dupa prima tura se indoaie capatul peste fasa , apoi setrage a doua tura

- se continua infasarea dupa caz- se incheie cu 2- 3 ture circulare- se termina prin fixare cu romplast sau despicarea in doua a fesei si legare

Tipuri de bandaje:1) Fasa circulara - se suprapun ture de fasa una peste alta (indicata pt : gat,

torace, cap, abdomen, brat, articulatia pumnului)2) Bandajul in spirala - se conduce fasa serpuind astfel incat sa acopere 2/3 din

tureJe anterioare (indicata pt antebrat, brat, coapsa, gamba, reg tronconice, zoneintinse)

3) Bandajul in forma cifrei 8 - incepe cu ture circulare de fixare subarticulatie,se trece oblic peste articulatie , si se conduc alte ture circularedeasupra zonei. Se revine oblic pe fata opusa, incrucisand prima turaascendenta, se continua in "8"acoperind jumatate din tura anterioara pana la

acoperirea completa a zonei (articulatia cotului glezna, pumn)4) Bandajul in spic de grau ( spica ) - se incepe cu cateva ture circulare subarticulatie, apoi fasa este condusa in "8" , fiecare tura acoperind 2/3 din turaurmatoare. Se termina cu ture circulare pe punctul de sprijin ( articulatia scapulo-humerala, reg inghinala, dupa amputatie de san, pt pansament compresiv)

5) Bandajul in evantai- se face cu articulatia semiflectata - se incepe cu turecirculare sub articulatie dupa care se continua cu ture oblice ascendente, astfelincat, fasa se suprapune mai mult in plica si mai putin in partea opusa ,ajungandcirculare la nivelul liniei articulare. Peste articulatie se continua cu ture oblicepana la acoperirea completa a regiunii (cot, genunchi, calcai).

6) Bandajul rasfrant-se incepe cu 2-3 ture circulare, se continua oblic in sus

pana pe fata anterioara a segmentului unde se fixeaza fasa cu policele , sau cuajutorul altei persoane, se rasfrange si se continua in jos inconjurand segmentulpe fata posterioara. Se acopera 1/2 din tura anterioara. Se continua cu tura oblicape fata anterioara, se rasfrange , se inconjura pe fata posterioara .Se repetamanevra pana pansamentul este fixat., si se incheie cu ture circulare ( gamba,antebrat , reg tronconice) - asigura o mai buna etansare.Tipuri de bandaje pe regiuniBandajarea calotei craniene = capelina

-se incepe cu 2-3 ture circulare in jurul capului de la protuberanta occipitala ,peste urechi, pe frunte, deasupra arcadelor sprancenoase. La nivelul fruntii serasfrange fasa ,se fixeaza cu mana stanga si se duce pana la nivelul regiunii

occipitale , se rasfrange iar, se fixeaza ( de a doua persoana) si se aduce pefrunte. Se continua cu ture oblice pana la acoperirea intregii calote. La final sefixeaza cu ture circulare. Capatul se fixeaza cu romplast.

Bandajul monocular

- acopera un ochi-se incepe cu 2-3 ture circulare fronto-occipitale , se trece oblic peste ochiul

pansat si sub urechea de acea parte, se readuce pe frunte si peste urechea


44/113

opusa, se face din nou o tura circulara si iar oblic peste ochi pana la acoperireacompleta a ochiului. Se fixeaza capatul cu romplast.

Bandajul binocular-acopera ambii ochi-se efectueaza ca cea monoculara. In locul turelor fronto-occipitale se conduce

fasa oblic peste celalalt ochi. Turele se incruciseaza in spica deasupra piramideinazale.

Bandajul nasului= (prastia )-se face dintr-o fasa lunga de 50-60 cm care se despica la ambele capete, in

lung, lasand la mijloc o portiune de 8-1O cm nedespicata, care este aplicatapeste pansamentul nasului.Capetele inferioare ale fesii se trec peste ureche si se innoada , iar capetele

superioare pe sub ureche.care se innoada in regiunea occipitala.Bandajul barbiei= (capastrul)

-se face in acelasi fel ca prastia , fixand partea nedespicata la nivelul barbiei.Capetele inferioare ale fesi se leaga in reg parietala , iar capetele superioare inreg. occipitala sau in reg. fruntii.Bandajul gatului

-se efectueaza cu ture circulare-in cazul tiroidectomiei se face in spica, cuprinzand toracele si gatulBandajul cefei-se incepe cu ture circulare in jurul gatului, se duce fasa oblic peste ceafa,

deasupra urechii, se continue cu ture circulare in jurul fruntii , se duce fasa oblicpeste ceafa si iar ture circulare in jurul gatului, si iar oblic peste ceafa pana seacopera zona.Bandajul toracelui la barbati

-se conduce fasa circular in jurul toracelui ( in zona inferioara) , se executa orasfragere (manevra policelui), se trece peste umar coborand pe spate realizando bretea. Se fixeaza cu o tura circulara. Se repeta manevra realizand a douabretea pe umarul opus, Se conduce fasa in spirala pana la axila.unde se incheiecu 2 ture circulareBandajarea sanilor

-se incepe cu 2 ture circulare ,de fixare, sub sani. Se conduce fasa de jos in sus,catre umarul opus sanului de pansat trecand peste sanul interesat. Se coboaraoblic fasa pe spate, prin axila sanului ce trebuie pansat, pana in dreptul tureicirculare, care se executa de fiecare data dupa ce s-a trecut fasa peste san sispate. Se incheie bandajul cu 2 ture circulare de fixare.

-in cazul bandajarii ambilor sani se efectueaza aceleasi miscari, dar alternand side partea opusa cu ture simetrice pt a acoperi ambii sani.Bandajul Desault

-se imobilizeaza umarul si clavicula , dupa mamectomie totala, pt fracturilebratului se bandajeaza circular toracele pana sub axila, izoland pielea bratului depielea toracelui, se pudreaza axila cu talc si se umple cu vata, antebratul flectatpe brat in unghi de 90 se lipeste de torace, se fixeaza de torace cu turecirculare, se aduce fasa din spate peste umar, se coboara peste brat, inconjuracotul si urca pe spate pana la umar, coboara anterior pe sub axila opusa, apoi


45/113

peste umarul bolnav si iar fixeaza cotul. Se continua lasand pumnul si manaafara. Se incheie cu fesi circulare peste brat, se intareste cu benzi de leucoplast..Bandajarea bratului, antebratului , coapsa si gamba-se face in spirala sau in spica

Bandajarea cotului , genunchiului si gleznei-se face in evantai sau in "8"

Bandajarea coapsei, soldului si a regiunii inghinale

-se incepe cu ture circulare deasupra crestelor iliace, se trece oblic peste reginghinala, se inconjoara coapsa pe fata interna, se revine peste zona fesiera, setrece peste sold, peste zona inghinala, se inconjura coapsa, se incheie cu turecirculare pe coapsa.Bandajarea palmei si a degetelor mainii

-se incepe cu ture circulare in dreptul articulatiei mainii, se continua in spicasau in "8"bandajarea degetului se poate face simplu (in spirala) sau pt o fixare mai buna inspica sau in "8" incepand cu ture de fixare pe articulatia mainii.Bandajarea perineului

-se face in "T", cu doua fesi, una circular deasupra crestelor iliace, alta se trece

dublu dinainte, inapoi printre coapse acoperind perineul, fesile se conducsuccesiv prinzandu-se una de cealalta.

Bandajarea bontului de amputatie

se porneste cu ture circulare, de fixare, se acopera bontul asemanator cucapelina , se termina cu ture circulare care fixeaza turele de acoperire.

Fixarea pansamentului se mai poate face cu basmaua triunghiulara. Prinaceasta metoda se imobilizeaza provizoriu: membrul superior, capul, mana, labapiciorului, toracele, sanul

Nr 14ADMINISTRAREA OXIGENULUI

Scop - combaterea hipoxiei ( asigurarea oxigenarii tesuturilor)Hipoxia este determinata de:

-scaderea oxigenului alveolar-scaderea hemoglobinei-tulburari in sistemul circulator-tulburari in difuziunea pulmonara

Indicatii: - hipoxie secundara hipoventilatiei, tulburarilor de difuziune- hipoxie secundara fluxului sanguin insuficient- hipoventilatie

- debit cardiac scazut- soc cardiogen- stop cardiac- postoperator- hipoxie de cauza anemica

Surse de oxigen: statia centrala de oxigen a spitalului, microstatii, butelii deoxigen


46/113

ln saloane oxigenul trece prin barbotoare cu apa sterila unde este umidificat , sise poate regla debitul de oxigen administrat. Apa sterila se schimba in fiecare zi.

Pregatirea materialelor:- sterile: sonda de oxigen, ochelari de oxigen, masca, apa

Pregatirea bolnavului:- psihica: informare, explicare- fizica: decubit dorsal, sernisezand, sezand, pt a usura expansiunea

pulmonaraTehnica se executa dupapermeabilizarea cailor respiratoriiprin:- extragerea corpilor straini-aspirarea secretiilor-toaleta locala

Exista 4 moduri de administrare a oxigenului1. prin sonda de oxigen:

- se folosesc sonde nazale sterile, cu varful rotunjit ,cu un orificiu la capatulproximal, de diverse grosimi

- in functie de caz se pot introducepe nas saupe gura, pe traheostoma prinsonda de intubatie

, sau prinbalon Ruben

Pe nas - se masoara distanta dintre nas si tragus, se marcheaza-se umecteaza sonda cu apa steri la-se introduce pe nas pana la marcatie (atunci sonda este in faringe)

se fixeaza cu romplast pe obraz-se fixeaza debitul de oxigen intre 4l/min 8l/ min. la indicatia

medicului-cand sonda se mentine un timp mai indelungat se mobilizeaza de 2-3

ori pe zi sau se schimba nara zilnic (pt. prevenirea aparitiei escarelor la nivelulmucoasei nazale) Pe gura - se poate introduce prin pipa Guedel ( 3-4 cm)

- direct in cavitatea bucala, pe limba, pacientul tine sonda intrebuze( cand fosele nazale sunt obstruate cu mese nazale)

Prin sonda de intubatie orotraheala (lOT) tinand cont ca sonda deoxigen sa nu obstrueze orificiul sondei lOT

Pe traheostoma - astfel ca sonda sa nu obstrueze tot orificiul canuleitraheale

Prin balon Ruben - cu prelungitor atasat la sursa de oxigen, cu balonulatasat la masca

2. ochelari de oxigen:

-sunt dispozitive de plastic care se ataseaza pe capul pacientului, dupa urechi,iar in dreptul foselor nazale au doua sonde scurte (1 cm) care se introduc in nas

-se utilizeaza la copii sau la pacientii agitati

3. masca de oxigen:

-masca se fixeaza ermetic pe fata pacientului acoperind nasul si gura


47/113

-prezinta doua orificii pentru eliminarea bioxidului de carbon rezultat dinexpiratie

-se fixeaza cu un elastic in jurul capului-nu este suportata bine de copii si de persoanele claustrofobe-poate produce leziuni ale tegumentelor fetei (mentinere indelungata)-nu este indicata la cei cu arsuri ale fetei

4. cortul de oxigen:-este un dispozitiv racordat la instalatia de oxigen, prevazut cu un sistem de

racire aoxigenului, si o folie de material plastic care acopera patul in intregime

- este utilizat in pediatrie-are dezavantajul ca atmosfera din cort se supraincalzeste pt ca pacientul

inspira si expira in acelasi mediu-oxigenul nu este umidificat ci trecut prin instalatia de racire copiii vor fi

supravegheati permanent pt a nu disloca cortulSupravegherea - asistenta va supraveghea coloratia tegumentelor,

respiratia, pulsul- aparitia eventualelor complicatii- presiunea si debitul oxigenului

Incidente si accidente

- rasturnarea barbotorului ( lichidul din barbotor patrunde in caile respiratoriiale bolnavului si produce bronhopneumonie de aspiratie, sau il ineaca)

-patrunderea oxigenului cu presiune mare in esofag sau stomac duce ladistensie gastrica

- utilizarea prelungita a oxigenului poate duce la uscarea si iritarea mucoaseinazale

- dupa administrarea in concentratii si la presiuni mari, pot apare congestie siedem alveolar, hemoragie intraalveolara, atelectazie pulmonara

Oxigenoterapia hiperbara

Este o metoda terapeutica care creste cantitatea de oxigen dizolvat in plasma.Se indica in tratamentul gangrenei gazoase, tetanosului, intoxicatiilor cu

monoxid de carbon.

Nr 15ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PER OS

REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR1) Repectarea medicamentelor prescrise - se confrunta FO2) Identifica medicamentul prescris - dupa eticheta, forma de prezentare,

culoare, inscriptie, diametru, grosime3)Verificarea calitatii medicamentului - verifica termenul de valabilitate,

integritatea, culoarea, claritatea solutiilor , sedimentarea solutiilor


48/113

4) Repectarea caii de administrare5) Repectarea ritmului de administrare - pt mentinerea unei concentratii

constante in sange6) Repectarea dozei de medicament - doza unica sau doza pe 24 ore7) Repectarea somnului fiziologic8) Evitarea incompatibilitatilor medicamentoase9) Administrarea imediata a medicamentelor deschise10) Respectarea ordinii succesive a cailor de administrarte a medicamentelor:

orala, parenterala , vaginala, rectala11) Luarea medicamentelor in prezenta asistentei12) Servirea bolnavului spitalizat cu doza unica de medicament13) Educarea bolnavului privind :medicatia administrata, efectul, timpul de

instalare a efectelor medicamentului, reactii secundare14) Prevenirea infectiilor nosocomiale prin respectarea asepsiei15) Raportarea imediata catre medic a greselilor de administrareADMINISTRAREA PE CALE BUCALAEste calea naturala de administrare a medicamentelor ce se pot resorbi la

nivelul mucoasei bucale, gastrice sau intestinale.SCOP :-efecte locale:

- favorizarea cicatrizarii ulceratiilor mucoasei digestive- protejarea mucoasei gastrointestinale- inlocuirea fermentilor digestivi ( cand lipsesc)- dezinfectarea tubului digestiv

-efecte generale:- actiunea asupra unor organe, sisteme si aparate

Contraindicatii :-medicamentul este inactivat de secretiile gastrice

- este iritant pt mucoasa gastrica-nu se resoarbe pe cale digestiva-pacientul refuza medicamentul-se impune o actiune rapida a medicamentului-se impune evitarea circulatiei portale-absenta refiexului de deglutitie

Pregatirea materialelor:-lingura , lingurita pipeta, sticla picuratoare , pahar gradat , cana apa, ceai,

lapte

Pregitirea bolnavului:

- psihica: - informare, explicare a efectelor medicamentelor- fizica: -pozitie sezand daca starea bolnavului permite, sau pozitie decubit

lateralForme de prezentare

-lichide: infuzii, decocturi , tincturi , extracte, uleiuri , emulsii , siropuri ,mucilagii

-solide: pulberi, tablete, drageuri , capsule operculate, granule


49/113

AdministrareLichidele - se masoara cu cana, paharul gradat, lingura sau lingurita, sau cu

pipeta- se administreaza diluate in ceai sau apa sau ca atare si apoi se bea

ceai sau apaSolidele - pulberile se dizolva in putin lichid (in lingura)

- tabletele, capsulele , drajeurile, granulele se pun pe limba si seinghit cu apa- medicamentele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se

pun sub limba (Nitroglicerina)Corespondente :

-un pahar = 250ml \-o ceasca de cafea = 50ml \-o lingurita = 5ml -solutie apoasa-o lingura = 3 lingurite /

-1 g = 20 picaturi /- un pahar de lichior =. 15ml \ - solutie uleioasa

- o lingurita = 4,5ml ulei /- 1 g = 40picaturi /-o lingurita rasa =2,5g \-o lingurita cu varf= 5g -pulbere- un varf de cutit = 1 g/

Alte interventii:-la bolnavii inconstienti sau cu tulburari de deglutitie medicamentele se

introduc pe sonda gastrica ( pisate cu o cantitata suficienta de lichid) cu seringa-asistenta se va spala pe maini inainte de a administra medicamentele pe cala

orala-nu se vor administra medicamentele impreuna cu carbune medicinal - le

reduce efectul-se vor folosi pahare si linguri individuale-la copiii sub 2 ani NU se administreaza tabletele ca atare- acestea se

piseaza in lingurita, se dizolva cu putin ceai si apoi se administreaza in timpulexpiratiei , la fel medicamentele sub forma de pulbere se dizolva cu ceai saulapte

-daca se ineaca sau aspira solutia medicamentoasa se intoarce in decubitventral, se tapoteaza in regiunea toracica posterioara sau in regiunea cervicala ;daca apare tuse productiva sau fenomene de insuficienta respiratorie se anuntaimediat medicul (posibila aspiratie bronsica)

-la copil dozele sunt calculate de medic in fct de : medicament, varsta ,

greutate

Nr 16

Date post:	31-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	corina-irina
View:	145 times
Download:	2 times

Tehnici Ex.

Documents