| Date post: | 16-Oct-2015 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | josan-rodica |
| View: | 30 times |
| Download: | 0 times |
of 26
1. Sistematica comercial i tiinific a mrfurilor alimentare.Criteriile de baz folosite la clasificarea mrfurilor alimentare sunt:
1. Dup origine:
- de origine vegetal( la baza carora se folosesc materii corticole i agricole)
- de origine animal( carne, lapte ou)- mineral( sare, bicarbonat de sodiu)
- mixte
2. Dup gradul de prelucrare tehnologic deosebim:
- materii prime
- semifabricate
- semipreparate
- produse finite
3. Dup compoziia chimic:
- cu preponderen lipidic
- cu preponderen glucidic
- cu preponderen proteinic- produse gustative ( vanilie, piper, ...)
- produse mixte
4. Dup destinaia n consum:
- produse pt consum uman
- prod. pt consum industrial
5. Dup gradul de conservare :
- produse proaspete
- produse conservate
6. Dup stabilitate( gradul de perisabilitate):
- uor alterabile
- alterabile
- greu alterabile
7. Dup modul de ambalare:
- n vrac
- produse ambalate
- produse preambalate
8. Dup importana produselor n procesul metabolic:
- prod. alimentare energetice
- prod. alimentare constructoare ( proteine, aminoacizi, sruri minerale)
Prod. aliment. protectoare ( enzime, vitamine, micro-macroelemente)
9. Dupa Cuthem, se clasific:
a) marfuri alimentare pt reeaua de comer cu amnuntul:1) prod. de buctrie
2) alimente dietetice
3) delicatese
4) grsimi i ou
5) prod. din carne
6) prod. din pete
7)fructe i legume
8) buturi
9) conserve
10) prod. din lapte11) prod. dulci
12) prod. congelate
13) alte produse
b)dup criteriul transparenei:
- prod. congelate
- prod. de brutrie
- prod. neutre
Clasificarea tiinific merceologic a mrfurilor
1. Cereale, leguminoase, produsele rezultate din prelucrarea lor
2. Legume, fructe proaspete
3. Produse zaharoase ( zahr, amidon...)
4. Produse gustative
5. Grsimile alimentare
6. Lapte i prod. rezultate din prelucrarea laptelui
7. Ou i prod. rezultate din prelucrarea lor
8. Carne i prod.
9. Pete i alte vieti acvatice
10. Concentrate i mixuri alimentare.
2. Clasificarea tiinific merceologic a marfurilor nealimentare
Mrfurile industriale se clasific n 13 grupe:1. Mrfuri textile
2. Marfuri din piele i nlocuitorii ei.
3. Mrfuri din blan
4. Mrfuri din sticl
5. Mrfuri ceramice
6. Mrfuri chimice de uz casnic, prod. cosmetice
7. Mrfuri din lemn
8. Marf. Electrotehnice
9. Mrf. Electrocasnice
10. Mrf. Electronice (TV, radio, PC..)
11. Mrfuri de menire social-cultural
12. Mrfuri de jiuvaergie
13. Mrfuri de galanterie(piptene, nasturi...)
3.Principalele proprieti ale mrfurilorSunt:
a)fizice - care pot fi determinate prin metode fizice , i anume: masa, densitatea, propr. optice, higroscopicitatea........
b)mecanice exprim modul de comportare a mrfurilor la aciunea unor solicitri, fore exterioare care tind sa le modifice structura i integritatea. Ex: rezistena la ncovoire etc.
c) chimice exprim compoziia li structura chimic; ex.: stabilitatea prod. la aciunea agenilor chimici, solubilitatea, coninutul de subst. uscat etc.
d) psihosenzoriale sunt determinate de specialiti
e) estetice deoarece omul, 70-80% cumpr cu ochiul.4. criterii de clasificare a marfurilor.
A. Alimentare
Dupa origine:
Vegetala: a) materii prime corticole fructe, legume, pomusoare
b)mat. Prima agricola-graunte, griu s.a.
Animala-carne, lapte, oua, peste
Minerala-benzoatul de sodiu, bicarbonat de sodiu
Mixta
Dupa gradul deprelucrare tehnologica: materii prime; semifabricate; semipreparate; produse finite
Dupa compozitia chimica: cu preponderenta lipidica; glucidica; proteinica; produse gustative; mixte
Dupa destinatia in consum: produse pentru consum uman; pentru consum industrial
Dupa gradul de conservare: produse proapete; produse conservate
Dupa stabilitate: usor alterabile; alterabile; greu alterabile Modul de ambalare: in vrac; ambalate; preambalate;
Dupa omportanta produsului in procesul metabolic: produse alimentare energetice; prod alim constructoare(proteine, aminoacizi, saruri minerale); protectoare(enzime, vitamine, micro si macroelemente)
Cuthen marfuri alimentare p/u reteaua de comert: produse de brutarie; alimente diatetice; delicatese; grasimi si oua; produse din carne; produse din peste; fructe si legume; bauturi; conserve; produse din lapte; produse dulci;produse congelate
Cuthen dupa criteriu transpozitiei: compatibilitatea produselor la depozitare, transportare, pastrare; prod de brutarie; prod congelate; prod neutr-bauturi, conserve Clasificarea stiintifica-merceologica: cereale (leguminoase); legume, fructe proaspete si produse de prelucrare; produse zaharate(amidon, miere); prod gustative( condimente; stimulente); grasimi alimentare; lapte si produse rezultate din prelucrarea lor; oua si produse rezultate; carne si prod rezultate; peste si alte vietati acvatice ; concentrate si mixuri alimentareB. Marfuri nealimentare
Marfuri textile
Marfuri din piele si inlocuitori
Din blana
Din sticla
Ceramice
Chimice de uz casnic
Electrotehnice
Electrocasnice,
Electronice
De menire sociala-culturala
Giuvaierie
De galanterie
5. clasificarea substantelor chimice din produsele alimentare
1. Dupa origine:
Organica(glucide, lipide proteine, vitamine)
Anorganica(apa, saruri minerale)
2. Dupa importanta substantelor chimice in metabolismul organismului omului:
Principale:
rol energetic(glucide, lipide proteine, acizi organici)
Rol regenerator si structural(unele glucide, lipide, proteine)
Substante cu rol biologic activ:
Substante esentiale(saruri minerale, majoritatea vitaminelor) Steroli Subst polifendice(fac culoarea produsului) Substante secundare:culoarea(acizi organici, subst colorate)
3. Dupa modul cum patrund subst chimice in produsele alimentare: Subst native(care tb sa fie in mod natural)
Subst incorporate(adaugatoare in scop organoleptic)
Subst accidentale(metale grele, radioactive)
6. Definiti notiunea de calitate si caracteristicile calitatii
Calitatea unitatiiide produs este apreciata in raport cu propriul sau model proectat sau omologat prescris intr-un standard sau norma. Aceasta calitate este importanta mai ales pentru cumparatorul unui produs. Calitatea lotului se apreciaza prin gradul in care se regaseste calitatea unitatii de produs in colictivitatea de marfuri si se estimeaza printr-un indicator ce exprima proportia de noncalitate din lot, acest concept are importanta deosebita in relatiile contractuale intre cei trei parteneri: furnizor, intermediar, comert. Un lot sau o partida de marfa alimentara se numeste o anumita cantitate de produse care sau fabricat la aceeasi interprindere pe aceeasi data, in aceeasi zi, in acelasi skimb, ku aceeasi denumire, in acelasi ambalaj si cu acelasi certificat. Cerintele calitatii sunt expresiile cererilor formulate de beneficiari in timpul cercetarilor de piata si reprezinta comanda sociala la un moment dat.
7. Factorii care determina si influenteaza calitatea :
Pe parcursul circulatiei marfurilor, calitatea poate fi exprimata prin mai multe ipostaze:
Calitatea proiectata - ponderea careea intr-un produs reprezinta 70% , are un rol hotaritor in prevenirea defectelor si ekonomisirea resurselor umane si materiale.
Calitatea omologata exprima valorile individuale ale proprietatii produsului avizate de o comisie de specialisti care are caracter de etalon de referinta.
Factorii din procesul de productie : cercetarea si proectarea; materii prime si materii auxiliare; procesul tehnologic; calit. Profesionala a salariatilor;asgurarea si controlul calitatii; standardele si normele.
Factorii determinatiin procesul circulatului marfurilor in comert: ambalarea; transportul; cond. de pastrare.
8. Metode de verificare a calitatii:
Metode de baza : organoleptica, de laborator(fizice, chimice, biochimice si microbiologice)
Metode auxiliare se folosesk atunci cind este este imposibil sau irational de a folosi metode de laborator: metoda de expertiza; metoda statistica; metoda analitico-matematica.
9. Funciile calitii i relaiile cu alte categorii economice
Funciile calitii sunt redate de urmtoarele:
Funcia tehnic
Funcia social
Funcia economic
10. Importantsa alimentara si sortimentul produselor de panificatie
Produsele de panificatie se clasifica:
Dupa tipul fainii: Piine din faina de griu;faina de secara; din diverse amestecuri
Dupa modul de preparare a aluatului : Piine obtinuta prin metoda monofazica(directa); obt prin metoda bifazica(indirecta)
Dupa modul de coacere: piine coapta in forme; piine coapta pe vatra
Dupa destinatie: pentru consum general; piine dietetica
In functie de modul de comercializare: la bucata; la cintar.
Dupa forma: chifle; franzela; calup; piine impletita.
11. Caracteristica materiilor prime folosite la obtinera produselor de panificatie
Materii prime de baza: faina; apa; drojdia; sarea.
Materi prime auxiliare: oua; grasimi; shafran; kiperi negru; zahar;vanilie; zer.
Faina de griu se utilizeaza mai des decit cea de secara sau uneori e substituita cu maltsi de orz, secara, faina de porumd ca adaos, faina de cartofi, de orez. Faina de griu se imparte in grupe de calitate: superioara, calitatea 1, calit 2, calit integrala. Faina de secara: cernuta, decorticata, integrala. Apa trebuie sa fie in corespundere cu cerintsele pentru apa potabila. Drojdia de trei tipuri: presata, lichida, uscata. In calitate de afumator biologic se folosesk bacterii acidolactice piinea din secara si petru unele tipuri de piine din griu impreuna cu drojdie. Sare de bucatarie se foloseste sub forma a de solutsie si trebuie sa constituie 1,2-1,8 % din masa piine. Pina la 2%de sare da gust placut. Vara se adauga mai multa sare ,iar iarna mai putsin.
12. Metodele de obtinere si verificare a calitatii produselor de panificatie.
Prepararea aluatului se poate realize prin 2 metode: directa si indirecta.
Metoda directa (monofazica) consta in amesticarea simultana a tuturor materiilor prime si auxiliare. Aceasta metoda necesita o cantitate de drojdii de 2-3 ori mai mare deict metoda indirecta.
Metoda indirecta consta in obtinerea unor aluaturi intermediare ca medii de inmultire a drojdiilor, care servesc la prepararea aluatului propriu-zis. Metoda indirecta poate fi bifazica (faza maia si faza aluat) sau trifazica (fazele: prospatura, maia si aluat).
Controlul calitatii piinii si produselor de franzelarie se face pe lot de marfa. Fiecare lot de marfa trebuie sa fie format din unitati de produs de acelasi tip, denumire, forma, greutate si compozitie, fabricate in aceleasi conditii tehnologice a unei intreprinderi, in acelasi schimb, livrate intro unitate de transport si insotite de aceeasi factura. Controlul calitatii produselor din lot se face prin extragerea si alcatuirea probelor pentru analiza.
Calitatea produselor de panificatie este determinate de proprietatile organoleptice si fizico-chimice.
Aprecierea caracteristicilor organoleptice a produselor de panificatie se recomanda de determinat in urmatoarea ordine consecutive: masa nominala a articolelor, exteriorul, aprecierea grosimii coajei, culoarea si starea ei, starea miezului si a porilor, elasticitatea, aroma si gustul. Masa medie nominala a asrticolelor extrase se verifica cu gramajul stability de documentele normative tehnice la produsul respective si se apreciaza devierile (%) de la norma reglementata.
Analiza fizico-chimica: umiditatea miezului, porozitatea si aciditatea.
13. Defectele si bolile piinii.
Posibilele defecte a piinii sunt cauzate de calitatea materiei prime, de petrecerea procesului tehnologic sau de conditiile de transporatare si pastrare necorespunzatoare. Cele mai frecvent intilnite defecte:
defecte ale aspectului: rupturi si crapaturi inadmisibile; turtita, fara forma; cu coaja de culoare anormala (arsa, palida); cu volum redus.
defectele miezului: faramicios; neeleastic; lipicios; desprinderea miezului de coaja; porozitate neuniforma.
defecte ale gustului si mirosului: miros statut; miros strain; gust rinced de mucegai; gust amar, prea sarat; gust nesarat; gust acru.
Bolile piini sunt provocate de dezvoltarea microorganismelor ai caror spori fie ca nu sint distrusi prin coacere, fie ca patrund ulterior in piine prin crapaturile cojii. Cele mai frecvente sint:
Boala intinderii (boala cartofilor) provocata de bacterii de tipul misentericus si subtilis. Boala cartofului ataca piinea din faina de calitate superioara, mai frecvent articolele cu o greutate mare;
Mucegairea piinii provocata de diverse microorganisme de culoare diferita.
Boala singerie din cauza prezentei unor colonii de bacterii microccocus prodigiosus (rosie-purpurie).
14. Clasificarea i indicii de calitate ai buturilor alcoolice
Buturile alcoolice includ produsele alimentare ce conin 1% volum alcool etilic. Consumul acestor produse este determinat de caracteristicile psiho-senzoriale i de efctul alcoolului eticlic asupra organismului.
Acestea se clasific n urmatoarele categorii:
I. dup coninutul de alcool
slab alcoolice buturi ce conin 0,5-6,0% alcool etilic (de ex.: bere, cvas);
moderat alcoolice buturi ce conin 8,0-22,0% alcool etilic (de ex.: vinuri naturale, vinuri speciale, lichior);
tari buturi ce conin 22,0-70,0% alcool etilic (de ex.: uic, rachiu, cognac, rom, gin, tequila, halvados, punch).
II. dup modul de obinere
distilate se includ toate buturile tari
nedistilate buturile ce se obin prin fermentare, se includ vinurile, berea
Indicii de calitate a buturilor alcoolice:
limpiditatea
culoarea
specificul
aroma
gustul
aciditatea
coninut de alcool
15. Clasificarea i caracteristica vinurilor linitite
Potrivit definiiei dat de Oficiul Internaional al viei i Vinului, Vinul este n exclusivitate o butur ce rezult din fermentaia alcoolic complet sau parial a mustului de struguri.
Vinurile de struguri se clasific dup urmtaorele criterii de baz:
1. dup culoare
vinuri albe
vinuri roze
vinuri roii
2. dup compoziia ampelografic (dup materia prim)
vinuri de soi sunt obinute din struguri de un singur soi;
vinuri cupajate sunt obinute din vinuri brute fabricate din mai multe soiuri, n proporii bine stabilite;
vinuri sepajate se onin prin vinificarea n amestec a diferitelor soiuri de struguri de aceeai specie botanic.
3. dup calitate
vinuri de consum curent se obin din struguri dup o tehnologie general (cel puin 8,5% vol. alcool);
a) vinuri tinere se obin din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu aplicarea unei tehnologii general accepatat sau originale i se comercializeaz mbuteliate sau n vrac, n anul de recoltare a strugurilor;
b) vinuri obinuite se obin din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu aplicarea unei tehnologii acceptate de toi i se mbuteliaz ncepnd cu data de 01 ianuarie a anului urmtor recoltrii.
vinuri de calitate superioar se obin din soiuri cu nsuiri calitative superioare dup o tehnologie tradiional cu maturarea ulterioar n decurs de cel puin 6 luni (cel puin 10,0% vol. alcool);
a) vinuri mature sunt obinute din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu aplicarea unei tehnologii speciale sau acceptate de toi cu condiia unei maturri obligatorii n recipiente staionare pe parcursul a cel puin 6 luni;
b) vinuri de colecie sunt acele vinuri de calitate superioar, care dup ncheierea ciclului tehnologic de producie, inclusiv maturarea, suplimentar se nvechesc n sticle cel puin 2,5 ani;
c) vinuri cu denumire de origine sunt vinuri de calitate nalt, se produc confrm tehnologiei originale din struguri de soi cultivate n podgorii strict delimitate, n condiiile ecologice specifice locului concret indicat n denumirea vinului.
4. dup tehnologia obinerii
vinuri naturale se obin pe calea fermentrii alcoolice complete sau pariale a strugurilor, mustului sau mustuielii, ce conin alcool etilic de provenien endogen. Acestea pot fi: seci, demiseci, demidulci;
vinuri speciale se prepar din struguri, must, mustuial sau vinuri brute cu aplicarea unor procedee tehnologice speciale, ce imprim vinului caliti organoleptice specifice.
a) vinuri de tip Jeres (Xeres) vin pelicular, deoarece procesul de obinere a acestui tip const n oxidarea intens prin utilizarea levrurilor ce dezvolt la suprafaa vinului o pelicul;
b) vinuri de tip Porto (Portwein) tratarea termic n condiiile accesului limitat de oxigen, se mai numete vin nclzit sau vin cu acces de oxigen n doze mici;
c) vinuri de tip Madeira - tratarea termic n condiiile accesului nelimitat de oxigen, se mai numete vin nclzit fr limit de oxigen sau vin tratat la cald cu acces de oxigen n doze excesive;
d) vinuri de tip Marsala vinuri obinute prin tratatre termic a constituientului, ce conine zahr, n urma creia se formeaz nuane de caramel;
e) vinuri de tip Tokay folosirea strugurilor supramaturai cu nuane specifice de struguri stafidii, contaminai cu ciuperca Botrityse;
f) vinuri de desert;
g) vinuri de tip Vermut (aromatizate) se ntroduc extracte de ierburi medicinale, flori, alte miresme, extracte de fructe.
16. Clasificarea i caracteristica vinurilor efervescente
Vinul efervescent se deosebete de celelalte tipuri de vin prin faptul c el conine dioxid de carbon de provenien endogen sau exogen i presiunea n sticle contituie, la temperatura de 20C, cel puin 50kPa.
Clasificarea:
1. dup tehnologia preparrii
A) vinuri spumante - conin CO2 de provenien endogen
spument clasic se obine n rezultatul fermentrii secundare a vinnurilor brute albe n sticle prin metoda Champanoise sau a fermentprii secundare a vinurilor brute albe n ticle prin metoda transvazrii. Durata ciclului de producere cel puin 9 luni. Alcool 10,5 12,5% vol.. Dup coninutul de zahr acestea se mpart n : extrabrut, extraseci, seci, demiseci, dulci;
spumant natural se obine prin fermentarea secundar a vinurilor albe brute n rezervuare de mare capacitate nchise etan. Alcool 10,0 12,5% vol.. Dup coninutul de zahr se disting: brute, seci, demiseci, demidulci, dulci.
B) vinuri spumante speciale se obin n rezultatul fermentrii secundare a vinurilor brute albe, roze, roii, a mistelei dse struguri, n recipiente nchise etan. Ele pot fi: demiseci, demidulci, dulci;
C) vinuri perlante se obin n rezultatul fermentrii cupajului, n componena cruia intr mustul de struguri i vinul brut, n rezurvuare nchise etan sub presiunea CO2 de origine endogen. Trie alcoolic 9,0 11,0% vol.
D) Vinuri spumoase (gazificate) se obin prin intermediul saturrii artificiale cu CO2 n stare gazoas sau lichid de origine exogen. Tria alcoolic 8,0-12,0% vol.
Spre deosebire de vinurile gazificate, saturate n mod artificial cu CO2, din care la deschiderea sticlei gazele se elimin sub form de bule mari, vinurile spumante se caracterizeaz prin degajarea ndelungat a unor bule mici de CO2 i formarea la suprafaa vinului a unui strat permanent de spum.
17. Clasificarea i caracteristica buturilor alcoolice tari
Aceste buturi se mai numesc i buturi aloolice distilate i includ urmtaorele grupe:
industriale alcool etilic rectificat (96%), ap moale dedurizat + adaosuri (zahr, extracte, substane aromatice);
naturale n urma distilrii musturilor fermenatte, pot avea denumiri: uic, palinc etc.
Alcool etilic distilat se obine prin fermentarea i distilarea melasei, cerealelor, cartofilor, sfeclei de zahr. Coninut de alcool 96,5%.
Rachiul se obine prin diluarea alcoolului etilic rafinat cu ap pn la un coninut de alcool de 40-56%, aromatizaree, ndulcire i maturare.
Rachiuri aromate la fabricare se adaug o serie de extracte din fructe, flori, rrdcini, tulpini, plante. Coninut de alcool 21-60%. Sortiment : rachiu de nason, de portocale, viine, balsam de Riga, zubrowka etc.
Lichior bautur alcoolic cu un coninut de alcool 21-45% vol., ndulcite cu 8-60% zahr, colorate i aromatizate cu esene, infuzii de fructe sua plante. Sortiment: lichior tare, dulce i crem.
Wisky se obine prin pstrarea ndelungat (3-10 ani) a alcoolului obinut din cereale n butoaie de stejar, arse n interior.
Rom- se obine prin fermentarea alcoolic a trestiei de zahr ori a melasei de trestie, distilarea ulterioar i pstrare a buturii n butoaie de stejar 4-5 ani. Alcool - 45% vol., zahr 2%.
Cognac butur cu tria alcoolic de 40-57%, obinut prin nvechirea distilatului de vin n butoaie de stejar timp de peste 3 ani. Cognacurile pot fi:
1. ordinare (de consum curent) cu o vechime de 3-5 ani
2. de marc cu o vechime de 6 i mai muli ani
3. de colecie cele de marc ce s-au pstrat suplimetr n butoi nc 5 ani
18. Cracteristica i clasificarea berii
Berea este o butur natural ce se obine prin zaharificarea plmezii de orz germinat (mal), fierbere cu hamei, fermentarea alcoolic a mustului obinut.
Din punct de vedere al coninutului de alcool, berea se clasific n:
- far alcool;
- slab alcoolizat: 0,5-1,5% vol;
- obinuit: 3, 4, 5% vol;
- bere cu peste 4,5% vol.
Caracteristici organoleptice:
AspectLichid limpede, fr sedimente sau impuriti
MirosCaracteristic fiecrui tip, plcut, fr miros strin, cu arom de hamei
GustCaracteristic, amrui, plcut
SpumaCompact i persistent
Berea se ambaleaz n sticle colorate de 500 ml, 300 ml, de plastic de 2000 ml i n doze de aluminiu.
Sticla deine o pondere important n sectorul ambalajelor datorit unor avantaje pe care le prezint: ofer bun protecie( bariera de gaz, lichide ), prezint stabilitate ridicat fa de alcali i acizi, este un material igienic, uor de splat care suport sterilizarea, nu are miros, nu modific gustul alimentelor, are o bun rezisten la presiuni interne ridicate, duritate ridicat, nu este un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor ; este un material reciclabil.
Fiind ambalat n sticle colorate, berea este ferit astfel de radiaiile ultraviolete care-i pot modifica anumite caracteristici fizico- chimice i, implicit calitatea.
Tinerii prefer n special berea comercializat in recipiente de aluminiu, deoarece este un ambalaj mai comod si modern i este mai usor n raport cu sticla.
Berea ambalat in sticle este pstrat n navete de 20 de produse la locuri ferite de lumin, la o temperatur constant ( nu trebuie sa sufere variaii brute de temperatur ) n spaii rcoroase si ntunecoase.
Stabilitatea berii la pastrare poate fi mic ( la berea nepasteurizat) i mare (la cea pasteurizat ).
Termenul de garanie este de 60 de zile pentru berea pasteurizat, la temperatura de refrigerare, i de 12 zile pentru cea nepasteurizat, la temperatura de refrigerare ( 0-4C ).
La etichetare se menioneaza: denumirea produsului, tipul si numele productorului, date de identificare a unitii fabricante, marca de ntreprindere, concentraia mustului primitiv, volumul alcoolului, denumirea ingredientelor i volumul acestora, data fabricaiei, temperatura de pstrare i termenul de valabilitate.
19. Clasificarea i caracteristica buturilor nealcoolice
Consumarea buturilor nealcolice potolete sau diminueaz senzaia de sete, aprut ca urmare a pierederilor apei prin urin, transpiraie, respiraie.
Tipurile principale de buturi nealcoolice sunt:
apele minerale sunt ape subterane, bogate n sruri minerale. Dup destinaie ele sunt:
ape minerale de mas se consum n locul apei potabile;
ape gazoase se obin prin saturarea apei potabile cu CO2;
ape minerale medicinale cu efect terapeutic.
buturi rcoritoare se obin din sucuri naturale de fructe, macerate de fructe sau concentrate de fructe cola cu adaos de sirop de zahr, acid citric, colorani alimentari i ap saturat cu Co2;
siropuri de fructe sunt produse concentrate din fructe cu zahr. Termen de garanie 6 luni.
20. Metode de verificare a calitii produselor vinicole Calitatea vinurilor se verifica prin:
examenul organoleptic (degustarea vinurilor)
examenul fizico-chimic
examenul microbiologic
calitatea vinuriloe se apreciaza la fiecare lot aparte. Lotul semnifica o cantitate de vinuri de aceeasi denumire, cupajare si ambalaj, omogena dupa calitate si livrata prin acelasi document (factura).
Examenul organoleptic
Prin degustare se determina caracterul vinului, in ceea ce priveste aspectul exterior (limpeditatea, culoarea), specificul, buchetul si gustul, continutul de alcool, virsta aproximativa, regiunea de provenienta. Se efectuaiaza de un grup de experti.
Examenul fizico-chimic
se determina continutul de alcool etilic in vin cu alcoolmetrul de sticla metoda determinarii alcoolului se bazeaza pe distilarea unui volum anumit de vin.
se determina aciditatea volatila a vinului metoda consta in separarea acizilor cu vapori de apa si determinarea contnutului lor in distilat prin titrarea cu hidroxid de natriu dupa fenolftaleina.
se determina aciditatea titrimetrica metoda consta in aceea ca un volum anumit de must sau vin se titreaza cu solutie de baza alcalina cu concentratie cunoscuta pina la reactia neutra.
21. Clasificarea si caracteristica prod lactate
Produsele lactate se clasifica in urmatoarele tipuri:
I. lapte, ce poate fi:
crud se filtreaza, se raceste pana la temperatura de 10 grade ceslius si se comercializeaza
pasteurizat lapte prelucrat pana la temperatura de 100 grade celsius
sterilizat lapte prelucrat la temperaturi mai mari de 100 grade celsius si prelucrat timp de 3-4 secunde, poate fi comercializat un timp mai indelungat
Laptele pasteurizat poate fi: degresat, 1%, 4%, 6% de grasimi in urma normalizarii; hiperproteic, cu un continut inalt de proteine; lapte vitaminizat, cu adaos de vitamina C sau vitamina D pentru alte tari.
II. lapte deshidratat, praf acesta se obtine prin urmatoarele metode:
metoda de pelicula laptele se usuca, trece prin doua valturi si apoi se macina, apare un miros de lapte ars
metoda de pulverizare sub presiune picaturile mici microscopice nimeresc intr-o camera de uscare cu temperaturi de 130-135 grade celsius si fiecare particlua se usuca momentan.
Laptele obtinut prin metoda de pelicula nu trebuie sa fie in comercializare. El se adauga ca materie suplimentara la produsele de panificatie, la margarina pentru diversificarea gustului si apropierea de gustul de unt.
III. produse de smintinire, care pot fi:
frisca sau numita si smintina dulce, se separa din lapte prin separatoare, apoi se pasteurizeaza la 85-90 grade celsius, se raceste. Apoi se adauga bacterii acidolactice (transforma lactoza in acid lactic), bacterii aromatizatoare (pentru formarea substantelor aromate). In continuare, avind aciditatea necesara se matureaza la rece sub 8 grade celsius, temperatura de pastrare 0-8 grade, timp de 24 sau 48 h. Se adauga stabilizatori pentru a o face mai densa, ca stabilizator se poate de utilizat amidonul.
Smintina fermentata in funtie de aciditate, se cunoaste smintina de calitate superioara si smintina de calitatea I. Daca aciditatea e pana la 60-90 grade T, avem smintina de caliatte superioara, daca aciditatea e pn la 110 grade T, avem smintina de calitatea I.
IV. produse lactate acide (fermentate dietetice), din acestea fac parte:
chefir fermentare mixta: lactica si alcoolica
lapte acru laptele fermenteaza sub actiunea bacteriilor lactice
iaurtul se prepara din lapte sterilizat
Dupa procesul de fermentare, aceste produse se divizeaza in:
obtinute prin fermentarea acido-lactica lapte batut, lapte acru, chisleag, lapte acidofil, reajenca.
obtinute prin fermentare mixta (au 2 fermentari: acido-lactica si alcoolica) cumisul si chefirul (lactoza se descompune in alcool si dioxid de carbon)
V. brinzeturile, se clasifica in:
dupa continutul de grasimi: 45-50%; 20-60%
dupa modul de maturare: maturate in saramura (produsa in baza de zer sau apa); maturate la aer (aranjate pe rafturi si se matureaza atit cat prevede tehnologia, si o data la doua saptamani calupul de branza se sterge cu carpe uscate si iar se matureaza);
dupa consistenta pastei: cu pasta moale (de tip rocfor francez); cu pasta semitare (de tip olandez); cu pasta tare (de tip elvetian); banzeturi topite (pot fi si afumati).
22. Laptele materie prim pt prod lactate. Valoarea alimentar a laptelui
Laptele este un produs de secretie al grandelor mamare la femelelor mamiferelor. Cel mai frecvent in industrie se foloseste laptele de vaca. Laptele altor specii de mamifere (oaie, capra, bivolita etc.) este consumat in cantitati reduse.
Dintre proteinele laptelui cele mai importante sunt cazeina si proteinele laptelui. Cazeina reprezinta circa 80% din proteinele laptelui. Este o fosfoproteina a carei molecula contine toti aminoacizii esentiali in prorportii echilibrate, avand astfel o valoare biologica foarte mare. Proteinele zerului sint o fractiune complexa, care ramin in solutie dupa precipitarea cazeieni. Proteinele din zer pt fi clasificate dupa solubilitate in trei grupe: albumine, globuline si proteoze-peptone.
Lipidele laptelui sint reprezentate de trigliceride, fosfolipide si steride.
In grasimea laptelui exista o mare varietate de acizi grasi, dintre care 2/3 sint saturati si numai 1/3 nesaturati.
Dintre glucide lactoza este cea mai importanta, reprezentand circa jumatate din substanta uscata negrasa a laptelui. Sub actiunea diferitor micoorganisme lactoza poate suferi fenomenul de fermentatie, care stau la baza fabricarii produselor lactate.
Substantele minerale se gasesc in lapte in proportii reduse fata de alte componente, insa ele au o importanta considerabila pentru nutritie si unele procese din tehenologia laptelui si a produselor lactate. Principalele saruri din lapte sant clorurile, fosfatii si citratii de potasiu, sodiu, calciu si magneziu.
Cenusa laptelui are reactie alcalina. Laptele este singurul aliment de origine animala ce are calitatea de a fi alcalinizat.
Laptele contine vitamine, atat vitamine liposolubile (a, d,e), cat si hidrosolubile (b1, b2, b12, c, pp).
Laptele este singurl aliment de origine animala care contine acid citric liber si citrati. In laptele normal s-au depistat cca 20 de enzime, dintre care: lipaza, lactaza, catalaza, reductaza, fosfataza etc.
23. Caracteristica prod lactate acide i de smntnire
VI. produse de smintinire, care pot fi:
frisca sau numita si smintina dulce, se separa din lapte prin separatoare, apoi se pasteurizeaza la 85-90 grade celsius, se raceste. Apoi se adauga bacterii acidolactice (transforma lactoza in acid lactic), bacterii aromatizatoare (pentru formarea substantelor aromate). In continuare, avind aciditatea necesara se matureaza la rece sub 8 grade celsius, temperatura de pastrare 0-8 grade, timp de 24 sau 48 h. Se adauga stabilizatori pentru a o face mai densa, ca stabilizator se poate de utilizat amidonul.
Smintina fermentata in funtie de aciditate, se cunoaste smintina de calitate superioara si smintina de calitatea I. Daca aciditatea e pana la 60-90 grade T, avem smintina de caliatte superioara, daca aciditatea e pn la 110 grade T, avem smintina de calitatea I.
VII. produse lactate acide (fermentate dietetice), din acestea fac parte:
chefir fermentare mixta: lactica si alcoolica
lapte acru laptele fermenteaza sub actiunea bacteriilor lactice
iaurtul se prepara din lapte sterilizat
Dupa procesul de fermentare, aceste produse se divizeaza in:
obtinute prin fermentarea acido-lactica lapte batut, lapte acru, chisleag, lapte acidofil, reajenca.
obtinute prin fermentare mixta (au 2 fermentari: acido-lactica si alcoolica) cumisul si chefirul (lactoza se descompune in alcool si dioxid de carbon)
24. Caracteristica brnzeturilor
Brinzeturile, se clasifica in:
dupa continutul de grasimi: 45-50%; 20-60%
dupa modul de maturare: maturate in saramura (produsa in baza de zer sau apa); maturate la aer (aranjate pe rafturi si se matureaza atit cat prevede tehnologia, si o data la doua saptamani calupul de branza se sterge cu carpe uscate si iar se matureaza);
dupa consistenta pastei: cu pasta moale (de tip rocfor francez); cu pasta semitare (de tip olandez); cu pasta tare (de tip elvetian); banzeturi topite (pot fi si afumati).
25. Valoarea alimentar i compoziia chimic a crnii Carnea este o surs alimentar de baz pentru om, datorit compoziiei echilibrate n substane nutritive cu valoare biologic ridicat. Un loc important n alimentaia omului modern l ocup carnea de pasre, pentru c, n comparaie cu celelalte animale domestice productoare de carne, psrile au o mare adaptabilitate, putnd suporta densiti de cretere de pn la 25 de capete/metru ptrat. Carnea poarta in mod obisnuit denumirea speciei de animale de la care provine.Compozitia chimica a carnii difera chiar n cadrul aceleiasi specii n functie de raportul dintre diferite tesuturi, vrsta, starea de ngrasare.
Continutul de apa, variaza invers proportional fata de cel de grasime.
Continutul de substante proteice variaza n functie de specie si de starea de ngrasare, fiind mai ridicat la pasare, vnat, si moderat la carnea animalelor de macelarie.
Continutul de substante azotate extractive din carne este de circa 1-1,7%.
Continutul de substante extractive neazotate este de 2-3% si este reprezentat n principal de glicogen.
Continutul de lipide variaza n functie de starea de ngrasare, si sunt constituite n cea mai mare parte din gliceride neutre, fosfolipide si steride.
Continutul de substante minerale din carne variaza ntre 0,7-1,5%.
Compozitia chimica a carnii este in functie de proportia diferitelor tesuturi variind, in cadrul aceleiasi specii, dupa starea de ingrasare, varsta, sex si rasa, asa dupa cum rezulta si din tabelul nr.20.
Valoarea alimentara a carnii nu este determinata numai de numarul de calorii ci, in primul rand, de albumina digestibila si de calitatea aminoacizilor. Este foarte cunoscut faptul ca nu toti amino-acizii pot fi sintetizati de organismul omenesc; acei ce nu sunt sintetizati de organism sunt denumiti amino-acizi esentiali si trebuie introdusi in organism prin alimentatie.
Compozitia chimica a carnii : difera in functie de tipul de carne:
-apa ( 57-75 % ) cu exceptia carnii de peste ( 80 - 85 % )
-proteine ( 18 - 22 % ), proteine solubile in apa, proteine insolubile,sau extracelulare ( proteine incomplete )
-lipide variaza in functie de varsta, specie, rasa, stare de ingrasare, parte anatomica, sunt lipide saturate si partial saturate.
-vitamine din complexul B ( B; B2; B6; B12; ) si in cantitati mai mici ( A, E ) in ficat crud, vitamina C.
-glucide ( glicogen ) se gasesc in ficat si in fibra musculara.
-substante extractive, azotate si neazotate care dau gustul si aroma carnii.
26. Procesele biochimice la sacrificarea animalelor
In cursul pastrarii,carnea este supusa unei serii de transformari,in parte determinate de schimbarea esentiala survenita prin moartea animalului,sau de actiunea factorilor externi(temperatura,umiditatea,
activitatea microorganismelor etc.).
Dintre transformarile care imbunatatesc caracterele organoleptice si valoarea alimentara a carnii(transformari normale),fac parte:rigiditatea musculara,maturatia si,pentru anumite categorii de carnuri,
fezandarea.
Rigiditatea musculara se manifesta printr-o stare de contractie a muschilor intregului corp.
Factori de influentare.Aparitia si intensitatea rigiditatii musculare este conditionata de mai multi factori:integritatea muschiului, temperatura specie,varsta,stare de sanatate.
Mecanismul biochimic de instalare.Rigiditatea musculara este determinata de cresterea umiditatii muschiului produsa de aparitia in carne a acidului lactic si de scindarea ATP,care aduce transformari ale substantelor proteice,si anume,unirea actinei cu miozina,dand complexul rigid actomiozina.
Maturarea carnii.Faza de rigiditate este urmata de o faza in care musculatura devine frageda si suculenta,denumita maturare.
Fragezimea carnii este in stransa legatura cu continutul tesutului muscular in diferiti ioni si cu modificarile acestora in perioada ce urmeaza sacrificarii.In aprecierea fragezimii carnii trebuie luat in consi-
derare si tesutul conjunctiv,fragezimea fiind in stransa dependenta cu continutul de colagen si elastina al carnii. Intensitatea maturatiei depinde de temperatura mediului:cu cat temperatura la care se face maturatia este mai ridicata,cu atat aceasta se realizeaza mai repede.Viteza de maturare a carnii depinde de sex,varsta si particularitati individuale.Astfel,carnea animalelor batrane se matureaza mai incet decat a celor tinere,iar cea de taur mai incet decat cea de vaca.In ultimii ani,pentru accelerarea maturatiei carnii s-au folosit o serie de preparate enzimatice bazate pe actiunea proteolitica a acestora.Preparatele enzimatice pot fi de provenienta vegetala(papaina,ficina,bromelina);de provenienta microbiana sau micotica(rozima si amilaza mictica) si enzime pancreatice(vicaza si tripsina).Tot pentru accelerarea maturarii carnii s-au folosit antibiotice si radiatii gamma.
Fezandarea este o maturatie excesiva,in care actinoneaza si microorganismele de putrefactie.Molecula proteica este simplificata in produsi pe care organismul ii poate asimila mai usor.Fezandarea se aplica mai ales la vanat,care are o carne tare,cu fibra musculara grosiera,cu mult tesut conjunctiv.
Procesele nedorite la sacrifiarea animalelor sunt:
incingerea carnii, gust acru-dulceag concomitant
putrefactia carnii (actiunea microogranismelor, miros de amoniac, oua clocite s.a.)
27. Mezelurile: materii prime, obtinerea indicii de calitate, conditii de pastrare si transportare.
Mezelurile sunt preparate din carne, fabricate din carne tocata si condimentata, introduse in membrane natural sau artificial si supuse unei prelucrari termice. Dupa calibrul membranelor si compozitiei, mezelurile se clasifica:
Salamuri se folosesc membrane cu diametrul mare(peste 40 mm).
Cirnati se folosesc membrane cu diametrul mai mic de 40 mm.
Bradtul este o pasta obtsinuta prin tocarea fina a carnii de vita sau porc in instalatii de tocare.
Srotul se obtine prin tocare la volf a carnii maturate cu site de marimi corespunzatoare.
Tobele se obtin din carne de pe capatini de porc , slanina, soric, organe, condimente.
Singeretele sunt preparate fabricate din singe, soric fiert, orez fier si rinichi fierti. Ca invelish se folosesk funduri de porc sau mate relative groase de porc.
28. Compoziia chimic i valoarea alimentar a grsimilor
Grsimile, ca grup de alimente, sunt produse eterogene, alctuite dintr-un amestec complex de gliceride, ceride, steroli, rini, vitamine i pigmeni. Sintetizate de oraganismele vegetale i animale, grsimile constituie pt organismele rescpective unmaterial nutritive de rezerv.Valoarea alimentar a grsimilor rezult din compoziia lor chimic, n particular din raportul dintre acizii grai saturai i cei nesaturai, face s creasc concentraia de cholesterol din snge, iar regimul n care predomin acizi grai nesaturai are effect de reducere a colesterolului. Lipidele din grsimile alimentare intr n constittuia celulelor organismului, dar au i un important rol energetic.
29. uleiurile vegetale: obtinerea, sortiment, cerinte de calitate
Sortimentul uleiurilor este:
Ulei vegetal reprez un produs finit gata p/u a fi intrebuintat, obtinut din seminte de germenii semintelor de plante, din pulpa fructelor sau simburii fructelor, prin metoda de presare, extractive cu solvent organic sau metoda combinata. Uleiul de floarea-soarelui-se obt din semintele de fl-soarelui(continut de grasimi 25-60%) prin metoda de presare sau extractive cu benzina si in functie de impuritatile separate se fabrica in urmatorul sortiment: a)nerafinat: calit superioara, calit I, calit II; b)hidratat: calit superioara, I, II; c) rafinat: nedezodorizat si dezodorizat de marca P si D. Ulei de porumb-se obt din germenii de porumb(garsimi 33-36%) sepaarti in procesul de obtinere a crupelor sau melasei de porumb prin metoda de presare sau extractive cu benzina si in functie de gradul de curatare a impuritatilor se fabrica in urmatorul sortiment> a)nerafinat;b) rafinat nedezodorizat;c)rafinat dezodorizat de marca D; d) rafinat dezodorizat de marca P Uleiul de mustar-se obt din seminte de mustar(grasimi 32-42%) prin metoda de presare si se fabrica in urmatorul sortiment:a) nerafinat;b)hidratat; c)rafinat nedezodorizat; d) rafinat dezodorizat Uleiul de in-se obt din seminte de in(grasimi 46-48%) prin metoda de presare si extractive cu benzina. Se comercializeaza in comert doar uleiul rafinat, cel nerafinat este comestibil si se utilize in scopuri tehnice. Sortimentul uleiului de in comestibil e/e: a)neutralizat nedezodorizat;b)neutralizat dezodorizat Uleiul de soia-se obt din boabe de soia(grasimi 16-22%) prin metoda de presare sau extractive cu benzina si in functie de gradul de sepaarre a impuritatilor se realizeaza in urmatorul sortiment:a) hidratat de calit I si II; b)rafinat nedecolorat;c)rafinat decolorat;d)rafinat dezodorizat Uleiul de masline-se obt din pulpa fructelor de masline(grasimi 20-35%) prin metoda de presare si extractive cu benzina si in functie de gradul de separare a impuritatilor exista asa sortiment: a)nerafinat;b)rafinat nedezodorizat;c)rafinat dezodorizat Uleiul de masline Provans-se obt numai prin metoda de presare la rece. Se considera ulei de calit superioara si se produce numai nerafinat Uleiul de rapita-se obt din seminte de rapita(grasimi 23-42%) prin metoda de presare si extractive cu benzina. Exista asa sortiment: a)ulei nerafinat de calit I si II;b)ulei rafinat nedezodorizat Untul de cocos-se obt din pulpa uscata in prealabil a nucilor de cocos prin metoda de presare la cald si se comercializeaza numai rafinat. Untul de cacao-se obt din boabele de cacao(grasimi 27%) prin metoda de presare si se foloseste in special la producerea ciocolatei. Untul de palmier-se obt din pulpa fructului de palmier de ulei(grasimi 45-50%) prin metoda de presare. Se produce numai rafinat dezodorizat. Aprecierea calitatii grasimilor alimentare urmareste:
Determinarea caracteristicilor generale de calitate ale acestora, care permit stabilirea identitatii (natura si originea) unui anumit tip de grasime, depistarea falsificarilor prin amestec sau degradarea acestora Identificarea compusilor de descompunere, care permit aprecierea starii de prospetime, a gradului de alterare sau de insalubrizare.30. Grsimi de origine animalIn corpul animalelor grasimile se gasesc acumulate in tesutul adipos subcutanat, la suprafata organelor interne si in oase. Grasimile animale se topesc dupa doua metode: uscta si umeda.
La topirea umeda, materia prima grasa se afla in contact direct cu apa sau aburul viu. Sub influenta caldurii grasimile se elibereaza din masa bruta si ies la suprafata apei.
In timpul topirii prin metoda uscata, umiditatea materiei grase se inlatura prin evaporare, substantele proiteice ale tesutului gras se degradeaza si se elibereaza grasimea. Dupa topire se obtine un sistem difazic: grasime deshidratata si jumari.
31. Grsimi hidrogenate
Grsimile hidrogenate snt uleiuri solidificate prin aditionarea hidrogenului la legturile duble ale acizilor grasi nesaturati din componenta lor. Procesul tehnologic se desfsoar la temperatur ridicat n prezenta catalizatorilor (nichel). Are loc o modificare a proprietilor fizico-chimice ale grsimilor, concomitent cu apariia unor izomeri de poziie (de obicei n prorporie redus). Spre exemplu, acidul oleic (forma cis-clasic) se transform n izomerul su trans-, acidul elaidinic. Uneori aceast transformare deposedeaz acidul gras nesaturat de activitatea lui de acid esenial.
32. Clasificarea i caracteristica produselor zaharoase.Grupa produselor zaharoase cuprinde o gama larga de alimente caracterizate prin continutul mare de zahar solubil, aspect atragator, gust si aroma placuta. Produsele zaharoase se caracterizeaza prin valoare energetica ridicata si valoare psihosenzoriala.
Din grupa produselor zaharoase fac parte :
- zahrul - este alimentul cel mai rafinat care se obtine prin prelucrarea industriala a trestiei de zahar si a sfeclei de zahar.
- glucoza - amidonul - mierea de albini - Mierea de albine este un produs natural complex, rezultat din nectarul florilor in amestec cu sucul secretat de glandele albinelor. Dupa provenienta poate fi: miere monoflora, miere poliflora, miere de padure (care provine din alte parti ale plantei in afara florilor).
Dupa modul de obtinere poate fi miere de fagure, miere obtinuta prin scurgere libera si miere obtinuta prin centrifugare.
- produsele de cofetrie( bomboane, jeleuri, ciocolata...). Ciocolata este produsul obtinut prin amestecarea masei de cacao, a zaharului si a untului de cacao cu sau fara adaos. - produsele de patiserie - i alte produse care s-au obinut cu zahr n cantiti mari
33. Sortimentul i indicii de calitate ai zahrului. SE deosebesc urmatoarele tipuri de zahar:
zahar nerafinat, care poate fi:
a) tos marimea cristalelor 0.5-0.25 mm
b) pulbere 0.5 mm
c) pudra 0.1 mm
zahar rafinat, care poate fi:
a) rafinat bucati de anumite dimensiuni
b) tos rafinat
c) pudra rafinata
d) zahar rafinat cristal
Indicii de calitate a zaharului sunt:
Indici organoleptici culoarea(poate fi i ind. fizico-chimic), gust, miros, aspect exteriorInd fizico-chimici- coninut n zaharoza raportat la subst. uscat( 99,9%- la zahr rafinat, la z. Rafinat-99,75%, z.industrial-99,55%), umiditatea, impuriti metalice-lips, cenua, culoarea( se msoar in grade stammer).
34. Materiile prime folosite la obinerea zahrului. Valoarea alimentar a zahrului.Zahrul este un produs obinut din sfecla de zahr sau trestia de zahr. Se mai poate obine din palmier de zahr, arar special.
Trestia de zahr este o cultur multianual, crete pna la 6-8 metri, partea de sus nfrunzit. Este o cultur a regiunilor calde, tropicale i subtropicale, unde nu exist iarn iar temp. medie anual nu scade sub 16 grade C ( Cuba, India, Brazilia, Mexic). Prelucrarea trestiei tb s se fac imediat dup taiere deoarece procesele de alterare ncep foarte repede. Pentru prelucrare beele de trestie se taie n buci de 50 cm i se supun presrii. Coninutul de zaharoz n trestia de zahr-16-17%
n sfecla de zahr coninutul de zaharoz-16-20%
n prezent producia de yahr a lumii se realizeaz n proporii de 59% din trestie i 41% din sfecl.
Dup cum se tie , zahrul constituie unul din alimentele de baz ale omului . Valoarea lui alimentar este dat de cantitatea mare de energie pe care o produce in organism si de rapiditatea si gradul in care se asimileaz . Un kg de zahr asigur cca 4000 calorii.
Grupa produselor zaharoase cuprinde o gama larga de alimente caracterizate prin continutul mare de zahar solubil, aspect atragator, gust si aroma placuta. Produsele zaharoase se caracterizeaza prin valoare energetica ridicata si valoare psihosenzoriala.
Continutul mare in substanta uscata formata din glucide confera produselor zaharoase valoare energetica ridicata (300-400 kcal la 100g produs, iar cand sunt adaugate lipide 500-600 kcal/100g). Valoarea psihosenzoriala este data de gustul specific, de aroma, coloratie, consistenta si de caracteristicile estetice specifice produselor zaharoase, care constituie principalul element de atractie pentru consumator.
In ceea ce priveste valoarea biologica, produsele zaharoase pot fi:
-nule (zaharul si glucoza);
-cu valoare biologica mica (caramelele);
-cu valoare biologica medie (ciocolata).
Consumate in cantitati moderate, produsele zaharoase au avantajul ca se digera si se asimileaza usor, ridica glicemia sangelui fiind indicate la un consum mare de energie. Consumate in cantitati mari produsele zaharoase pot due la dezechilibrarea dietei, a metabolismului, facilitand supraalimentatia si obezitatea suprasolicita pancreasul determinand aparitia diabetului si maresc incidenta cariilor dentare. 35. Metodele de obinere a zahrului din sfecla de zahr i trestia de zahr.
Zahrul din sfecla de zahr se obine prin metoda de difuziune( dizolvarea zahrului n ap)
Pentru obtinerea zaharului, sfecla de zahar se spala , se taie, iar prin operatia de difuziune se extrage zaharoza, cu apa calda la 60-70 grade Celsius, in contracurent.Solutia de difuziune contine 15-18% substanta solubila, din care 13-15% zaharoza si 2-3% substante nezaharoase.Solutia de difuziune se trateaza cu apa de var, cu un continut de 1,5-2,5% hidroxid de calciu, la temperatura de 85-90% grade Celsius.Aceasta faza a procesului tehnologic poarta de numirea de DEFECARE..In urma tratamentului cu apa de var, substantele nezaharoase precipita, iar proteinele se coaguleaza. Cristalizarea zaharului s obtine prin concentrarea in aparat de fierbere sub vid la temperaturi de 70-90% grade Celsius.Urmeaza centrifugarea, rezultand zaharul tos brut si melasa.
Cristalele de zahar obtinute sunt de culoare galbena, cu gust amarui si miros caracteristic, datorat substantelor solubile nezaharoase.Pentru indepartarea acestor substante, cristalele de zaharse spala cu apa calda, iar soluita obtinuta se introduce la concentrarea si recristalizare.Albirea cristalelor de zahar se realizeaza prin tratarea cu carbune activ si fierbere.
Pentru obtinerea zaharului rafinat se aplica o noua centrifugare si uscare.
Zahrul din trestia de zahr se obine prin metoda de presare:
Pentru prelucrare beele de trestie de zahr se taie n buci de 50 cm i se preseaz
36. Amidonul: obinerea, sortimentul, indicii de calitate.
Amidonul se obine din mai multe materii prime dintre care:
Cartofi, porumb, gru, orez.
Amidonul se utilizeaza in cofetrie, prod. de panificaie, n conserve, n tehnologia de ob. a buturilor nealcoolice etc.
Ob. amidonului din cartofi:Cartofii se spal, se dau prin rzatori mecanice, se spal de mai multe ori n vase cu site apoi se separ amidonul prin: centrifugare sau sedimentare. Dupa separare amidonul se spal iari, se nalbete cu ionii sintetici sau carbune activat; se usuc, se rcorete, se ambaleaz.
Sortimentul:
amidon din cartofi
amidon din porumb
amidon din gru
amidon din orez
amidon modificat - are proprieti modificate, cu aciditate redus sau sporit, se obine prin amestecarea mai multor tipuri de amidon.
Amidonul de calitate nalt are granule mai mari, de form i dimensiuni diferite:
Diametrul granulelor 0,5-0,8 mm,form granular, oval, stratificat i seaman cu scoicile. La fierbere se formeaz un pac cleios straveziu.
Indici fizico-chimici:
Umiditatea- la amidon de cartofi-10%, de gru, porumb-13%
Cenua-0,3% pt toate tipurile: calitatea 1, 0,2%- calit. Superioar
Aciditatea-cu ct mai mic, cu att mai proaspt.
37. Caramela: obinerea, sortimentul, indicii de calitate.
1. Caramelul este o masa solida cu structura amorfa, sticloasa, care la temperaturi de 75?C are proprietati plastice si poate fi modelat prin presare, iar la 35?C devine casant.
Sortimentul de produse de caramelaj cuprinde:
-bomboane simple (dropsuri, roxuri si rolsuri);
-bomboane umplute cu adaosuri in masa de caramel.
Pentru evitarea umectarii si asigurarea unui aspect placut se face brumarea produselor (tratarea bomboanelor cu sirop dde zahar in turbine de drajat).
Caracteristici senzoriale:
-aspectul exterior;
-forma regulata cu suprafata brumata sau nebrumata nelipicioasa;
-culoarea in concordanta cu aroma utilizata;
-aroma bine precizata;
-gust specific.
La caracteristici fizica-chimice urmarim zahar total (%), apa (%), grasime(%) proportia umpluturilor (%), cenusa solubila (%), arsen si cupru -lipsa. b.Drajeurile sunt bomboane sub forma sferica cu suprafata lucioasa, colorate divers. c.Caramelele sunt produse zaharoase obtinute prin prelucrarea termica a unui amestec de zahar, sirop de glucoza, lapte, unt si alte adaosuri (fructe, etc.).
.......... Sau ( o alt variant de rspuns-).................
2. Produsele din caramelaj sunt constituite integral sau parial din mas de caramel. Caramelul este un semifabricat care se obine prin fierberea i concentrarea unui sirop de zahr i melas pn la umiditatea de 1-3%. Masa vscoas de caramel, mbogit cu diferite adaosuri, colorani, aromatizani este modelat la temperaturile de 75-80 grade celsius n bomboane de diferite forme i mrimi. Apoi caramelele obinute se rcesc, dup care se introduc n siropuri suprasaturate pentru a nu se ncleia de ambalaj, apoi produsele obinute se ambaleaza.
Pentru diversificare se adaug acizi organici, colorani, substane aromatizataore (sintetice) etc.
Sortimentul produselor de caramelaj este larg, cuprinznd dou subgrupe de baz:
- bomboane sticloase neumplute (dropsuri, rocsuri n seciune au diferite culori, rollsuri sub form de tablete)
- bomboane sticloase umplute.
Bomboanele sticloase neumplute se obin din caramel aromatizat, colorat, acidulat cu sau fr adaos n masa de caramel. n calitate de adaos n funcie de sortiment se foloseste lapte, unt, cacao, miere, alune, nuci etc.
Bomboanele umplute sunt formate dintr-un invelis de masa de caramel (70-80%) si umplutura (20-3-%). Sortimentul se diferentiaza dupa natura umpluturii si forma bomboanelor. In calitate de umplutura servesc pastele de fructe, siropurile, lichiorurile, mierea, cremele, ciocolata si altele. Produsele finite pot avea forma de pernute, batonase.
Bomboanele sticloase umplute sint acoperite cu o crusta subtire de cristale fine de zahar, procesul fiind numit brumare. Prin brumare se asigura un aspect placut si o higroscopicitate mai redusa a bomboanelor.
Produsele de caramelaj vor avea o suprafata nezgrunturoasa, uscata, nelipicioasa. Culoarea trebuie sa fie uniforma si sa corespunda aromei utilizate.
38. Noiuni despre polimeri. Materii prime folosite la obinerea maselor plastice.
Moleculele alchenelor si ale altor substane nesaturate au proprietatea de a se uni ntre ele cu ajutorul dublelor legaturi i de a forma polimeri: n A = An. Numrul de molecule ale monomerului, care se impreuneaza pentru a forma polimerul, se numeste grad de polimerizare(n). Reacia care st la baza formrii polimerului se numete polimerizare iar alchena folosita ca materie prim se numeste monomer. Se disting doua tipuri de reactii de polimerizare. Unele duc la polimeri cu grade de polimerizare mici : dimeri, trimeri tetrameri; n altele iau nastere polimeri nalti sau macromoleculari ( n= cteva sute sau mii)...
Materiile prime folosite la obinerea maselor plastice sunt:
a) materii prime de baz: - polimerii sintetici sau naturali -(mai puin utilizai). Polimerii sintetici se obine prin reacii de polimerizare i policondensare. Substanele ce se supun acestor reacii se numesc monomeri.
Reacia de polimerizare este aceea n urma creia se obine doar un polimer. De exemplu: CH2=CH2 etilen, n urma reaciei de polimerizare vom avea: -CH2-CH2-CH2-CH2-, adic, (-CH2-CH2-)n , n- constituind numrul de monomeri, care poate fi de la 80000 pn la 100-200 mii de monomeri. n urma polimerizrii, conform presiunii i temperaturii pot fi obinute diferite tipuri de polietilen, astfel:
la presiune nalt polietilen cu densitate mic (law density polietelen);
la presiune mic polietilen cu densitate mare (high density politelen), asta se folosete la produsele cosmetice.
n urma polimerizrii nu se obin deeuri.
Reacia de policondensare formeaz polimerul plus substane reziduale: ap, dioxid de carbon, acid clorhidric, amoniac etc.
n dependen de tipul polimerului, proprietile masei plastice vor fi influenate i transmise n mod direct.
b) materii prime auxiliare:
- plastifiani se folosesc cu scopul de a prelucra mai uor masele plastice, sporesc proprietile tehnologice ale polimerului. n calitate de plastifiani pot fi folosii fosfaii i ftaliii, sau sub form de sruri sau sub form de fin de oase de animale. Ele mresc elasticitatea i sporesc rezistena la temperaturi joase.
- materiale de umplutur mmbuntesc rezistena maselor plastice la traciune, sporesc duritatea, stabilitatea, de asemenea reduc costul maselor plastice, de exemplu: rumegu de lemn, cuar, grafit, mic, fibre, deeuri de bumbac, deeuri de iut, azbest, deeuri de la esturi de cnep, etc. Ele se adaug sub form de pulbere.
- stabilizatori confer maselor plastice stabilitate la nclzire, la aciunea luminii, la aciunea oxigenului. Unele mase plastice mbtrnesc mai repede n timp.
- materiale colorante (sau pigmenti sintetici) se folosesc la obinerea produselor de diferite culori.
- materiale de ntrire se utilizeaz rini sintetice (clei sintetic). Aceste materiale se folosesc pentru ca materialul plastic s capete duritate. Un alt material de nttrire este policlorura de vinil material din care este obinut evile de la ap, de la gaz.
39. Proprieti comune mai multor mase plastice.
Se mpart n:
1. proprieti care asigur avantaje
2. propr. care asigur dezavantaje
1. propr. care ofer avantaje sunt:
a) masa specific redus i densitatea mic- 0,9-1,5g/cm3b) au o rezisten deosebit la factorii atmosferici i chimici (nu porodiaz i multe din acestea la temp. obinuite de pstrare, transportare- snt inerte)
c) au propr. dielectrice nalte, se folosesc n calitate de izolator
d) se pot prelucra uor prin diferite metode tehnologice
e) au un exterior plcut, pot fi transparente, colorate...
f) au propr. igienico-sanitare nalte, pe suprafaa lor nu se dezvolt microorganisme dac sunt curate
g) se ntrein uor
2. propr.ce asigur dezavantaje sunt:
a) nu au rezisten mare la temp. prea nalte i nici prea joase; limitele sunt cuprinse ntre( la t. nalte) 70-200 grade C; la tepm. Joase cea mai rezistent e polietilena- rezist pna la (minus)-60-70 grade C
b) uor se zgre
c) prezint fenomen de mbtrnire ( i modific propr. sub aciunea fact. atmosferici i chimici)
d) se descompun foarte greu
40. Metode de obinere a articolelor din mase plastice. Sortimentul i indicii de calitate a articolelor din mase plastice.
Metode de obinere:
tanare obiecte de adncime mic presare termorigide
calandrare sistem de cilindri, se obin pelicule de diferite mrimi
extrudere produse de tip eav
turnare n forme, rmne urma canalului de turnare
suflare sub presiune are urma matricei
Clasificarea articolelor din mase plastice:
1. dup tipul de material plastic din acre sunt confecioante (polietilen, policlorur de vinil, aminoplaste, fenoplaste, polistiren)
2. dup domeniul de utilizare (mrfuri de uz casnic, pt construcii i instalaii electrotehnice, articole de marochinrie)
Indicii de calitate:
examinarea organoleptic, se identific tipul masei plastice dup aspect exterior, prezena diferitor defecte de la prelucrarea tehnologic, defecte de form, de coloraie, dimensiuni, etc
indicii fizico-chimici forma n comparaie cu produsul omologat, dimnesiunile, etanietatea, rezistena la ageni chimici, la cldur, la cderea liber, etc.
41. Caracteristica si clasificarea fibrelor textile.
Fibrele textile sint corpuri solide, natuarel sau obtinute pe cale chimica, caracterizate printro serie de proprietati care le confera posibilitatea de a fi transformate in diferite produse textile.
Clasificarea:
1. Fibre naturale:
vegetale: monocelulare (bumbac); policelulare (cinepa)
animale: cu structura celulara (lina); fara structura celulara (matase)
minerale (fibre de azbest)
2. Fibre chimice:
din polimeri naturali: celulozice (celofibra); proteice (din cazeina); hidrocarburice (cauciuc)
din polimeri sintetici: prin polimerizare (polietilenice); prin policondensare (poliesterice); prin poliaditie (poliuritanice).
42. Firele textile: clasificarea, obtinerea, sortimentul, cerinte de calitate.Firele textile sint elemente de structura ale produselor textile finite cu influenta asupra calitatii si diversificarii sortimentului acestora.
Firele se obtin prin reunirea mai multor fibre scurte sau continue in procesul de filare. Filarea presupune obtinerea unui paralelismal fibrelor componente, carora li se aplica o torsionare pentru a le conferi reistenta necesara. Sensul torsiunii firelor poate fi spre stinga, notat cu litera S si spre dreapta notat cu litera Z. In scopul obtinerii unor fire mai uniforme si mai rezistente, firele simple se multiplica si se rasucesc, iar prin rasucirea a doua sau mai multe fire rasucite in prealabil se obtin fire cablate.
Principalele caracteristici care determina calitatea tesaturilor si tricoturilor sunt:
1. Finetea reprezinta gradul de subterime a firului.2. Rezistenta la tractiune pentru caracterizare se foloseste sarcina la rupere respectiv forta maxima la tractiune aplicata axial care provoaca ruperea.3. Alungirea la rupere arata gradul de intindere a firului din momentul actiunii fortelor pina cind se rupe (se estimeaza elasticitatea firelor).4. Torsiunea si uniformitatea torsiunea-este o carateristica de calitate foarte importanta, deoarece influenteaza rezistenta, uniformitatea si aspectul produselor finite. Se exprima prin numarul de rasucituri pe unitate de lungime. Uniformitatea-se refera la aspectul neted sau regulat al firului, dar si la uniformitatea grosimii pe toata lungimea lui.Tipuri de fire:
1. Fire obisnuite se obtin prin procesul de filare, dupa compozitia fibroasa ele sunt: fire simple obtinut dintrun singur tip de fibre. fire mixte obtinut dintrun amestec de fibre in diferite proportii (fir de tip bumbac si fir de tip lina)2. Fire speciale cuprind firele texturate (se obtin din fibre poliamidice si poliesterice prin procesul de texturare, ele dobindesc o serie de caracteristici: elasticitate mare, tusheu placut asemanator lnii, capacitate mare de termoizolare si tranfer al umeditatii) si firele volumizate (se obtin din fire mixte- poliamidice cu (lna, bumbac,) prin tehnologii bazate pe contractarea diferita a fibrelor componente.) care se obtin din fire sintetice carora li sa aplicat o tehnologie speciala3. Fire de efect sunt fire cu aspecte deosebite dobindite prin felul de vopsire, amestecul de materie prime si prin tehnica de fabricatie. Cele mai utilizate sunt: buclate, flame, incretite, spiralate, frontir, ondulate.43. Tesaturi: obtinerea, sortimentul, indicii de calitate.Tesaturiel sunt produse textile care se prezinta sub forma de foi plane, care rezulta prin incrucisarea intr-o anumita ordine a 2 sisteme de fire:
urzeala firele dispuse in lungul tsesaturii, paralele cu marginea ei.
Batatura firele dispuse transversal, perpendicular cu marginea tesaturii
Procesul de obtinere a tsesaturilor presupune 3 faze tehnologice:
A) pregatirea firelor pentru teser comporta pregatirea firelor de urzeala si a firelor de babatura.
Pregatirea urzelei
bobinarea trecerea firelor de urzeala de pe evi i sculuri pe bobine, concomitent facinduse si curatirea firelor de impuritati
urzirea infasurarea unui anumit numar de fire de urzeala pe un sul ce va fi folosit la masina de tesut
ncleierea impregnarea urzelei cu un apret care sa dea firului netezime si rezistenta la frecare (se practica la firele de bubac, in, ln ppieptanata)
nvdirea trecerea firelor de urzeala prin cocletii ielor i spat dupa anumite modele numite legturi, armuri sau contexturi.
Pregatirea babaturii
Se realizeaz prin operatia de canetare infasurarea firelor pe evi de carton, lemn sau suporti de form conic de marimi diferite (eava va fi introdus in suveic)
B) eserea se face cu ajutorul masinelor de esut si presupune incrucisarea firelor de urzeala cu cele de batatura.
esturi simple se folosete o singur urzeala si o singura batatura.
Tesaturi compuse:
2 sau mai multe urzeli si o batatura
2 sau mai multe bataturi si o urzeala
2 sau mai multe urzeli cu 2 sau mai multe bataturi, pe anumite portiuni sau pe toata lungimea tesaturiincrucisarea firelor de urzeala cu cele de batatura se face intro anumita ordine, dupa anumite legaturi ale tsesaturilor: Fundamentale pinza, diagonal, atlaz
Derivate panama, rips,
Combinate
Cu desene mici, mariC) finisarea tesaturilor consta in efectuarea mai multor operatii, fizico chimice si fizico mecanice, in functie de compozitia fibroasa si destinatia lor, pentru a le conferi noile proprietati sau a le imbunatati pe cele deja existente.
Operaii fizico-chimice: albirea, vopsirea, imprimarea, apretarea, hidrofugarea, impermiabilizarea, antistatizarea.
Operatii fizico-mecanice: sanforizarea, scmoarea, plisarea, calandrarea, egalizaera, gofrarea.
In difeinirea si aprecierea valorii de intrebuintare si a calitatii tesaturilor, intereseaza proprietatile:
- fizico-mecanice: latimea, grosimea, desimea, masa, rezistenta si alungirea la rupere, rezistenta la frecare
- igienico-sanitare: absorbtie si cedarea umeditatii, permiabilitatea la aer si vapori,capacitatea de izolare termica, capacitatea de impurificare si retinere a prafului.- estetice: aspectul, draparea (mulaea), contractia, rezistenta vopsililor si imprimarilor
- proprietati ecologice: tesaturile pot contine o serie de substante nocive (care pot afecta sanatatea omului), fie datorita unor substante chimice folosite la finisarea lor, fie provenite de la fibrele folosite.Sortimentul:- tesaturi de bumbac si tip bumbac au o masa redisa, sunt durabile, confortabile, se intretin relativ usor, etc.
- tesaturi din fibre liberiene sortimentul se dezvolta prin realizarea unor fire de tip in in amestec cu poliester, cu bumbac, cu celofibra, a unor tesaturi tip in-cinepa pentru costume cu un grad de finisare ridicat. Caracteristicele merciologice ale tesaturilor din in: purtabilitatea foarte buna, ofera o stare de confort, permiabile la er, se intretin ushor, aspectul propriu matasos, se poate finisa foarte variat.- tsesaturi din lina si tip lina clasificarea se face dupa mai multe criterii: dupa compizitia fibroasa din lina pura, dupa greutate(ushore,mijlocii, grele), in functie de destinatie(costume, sacouri), dupa procedeul de filare al firelor utilizate (tsesaturi din fire pieptanate si tesaturi din fire cardate)
- tesaturi din matase si tip matase se obtin din fire cu torsiuni diferite,incepind cu cele mai bune, brej, trama, muselina, crep si terminind cu firele groase obtinute din deseuri de matase.
Criteri de clasificare: materia prima, finisarea si destinatsia.
44. Notiuni generale despre sticla, sortimentul sticlei.Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu si silicaii ai diferitelor metale. Sunt materiale necristalizate (amorfe), cu rezisten mecanic i duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai nalte se comport ca lichidele subrcite cu vscozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin nclzire se nmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare.
Sticlele se obin, n general, prin topirea n cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de coar, piatr de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) i materialele auxiliare. Proprietile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziia lor.
Sortimentul:1. Sticla comuna - poate fi incolor, colorata, transparenta, trasnlucida, opaca. O copozitie chimica simpla solnite, pahare, etc.
2. Sticla cristal contine Oxid de plumb.
3. Sticla semicristal cantitati mici de oxid de plumb sau de loc, contine oxid de bariu, calciu, zinc, ofera proprietate stralucitaore, duritate mai mare, sunet rasunator.
4. Sticla cristal adevarat:
- sticla cristal usoara oxid de plumb 9-18 %
- sticla cristal semigrea 18-30%
- sticla crsital grea peste 30%
Cu cit cantitatea de oxid de plumb e mai mare cu atit sticla e mai scumpa, mai dura, mai transparenta.
5. sticla optica pentru lentile de ochelari, are grad inalt de omogenitate, pentru aparate optice.
6. sticla speciala:
sticla chimica sticlarie pentru laborator
sticla utilizata in electrotiehnica
sticla armata- se folosesc armaturi metalice
sticla calita- pentru automobile
stigla in straturi (duplex, triplex) sticla antiglont
sticla termoabsorbanta
sticla fonoabsorbanta.
45. Materiile prime folosite la obtinerea sticle.
materialile de baza la producerea stiklei sunt:
- vitrifiantii- substantsa care dupa racire ofera caracter vitros( transparent) principalul vitrifiant este oxid de siliciu, nisip de cuarts
- fondantsii- au rolul de a cobori temperatura de topire sub 1700grade,
- stabilizatantii- ofera stabilitate sticlei, CaCO3, K2CO3cioburi de sticla- sunt nishte ramashitse de sticla care adauga volum si ofera sticlei proprietatile sale.
Materii prime auxiliare:
afinanii au rolul de a limpezi masa sticloasa topit de gazele rezultate din reactiile chimice ale componentilor sticlei, prin antrenare la suprafata a bulelor de gaz din interiorul topiturii. Se foloseste azotatul de sodiu, azotatul de calciu, sulfatul de sodiu, sulfat de calciu.
Opacizantii rol de a oferi caracter opac, netransparent sau translucid. Se folosesc compusi al flourului, fosfati (foaina din oase de animale), deoxid de staniu.
Decolorantii cu scopul de a indeparta nuanta verzui-galbuie sau verzui- albastruie care ii ofera sticlei oxizii de fier care se afla in nisip de cuar. Se foloseste trioxid de arseniu, arseniu de mangan.
Colorantii se folsoesc oxizi sau saruri. Culoarea violeta oxid de mangan, rosie selen, Cu2O, cadmiu, verde ozid de fier sau CrO3, albastra oxid de colbat, CuSO4, purpurie CuCl3, neagra amestec de 3 oxizi- CbO+MgO2+FeO.
Acceleratori de topire NaCl (sare de bucatarie).
46. Factorii care influenteaza calitatea articolelor din sticla.
1. Materiile prime2. procesul tehnologic -asupra calitatii
Operatiile procesului tehnologic:
Obtinerea masei sticloase:
a. topirea materiilor prime
b. limpezirea/ afinarea
c. omoginizarea
fasonarea sticlei se obtin obiecte de anumite configuratii, dureaza citeva secunde. Metode suflare, presare, suflare-presare, tragere, laminare. Pemtri a fasona masa sticloasa se raceste pina la 200-300 grade C pentru a avea o viscozitate inalta.
Recoacerea dupa ce sau obtinut formele, sunt aranjate pe banda de transportor unde merg in cuptor la temperatura de 425-575 grade C. In functie de marimea obiectului 20-45min.
Finisarea metode:
a.mecanice (slefuirea,matesarea, gaurirea lustruirea, rodarea)
b. chimice (cu mentinerea in solutie de flour)
47. metode de modelare si de decorare ale articolelor din sticla.
Marea varietate de procedee de fabricaie a sticlei cuprinde:
A) Turnarea (de exemplu pentru oglinzi).
B) Laminarea (de exemplu pentru oglinzi, sticla armat etc.).
C) Flotarea (pentru sticla flotat).
D) Mularea (formarea), chiar combinat cu presarea, suflarea sau tragerea (de exemplu pentru fabricarea sticlelor pentru lichide, a paharelor fr picior, pentru diferite sticle optice, scrumiere).
E) Suflarea, la gur sau mecanic, cu sau fr forme (de exemplu pentru fabricarea sticlelor pentru lichide, a flacoanelor, fiolelor, obiectelor de fantezie sau uneori a foilor de sticl, numit sticl pentru geamuri).
F) Tragerea sau extruziunea (este cazul particular al sticlei numit sticl pentru geamuri, al baghetelor, evilor, fibrelor din sticl).
G) Presarea, n general n forme, frecvent utilizat ca procedeu de obinere, de exemplu a scrumierelor, i care este combinat n egal msur cu laminarea (de exemplu pentru fabricarea sticlei imprimate) sau cu suflarea (de exemplu pentru fabricarea sticlelor pentru lichide).
H) Modelarea cu suflaiul, pornind de la baghete, evi etc., pentru fabricarea fiolelor sau a obiectelor mici de podoab etc.
IJ) Decuparea obiectelor din blocuri, sfere, lingouri etc., obinute n prealabil printr-un procedeu oarecare (articolele din silice sau din cuar topit, n particular, sunt deseori obinute pornind de la lingouri sau eboe pline sau goale).
48. Clasificarea generala a marufurilor de uz casnic
I) Dupa principiul de funcitonare: Electrotermice care transforma energia electrica in caldura prin intermediul unor rezistente incalzitoare (vale electrice, fiere de calcat, plita, perne si paturi electrice).
Electromotrice care transforma energia electrica in energie micanica de rotatie sau alternativa cu ajutorul unui motor electric si a unor mecanizme adecvate (mixere, masini de spalat).
Mixte care trnasforma energia electrica atit in caldura cit si intro miscare mecanica fiind deci prevazute cu rezistente incalzitoare si motoare electrice (uscatoare de par, radiatoare cu ventilator)
Cu despozitive radiante care transforma energia electrica in radiatii electromagnetice din domeniul microundelor, din infrarosu sau ultraviolet.
Cu dispozitive vibrante care tranfosma energia electrica in virbratii mecanici prin intermediul unui electromagnet sau motor electric (aparatul de masaj, aparate de barbieri)
II) Dupa protectia contra electrocutarii:
Clasa 0 protectia este formata din izolatia de baza, fara ca partile metalice accesiblie sa fie legate de pamint.
Clasa 1 nu se limiteaza numai la izolatia de baza, aparatele fiind prevazute in plus cu o masura de securitate constind din fapte ca partile metalice accesibile din exterior sunt conectate la conductorul de legare la pamint, astfel incit acestea sa nu fie sub tensiune in cazul unui defect al izolatiei de baza.
Clasa 2 protectia este formata din izolatie de baza si una suplimentara formind impreuna o izolatie dubla sau din o izolatie intarita.
Clasa 3 se bazazea pe alimentarea cu tensiune joasa (pina la 42V) si in care nu exista tensiuni superioare acesteia.III) Dupa destinatie:
Pentru pregatirea si pastrarea la rece a alimentelor, aceste mashini si aparate electrocasnice sunt utilizate pentru incalzirea, fierberea, coacerea alimentelor, pentru taiere, macinare si tocare, framintare, amestecaer, spumare, precum si pentru pastrarea la rece a alimentelor. Pentru intretinerea imbracamintei aceste mashini si aparate electrocasnice sunt utilizate la spalarea , curatirea, clcarea, confectionarea si repararea imbracamintei.
Pentru intretinerea si asigurarea confortului in locuinte grupa cuprinde aparate destinate colectarii prafului si impuritatilor din incaperi de pe diferite obiecte casnice, shtergere si lustruirii parchetului, asigurarii conditiilor optime de temperatura, umeditate, si compozitie a aierului cit si pentru incalzirea apei minajere.
Pentru igiena, cosmetica si terapie aparatele utilizate si ondularea parului, barierit si tuns, igiena cavitatii bucale, masaj, alte scopuri terapeutice. 49. Clasificarea si caracterizarea merciologica a marfurilor pentru intretinerea si prepararea bucatelor.1. Aparate pentru prepararea termica a alimentelor. Operatii:
a. principiul de functionare transformarea energiei electrice in energie termica de catre elemente si dispozitive capabile sa faca aceasta transformare: elemente incalzitoare, generatoare cu microunde.
b. Sortimentul aparatelor electrotermice: termopronjurul (chipitilnic), vase electrice pentru fiert, prajitorul de piine, plite electrice, gratar electric, rotishorul electric. Masina electrica de gatit, cuptorul cu microunde.
c. Caracteristicele tehnicofuncitonale ale aparatelor electrotermice:
Caracteristici comune, tensiunea alimentara(220V), frecventsa curentului (50Hz), puterea absorbita de la retea(W).
Caracteristici distincte: volumul optim de lichid pentru termoplonjoare.2. aparate pentru prelucrarea mecanica a alimentelor:
a. principiul de functionare
b. sortimentul aparatelor electromecanice rishnitsa de cafea, mixerul cu pahar, storcatorul de fructe, robotul de bucatarie
c. caracteristicele tehnico functionala a aparatelor pentru prelucrarea mecanica:
caracteristici comune: tensiunea alimentara(220V), frecventsa curentului (50Hz), puterea absorbita de la retea(W), durata de functionare si de repaus pentru racire.
Caracteristici distincte: capacitatea de macinare la risnita de cafea, capacitatea paharului la mixer.
3. aparate pentru pastrarea la rece a alimentelor:
a. sortimentul de racitoare electrice:
dupa temperatura de racire, nr. de compartimente si nr. de agrigate
dupa forma constructiva (tipa masa, tip dulap, tip bar, tip lada)
dupa sistemul de racire si degivrare (convetional, cu degivrarea: manuala, semiautomata si automata; cu aer uscat: nofrost / givraj inexistent)
b. caracteristicele tehnico functionale ale racitoarelor electrice: caracteristici comune: tensiunea alimentara(220V), frecventsa curentului (50Hz), puterea nominala (W), capacitatea bruta(litru), capacitatea utila (litru), capacitatea de inghetare, temperatura de racire minima, consumul de energie electrica, clasa de temperatura.50. Clasificarea si caracterizarea merciologica a marfurilor de pentru intretinerea incaperilor si vestimentatiei in curatenie.
Aparate pentru intretinerea imbracamintei- aceste aparate electrocasnice realizeaza cu siguranta si precizie operatiile de spalare, stoarcere, uscare si calcare a imbracamintei, realizind si economie de timp, apa si agenti de spalare.Din aceasta categorie fac parte: masina de spalat, stors si uscat rufele si fierul de calcat. Masina de spalat rufe.Masina de spalat rufe executa spalaraea prin agitarea rufelor intrun bazin cu emulsie de spalat, putind realize, in funcite de complexitatea sa, incalzirea si formarea emulsie, prespalarea, splarea, limpezirea, stoarcerea si uscarea rufelor.Sortimentul masinilor de spalat se clasifica dupa urmatoarele criterii:1.Principiul de functionare- masina de spalt cu pulsator, in care agitarea rufelor in bazinul de spalare se face de catre un dispozitiv care se roteste in jurul axei sale.
- masina de spalat cu tambur, in care rufele sunt plasate intrun tabor orizontal cu orificii, care se misca cu o m iscare alternative, in ambele sensuri, cu scurte opriri, ridicind rufele si lasindule sa cada in emulsia de spalare din bauzin.
2. Gradul de automatizare:- masina simpla de spalat rufele numai pentru limpezirea si spalarea lenjeriei si a unor rufe marunte.
-masina combinata are un proces combinat de spalare (incalzirea apei, spalare., limpezire si stoarcerea rufelor).
-masina automata de spalat asigua atomatizarea intregului ciclu de spalare (incalzirea apei, prespalarea, spalarea, limpezirea stoarcerea, evacuarea emulsiei si oprire) cu ajutorul programului.
-masina de spalat cu bule de aer care combina actiunea chimica a detergentilor cu cea create de bulele de aer, inlaturind mai rapid particulele de murdarie din rufe.
3. dupa destinatie:
-masini de spalat rufe,
-masini de stors rufe,
-masini de uscat rufe,
-masini combinate de spalat si stors rufe,
-masini combinate de spalat, stors si uscat rufe.
4. Dupa numarul de bazine:
-cu un bazin,
-cu 2 bazine.
5. dupa modul de incarcare.
-frontala
-prin partea superioara.
Caracteristicile tehnico-functionale:
tensiunea normala (220V)
frecventa curentului (50Hz)
Puterea absorbita (W)
Capacitatea bazinului (litri) - intre 20 si 60 litri
Capacitatea de splare (Kg) 1-5 kg
Capacitatea de stoarcere (Kg) 1-3 kg
Capacitatea de uscare (Kg) 4-6 kg
Consumul energie electrice(Kwh) - 1,5-2,9 Kwh
Rotorul de flota (kg/l) raportul dintra masa rufelor de spalat si cantitata de solutie necesara.
Durata operatiei de spalare (minute) 40-130 min
Etc.Fierul de calcatAcest aparat are ca principiu de functionare efectul electrotermic al curentului, produs de o rezistenta. Energie termica produsa este transmisa unei placi de baza, repspectiv talpa fierului de calcat.Fierul de calcat modern permite reglarea temperaturii si mentinerea ei in limite constante, precum si efectuarea unei operatii umidotermice, asigurind comoditatea si siguranta in folosire.
Sortimentul FIARELOR electrice de calcat;
1. Destinatie:
-de voiaj,
-de uz casnic,
-pentru ateliere de croitorie.2. dupa serviciile pe care le pot executa:- fier de calcat simplu se incalzeste atit timp cit este conectat la retea, are un cosnum mare de energie.
- fier de calcat cu termoregulator cu ajutorul caruia se inchide sau se deschide circuitul de alimentare a elementului incalzitor.
- fier de calcat cu termoregulator si dispozitiv de umezire care produce si aburul necesar pentru umezirea rugelor sau pulverizeaza apa pematerialul de calcat.Caracteristici tehnico-functionale:
- tensiunea normala (220V)
frecventa curentului (50Hz)
Puterea absorbita (W)
Masa fierului de calcat (kg) - 0,75 la cel de voiaj, 1,25-3 kg de uz casnic, 5-8kg la cel pentru ateliere
Durata de functionare a rezistentei (h) circa 2000h.
Timpul maxim de atingee a temperaturii de 180 grade C cuprins intre 6-8 minute.
Aparate pentru intretinerea si asigurarea confortului in locuinte aceasta grupa de aparate electrocasnice cuprinde doua categorii principale de aparate:
Aparate pentru curatirea locuintei
Aparate pentru incalzirea, aerisirea si climatizarea locuintei.
Aparate pentru curatirea locuintei
Din aceasta grupa de aparate fac parte aspiratoarele de praf si aparatele pentru sters si lustruit parchitul, ele constituind mijlocul cem mai comod de efficient pentru mentinerea curateniei.
Aspiratorul de praf este destinat colectarii prafului, impuritatilor si, in unele cazuri si a lichidelor de pe diferite obiecte casnice si din incaperi.
Sortimentul de aspiratoare:
1. dupa tipul constructive:
aspiratorul cu flux orizontal, la care filtrul, ventilatorul si motorul sunt pe aceeasi directie cu aerul aspirat si refulat.
Aspirator cu flux vertical, la care filtrul, ventilatorul si motorul nu se mai afla pe aceeasi directie cu aerul aspirat si refulat. Din aceasta categorie mai fac parte aspirattorul de praf si lichide si aspiratorul cu duza autopropulsanta.
2. Dupa operatiile indeplinite:
monofuctionale, doar pentru aspirarea prafului
multifuncionale, utilizarea atit pentru aspirare prafului, a lichidelor cit si pentru pulverizare, vopsire, stropire, umezire, si uscare.
3. Dupa modelul utilizat:
aspiratoare cu mobilitate redusa
aspiratoare mobile
aspiratoare de mina
aspiratoare miniature.
4. modul de alimentare:
de la reteaua electrica,
de la acumulatoare.
5. Dupa regrajul turatiei motorului:
fara regraj,
cu regulator de turatie electronic in trepte sau continuu
cu regulator automat de turatie pe baza de system cu microprocessor.
Aspiratoarele de praf sunt livrate si cu un set de accesorii: tub flexibil, tub prelungitor, duza pentru covoare, duza pentru lata, duza ingusta, perie mijlocie, perie triunghiulara, pulverizator pentru lichide si sac collector de rezerva.
Caracteristicile tehnico-functionale:
tensiunea normala (V)- 220v current atlternativ, 9-12 V de current continuu.
frecventa curentului (50Hz)
Puterea absorbita (W) 400-1600W (mai noi ajung si la 2400W)
Depresiunea maxima realizata (mm col. H2O)- 250-1600 mm col. H2O.
Debitul maxim de aer refulat (m3/min) 3-30 m3/min
Nivelul de zgomot (dB)
Masa totala a aspiratorului (Kg)- aspiratoare miniature (0,7-1,5kg), de mina (2-4kg), mobile si mobilitatea redusa (6-10kg)
Numarul si felul accesoriilor utilizate.
Aparate pentru incalzirea, aerisirea si climatizare
I) Aparate pentru icnalzirea locuintei
Incalzirea electrica a locuintei este curate si comoda permitind si o reglare usoara a temperaturii, dar este o solutie mai costisitoare.
Soritimentul apartelor pentru incazit locuinta:
Incalzitor cu radiatie directa- radiatoare electrice (pot fi: parabolice, hiperbolice, dreptunghiulare, alungite).
Incazitoare cu suflanta de aer numite si termosuflante, care au pe linga elemental incazitor si un ventilator actionata de un motor electric.
Incalzitoare cu acumulare de caldura- care nu cedeaza caldura direct aerului din incapere,ci incalzesc un agent intermediary cu capacitate mare de acumulare a caldurii, care apoi este cedata intrun interval de timp mai lung.
Caractersitici tehnico-funcitonale
Tensiunea de alimentare (220V)
Puterea absorbita 1000-3000W
Debitul de aer cald caracterstic pentru termosuflante (4-8 m3 pe minut)
Numarul de elemente pentru radiatoare cu ulei mineral care este cuprins intre 5-21de elemente
II) Aparate pentru aerisirea locuintei
1. Ventilatoarele sunt aparate care realizaeaza o circulatie fortata a aerului in incaperi eliminind aerul viciat in exterior, concomitant ralizind si o usoara racier.
Se desting urmatoarele tipuri de vintilatoarea dupa tipul consturctiv:
Ventilator de masa
Ventilator de geam
Ventilator de tavan
Caracteristici tehnico-functionale:
tensiunea normala (220V)
frecventa curentului (50Hz)
Puterea absorbita (6-30W)
Turatia motorului 300-2000 rot/min
Debitul de aer este cuprins intre 2-10m3/min.
2. Hota abosorbanta este utilizata in bucatarie, montata deasupra masinii de gatit, avind rolul de a aspira si filtra aerulviciat, redindul purificat I improspatat prin eliminarea mirosului rezultat din prelucrarile alimentelor.
Caracteristici tehnico-functionale
tensiunea normala (220V)
frecventa curentului (50Hz)
Puterea absorbita (80-130W)
Debitul de aer (150-310 m3/min)
III) Aparate pentru climatizarea locuintei
Climatizatorul este un aparat care imbunatateste microclimatul locuntei prin optimizarea temperaturii, umiditatii si a compozitie aerului.
1. sortimentul:
modul de producere a curentului de aer: cu elice, cu turbine
modul de racier a aerului: cu agregat grigorific, cu filtru evaporator.
Modul de incazire a aerului: cu resistor neprotejat, cu resistor in tub.
2. caracteristici tehnico-functionale:
tensiunea normala (220V)
frecventa curentului (50Hz)
Puterea absorbita (2000-5000W)
Temperatura minima a aerului la iesire 10-15 grade C
Tepmperatura maxima a aerului la ieshire 70-90 grade C
Capacitatea de racier (1500-3000Kcal/h)
Capacitatea de incalzire 1500-3500 kcal/h
Reducerea umiditatii aerului in unitatea de timp 1,7-8,5 %/h.
52. Clasificarea i caracteristica fructelor (+ vezi i clasificarea legumelor dup grad de perisabiliatte, comercial, dup valoarea nutritiv)
Fructele se clasifica dupa mai multe criterii, care depind de structura, gust, aroma, etc.
Dupa structura, fructele se grupeaza in:- fructe semintoase (bace false), care sunt carnoase, au semintele inchise in compartimente cu pereti pergamentosi (mere, pere, gutui, citrice); - fructe samburoase (drupe), caracterizate prin pulpa suculenta si sambure tare care inchide in interior samanta (caise, prune, piersici, visine, cirese, etc.);- fructele arbustilor si semiarbustilor fructiferi (bace adevarate si false), care au pulpa zemoasa, suculenta si cu seminte mici raspandite in pulpa fructului (fragi, capsuni, zmeura, smochine, coacaze, agrise si afine);- fructe nucifere, formate numai din endocarp si seminte, deoarece mezocarpul se desprinde inainte de recoltare. Din aceasta grupa fac parte: nucile, a
![...Anul de studiu Ill Valabil din anul univ. 2017-2018 începând cu anul I Feiul verif. Ex Ex Ex Ex Felul verif. Ex Ex Ex EX Ex Cre- dite 28 Cre- dite 28 Condi- [ore / gionäri sem,]](https://static.documente.net/doc/80x56/5e3b66ba4ce375700d3bbfff/-anul-de-studiu-ill-valabil-din-anul-univ-2017-2018-ncepnd-cu-anul-i-feiul.jpg)
