Fântânile din Bocsig,pe lista neagră

a Ministerului Mediului

UTA revineîn „cărţile”promovării

„Câtă lume am umblat, ţară mai bună, mai bogată şi oameni maiprimitori ca în Ţara Zărandului n-am văzut. Când voi muri

aş vrea să mă îngropaţi aici” - Avram Iancu

Anul I, nr 3, 2 - 8 noiembrie, 2012 Săptămânal regional de informaţii şi opinie Se distribuie GRATUIT

Pag. 7Gheorghe Feieş,primarul oraşului

Sebiş a fostnominalizat pentru

a candida lafuncţia de senator!

În ciuda ploii şi a frigului de afară,aproxi mativ 400 de spectatori aflaţiîn tribunele arenei „Francisc von Neu-man” s-au bucurat de victoria UTA-ei,scor 2-0 (1-0), în faţa unei formaţii co-tate cu şanse reale la promovare, FCMTârgu Mureş.

Pag. 8

Eu cu cine votez?

După ce în numărul trecut al ziaru-lui nostru ne-am întrebat pentru

ce votăm, de data aceasta ne între-băm şi întrebăm: Cu cine votăm?Aceasta esta de altfel şi celebra între-bare a cetăţeanului turmentat din „Oscrisoare pierdută? Dar eu cu cinevotez? Şi întrebarea a rămas pânăastăzi, nu că nu ar fi destui candidaţişi suficiente partide în competiţie. Ex-istă, har Domnului, numai că estegreu de decelat între un partid fără opersonalitatea bine conturată şi altulcu nume şi prenume de persoană, oriîntre alianţe în care sunt amestecatepartide de toate orientările, unele cuvechi state de serviciu în politicaromânească iar altele născute pestenoapte, ca Afrodita din spuma mării.

Pentru că, să zicem, sunt de stângaşi vreau să votez ca atare şi, prin

urmare, caut partidul de stânga, darunde îl găsesc? N-am nici o şansă,pentru că într-o anume alianţă stângase amestecă cu dreapta într-o într-ounitate indestructibilă. Sau am prefer-inţe de dreapta şi atunci încerc în altăparte parte, dar, ce să vezi, acolo măîntâlnesc cu partide despre care nuştiu mai nimic, pentru că ele sunt înfaza „copilăriei politice”, cum ar ziceun celebru personaj trăitor cândvaprin părţile răsăritene ale Europei.Sigur că sunt împotriva ciocoilor şi aşvota cu aceia care doresc să-i maicontroleze la averi, numai că, din nouderută, constat că vor face controlulchiar... ciocoii!

În cazul acesta îmi rămâne totuşi oşansă, să aleg persoana, că tot avem

vot uninominal. Voi găsi pe liste şinume cunoscute, de oameni care auarătat ce ştiu şi ce pot şi nume totalnecunoscute, care au ajuns doar lafaza de promisiune. Ei da, acumaparcă dispare puţin câte puţin ceaţadin creierul ameţit de nesiguranţaalegerii. Dacă îl cunosc cât de cât,este de pe la noi, şi ştiu ce a realizatpână acum pot să risc în continuare.Sau mă încred în nou venitul la masacu bucate alese, dar în acest caz risculeste mai mare pentru că, vorbaaceea, numai cine riscă câştigă. Dareu zic că să mai aşteptăm puţin pen-tru că abia de aici încolo începe cam-pania electorală şi, poate, între timp,ne vom dumiri mai bine, mai vedemofertele, vom cunoaşte în direct can-didaţii şi, cine ştie, poate că ceaţa vadispărea complet şi vom putea facealegerea în cunoştinţă de cauză.

(Ioan Tuleu)

„Cunosc realizărileşi lipsurile fiecăreicomune în parte”afirmă

deputatulCIPRIANFLORINLUCA,

candidatulUSL

pentruCamera

Deputaţilor Pag. 3Pag. 2

2 - 8 noiembrie Ţara Zărandului

2Politic

- La alegerile parlamentare din 9 de-cembrie, candidaţi pentru funcţia de sena-tor. Cum de aţi luat această hotărâre, știutfiind că sunteţi primarul orașului Sebiș?- A fost o hotărâre grea, eu ocupându-mă deani buni de administrarea și dezvoltarea orașu-lui Sebiș. M-am decis însă să candidez laalegerile din iarnă pentru postul de senatordeoarece am constatat că această zonă din judeţnu a fost niciodată ajutată de către cei care auocupat fotoliul de senator până acum. Toţi can-didaţii care până în prezent s-au perindat înaceastă parte a judeţului, au venit, au cerut votuloamenilor, iar apoi nu i-a mai văzut nimeni.După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, duși aufost. Nu vreau ca acest lucru să se mai întâmple.Doresc să văd că și această zonă, respectivcolegiul senatorial 2, are susţinere în Parlamentși îi sunt promovate proiectele de dezvoltare.Acesta este motivul pentru care am decis să can-didez la funcţia de senator.

- Pentru orașul Sebiș aţi făcut multe. Cre-deţi că din poziţia de senator veţi reuși ace-lași lucru și pentru comunităţile locale dincolegiul dumneavoastră?- Tot timpul votul oamenilor a însemnatpentru mine o obligaţie. O obligaţie de a nu-idezamăgi pe cei care au avut încredere înmine, de a le arăta că votul lor nu a fost irosit.Mi-am dat silinţa ca să fac tot ceea ce îmi stăîn putinţă pentru a reprezenta cât mai bineinteresele tuturor celor care mi-au acordat în-crederea lor, iar acest lucru cred că în Sebiș sevede. În toată perioada de când sunt primareu în Sebiș am făcut administraţie și nupolitică. Pentru mine, interesul cetăţenilor afost în prim-plan. Am dorit să dezvolt orașul,să-l modernizez, să-l fac să prospere. Exactacelași lucru doresc să fac din poziţia de sena-tor pentru această frumoasă zonă a noastră.Și eu, ca și primar al orașului Sebiș m-am con-fruntat pe parcursul anilor de mandat cu si -tuaţii în care am avut nevoie de sprijinparlamentar pentru a-mi pune în practicăproiectele de dezvoltare a orașului și m-amtrezit în situaţia de a nu avea sprijin la acelnivel, iar cu această problemă se confruntă șiprimarii din acest colegiu. Vreau să îndreptacest lucru și din postura de senator să ajutcât mai mult întreaga noastră zonă. Eu știuceea ce înseamnă administraţie și ca atarecunosc exact nevoile administrative ale co-munelor și orașelor. Sunt convins că dacă voiocupa funcţia de senator voi putea să sprijindezvoltarea și modernizarea aceastei părţi ajudeţului, din care face parte și orașul Sebiș.

- Acolo însă, în Parlament, se face maimultă politică, ori dumneavoastră sunteţi

un om al faptelor, credeţi că vă veţi puteapune în aplicare proiectele?- Dacă nu aș fi convins de acest lucru, nuaș candida. Eu în permanenţă am consideratcă politica trebuie să se transpună în fapte, înrea li zări. Politica nu trebuie să însemne doarvorbe goale, cum din păcate, pentru mulţiexact asta înseamnă. Acest lucru e din cauzăcă mulţi oameni iplicaţi în politică nu au nicioviziune, nu cunosc deloc realităţile cotidiene,nu au făcut niciodată administraţie. Din pă-cate, marea majoritate a politicienilor deastăzi sunt exact astfel de persoane, total dez-interesate de nevoile reale ale oamenilor, per-soane incompetente care nu au făcut nimic înviaţa lor. Este și motivul pentru care ţaranoastră se află în această situaţie dezas-truoasă. Indiferent din ce partid au făcutparte, mulţi politicieni au dovedit de-a lungulanilor că nu sunt capabili să obţină reali zăriconcrete în favoarea comunităţilor, tocmai dincauza necunoașterii actului administrativ. Orieu, exact acest lucru doresc să îl schimb. Săsprijin prin proiecte legislative administraţiilelocale, să-i ajut pe primari să-și pună în prac-tică proiectele administrative de modernizarea localităţilor lor. Numai cineva care este pri-mar știe exact cu ce probleme se confruntă ocomunitate locală. Eu cunosc foarte bineaceste probleme și cu siguranţă că voi fi unsprijin real pentru rezolvarea problemelorreale cu care astăzi se confruntă toate comu-nităţile locale.

- După ceea ce ne spuneţi se pare că sun-teţi dezamăgit de modul în care se facepolitică astăzi. De unde această imagine?- Întradevăr, sunt foarte dezamăgit demulţi politicieni, deoarece au uitat de unde auplecat, au uitat că au ajuns în Parlament prinvoinţa oamenilor şi că ajungând acolo auobligaţia de a munci tocmai în folosul cetăţe-nilor, a celor care le-au acordat votul lor de în-credere. Cun să nu fi dezamăgit când vezi cummulţi intră în politică doar pentru a-şi pro-mova propriul interes, minţind pe toatălumea, doar pentru a obţine un vot?.Cum sănu fi dezamăgit când vezi politicieni care cu oneruşinare cruntă dau tot felul de legi aber-ante care în loc să facă bine numai încurcă lu-crurile? Cum să nu fi dezamăgit când vezinumai certuri şi ură? M-am săturat de toateaceste lucruri! M-am săturat să văd că noi,primarii, facem tot ce putem pentru a admin-istra căt mai bine comunele sau oraşele noas-tre, în timp ce reprezentanţii din Parlament,indiferent de coloratura politică, numai ne în-curcă în loc să ne ajute. Nu avem parlamentaripe care să-i intereseze de nevoile cetăţenilor,iar eu nu mai vreu să se continue cu acestă

situaţie. Cu siguranţă că după ce voi ajunge înSenat, voi schimba radical această stare defapt.- Candidaţi pe lista formaţiunii politice

ARD. Nu sunteşi dezavantajat, ţind cont defaptul că astăzi multă lume este pro USL?- Depinde de cetăţeni. Ei sunt cei caredecid dacă un candidat sau altul merită saunu încrederea lor, ei sunt cei care hotărăsc încine să aibe încredere. Din punctul meu devedere omul sfinţeşte locul! Indiferent de par-tidul pe lista căruia se regăseşte un candidat,pentru cetăţeni contează calităţile acelui can-didat. Aceste calităţi trebuie să primeze în ada sau nu votul cuiva! Nu partidele politicetrebuie să fie prioritare, ci candidaţii1!Dovada stă în faptul că luate per ansamblu,guvernările fiecărui partid politic au însemnatde multe ori dezamăgire pentru cetăţeni.Când a fost PSD-ul la guvernare, am avutparte de mineriade, hoţii cu carul, s-au vândutsocietăţile de distribuţie a energiei electrice şia gazului, Petrom-ul şi rezervele naturale aleţării, au apărut primii baroni locali! Când afost PNL-ul la guvernare, cu Tăriceanu prim-ministru s-a promis mărirea salariilor la pro-fesori cu 50%, însă nu s-a întâmplat nimic.Cănd a venit PDL-ul la guvernare, a prins pe-rioada crizei economice, şi oamenii au avut desuferit prin tăierea salariilor şi pensiilor.Acum cu USL-ul la guvernare, se întâmplă dinnou numai dezastre: vor deja să vândăOltchim-ul, Hidroelectrica, nu se mai face nicio asfaltare în ţară, vor să împrumute alţi banide la FMI, şi au crescut cursul de schimb laEURO şi DOLAR! Sunt lucruri la care cetăţeniitrebuie să se gândească bine! De ce? Fiindcătoate acestea duc la o singură concluzie: săvotăm omul şi nu partiedele politice! Doar aşaputem ajunge în Parlament şi noi, cei caredorim să îndreptăm lucrurile, cei care ammuncit în administraţie! Fiindcă altfel, în Parla-ment vor ajunge din nou oameni pe care nu-Iinteresează de cetăţeni, oameni care din prostiesau răutate duc ţara în continuare la dezatru.

- Ce aţi dori să transmiteţi cetăţenilordin colegiul în care candidaţi?- Ar fi multe de spus, însă mă voi rezumadoar la câteva aspecte pe care eu le considerimportante! În primul rând faptul atât co-munele cât și orașele au nevoie să le fie pro-movate interesele în Parlament, motiv pentrucare şi candidez pentru funcţia de senator. Înal doilea rand, că trebuie să folosim pârghiilepolitice pentru a pune în practică proiectelede dezvoltare ale comunităţilor locale, doaraşa toată lumea urmând să ducă o viaţă maibună. Adică, politica nu trebuie să fie un scopîn sine, ci un mijloc prin care să îmbunătăţimcondiţiile de viaţă ale cetăţenilor, politica fărărezultate positive pentru oameni este zero! Înal treilea rând, să începem să schimbăm mod-elul de politică promovată de mulţi pânăacum. Respectiv, să nu mai susţinem în Parla-ment oameni doar de dragul că pe ei scriePSD, PNL, PDl, sau USL, fiindcă datorită aces-tui mod de gândire ne-am trezit că avem pala-mentari care în viaţa lor nu au făcut nimic,fără nici o realizare, care prin mincină şipromisiuni fără acoperire au ajuns în Parla-ment, iar de acolo, în loc să facă lucruri bunene-au creat numai probleme. Mă bucur că pri-marii m-au desemnat pe mine să îndreptacestă sitaţie dacă voi fi ales senator, iar pen-tru aceasta le mulţumesc! Şi nu în ultimulrand, să eliminăm răutatea şi duşmănia dinpolitică! Nu vedeţi, toţi se ceartă ca la uşa cor-tului, în loc să-şi vadă fiecare de treaba lui, sămuncească, să pună umărul, căci noi doar deaceea i-am ales în Parlamet, nu să facă circ.Pentru mine nu contează că cineva este de laUSL, PP-DD, PSD, conteză doar să existe conlu-crare pentru ca să se poată promova interesulgeneral al cetăţenilor, nu interese individualeale unora sau altora, sau alte interese mes-chine de partid.Închei prin a transmite tuturor multă sănă-tate, multe bucurii, şi să ne ajute Dumnezeu săputem toţi duce la bun sfârşit ceea ce ne-ampropus în viaţă! Să ne creem o viaţă mai bună!Împreună putem reuşi!

Gheorghe Feieş, primarul oraşuluiSebiş a fost nominalizat pentrua candida la funcţia de senator!

Primarul oraşului Sebiş, Gheorghe Feieş va candida pentru funcţia de senatorîn Colegiul 2

Pentru prima dată avem șansa de a avea un senator care săsprijine la modul real și proiectele comunităților locale. Spunemacest lucru deoarece până acum am avut atât la Senat cât și înCamera Deputaților parlamentari care nu s-au interesat de im-plementarea proiectelor comunităților locale. Este motivul pen-tru care salutăm candidatura lui Gheorghe Feieș, căruia am doritsă-i adresăm câteva întrebări cu privire la alegerile parlamentaredin decembrie.

2 - 8 noiembrie Ţara Zărandului

3Politic

- Domnule Ciprian Luca, sunteţi depu -tat în funcţie și vă regăsiţi și de aceastădată pe listele USL pentru Cameră. Laînceputul săptămânii v-aţi depus can-didatura, alături de colegii Dumnea v-oastră din USL, pentru obţinerea unuinou mandat de parlamentar. Cum văașteptaţi să fie campania în faţa căreiavă aflaţi?- Așa după cum aţi spus și Dumnea -voastră, sunt deputat în funcţie și voicandida pentru un nou mandat încolegiul 5. Campania nu înseamnă, înopinia mea, împărţirea de fluturași cuchipul tău sau încercarea de a-ţi deter-mina alegătorii să te voteze promiţându-le marea cu sarea. Campania înseamnăapropierea de oameni, munca depusăalături de ei în ani și ani de colaborare.Sunt ani de zile, nu doar cei din mandatulde parlamentar, în care am fost și suntaproape de locuitorii colegiului 5, ani încare am fost părtaș la bucuriile șinecazurile lor și dumnealor la fel, la alemele. Mă simt membru al comunităţiicolegiului pe care îl reprezint în Parla-ment și mă identific cu oamenii locului. Eadevărat că există situaţii în care aparecâte un individ, de care mai nimeni nu aauzit, și încearcă să impresioneze prin di-verse metode. Dar numai încearcă și atât...

- Candidaţi într-un colegiu delocneglijabil, cu atât mai mult dacă negândim fie și numai la întinderea sa.Care sunt atuurile Dumneavoastră înfaţa contracandidaţilor?- Colegiul 5 este într-adevăr cel maiîntins, ca suprafaţă, însă acest lucru numă sperie. Cu riscul de a mă repeta, spuncă aceasta este zona în care în ultimii animi-am petrecut cea mai mare a timpului,cu excepţia zilelor în care mă aflam în Bu-curești, și mai ales e zona spre care mi-am canalizat întreaga atenţie în ceea ceprivește rezolvarea problemelor oame-nilor. Cunosc realizările și lipsurilefiecărei comune în parte. La cât am bătutacest traseu, am ajuns să cunosc șifiecare groapă din carosabilul ce străbatecolegiul meu și credeţi-mă că suntdestule. Cât despre atuuri... Fără falsă

modestie spun că da, am. Atât pe minecât și pe colegul meu Ioan Cristina, candi-datul USL pentru Senat, ne caracterizeazăforţa de a munci și o determinare de a în-drepta lucrurile distruse de PDL. Suntemdoi tineri care au în spate o experienţăconsiderabilă în administraţie, nici unuldintre noi nu are imaginea pătată de fur-turi sau te miri ce afaceri ilegale. Suntemdoi profesioniști determinaţi să asigureun viitor sigur pentru locuitorii ŢăriiZărandului, fie că vorbim despre vârst-nicii ce au nevoie de servicii medicale decalitate și pensii, precum și de tinerii careau nevoie de educaţie și implicit, delocuri de muncă. Pot afirma cu mândriecă sunt nepătat de afaceri mizerabile șimă caracterizează determinarea de aschimba lucrurile în bine pentrulocuitorii colegiului meu- Vă bateţi pentru un nou mandat de

parlamentar, tocmai cu un reprezen-tant al administraţiei pe care o acuzaţi.- Nu mă bat cu nimeni. Mă bat, dacă esă folosim aceasta expresie, pentru zonape care o reprezint. Nu am personalnimic împotriva cuiva anume, însă înmod cert nu voi accepta ca personajeajunse la un moment dat în anumitefuncţii pentru a fura pentru ei și pentrupartidul din care fac parte să își bată jocde buna-credinţă a oamenilor dincolegiul meu.

- Consideraţi drept avantaj faptul căacum sunteţi la guvernare?- Da și nu. Efectele acestei realităţisunt discutabile în condiţiile în care PDLa lăsat ţara într-un haos de nedescris, dincare noi, USL, trebuie să o scoatem. Amînceput să îndreptăm multe din lucrurilestricate de PDL. Suntem însă conștienţicu toţii că abuzurile comise de ei în ani șiani de zile, nu pot fi remediate în câtevaluni. Din perspectiva aceasta, nu este toc-mai un avantaj faptul că suntem la gu-vernare, întrucât poate mulţi dintreoameni așteaptă schimbări radicale, de lao zi la alta. E normal să își dorească astapentru că au răbdat destul. Însă, în altăordine de idei, trebuie să fim conștienţi,

după cum spuneam, că nu reușim săfacem schimbările peste noapte. Astapentru că au furat prin toate mijloacele,din toate sectoarele, aducând România pemarginea prăpastiei. Măsurile GuvernuluiPonta sunt menite să îndrepte situaţia șiefectele acestora încep să se vadă în pen-sii, salariile bugetarilor, în indemnizaţia

mamelor și a însoţitorilor persoanelor cuhandicap, într-o oarecare creștere apieţei forţei de muncă și exemplele potcontinua. Rând pe rând vom reechilibraRomânia, scoţând-o din haosul în carene-au băgat pe toţi Băsescu și ai săi. - Vă mulţumesc.

(M. M.)

„Cunosc realizărileşi lipsurile fiecărei comune

în parte”afirmă deputatul CIPRIAN FLORIN LUCA, candidatul USL pentru Camera Deputaţilor

Candidații înscriși în cursa pentru ocuparea unui loc în CameraDeputaților, respectiv Senat se pregătesc de campania elec-torală. De această dată purtăm un dialog cu deputatul CiprianFlorin Luca, candidatul USL pe colegiul 5 pentru Ca me ra Depu -taților.

2 - 8 noiembrie Ţara Zărandului

4Istorie

Ziua de 25 octombrie a fost dedicată încădin anul1945 armatei române, ca semn alpreţuirii pentru cei care s-au jertfit întruapărarea fiinţei neamului românesc, pentruasigurarea integrităţii şi independenţeiRomâniei. A fost aleasă această zi de oc-tombrie pentru că în acea zi a fost eliberatăultima palmă de pământ românesc dinArdealul de Nord, cedat Ungariei prin dic-tatul de la 30 august 1944. Atunci a fost elib-erat Careiul de către Armata 4 română, înrândurile căreia era încadrată şi Divizia 1Cavalerie, care avea în componenţă mulţimilitari originari de pe Crişuri şi Mureş. Dararmata română a fost nevoită să lupte în con-tinuare pe teritoriiele Ungariei şi Cehoslova-ciei, până când inamicul a fost nevoit să cearăpace, răstimp în care numeroşi alţi tineriromâni au căzut pe câmpul de luptă.Ca în fiecare an, începând 25 octombrie194, şi în acest an s-au desfăşurat festivităţi,în Arad şi în alte localităţi din judeţ, la mon-umentele dedicate eroilor din cel de AlDoilea Război Mondial şi eroilor din toaterăzboaiele la care au participat militariiromâni. În Piaţa Avram Iancu din municipiulArad manifestările au fost de mai mare am-ploare, la ele participând şi sărbătoriţii, adicăşi militarii din Batalionul mix, cu cazarma în

Cetate, fanfara militară, delegaţii de la: Pre-fectura judeţului, Primăria oraşului, vet-eranii de război, cadrele militare în rezervă şiretragere, Vatra Românească, diverse insti-tuţii şi partide politice, numeroşi copii, careau depus coroane de flori în timp ce fanfaracânta „Imnul eroilor”. Depunerea de coroanea fost precedată de o slujbă creştină orto-doxă, la care a participat şi Înaltpreasfinţiasa Timotei, arhiepiscopul Aradului.Festivităţile au purtat acelaşi tipic, aşa cănu insistăm pentru descrierea celor întâm-plate în urmă cu o săptămână, ci ne vom în-drepta atenţia înspre aceia care în aniirăzboiului mondial şi-au dat jertfa de sângepe câmpurile de bătălie, specificând căaproape fiecare familie de români are pecineva drag pe care să îl plângă. Totalul jert-felor româneşti s-au ridicat la 800 de mii demorţi, răniţi şi dispăruţi. Un număr enormdin populaţia de 16 milioane de români. Din-tre aceştia 625 de mii au căzut pe frontul deest în luptă cu inamicul sovietic, dar din pă-cate jertfa a fost inutilă pentru că provinciileromâneşti Basarabia şi nordul Bucovinei aurămas la inamic. Pe frontul de vest număruljertfelor s-a ridicat la peste 175 de mii demilitari, cu diferenţa că Ardealul de Nord afost reîncorporat la patria mamă- România.Arădenii de pe Crişuri, de pe Mureş şi dincâmpie au au suferit şi ei din plin pierderiumane şi materiale imense, mii dintre cei

mai tineri şi viguroşi dintre ei pierindîn luptă, numele lor fiind trecute pemonumentele ridicate în aproapetoate localităţile. Cea mai mică lo-calitate a dat cel puţin 20 demartiri, în timp ce altele maimari numără pe crucile de pia-tră multe zeci şi chiar sute denume de ostaşi. Nici astăzi nus-a făcut o evaluare completăa numărului jertfelor proven-

ite din judeţul Arad dar ele se ridică lacâteva mii. Lor şi numai lor trebuie săle aducem prinosul nostru de re-cunoştinţă, spre ei trebuie să ne în-dreptăm gândurile atunci când cuun prilej sau altul depunem florila morminte şi monumente şipentru ei trebuie să ne rugămlui Dumnezeu, spre veşnica lorodihnă.

Aşa l-a numit Napoleon pe mareşalul Michel Ney. Nu pen-tru că originea mea este din comuna Bîrsa şi spiritul meueste ataşat total acestei aşezări de excepţie, dar consider căacest supranume i-l acord pe bună dreptate bravului generalcare de la gradul de simplu soldat a ajuns la gradul de gene -ral şi pe lîngă aceasta, pentru marile sale merite a fost deco-rat cu cele mai mari decoraţii ale armatei române precum şia celei germane.Viteazul general a văzut lumina zilei în data de 13 sep-tembrie 1919 în comuna Bîrsa, fiu al lui Teodor şi al Elenei.Comuna Bîrsa, vatră de eroi, cu oameni foarte harnici, vestitipentru harnicia lor dar şi ca oameni petrecăreţi, la fel şi pen-tru curăţenia care îi caracterizează. Atunci când ţara i-achemat, au fost vestiţi pentru vitejia de care au dat dovadă înluptă precum şi pentru spiritul lor de sacrificiu suprem.Viitorul general, fiind elev al Şcolii Primare din comunanatală s-a dovedit a fi un elev foarte dotat, fiind foarte bineapreciat de către învăţătorul Ioan Josan. Ulterior, dupărăzboi, a urmat studiile medii, precum şi Facultatea defilosofie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1966.Când ţara l-a chemat să îşi satisfacă stagiul militar a fostîncorporat la Regimentul I Roşiori din Divizia I Cavalerie. Înscurt timp ajunge comandantul unei mici sub-unităţi de elităşi anume comandant de pluton al Escadronului 3 Săbii.Ajuns pe front, după ce Mareşalul Antonescu a dat cele-brul ordin „Ostaşi, vă ordon, treceţi Prutul, zdrobiţi duş-manul de la răsărit şi miazănoapte...” , aici viitorul generals-a acoperit de glorie, prin acte de bravură excepţionale, ata -

curi surpriză, fulgerătoare, raiduri provocatoare de dis-trugere şi panică, în spatele frontului inamic. Co man da- mentul român şi german, atunci când erau cele mai grele mi-siuni în spatele frontului inamic apelau la plutonul condusde sergentul-major Halic, care atunci când era trimis la celemai grele misiuni de cercetare, întotdeauna venea cu mi siu -nea îndeplinită. Camarazii săi spun că Halic cu un pistol într-omînă şi cu sabia în cealaltă era de neoprit. Atât în bătăliiledin Crimeea cât şi în cele de la Cotul Donului s-a acoperit deglorie, glorie ce i-a fost răsplătită atât de către comanda-mentele române, cât şi de cele germane. Lungul şir demedalii cu care a fost decorat este următorul:Din partea Armatei Române:l Virtutea Militară clasa a II-a.l Crucea „Serviciul Credincios” clasa a II-a.l Medalia „Serviciul Credincios” clasa I.l Medalia „Bărbăţie şi Credinţă” clasa a II-a.l Cavaler al Ordinului Mihai Viteazu.Din partea Armatei Germane:l Crucea de Fier clasa a II-a.Este făcut prizonier în bătălia pentru Stalingrad şi esteinternat în lagărul de război nr. 108, undeva pe Volga, pânăîn ziua în care s-a înrolat ca voluntar în Divizia TudorVladimirescu. De aici a fost avansat datorită vitejiei sale pânăla gradul de colonel, participând alături de Armata românăşi în campania din vest.A fost întrebat: „Când v-a fost cel mai greu?”. Generalula răspuns cu multă demnitate: „Dacă vă referiţi la greul în-

cleştărilor cu adversarul, ele au fost numeroase. Dargreul cu adevărat copleşitor pentru ostaşi are alterădăcini şi înfăţişări. Mă refer la permanenta stare denesiguranţă, la incertitudinea care te chinuie când nuştii unde vei mai fi peste o clipă, sau dacă îţi vei mai simţipulsul inimii, sau durerea de aţi mai vedea doborât ca-maradul cu care ai schimbat două vorbe. Şi mă refer laclipele acelea rare, dar devastatoare când gândul şidorul îţi dezertează spre viaţa natală, întrebând depărinţi, de gospodărie, de cei dragi. Parcă şi oboseala şifoamea sunt mai uşor de suportat. În timpul luptei, totulse simplifică. Mintea, simţurile tale iscodesc în căutareainamicului, să-i intuiască valoarea şi intenţiile, să-ţi fab-ri ce idei şi soluţii pentru a-l contraataca şi a-i impunevoinţa şi iscusinţa ta”.Asemenea multor militari ai Armatei Române, dupărăzboi, este dat afară din armată, timp în care şi-a câştigatpâinea cu cinste şi onoare, dar şi-a completat studiile. Estereprimit în armată în 1968 iar în 1980 este trecut în rezervă. După 1990, devine prim-vicepreşedinte al AsociaţieiNaţionale a Veteranilor de Război şi preşedintele AsociaţieiCavalerilor ordinului „Mihai Viteazul”.Este cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti, aloraşelor Ţăndărei, Călugăreni şi al comunei sale natale Bîrsa.Trece la cele veşnice la venerabila vârstă de 90 de ani şieste înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul GhenceaMilitar din Bucureşti.

(Ioan Tuleu)

GENERALUL TEODOR HALIC - VITEAZUL VITEJILOR

(Petru Danci)

Cu gândul la eroii României

Generalul Teodor Halic, în uniforma ordinului, în dreapta fotografiei

2 - 8 noiembrie Ţara Zărandului

5Reportaj

Moneasa, supranumită „Perla Apuse-nilor”, este o staţiune care nu are notori-etatea Felixului sau Herculanelor, dar asta nuînseamnă că acolo, la adăpostul CodruluiMoma, frumuseţile şi plăcerile oferite turis-tului sunt mai puţin benefice. Dimpotrivă,relativa izolare oferă în plus liniştea necesarăreculegerii după tumultul oraşului. Iată de ceîntr-o superbă zi de octombrie am pornit şinoi în căutarea acelei oaze cu aer curat şi apebinefăcătoare.Aşa cum se întâmplă de obicei, primulpopas îl facem la hanul Dezna, aşezat acolounde muntele prinde în strânsoarea lui ValeaDeznei, făcând-o să îşi iuţească cursul. Frun-zele copacilor au început să prindă culoareatoamnei, dar păsările îşi continuau încă rap-sodia de vară. Plecăm, după un scurt popasde aerisire, mai departe pe şoseaua străjuităde dealuri înalte şi împădurite, şi după câţivakilometri intrăm în comuna Moneasa dar, nuadăstăm pentru că ne îndreptăm însă repedespre staţiune, pătrunzând pe valea Moneasa.Pentru început am căutat vilele mai vechicare vorbesc sugestiv despre istoria de pesteun veac de existenţă a staţiunii balneare,confirmată de Ministerul de Interne maghiarla 13 mai 1896.Începuturi timideIzvoarele mezotermale de la Moneasa aufost puse în evidenţă cu mult timp înainte şide efectul lor curativ s-au bucurat generaţiiîntregi de localnici şi de turişti veniţi de maideparte. Prima dată au fost amintite îndiploma din 1597, în care se consemneazăactul de donaţie făcut de Sigismund Bathorylui Korniş Gaşpar. Băile termale au fostcunoscute şi apreciate şi de otomanii care austăpânit cu intermitenţe zona între 1570 şi1693. Dar interesul pentru amenajarea staţi-unii începe abia în secolul al XIX-lea, cânddomeniul a fost vândut de curtea imperialăvieneză unor particulari care au început ex-ploatarea bogăţiilor ascunse în pământ pre-cum: calcarele, fierul, marmura şi evidentapele mezotermale cu temperaturi cuprinseîntre 18 şi 31 grade C. Acestea au fost studia -te de către specialişti care le-au stabilit com-

ponenţa chimică găsind Na, Ca, Fe, K şi Mg,sub formă de săruri minerale şi carbonice lacare se adaugă acidul silic, ce se găseşte într-o mare proporţie. Date interesante despredevenirea staţiunii am aflat din excelenta lu-crare „Moneasa – monografie isto rică”, în careni se spune că primele amenajări au fost re-alizate la mijlocul secolului al XIX-lea de cătreproprietarul Nevery, care prin facilităţile con-

struite a îmbiat turiştii să vină la Moneasapentru cură şi distracţie. Cu toate acestea în-ceputurile au fost ane voioase, un impedi-ment important constituind-ul starea proastăa drumurilor de acces. Traseul Sebiş-Mon-easa era parcurs cu trăsura în peste două ore.În timpul ploios căruţele intrau până la butu-cul roţii în noroi şi apă.Afirmarea stațiuniiDar adevărata ascensiune a băilor va în-cepe odată cu intrarea lor, în 1891, în pro-prietatea contelui Wenckheim Friedrich,unul dintre marii proprietari funciari ai Un-gariei. Acesta începe prin a construi pe contpropriu o linie de cale ferată îngustă (mo -căniţa), care făcea legătura între linia feratăArad-Brad şi Moneasa. Sigur că linia feratăavea şi un scop economic, pentru exploa ta -rea minereurilor şi lemnului.Contele începe modernizările şi în băi, şiîn locul clădirilor vechi şi dărăpănate, cu cabi nedin lemn, s-a proiectat o staţiune mo d-ernă, beneficiind de toate realizările tim pului.Astfel în 1895 s-a început construcţia uneinoi baze de tratament, o clădire cu parter şietaj, cu o lungime de 80 de metri. La parterau fost amenajate 13 cabine pentru baie ter-mală. Fiecare cabină avea câte o vană placatăcu marmură roşie de Moneasa şi era dotatăcu un pat şi un cuier pentru haine. Lângăaceastă clădire a fost construit un restaurantcu capacitatea de 300 de locuri, iar vizavi s-aedificat bucătăria, care mai târziu a primitnumele de vila 2. Apoi amenajările s-au ex-tins în lunca principală a Văii Moneasa şinumim baza de hidroterapie care avea apatermală asigurată printr-un foraj executat la320 metri adâncime. Analiza apei termaleefectuată de dr. Lengyel Bela la Institutul dechimie din Budapesta stabileşte că apaprovine din „acelaşi bazin subteran din careprovin şi apele celorlalte izvoare cu excepţiaizvorului rece. Pot afirma că acele impresii fa-vorabile, pe care le-am obţinut despre staţi-unea balneară Moneasa m-au impresionatadânc şi am avut deja ocazii de a vorbi desprestaţiune cu câţiva colegi... Sunt convins căstaţiunea balneară Moneasa ar merita să dev-ină mai cunoscută în cercurile mai largi”. Noulproprietar a avut în vedere atunci când apurces la noile amenajări modelul staţiunilor

renumite ale Europei şi „nu a cruţat nici ocheltuială ca să ridice staţiunea balneară lanivelul cerinţelor moderne”, se mai spune înraportul redactat de dr. Lengyel.Gasteinul UngarieiFaima staţiunii, întreţinută de moderni -zările efectuate, a avut ecou puternic în rân-dul elitei timpului şi astfel numeroşi mari

proprietari au ales să-şi construiască vile laMoneasa. Multe dintre ele sunt adevărate bi-juterii arhitectonice şi impresionează şiastăzi prin supleţe şi armonie. ParadeyserLudovic a construit vila Paradayser (vila 5),Societatea Căilor Ferate Arad-Cenad a edifi-cat vila Căilor Ferate Unite Arad-Cenad (vila7), unde angajaţii veneau la odihnă împre-ună cu familiile. Mai putem enumera vilacontelui Wenckheim (vila 10), somptuoasavilă a văduvei baronului Andrenyi (vila 11),Vila Mager, vila fraţilor Csiky-Szan-drin -Ianoş şi Gyula astfel încât la sfârşitul secolu-lui al XIX-lea Moneasa a putut fi numită„Gasteinul Ungariei”.Nu se poate să nu amintim şi de moşierulde la Şepreuş, Czaran Gyula, membru în Aso-ciaţia Turistică Arădeană, înfiinţată în 1898,care a trasat şi descris potecile din jurulstaţiunii Moneasa, a cercetat întregul com-plex carstic al munţilor Codru Moma şi Bi-horului. El a locuit în vilele Paradeyser, apoipână la sfârşitul vieţii în vila Csiky-Zielinski.După moartea sa, în 1906, asociaţia Turisticăarădeană a amplasat mai multe plăci co me -morative în perimetrul staţiunii, iar pe ostâncă în centrul staţiunii stă inscripţia: „Înamintirea lui Czaran Gyula, 1906, AsociaţiaTuristică Arădeană”.Realități interbeliceDupă Unirea Transilvaniei cu Româniadin 1918, contele Wenckheim, fondatorulstaţiunii, a preferat să rămână în Ungaria şiGermania, unde avea şi alte proprietăţi. Prinurmare, conform legii, Staţiunea Moneasa aintrat în administrarea Ministerului Sănătăţiişi Ocrotirii Sociale, o parte din acţiuni fiinddeţinute de judeţul Arad. În continuare s-aţinut cont de petrecerea în mod plăcut a tim-pului liber, având loc de două ori pe săp-tămână concerte de muzică de estradă,concert de pian în timpul meselor, jocuri deping-pong şi biliard, plimbări cu barca pe lac,jocuri de tenis etc. Un episod cu valoare deexemplu pentru prezent a avut loc atuncicând Consiliul local a respins cererea func -ţio narilor de la Primăria Arad de a li se vindeterenuri pentru case din parcul staţiunii pemotiv că „prin împărţirea parcului... întreagastaţiune balneară îşi pierde valoarea, fiindcăacest loc este singurul parc al staţiunii”. Cuacea ocazie s-a propus vânzarea locurilor depe vale. În 30 iunie 1934, în cadrul şedinţeiConsiliului Comunal Moneasa s-a stabilit căîn staţiune există 3 hoteluri şi vile de catego-ria I şi 7 de categoria a II-a, private.Privitor la audienţa şi gradul de ocuparea staţiunii, la 21 iunie 1935 direcţiuneaBăilor Moneasa a anunţat cotidianelor ară-

dene locuri limitate la cazare pentru că în ceamai mare parte au fost rezervate pentru lu-nile iulie şi august, iar dacă se mai dorescrezervări se pot face doar până la data de 28iunie a anului.Stațiune pentru oameniimunciiConform cu ideile vehiculate de statul co-munist, care se dorea al muncitorilor şiţăranilor, casele de odihnă au fost puse la dis-poziţia marilor uzine arădene: UTA, Uzina devagoane, Strungul etc, iar CAP Sântana şi-aconstruit un hotel propriu. S-au efectuat şilucrări la infrastructură ca: centrale termice,drumuri, canalizare, apă potabilă. Ca urmarea lucrărilor de modernizare, perimetrulstaţiunii s-a extins treptat în amonte, până lalacul de agrement, a fost construit bazinulmare de la ştrand, un restaurant etc. În-cepând cu anul 1961 dezvoltarea infrastruc-turii a contribuit la schimbarea statutuluistaţiunii, de la sezonieră la permanentă. Asporit şi numărul turiştilor care proveneau,de data aceasta, din toată ţara.În anii 70-80 ai secolului trecut au fostconstruite noi hoteluri, conform cu concepţiade atunci care presupunea unităţi mari decazare, în care să se poată găzdui cât maimulţi oameni ai muncii. Astfel, în 1976 s-a în-ceput construcţia hotelului Parc cu 150 locuri,apoi în 1984 s-a terminat construcţia hotelu-lui Moneasa, cu o capacitate de cazare de 200de locuri şi cu o nouă bază de tratament, cu ocapacitate de 500 persoane pe serie, iar înanul 1986 s-a edificat hotelul Codru Moma, cuo capacitate de 550 de locuri. La finele anului1989 staţiunea avea 306 salariaţi, dintre care275 personal de deservire.Schimbări dramaticeAnul 1990 a adus schimbări dramatice înexistenţa seculară a staţiunii prin aceea că,timp de aproape 10 ani, aceasta s-a degradatcontinuu. Vila nr 1 - „Nufărul” - a intrat înreparaţii în 1989, dar lucrările s-au opritdupă decembrie, fiind apoi devastată,alegându-se până la urmă ruinele din cel maivechi stabiliment de tratament. Privatizărileefectuate au dus la schimbări repetate deproprietar dar la începutul anilor 2000 lu-crurile s-au stabilizat, încet-încet staţiuneacunoscând un puternic reviriment, iarnumărul de turişti a crescut continuu. Înprezent staţi-unea cunoaşte din nou agitaţiade altădată. Hotelurile şi vilele au fost mod-ernizate, încât nici nu ne-a venit să credemcă au putut ajunge la un grad de eleganţă şiconfort, cum poate nu a mai existat nicio-dată.

Moneasa – „Perla Apusenilor”(Ioan Tuleu)

2 - 8 noiembrie Ţara Zărandului

6Restituiri

Vechimea judeţului Zarand (a comitatu-lui, cum i se spunea) se pierde in negura is-toriei.Date mai precise despre existenţa aces-tui ţinut se înregistrează începând din sec-olele XIV-XV, când avea o întindere foartemare: „de la stanca Vulcanului în hotarulAbrudului, iar spre apus până în judeţulBechiş (Beches), astăzi în Ungaria, cuprin -zând oraşele Csaba şi Gyula, de-a lungulvăilor Crişului Alb şi Negru, iar spre sud-vestpână la cetatea Şiria şi chiar pană în Banat laLugoj despre care aminteşte în 1444 ca aveaşapte districte romaneşti.Informaţiile despre ţinutul Zaranduluidevin mai consistente în secolul al XVI-lea,din epoca ocupaţiei turceşti, care a durat, cuîntrerupere, timp de 150 de ani, începând dela 1526, când turcii, în urma biruinţei de laMohaci, au ocupat Ungaria şi când judeţulZarand era compus numai din patru dis-tricte: Zarand (de la comuna cu acelaşinume), Ineu, Hălmagiu, Brad, cu capitala IaIneu (Ienopole).Fiind un ţinut de graniţă şi, din aceastacauză mereu disputat, în 1741, judeţulZarand a fost împărţit între Ungaria şi Prin-cipatul Transilvan, partea superioară, de laB1ăjeni-Dupăpiatră pană la Guravăii, cuplasele Hălmagiu şi Brad, păstrând aceeaşidenumire de Zarand, care se va menţine apoiîn continuare, va fi anexată PrincipatuluiTransilvan, iar teritoriile dinspre apus, cuplasele Zarand, Şiria, Ineu, pană la Gurahonţ(inclusiv) rămânând Ungariei. În urma aces-tor delimitări teritoriale, capitala judeţuluise stabileşte la Baia de Criş, localitate în cen-trul ţinutului.Prin tăvălugul istorieiÎn 1784, anul răscoalei lui Horea, Cloşcaşi Crişan, judeţul Zarand a fost desfiinţat şianexat judeţului Hunedoara, fiind apoi reîn-fiinţat în 1790. În anii următori, printr-onouă arondare, a fost iarăşi desfiinţat şianexat prefecturii de la Orăştie, fiind refăcutîn prima jumătate a veacului trecut.Toate aceste modificări administrativ-teritoriale vorbesc de la sine despre condiţi-ile vitrege ale românilor din aceasta pane deţară. Dar istoria îşi va pune mereu peceteaasupra ţinutului şi locuitorilor săi.Populaţia judeţului era compusă aproapenumai din romani (96%). Cu excepţia local-ităţilor Baia de Criş, Ţebea şi Caraci, toatecelelalte erau comune iobagiale şi constitu-iau proprietatea unor nobili: contele Betlen,Crisciory, Toldalaggi, Brady, Ribiczey, Covaci,fraţii Hallaky, Cozma şi alţii.Asuprirea şi abuzurile nobililor întreceauorice limite „În timpul când nobilul îşi pe-trece viaţa în dolce farniente, ţăranul suportătoate greutăţile ţării, plăteşte singur con-tribuţie, face poduri, drumuri şi tot elplăteşte vama pe ele. Plăteşte popa, pedascăl, pe judecător, pe notar şi tot ce i secere”. Aşa se explică atâtea revolte ţărăneştipe aceste pământuri poate cele mai frămân-tate din tot cuprinsul ţării, culminând cu rev-oluţiile de la 1784 şi 1848, conduse deHorea, Crişan şi Avram Iancu.Zărandul autonomCa urmare a Revoluţiei de la 1848 dinTransilvania, Curtea de la Viena îi resta-bileşte autoritatea pe întreg teritoriul im-periului, inaugurând pentru o perioadă dezece ani „epoca absolutismului”, care, pe

baza principiului „egalei îndreptăţirii” a tu-turor popoarelor, acordă o oarecare auto no -mie şi ţinuturilor româneşti din Transil vania.În această perioadă de „liberalism”, şipopulaţia românească dobândeşte dreptulsă-şi aleagă funcţionari romani şi să-şi de-creteze limba română ca limbă oficială ajudeţelor. În aceste condiţii, au fost numiţi şicâţiva prefecţi români: Emanuel Gojdu laLugoj, Ioan Bran de Lemeny la Fagăraş, Sigis-mund Pop în districtul Chioarului, Ioan Pipoşîn Zarand, care, în această calitate, intra dedrept, ca membru, în Casa Magnaţilor(Senat) a Parlamentului ungar.Noul prefect al judeţului, Ioan Pipoş, cu

strălucite studii juridice la Universitatea dinCluj, apoi de montanistică (inginerieminieră) la Academia din Chemnitz, a par-ticipat la Adunarea Naţională de pe CâmpiaLibertăţii din Blaj din 3/15 mai 1848, fiindales membru în „Comitetul permanent” pen-tru organizarea luptei de afirmare şi dezro-bire a românilor. După înfrângerea re vo lu -ţiei, se refugiază pentru scurt timp în ŢaraRomânească, apoi se reîntoarce în Transilva-nia, după instituirea absolutismului, avândmai multe funcţii: comisar adjunct la Deva,apoi, în aceeaşi funcţie la Făgăraş, secretarde consilier la Tribunalul din Sfântu Gheo-rghe şi în 1854 pretor la Ciucul secuiesc,peste tot afirmându-se ca un spirit justiţiarşi curajos, ceea ce l-a făcut iubit de populaţiasecuiască.Numirea lui Ion Pipoş în calitatea de pre-fect (comite-suprem) a fost peste tot primităcu simpatie. La Brasov, a fost salutat şi felic-itat de George Bariţiu. Călduroase primiri is-au făcut la Sibiu, Orăştie, Deva, Băiţa. Înziua de 19 martie 1861, noul prefect păşeştepe teritoriul judeţului Zarand şi este în-tâmpinat cu alai la graniţă.Cu o bogată experienţă în viaţa politică şiadministrativă, problema esenţială care l-apreocupat în cel mai înalt grad a fost se-lectarea şi recomandarea către reprezen-tanţa judeţeană (congregaţia comitatensă)pentru alegerea în administraţia româneascănou înfiinţată a unor personalităţi de pres-tigiu, care să-1 sprijine în aplicarea noii con-stituţii referitoare la noua ordine admi -nistrativă: dr. Iosif Hodoş, prefect I (vice-comite), Amos Frâncu, prefect II, SigismundBorlea, deputat în Parlamentul de la Bu-dapesta, Al. Şterca Şuluţiu, Gheorghe So lo -

mon, Antonio Culeanu etc. În spiritul toler-anţei româneşti, au fost propuşi şi li s-auacordat funcţii şi personalităţilor de originemaghiară, dar unii n-au acceptat slujbele, re-fuzând să colaboreze cu românii.Școala și BisericaPrintr-o fericită coincidenţă, s-au întalnitatunci în gând şi faptă cu conducătorii ju de -ţului şi reprezentanţi ai clerului: protopopiiortodocşi din Brad şi Hălmagiu, Iosif Başa şiPetru Moldovan, îndrumaţi cu părinteascăafecţiune de Andrei Şaguna, mitropolitulArdealului.În adunarea reprezentanţei judeţului, cu

toată împotrivirea conducătorilor populaţieimaghiare: Toldalgyi, Ribiczei, Kireny etc.,prefectul anunţă hotărârea adoptată: „Limbaromână se declară limba oficioasă a comitat-ului pe baza votului majorităţii, dar se va re-specta şi limba maghiară”.Dar condiţiile favorizante ale adminis-traţiei romaneşti din Zarand sunt de scurtădurată, căci în 1868 Ioan Pipoş a fost înlocuitdin funcţia de prefect, urmându-şi alte rosturi,fiind numit în funcţie, ca trimis special al gu-vernului de la Budapesta, Alexandru Haller, cumisiunea de a schimba înfăţişarea româneascăa judeţului. Din acest moment, toate docu-mentele care emanau de la prefect se vor pub-lica numai în limba maghiară. Numai laprotestele energice ale lui Iosif Hodoş, Sigis-mund Borlea, Ioan Vlasa, Teodor Papp şi alţii s-a admis ca acestea să se facă şi în limbaromână. Prin legea de arondare administrativădin 1876, articolul 33, judeţul Zarand este de-finitiv desfiinţat, plasa Brad fiind alipităjudeţului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu ju de -ţului Arad. „Mica Românie”, cum era numitZarandul în Parlamentul de la Budapesta, tre-buia să dispară din harta administrativ-terito-rială şi politică a Transilvaniei.Dar lupta continuă. Bradul, aşezat la în-crucişarea şoselelor Abrud, Deva şi Arad,vestit târg al moţilor crişeni şi arieşeni, vadeveni centrul economic şi cultural al Zaran-dului, după mutarea aici a ProtopopiatuluiOrtodox (în urma unor disensiuni între pre-oţii greco - catolici şi ortodocşi) şi după înfi-inţarea gimnaziului, Baia de Criş rămânând,pane la desfiinţarea judeţului, centrul ad-ministrativ şi judecătoresc.Prin truda şi entuziasmul demn de toatăadmiraţia, prin spiritul de sacrificiu al

locuitorilor acestor meleaguri, aici, la Brad,se vor pune bazele celui de al V-lea liceuromânesc din Transilvania. Ceea ce îl difer-enţiază şi îi asigură o identitate unică în rân-dul celorlalte instituţii şcolare similare îlconstituie faptul că s-a născut în una din celemai sărace regiuni, fără nici un sprijin dinpartea statului, printr-o impresionantă soli-daritate a conducătorilor laici şi ai clerului,cu contribuţia materială decisivă a foştiloriobagi de pe domeniile nobiliare.Celelalte patru licee româneşti s-au născutîn alte împrejurări, având alte particularităţi.Cel de la Blaj, înfiinţat în 1754 de episcopulPetru Pavel Aron, este de religie greco-catolică,

ca şi cel de la Beiuş, înfiinţat în 1828, prinstăruinţa episcopului Samuil Vulcan, ambelecu limba de predare latină. Liceul de la Braşov,creat într-o regiune mai bogată, în 1850, abeneficial de sprijinul substanţial al negusto-rilor şi al mitropolitului Andrei Şaguna. Cel dela Năsăud, înfiinţat în 1863, s-a născut din fon-durile regimentului grăniceresc.Cu atât mai mare este meritul celor careau creat aici, în „Ţara de piatră”, o şcoală „maiînaltă”, un gimnaziu cu 4 clase, completat maitârziu la 8 clase.Mărturiile despre situaţia învăţământu-lui până la înfiinţarea gimnaziului suntsărace. Se ştie că pe la mijlocul secolului alXIX-lea pentru populaţia românească dinZarand era o singură şcoală în Brad, în timpce pentru unguri erau cinci şcoli la Crişcior,Brad, Baia de Criş, Ribiţa, şi Baiţa, deşi Zaran-dul era o regiune cu populaţie predominantromânească. Se presupune că o asemeneaşcoală românească mai fiinţa în Hălmagiu.În anul 1858, comunităţile zărăndene s-auangajat să înfiinţeze 15 şcoli în Zarand. Întrei ani, până la 1861, au fost înfiinţatenumai 5 şcoli la: Brad, Tebea, Valea Brad,Junc (Dumbrava) şi Rişculiţa.Urma să se înfiinţeze şcoli în: Blăjeni,Dupăpiatră, Buceş, Bulzeşti, Tomnatec, Lun-coiul de Jos, Crişcior, Bucureşci, Ribiţa şiBirtin. Datele de care dispunem nu ne in-formează despre şcolile din Plasa Hălmagiu.În anii următori, funcţionau 36 astfel de„şcoli poporale” în Protopopiatul (Tractul),Zarand, unde, ca şi în alte părţi ale Transil-vaniei, protopopul era şi inspector şcolar,având misiunea specială de a veghea la înfi-inţarea de şcoli în parohii şi la buna lorfuncţionare, raportând „oblu” la episcop.

Ţara Zărandului – regiunea carea refuzat să dispară din istorie

2 - 8 noiembrie Ţara Zărandului

7Social

Supravieţuitorii arădeni ai ce -lui de-al doilea război mondial îşispun poveştile de luptă prin in-termediul unei cărţi-do cu ment.Miercuri a fost o zi specială atât pen-tru colegul nostru, senior-editorul aces-tei publicaţii, Ioan Valeriu Tuleu, cât şipentru noi. Acesta a lansat cartea Răz -boiul trăit. Arădenii pe fronturilerăzboiului mondial în Sala Clio a Com-plexului Muzeal Arad. Este vorba despreun volum de restituiri istorice care con -ţine în paginile sale amintirile vetera nilordin cel de al doilea război mondial careau luptat pe frontul de est şi pe cel devest. Marea majoritate a celor care suntintervievaţi în această care provin de peValea Crişului. Aceasta spune ceva desprejertfa de sânge pe care Ţara Zărandului adat-o României de-a lungul timpului. IoanValeriu Tuleu le-a explicat celor prezenţila lansarea acestei cărţi (şi nu au fostpuţini) că, dacă în anul 1990 existaupeste 20 000 de supravieţuitori ai celeide-a doua conflagraţii mondiale, acum aumai rămas în viaţă în jur de o mie. Măr-turia lor este cu atât mai importantăacum. „Dedic această carte unchiului

meu, Ioan Valeriu Olariu, dispărut înBătălia Stalingradului” – a declarat, viz-ibil emoţionat, autorul. Istoricii AugustinMureşan, Stelean Boia şi Virgiliu Valea auavut doar cuvinte de laudă la adresa au-torului şi a cărţii sale. „Am pornit de laconsiderentul că aproape fiecare fam-ilie arădeană a avut pe cineva, o rudăapropiată, pe fronturile războiului, iarfoarte multe familii nu au mai avutşansa să îi revadă pe cei apropiaţi.Această carte le oferă prilejul de acunoaşte modul în care au suferit şi audispărut, chiar dacă nu sunt pomeniţicu numele” – a mai declarat Ioan ValeriuTuleu. (Cristian Ţiţca)

C ă r ţ i l e n o a s t r e

Războiul trăit. Arădenii pe fronturile războiului mondial

Ştirila

minut

Localnicii din Bocsig, dar și cei dinMacea și Pecica au aflat despre pericolulpe care îl poate reprezenta apa din fântâni.Pentru că localităţile în care trăiesc se aflăpe lista zonelor vulnerabile la poluarea cunitraţi, localnicii au primit informaţii de laspecialişti din cadrul Ministerului Mediu-lui care derulează un proiect ce vizeazăcontrolul integrat al poluării cu nutrienţi.Reprezentanţii ministerului anunţă căa fost finalizată cea de-a doua etapă a cam-paniei de sensibilizare şi conştientizare aproiectului. Pe durata derulării campaniei,caravana a parcurs 86 de localităţi aflatepe lista zonelor vulnerabile la poluarea cunitraţi. În judeţul nostru acestea sunt Boc-sig, Macea și Pecica.Apa din fântâni, un real pericolO echipă din cadrul proiectului a infor-mat autorităţile şi comunităţile locale despreaceastă campania de sensibilizare aflată înderulare, în scopul reducerii poluării cu nu-trienţi a surselor de apă. Membrii echipei austat de vorbă cu fermieri, agricultori şi cu au-torităţi locale anunţând totodată, cu aceastăocazie, lansarea celei de a treia etape a cam-paniei şi anume seminariile, ce se vor des-făşura la nivel local.În România peste 1.900 de localităţi suntvulnerabile la poluarea cu nitraţi. Cea mai

importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şinitriţi o reprezintă apa din fântână. În ma-joritatea comunelor şi satelor din România,apa din fântână este poluată cu această sub-stanţă provenită din depozi tarea haotică agunoiului de grajd şi a latrinelor neimper-meabilizate din gospo dă riile oamenilor.Nitraţii scad rezistenţa generală a or-ganismului, iar consumul de apă poluată

cu această substanţă poate duce chiar ladecesul sugarilor şi copiilor. În plus, ni-traţii din apă pot provoca avorturi spon-tane sau infertilitate masculină.Investiții în 69 de localitățiCampania de promovare a proiectuluiurmăreşte conştientizarea oamenilor lariscul poluării cu nitraţi şi responsabi-

lizarea acestora pentru depozitarea de şeu -rilor animale. Peste 900 de specialişti dela Agenţia pentru Protecţia Mediului,Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agri-cultură, Autoritatea Sanitar Veterinară, Di-recţia de Sănătate Publică, Garda de Mediuşi Direcţia pentru Agricultură şi autorităţilocale din 41 de judeţe şi din Bucureşti auparticipat până acum la reuniunile de in-struire organizate în cadrul acestei cam-panii.În cadrul Proiectului Controlul Integratal Poluării cu Nutrienţi se derulează in-vestiţii în 69 de localităţi din zone vulner-abile la poluarea cu nutrienţi. 14 plat -forme comunale de depozitare a gunoiuluide grajd au fost date în folosinţă încă de lasfârşitul anului trecut, într-o primă etapăde investiţii. În ultimele 3 luni au fost fi-nalizate alte 18 platforme comunale – adoua etapă de investiţii realizate în cadrulProiectului Controlul Poluării cu Nutrienţi.Este prevăzut în Proiect ca până în august2013 să fie recepţionate încă 40 de plat-forme de colectare.O altă componentă a proiectului esteînfiinţarea de staţii de epurare şi con-strucţia reţelelor de canalizare. Tot încadrul acestui proiect sunt prevăzute plan-tări de perdele forestiere de protecţie, petermen lung. (T. Z.)

Fântânile din Bocsig, pe lista neagrăa Ministerului Mediului

Senior editor:Ioan Tuleu

Redactori:Cristian Țițca

Dan CoitaDoru Jidoi

Petre DanciIoan Cighirean

DTP: Cristi Ciulei

EditorÎntreprinderea Individuală

„Cristian Țițca”

Ţara ZăranduluiRedacția și administrația

Adresa: B-dul Revoluției, nr 91, et. 1, ap. 8Tel: 0724-387 451; e-mail: tarazarandului@ymail.com

C o l e g i u l r e d a c ț i o n a l

2 - 8 noiembrie Ţara Zărandului

8SportToată lumea„civilizată” se miră!Dan Coita

Daca am vorbit într-un materialanterior despre fotbal, cred că

am datoria de a vorbi puţin şi de-spre extrafotbal. Nu cred că suntnici primul, nici ultimul, care spunecă în extrafotbal lucrurile stau altfel.Dacă încă în fotbal se investesc banimulţi, la celelalte sporturi, hai să nule numim auxiliare cum o face unprieten şi coleg de-al meu, bugetulscade, dar medaliile continuă săajungă în România. Aici este greu săvorbeşti de un proiect pe termenlung, pentru simplul motiv că fede -raţiile nu au susţinerea pe care oaşteaptă de la stat. În ciuda acestuifapt, continuăm să producem încontinuare campioni mondiali, eu-ropeni şi olimpici. Toată lumea„civilizată” se miră! Cum de aceştisportivi cu o situaţie materială pre-cară la clubul la care activează,reuşesc să aducă atâtea medalii pen-tru federaţiile româneşti, pentrucluburile lor şi nu în ultimul randpentru România. La extrafotbal, maiales la sporturile individuale, tre-cerea timpului nu este în favoareasportivului, aşa cum la fotbal tre-cerea timpului are multe avantaje;jucătorii se cunosc, antrenorulcunoaşte bine jucătorii, echipa seomogenizează... Un atlet de exem-plu pe cum înaintează în vârstă,condiţia fizică scade, intervinerutina, picioarele, chinuite decrampe musculare, nu îl mai ajutăsă alerge, de aceea spun că în celmai scurt timp totul sau nimic, nuse poate pune problema de o strate-gie pe termen lung. Este adevăratfaptul că, pe măsură ce anii au tre-cut peste bazele materiale dinRomânia, s-a vădit tot mai mult ca-pacitatea extraordinară a sportivilornoştrii de a excela, prin perfor-manță, precaritatea tot mai accen-tuată a condițiilor de antrenament.Cum totul are o limită se pare căaceasta a fost atinsă. Nu mai putempretinde performanță fără să inves-tim nimic. Nu ne mai putemaștepta la intrarea tinerilor peporțile unei baze sportive, pentru aface performanță din nimic.

De România s-a auzit în lume, înultimul veac datorită sportului,

nicidecum datorită politicii saueconomiei, şi anume prin sportul deperformanţă. Dacă privim în urmă,vom descoperi mulţi ani în careeram obişnuiţi să auzim tot timpulde marile performanţe alesportivilor noştri în atât de multeramuri încât nu cred că le mai ştimnumărul: canotaj, kaiac-canoe, gim-nastică, atletism, judo, lupte, box,tenis, haltere, rugby, volei, handbalşi multe altele. Astăzi, aproape nesuprinde câte o ştire rătăcită prinmedia, despre câte o performanţănotabilă a câte unui sportiv românîn competiţiile internaţionale.

Pagină realizată de Dan Coita

În ciuda ploii şi a frigului de afară, aproxi mativ400 de spectatori aflaţi în tribunele arenei„Francisc von Neuman” s-au bucurat de victoriaUTA-ei, scor 2-0 (1-0), în faţa unei formaţii co-tate cu şanse reale la promovare, FCM TârguMureş.Formaţia pregătită de Daniel Isăilă s-adovedit experimentată şi omogenă, şi-a creatocazii la poarta arădenilor, dar alb-roşii au jucatbine tactic, au închis perfect spaţiile spre poartalui Amadio, având în final parte de o victoriemeritată.Primul gol al gazdelor a venit în min. 38, cândSilvăşan a deviat cu capul până la Neagu, acestaa intrat în careu, iar Abraham l-a faultat dur, cen-tralul Florin Marcu a acordat penalty. Gligor a ex-ecutat perfect, în dreapta portarului, iar UTA apreluat conducerea pe tabelă, 1-0.În min. 74 „Bătrâna Doamnă” avea să încheiesocotelile, după o fază „şnur”. Silvăşan l-a văzutdemarcat în careu pe Laso, acesta a continuatperfect faza, trimiţând la Bucur, ultimul în-deplinind o simplă formali tate, şut din şase metri,şi 2-0.Ocaziile târg mureşene din final sunt rezol-vate exemplar de Amadio iar UTA se impunemeritat, la capătul unei partide în care a arătatun fotbal de calitate, cu multe faze spectaculoase,continuând parcursul excelent din ultimeleetape.Pentru „Bătrâna Doamnă” urmează o pauză,datorată echipelor retrase. Ea se va încheia în 10noiembrie, când la Arad soseşte Voinţa Sibiu.

Au evoluat:UTA: Amadio - Ene, Gligor, Matei - Feussi,Mărginean, Lazea, G. Neagu - Bîrză (Bucur min.67), Laso (Siminic min. 89) - Silvăşan (Calvinmin. 80). Rezerve: Sma ran da - Chindriş, A.Neagu, Marcelinho.FCM Târgu Mureş: Abraham - Dan, E. Nicu,Deaconescu, Szilagyi - Stancu, Precup, Dâlbea(Vagner min. 83), Sfârlea (Şaim min. 89) - Pă-dureţu (Cristea min. 61) - Huiban. Rezerve:Botoşer - Hanca, Pascariu, Cristea, Petriş.

Arbitri: Florin Marcu (Oradea) - Claudiu Lu-caciu şi Petrică Ionuţ Cîmpeanu (ambii din Cluj).Rezervă: Marius Chiorean (Cluj). ObservatoriFRF: Cornel Corocan şi Cristinel Ristache (ambiidin Reşiţa)În etapa următoare (3 noiembrie) se vor dis-puta următoarele partide: Voinţa Sibiu - FC Bihor,CSM Râmnicu Vâlcea - Unirea Alba Iulia,Luceafărul Oradea - Corona Braşov, Damila Mă-ciuca - FC Olt, FCM Târgu Mureş - ACS Poli, FCArgeş - CS Mioveni. FC Maramureş şi UTA stau.

Naţional Sebiş a făcut deplasarea din etapa aIX-a a ligii a III-a, seria 5, pe terenul unei echipecare nu a mai gustat Victoria de multă vreme, FCZalău. Sebişenii au plecat ho tărâţi să cucereascătoate cele trei puncte puse în joc, dar cum spuneo vorbă din bătrâni, socoteala de acasă nu sepotri veşte cu cea din târg. Elevii lui Roland Nagyau primit o co recţie drastică, pierzând întâlnireacu umilitorul scor de 5-1, în contextual în carearădenii au evoluat minute bune în superioritatenumerică. Zălăuanii au pus stăpânire pe joc încă

din debutul partidei, reuşind să înscrie dupădoar opt minute prin Sabou dar golul a fost anu-lat pe motiv de offside. După 25 de minute ace-laşi Sabou avea să deschidă scorul, 1-0, iar cupuţine minute înainte de jumătatea meciului,acesta majorează scorul la 2-0 din pe nalty, înurma unui fault în careu comis de Merşca asupralui Teglaş. Înainte de pauză s-a mai consemnatceva important, Raul Stanciu a atacat un adver-sar de la Sebiş fără min ge, după care a văzut car-tona şul roşu.În partea a doua a jocului cei care au înscrisprimii au fost tot sălăjenii prin Iştvan, iar trupade pe Crişul Alb a replicat prin Ember, abia dupăce gazdele au mai suferit o eliminare, cea a luiBulz. Finalul de meci a aparţinut gazdelor careau mai înscris de două ori prin Ionaşcu şiBode.Nici sebişenii nu au încheiat partida cu totefectivul în teren, cu trei mi nute înainte de final,Buştea a vă zut şi el cartonaşul roşu, după un faultîn postura de ultim apărător asupra lui Gorga.Au evoluat:Zalău: Chiş - Lung, Bulz, Cosma, Negrean,Istvan, Stanciu, Sabou, Ionaşcu, Bode, Teglaş. Au

mai jucat: Gorga, Cornaci, Trip, Dumiter.Sebiş: Merşca - Buştea, Cornea, Jude, Botiş -Ember, Avădanei, Coţan, Riviş - Capătă, Ţârlea. Aumai jucat: Bozian, Berar, Toader, Şuşa.Arbitri: Daniel Neagoe - Cristian Pleşa şi Răz-van Radosav (toţi trei din Timişoara). Observa-

tori FRF: Cornel Popo vici (Cluj-Napoca) şiNicolae Stanca (Sibiu).Clasament

1 FC Hunedoara 8 8 0 0 19-4 24 2 CS Oşorhei 8 5 1 2 14-8 16 3 Olimpia Satu Mare 9 5 1 3 13-8 16 4 Unirea Dej 8 4 2 2 12-7 14 5 FC Zalău 8 4 0 4 24-18 12 6 Şoimii Pâncota 8 3 3 2 12-6 12 7 Sănătatea Cluj 8 3 2 3 17-16 11 8 Naţional Sebiş 9 3 1 5 15-19 10 9 Jiul Petroşani 8 2 3 3 9-9 9 10 Europa Alba Iulia 9 2 3 4 9-16 9 11 FC SeSo Câmpia Turzii 8 2 2 4 10-14 8 12 P. Sighetu Marmaţiei 8 2 0 6 6-18 6 13 FCM Turda 9 1 2 6 5-22 5Etapa următoare: Sebiş - Jiul, Turda - Zalău, Europa - Sănătatea,Oşorhei - Dej, Plimob - Seso, Hunedoara - Pîncota.

CS Ineu a reuşit să facă un meci excelent încompania formaţiei Gloria Arad, stopând astfelşirul victoriilor echipei lui Leo Pinţa.Încă de la începutul meciului, antrenorulineuan Adi Abrudean a ales să practice un jocofensiv, iar de cealaltă parte Leo Pinţa a răspunscu o apărare bine organizată, și cu Manea întări-tor în linia de mijloc, Iambor în rol de dirijor, iarNicolau a primit rolul de a impinge din spateechipa. Ineuanii au trecut la construcţie, dar fot-baliştii din Micălaca au închis bine spaţiile sprepoartă, vântul puternic jucând şi el un rol im-portant în stoparea atacurilor gazdelor.Spre finalul primei părţi a meciului oaspeţiiau devenit mai pragmatici în atac, dar Pașcalăua blocat perfect șutul lui Ad. Popa.Partea a doua a fost mult mai animat, ocazi-ile fiind mai dese la ambele porţi. În min. 50, Vas-inc a ajuns faţă în faţă cu Pașcalău după o minge

sosită din flancul stâng, pe 6 metri, dar portarulzărăndan a fost mai rapid și a respins cu piciorul.După patru minute, Ineul a beneficiat de o lovi-tură liberă de la 18 metri. Sergiu Pop a executatperfect, direct în „vinclul” porţii apărate de Bujor,1-0.După gol, Gloria a devenit mai insistentă,ceea ce avea să aducă egalarea, când partida seapropia de final. În minutul 82, Gîlcă a ajuns înmarginea careului mic, a tras în transversală,mingea a ricoșat în apropiere la Eșanu, care aegalat cu o lovitură de cap. Meciul părea dejajucat, Gloria va pleca acasă cu un punct, însă nua fost să fie aşa. În cel de-al treilea minut de pre-lungiri, întreg efectivul Ineului a urcat în atac,mingea a ajuns în suprafaţa de pedeapsă, undemingea s-a plimbat ca la popice, până cândMalancu, aflat la şapte metri, a găsit „gaura” sprepoartă, declanşând fiesta în orăşelul din ŢaraZărandului. Ineul avea să câştige cu 2-1, un mecicare cu siguranţă a avut o faţă de o ligă supe-rioară.Au evoluat:Ineu: Pașcalău - Malancu, Iaroș, Nicolau, M.Talpaș - Morar, Iambor (63 Voștinar), Șulum-berchean - Georgiu (90 Goldiș), Sg. Popa, Drăgan(84 Sabău).

Gloria: Bujor - Păvălan, Blănaru (72 Ne-grea), Dubeștean, Hulbăr - Ad. Popa, Manea, Gîlcă(90 Vereș), Topai, Vasinc - Eșanu.Arbitri: Răzvan Cadar - Sorin Rotaru, CasianBăla. Observatori: Claudiu Tripa, Vasile Rad.

Zărăndanii au făcut un meci pe cinste

Sebişenii umiliţi la Zalău

UTA revine în „cărţile” promovării

Clasament1 Unirea Sîntana 13 12 0 1 46-9 36 2 CS Ineu 13 12 0 1 38-13 36 3 Gloria Arad 13 9 3 1 44-10 30 4 Crişul Chişineu Criş 13 9 1 3 34-12 28 5 Voinţa Mailat 13 8 3 2 37-13 27 6 Şoimii Tauţ 13 8 3 2 37-30 27 7 Semlecana Semlac 13 7 1 5 41-21 22 8 Frontiera Curtici 13 6 3 4 33-17 21 9 Aqua Vest Şofronea 13 5 2 6 20-23 17 10 Şiriana Şiria 13 5 2 6 25-30 17 11 Victoria Zăbrani 13 5 1 7 16-23 16 12 Banatul Sînnicolau Mic 13 5 0 8 16-22 15 13 UTA II 13 3 4 6 15-22 13 14 Păulişana Păuliş 13 4 1 8 25-36 13 15 Viitorul Tisa Nouă 13 3 1 9 13-39 10 16 Progresul Pecica 13 1 1 11 7-35 4 17 Speranţa Turnu 13 1 1 11 13-50 4 18 Crişul Alb Şicula 13 0 1 12 14-69 1 Etapa următoare: Gloria – Curtici, Pecica – Sîntana, Mailat – Banatul,Tisa Nouă – Turnu, Păuliş - UTA II, Şofronea – Chişineu Criş, Semlac –Tauţ, Şiria – Ineu, Şicula – Zăbrani.