Anul XIII, nr 49 / 2009 REVIST A FUNDA IEI CULTURALE “GAVRIIL GALINESCU ”- HANGU

Moto:

„”Smerenia este hainadumnezeirii, iar mândria hainadiavolului. Pe care o îmbr m,aceluia ne asem m. ”

rintele Iustin Pârvu

Director fondator - TEOCTIST GALINESCU

ARA HANGULUI pagina 2 Anul XIII, nr 49

DE PA TI

de la prof. MIHAI DOROFTEI

Lumin , pace i iubireInund ast zi întreaga fire;

De har se umple acest P mântPrin învierea Celui Sfânt

Minunea sfânt -a învierii De tain umple faptul serii.

Se-nal -n ceruri imnuri sfinte,Se scoal mor ii din morminte.

Iisus ne aduce mântuireai seam -ntre noi iubirea.

Zvârli i din suflet toat ura,Iubi i pe oameni i natura!

Ve i fi cu sufletul curatIubind tot ce-i adev rat. piar vrajba i minciuna,

ne iubim întotdeauna!

Iisuse, Învierea Ta,La to i iertare ne va da.

Iar noi la fel cu El s fim, ne iubim, s ne iubim!

URARE DE PA TI( humoristic )

Pa tile ce-ndat vin v-aduc-un butoi cu vini s -l be i din farfurie,

S-ave i mare veselie!

mai da i i la nepo i,Ca s se îmbete to i!

lua un loc la mas ,ci n-am vin deloc acas .

to i cu to i s fi i,Întru mul i ani ferici i!

S-ave i miel i gologani La anul i la mul i ani!

Versul meu s-a terminat,

ci HRISTOS a ÎNVIAT!

REDACTIA

ara HanguluiRevist cultural-istoric ,Cu apari ie trimestrialAnul XIII, num rul 49

Editat de „Funda ia Cultural„Gavriil Galinescu”HANGU – NEAM

Pre edinte de onoare:TEOCTIST GALINESCU

Pre edinte executiv:Înv. Floarea Clo er

Director revist :Prof. GHEORGHE DRUG

Redac ia:Bibliotecar Liliana Bostan,

redactor- ef,Prof. Gheorghe Drug ,

Prof. Dorel Rusu,Ec. Mihai Conu – Manager RECL,

Prof. Vasile Marcoci,Înv. Florica Galinescu,

Ing. Mihai Bulai,Preot Ioan Simira

Comitetul de conducere:Prof. Gheorghe Drug

Înv. Floarea Clo er

Publica ia este scris în catalogulDe pres RODIPET Neam , lanr.9009/1996, ISSN1582-8972

Telefoane de contact:Liliana Bostan – 0731024838Gavril Lupu – 0233/257524Mihai Conu - 0730852042Dorel Rusu - 0746234493

ARA HANGULUI pagina 3 Anul 13, nr 48

ISTORIE LEGENDE TRADI II ISTORIE

LEGENDELE HANGULUI (pagini din ISTORIA HANGULUI)

ltan: munte in Hangu situat între satul Audiai comuna Crãcãoani. Originea numelui

suscitã discu ii. Este un mister care nu a fostdezlegat pân acum i nici nu se intrev d ansede a fi dezlegat. Între localnici circul diversevariante asupra originii i semnifica iei. Foarterãspânditã este pãrerea cã “Altan” este uncuvânt turcesc sau mongol care înseamna “aur”,sau c , pe acest munte, i-ar fi a ezat tab ra,un ef mongol, peceneg, cuman sau t tar, numitAltan.1 Trecerea acestor neamuri prin Hangueste demonstrat de toponimie , de anumiteporecle ale unor locuitori i de legende.Alexandru S vescu, mult vreme înv ator la

coala Audia, împreun cu so ia sa, Aristi a,aduce o informa ie important , un argument caceast denumire ar avea originea de la unnume de persoan . În articolul citat spunea cun punct din apropierea acelei presupuse taberea t rilor purta numele de „ Bouria lui Altan“.

ac a existat aceast denumire, în formamen ionat , se concluzioneaz c Altan era

o persoan de la numele c reea s-a denumit ilocul respectiv. Întradev r, sunt localnici care î iaduc aminte de aceast bourie, semnificândlocul unde se duceau la p scut boii. Unii î iamintesc de un Ion Amariei care p zea acolo120 de boi ai localnicilor. În popor este adâncinregistratã credin a cã acest muntead poste te o comoarã aflat într-o pe tersau camer i cã este bântuit de for esupranaturale care o pãzesc. i ast zi existpersoane care se tem s str bat acel loc.Originea comorii este incert . Circul mai multeversiuni. Una spune c aurul de aici ar fi dacic;alta sugereaz ca aurul de acolo ar proveni dela t tari. Este i o alt legend care sus ine c obab pe nume Auda, venit din p ile de r ritale Moldovei, refugiat aici din cauza n lirilorbarbare, foarte bogat fiind i-a îngropat acelebog ii ale sale sub muntele

1 S vescu Alexandru, Satul Audia, articol în „ araHangului“, nr. 43/2007.

Altan. Îngropând averile sale sub munte, le-ar fimenit diavolului. De aici se explic i re inereaunor persoane localnice de acircula prin aceastzon .

ul i insist nu asupra comorii caatare ci relateaz despre camera

subteran care ar exista în muntele respectiv.Am întâlnit chiar p rerea c acea camer saupe ter , despre care unii spun c au i v zut-o,ar fi acel ad post subteran al lui Zamolxis,personalitate emblematic a lumii geto-dacice,mare preot, mare profet , rege i zeu. A fost iun civilizator al lumii dacice, dup cum ne spunautorii greci din lumea antic . . Mul i istorici,filosofi, geografi din antichitatea greac au scrisdespre el. Iat ce scrie Herodot despre aceastpersonalitate din lumea geto-dacic care i-aimpresionat atât de mult pe scriitorii greci: „Zamolxis despre care vorbesc, fiind doar unmuritor, a fost rob în Samos i anume laPytagoras. Dup aceea , ajungând liber, stânsebog ii mari i se întoarse în patria lui. Întrucâttracii ( geto-dacii-n.n.) sunt foarte nevoia i i

raci cu duhul, Zamolxis acesta,........ a cl dit ocas pentru adun rile b rba ilor, în care îi punea

benchetuiasc pe frunta ii rii, înv ându-i nici el, nici oaspe ii s i i nici unul dintre

urma ii acestora nu vor muri, ci vor merge într-un loc unde vor tr i pururi i vor avea parte detoate bun tile. În vreme ce s vâr ea celeamintite, a poruncit s i se cl deasc o locuinsubteran . Când a fost gata , Zamolxis adisp rut din mijlocul lor i coborând el în locuin alui de sub p mânt , a tr it acolo vreme de treiani. Tracii vroiau mult s -l aib , jelindu-l ca peun mort. În al patrulea an, el a ap rut i astfelZamolxis f cu vrednice de crezare înv aturilelui.“ ( Herodot-Istorii ).Tocmai la aceast locuinsubteran fac referire unii locuitori din Hangucând vorbesc despre Altan. Anticii spun clocuin a lui Zamolxis era în muntele Kogaionon,muntele sfânt al dacilor. Am v zut c un locuitoral Hangului, preot i arheolog, C.Matas , opina

acest munte nu poate fi altul decât MunteleCeahl u.

continuare în pagina 4

A

D

M

ARA HANGULUI pagina 4 Anul 13, nr 49

LEGENDELE HANGULUI (pagini din ISTORIA HANGULUI)

Continuare din pagina 3

xist i o alt versiune, culeas de lalocuitorul din Audia, Simion Aanei,

care povestea c , în timpul r zboiului al II-leamondial, curier fiind i stând în preajma unorofi eri, i-a auzit discutând despre comoara de laAltan. Tot atunci a aflat ca aceasta a fostîngropat de c tre un vestit comandant polonezcare a plecat cu armata sa împotriva turcilor.Deci, comoara n-ar fi decât tezaurul armateipoloneze i alte podoabe i bani de aurprovenite din pr zile de r zboi i care s-auîngropat aici, la Altan. Aceast versiuneporne te de la o realitate istoric . Între anii1683-1699, polonezii au pornit mai multecampanii militare împotriva turcilor, toatedesf urate pe teritoriul Moldovei i chiar aust pânit i controlat regiunea Hangului. Au fosti încercãri de a descoperi comoara dar fãrã

nici un rezultat. Locuitorul de care am pomenit,povestea c , dup r zboi, a fost c utat de unuldin ofi erii respectivi, i a participat la efectuareaunor s turi în zona cet ii Altan. A ajuns lacomoar , într-o înc pere unde a v zut un fel deopârl uria , s-au speriat i n-au mai

continuat s turile. Tot el afirma c au mai fosti altii, locuitori de pe la Ceahl u, care au ajuns

la comoar i ar fi luat bani de acolo. Nu a datnume. Dac este adev rat sau nu ceea cespune, nu pot s zic nimic, nici s confirm, nici

infirm. Ceea tiu cu siguran a este c s-aucut unele cercet ri i arheologice i geologice,

iar relatarea lui Simion Aanei, s fie o reflectare,în stil personal, a acestor cercet ri. Un lucrueste sigur. Din relat rile locuitorilor, comoara desub ALTAN este accesibil oricui. Oricine poatelua bani de acolo, dac se afl în zon când, odat pe an, se deschid u ile camerei subterane,dar trebuie s fie cu b gare de seam c ci u ilenu stau mult vreme deschise ci se închid dupun timp determinat.

ste posibil ca denumirea de Altan sãvinã si de la germanicul “Alt”, vechi,

bãtrân dar i platformã, loc drept, neted

comparându-l cu toponimul românesc Netedu.Problema se pune dac pe aceste locuri au fostnem i sau germani i în ce perioad . R spunsulla aceast întrebare este afirmativ. Prin 1211regele maghiar, Andrei al II-lea, a adus pentru a

zi grani a regatului s u ce cuprindea iTransilvania, pe vesti ii cavaleri teutoni , unordin de cavaleri i c lug ri în acela i timp,format cu prilejul cruciadelor sau a luptelorpentru recucerirea pamânturilor sfinte dinPalestina, ocupate de turcii lui Seldgiuc, i-aadus i i-a a ezat, în Tara Bârsei, la curburaCarpa ilor, pentru a p zi trecerile spreTransilvania, în fa a atacurilor migratorilor,pecenegi i cumani, primind i dreptul dearidica cet i, dar numai în locurile date lor subadministrare. Nu au stat mult aici, fiind alunga ide acela rege, în 1225, pentruc nu aurespectat în elegerea, întinzându- i autoritatelor i asupra altor teritorii din Carpa ii

riteni. Unii istorici cred c ei ar fi costruit io cetate pe locul unde se afl ast zi CetateaNeam ului. Ajungând în aceast zon aNeam ului, ei au ridicat o înt ritur i pe loculcare ast zi se nume te Altan, u or de ap rat delatura pr stioas care o m rgine te i careeste cunoscut sub numele de Palanca.

torul francez Vaillant, trecând pe aici prin1840, spunea c , în acest loc, o mân deoameni puteau ine în loc o armat întreag .Deci denumirea de Altan ar avea originea dela ace ti cavaleri teutoni, teutoni fiind o altdenumire sub care sunt cunoscu i germanii saunem ii.

ste i o al a posibilitate ca acestmunte sã fi primit numele din limba

german . Se tie c începând cu anul 1683 ,armatele poloneze ale regelui Sobieski, aucontrolat partea de nord a Moldovei pân -n anul1699. Asu ocupat polonezii toate cet ileMoldovei, inclusiv Hangu, Secu iCâmpulungul.

continuare în pagina 5

E

E

E

ARA HANGULUI pagina 5 Anul 13, nr 49

LEGENDELE HANGULUI (pagini din ISTORIA HANGULUI)continuare din pagina 4

n armata polonez erau mul i mercenari, trupeformate din germani i aceste trupe de

mercenari nem i au ocupat i Altanul, întrucâtde pe vârful acestuia se poate veghea pânãdeparte spre Hangu i valea Bistri ei dar i sprecetatea Neam uluiDe aici se putea strãjui celmai bine str vechiul drum de leg tura întreTransilvania i Moldova cunoscut sub numelede Calea Mare.

rezen a trupelor poloneze i a mercenarilornem i în aceast armat în regiunea

Hangului, este o realitate istoric , probat derturii contemporane evenimentelor de la

fâr itul secolului al XVII-lea, de cronicileromâne ti dar i de documente din arhivelepoloneze. Evident c armata polonez nu putea

sa nesupravegheat unul din drumurile careduceau spre cetatea Neam ului, spre Secu,spre cetatea Neam ului i, mai departe, sprecetatea Sucevei, locuri pe care le controlauatunci polonezii, cu atât mai mult cu cât,Transilvania intrase sub domina ia Austriei,putere carea urm rea, ca i Polonia, extindereadomina iei sale i asupra Moldovei.

up cum v da i seama,denumirea aceasta a suscitat mult

interes i multe discu ii. Interesul pentru acestloc, pentru cetatea care se presupune c aexistat, a determinat i efectuarea unor s turiarheologice, în perioada 1953- 1958, f a seti rezultatul cercet rilor. Unii spun c nu au

fost concludente. Se spune c locul ar mai fifost cercetat i de alti speciali ti, în scopurigeologice.

nc din vremea dacilor i a romanilorexista drumul care trecea peste Dealul

Doamnei în apropiere de muntele Altan. Astfelcã încã din acele timpuri pe muntele Altan s-aconstruit o cet uie care avea rolul de asupraveghea drumul respectiv. Dovada oconstituie urma unui san care se cunoaste binesi ast zi, forma locului ca i denumirile Rolul desupraveghere al muntelui Altan i-a fost conferiti în epoca feudalã. Locuitorii din Audia

asociaz numele satului lor cu Altanul, cucetatea Altan i cu Palanca. Potrivit tradi iei, laAltan s-a construit o cetate sau o cet uie, curol de supraveghere a drumului pe care puteau

li migratorii asiatici. Lâng Altan se afl iun loc de trecere îngust i pr stios, unde , cupu ine lucr ri de ap rare, un grup mic deoameni putea s se opun unor cete mari de

litori . Locul respectiv a fost numit Palanca,semnificând tocmai un asemenea loc cu oînt ritur rudimentar din lemn i p mânt.Popula ia retras din calea n litorlor înlocurile mai ferite de pe pârâul Audia, eraavertizat de str jerii de la Altan, prin sunet decorn i prin focuri aprinse pe în imi care seputeau u or observa. Când d deau semnaluldin corn c n litorii s-au retras, locuitoriispuneau : „ Se aude buciumul “. Legendele care circulã in legaturã cuAltanul nu constituie decât o reflectarefantasticã a existen ei cetã uii care, de altfel, nua fost singura în zona Hangul

Prof. Gheorghe Drug

Î

P

D

Î

DDee rree iinnuutt::„Marile suferin e sunt dureroase pentru c deschid o ran care nu se mai vindec

niciodat .”„Singurele lacrimi a c ror am ciune e deplin , sunt acelea care nu cad pe pieptul

nim nui i pe care nu le terge nimeni.”„Exist în via b lii pe care e bine s le ocole ti; nu din teama c le-ai putea pierde, ci

pentru c ai deveni ridicol, câ tigându-le.”„Exist sentimente care renasc la unii oameni, iar la al ii nu mor niciodat .”

ARA HANGULUI pagina 6 Anul 13, nr 49

Acesta este volumul ce cuprinde coresponden a dintre Aurel Dumitra cui Adrian Alui Gheorghe din perioada anilor 1978 – 1990, ap rut la Editura

„Conta” din Piatra Neam în anul 2008 (edi ie îngrijit de scriitorul Adrian AluiGheorghe). Confesiunile dintre cei doi, uneori tensionate, dar de cele mai multeori calde i tandre, ne aduc în prim – plan doi eroi atipici, atât de diferi i unul dealtul i atât de apropia i prin poezia pentru care s-au hot rât s tr iasc . În plindictatur comunist s-au opus cu toat fiin a lor spiritului colectiv sp imos,creionându- i personalit i care-i delimitau de restul lumii.

Aurel Dumitra cu scria la 11 februarie 1978: „ M bucur c trec pe drumi dau „bun ziua!” tuturor, c eu nu uit singura noastr trecere prin via a

aceasta (dup Camus i dup mine, pe drept cuvânt patronat într-un înalt gradde hazard, de „divina echivalen n scut din anarhie” i poate chiar de „haos”)absurd i nevinovat ”.

Dac Adrian Alui Gheorghe spune c la început nu aveau repere clare,eu spun c aveau con tiin a propriei superiorit i. De cele mai multe ori au fosttortura i de propriile nemul umiri în ceea ce prive te scrisul: „Nu roadele

imediate conteaz , ci credin a în religia noastr : scrisul. tiu foarte bine c -s aiurea, dar contez mult pe sufletulmeu. A putea fi un „ imaginativ”, dar repet: nu-mi place metaforismul c utat; iubesc omul i toate îndoielile lui.Eu nu uit c -s om. Cei care construiesc vor obosi într-o zi de construit, dar eu nu voi obosi niciodat de poezie”Aurel Dumitra cu, 24 februarie 1978

Pe amândoi i-a oripilat lipsa curiozit ii intelectuale a celor din jur, dar, mai ales, dezagregarealimbajului folosit în fiecare zi( limba de „lemn”). Scrisorile sunt de o frumuse e f seam n, unele mici poemeîn proz . Tot ce au descoperit ei, venea din afara colii ca refuz al ei sau pur i simplu ca ignorare a ei.

Conteaz ceea ce coala nu a reu it s fac din ei. Mai ales pentru AurelDumitra cu coala a fost un exerci iu de dresaj, unde fiecare trebuia s stea înbanca lui. El niciodat nu a consim it liber la condi ia de slug , a a cum nimic nui-a trezit interesul, plictisindu-l.Apoi au început un lung drum al lecturilor din marii autori ai lumii, al polemicilorcare puteau dura mult i bine. C ile circulau de la Piatra Neam la Borca, la feli revistele literare.

Poemele publicate de ei în revistele literare, încuraj rile din parteapoe ilor Geo Dumitrescu i Constan a Buzea, îi f cea s uite de lipsa banilor, deplatitudinea celor din jur.

Adrian Alui Gheorghe avea i alte incertitudini, o locuin stabil , unserviciu pe m sur . Armata f cut într-o min din Valea Jiului i-a ultragiatsensibilitatea, dar scrisorile lui erau b lioase i pline de umor, pentru c aveade partea lui poezia.

„Poezia nu-i o bidinea” îi scria Aurel . Amorurile i-au f cut s scrie frazefascinante pe aceast tem . Numai c iubitele( Lolitele) nu erau de curs lung ,frumuse ea lor nefiindu-le celor doi de ajuns. A a cum nu a fost de ajuns niciBorca pentru Aurel Dumitra cu. La 30 iunie 1980 scria: „M-am s turat deamor eala în care îmi r mâne creierul deseori. Eu sunt f cut s m cert, sîmpart nebunia cu cei cu care am de spus ceva nou. Patetismul e de crezutnumai la copii, dar ipetele mele sunt locuitori descump ni i, se nasc singuri.

Prefer s m priveasc cu dispre un om inteligent, dar nu pro tii, chiar dac îmi place a a de mult s fiuînjurat de nerozi.” Cei doi au avut un deosebit cult al prieteniei, prietenii lor fiind mai ales, arti ti. Spre anii ′90 scrisorilesunt tot mai rare.

Bibliotecar, Iolanda Ana Lupescu continuare în pagina 8

O carte elegant , cu o minunat de sugestiv copert ,conceput de Cristian Dieaconu i cu un titlu sugestiv:

„ Frig ”.

Adrian Alui Gheorghe

Aurel Dumitra cu

ARA HANGULUI pagina 7 Anul 13, nr 49

TEOCTIST GALINESCU P STR TOR DE TRADI II I OBICEIURI O via de excep ie, jalonat de principalele evenimente careau marcat, începând din al patrulea deceniu al veacului XX, istoriaacestor t râmuri, Teoctist Galinescu a avut privilegiul de a se fi

scut la 24 iulie 1921, în comuna Hangu, jude ul Neam i formatîn aceast veche vatr de cultur i spiritualitate, pozi ionat lapoalele Ceahl ului – muntele sacru al românilor din partea de

rit a rii. Familia în care a venit pe lume avea voca ia prop iriiculturale i economice a zonei natale, îndrum rii spirituale ieducative a comunt ii. A avut numero i reprezentan i – rudeapropiate ale lui Teoctist Galinescu, care au adus o importantcontribu ie la cre terea prestigiului localit ii: doi fra i i un cumnat -preo i, o sor – profesor, un unchi – cunoscut compozitor – GavriilGalinescu, folclorist i pofesor, personalitate cultural de primimportan a „ rii Hangului”. În anul 1942, Teoctist Galinescu, proasp t absolvent al colii

Normale – conform tradi iei din familie - se preg tea s i înceap , la gimnaziul din comuna natal ,activitatea de îndrumare a genera iilor de tineri, pe c ile înv turii. Destinul avea s -i întrerup , îns , brusc, cariera de dasc l, trimi ându-l – dup absolvirea

colii Militare de Ofi eri – la vârsta de 23 de ani, pe prima linie a frontului, în eroicele lupte de peMure . F a se l sa cople it de greaua r spundere ce-i revenea, în calitate de comandant depluton, proasp tul locotenent î i îndrum subordona ii, cu deplin maturitate i în elepciune rarîntâlnite la acea vârst , protejându-le via a i integritatea, dar îndeplinindu- i, totodat , datoria fa dear . R zboiul las urme adânci în via tân rului înv tor, nu doar ca urmare a r nilor suferite pefront – pentru care avea s primeasc înalte distinc ii militare, dar i ca urmare a mor ii eroice, pefrontul de Est, a unuia dintre fra i. Revenit de pe front, î i începe, la mijlocul anilor 1940, activitatea didactic la gimnaziul dincomuna natal , dar, dup mai pu in de patru ani, o alt grea încercare a sor ii avea s -i schimbecursul vie ii. Acuzat de propagand ostil regimului pro-sovietic, care a preluat întreaga putere, dupîndep rtarea Regelui, este condamnat la zece ani de temni grea, efectuând cinci ani de deten ie întemni ele i lag rele cu regim de exterminare comuniste –o parte din ei, la Canal. Cu mult noble espiritual , Galinescu rememoreaz , f resentimente, perioada de deten ie, accentuând deosebitulprivilegiu de a fi avut, companioni de lag r, mari personalit i culturale, politice i militare aleRomâniei interbelice, mul i dintre ace tia, nu au supravie uit regimului de deten ie. Greu încercat, dar înt rit de loviturile sor ii, tân rul ce împlinise 32 de ani, reântors în comunanatal , se preg te te s revin la catedr , dar irul încerc rilor înc nu luase sfâr it. Trecutul s u„nes tos” de opozant al regimului comunist i de inut politic avea s -l urm reasc înc aproapedou decenii, prin interdic ia de a- i relua activitatea didactic . Cu mari eforturi, reu te s iîntre in familia proasp t întemeiat dup eliberare, activând în func ii slab retribuite, pe posturiinferiore nivelului s u de preg tire profesional .

FELICIA GERMAN ( GALINESCU)continuare în pagina 8

ARA HANGULUI pagina 8 Anul 13, nr 49

TEOCTIST GALINESCU P STR TOR DE TRADI II I OBICEIURIcontinuare din pagina 7

Reâncadrat în înv mânt, la începutul anilor 1970, Teoctist Galinescu îndrum , pe c ile cunoa terii, numeroasegenera ii de copii ai satului Chiri eni component a comunei natale având-o al turi pe so ia sa Florica, educatoare înacela i loca de înv mânt. Voca ia sa de culeg tor i p str tor al tradi iilor culturale ale zonei, îmbinate cu talentul ibogatele cuno tin e muzicale, au f cut ca, pe durata deceniilor opt i nou ale trecutului secol, activitatea sa didactic sse împleteasc strâns cu cea artistic . Organizator i dirijor al corului comunei Hangu, a dat dovad de înalt profesionalism, ob inând numeroase aprecierii distinc ii la festivaluri i concursuri corale. Genera iilor de elevi c rora le-a fost dasc l le-a cultivat respectul pentru

tradi ia folcloric , dezvoltându-le ata amentul fa de datinile locale i voca ia de p str tori ai valorii colindelor, ur turilor,scenetelor de teatru folcloric, asociate cu obiceiurile de Cr ciun i Anul Nou.Dup 1990, înv torul pensionar Galinescurevine în prim-planul vie ii sociale a comunei, fiind cooptat în Consiliul Local Hangu, ca o recunoa tere a meritelor sale deopozant al regimului comunist, de lider al organiza iei locale a veteranilor de r zboi i de personalitate de seam acomunei. De aproape dou decenii, întreaga sa energie, experien i cuno tin e au fost canalizate spre reactivarea tradi iilorculturale ale comunei, prin scrieri de memorialistic etno-cultural , vizând punerea în valoare a frumuse ilor cadrului naturalal zonei. Prodigioasa sa activitate publicistic include o publica ie trimestrial ( ara Hangului ) adresat localnicilor i fiilorcomunei, atr gând colaboratori dintre cadrele didactice i diverse personalit i culturale ale comunei Hangu, precum i dinîmprejurimi. Primul num r al revistei apare în anul 1995, dup înfiin area Funda iei Culturale Gavriil Galinescu.

Dintre cele mai cunoscute lucr ri publicate, amintim: În zile de s rb tori culegere de datini i obiceiuri de cr ciuni Anul Nou, având coautor pe fiica sa German Felicia, profesor de muzic , institutor la coala nr. 198 Bucure ti, Pluta ii

de pe Bistri antologie de tradi ii orale în versuri i proz ale zonei, ara Hangului scriere cu caracter auto- biografic,dar având i o important component cu caracter de monografie a colilor comunei.=============================================================================

Iolanda Lupescu continuare din pagina 6

Filologi cu excelente tezede licen , pedagogie, cu ideiproprii (Adrian a avut oadev rat coal de poezie laCasa Pionerilor din PiatraNeam ), cu volume de poeziecare le-au adus premiina ionale i i-a situat pe primulraft al poeziei optzeciste, cu , însfâr it stabilitate social , ei încerau preocupa i de c r i i descris.

Dar boala lui Aurel ,nel murit pân la moartealui, p unii (securi tii) care levânau cuvintele i le speriaumamele, via a îngrozitoare încare erau obliga i s tr iasc( ara era în bezn , iar cucartelele pentru alimente nu se

putea cump ra nimic,magazinele fiind goale), toatele crea o stare de lehamite.Aurel i-a p stratverticalitatea moral pân lasfâr it: Îmi p strez ideea c evorba i de igien când nuaccep i s fii în pace cu oricine,cu impostura, cu abuzurile careexteriorizeaz bunul sim ... înaceste vremuri, mai mult decâtorice, caracterul celui cu carete aduni conteaz . Dispre uiescsincer toate curvele , pentruc o curvnu poate în l a niciodat obiseric i Poezia nu se poates-o scrii pentru bucuria ta,doar. Ea se împline te pentruc vizeaz cultura, circuitul ei.

i cultura nu esteniciodat proprietatepersonal .

Frig este o carte carese cite te cu r suflarea t iat ,plin de evenimente tr ite cucea mai mare intensitate. imai este i o radiografie a uneiepoci cumplite.

Dac Aurel ar fi tr it, arfi v zut cum se achit nota deplat în urma politicii în eleptea partidului unic . i nu i-ar fipl cut deloc.

ARA HANGULUI pagina 9 Anul 13, nr 49

Via a monahal în ara Hangului- Sih stria Ceahl ului=======================================================

În locul „Sih striei lui Drago ” (sec.XIV – XV) a fost înfiin at un nou a ez mânt, care va ficunoscut sub diverse denumiri: Sih stria Ceahl ului, Sih stria Veche, Schitul Sahastru i, uneori,Schitul Cerebuc, dup numele unui c lug r tr itor acolo. Numele fondatorului i anul înfiin rii r mânincerte. Dup Arhimandritul Ioanichie B lan, schitul a fost întemeiat în secolul XV „ de câ iva dintrecei mai vesti i siha tri ai Ceahl ului”, fiin ând, pân în aprilie 1704, iar dup documentele MitropolieiMoldovei i Sucevei (Menuar nr. 295/1876), acesta ar fi fost întemeiat în 1603, de c tre p rinteleascet Andrei ifui, durând pân în 1762 – dat cu totul eronat , întrucât, potrivit tradi iei i majorit iidocumentelor i opiniilor, anul dispari iei este 1704. Cât prive te persoana fondatorului, bucovineanulEmanoil Grigorovitza sus ine c „documentat din cronici m stire ti” a aflat „de un sihastru Silvestruce ar fi zidit, pe urmele bisericu ei lui Drago , alt schit” Îns cercet torul ie ean Gh. Ungureanu aajuns la concluzia c schitul a fost întemeiat în 1603, de c tre Andrei ifui, existând pân în 1704.Gh. Asachi, care a cercetat aceste locuri, îl localizeaz la cap tul Jgheabului Izvorul Alb, iar Gh.Iacomi g se te i indicii materiale ale existen ei schitului în preajma Stâncii Dochia, într-un cadrunatural foarte retras, favorabil vie ii isihastre, cu o toponimie edificatoare – Pârâul Sahastru, PoianaSahastru, Piciorul Sahastru i alte asemenea, atestând c aici, în coasta de est a Ceahl ului a fostlocul unei bogate i efervescente vie i spirituale cre tine ti. Din unele înscrisuri mân stire ti, Gh. Turcu ajunge la concluzia c acest a ez mânt a fost octitorie cantacuzineasc – „Giupâneasa Ecaterina” fiind nimeni alta decât so ia cneazului IordacheCantacuzino. Hramul ini ial al bisericii a fost „Schimbarea la fa ”, iar dup reânnoire „AdormireaMaicii Domnului” I. B lan („Vetre de sih strie româneasc ”) arat c aceast sih strie „... i-a avutepoca ei de aur în sec. XVI – XVIII, când num ra zece cuvio i p rin i, foarte spori i în fapte bune. Uniise nevoiau singuratici sub vârful muntelui, iar al ii petreceau în ob te i numai în posturi se retr geauîn lini te. În general to i practicau postul, rug ciunea lui Iisus, privegherea de toat noaptea, citireazilnic a psaltirii, metaniile, s cia, smerenia i înstr inarea des vâr it de lume. Ei tr iau ca ni tevulturi în munte, în locuri greu accesibile i se mutau la cele ve nice necunoscu i de oameni”. Estecunoscut, totu i, c ob tea sih striei, care la începutului secolului XVIII, num ra în jur de 15 c lug ri,ascultau de cuviosul ierischimonah Simeon, fost pustnic în munte. Dup preotul S. Ungureanu dinIzvorul Alb (citat de Gh. Iacomi în lucrarea sa „Din trecutul vie ii monahale i cre tine ti în zonaCeahl u”), cuviosul Simeon a fost stare 30 de ani. El a reânnoit biserica i a vie uit aici, cu ucenicii

i, cam între anii 1614 – 1704. De ob tea acestei sih strii apar ineau to i c lug rii care se nevoiau încodrii din jur sau în munte. I. B lan consider c siha trii de aici au pus hramul muntelui la„Schimbarea la Fa ” (6 august), dup tradi ia athonit , au numit vârful cel mai înalt „Toaca” i Stâncadin fa a acestuia „Panaghia” (care, în grece te înseamn Maica Domnului”), punând pe Toaca unclopot i o toac de lemn, care, vreme de trei secole, au de teptat siha trii Ceahlui la rug ciunea dela miezul nop ii – rânduial unic nu numai pentru ara noastr , ci i pentru întreaga ortodoxie.

Ing. MIHAI BULAI, Ceahl u

De re inut: „Cea mai însp imânt toare team este aceea de a nu-l pierde pe Iisus i odat cu el lini tea ibucuria sufletului.” „Dumnezeu reprezint singura alternativ durabil , la toate felurile de iubire pe care le tr im.”

ARA HANGULUI pagina 10 Anul 13, nr 49

UN DESTIN TRAGIC-SCHITUL CEREBUC

În prim vara anului 1704, o puternic avalan , format prin ruperea n me ilor de sub vârfulmuntelui, chiar în noaptea de înviere, a distrus sih stria i vie uitorii ei. „În tradi ia locului – relateaz I.Balan – se spune c i-a surprins avalan a, chiar în clipa când egumenul citea Evanghelia Învierii,sprijinit de doi c lug ri, c ci era foarte b trân. Numai unul dintre ei, sco ând afar icoana maiciiDomnului, a sc pat cu via ”. Într-o alt variant , culeas de Gh. Iacomi, de la o femeie vârstnic , se spune: „Ceea ce am

v spun – poveste te M rioara Marcoci, de 99 de ani în 1967 – le tiu de la str bunii mei dincomuna Ceahl u. Cu mai bine de 200 de ani în urm , în poiana Izvorul Alb, sat a ezat pe atunci lalocul numit Bordeie, au trimis un om la schitul Sahastru s cear de la stare , un preot pentru a faceslujba Învierii, ceea ce li s-a încuviin at. În anul dinaintea întâmpl rii, a fost o iarn grea, cu ninsorimari i dese. Dup ce preotul a s vâr it Învierea a doua, a plecat din satul Izvorul Alb, întov it decâ iva s teni, pân dincolo de sat. Preotul, ajuns în apropiereaschitului Sahastru, de la Izvoare, vede totul schimbat, biserica distrus sub mormane de z pad ibolovani, c lug rii îngropa i sub om t, nu mai era nimic viu pe acolo. Îngrozit i neputincios, pentru amai salva ceva, s-a întors în sat, a povestit s tenilor groaznica întâmplare i, împreun cu ei, s-aîntors la schit. Împreun cu c lug rii de la Mân stirea Pionul, au scos r ele p mânte ti ale siha trilor ile-a dus la Pionul, s le înmormânteze. Mai apoi, c lug rul r mas viu i cu ajutorul oamenilor dinsatele din jur, au ridicat, în câ iva ani, un schit în poiana ce se cheam acum „Poiana Cerebuc”. Aceast impresionant povestire, este, credem, varianta real .

CONCLUZII I CONSIDERA II

E greu de crezut c Sih stria Ceahl ului a fost înfiin at în secolul XVII ( dup Menuari alte opinii), când I. B lan – cea mai autorizat voce – spune c a luat fiin în secolul XV, în

acela i secol în care „Sih stria lui Drago ” a încetat s mai existe. Consider m c este logicca via a sih streasc organizat s fi cunoscut o oarecare continuitate aici. De altfel, Gh.Iacomi - neobositul cercet tor al tuturor probelor – observ „O m rturie contemporan aîntemeierii Sih striei Ceahl ului nu s-a g sit pân acum”. Importan a acestui a ez mântsih stresc, a fost deosebit , atât în p strarea dreptei credin e str mo ti, a men ineriihramului muntelui, a sus inerii vie ii pustnice ti i rânduielii privind toaca i clopotul de pevârful Toaca, cât i a men inerii leg turilor fr ti a românilor de pe ambii versan i aiCarpa ilor. Demn de men ionat este faptul c renumele de loc retras, consacrat isihasmului, a fostcunoscut i de celebrul scriitor francez Al. Dumas (tat l), care, în romanul s u „StrigoiulCarpa ilor” (ac iune care se petrece la Palatul Cnezilor) men ioneaz „Schitul Sahastru dreptint final a c toriei eroinei romanului s u – tân ra i distinsa nobil polonez Helwiga,

refugiat din patria sa, din cauza sângeroaselor conflicte ruso – poloneze. Autorul, oaspete alcantacuzinilor, va fi aflat de la ei despre aceste locuri râvnite pentru lini tea i frumuse ea lor.

Ing. MIHAI BULAI, Ceahl u

ARA HANGULUI pagina 11 Anul 13, nr 49

Un proiect finalizat, în zona montan , cu rezultate semnificativeîn domeniul preg tirii resurselor umane

Grupurile int / beneficiarii finali ai proiectului au fost:v Tinerii omeri cu vârst cuprins între 15-24 ani care au p sit coala sau sunt f calific ri,

reziden i în mediul rural sau urban aferent Regiunii Nord - Est precum i familiilor, precum i tineriiomeri cu vârst cuprins între 15-24 de ani cu un nivel sc zut de calificare sau cu calific ri ce nu

mai sunt cerute pe pia a for ei de munc , inclusiv familiile acestora , la care se adaugorganiza iile care au nevoie de personal.

v omerii de lung durat (tineri 15-24 ani) dup 6 luni de la intrarea în omaj i organiza iile caredoresc s angajeze personal.

v Adul ii omeri de lung durat (25 – 64 ani) dup o perioad de 12 luni, cu familiile lor iorganiza iile interesate s angajeze personal.

v Persoanele aflate în c utarea unui loc de munc rezidente în mediul rural i persoanele ocupateîn agricultur cu venituri sc zute, care doresc s i creasc ansele, s revin sau s intre pepia a for ei de munc .

În cadrul proiectului s-au realizat o serie de activit i menite s fundamenteze con inutulStudiului privind particularizarea m surilor active preconizate pentru a fi implementate pe pia a munciilocale i stabilirea direc iilor strategice de interven ie – formularea unei strategii de angajare/ formarea for ei de munc din regiune. Astfel, au fost identificate segmentele int din Regiunea Nord – Est i structura local acalific rilor cerute/ necesare i competen ele pe pia a muncii. Ob inerea informa iilor s-a realizat prindiscu ii purtate cu reprezentan ii autorit ilor publice locale i cu agen ii economici, cu persoanelecare de in informa ii cu privire la structura calific rilor cerute, precum i cu cet enii satelor. Au fostidentificate, totodat , organiza iile din zona care se confrunt cu un deficit de personal i s-audeterminat caracteristicile de baz pentru fiecare grup int în parte, precum i constrângerile carelimiteaz ansele la angajare. Prin aceast activitate s-au determinat deficien ele de preg tire,aptitudinile i competen ele care necesitau corec ie pentru ca aceste persoane s poat g si mai

or un loc de munc . Echipa de proiect a determinat tipologia de calific ri i competen ele cecorespund cel mai bine fiec rui grup int pe baza Internetului i surselor statistice locale, pentru arealiza o analiz structural a ofertei educa ionale i de formare profesional , inclusiv prinidentificarea cerin elor pie ei muncii i a calific rilor existente sau necesare pentru fiecare grup intîn parte.

Dr. ec. Susana Geangal u, Pre edinte Asocia ia Ecoforest Neam ,partener local de proiect.

La sfâr itul anului 2008 s-a încheiat aplicarea proiectului Reducerea dezechilibrului dintre cererea ioferta for ei de munc din Regiunea Nord Est a rii REFORCE. Proiectul a fost finan at prin programul PHARE 2005, Coeziune Economic i Social , DezvoltareaResurselor Umane, M suri Active pentru Ocupare. Titularul i ini iatorul proiectului a fost Universitatea Politehnica Bucure ti în parteneriat cu Academiade Studii Economice Bucure ti, Asocia ia Ecoforest Neam i SC Integral Consulting R & D SRL Bucure ti. Localit ile int vizate de proiect au fost : Municipiul Piatra Neam i comunele Alexandru cel Bun,Bicazu Ardelean, Bicaz Chei, Borca, Ceahl u, D muc, Farca a, Grin ie , Hangu, Pâng ra i, Poiana Teiului,Tarc u, Ta ca.

ARA HANGULUI pagina 12 Anul 13, nr 49

pe implicarea cursan ilor în selectarea cursurilor pe care ace tia au dorit s la frecventeze. Unexemplu l-a constituit cursul de turism, care a fost cel mai bine primit de autorit ile administra ieipublice locale, oferind sprijin logistic pe întreaga perioad de implementare a proiectului. În acela itimp la cursuri i la orele de consiliere s-a insistat asupra promov rii unei atitudini active de a înv ai a c uta singuri un loc de munc .

Rezultatele acestei activit i s-a reflectat în participarea a 243 persoane din grupurile intvizate de proiect la cursurile de ini iere în managementul unit ilor din industria turismului dincomunele prezentate în imaginile foto de mai jos:

Hangu Ceahl u i Grin ie 23 absolven i 19 absolven i

Activit ile privind „Identificarea i atragerea omerilor i a persoanelor din zona rural vizatede grupurile int cu aptitudini pentru a fi forma i consultan i în servicii de ocupare a for ei de muncsau pentru începerea unei afaceri” s-a concretizat în participarea la cursuri a 31 persoane, cumrezult din urm toarele imagini foto: În scopul dezvolt rii spiritului antreprenorial i accesarea fondurilor structurale a fostorganizat cursul „Formarea antreprenorial pentru grupurile int selectate privind elaborareaplanurilor de afaceri, accesarea de fonduri structurale i management proiect

În scopul dezvolt rii spiritului antreprenorial i accesarea fondurilor structurale a fost organizatcursul „Formarea antreprenorial pentru grupurile int selectate privind elaborarea planurilor deafaceri, accesarea de fonduri structurale i management proiect”.

Poiana Teiului Ceahl u i Grin ie 21 absolven i 10 absolven i

ARA HANGULUI pagina 13 Anul 13, nr 49

Pentru cei 243 participan i la cursuri au fost elaborate i distribuite acestora suporturile de curspentru a avea o baz proprie de documentare profesional în continuare.În urma evalu rii cuno tin elor însu ite pe parcursul desf ur rii de c tre cursan i, au fost eliberateCertificate de participare la cursuri de c tre Universitatea Politehnic Bucure ti. Un interes deosebit au manifestat grupurile int din comuna Bicazu Ardelean, care s-auorientat asupra cursului „Dobândirea competen elor manageriale” pentru a ocupa o func ie deconducere sau a gestiona propria lor afacere.

Bicazu Ardelean - 41 absolven i

În paralel cu desf urarea cursurilor s-au organizat trei cluburi de locuri de munc în comuneleHangu, Tarc u i Ta ca. Toate localit ile fiind în mediul rural, cluburile au creat facilit i pentrufurnizarea de consultan solicitan ilor din grupurile int vizate de proiect. În cele 3 cluburi de locuride munc au fost consiliate peste 100 persoane pentru întocmirea CV-urilor, prezentarea la interviuripentru angajare, instruire pentru a înv a i a c uta singuri un loc de munc , consiliere în alegereasau schimbarea profesiei, în educa ie sau formare profesional , în elaborarea traseului profesionaletc. O activitate distinct a constituit-o „Asisten a i consultan a pentru elaborarea planurilor deafaceri i pentru a accesa finan ri din fonduri structurale”. De aceste servicii au beneficiat 71persoane din grupurile int vizate de proiect, care au dorit s ini ieze o afacere pe cont propriu sau

ocupe ofunc ie managerial în domeniul proiectelor de finan are. Aceast activitate a fost o continuare apreg tirii teoretice prin cursul de „Formare antreprenorial ” pentru a concretiza pentru fiecare cazindividual ideea afacerii propus pentru anii 2009 – 2013. În timpul consilierii au fost prezentate oportunit i de finan are din Fondul European Agricol deDezvoltare Rural (FEADR), în special „M sura 313 privind încurajarea activit ilor turistice”; „M sura121 privind modernizarea exploata iilor agricole”; „M sura 141 privind sprijinirea fermelor se semi-subzisten ”. La consilierea grupurilor int s-a colaborat cu speciali tii din cadrul Direc iei Agricole deDezvoltare Rural a jude ului Neam . În ultima lun a anului 2008 s-a organizat un Târg de joburi la Piatra Neam , pentru persoanelecuprinse în grupurile int vizate de proiect Procedura de implementare a acestei activit i s-a bazatpe elaborarea metodologiei de organizare a unui târg de joburi. A fost publicat un anun în ziarul„Realitatea” pentru a informa i atrage poten ialii participan i la târg. Au participat 26 persoane dingrupurile int i firme ofertante de locuri de munc . Consider m c sprijinul financiar acordat de Uniune European prin programul PHARE 2005 icofinan area intern a proiectului i-a atins scopul prin implementarea proiectului, contribuind la

ARA HANGULUI pagina 14 Anul 13, nr 49dezvoltarea resurselor umane din localit ile montane ale jude ului Neam i a Regiunii Nord – Est a

rii.Aducem mul umiri i ne exprim m considera ia pentru factorii de interes care au sus inut i contribuitla implementarea proiectului:• Universitatea Politehnic Bucure ti ini iator de proiect i partenerii acesteia Academia de tiin e

Economice Bucure ti, Asocia ia Ecoforest Neam i SC Integral Consulting R&D SRL.• Bucure ti i Cadrelor Universitare: Prof. dr. ing. ec. Gheorghe Militaru – manager proiect, Prof. dr.

Sorin Ionescu, Prof. Dr. Sorin Ciurea, Lector Dr. Corina Dumitrescu i Lector Dr. Cristina Simion;speciali tilor de la Asocia ia Ecoforest Neam : Dr.ec. Susana Geangal u, Dr.etnol. ElenaFlorescu, Dr. ing. Vasile Av nei, Ing. Cornelica Stîngu.

• Autorit ilor publice locale reprezenta i de primarii din comunele Alexandru cel Bun, BicazuArdelean, Bicaz Chei, Borca, Ceahl u, D muc, Farca a, Grin ie , Hangu, Poiana teiului, Tarc ui Ta ca.

• Conducerii colilor cu clasele I-VIII Vaduri i Pâng ra i.• Direc ia pentru Agricultur Dezvoltare Rural , jude ul Neam .• Organiza ii neguvernamentale – ONG –uri: Asocia ia „Valea Bradului” Bicazu Ardelean, Funda ia

Cultural Gavriil Galinescu Hangu, Asocia ia produc torilor montani Farca a, Asocia ia „Teiul”Poiana Teiului, Asocia ia Eco – Hangan, Funda ia de Ini iativ Local Piatra Neam Filiala

rm ne ti.• Mass –media – Redac ia Ziarului Realitatea. Toate aceste organiza ii, precum i cet enii din localit ile int au contribuit pe multiple planuri(informa ii, atragerea grupurilor int la implementarea proiectului, repartizarea de spa ii pentrudesf urarea cursurilor pentru consiliere i asisten , organizarea cluburilor de locuri de munc , atârgurilor de joburi, precum i pentru publicitate prin comunicate de pres , anun uri, pliante, afi e,flutura i etc. diseminate în rândul popula iei, a grupurilor int ). Tuturor le mul umim i le dorim succese. Dr. ec. Susana Geangal u Pre edinte Asocia ia Ecoforest NeamPentru mai multe detalii privind rezultatele proiectului vizita i site-ul: www.re_force.info.

TTTIIINNNEEERRREEE TTTAAALLLEEENNNTTTEEE TTTIIINNNEEERRREEE TTTAAALLLEEENNNTTTEEE TTTIIINNNEEERRREEE TTTAAALLLEEENNNTTTEEE

SSScccrrriiisssoooaaarrreee îîînnnvvv tttoooaaarrreeeiii mmmeeellleeeUngureanu Andrei Constantin Clasa a IV-a, Înv. Stelu a Manolache

Ea m -nva s iubesc Ea m -nva întotdeauna Harnicia, prim vara S fiu silitor la coal , i pe cei care muncesc Bine e cu ea al turi, i ne fac frumoas ara. Buna mea înv toare.

E ca o a doua mam i nespus de r u imi pare i m-nva tot ce-i bun: C ne desp im curând. Basme, cântece, legende Cu lacrimi în ochi v spun: De pe-acest p mânt str bun. Draga mea înv toare, R mas bun !

ARA HANGULUI pagina 15 An13, nr.49

COALA I FAMILIA

În formarea personalit ii umane particip o multitudine de factori: familia, coala, biserica, literatura, arta, tiin a, filmul,mass/media etc. Familia i coala sunt cei doi stâlpi de rezisten ai educa iei care contribuie prin mijloacele specifice la formarea tinereigenera ii. Educa ia este o activitate necesar i permanent nu numai pentru formarea individului, ci i pentru progresul întregiisociet i. Familia este prima coal a copilului. Ea reprezint nucleul social i r spunde de satisfacerea nevoilor elementare i deprotec ia copilului, exercitând o influen atât de adânc asupra lui, încât urmele ei r mân, uneori, întip rite pentru toata via a înprofilul moral / spiritual al acestuia. Pentru o bun colaborare între ace ti doi factori este nevoie de comunicare din partea lor. Familia trebuie s în eleag c uncopil nu este un televizor, o juc rie care poate fi reparat atunci când se stric . Copilul are un suflet care trebuie dezvoltat din toatepunctele de vedere, astfel încât s fie capabil s r zbat în via . Fiecare membru al familiei trebuie s devin sensibil la nevoile isentimentele copiilor. P rin ii trebuie s petreac mai mult timp cu copii, s le acorde mai mult aten ie, s -i laude cât mai des, s -i recompenseze,dar s le stabileasc i limite, s -i pedepseasc . Comunicarea dintre p rinte i copil trebuie s fie bun i permanent . Copilul are nevoie de un mediu p rintesc, cald, lini tit. P rin ii trebuie s duc un mod de via corect, echilibrat, s deadovad de o atitudine civilizat fa de cei din jur. Procesul de colaborare coal familie asigur atingerea scopului educa ional. coala impune colaborare cu familia subdiferite aspecte. P rin ii pot completa, sprijini i dezvolta personalitatea copilului cu o singur condi ie: s colaboreze cu coala. Lipsade colaborare duce spre un e ec i, din nefericire, cel învins este copilul pentru care dorim tot, pentru care vis m ce este mai bun. În condi iile actuale se manifest dou aspecte contradictorii: p rin ii sunt îngrijora i de viitorul copiilor, dar în acela i timp,nu mai au timp i r bdare s acorde aten ie problemelor acestora. Rela ia lor cu coala este ignorat sau evitat , ac iunile educativeale celor dou p i, coal familie, desf urându-se oarecum separat. Este o sarcin a colii, a personalului didactic s identifice situa iile problematice, s dirijeze strategiile educative ale familieiîn favoarea elevului i mai ales s con tientizeze faptul c rela ia de colaborare coal familie este determinant în ob inereaperforman elor colare. Dasc lul este înainte de toate un exemplu atât în ceea ce prive te volumul de informa ii, dar mai ales în ceea ce prive tecomportamentul. Noi, familia i coala trebuie s -l înv m pe copil cum s înve e, s -i form m capacitatea de a se descurca în orice situa iiA cre te i a educa un copil este o oper care cere, înainte de toate, mult dragoste: aceasta nu înseamn c nu se impune ra iune,bazat pe cuno tin e precise. Copilul pe care noi îl cre tem i educ m nu este la fel ca ceilal i , el este unic pentru noi i de aceeaeduca ia pe care i-o d m trebuie adaptat personalit ii lui. Ca i o plant , copilul cre te diferit în func ie de ambian a favorabil sau defavorabil a mediului familial. Aceast ambian ,acest climat poate s -l ajute sau s -l împiedice s se dezvolte normal i r spunderea o purt m noi, educatorii i p rin ii lui. Copilul arenevoie s fie ajutat , ap rat, c uzit, are nevoie s se simt important pentru cei din jurul s u . S conduci c tre maturitate o fiin uman nu este deloc simplu : eforturile, descuraj rile, sl biciunile fac drumul greu. Dacpe acest drum p rin ii i copiii vor g si sprijin din partea noastr , a educatorilor, mai târziu, peste ani, poate efortul ne va fi r spl tit.

A consemnat, inst. Carmentefania Munteanu

"Trateaz -l pe om a a cum este i a a va r mâne, trateaz -l a a cum poate i ar trebui s fie i vadeveni a a cum poate ar trebui s fie ." ( Goethe )

,,Nu exist nici o art mai înalt decât arta de a fi pedagog. Pictorulsau sculptorul fac numai o figur f via , iar un în elept

pedagog modeleaz un chip viu, de care se bucur i Dumnezeu ioamenii “ ( Sf. Ioan Gur deAur)

ARA HANGULUI pagina 16 An13, nr.49

)-continuare din nr. 48/2008

„ DIN UNIVERSIT ILE SCRIITORULUI GHEORGHEMORO ANU”

„MAGISTRATUL” Din anul 1995 pân în anul 1997, lucreaz ca judec tor la

Judec toria Piatra Neam . Începând cu anul 1997 i în prezent, î idesf oar activitatea de judec tor la Judec toria din ora ul Bicaz, jude ulNeam . Pentru dumnealui, aceast meserie este cea mai captivant ,

cea mai tulbur toare i mai frumoas meserie din toate pe care le-a practicat.Pe justi iabili îi trateaz cu respect i în elegere, având o grij extrem fa de oropsi ii vie ii. Este un judec tor de mare curaj, un analist profund al justi iei române, un magistrat care dsocoat i satisfac ie celor nec ji i. Judec torul Gheorghe Moro anu este membru fondator al „Societ ii pentru justi ie” (SOJUST)– Grupul de la L pu na. O alt reu it a vie ii sale este faptul c nu a fost colaborator al securit ii lui Ceau escu. Deceva timp este i pre edinte al Judec toriei Bicaz, din jude ul Neam .

„SCRIITORUL”Începuturile sale în ale literaturii pornesc odat cu publicarea unui reportaj în „Suplimentul

literar i artistic” al ziarului „Scânteia Tineretului” , în decembrie 1982. La toate locurile de munc alucrat cu pl cere, a tiut s selecteze i apoi s i noteze în jurnalele sale intime (multe la num r)cele mai subtile situa ii umane.

Din „Fabrica de c i – Gheorghe Moro anu „ merit s amintim câteva lucr ri ale sale:„Judec tor în România” ( 3 volume); „Curriculum vitae ½”; „Patronii i organele constatatoare” (alecontraven iilor); „Legile p mântului între mafie i indolen ” ( o carte de mare valoare); „Le litigecomercial interna ional - du contract a l’exequatur”; „B taia cu flori” – un scenariu inspirat dinepopeea Metroului Bucure ti; „Din via a P rintelui arhimandrit Iustin Pârvu – Stare al Mân stirii PetruVod – jude ul Neam ”.

Magistratul – scriitor, dup ce- i sorteaz gândurile, le a terne pe hârtie, într-o cald i dulcelimb româneasc .

„OMUL – Gheorghe Moro anu”Este un mare cultivator al prieteniei dintre oameni. Dore te ca în locurile copil riei sale, la

Hangu, s realizeze un „Muzeu al prieteniei.Scrie, cite te i vorbe te curent limba francez . A absolvit i un curs de drept – comercial

interna ional, urmat la Bucure ti, cu profesori de la Universitatea Sorbona.Gheorghe Moro anu este un om al comunic rii, al dialogului cu oamenii, întotdeauna sincer i

slobod la vorb , Dumnezeu l-a creat pentru a ajuta pe cei nec ji i i pentru a-i delecta pe cei careiubesc slova româneasc .

I-am studiat cu aten ie i respect c ile. Sunt d toare de energie i bucurie sufleteasc .

continuare în pagina 17Prof. Rusu Dorel, Topoliceni - Poiana Teiului

ARA HANGULUI pagina 17 An13, nr.49

„ DIN UNIVERSIT ILE SCRIITORULUI GHEORGHE MORO ANU”continuare din pagina 16

„METROUL F CEAU ESCU”Vineri, 20 iunie 2008, la Hotelul „Ceahl u” din Piatra Neam , a fost lansat lucrarea „Metroul

Ceau escu” a magistratului – scriitor Gheorghe Moro anu, edi ie bilingv româno-francez ,ap rut la Editura Cetatea Doamnei – Piatra Neam ”. Volumul este dedicat „ efului s u de echip Gheorghe Laz r, din vremea când lucra ca fierar-betonist, la Metroul Bucure ti”. Traducerea c ii în limba francez este realizat de prof. EmiliaChiri ., din Piatra Neam , colega sa de gimnaziu i liceu.

În toamna lui 1975, domnul Gheorghe Moro anu a p sit timp de doi ani locurile natale. Alucrat la Bicaz, la „Tunelul de aduc iune Ta ca – Bicaz”. Prin acest tunel , apa pârâului Bicaz a fosttransferat în lacul Bicaz. La acest tunel a lucrat ca fierar- betonist, de i, în realitate era miner însubteran. De la acest tunel, a plecat, împreun cu câ iva colegi, pe antierul Metroului Bucure ti.

Din primele pagini ale c ii, o proz scurt , autobiografic , ne familiarizeaz cu procesele demunc brut , cu numele unor ma ini sau materiale de pe antier, cu limbajul colorat al muncitorilor deaici.

Unele dintre personaje sunt caracterizate i prin porecle (Gâlm Mare, Gâlm Mic , Belaz,.a.) i ne sunt prezentate i în clipe de r gaz, mai ales timpul petrecut în b cile – dormitor, unde,

uneori, de i obosi i, discutau la un pahar de uic „Dou prune”.Oamenii, locurile i faptele prezentate sunt din vremea când în România, chintesen a o

reprezenta PARTIDUL. În aceast perioad a continuat s fie obsedat de ideea: „trebuie s ajungscriitor i nu unul oricare”.

Zgomotele produse pe acest antier erau destul de mari, în special cele produse de fixarea„palplan elor” , zgomote care deranjau tot Splaiul Independen ei din Bucure ti i zona Cotroceni. Peantier, din cauza zgomotelor, muncitorii comunicau între ie cu voce tare. Între orele 10 seara i 6

diminea a nu aveau voie s fixeze palplan ele, iar, uneori, chiar în timpul zilei , activitatea de peantier era întrerupt , întrucât, vis-a-vis de acest antier era I.C.E.C.H.I.M. – ul condus de Elena

Ceau escu. Întreruperea activit ii era ordonat direct de „prima doamn ” a rii...În b cile-dormitor condi iile de via erau sub nivelul civiliza iei. Pe pere ii murdari se aflau

postere îndoielnice, decolorate de vreme sau rupte de fo tii locatari. Pe unul dintre pere ii b ciiunde locuia Gheorghe Moro anu se afla un tablou al „St pânei sale”, al „Ei”, cea care a fost, este iva fi prezent în toate c ile, în toate gândurile i în toate visele sale i care p rea c i seadreseaz , în fiecare sear „Scrie nu sta, timpul e scurt!”. Ascultându-i parc îndemnul tacit, dup ozi de munc obositoare, fierarul-betonist, ajuns în camer , adormea târziu în noapte, numai dup cenota pe hârtie gândurile i întâmpl rile tr ite în timpul zilei. În camer aveau un ceas de tept tor

ezat într-o oal veche de metal, pentru a-i trezi diminea a. A surprins birocra ia infect de peantier, via a trepidant a unor famili ti, „tovar ii mai tri sau ingineri” ajun i la Metrou prin „Pile”,

care nu aveau nicicum preg tirea necesar unei asemenea activit i. În paginile c ii se reg sescmuncitori antaja i de femeile – tip ale antierelor i palavragiii. Multe dintre personajele c ii seautocaracterizeaz prin limbajul folosit. Din carte str bate un lucru extraordinar : „Adev rul vie ii estemai dens i mai u or aflat acolo unde munca este mai grea. B rba ii adev ra i tot acolo se g sesc, înmarea lor majoritate”. Fierarul-betonist, Gheorghe Moro anu, îmbr cat într-o salopet murdar i„ruginit ”, pe cap cu o casc de protec ie veche î i l sa în fiecare zi câte o bucat de suflet în edificiuldurabil al metroului.

continuare în pagina 18

ARA HANGULUI pagina 18 An13, nr.49

„ DIN UNIVERSIT ILE SCRIITORULUI GHEORGHE MORO ANU”continuare din pagina 17

Cartea sa e pres rat cu epitete pline de sens i compara ii totale („Turnul înalt de 180 m alTermocentralei – Vest, la 4 martie 1977, oscila ca o floret ”). Limbajul brut al muncitorilor, creioneazvia a aspr de pe antier (Când unul dintre muncitori e avertizat de c tre un „tovar inginer” c faceprea mult zgomot, îi r spunde scurt i r spicat „Eu am venit aici s bat palplan e, palplan e bat! Po i

m reclami i la Alexandru Machedon!”, un alt muncitor î i apostrofeaz feciorul nepriceput: „Mar i ine funia asta, c-am s i leg un fier de gât s te dau în Bega, s scap dracului de tine, c nutiu cui sameni de e ti a a n u”). Scriitorul surprinde i psihologia ascuns a unor personaje

cheie, iar arta disimul rii prezent în conversa ia unora dintre muncitori ne învioreaz i na tesurâsuri. Unul dintre muncitori st rezemat în lopat . Un coleg îl întreab „Ce faci?”, el îi r spunde:„Da’ ce, munca cu capu’ nu-i tot munc ?!”.

A doua lansare a c ii „Metroul f Ceau escu” a avut loc la Poiana Teiului, în ziua de 1noiembrie 2008. La acest eveniment au participat oameni de seam de pe Valea Muntelui: primari,viceprimari, preo i, secretari de comuna, cadre didactice, bibliotecari, rude ale scriitorului, prieteni i,nu în ultimul rând, membri ai familiei.

Tân rul de odinioar , scriitorul – magistrat de acum, prin valoarea scrierilor sale, dovede te ca urmat mai multe „universit i” i c pe toate le-a absolvit cu „Magna cum laudae.” Cartea s-abucurat de aprecierea cititorilor din ar i de peste hotare, cea mai special scrisoare de felicitarevine din partea Pre edintelui Fran ei Nicolas Sarkozy.

În urm torul num r al acestei reviste voi prezenta volumul scris de acela i autor - „Judec torîn România”.=============================================================================TTTIIINNNEEERRREEE TTTAAALLLEEENNNTTTEEE TTTIIINNNEEERRREEE TTTAAALLLEEENNNTTTEEE TTTIIINNNEEERRREEE TTTAAALLLEEENNNTTTEEE

SSSCCCRRRIIISSSOOOAAARRREEE ÎÎÎNNNVVV TTTOOOAAARRREEEIII MMMEEELLLEEE

EEE lll iiinnniii ttteee îîînnn nnnoooaaapppttteee……… iii ccciiinnneee--- iii oooaaarrreee zzzââânnnaaaiii---nnn vvviiisssuuulll mmmeeeuuu aaapppaaarrreee CCCeee mmmiii---aaa dddeeesssccchhhiiisss cccuuu ccchhheeeiiiaaa

UUUnnn ccchhhiiippp aaallleeesss iii bbblllââânnnddd TTTaaaiiinnnaaa---nnnvvv tttuuurrr iii iiiAAAlll dddoooaaammmnnneeeiii îîînnnvvv tttoooaaarrreee... ÎÎÎnnnccc dddiiinnntttrrr---aaa---nnntttâââiiiaaa ???

OOO llluuummmeee mmmiiinnnuuunnnaaattt ,,, EEE dddoooaaammmnnnaaa îîînnnvvv tttoooaaarrreeeDDDiiinnn bbbaaasssmmmeee iii pppooovvveee ttt iii AAAlll ccc rrreeeiii sssuuufff llleeettt bbblllââânnnddd,,,MMMiii sss---aaa dddeeesssccchhhiiisss îîînnn cccaaallleee,,, CCCuuu dddrrraaagggooosssttteee fff iiieeerrrbbbiiinnnttteeeTTT rrrâââmmm îîîmmmppp rrr ttteeesssccc... ÎÎÎ lll pppooorrrttt mmmeeerrreeeuuu îîînnn gggââânnnddd...

VVVooommm cccrrreee ttteee,,, aaannniii vvvooorrr tttrrreeeccceee,,,EEEuuu vvvoooiii rrr mmmââânnneee---nnntttrrruuunnnaaaTTTiiimmmiiiddd iii sssfff iiioooaaasss ...CCCuuu dddrrraaaggg ssseeemmmnnneeezzz ......... MMMIIIRRRUUUNNNAAA...

RRRooopppoootttoooaaaeee MMMiii rrruuunnnaaaCCClllaaasssaaa aaa IIIVVV---aaaÎÎÎnnnvvv... SSSttteeellluuu aaa MMMaaannnooolllaaaccchhheee