1/'-^ \S c o p u l a d m i t e r i i

• declara prof. univ. dr. Gheorghe Lazea,T, mtină vreme după alegerea domniei sale în

funcţia de rector, dl. Gheorghe Lazea a făcut publică intentia de, a face mai dificilă admiterea la Potteimici Ieri, într-o conferinţă de presă, dl. Lazea apreciat că scopul enunţat a fost atins, admiterea

1 9 9 6 a f o s t a tin s ărectorul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca *

din acest an fiind mai selectivă decît în anul precedent. Probele de admitere, în special la matematică, n-au fost atît de uşoare, iar baremul nu a mai fost net favorabil candidaţilor. în consecinţă, 30 la sută din candidaţii la U.T. aii picat cu media sub nota cinci,

media 10 nefiind atinsă de nici un candidat Cele mâi: nrulte note s-au situat în jurul lui şapte. Rectorul Lazea a apreciat că ar fi fost de dorit ca acest maxim să se situeze la 6,50, sancţionînd faptul că s-a acordat cu prea multă uşurinţă nota 2. Pozitiv a fost apreciată eliminarea a cca 600 de_ candidaţi care n-ar fi avut ce căuta în Politehnică. în fapt, s-a afirmat clar că ocuparea numărului de locuri nu mai este importantă.

U.T. şi-a stabilizat cifra de şcolarizare la 1000 de studenţi, pe an. “Dacă scădem, anul viitor, la 900 de studenţi nu voi fi dezamăgit”, a precizat dl. Lazea, care a mai adăugat că important este să se ştie că nu intră oricine la Politehnică. Ideal, în opinia rectorului, ar fi să se ajungă la o concurenţă de doi pe un loc, iar cei ce-şi încearcă şansele aici să fie suficient de pregătiţi. (M.S.) ■

4 Agenda/2 f Rom vuiturilor/3 4 Polstieă/4 f Artă-cultură-

mvăfămîni/5 ţ Omul şi societatea/6 j Publicitate/7-12 ; t Sport/13 t Economia/14 f Eveniment/!5 ♦ Ultima oră/16 l

zia r independentANUL VII I\1R. 1769

ISSN 1220-3203MIERCURI

11 SEPTEMBRIE 1996 16 PAGINI 400 LEI

Vremea se menţine răcoroasă pentru această perioadă. Cerul va fi mai mult acoperit. Local vor cădea ploi şi cu caracter de averse, iar la munte precipitaţiile vor li sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab la moderat din NV. Dimineaţa vor fi 7 - 9 grade, iar după amiaza maxima nu va depăşi 14-16 grade . (Meteorolog d t serviciu Nicoleta MATEI)

î n pag ina a 16-a: harta priv ind sta rea p robab ilă a vremii, valabilă pentru azL

Nevoia de tu rismD EM O STEN E Ş O F R O N .

R îndurile de faţă se vor a fi o pledoarie pentru d industrie a turismului în România. Ele. pornesc nu numai de la cele scrise de confraţi în ale scrisului

% - “n” semnale de alarmă, fără nici un ecou concret ci şi• de la experienţele personale. Trăite şi văzute afară şi

acasă.: ’. - ' ., \în gara Roma Termini, încă de la scara vagonului, eşti

asaltat de mulţimea de ghizi. Fiecare cu un obiect al muncii, clar, bine precizat: cel mai bun sau cel mai ieftin hotel, cele mai rentabile excursii în Roma sau împrejurimi, cel mai interesant, tur al capitalei Italiei, cel mai bun sau cel mai ieftin restaurant, cel mai ... Faci faţă cu greu, ai de unde alege, toată lumea este mulţumită.' Informaţiile sînt gratuite, ; ajutorul acordat maxim. Acelaşi lucru ţi se întîmplă la Florenţa, Verona, Veneţia, pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris - şi exemplele pot continua. Ajuns în hotel eşti realmente copleşit de serviciile oferite; de confort şi mai ales de curăţenie, de faptul că ţi se .schimbă prosoapele, lenjerie de trei ori pe zi' aspirat la fel, room-service, frigider, telecolor, aer condiţionat. Cam aşa este dincolo. ;

Să vedem.cum fete la; noi, mai ales pe Litoral. Nu te intîmpină nimeni. Poate doar cerşetorii, particularii cu oferte , îndoielnice, romii, şuţii,- “fetiţele vedele” , “spoturile” publicitare pentru o excursie în Turcia cu “Murat” sau alte , firme. , y \ / ' ,. în cele şase zile petrecute pe Litoralul Mării Negre am

, avut ocazia să văd. cîteva staţiuni: Satura, Venus, Neptun, Costineşti, Cap Aurora, Eforie Nord, Eforie Sud, Jupiter. , Am avut ocazia să stau de vorbă cu şefi, directori de' hotele, de restaurante, privatizaţi. Te cuprinde deznădejdea. De la cele ştiute (lipsa unei legislaţii, lipsa de preocupare la nivel naţional şi local, lipsa de bani) la cele văzute şi constatate pe viu. Murdărie la tot pasul (plajă, faleză, scări), ca să nu mai vorbesc de aspectul hotelurilor. Din hol pînă în camere- decrepitudine totală. Uzuri morale şi fizice de mobilier, garnituri de pat, faianţerie ... Lipsa totală a nnOr servicii; chiar şi banale cum este telefonul. Lipsa unei igienizări' zilnice în camere, schimbarea aşternuturilor, lipsa hîrtiei igienice, a săpunului, negolirea coşurilor de gunoi.

Luarea în locaţie de gestiune este, deocam dată, falimentară. Deşi s-âu investit bani frumoşi, nerecuperaţi' nici în proporţie de 65 la sută! Nesiguranţa legislativă îi face pe mulţi să renunţe din ... mers, să se'retragă din afaceri după numai un an sau doi. Multe dintre hoteluri sînt pe lista de vînzare, preţurile variind între 3 şi 4 miliarde lei (plus un alt miliard, dacă nu chiar două, pentru renovări • interioare şi exterioare). Cîţi îşi permit un asemenea lux? > Cîţi îşi vor putea permite, în viitor, un asemenea lux? Uşor; de dat un răspuns. . . . ‘ > .

Litoralul românesc arată jalnic. Am întîlnit oameni nemulţumiţi,'supăraţi; Degradarea Litoralului e lentă dar sigură. Străini tot mai puţini, români la fel, multe hotele şi restaurante închise înainte de vreme.

Soluţii? Au dat şi alţii, la nivele înalte şi tot nimic. Un cadru legislativ ferm, clar, ar fi prima soluţie. Pentru stabilitate, încurajare şi încredere. Altfel, în viitor avem toate şansele să vorbim de Litoralul românesc numai la ... trecut. ■ ' - . " "

Pentru c lu je n ia u fost im prim ate cca 250.000 de cârti de alegătorSăptămînă viitoare - campanie

de distribuire în tot judeţulAlegerile generale > se

apropie cu paşi repezi. De foarte multă vreme ni s - a ' Promis că anul acesta ne vom Prezeota la vot cu cărţile de flegător. în ce măsură este !t!ă soluţionată problema ■oscripţionării şi distribuirii

^ţesiora? ' ’ ; - ■ '

D-l Titus Jude, secretarul m unicipiului Cluj-Napoca, ne-a declarat că din numărul de 247.000 de cărţi de alegător necesare în C luj-N apoca, Societatea de Informatică a

continuare în pagina a 16-a r Io a n a G LIG O R

llarie Ivan are cele mai mari şanse să devină subprefect de Cluj

Ruperea protocolului dintre PDSR şi . PUNR că cele mai mari şanse de a ocupa aceasiă funcţiea- antrenat-^şi dem iterea prefecţilo r şi subp'refecţilor Partidului Unităţii Naţionale Române.. în locul subprefectului de Cluj, Petre Guş, PDSR Cluj, a propus guvernului trei nume: llarie Ivan, Emil Ciceo şi Vicenţiu Zugravu. Surse din filiala locală a PDSR ne-ău declarat

le are d-l Ivan, director cu producţia animală la D irecţia G enerala pen iru A gricu ltu ră şi Alimentaţie; Domnia sa a confirmat că ştie despre această propunere, .dar susţine că nu cunoaşte locul exact pe care. îl ocupă pe listă.;

I.G .

Listeî d e f in it iv e a le P D S RP e p r i m e l e l o c u r i , d o i m i n i ş t r i

PDSR Cluj şi-a definitivat luni, listele de candidaţi pentru alegerile generale. Acestea cuprind 16‘nume, 5 pentru Senat şi 11 pentru Camera Deputaţilor. ' “ / :

La Senat, pe primul loc se află1 ministrul Apărării, Gheorghe Tinca, u n n a fd e Tiberiu Graur, Virgil Blasiu, Alexandru Fărcaş, Vasile Rusii şi > Ioan Vîtcâ. . Primul nume la Camera Deputaţilor este cel al ministrului Agriculturii,

Alexandru Lăpuşan. Pe locurile următoare se găsesc Marcel Roman şi Mariana Cosma.,

Figurînd iniţial pe locul doi pentru Camera Deputaţilor, numele d-nei Silvia Albu, directorul Direcţiei Sanitare, nu se mai regăseşte pe liste.

Potrivit estimărilor, în judeţul Cluj doar primul loc.’de pe-listele PDSR pentru Camera Deputaţilor şi Senat este eligibil. , .

Io a n a G lig o r

0

Hartford (SILI) - Cluj-Napoca

Continuîndu-şi vizita în Statele Unite aleAmericii, dl g heorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca, s-a deplasat în ziua de 9 septembrie a.c. la Hartford, capitala statului Connecticut. Aici a fost primit la primăria oraşului Hartford de către dl. primar Michael P. Peters. ,

în tim pul d iscu ţiilo r, primarul reales al oraşului Hartford a făcut o prezentare a ac tiv ită ţilo r care : se desfăşoară în prim ărie, problemele-pe care le are de rezolvat aparatul executiv, precum şi relaţiile de înfrăţire cu alte *nouă oraşe din întreaga lume.

Primarul Gheorghe Funar a prezentat o scurtă istorie a municipiului C luj-N apoca,: dom eniile în care este cunoscut şi apreciat oraşul de pe Someş, activităţile care se desfăşoară în cadrul primăriei.

Cei doi primari au convenit să înceapă demersurile în vederea i în fră ţirii în tre Hartford şi Cluj-Napoca. Au fost identificate principalele dom enii în care să se acţioneze în cadrul relaţiei dc înfrăţire, şi anume: urbanism, tehnic, universitar, asigurări, protecţie socială,'cultural şi. sportiv. ' \ \'

La invitaţia d-lui Gheorghe Funar, prim aru l oraşu lu i H artford va. face în următoarele Tuni o vizită la C luj-N apoca în vederea înche ie rii şi sem nării docum entelor de înfj^jjbceH între cele două oraşeZ-' s;'.

Aflat în S.U.A.. preşedintele PUNR face ;

lilXIUIAMllRI PENTRU I’IIIM-IIIM.STIII'1,1111)1,ÎMIilEste cunoscut faptul că

preşedintele României refuză să semneze, încălcînd Constituţia, Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria. Fără nici un temei

. constituţional, dl Ion Iliescu, încă preşedinte al României pentru trei luni, îl obligă pe primul ministru să semneze la Timişoara acest act

: de trădare naţională.în această situaţie, în calitate

de preşedinte ai PUNR şi 'cand idat al acestui partid la ,

funcţia de preşedinte a l României, îmi îngădui să-i fac d-lui Nicolae Văcăroiu, primul m inistru - al Rom âniei, următoarele recomandări,'pentru a apăra, ca şi în martie 1995, la Paris, interesele poporului român:

1. Să prezinte pînă în 14 septem brie a.c. în faţa Parlam entului Rom âniei, o Declaraţie de politică externă referitoare la docum entele

' reconcilierii ungaro-române şi la Tratatul româno-ungar.'

2. Să solicite preşedintelui .. Ungariei, dl Arpad Gdncz, să-şi

revizuiască atitudinea .exprimată; în prefaţa cărţii "Transilvania -

..-trecut şi viitor”, unde avertiza în anul 1992 asupra următoarelor obiective ale Ungariei: ’

a) Naţiunea ungară - înainte şi după Tratatul de la Trianon - ţihe în modul cel mai ferm la dreptul ei de proprietate asupra întregii Transilvanii. < i

b) Nu va exista niciodată o generaţie de unguri dispusă să renunţe lâ pretenţiile teritoriale asupra Transilvaniei.' c) Fără Transilvania nu poate

să existe1 un stat ungar, nici o misiune ungară (în Europa) şi nici viaţă ungurească. '’ d) Va trebui să recurgem la

m ijloace artific ia le (T ratatu l ungaro-român) pentru a zădărnici dominaţia majorităţii româneşti în Transilvania. ' :

Dumnezeu să vă dea gîndul cel bun! . - . -

H artford, '9 septembrie 1996 '

G h e o r g h e F U N A R , p r e ş e d in te a l PUN R

Dezbatere comună a Parlamentelor de la Bucureşti şi Budapesta înaintea ratificării Tratatului bilateral

Gyorgy Szabad, deputat al Partidului Popular Democrat Ungar, a înaintat Parlamentului ungar o iniţiativă privind organizarea unei dezbateri comune între delegaţii ale partidelor parlamentare române şi ungare înaintea ratificării Tratatului de bază, fie la Arad, fie la Seghcdin, informează agenţia MTI, citată de “Româniai Magyar Szo”. Szabad, fost preşedinte al Parlamentului tingar în legislatura anterioară, şi-a motivat propunerea prin faptul că^în timp ce negocierile inter- guvemamcntale pe marginea Tratatului s-au desfăşurat în mod regulat, cele două Parlamente n-au avut posibilitatea să-şi manifeste poziţiile în legătură cu acest document “extrem de important”. Parlamentul ungar a dezbătut, la începutul lunii, asupra oportunităţii semnării Tratatului cu România, ocazie cu care opoziţia parlamentară şi-a

.făcut„cunoscute rezervele asupra textului documentului. Tratatul •«T ^ ‘ ‘ "■âS^fie semnat la 16 septembrie, la Budapesta.

Aflat într-un turneu prin .. ţarâ, la întîlniri cu procurori

(T im işoara, O radea), dom nul M icolaeC O C IH N R S C lî, p ro cu ­rorul general al României a fost, ieri," oaspete le municipiului Cluj-Napoca. Domnia sa a ţinut să explice Că pariul eu imposibilul, pe care şî l-a propus de la numire, aro ea fundament ‘ creşterea considerabilă a s tă rii infracţionale . In comparaţie cu anul 1989, ultimii 3 ani au înregistrat fenom ene in fracţionale grave. ”Ne îngrijorează, de asem enea, apariţia unor form e noi ale crimei organizate, mai cu seamă în economie”.

P r o c u r o r u l - R e p u b l i c i i f a c e

PARIU(!l;

IMPOSIBILULîn context s-a subliniat

starea de nelinişte existentă in Parchetul General, datorată n e id en tif ică riî a 437 de criminali, caro ”se plimbă nestingheriţi printre noi*. Domnul Cochinescu a relevat că m ai există răufăcători neidcntificali, acuzaţi dc tot felul de alte delicte.

Au fost criticate Parchetele, lo ca le pentru slal>a operativitate, existind cazuri DerezoJvate de mai bine de 3 luni. S*a cerut intervenţia procurorilor şefi de pe lîngă Curţile de apel, pentru ca asemenea deficiente să fie

.rezolvate în cel mai scurt timp. -" -

Fără să recurgă la metode p ersuasive , p rocuroru l genera l al R om âniei a subliniat rolul deosebit de im portant al presei, ca o

■ in s titu ţie necesară , , cu- deosebite obligaţii morale, în special cînd informează cu fapte legale dc Justiţie La speculaţiile privind a cîta putere în stat este_ presa, domnul Cochinescu a afirmat, ca, oricum , "p resa este puterea statului”, subliniind însă câ presa are nu numai drepturi, ci si obligaţii în ceea ce p riv c ţlc inform area corcctă si l.ira părtinire a cititorilor în legătură cu toate spec tre le ju rid ice ale ca/urilur relatate

Io n G H E R C IO IU

A D E V Ă R U L de Olui AGENDA miercuri, 11 septembrie 1996 (V)

1-----------------------------------------:-------------—•—1 — 1 /■ ........... _...................................... _ .........._.......................1

• A zi: C alendarul ortodox ! închinarea Sf. Cruci; Cuv. Teodora din A lexandria; Cuv. E ufrosin ; Calendarul greco-catolic: Sf. Teodora din A lexandria, cuv. (s. V); Calendarul romano-catolic: Ss. Pro! şi Iacinl, fraţi m.

• M îine; Calendarul ortodox: Sf. M c. A utonom , M acedonie şi T eodul; (O dovan ia p razniculu i N aş te rii M aic ii D om nulu i); C alendarul greco-catolic: Sf. Autonom, pr. m. (s. IV). închinarea S ărb ă to rii N aşterii M aicii Domnului; Calendarul romano- catolic: P re asfîn tu l N um e al Sfintei Fecioare Maria; Sf. Emilian ep. •

■ PREFECTURA,CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIA CUJJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA UTRDA:31-31-60' ;• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-&0-01• PRIMÂRIAHUEDIN: 25-1548 ,• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLrjlACLUJ-NAPOCA:955şi:

43-27-27 ..■ POIJŢIA FEROVIARĂ OXIJ-NAPOCA

1349-76 ' - . '• POt J’llA ORI: 21-21-21 - ,

P0U11A UIRDA 31 -21 -21• POUTIA CÎMHA TURZII: 36«2-22 POLTJIA HUEDIN: 25-1 « 8 .POLITIA GHERLA: 24-14-14 v POMPIERII: 981 :PROlECŢIAaVILÂ CLUJ-NAPOCA: 19-50-29 ■■ • "

GARDAFINANOARÂaUJ: 19-52-23 ■= si 19-16-70, int 158 ‘SALVAREA: 961 : fSALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 991 IINFORMAJH: 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958 'REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-87-48

• REaAAUTONOMÂDE APĂ CANAL ' DISPECERAT: 19-63-02REGîA AUTOMOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC DISPECERAT: 1544-78 'S.C. "SALPREST' SA DISPECERAT: 19-55-22 î

• COMEN3 SPECIALE FENIRU : ? TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12int 132 - vDISTRIBUŢIA GÂ2ELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928, DISPECHtAT 433424' ' ■/' "■REGISTRUL AUTO ROMAN: - Şef reprezentanţi 43-38-10 ■ ’ . In/omraţii: 43-38-1!Hală inspecţii: 43-38-08 ■

■ ^ T Â R O M j ţ ţ r *

ORARUL CURSELOR T AROM De luni pînă viiierL

Plecări din Cluj-Napoca - 9,00 şi 19,30

.. Flecari din Bucureşti 7,35 şi 18.Cursele spre Bucureşti circulă prin

Tîrgu Mureş şi durează cca. 2 ore.De luni pînă sîmbătă.

. PIccări din Cluj-Napoca - 13;05 Plecări din Bucureşti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca. 2 ore. Fret bilet: romani - JJ.OUO lei

străini - 55 dolari. "TELEFOANE: 43-25-24;

43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE d in A utogara II: . /

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilefe de luni, joi şi vineri la ora 7,00 xşi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi,, vineri şi sîrabălâ la ora 1J ,00.

Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

■ IN FO R M A Ţ II Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

Programul Policlinicii

fă iâ plată “Familia Sfînta”

2 - 6

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA ' ;■ prinapalde direcţii trenuri accelerate; rapide şi intcrcity •BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 14,57 •BISJRTTA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48 - •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra OH): 11,48 •BUDAPESTA: 0,30; 16,09;• GAT,ATI (prin Iasi): 8,07 (prin Ploieşti-Buzău): 11,40 - •IASI: 0^0; 13,17;•ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 •SATU MARE: 4,08; 14,57• SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGHETUMARMAŢIEI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin AJba Iulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 •TtRGU MUREŞ: 16,15 ; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

■ 19-24-75 (internaţional)

Medicină generală: dr. I. Boilă 2, 3, 5, 6 (10-12); dr. G. Răfan -4 (12-14), dr. M. Suciu - 4 (10- 12), dr.C.Ioviţă4 (13-14), dr. C. Popa 5 (12-14), dr. S. Loga 2 (14-16), drX. Barbăalbă 6 (10- 12); Interne: dr. F. Gherman 2 (15,30-17),'4 (10-12); dr.A. Iancu 3 (11-13), dr. Gh.Uza 2 (12-14), dr.Cs.Szakacs 4 (14-16), dr.' C;Vlad 4. (14-16); Pediatrie: dr.R.Mitea 3 (13-15), dr. M. Fritea 3 (15-17), dr. D. Lupea 4 (12-14), dr. M. Bayiadai 6 (15- 17), dr. D. Tempeleanu 2 (13- 14); Reumatologie: dr. F. Bayradar 4, 6 (15-17), dr. I.AIb 3 (13-15); Ginecologie: dr.C.Fodor 3, 5 (10,-12); Alergologie: dr.I.Itu 2 (12-14); Chirurgie: dr. C. Cosma 3 (10- 12); Dermatologie: dr. H. Radu5 (13-15); Ortopedie:' dr.Z.Popa 2 (11-13); O.R.L.: vdr.C-tin- Rădulcscu 2 (12-14), dr.I.Mihali6 (12-14); Psiholog: L,Boilă 3 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr. 3, bl. 12, ap. 12.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian. Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-14; sîmbăta-duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str.M. Kogălnieeanu nr.7): ORAR: luni-vineri:

' 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălnieeanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălnieeanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: .închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri:, 8-13; sîmbăta, duminica închis.

' ■ Biblioteca Academiei (strada Kogălnieeanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis '■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi,, miercuri, joi - .12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

- ■ Biblioteca Americană (strada JUniveisitătii 7 - 9 ) . Orar: luni - vineri 12 - 16 ,',-v■ Biblioteca Britanică (stradă Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 18; sîmbătă;, 9 - 13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălnieeanu 7 - 9). Orar: marţi:'l8 - 19; joi 19 - 20.■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada Kogălnieeanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.■ Biblioteca Centrului Cultural

German ”Hermann O berth” (str. Memoiandumuluil8). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. j■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13,,„duminică: închis:

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi maiţi: închis .■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial ‘ Emil Isac” (strada

Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele

9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14.■ Parcul Etnografic Naţional

"Romulus Vuia": orele 9-16.

PROGRAMUL RADIO CLUJMiercuri, 11 septembrie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Ctistina Pânzaru). 10,00 R adiocircuit - emisiune multiplex a Departamentului Studiourilor teritoriale şi locale. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Agenda culturală - realizată de C orner Pop. 11,30 Cantus Mundi - selecţia Gelu Furdui.12.00 Radiojurnal Radio Cluj. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia de miercuri: moderator Delia Bob. 13,00 Radiojurnal. 13,15 .Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064 / 187266. Astăzi vă răspunde Stana Sevianu.18.00 Ştiri; 18,10 Interviu muzical; 18,15 Tribuna electorală, redactor Ana Marius. 19,00 Radiojurnal 19,15 Radiofax, redactor Liliana Popa; 19,30 La dispoziţia dumneavoastră, redactor Ana Hu(anu. 20,00 Agenda electorală; 30,05 Unda preferinţelor, prezintă Mihaela Dîmbeanu. 21,50 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.

9 1 3 FM

i Miercuri, 11 septembrie 6 , 0 0 - 1 1 , 0 0

R adioprogram "Prim ul ^ _ sa lu t”. 7,00-7,20

R adiojurnal România Actualităţi. 8,50-9,00 ”Ce mai crede lumea”, sondaj

pe teme de actualitate. 10,50-10,55 Plus. Adrian Suciu. 11,00-11,30 Muzică, publicitate. 11,30- 11,35 Revista presei centrale. 11,35-13,00 M uzică, pub lic ita te , ştiri. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 15,00-15,05 ”Ce mai crede lumea”.r. 15,50-15,55 Plus.r. 16,00-19,00 Muzică, publicitate, ştiri. 19,00-19,05 CD Sport, rubrică realizată de Cătălin Berindean. 19,05-19,30 "Taifas cu timpul”, emisiune realizată de Monica Sîrbu. 19,30-19,35 Buletin de ştiri. 19,35-21,30 "Musica Magica” realizator Ştefan Coroian. 21,30*21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-23,00 CD Jazz, realizator Ioan Muşlea. 21,35-6,00 Muzică, publicitate.

t e l e s p e c t a t o rMiercuri, 11 septembrie P ro g ra m u l 1: 7 ,00 TVM

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Videolexicon (r); 11,05 Vidcocaseta muzicală, (r); -11^25 Serial: Andrea Celeste (r); 12,15 Desene animate: Legenda vîntului din nord; J2,40 Reflector (r); 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi & TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Ritmuri muzicale; 16,20 A ceşti pătim aşi m inunaţi; 16,35 E clesiast ’9 6 :„C iv iliza ţia creştină”; 17,20 De la lume adunate ...; 17,50 Desene animate: Piraţii apei negre ; 18,20 Timpul Europei; 18,50 Agenda electorală; 19,00 Serial: În tîm p lări d in F lo rid a ; 19,30 Actualităţi; 20,20 Serial: Omul care p lîn g e ;, 2 1 ,20 ‘ F o tbal: L iga C am pion ilo r: A tîe tico M ad rid - S teaua B ucu reş ti (d ); 23 ,30 A ctualităţi;'23,45 Serial: Frumoasa şi bestia; 0,40 Întîlnirea de la miezul nopţii. ' ’ '

Program ul 2: 7,00 Lâ prima oră;8.30 TVR Timişoara; 9,20 Ora de muzică; 9,55_ Caleidoscop-satelit; 11,55 Film: în num ele poporului italian (r); 13,45 Gong ! (r); 14,15 R itm uri m uzicale;'' 14,45 Serial: Puterea banilor (ultim ul episod); 15,40 Desene animate: Poveste din munţi; 16,10 Serial: A lejandra ;17.00 Zodia balanţei. Emisiune de educaţie ju rid ică ; 17,40 Serial: Andrea Celeste; 18,30 Emisiune în lim ba m aghiară; 19,15 B aschet masculin Cupa Cupelor;' 20,00 P ro , Memoria; 20,30 Formă şi culoare; .21.00 TVM Mesager; 21,30 Ritmuri m u z ica le ; 2 l , 40 S eria l: Santa Barbara; 22,25 Tradiţii; 22,55 Jazz- Fan; 23,35 Fotbal Liga Campionilor: Juventus Torino-Manchester United (înregistrare). .

PR O T V : 7 ,00 O ra 7 , bună dimineaţa !; 9,00 Serial: Tînăr şi nelin iştit (r); 9,45 Ştiri sportive;10.00 Serial: Paradise Beach (r);10.30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Serial: Cheers (r); 11,30 Tenis Open

Romania; 1235 Ştirile Pro Tv; 13,00 Tenis Open Romania; 16,00 Serial: Paradise Beach; 16,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 17,30 Serial: Taxi; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport la minut; 18,15 Bună seara, B ucureşti!; 18,45 Serial: Cheers; 19,20 Doar o vorbă să-ţi mai spun...;. 19,30 Ştirile Pro Tv; 2 0 ,OO Film : B ărbatu l ideal (SUA); 22,00 Serial M.A.S.H.; 22,30 Serial: Lege şi ordine; 23,30 Rătăciţi în tranziţie (talkshow); 0,00 Ştirile Pro Tv; 0.20 Sport la minut: ştiri sportive ; 0,35 Film : C om plotu l doctorului Fu Manchu (• com edie

: Anglia); 2,05 Tenis Open Romani a (rezumatul zilei); 2,35 Bună seara ,* Bucureşti ! (r). , ,,: • ^

C B N : 7 ,00 D esc h id e re a programului; 7,02 Film artistic: Dirty Dancing (r); 9,00 Bună dimineaţa, C luj!; 10,00 B ule tin com ercial; 10,30 Invitaţi în studio (r); 11,30 P asiu n i, , ep. 15 ( r) ; , 12 ,00 A v an p rem ieră ; 17 ,30 B u le tin

* comercial; 18,00 Caleidoscop; 18,40 D esene an im ate ; 19,00 Servus; 20,00 Fiim documentar; 21,00 Ora locală; 21,30 Film artistic: El, partea I-a; 23,30 Reluare O ra locală; 0,00 închiderea programului.

Joii 12 septem brie 1996 P ro g ra m u l 1: -7 ,00 TVM

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa B arbara (r); 10,05 Serial: Toate pînzele sus! (ultimul ep iso d ); 11,00 S e ria l: A ndrea Celeste (r); 12,40 Desene animate; 13,10 Serial: Tînărul Indiana Jones (r); 14,10 TVR Iaşi & TVR Cluj-

. N apoca ; 15,40 F e s tiv a lu l internaţional de folclor al ţărilor , d u n ă ren e - T u lc ea , ’9 6 ; 16 ,10 M a g a z in 's o c ia l; 16 ,50 A genda e lec to ra lă ; 17 ,00 F o tb a l C upa UEFA: G lo ria B is tr i ţa - ; A C ’

: Fiorentina; 18,45 Viaţa partidelor parlamentare; 19,10 Serial: Tînărul Indiana Jones; 20 ,00 A ctualităţi; 20,50 Serial: Labirintul dragostei; 2 1 ,4 5 , R e flec ţii ru tie re ; 2 2 ,0 0 Studioul economic; 22,40 Interpreţi, ai c în tecu lu i p o p u la r ; 2 3 ,0 0

Simpozion. Revistă de literaturi şt ^ r te ; 2 3 ,45 A ctu a lită ţi; 0 ,^ Miracolul de la ONC (r); 0,45 Jaz; A live Show:

P ro g ram u l 2: 7,00 La prima ori;8 .30 T V R C lu j-N apoca; 9,21 M u z ica p e n tru toţi. Remember Sergiu Celibidache; 10,05 Să nu n» facem iluzii !; 10,40 Întîlnirea de I) miezul nopţii (r); 11,35 Ecran df vacan ţă : D esene anim ate; 12,OS Serial: F rum oasa şi bestia; 13,0) Curcubeu; 14,00 Actualităţi; 14,1|

.R e p o rta j ’9 6 ; 14,45 Serial: Căţărătorul (ultimul episod); 15,3j D esene anim ate: Poveste din munţi 16 ,10 S eria l: A le jandra ; 17,Os C eaiul de la ora 5. Invitat Dai Spătaru; 19,00 Emisiune în limbi germ ană;. 20 ,00 Cuvinte potrivite;2 0 .3 0 . E n ig m a ; 21 ,00 TVM M esager;, 21,30 Filmoteca de Anţ22.00 Film: Sfinţii inocenţi (Spania);

. 23,45 Fotbal L iga Campionilor ■ rezu m atu l m ec iu rilo r d in primi

•etapă.P R O T V : 7 ,00 O ra 7, buni

dim ineaţă î; 9,00 Serial: Tinăr'ij neliniştit (r); 9,45 Sport la minm10.00 Serial: Paradise Beach (r);10.30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,04 Serial: Cheers (r); 11,30 Tenis Opq Romania; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,0) Tenis Open Romania; 15,45 Gillellt - lum ea spo rtu lu i^ 16,00 Serial: Paradise Beach; Î6 ^ 0 Serial: Trai şi'neliniştit; 17,30 Serial: Taxi; 18,0(1 _ Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport Ia minvi* i 8,15 Rătăciţi în.tranziţie (r); 18,0' Serial: Cheers ; 19,20 Doar o vori» să-ţi m ai-spun 19,30 Ştirile fti Tv; 20 ,00 Film : Afaceri riscanţi (com edia SUA); 21,50 Ştirile Pn Tv; 22,00 Serial: M.A.S.H.; 22^( Serial: W alker, poliţist texan,23,3( Am întîlnit şi români fericiţi; 0,01 Ştirile Pro T v; 0,05 Sport la minut ştiri sportive; 0,35 Film: Peripeţii li colegiu (SU A ); 2,30 Tenis Opo

.R om ania (rezum atul zilei)., R e d a c ţia >. nu . îş i asumi

răsp u n d erea pen lru modificării! intervenite în program.

1Farmacii cu serviciu perma­

nent. Farmacia ”Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17- 51-05: T ■

Garda de noapte: Farmacia nr.l, P-ta Unirii nr.37, telefon' 19-46-06, orar 20-8. V ;

Programul teieviziunilor prin cablu2: max; 21,10 B uletinPORTAL informativ; 21,30 Program

EXPORT - IMPORT S.R.L.

Miercuri. 11 septembrie “1996 . 7,45 Buletin informativ; 8,00 Viaţa germană (r)- 2 max; 8,30 Tema săptămînii (r)- 2 max;, 9,00 „M agicianul ştiinţei” : Arhimede (r)- 2 max; 9,30. B uletin inform ativ; 10,40 Oldtemers: Steyr VI (r)- 2 max;1 10,55 Paris (r),- 2 max; 11,25' Buletin inform ativ; • 11,35 Gorilele din munţi (r)- 2 max; : 12,05 Buletin informativ; 16,30 Buletin informativ; 17,00 Noah - 2 max; 17,30 Thomas Mann, partea II- 2 max; 18,00. Buletin informativ; 18,15 Bulevard Germania - 2 max; 18,55 Barcelona -2 max; 19,20 Buletin inform ativ; 19,35 Michael Jackson - 2 max; 20,40 Istoria companiei Lufthansa -

satelit.

Miercuri, 11 septembrie 1996 9,25 Desene animate; 10,00

M atinal NCN; 10,15 Paris „lumini"- reportaj (r); 10,45 Dreptatea care doare - film (r); 17,15 Agenda culturală; 17,30 Puncte de vedere; 18,00 Agenda cinematografică; 18,15 Selecţiiini/spectacole; 18;30 Ecouri mondiale - documentar; ? 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Am întrebat pentru d-voastră; 19,25 Desene animate; 19,50 Sticleţi şi band iţi' -film ; 21,20 O formaţie pe săptămînă; 21,55 Ştiri NCN; .22 ,00 Paris „lum ini” - reportaj; 22,30 Alergind - film.

PROGRAMUL FILMELOR SĂPTĂMlNA

6 - 12 SEPTEMBRIE 1996REPUBLICA - Tipu’ de h

cablu - SUA - premietă (11; 13; 15; 17; 19; 21) * VICTORIA- Ultimul dans ■ SUA (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Avocatul Diavohilai - SUA - premieră (11; 13,30; 16; 18,30). Duminica spectacolul începe la ora 13,30. * MĂRĂŞTI - sala A * Armata cdor 12 maimuţe - SUA (12,45; 15; 17,45; 19^0); sala B - Toy

Story - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Dragonii gemeni - Hong Kong (11; 13; 15; 17; 19). . . .

TURDA: FOX - Panică la hotelul Majestic - SUA - premieră; TINERETULUI- Valul ucigaş - SUA.

DEJ: ARTA - RENOVARE.CÎMPIA TURZII -

MUNCITORESC - Craii de Curte Veche - România - premieră; Damini - India.

GHERLA: PACEA - Ultima decizie - SUA - premieră; Suspecţi de serviciu - SUA - premieră; Spionul Dandana - SUA - premieri

' POLICLINICA ' INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, carC Gheorgheni

INTERNE • CARDIOLOGIE NEUB0-1 ; LOGIE « PSIHIATRIE • ENDOCBI- : NOLOGIE • REUMATOLOGIE*‘ ECOGRAFIE «ALERGOLOGIE • DER­

MATOLOGIE • CHIRURGIE •/ ORTOPEDIE ‘ O.R.L.*

■ r - ; OFTALMOLOGIE • ; GINECOLOGIE'ONCOLOGIE ; PEDIATRIE • UROLOGIE

ACUPUNCTURA ' LABORATOR '

(Biochimie - Bactcriologie Imuoaloţic- Parazitologie Determinare Rh - Toti de sarcină - Antigen HRS - Elisi Tcst- Eiaminiri citologice penlru depiitira cancerului de col uterio - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculi»») ZILN IC , inclusw D U M IN IC A '/'

'orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7Rezervare, eonsnltatll

v la teL 41.41.63. ’ J

ALIANŢA MT1SUICID

L I F E L I N ESufletul nistru Ia dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţi

4 1 4 1 6 3Z i l n i c î n t r e o r e l e 2 0 -2 4 .

S.C. Dental R0VA S0G0L0V

Calea Moţilor 106, ap.5 Tratamente

stom atologice complexe:> terapie>protetieă (cerem icS)> chirurgie [rezecţii, inplansj

Programări la tel.:430028. ' Zilnic orar: 9*19

aîmbita 9-14 Pentru studenţi, penwman. şomeri, reducere 20%'

PROF.UWWr.MHAICjL^ Dr. ANGELA CÂUI&AM

Str. Prahovei nr. H

Td.:42.56.18; td/fa£l9ji£ .

11 septembrie 1996 ROZA VÎNTURiLOR d o C l u j 1

gS (AFP) I S &&&•$%£& . (Reuter)

CREAREA UNUI ’PILON EUROPEAI” AL NATO AVMSEAZA LENTv Miniştri' de externe ai celor 16 ţări

Vaembre ale NATO s-au angajat să oM‘nă Pînă în luna decem brie rezultate în ceea ce priveşte crearea unei identităţi europene de apărare în jjdnil NATO. Cu trei luni înaintea acestui termen, situaţia pare blocată îi privinţa mai multor puncte, în special în legătură cu rolul adjunctului generalului american care este comandant suprem al forţelor aliate din Europa (Saceur). -

Pentru Marea Britanie şi Franţa, în special, acest adjunct, ,în prezent un general britanic, trebuie să se poată pregăti în vreme de pace pentru o eventuală criză şi să conducă, în caz de necesitate, o operaţiune în numele Uniunii Europei Occidentale (UEO). în această ipoteză Statele Unite ar fi arătat că nu doresc să participe la misiune, acceptînd doar să împrumute UEO unele din mijloacele colective ale NATO (transmisiuni, logistică, avioane-radar Awacs). în jargonul NATO, locul ocupat de adjunctul

european al Saceur se situează la un nivel denumit „comandă strategic", d is tinc t de nivelul dc. „comanda tactică” asigurat de un ofiţer pe un teatru de.operaţiuni. „A mericanii- consideră că-viitoarele operaţiuni ale UEO vor fi de mică importanţă şi că' europenii nu au în consecinţă nevoie de nivelul strategic” în lanţul lor de

. comandă, a adăugat acest diplomat, precizînd că Statele Unite „sînt foarte izolate” în cadrul NATO din cauza acestei concepţii minimaliste. ■

La un eşalon inferior, cel al celor trei comandamente regionale actuale - situate în Marea Britanie, Olanda şi Italia -, o altă problemă îi opune pe americani şi pe unii dintre aliaţii lor europeni. Este vorba de problema rep rezen ta tă de naţiona lita tea comandantului Cartierului General al NATO situat la Neapole (Italia).în prezent, acesta este un american, iar.', mai multe ţări europene ar dori ca ■ postul său să revină unui european.. Statele Unite refuză; acest lucru,

_explicînd că au plasat sub acest comandament cea de-a 6-a Flotă a lor, a cărei importanţă este mult superioară unităţilor navale adunate de europeni.: Totuşi, o participare deplină a Franţei şi Spaniei în structura ? m ilitară in tegrată , cu afectarea la .NATO a unor nave ar pune în dificultate această supremaţie americană. în p lus , dacă comandamentul de la Neapole ar

; reveni unui european, un statut aparte ar putea fi aplicat celei de-a 6-a Flote, adaugă el.> Şefii de Stat Major ai celor 16 ţări

.membre ale NATO vor încerca sâ ajungă la un consens cu privire la o

. înnoire a structurii militare integrate a A lianţei. P iram idală, această

; structură este condusă pentru zona* europeană de. genera lu l George. Joulwan, a cărui naţionalitate americană sim bolizează legătura transatlantică ce uneşte Statele Unite cu Europa în cadrul NATO. în planul de renovare a structurii militare

integrate, cel de-al patrulea nivel de comandă ar trebui să dispară, reducînd

: la jum ătate cele 60 de cartiere generale actuale. în ceea ce priveşte

"com andam entele regionale, două opţiuni principale vor fi discutate de şefii de Stat Major din ţările membre ale NATO. Trebuie oare păstrate trei sau suprimat unul, cel al lui High Wycombe ? R ecent, generalu l Joulwan s-a opus cu ferm itate reducerii la două a comandamentelor plasate sub autoritatea sa, soluţie care era totuşi favorizată de numeroşi europeni,, în special din raţiuni economice. Repartizarea geografică a zonelor de competenţă este legată de această opţiune cu privire la două său trei comandamente regionale. In prima ipoteză) zonă teritorială: acoperită, de NATO ar fi tăiată în. două, cu o regiune de nord şi o regiune de sud. în cea de-a doua, aliaţii ar păstra global decupajul actual, cu o regiune de nord-vest, o regiune centrală şi o regiune de sud. ■

REIMCNEA ŞEFILOR DIPLOMAŢIILOR EUROPENE A SCOS LA IVEALA ^DIVERGENTELE CARE PERSISTA ÎN PROBLEMELE DE POLITICA EXTERNA

Şefii d ip lom aţiilo r europene, reuniţi într-un cadru neoficial în oraşul irlandez Tralee, au făcut tot posibilul pentru- a-şi d is im u la divergenţele cu privire la diverse chestiuni de politică externă, situaţie care scoate şi mai mult în evidenţă dificultatea de a promova o politică externă comună, obiectivul central al Conferinţei Interguvemamentale (CIG) a Uniunii Europene (UE). Miniştrii au alimentat îndoielile privind incapacitatea UE de a elabora o politică externă şi/de securitate comună (PESC) viabilă. Ei nu au reuşit să depăşească divergenţele cu privire la atitudinea pe care să o adopte faţă de bombardamentele

am ericane asup ra o b iec tiv e lo r irakiene. Şefii diplomaţiilor europene au încercat să disim uleze aceste divergenţe şi au lansat lin apel pentru p u n erea rap id ă în ap lica re a Rezoluţiei 986 a Naţiunilor Unite „petrol contra hrană”. C ei 15 au condamnat incursiunea preşedintelui irakian în zonele kurde din nordul , ţării, dar nu au sprijinit Washingtonul la fel de ferm ca în 1990, după invazia irakiană în K uw eit Ministrul britanic de externe, Mateom Rifkind, a avertizat Franţa că este singură'în * atitudinea sa dezaprobatoare faţă de raidurile americane, dar omologul său francez a replicat că în cadrul UE există „o varietate de nuanţe”.

în ceea ce priveşte CIG, Franţa a propus numirea unei oficialităţi caie să reprezinte PESC europeană pe scena internaţională. D ar această propunere, la care s-a. raliat în final şi Germania, nu rezolvă chestiunea unanimităţii în materie de politică ex ternă; Ideea dc a abandona; u nan im ita tea în sch im bu l unei majorităţi calificate ar face procesul de luare a deciziilor mult mai eficace, dar Marea Britanie s-a-opus ferm.. Şefii diplomaţiilor europene a u '

făcut front cbtnun în chestiunea, sancţiunilor comerciale instituite de Statele Unite împotriva Cubei, Libiei şi Iranului. Ei au critica t legea' americană care pedepseşte firmele

europene care fac afaceri în oricare din ţările aflate pe lista neagră a Washingtonului, dar au afirmat că .se abţin de la orice fel de represalii pînă după alegerile prezidenţiale din noiembrie din Statele Unite. In ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, UE a bătut în re tragere cu p riv ire la intenţiile sale de a. trimite o delegaţie m in is teria lă p e n tru a purta" convorbiri cu O rganizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP) la Casa Orientului, rep rezen tan ţa sa din disputatul Ierusalim de e s t Spring a declarat că preconizata vizită la Casa Orientului a „troikăi” formate din

-Italia, Irlanda şi Olanda a stîmit furia guvernului israelian. ■

lAFP).

POLONIA REFUZA SA VIJVDA BOSNIEI TANCURIRefuzul autorităţilor poloneze de

a furniza viitoarei armate bosniace 45 de tancuri T-72 de concepţie sovietică a stîmit o furtună politico- mediatică, ziariştii acuzîndu-i pe membrii guvernu lu i de „ratarea

aobţinerii u nu i con trac t de 50 /milioane de d o la r i”, p rob lem ă calificată drept „delicată” de către primul m in istru W lodzim ierz Cimoszewicz. Citat de cotidianul „Rzeczpospolita” , Cimoszewicz a recunoscut că au avut loc unele .discuţii confidenţiale” cu autorităţi sie Statelor Unite îri legătură cu

această p rob lem ă, ad ău g in d că oficialii de la Varşovia „şi-au acordat un timp necesar pentru, a cunoaşte detaliile propunerii americane, pentru a re flec ta pe m arg inea tu tu ro r aspectelor”. ■

P o triv it presei poloneze , care făcuse cunoscu tă afacerea la începutul lunii iulie, Pentagonul a dorit să cumpere în folosul unui fond special pen tru B osn ia (B osn ia T ra in in g an E q u ip m en t F und) tancuri poloneze necesare echipării armatei bosniace, modelul T-72 fiind 'compatibil cu echipamentul de luptă

existent în Bosnia şi fiind mai puţin costisitor decît cele occidentale. \

Cu toate acestea, autorităţile de la Varşovia aii răspuns că Polonia „nu are tancuri” de vînzare, stîm ind, p o tr iv it co tid ian u lu i lib era l de opoziţie „G azeta W y b o rcza” , „uim irea o fic ia lită ţilo r m ilita re americane”.

Surse oficiale poloneze afirmă că Varşovia nu doreşte ;,să dea impresia că ar favoriza una dintre părţi” în conflictul din Balcani, în care uri con tingent po lonez p artic ipă Ia acţiunile Forţei m ultinaţionale de

menţinere a păcii (IFOR). Mai mulţi jurnalişti polonezi vorbesc despre „inerţia birocratică” şi acuză membrii guvernului fost com unist că au permis eliminarea industriei poloneze de pe piaţa mondială de armament.

Ei citează, în sprijinul afirmaţiilor' lor, con trac te le p riv ito a re Ta furnizarea de tancuri către Pakistan şi dc elicoptere .către Birmania, pc. care Polonia le-a pierdut recent în favoarea p ie ţe lo r de arm e occidentale.

.P o triv it p re se i po loneze , oficialităţile americane se vor adresa Slovaciei pentm furnizarea de tancuri în viitor.

ŞEFUL (M M IM tLIZEAZA

OPŢIUNILE REPRESIVE ALE

MU SADDAM IIIM I.VIrakului, unul dintre cele şapte state acuzate -

de Statele Unite că sprijină terorismul, îi va fi . destu l de greu să riposteze la atacurile americane cu rachete de croazieră împotriva obiectivelor militare din sudul Irakului, a declarat John Deutch, directorul CIA, El a precizat câ au credo câ preşedintele Saddam Hussein dispune de o „modalitate uşoară şi ' imediată de a riposta” la cele 44 de rachete ” lattsate.î» ultima săptâmînă. „Dar, după cum am văzui în trecut, Saddam va continua să * caute o cale de a crea probleme în «ccastâ regiune”, a dcclarat Deutch

Anterior. Deutch declarase câ. după aUcurile americane cu rachete de croazieră, trupele irakiene păreau să se. retragă din zona kurdă protejată de occidentali, situată în nordul ţârii. Dar ulterior a spus că Irakul, cu sau îsm 1 Saddam Hussein,-va continua să constituie o problemă şt a t putea prezenta ameninţări Jn -. viitor ou numai pentru ktnzi, et şl pentm ţările vecine bogate î» petrol ca Arabia Saudită şî Kuweitul. D eutch a declarat că Agenţia - Centrală de Informaţii a SUA „şi-a sporit substanţial” numărul agenţilor secreţi folosiţi pentru a pătrunde îa interiorul grupurilor teroriste străine şi în st.îlele ture sc presupune ca le susţin, ca Iraku l „Ceea ce am cîştigat In ultimele 18 luni depăşeşte cu mult realizările anterioare”, a declarat el. Datorită acestor ag en ţi, C IA d ispune de o capacita te ' „rem arcabilă si spo rita” dt- a descoperi sccretelc grupurilor vi/nte si „urile carc le oferă a /il sau ajutor”, a declarat Deutch în afară de lrak ( Statele Unite indică drept susţinători ai terorismului lran«l> Cuba, Libia, Corcea de Nord, Sudanul şi Siria.

Secretele descoperite dc CIA şi de FBI demonstrează „în mod convingător că Saddam s-a aflat în spatele unui complot irakian care - viza ucjderca fostului preşedinte american George Bush cu ocazia unei vizite în Kuweit ' • în 1991, a declarat şeful CIA. Deutch a declarat - că grupurile fundamenlalistc radicale islamice | reprezintă ameninţarea principală. Şeful CIA a enumerat ca făcînd parte din aceste grupuri; Hezbollah sau „Partidul lui Dumnezeu” dc - inspiraţie iraniană; Grupul islamic egiptean de opoziţie; şi Ham as, grup fundam entalist palestinian carc are legături cu Siria şi cu Iran.

Deutch a anunţat un program în patru puncte pentru a întări capacităţile antiteroriste ale agenţiilor americane de informaţii, la cererea preşedintelui Bill Clinton.„Un nou grup de ■ prevenire a terorismului extern” , dc la Centrul Antitcrorist., care strînge informaţii de Ia CIA şi de la alte agenţii de informaţii, ca Agenţia Naţională dc Securitate, va analiza informaţii provenite din toate sursele privind posibile - atacuri teroriste externe, CIA va trimite în străinătate „un nnmăr semnificativ” de ofiţeri în plus şi va spori numărul ofiţerilor de investigaţii repartizaţi la Centrul Antitcrorist, a declarat Deutch. In plus, şeful CIA a declarat câ agenţiile amcricane de spionaj îşi extind ■ sprijinul în domeniul infcrmaţiilorpcntru a proteja amplasamentele militare. ■

: (Reuter), - , (Reuter),

i n iii: su i:

M O C TIP DE MIE (MENTIOffiLECoreea de Sud dezvoltă un nou tip

^ mine terestre destinate amplasării în Juna frontierei cu Coreea de Nord, avînd ® vedere că minele folosite în prezent Prezintă un grad de periculozitate sporit f'ttni militari şi c iv ili, a declarat "nistrul sud-coreean al apărării Lee foiig-Ho; în cadrul unei audieri în

-Filament el a afirmat că este vorba de noi, care pot fi desfăşurate şi

f’struse cti u şu rin ţă , urm înd să ‘•locuiască m işe le convenţionale Atente în zona demilitarizată, ifo purtător de’ cuvînt-al Ministerului Arării de Ta Seul adeclarat că partea W-coreeană ar putea-, propune Coreii "' Nord ca ambele; ţări; să înlăture în J'toi minele convenţionale din zona Militarizată. Nu există un plan concret î!t!ru o asemenea propunere, dar, prin

comune, pot fi e lim inate

pericolele pe care le reprezintă acest gen de mine pentru c iv ili, a mai spus ministrul sud-coreean.^

■ Multe dintre minele amplasate în prezent au fost luate de ape în urma' unei recente ploi torenţiale. Acest lucru este periculos, întrucît nu se poate şti unde au ajuns, a opinat o oficialitate de la Seul. Coreea de Nord şi de Sud au plantat un număr foarte mare de mine în zona demilitarizată cu o lăţime de 4 k ilom etri care desparte P eninsula Coreeană. 1

Un număr de 655!t)00 de militari su d -: coreeni, susţinuţi de aproximativ 37.000. de colegi de-ai lor americani, se: găsesc în faţa a peste un milion de militari nord- corceni aflaţi dc cealaltă parte a *zonci

..dem ilitarizate, u ltim a fron tieră a războiului rece existentă.încă în lume,

STATELE ARABE DIN GOLF AII OPINII DIVERGENTE PRIVIND ATACURILE AMERICANE ÎMPOTRIVA IRAKULUI

, Statele Arabe (lin G olf nu sînt de • < acord cu Statele Unite în privinţa atacurilor lor împotriva Irakului şi d iscu tă aceas tă p rob lem ă cu principalul lor aliat occidental, a ; afirmat la 8- septembrie un iriinistru arab. „N u există dezacorduri, ci d iferen ţe de o p in ii” , a răspuns m in istru l de sta t pentru a fa c e r i. ' externe al Omanului, Youssef bin Alawi bin Abdullah, la întrebarea . dacă statele din G olf sînt de acord - cu W a sh in g to n u l îri p riv in ţa

, atacurilor sale. cu rachete asupra Irak u lu i de s ă p tâ ih în a . trecu tă . . Cuvintele sale, rostite la încheierea u ne i re u n iu n i de două z ile a miniştrilor de externe din cadrul Consiliului de Cooperare a\ Golfului (C C G ), d esfăşu ra tă în capitala

Arabiei Saudite, Riad, au fost primele declaraţii publice cu priviţe la faptul că arabii din G olf nu sînt de acord cu Statele Unite în ce priveşte loviturile lansate împotriva Irakului. Abdullah a afirmat că CCG „sprijină în totalitate coaliţia in ternaţională . în ceea ce priveşte paşii şi neînţelegerile care au urm at recentelor operaţiun i'm ilitare americane în Irak, acestea se află în centrul discuţiilor dintre o serie de ţări din coaliţie” .

Diplomaţii au apreciat că majoritatea statelor din G olf. consideră atacurile americane împotriva Irakului- despre care W ashingtonul a afirmat că sînt un răspuns la intervenţia armatei, irakiene în n o rd u l Irak u lu i pen tru ă a ju ta '; facţiunea kurdă să lupte cu un grup riva l - . sîn t. n e ju stifica te , deoarece

acţiunea Irakului este o problemă internă şi nu o ameninţare la adresa vecinilor săi. O mare parte a lumii arabe a condamnat aceste atacuri ca p e o în că lca re a suveran ită ţii Irakului. D intre statele din Golf, num ai Kuweitul â afirmat că aprobă pe deplin acţiunea Statele Unite.

CCG a cerut Irakului să coopereze cu Naţiunile Unite pentm a asigura condiţiile adecvate accelerării punerii în ap lic a re a R ezo lu ţie i. 986 , re fe rin d u -se la deciz ia care va perm ite Irakului să vîndă cantităţi lim ita te de p e tro l în sch im bul' ach iz iţio n ă rii de alim ente. E l a subliniat, de asemenea, necesitatea m e n ţin e r ii independen ţe i si suveranităţii, vâ unităţii teritoriale â Irakului şi a păcii în regiune.. • ■

A D E V A R U Ld e C i m POLITICĂ miercuri, 1! septembrie 1996

Cinei ani fatidici pentru

demnitariCererea de cercetare a

averii unei persoane carc a detinut o demnitate viu o funcţie publică dintre cele prevăzute în Iepe piutc 11 încuia in lermen de cel mult 5 mi dc la iljta încheierii mandatului s:m a eliberării dm funcţie. a hotăril, luni, Camera Deputaţilor, prin adoptarea articolului 23 din proiectul de lege privind declararea şi controlul m erilo r dem nitarilor, m-i.eistr.iţilor. funcţionarilor publici n ale unor persoane <.u l'unclii de conducere - Potrivit acestui articol, procedura de cercetare şt judecare a provenienţei; bunurilor, începută asupra; unei persoane, continuă şi împotriva moştenitorilor: acesteia. Cercetarea poate (I pornită şî direct împotriva moştenitorilor, dar mimat în termen <!e 3 ani de la dota deschiderii succesiunii.

D ispozitivul hotărîrii judecătoreşti râmase irevocabile, prin care sc constata provenienţa ilicită a unor bunuri, sc comunică organului fiscal de ia domiciliul persoanei a cărei avere a fost cercetată^ în vederea executării, este menţionat în articolul 26 din lege. De asemenea, Conform acestui articol, bunurile confiscate sc vor valorifica prin vînzare la licitaţie; sumele obţinute făcîndu-se venit la bugetul de stat. Preţul de pornire al licitaţiei nu poate fi mai mic decît valoarea bunului, stabilitate instanţă pe bază de expertiză. -

Persoana a cărei avere a fost declarată, în total sau- în parte, nejustificată, prin­tr-o hotărîre judecătorească irevocabilă, va fi destituită sau revocată, după caz, din funcţia pc care o deţine (a r tic o lu l-33 din lege), Senatorul sau deputatul a cărui avere a lbstdeelarată irevocabilă este considerat incompatibil.

Deputaţii au votat şi articolele referitoare la pedepsele care se aplică în cazul afirm aţiilor mincinoase cu privire }a caracterul ilic it »t provenienţei bunurilor.

Referitor la persoanele care au ocupat posturi

■publice sim ilare după 1 ianuarie 1990, în lege este specificat că acestea pot fi supuse controlului averilor, “dacă sînt dovezi ccrte câ unele bunuri şi valori ale acestora nu au fost dobîndite în mod licit”. . , ■

în luna martie a anului 1947, la Bucureşti şi Cluj s-a aniversat împlinirea a doi ani de la reîncadrarea Transilvaniei de nord-vest în vechile hotare ale României, teritoriu care, după cc fusese e liberat de sub ocupaţia Ungariei horthystc,. a fost preluat şi administrat dc către Armata sovietică.

Guvernul dr. Petru Groza a considerat că împlinirea a doi ani dc la reinstalarea administraţiei româneşti în Ardealul de Nord este un bun prilej pentru a-şi manifesta “recunoştinţa” faţă de Stalin şi alţi înalţi demnitari ai Moscovei. Astfel, în şedinţa din 21 martie 1947, Consiliul de Miniştri, la propunerea dr. Petru Groza, l-a proclamai pe “G eneralissim ul lo s if V îsarionovici S talin, “Cetăţean d e ‘ onoare al R om âniei” . C onsiliu l de Miniştri a însărcinat pe drv Petru Groza “să aducă ia cunoştin ţă gloriosului conducător al popoarelor sovietice accastă proclamare”- scria z iaru l “România liberă”. • . .

Tot în aceeaşi şedinţă a Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza a făcut cunoscut că primăria municipiului Cluj, dînd curs hotărîrii Consiliului Politic M unicipal din 13 martie 1947, “a atribuit lu i '

Viaceslav Mihailovici Molotov, ministrul de externe al Uniunii Sovietice, titlul de “Cetăţean de onoare al municipiului Cluj”. In continuare, dr. Petru Groza a spus că “în urma propunerii guvernului, Majestatca Sa Regele Mihai I a acordat lui A. I.

sărbătorească”. Consiliul Politic M u n ic ip a l/ întregit. cu reprezentanţi ai populaţiei, a luat hotărîrea ca V. M. Molotov, “marele prieten al poporului nostru” să fie ales “Cetăţean de onoare al municipiului Cluj”. Pe baza acestei hotărîri,- primarul

Cum a fost proclamat Stalin “Cetăţean dc onoare al României”, iar V.M. Molotov a devenit “Cetăţean dc onoare al municipiului Cluj”

V îşinski, ’ prim -locţiitor al ministrului de externe al Uniunii Sovietice, Ordinul “Carol 1” în grad dc cavaler şi Mare Cruce, “pentru serviciile excepţionale aduse României, precum şi în apărarea cauzelor româneşti”.

Despre conferirea lui V. M. Molotov a titlului de “Cetăţean de onoare al municipiului Cluj”, presa clujeană a relatat pe larg. Ziarul “Lupta Ardealului” scria în numărul din 21 martie 1947

■că “în ziua de 13 martie 1947 - ziua cînd în urmă cu doi ani avusese loc la Cluj adunarea festivă cu prilejul trecerii sub» adm inistraţie românească a nordului Transilvaniei, Ia care participase regele, guvernul, A.I. Vîşinski şi reprezentanţii sovietici în Comisia Aliată de Control - “s-a întrunit în sedintă.

i-a conferit Iul V. M. Molotov “Diploma de cetăţean de onoare al municipiului Cluj” şi “l-a investit cu toate drepturile cuvenite’ legalmcnte cetăţenilor de onoare, cu omagiu, de respectuoasă recunoştinţă a cetăţenilor Clujului şi a întregului popor din Ardealul de Nord pentru că “a făcut să triumfe în faţa cercurilo r politice internaţionale şi .în faţa istoriei cauza dreaptă a poporului român".

La scurt timp după acest eveniment, municipalitatea a atribuit fostei străzi Regina Maria (azi b-dul Eroilor) numele lui V. M. Molotov.: -

în ierarhia de la Kremlin, V .- M. Molotov era omul politic investit de Stalin cu cele mai înalte funcţii. Fusese numit-

preşedintele C om isarilor ; Poporului ; .şi ; conducea

afacerile externe ale Uniunii Sovietice. El a fost acela care la 23 august 1939 a semnat în numele guvernului de la M oscova - îm preună »cu Ribbentrop, reprezentantul lui Hitler, tratatul de neagresiune

•între Uniunea Sovietică şi Germ ania, c i r p ro toco lu l adiţional secret carc prevedea, între altele, şi amputarea gran iţelo r de răsă rit ale României, tra ta t in trat în istorie sub denum irea de “Pactul Molotov-Ribbentrop”. Tot V. M. Molotov a înmuiat la 26 iunie 1940 ministrului României la Moscova, nota ultimativă prin care se cerea guvernului rom ân să “ înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia “şi “ să transmită Uniunii Sovietice partea dc nord a Bucovinei”, teritorii carc au :fost ocupate după cîteva zile împreună cu ţinutul Hcrţei de Armata sovietică.

Cel ce dictase să ne fie siîrtccată ţara ajunsese să fie glorificat la Cluj în 1947. în : numele cui? “Al istoriei", s-a

-spus cînd i s-a atribuit titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Cluj”? Dar, e bine să se ştie, unele anumite “istorii”.... '

M arin O PREA ■

Un milion de locuri de muncă, dar numărul şomerilor a crescutM inistru l Muncii, şi

Proiecţiei Sociale, Dan Mircea , Popcscu, a anunţat, luni,- că Guvernul “a îndeplinit şi chiar. a d ep ăşit” angajam entul electoral al PDSR din 1992 privind crearea a un milion de noi locuri de muncă, cu toate că, faţă de 1991, rata şom ajului a în reg istra t o creştere substanţială.

El a răspuns unei interpelări formulate de senatorul Adrian Păunescu (PSM), afirmînd că

încă din 1995 apăruseră în sectorul privat peste 1,5 milioane dc locuri dc muncă. în acelaşi timp, din cifrele prezentate de Dan Mircea Popescu. a rezultat că în august' 1996 existau cu aproape 400.000 de şomeri mai mulţi decît în decembrie 1991.

Adrian Păunescu i-a ccrut ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale s'ă explice dacă acuzaţiile lideru lu i PD, Petre Roman, privind neîndeplinirca, dc către PDSR, a promisiunii milionului

dc locuri de muncă au acoperireîn realitate...........

întrebai dc către preşedintele de şedinţă, Vaier Suian (PUNR), carc era numărul total de locuri de muncă în 1991 şi carc este în prezent, Dan Mircea Popescu a afirmat că nu există statistici în accastă privinţă.

Ministrul a explicai crcştcrca ratei şomajului (dc la 3% în 1991 la 6,4% în 1996, în pofida apariţiei a peste un milion de noi locuri dc muncă în sectorul

privat) prin fap tu l.că “în economia de p iaţă , unele locuri dc muncă apar pe măsură ce alte le se desfiinţează”.*

Dan Mircea Popcscu a mai afirmat că dinam ica ratei şom ajului a cunoscut >o puternică scădere, în ultimii doi ani. Astfel, dc la nivelul maxim de 10,9% în decembrie 1994, s-a ajuns la o rată dc 8,9% un an mai tîrziu şi dc 6,4% în august 1996. B

Emil Constantinescu:

Clipul electoral al PDSR este expresia panicii”

Clipul electoral al PDSR carc atacă CDR folosind imaginea lui Hmil ' C onstan tinescu ' metam orfozîndu-se în chipul

.regelui M ihai este, în opinia lideru lu i C D R , “expresia panicii” dc care au fost cuprinşi cei din PDSR “în momentul în care CDR a devenit prima forţă politică din România”.

R edăm in tegral declaraţia' acordată, luni, presei de către Emil Constantinescu:

“Cred că accastă,atitudine a celor din PDSR este expresia

Un tratat aplicat cu bună credinţăConsiliul Europei salută semnarea Tratatului româno-ungar,

dar consideră că el trebuie interpretat şi aplicat cu bună credinţă de ambele părţi, a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general adjunct al CE, Peter Leuprecht, la deschiderea Reuniunii Intcrguvernamentalc în problemele minorităţilor naţionale.

Leuprecht a calificat tratatul româno-ungar drept o contribuţie la pace, reconcilicre şi sccuritatc democratică pe continentul european. El a subliniat că ar putea exista cu greu o coincidenţă mai fericită decît aceea între Reuniunea de la Bucureşti dedicată minorităţilor şi semnarea Tratatului româno-ungar, lunca viitoare.

“Tratatul va contribui la viitoarea integrare a României şi Ungariei în instituţiile europene. Noi ştim cu toţii că negocierile privind Tratatul au fosl lungi şi dificile şi aş vrea să felicit din toată inima pe toţi cei care au lăcut posibilă această evoluţie pozitivă”, a afirmat înaltul oficial european, citat dc International Press Service. ■

panicii de care au fost cuprinşi în momentul în care CDR a devenit prima forţă politică din România şi în momentul în care candidatura mea are un impact d eo seb it asupra oam enilor obişnuiţi. Cred că sînt siliţi să facă acest lucru pentru că nu au ce prezenta. După ce au condus patru ani fără un program de guvernare, se prezintă şi în alegeri fară un program de guvernare pentru viitor. Singura posibilitate care te a rămas este defăimarea contracandidaţilor”.

Constantinescu a afirmat, că va da în judecată PDSR pentru acest clip, în care imaginea sa este prezentată transformîndu-se în imaginea regelui.

în tr-u n răspuns al PDSR formulat, luni, de purtătorul său de cuvînt, Dumitru Pîslaru, se spune că lideru l CDR “nu trebuie să se supere, dcoarccc, conform teoriei estetice după care fiecare om ia figura pe care o merită, clipul cu imaginea cand ida tu lu i CDRm etam orfozîndu-se prccum gîndacul lui Kafka în chipul ex- regelu i nu facc d ec ît să vizualizeze artistic succesiunca p ro p riilo r sale declaraţii monarhiste”. ■

Petru Liţiu:

L iste le la C lu j a le ANL s in ! d e fin itiv e

Petru Liţiu, deputat PL-93, este de părere că Nicolae V lasie; vicepreşedintele organizaţiei locale a PAC,> contestă locul întîi pe care îl

. ocupă domnia sa pe lisţele pentru Camera Deputaţilor deoarece vrea acest loc pentru el însuşi. Deputatul PL-93 este ferm convins că poziţia adoptată de d-l Vlasie faţă de candidatura sa este doar “o mască”, deoarece d-l Vlasie ar fi contestat pe oricine altcineva, penlru a ajunge primul pe liste.'

D-l Liţiu consideră că nici una dintre contestaţiile PAC. nu rămîn în picioare, dat fiind faptul că stabilirea criteriilor de ocupare a locurilor pe liste a fost hotârîlă la nivel central, or aceste criterii nu , sc

modifică pe baza contestaţiilor din teritoriu. în plus, d-l Liţiu nu se consideră blamat de întreaga fillială clujeană a Partidului Aliaţei Civice, ci doar de unii dintre membrii săi. v

în opinia d-lui L iţiu, comunicatul remis pfesei de către Comitetul Regional PAC Cluj va provoca nemulţumiri la Bucureşti.

Petru Liţiu califică întreaga com portare a lui N icolae Vlasie drept “o răzbunare puerilă a unui şcolar care şi-a căzut un exam en şi încearcă să îi lovească pe cei care au luat note mari” .

D-l Liţiu ţine să precizeze că listele la Cluj ale ANL sînt definitive.

Ioana G LIGOR ■

* V J Al

CDR studiază posibilitatea atacării deci?iei Curţii Constituţionale, care a respins cele 53 de contestaţii legate de candidatura pentru un nou mandat prezidenţial a d-lii Ion Iliescu. In acest scop, alianţa va apela la • organisme de. compctenţă, naţionale ş( internaţionale, a spus, în cadrai unei conferinţe de presă, dl. Serban Rădulcscu, preşedintele' CDR Cluj.

X iderii clujeni ai. CDR informează câ, înccpînd cu 16 septembrie, filiale judeţene vor oferi cetăţenilor posibilitatea de a face contestaţii în mime personal în legătură «i noua candidatură a iui Ion iliescu.

Radu Liviu, conducător de campanie electorală al CDR. alături de Radu Sârbu, a declarat la conferinţa de presă de ien, c l elementul principal de strategie electorală al alianţei este constituit de “combaterea y PDSR”, în acest context, dl \ Liviu a spus că CDR Cluj va întreprinde “o campanie mai agresivă dccît aceea de ia locale ’

Dl Răduleseu afirmi că alianţa este pregătită să răspundă la atacurile PDSR.'“Nu vom accepta nişte murdării şi lucrări calomnioase”, spâne preşedintele CDR Cluj,

Radu Sârbu, 'celălalt conducător de campanie al CDR, arată că vor fi pregătite “videoctipuri; prin care, vom demasca minciunile PDSR”.Dl Sârbu nu a uitat că în primăvară a participat ta cursa pentru Primăria clujeană avîndu-1 ca adversar principal pe Gheorghe Funar, preşedintele PUNR. El afirmă, legat <lc vizita pe care dl ■ Funar a fâeui-o receat în SUA, că “a fost un gest inteligent, iar Funar a fost foarte bine sfătuit”. Cu toate acestea, “pentru mine e o -surpriză câ Fanar a primit viza’, declară Radu Sârbu. Conducătorul de campanie al CDR Cluj a mai afirmat despre ţandidatttl PUNR ţa Preşedinţie câ “nu este urmaşul lui Avram Iancu, ci al lui Lică SâmădiuV

Întrebaţi în legătură cu semnarea unui pact de acordare a statutului de partener preferenţial între CDR, pe de-o parte, şi UNC, ANL şi L'SD, pe de altă parte, liderii clujeni ai -Convenţiei au arătat cl

unui asemenea acord. F,i spun câ problema se află în analiză la Rucurcşti. -

CDR Cluj speră să obţină la alegerile din noiembrie 4 mandate în Parlamentul României, două penlru Senat şi două pentru Camera Deputaţilor.

D an BRIE •

Conform lui Gh. Funar diplomaţii români nu sînt informaţi în legătură cu evoluţia evenimentelor din România *

în timpul vizitei în Statele Unite ale'Amerieii am fost informat de către personalul diplomatic român că acesta nu deţinea textul Tratatului rom âno-ungar, în limba română, nici la Ambasada de la Washington şi nici la Misiunea română dc la ONU din New York.

Din discuţiile avute a rezultat că dipTomaţii

români nu sînt informaţi în legătură cu evoluţia evenimentelor politice din România, nu primesc presa din ţară, sînt în general demoraliza!1 ?■x găsesc într-o atmosferă confuză.

în fond, diplomaţii români, după cum a SP® dl ambasador Dan Mircea Geoană, ar fi Pul“ negocia un Tratai româno-ungar mult niai bun

miercuri, I I septembrie 1996 ARTA-CULTURA-INVĂTĂMINT A d e v ă r u l d e CB am

Ieri a început C:Seminarul Consultativ Internaţional:

„Bibliotecile publice în Europa ■ PHARE - programul de dezvoltare a

bibliotecilor publice”

” La deschiderea şi în tim pul lucrărilor sem inarului internaţional, ieri, la Clubul Casei Universitarilor. , f . •

" Fotoz E. OLARIU

După cum am mai, anunţat, ieri şi-a început lu c ră rile , la CIuj- Napoca, Sem inarul C onsultativ Internaţional cu tema: „Bibliotecile ţubJicc în E u ro p a - PH A RE -

. ■ţfrogramul, d e d e z v o l ta r e a f //bliotecilor publice”, organizat de

Biblioteca Jude ţeană „O ctavian Goga”, în colaborare cu partenerii săi: Bibliotecile Comitatului Essex din Marea Britanie, Centrul pentru Biblioteci Publice şi L ectură.din Haga (Olanda), Biblioteca Publică din Veria (Grecia) şi Biblioteca Judeţeană d in P est (U ngaria ). Seminarul a re loc sub eg id a Proiectului PH Â R E p riv in d bibliotecile publice.' Sînt reprezentate ţări din Europa

occidentală, cen tra lă şi de est,-

rep rezen tan ţi şi coordonatori ai P ro ie c tu lu i PHARE în d iscu ţie , p a r te n e r i d in M a re a : B r ita n ie , O la n d a , G re c ia , U n g aria şi G erm ania, invitaţi d in: A lbania, B elaras, Bulgaria, Croaţia, Cehia, E s to n ia , L e to n ia , / L itu a n ia , Republica Moldova, Polonia, Rusia, S lovacia, U craina. Din Rom ânia partic ipă Ia lucrările sem inarului re p re z e n ta n ţi ai M ini-steru lu i C u ltu r ii , B ib lio tec ii N aţio n a le , directori ai bibliotecilor judeţene, ai bibliotecilor universitare din CIuj- N ap o ca . S în t, de 'a s e m e n e a , r e p re z e n ta te C entru l d e S tudii Americane, Fundaţia Heltai, C entrul. Cultural Francez, Fundaţia Soros şi Centrul Cultural German - toate din CIuj-Napoca. ;

Participanţii au fost salutaţi de dom nii Traian: Brad - directorul B ib lio tec ii Ju d e ţen e „O ctav ian G o g a” şi N ico lae ' R uja ^ viceprim arul m unicipiului Cluj- Napocâ. . '

Există speranţa ca acest prim sem inar internaţional de asemenea amploare organizat în România să se rv ească scopului exprim at în c ad ru l P ro ie c tu lu i PH A RE de parteneriat şi construire de instituţii, de dezvo ltate â se rv iciilor p ilo t m odem e în domeniul bibliotecilor' publice si al informaţiilor.

... M . B O C U »

Evaluareauniversităţilor

europene' în o rg an izarea A so c ia ţie i

U n iv ersită ţilo r E u ro p en e , în zilele de 6-8 septembrie 1996,; s-a reunit la Paris grupul de experţi care va efectua, în 1996- 1997, evaluarea unor universităţi eu ro p en e , în p e rsp e c tiv a instituirii unui sistem 'european de e v a lu a re , şi a c re d ita re u n iv ersita ră şi; a sp o r ir ii com petitivităţii universită ţilor europene. Din grup fac parte rec to rii a zece u n iv e rs ită ţi europene, între care şi rectorul- U niversităţii „B abeş-B olyai” , p ro f.u n iv .d r. A ndrei M arga/. Reuniunea a stabilit metodologia de expertiză a programelor uni­versitare orientate spre înnoirea

: universităţilor şi dezvoltarea unei culturi a inovării şi calită ţii, precum şi criterii de abordare a universităţilor ca instituţii care vor fi confruntate, în Europa, cu' condiţiile com petiţie i pentrUi performanţă, Reuniunea a stabilit modalităţile de trecere în uni­versităţi la evaluări efectuate de echipe internaţionale de experţi’ şi o rg an izarea de ech ipe de evaluare euroamericane, care să lucreze cu universităţi europene şi în universităţi americane,

Cu ocazia reuniunii de la Paris, rectorul universităţii clujene şi rec to rii u n iv e rs ită ţilo r d in Istambul, Lubliana şi Lisabona au fost de . acord să exploreze posibilităţi de in iţiere a unei cooperări s is te m a tic e : în tre universităţile mentionate.

Vizită,' In .c u rsu l prezen ţe i sa le în F ran ţa , rec to ru l U n iv ersită ţii ,,Ba6eş-BoIyai” , Andrei M arga, a definitivat programul vizitei la universitatea clujeană a renu­mitului filosof suedez şi specialist în studii est-europene, D an ie l T arschys, secretarul general al Consiliului Europei. După cum s-a anunţat, Senatul universităţii clujene a hotărît, la propunerea Facultăţii de Studii Europene, să acorde titlul de Doctor Honoris C a u s a , a l .u n iv e r s i tă ţ i i cu n o scu tu lu i p ro fe s o r al Universităţii din Stockholm.

D an ie l T â rsch y s va v iz ita Universitatea ^Babeş-Bolyai” în zile le de 17 şi 18 octom brie 1996. Domnia sa va vizita obiec­tive universitare, va avea d isc u ţii. cu studenţi şi cadre didactice din u n iv e rs i ta te ; va p re z e n ta o conferinţă Ia Facultatea de Studii Europene, precum si o conferinţă în A ula M agna, urm ată de o conferinţă de presă. ; î D an iel T ârschys a o b ţin u t doctoratul în Tilosofie politică la u n iv e rs ită ţile S to ck h o lm ,: şi Princeton, a devenit cunoscut p rin a n a liz e le , sa le d e d ic a te Europei răsăritene şi este unul din liderii mondiali ai mişcării liberale. , , ,

Studii aprofundatei U niversitatea,„Babeş-Bolyai”

din CIuj-Napoca organizează şi în ariul universitar 1996-1997 cursul de s tu d ii ap ro fu n d a te „S tu d ii G erm an e” în c a d ru l Facultăţii de Studii Europene. Sînt repartizate 10 locuri pentru absolvenţii tuturor specializărilor din învăţâmîntul superior, care s tă p în e sc . lim ba., g e rm an ă , C o n c u rsu l de a d m ite re se desfăşoară în 18 şi 19 septembrie a.c. Informaţii Ia Facultatea de Studii E uropene, CIuj-N apoca str. Em. de M artonne nr. 1, tel. 064-431794 sau 194315/146.

Filarmonica “Transilvania”

Noua stagiune de concerte• interviu cu dl GEORGE DUDEA,

' directorul Filarmonicii •• Noua stagiune de concerte a Filarmonicii clujene

a debutat aseară. Care este profilul acestei stagiuni şi pe ce anume s-a pus accent: pe politica de programe (prime audiţii, repertoriu mai puţin “uzat”), sau pe prezenţe interpretative de marcă?

- Accentul s-a ptis, în primul rînd, pe “calitate” r vizînd. atît invitaţii noştri, cît şi programele lor. Printre artiştii ce ne onorează prin prezenţă se numără şi ALEXIS IIAUSER, care a dirijat concertul de deschidere. Ca o noutate, pentru prima oară la Cluj, l-aş aminti p6 dirijorul Zeev Dorman, pe care am avut ocazia să-l cunosc la.Tel Aviv şi sper că domnia sa va confirma încrederea noastră, prin concertul din 17 septembrie. : - ; '

• Şi acest concert, ca şi următorul, din 24 septembrie cu maestrul EMIL SIMON, va avea loc m arţi - aviz melomanilor! Ce noutăţi aveţi în “Toamna muzicală”? : ,

- Festivalul nostru va debuta la 4 octombrie - sperăm să fie o 'Toamnă muzicală” de mare calitate! Deschiderea vi fi sub bagheta lui YTAI TALGAM (ce face parte' dintre artiştii ce au mai fost la Cluj şi pe care cu greutate

am reuşit să-i aducem), solist apreciatul violonist ANDREI AGOSTON, aşteptat de multă vreme de publicul clujean. Un alt “punct forte” al festivalului ar fi concertul dirijat do LAURENT PETIT-GIRARD (Franţa), atît de bine primit de publicul nostru în urmă cu doi ani, în dubla sa calitate - de dirijor şi compozitor. Un alt moment important este concertul dirijat de germanul JOCHEN WEIINER, o altă prezenţă iubită de orchestra noastră. Concertul de închidere revine maestrului Emil Simon, dirijorul nostru permanent, solistă fiind distinsa pianistă din StU. A , originară din România, LORRY WALLF1SCH. Şi pentru că vorbeam la început despre noutăţi repertoriale, iată programul, acestui concert, care cuprinde Suita Mascarada de Haciaturian şi tot mai puţin cîntata - Simfonia I de Ceaikovski. De altfel, aceste două piese fac parte din programul unui turneu pe . care orchestra noastră îl va întreprinde în Germania la sfîrşitul lunii octombrie şi toată luna noiembrie, practic, un turneu compus din trei turnee separate, predominind noutăţile repertoriale. ,

• Inedită mi se parc includerea în festival a unui spectacol de teatru-cabaret -

- Da, ne-am gîndit să lărgim puţin sfera artistică muzicală prin includerea acestui teatru-cabaret ce o are ca protagonistă

. pe binecunoscuta actriţă MAIA MORGENSTERN. Am avut ocazia de a urmări acest spectacol la Edinburgh, (“Aslă seară, Lola Blau” de Geoige Kreissler), şi, sper că va fi foarte bine primit şi la CIuj-Napoca. n

* Din programul festivalului nil lipsesc serile camerale şi observ implicarea Centrului Cultural Francez în acest

sens; ca o menţiune specială prezenţa m aestrului VALENTIN GHEORGHIU ală tu ri de ROXANA GIIEORGIIIU, într-un recital la două piane.

- După turneul din luna noiembrie, luna decembrie va aduce, tradiţional deja, o nouă ediţie, a şasea, a Festivalului MOZART al cărui profil se identifică, ca întotdeauna cu cel al organizatorului său, prof. univ. FRANCISC LASZLO, preşedintele Societăţii Române MOZART.

• Şi tot Ia cap ito lu l “ festiva lu ri” - "C L U J- MODERN", ediţia a Il-a, în luna aprilie 1997. îri încheiere, dle d irec to r George Dudea care este principalul “OF” al directorului Filarmonicii clujene.

Principalul “OF” rămîne lipsa unui sediu propriu. Pînă la ora actuală am reuşit să investim în cumpărarea de instrumente noi de suflat, dar în lipsa unui sediu propriu, nu putem repara sala (scaunele care scîrţîie) şi, mai mult,

, instalaţi? de încălzire ce face de multe ori imposibilă activitatea noastră pe timp de iarnă. Sînt, totuşi optimist şi bucuros că, în urma demersurilor noastre insistente, Consiliul judeţean a aprobat în planul de urbanism, această construcţie! Urmează să se facă o licitaţie pentru spaţiu, iar lucrările să demareze.

• O veste bună, aşteptată de ani de zile! C are vor fi preţurile biletelor în stagiunea 1996/97 a Filarmonicii ta această halucinantă tranziţie? "

- Ne-am străduit să protejăm publicul nostru, oferin- du-i şansa unui act de cultură de o certă valoare, la un piet minim: între 2500-5000 lei.

Cristina H A U S E R -B O T A ■

r

Acestea sînt unele din cauze şi o parte, a “autorilor” coborişului politic românesc an de an în B asarabia, ale bulversării prezente a forţelor democratice în republică. Doar adversarii ei străini de etnie şi cu ahă orientare, bine ghidaţi de la “centrul internaţionalismului proletar” dobîndcsc o siguranţă cotidiană şi aroganţă sfidătoare. Nefiind o lege a cetăţeniei ca în Letonia, s-au stabilit în ţară şi ţnai năvălcsc tot felul de străini,. incit sărmanele oraşe sînt ameninţate de o ' ocupaţie mascată. Iar satul basarabean stă .încă în amorţire. într-un astfel, de climat s-au desfăşurat şi Amatoarele aniversări ale Bibliotecii ‘Transilvania”. Iată că am trecut Prutul la cca de a V-a,din anul 1996. Răspunderea organizării misionarismului cul- jural românesc şi-au asumat-o şi ii accst an din ţară Traian Brad, feciorul Bibliotecii Judeţene “0. Goga” din CIuj-Napoca şi

scriitorul Petru Poantă, consilier şef al lnspectoratului pentru cultură al judeţului Cluj. Ultimul punînd la drum autocarul Teatrului de Stat din Turda (inclusiv pe şoferul loan Lorinţ, secondîndu-1 pe al maşinii

autori, din cîteva judeţe: Dimitrie Poptâmaş şi N; Popescu de la cea a . Mureşului; Grigore. Eftenie - Bistriţa Năsăud, Ileana Cotan - Satu Mare. Au fost şi eîţiva profesori: Ironim Munteanu inspector şcolar

peste 4 tone. Valoarea ridieîndu-se, • la' aproximativ 84 milioane lei.

Staflul acestei “expediţii” format din Traian Brad, Dimitrie Poptămaş ■ şi Adrian Trif a- avut de-acasă stabilit planul repartizării donaţiilor.

B a s a r a b i a , n u m e l e t ă u e M a r i a ! ( H )

- Mircea Trifu). E dc menţionat sprijinul permanent al judeţului şi municipiului Cluj prin ex-prefcctul G rigore Zanc, preşedintele Consiliului judeţean - Victor Romulus . . Constantinescu, vicepreşedintele Vasile Sălcudean, prim arul Gheorghe Funar, bibliotecile şi şcolile locale la acţiunile cultiiraic din Basarabia, cum nici o unitate administrativă din ţară nu l-a prestat.

Plccarca în z.raa de 26 august a adunat, ca de obiccî, o echipă num eroasă, entuziastă ' şi competentă în problemele dc carte; majoritatea directori şi bibliotecari,

şi Ovidiu Iacob editor - jud. Alba; Aurel But directorul Muzeului “O. Goga” din Ciucea. De asemenea, doi veterani ai trecerilor cu carte peste Prut, Eugen Alexiu şi Adrian Trif de la biblioteca clujeană. Donaţiile personale, ale instituţiilor şi stocul prin cumpărare a unei părţi cu caic s-a mers la aniversare au fost deosebit de importante. Pentru informarea sumară şi globală asupra acestui tezaur oferit recent, e de reţinut numărul de 6000 de titluri de carte nouă şi veche selectate, în circa 15.000 exemplare, colecţii dc reviste şi alte tipărituri, discuri şi casete, microfilme, în greutate dc

Dacă s-ar fi descărcat tşată cartea numai Ia Biblioteca ‘Transilvania”,

’ de cînd se tot transportă, de mult nu ar mai fi loc în rafturile accsteia; pînă în prezent are un invenţar de peste 60 de mîi. Astfel că distribuirea a început cu Biblioteca Naţională, apoi la Bibljoteca Municipală “B.P. Ilaşdeu”. în ziua de 28 august ne-am deplasat la Biblioteca Raională din Floreşti (între Bălţi şi Soroca), unde întîmpinaţi de directoarea Galina Sorokin, s-au donat peste 4000 cărţi, între care enciclopedii, dicţionare, manuale şcolare (dc care au marc lipsă, revenind un abecedar

la 4-5 copii). într-un popas pe traseu, lîngă comuna Hordăşeni, aproape de Orhei, am vorbit cu. ţăranul Ion Ion, de 83 de ani; pe

. soţia decedată o chemase Olga n. Costin. în 1944 sovieticii, trecînd cu frontul prin sat, i-au luat caii şi căruţa. I-a mînat el pînă în Oltenia şi de acolo s-a întore cu ei acasă. însă i-au fost luaţi de colhoz, dar el a refuzat să se înscrie, că mai întîi îi luaseră şi cele 36 pogoane de pămînt. A lucrat pălmaş pe unde a putut. Nu i s-a restituit încă nici o brazdă, iar colhozul i-a dat anul trecut 80 kg grîu; anul acesta, deocamdată, nimic. Are cîteva oi şi doi cai pe care îi paşte pe şanţuri şi spune că trăieşte mai bine decît cei din colhoz. Urmaşii îi sînt pustiiţi prin marea Rusie. Aşteaptă şi vrea cînd o muri, să fie ţăran proprietar, că se trage din oşteni făcuţi răzeşi de Ştefan cel Mare.

(va urma) T e o d o r T A N C O ■

interval

C r o n i c ar e v i s t e l o r

ş c o l a r e

INTERVAI' Nu întâmplătoare a fost acordarea Premiului 'I la etapa jud e ţean ă a

'C oncu rsu lu i N a ţio n a l-a l Revistelor Şcolare revistei INTERVAL (serie nouă a revistei “Fire de tort") a elevilor Liceului Teoretic “M. V iteazul” din’ Turda. C alita tea sc rie rii şi co n ţin u tu l ■ ; > b oga t, prezentarea grafică, pe scurt nota generala remarcabilă a publicaţiei justifică opţiunea juriului: Nici nu se putea altfe l,-’ cînd ; moU o-ul generos, izVorît din gîndirea omului de cultură turdean Teodor Mureşanu - “Eu am avu t slăb ic iunea să mă ataşez mereu la generaţiile în perindare şi să mă identific cu idealurile lor lite ra re” - stim ulează emulaţia, nestăvilite elanuri tinereşti, creaţia.

• Proze scu rte , eseuri, schiţe, interviuri, prezentări

. de carte, sondaje de opinie; note de călătorie, cronici de

• spectaco l şi .de film , traduceri (din rusă, engleză, respectiv d in-rom ână în engleză), toate scrise cu"

'v e rvă şi fler gazetăresc, ilustrînd culoarea visurilor, lite ra tu ra -ado lescen ţei.

"Consistent capitolul rezervat poeziei (avem poeţi tineri buni, care nu scriu numai în lim ba rom ână, ci şi în eng leză sa u -fra n c e z ă !) , precum şi cel ce găzduieşte colaboratorii revistei - elevi de l a , cele lalte gim nazii turdene.'în tre oaspeţi, cu două proze scurte, scriitonil loan M ircea Casim cea - directorul Teatrului de Stat din T u rda ,-P au l Gon şi Vasile Umbreanu, cu poezie. Nu în ultimul rînd sînt de rem arcat in terv iu rile cu absolvenţii, cu foşti sau actuali profesori ai liceului, cron ica u ltim ulu i bal, materialele scrise de elevi ai secţiei cu predare în limba

~ m aghiară, pag in ile de divertisment şi sport.

Un c o rp . redac ţiona l alcătuit din profesori cu har şi elevi talentaţi asigură apariţia acestei reviste de ţinută, prezenţă remarcată în peisajul publicisticii actuale.

M .B O C U ■

ExpoziţieUniunea Artiştilor

Plastici, Filiala Cluj invită publicul la vernisajul expoziţiei de tapiserie şi sculptură a artiştilor plastici Liliana Moraru şi Radu Moraru, care va avea loc azi, 11 septembrie a.c., la ora

‘ 14, la Galeriile U.A.P., str. Iuliu Maniu nr. 2-4.

A D E V A R U Ld e C l u j OMUL 51 SOCIETATEA miercuri, 11 septembrie 1994

AL DOILEl 1 H M STITIFIC

U.1UUHAzi, România are mâi

multă nevoie ca oricînd de 'prieteni în toată lumea, care să poarte în ţările în care trăiesc o im agine reală, nedeformată, a ţării noastre. Inginerii, cu pondere sem nificativă în cadrul diasporei rom âneşti, pot contribui la crearea de legături reciproc avantajoase, la obţinerea unei imagini adevărate a României. ;

Sub genericul “Ingineria românească în lume” , în septembrie 1995, Asociaţia Generală a Inginerilor din

: România, AG1R, a organizat primul simpozion ştiinţific al inginerilor români de' pretutindeni. Cei aproape 30 de oaspeţi,' ingineri români din diaspora (majoritatea fiind universitari), care au onorat cu . prezenţa şi comunicările lor acest prim simpozion, şi-au exprimat

■ dorinţa de a constitui filiale ale AGIR în străinătate. Urmare rezoluţiei adoptate la ; sfîrşitul lucrărilorsimpozionului inginerilor ' români de pretutindeni şi a‘ iniţiativei personale a; domnului inginer Doru NOVACOVICI, recent in Franţa, la Paris, a fost creată prima filială AGIR din străinătate. . Y - .

Al doilea simpozion ■ ştiinţific al inginerilor români de pretutindeni se desfăşoară în Bucureşti în perioada 12- 14 septembrie 1996 avînd o generoasă şi actuală temă:; “Managementul îneconomie”.

Cele 27 de comunicări înscrise , în . programul: simpozionului sînt semnale de 33, de. autori,, dintre care H din străinătate (SUA 2, Germania 2, Ucraina 2 şi cîte unul din Rusia,; Moldova, Bulgaria, Polonia şi Israel). Managementul, care alături de creativitate tehnică şi. inovaţie tehnologică constituie -progresul în dezvoltarea industrială a unei ţări, este tratat şi prezentat în ansamblu precum şi în dezvoltarea lui specifică:- managementul internaţional; managementul industrial; managementul lansării şi urm ăririi fabricaţiei; în siderurgie; managementul; mentenanţei; în industria sticlei pentru arhitectură; în

aparatura nuclearo-electrică; în fizica fundam entală şi ap licată; î n . econom ia U crainei; â su rse lo r de energie neconvenţionale; managementul şi ingineria

' prezentului; managementul ca lită ţii; fiab ilita te \ şi management economic ş.a.

Circa 42% dintre raportori sînt cadre didactice, 33,3% ing ineri' din sectoru l productiv, 18,2%dr. ingineri,

' 36,4%; p ro f dr, ingineri şi 12,2% doctoranzi.

In cadrul simpozionului se organizează expoziţiile : “Repere istorice ale ihgineriei _ româneşti” (115 ani de la: inaugurarea căii ferate Buzău- Mărăşeşti, prima cale ferată; proiectată şi construită de ingineri români; înfiinţarea “Societăţii, P o litehn ica” ; naşterea ing. George (Gogu)' C onstantinescu, părin tele son ic ită ţii) ' şi “ Uzinele Malaxa - realizări ( inginereşti de re fe rin ţă”.,. Pentru participanţii Ia simpozion, orchestra in g inerilo r va susţine un concert. Cu‘ acest prilej, şi <le Ziua Inginerului - 14 septembrie, va avea loc şi decernarea premiilor AGIR pe anul 1995. .■ Importanţa simpozionului

nu trebuie judecată punctual, după numărul lucrărilor, al participanţilor, al funcţiilor şi pregătirii academice sau după ■ gradul de acoperire a zonelor din lume unde tră iesc şi- activează ingineri români, ci după perspectiva pe care acesta o deschide.

Refacerea legăturilor fireşti între inginerii rom âni de pretutindeni, necesare prin încărcătura lor afectivă şi utile -prin urmările lor potenţiale, realizarea .unor noi punţi de legătură ale României cu restul ţărilo r,' crearea unei imagini reale a'României în lume, constituie tot atîtea repere semnificative în efortul lăudabil a lY A sociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR) de a organiza şi patrona astfel de sim pozioane ş tiin ţifice internaţionale.

P ro f .u n iv .d r .in g . M irc e a B E J A N ,

U n iv e rs ita te a T e h n ic ă d in

C lu j-N a p o c a , p re ş e d in te le F ilia le i

C lu j a A G IR ■

Ecologienivbună [] Dezvoltarea ecohomico-.în evoluţia sa ascendentă,

de-a lungul mileniilor, omul a acţionat asupra mediului ambiant în diferite grade de agresiv itate, determ inînd adesea distrugerea acestuia sau provocînd, din lipsa unei educaţii şi conştiinţe ecologice, num eroase catastrofe ecologice. Concomitent, omul a acţionat şi asupra biocenozelor, . adică a speciilor vegetale şi animale care convieţuiesc într- un mediu specific, fie terestru, fie acvatic.

Experienţa ultimelor secole a arătat însă, .că speciile care alcătuiesc genofondul vegetal şi animal se află într-o strînsă interdependenţă, astfel că o specie odată distrusă, nu numai că nu se mai poate reface, dar,1 în acelaşi timp, influenţează viaţa şi echilibrul celorlalte.: v ieţuitoare care alcătuiesc biocenoza. Din păcate, în pofida unor legislaţii care protejează genofondul, zilnic,; pe Terra dispar numeroase specii, în primul rînd datorită ignoranţei şi lăcomiei. Se; conturează deci, din ce în ce mai clar, concluzia că dintre toţi factorii contemporani care afectează - negativ m ediul ambiant, evoluţia şi presiunea' demografică au avut şi au rolul; cel mai im portant. Pentru' anihilarea impactului dintre om şi natură se impune, aşadar,: un program susţinut şi bine coordonat de in stru ire şi educaţie civică şi ecologică, Ia nivel local, naţional şi global." Este salutară, în acest sens, in iţia tiva constitu irii la Bucureşti, zilele trecute, cu sprijin internaţional, a primului “Centru de instruire şi educaţie privind protecţia mediului”. Aşezămîntul se adresează, în primul rînd, tineretului, avînd: - o dotare şi un program la nivelul exigenţelor din ţările cu experienţă în domeniu şi în . p rim ul rînd A nglia şi Germania. Aş propune ca ministerul de resort, împreună, cu organele administrative ale judeţelor Cluj, Timiş, Craiova, Constanţa şi Iaşi să analizeze, în v iito ru l apropiat, posibilitatea organizării unor centre similare pentru formarea viitorilor educatori.

Sigur," pe lîngă presiunea dem ografică mai există o sumedenie de alţi factori de care depinde deteriorarea mediului ambiant, dintre care putem aminti: locuinţele şi •_ habitatu l, dezvoltarea economică şi tehnologică, m ijloacele de transport şi calitatea acestora; resursele energetice şi natura com bustib ililor fo losiţi, , resursele de teren agricol şi silvic,'cantitatea şi calitatea • hranei, interesul manifestat faţă de calitatea mediului la n ivel fam ilial, şcolar, - instituţional-rcligios, la nivelul

Mediul înconjurător - leagănul natural al omului" " Ne propunem să tratam mai sistematic anumite problemm de ecologie urbană. începutul a fost făcut cu două articole publicate luna trecută. Este vorba de “Ecologia şt habitatul uman în contextul dezvoltării industriale şi urbane din România* şi Unele aspecte ale dezvoltării industriale şi urbanedinRomâiiiaa.Săptămhi(dvomcontinuasâpubtkăm; intervenţii pe aceasta temă.

m ijloacelor mass-m edia, al organelor politice şi administrative, etc. . _ ' ; ; Pînă în prezent, dimensiunile activităţilor umane au făcut ca

'problemele economico-sociale cu care se confruntă omenirea să fie în general globale, să depăşească deci sfera de interese. naţionale sau locale şi şă nu mai poată fi rezolvate decît prinţ so lu ţii politice globale. ; ' ’

în contextul g lobal contem poran, ca urm are a alterării accentuate a raportului “om-natură”, majoritatea ţărilor sînt de acord că asistăm la un proces, aparent lent, de alterare a mediului înconjurător.

Cu mîhnire observăm însă, că repercusiunile negative ale activităţii umane asupra mediului devin tot mai evidente, în timp ce măsurile care se iau pentru pro tec ţia m ediului răm în neconjugate lâ scară globală şi naţională, insuficiente ş{ tardive.. Se cunoaşte, de exemplu, că

au fost organizate, sub egida ONU, două Conferinţe mondiale privind relaţia dintre mediul am biant şi dezvoltarea cconom ico-socialâ , cuparticiparea tuturor statelor lumii:; în iunie 1972, Ia Stockholm şi în iunie 1992, laRio de Jarieiro. Au fost adoptate, cu aceste prilejuri, o seamă de rezoluţii şi programe..= - Practic însă, se constată că angajamentele asumate în direcţia protecţiei, genofondului, stopării s ilu irii p ăd u rilo r, ' reducerii emanaţiilor de gaze în atmosferă, e tc, sîn t în mică m ăsură respectate de către cele mai multe state. • ,.

Se trece cu vederea un adevăr confirmat de multă vreme, şi anume că, mai ales pentru ţările sărace, cum este şi România, protecţia mediuiui nu mai este un lux. C osturile în acest domeniu vor fi întotdeauna mai ieftine decît costurile reconstrucţiei ecologice. Este suficient să analizăm, în acest sens, sumele necesare pentru reconstrucţia ecologică a unor oraşe ca Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna; etc. Discuţii aprinse şi contradictorii s-au purtat şi la Lucerna - Elveţia - în aprilie 1993, cu ocazia unei noi Conferinţe Internaţionale pentru P rotecţia M ediului. A ici, “pesimiştii” susţineau că “planeta albastră” este. “în lichidare”, întrucît nici o specie nu a făcut atîta rău mediului ca “Homo sapiens”, al cărui comportament non-ecologic s-a întors împotriva lui. Argumentele ecologilor care

pun în evidenţă un proces de accelerare a degradării mediului

- şi a dezechilibrelor ecologice sînt:• defrişările neraţionale ale pădurilor • distrugerea stratului de ozon ‘ accelerarea efectului de seră ş i ' a m od ificărilo r climatice • creşterea nivelului de , poluare '" '-'"radioactivă şi

, posibilitatea unor noi accidente,: de tip Cernobîl ş i ; Tamisk, în

primul rînd la centrala termo­nucleară Kozlodui de pe malurile Dunării • poluarea mărilor cu hidrocarburi şi mase plastice; poluarea so lu lu i şi apelo r, continentale cu deşeuri toxice, radioactive şi nitraţi, cel mai adesea în mod ireversib il; poluarea alimentară cu pesticide, co loran ţi, substituen ţi ai zahărului, virusuri, bacterii şi ciuperci patogene, etc!

In faţa acestui val de pericole, p rezentate de “p esim işti” , ecologii “optimişti’ , bazaţi pe' rezultatele bune obţinute în protecţia mediului, în ţări ca Japonia, Israel, Suedia, G erm ania, Franţa, etc,; prin elaborarea unei legislaţii severe în paralel cu aplicarea unor programe instructiv-educative adecvate, susţin că oamenii dispun de resurse cerebrale necesare percep ţie i şi conştien tizării necesită ţii adoptării unui com portam ent. ecologic norm al, la n ivelu l fiecărui individ, în interacţiunile acestuia cu mediul înconjurător., în acest sens, în pragul intrării în structurile Uniunii Europene, la" nivel naţional se pun cel puţin a două probleme legate de educaţia ecologică a tin ere tu lu i, de formarea unei atitudini eco-civice - la nivelul fiecărui cetăţean al ţării:

• în ce măsură se reflectă, în ' legislaţia noastră, parametrii ş i " normele referitoare la protecţia mediului, cuprinse în legislaţia " ţărilor din Uniunea Europeană? - în acest sens a avut loc în Grecia, în acest an, o consfătuire la care au partic ip a t■_ to ţi m iniştrii mediului din Uniunea Europeană, cu participarea unor invitaţi d in ; ţările care doresc să fie integrate în Uniune, fiind discutată şi • aprobată în treaga leg isla ţie referitoare la protecţia mediului şi protecţia alimentară. Conţinutul prevederilor, măsurilor, normelor şi standardelor din domeniu trebuie să se regăsească şi în legislaţia noastră, deoarece reprezin tă un obiectiv* care condiţionează in teg rarea în Uniunea Europeană.... • în ce măsură prevederile şi obiectivele de mai sus sînt astăzi

in c lu se în " p ro g ra m u lînvăţăm în tu lu i m ediu ş i superior, astfel îneît f i e c a r e absolvent al unei şcoli m e d i i sau a l unui in stitu t d e învăţămînt superior să a i b ă cunoştinţele elementare d e eco lo g ie , de e c o n o m i a re su rse lo r naturale ş i d e protecţie a mediului a m b ia n t? Sînt ţări în Europa unde a c e s t e cun o ştin ţe elem entare^ s epredau sistematic, c h ia r î n în v ă ţăm în tu l p reşco la r ş i primar. De fapt, educaţia e c o - civifcă trebuie să înceapă î n c ă din familie, deoarece fo rm a re a conştiinţei faţă de natură n u este numai o chestiune d e b u n simţ, ci şi una de cu ltu ră ş i civilizaţie, “de la tinereţe p î n ă la bătrâneţe”.

Se poate afirma că a s t ă z i , învăţămîntul nostru de t o a t e gradele nu răspunde a c e s t o r demersuri şi exigenţe, d e c î t într-o mică măsură. Se im p u n e

-o mai strînsă legătură î n t r e disciplinele socio-econom ice şi cele ecologice, în v e d e r e a înţelegerii de către tine re t a l nou lu i concept de “ e c o - dezvoltare”, care vizează n u numai obţinerea de b e n e f ic ii pe termen scurt, ci şi e f e c te le şi costurile pe termen l u n g , legate de utilizarea n e ra ţio n a lă a resurselor şi de a c c e le ra re a poluării şi degradării m e d iu lu i . Este suficient să dăm un s i n g u r exemplu local: este g re u d e înţeles cum'este posibil c a l a F acu lta tea de Ş t i i n ţ e Economice, care p r e g ă te ş te v iito r ii economişti p e n t r u economia de piaţă, d is c ip l in a de “Economia ş i - p r o t e c ţ i a

‘mediului ambiant” să n u f i e predată decît la o secţie d i n opt, da r şi aici un s i n g u r semestru? Adevărul este c ă î n s tru c tu rile - n o a s t r e instituţionale ÎNCĂ NU S - A ÎNŢELES CĂ PĂ ST R A R E A P Â T R I M O N I U L U I N ATURAL AL T Ă R II S I STOPAREA: POLUĂRII S I DEGRADĂRII SISTEM U LU I FUNCIAR N A T IO N A L - - PĂ DU RI, SOL SI A P E TREBUIE SĂ DEVINĂ U N O B - I . E C T I V F U N D A M E N T A L , DEOARECE C O N S T IT U IE CEA MAI MARE AVUŢIE A TĂRII.

DIN PĂCATE, PE P L A N EUROPEAN, A S T Ă Z I , ROMÂNIA ESTE C O T A T Ă CA UNA'DIN ŢĂRILE C E L E M ÂI POLUATE DE P E CONTINENT.

Cu o astfel de carte d e vizită, este greu de crezut c ă se vor deschide pentru n o i porţile Uniunii Europene.

D u m itru O N A C A c o n s ilie r ju d e ţ e a n ,

preşedinte al C o m is ie i de Învăţăm înt, C u ltu ră ,

: - A rtă şi E d u c a ţ i i E c o lo g ic ă ■

IT E L IfiE M - PASAPORT PENTRU

STAlf ORD

“Dragă Andrei,îmi face mare plăcere sâ-ji scriu pentru a-|i spune c i ai fost admis la

Universitatea Stanford, promoţia anului 2000. Tc invităm să devii o parte din Stanford nu pentru că ie potriveşti unui tipar, ci pentru că nc-ai convins că vei aduce ceva original şi extraordinar în viaţa intelectuală a accstci universităţi.

în mod evident, te-ai gîndit şi ai muncit mult pentru a deveni persoana care eşti. Nu te-ai ferit dc problemele grele, nu ţi-ai ţinut capul jos.

Fiind in dificila poziţie de a alege dintre 16.300 dc candidaţi pentru 1590 locuri disponibile, noi i-am ales pc aceia a căror aplicaţie nc-au indicat inteligenţă, imaginaţie, energie şi disciplină, carc să lc permită să înflorească din punct dc vedere intelectual la Stanford.

Te rugăm să transmiţi mulţumirile noastre profesorilor şi consilierilor ale căror eforturi în redactarea scrisorilor de recomandare ne-ifU fost de real folos pcntţu a ne da seama de persoana care eşti. Cu felicitări şi cele mai bune urări,

James Montoya, decanul dc admitere, Stanford University, SUA"Aceste rînduri au fost primite de Andrei Stamatian, un tînăr de 19 ani, absolvent

d in '1995 al cunoscutului liceu “Gheorghe Şincai" din Cluj-Napoca, fiind astfel anunţat că a fost admis la prestigioasa universitate americană. . '

în 1996 la Universitatea din Stanford au fost admişi 3 români: Ruxandra Dorobanţu din Timişoara, Ana Catrina, rezidentă în SUA şi Andrei Stamatian din Cluj-Napoca. Se pare însă că liceul “Gheorghe Şincai" este o adevărată pepinieră pentru institutele de învăţămînt superior din America. Cristina Vă(ulcscu este studentă, din 1994, Ia Harvard University, Lucian Ţion studiază, din acelaşi an, la Colegiul Midlcbuny. în 1996 vor mai ajunge în SUA Luminiţa Cuna, la Colegiul Mount Ilolyoke, iar Andreea Tuşa la Mississippi University for Women. Din 1995 este studentă tot la Stanford o altă clujcancă - Roxana Bărbulescu, absolventă a liceului “Avram Iancu”. Fiind vorba dc atîţia copii (am auzit că mai sînt şi alţii pe care timpul nu ne-a permis să-i identificăm) nu putem vorbi de o întîmplare, oricît dc fericită ar putea fi aceasta, ci de meritele şcolii noastre, ale copiilor, ale familiilor din care provin. De altfel şi noi, ca români, avem dreptul să ne mîndrim cu ci. L-am întîlnit pc Andrei Stamatian, recent, cu cîteva zile înaintea plecării în America. Din discuţia pe care am avut-o a meritat să reţinem cîteva elemente care aduc argumente pentru seriozitatea şi maturitatea copiilor noştri,: pentru responsabilitatea şi spiritul lor independent, pentru faptul că sînt hotăriţi să facă ceva mai mult dccît generaţiile dc azi. în mod sigur nu avem dc-a face cu “o generaţie pierdută”, ci cu una angajată în realizarea propriei personalităţi pc o treaptă valorică cît mai înaltă. Să (ic acesta semnul unui reviriment al încrederii

în valoarea noastră? Viitorul ne va demonstra adevărul.Dar, iată, ce ne spune, în rezumat, Andrei Stamatian: "Am auzit întîmplâtor

de posibilitatea de a ajunge la un institut de învăjămînt superior din Statele Unite. M-am pregătit pentru teste pe care le-am dat la Institutul de arhitectură “Ioan Mincu”. Acestea au început în toamna anului 1995, organizate de câ trc Comisia Fulbright. Testul s-a dat din engleză şi matematică şi a urmărit capacitatea de acumulare şi nivelul de cunoştinţe la nivelul SAT I Am m ai dat şi SAT II din 3 materii, cu engleza la nivel superior, apoi franceză ş i italiană. Punctajul era de la 200 la 800. La prima limbă am făcut 600 puncte, iar la ultimele amintite - punctajul maxim. Am mai dat şi probe la matematică, după un sistem de nivele neobişnuit la noi. Rezultatul se calculcazâ şi după punctajul obţinut, în procent, raportat la toţi care au dat acelaşi test, la aceeaşi dată, indiferent unde, în lume. La testul de matematică am lăcut mai bine dccît 99 la sută din americani şi testul de nivelul II C, care este mult mai exigent, am obţinut iarăşi un calificativ superior faţă dc âmcricani.

Mai sînt pe urmă recomandările pe carc le cer americanii. Dar exişti un avantaj. Poţi face cerere de admitere la mai multe facultăţi. Eu mi-am Şcot dosarul la 10 facultăţi, dintre care am reuşit la patru. Dar mă interesa sâ intru la o facultate care îmi putea oferi bursă. În principiu, VTeau să studiez cconomia, dar acolo, după doi ani de studiu poţi alege multe alte discipline.

Vreau să mai spun că am urmat un liceu bun, unde s-a lăcut carte. Am învăţat bine şi disciplinele reale, dar mai ales engleza pentru carc dl profesor Gheorghe Comănam a reuşit sâ aducă vorbitori nativi de limba cnglcj* dm Anglia şi SUA. M-aţi întrebat dacă mă bucur că plec. Desigur ci m* Mon; dar nu vreau să uit de unde am plecat". . . _

..Y Ion RUS ■

) miercuri, i l septembrie 1996 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-l«;sîmbătâ 9-14; lei/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDAiliuni-vintri *-16; tel/fax 3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tc l/ta 21-60-75.

A D E V A R U Lcge C 8 u i

--------------- UNICAT IN GHERLASorimw Comercială SC TlfflKISS MÎB* S

vln-'îcprin m arin u l pniprio din (ihcrla. str l 'rnsmului nr. 1. (ciclon. 241277; 243 W4 n'n cir noul MR-l din * pai».Io labncu do spirt)

( ) l i . \K : /.iln ic 9 -1 9 ; s îm h â lă *)-l7. "M O B IL Ă ÎN R A T E ” f ă r ă d o b î n d ă

Virate In rfite.din ‘tfocşi pe ba/â de comandă todte tipunlo de mobilă dornifoare. biblioteci, camere de tincict, comode TV tiraun, mese Ply.ne, mobilA dc bucălâne, coljaro. canapele, fotolii.

Vizitaţi-ne ş i nu v e ţi regreta!

$

Cel m a i m are dis tribu itor en gros

din ţară deÎMBRĂCĂMINTE BALOTATĂ IMPORT VEST Vă o fe ră :* peste 50 de sortimente îmbrăcăminte

sortată de cea mai bună calitate (în saci transparenţi de 5-10 kg.)

- cămăşi, treninguri, bluze, pantaloni, tricouri, ^ - pulovăre, geci, , ' £

- sacouri, baloane, paltoane etc. £Toate sortim entele de sezon d ispon ib ile

din s to c !NOI G A RANTĂM P E N T R U C A LITA TE !

* baloţi mari, nescirtaţi, presaţi, între 300- 350 kg. ^

* lavete din bumbac, pentru ateliere, tipografii.ALEGEŢI CALITATEA!— 1 1,11 J . . . — ; - . .

Birouri: luni-vineri: 8-16 ‘Cluj-Napoca, str.luliu Maniu nr.6. Telefon: 064-194030, 193493.

Sunaţi-ne! D acă su nă ocupat, reven iţi! Depozit: luni-vineri: 8-18, sîmbătă: 8-14.

jud. Cluj, sat Vlaha.Vizitaţi-ne ş i vă veţi convinge că a m erita t!

PRINޮEXPRESS STUDIO

FOTOCŞiM IIPENTRU NO ILE, r

PERMISE DE CONDUCERE

iN DOAR P DE SECUNDEFiecare fotografie

este ■■

unică.

Imaginea ,

dumneavoastră

devine realitate • • datorită. .

celei mai moderne

tehnici video. -

• «V rea rru< buni MUMJBISHtA mitsubishi

. ELECTRONIC VISUAL SYSTEMS '

FARKAŞ FO TO Str. Albac, nr. 15, Cluj Napoca

/ (761371)

S.C. S ie ta S.A .B-dul Muncii 14/A

A n g a je a z ă :- - — * -

Tehnician normator in construcţii dc maşini

Relaţii la telefon 415037/ int. 47. 129846)

S.C;” SERVICE AVICOLA TĂDŢI” S.A.cu sediul în com. Floreşti, telefon 136 I 02 Str. Tăuţului nr. 19

A N U N Ţ Ă 'Intentia de constituire a asociaţiei

în conformitate cu prevederile Legii 7 7 /1 9 9 4 . "--i

Cererile dc la persoanele îndreptăţite să facă parte din asociaţie, conform art. 3 din lege (salariaţii proprii,'' foştii salariaţi, membrii conducerii societăţii, pensionarii cu ultimul loc de muncă la această unitate), se primesc la sediul societăţii, pînă la data de 1 octombrie 1 9 9 6 . ’ " 0 : — ; 1 (362553)

, ^ M O D E N A ^ - •

PREJURl MINIME! CALITATE DEOSEBITĂ

lam M O B IL IE RV IN D E M IN f f l RATE LUNARE F A R A g

DOBÎNDĂ TO ATÂ G A M A DE MOBILIER*MART R F D U C F R I D F P R E T PENTRU:♦ TINERII CĂSĂTORIŢI în acest an♦ ACHITĂRI INTEGRALE >♦ PENSIO NARI. ! La achitări integrale

TRANSPORT GRATUIT.MAT VINDF.M: ■; . ' ■ ^ j

• parchet • Palux • aracet • clei de oase' , .]• scule pentru lemn import • diluant • prenadez.

ADRESA: STR.OASULUI NR.42A, TEL/ FAX 136822; 433555.

- Vă tentează? Vă sînt necesari?

Nimic mai simplu!PPP|nsu maţi paste, fă in oasc.produsfc,de

S .C . S U P E R P A S T S .A .Cluj-Napoca, Calea Baciului 2-4.

: -- în scopul im pulsionării consum atorilo r de a obişnui cu un sortim ent de îna ltă calita te , hrăn ito r, gustos şi uşo r d igerab il (pen tru 4 persoane p re ţu l fiind inferior unui pachet de ţigări), vă invităm să partic ipa ţi lunar la r • >'

* r o h/ibola pasya -CU «a n sa de a c îştig ă

T M I L I O N L E I .ţ. 'T rim iteţi în tr-un plic.3 sigle decupate de pe am balaj ul de spaghete

sau m acaroane fabrica te de firm a noastră şi .bpnul de cum părare a l p roduselo r, p înă la da ta de 24 a lunii, rezultatul tragerii la sorţi fiin d d ifu za t în p resa loca lâ 'în p rim a 2i lucrătoare după tragere.

A ceste produse le găsiţi cu siguranţă la reţeaua de m agazine F L O R A ,S O R E X ,A L C O M ş i PANEG RANO . >'■'

OlvoT»*»

>-v EXPLOATAREA MINIERĂ CLUJ

Str. Oradiei ni; 2 5 ?, organizează licitaţic publică dcschisă

pen tru închiricrc spaţii birouri cu telefon în suprafaţa de 4 0 ‘ sn.p. şl în c h ir ie r e sp a ţii d ep ozitare- comercializare în suprafaţa de 2 5 0 m .p. :-

Licitaţia va avea loc pe data de 16 septembrie 1996, ora 10, la sediul unităţii. Spaţiile pot fi văzute zilnic între orele 10 şi 14, la sediul societăţii.

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 180038 interior 19.

A D R IA T IC A GOMIMPEXS.R.L..

PRODUCE în Cluj• Mobilier de bucătărie - 1.680.000 lei• Mobilier de birou demontabil• Rafturi .. ■■Calitate occidentală la preţ românesc!

♦ A n g a jăm MUNCITORI.Şt r :\0 a s u I u i n r »2 7 ;C lu j- Napoca

Regia A utonom ă de Ţerm oficare

B-dul 21 Decembrie 1989 nr.79 Cluj-NapocaA ngajează prin concurs pe perioadă

nedeterminată:

— fo c ii i ş t iCdncursulva-ayea loc la sediul unităţii în

ziua de 20 sept. 1996, orele 10.Cererile se vor depune pînă la data de 19

sept. 19967 . •I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e

l a t e l e f o n 4 - 3 0 8 7 8 . (763545)

SkM w v W A j s §M.m& M şi amri şmş@ v.:;,-; pm m m m im whsări-msffMfimg ’ ;

O F E R T A D E T O A M N Ă

5x86-133 M Hz, 256 K , 4MB, HDD 850 MB, u; Monitor 14” SVGA color LR, NI,

P R E T 3349:000 Q ! I |(c u T .V A . indasl ^ - £

O .

P r e ţ u l f i e c ă r u i s i s t e m i n c l u d e ş i

Imprimanta form at A3;(9 ace, l 10 eps, compatibilă EPSON, IBM)

POLICOM COMPUTERS s.a. TcITFax: 064 - 152006,064 - 413492

SEMCO SA BucureştiF

Sucursala Cluj-NapocaC alea B aciu lu i nr. 2 , te l. 180.265 A n g a je a z ă u r m ă t o r u l p e rs o n a l:j 5 s t r u n g a r i I 2 f r e z o r i 1 3 s u d o r i a u t o g e n - 1 t ă i e t o rI 1 ţ î m p l a r - m o d e l a t o r

..J : IM2556}

A D E V A R U L D f M D j f CLUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîmbâlă9-14;tcl/fai 19-73-04;S U B R E n A C JlA T U K D A :„ i_ |,—j j | 4 j | S 6 D t 6 H l b r î 6 I 9 9 6 ( 8d e C l u j r U t f L i L , ! l / V i t to n i-v i-m it-K ;td /fa i 3 M M 3;S U B R E D A C riA D E Jilu l.i-Yinerii)-lt; (e l/fa 21-60-75. m i e r i u » 1 , I ■

W t

S O C IE T flT . .

d c ' %f i S I G U f i A f t c i .

R € f lS I G U n n R €

, Sucursala.Cluj Piaţa Mihai Viteazul, nr.33l|. 'tel/fax: 064/130465J

CfSC°

0 0 * " .. .uC'

C N '-* . . .! * * *

(100726)

REGIA AUTONOMA DE TERMOFICARE CLUJ-NAPOCA

B-dul 21 Decembrie 1989 Nr. 79Organizează la data de 25 septembrie 1996

licitaţie publică dcschisăîn vederea achiziţionării de arzătoare mixte pentru cazane de

încălzire centrală, pentru echiparea unor centrale termice ale regiei. ,Documentele licitaţiei şi informaţii suplimentare se pot obţine de la

serviciul tehnic al Regiei Autonome de Termoficare, telefon 196706 sau 190866, interior 128, începînd eu data de 12 septembrie 1996. _

D epun erea ofertelor se va face pînă la data de 25 septembrie 1996-ora9 -, la secretariatul Regiei Autonome de Termoficare. ’

Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 25 septembrie 1996 - ora10 - în prezenta reprezentanţilor împuterniciţi ai firmelor ofertante.' ■ - ■ ■ -- V ' •. (763546)

Societatea Comercială "Coral^S-A.cu sediul în Turda str. Republicii nr. 15, judeţul Clujorganizează LICITAŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ- CU STRIGARE,

cu oferte închise în plicuri sigilate conform Legii nr. 5 8 / 1 9 9 1 , H.G. nr. 6 3 4 / 1 9 9 1 şi H.G. 7 5 3 / 1 9 9 1 şi H .G . 5 4 5 / 1 9 9 2 pentru vînzarea urm ătorului activ: ■

D en u m irea activ O b . prin cip a l A d resa P r e ţu l d e pornired e activ ita te activu lu i a Iic ita ţic i + TVA

D epozit de materiale depozit * Turda, str. Ştefan ce l 150 .000 .000 leiM are nr. 2 2

Licitaţia va avea loc pe data de 14 oct. 1996 ora 11 lasediul S.C. Coral S.A. Turda, str. Republicii nr. 15 Jud. Cluj.

Dosarul de prezentare a activului şi criteriile specifice pentru preselecţia participanţilor la licitaţie pot fi consultate zilnic la sediul societăţii între orele 7-15. . .... ••

Alte relaţii privind activele ce urmează a fi vîndute se pot obţine la telefon 311044, D-na Budaie M. Janette.

Pentru selecţionarea participanţilor la licitaţie, ofertanţii vor depune la sediul societăţii pînă la data de 4 oct. 1996 documentele"prevăzute de H.G. nr. 758/ 1991. ^

Lista cu ofertanţii acceptaţi pentru a participa la,licitaţie va fi afişată la sediul societăţii pînă la dată de 11 oct. 1996.

Ofertanţii selecţionaţi vor depune pînă la data de 9 oct. 1996 la caseria societăţii sau în contul 303040201 BCR Filiala Turda următoarele:

• taxa de participare de 300.000 lei• garanţia de participare de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

în caz de neadjudecare se va organiza a doua etapă a licitaţiei pe data de 30.10.1996. în cazul neadjudecării la a doua etapă se va organiza atreia etapă pe dala de 5 nov. 1996.

La a doua şi a treia etapă pot participa şi persoane fizice sau juridice străine. ' > - . . (763548)'

iIII I

. 1i S.C. Lotus Photo S.A. Bucureştii- f i l ia la C lu j -

laborator ultramodernK O N IC A

; ; p-ţa M. Viteazul Nr. 36 r . V ă ; o f e r ă : developare gratuită pt.toate filmele color I executăm fotografii color la preţuri foarte I

I avantajoase, inclusiv pt. buletin şi paşaport. I I • sîmbăta şi duminica reducere 20% pt. I i procesare. /•."■ | I • produse KONICA şi A IW A . (29844) I

în calitate de Centru Teritorial de Instruire acreditat de Centrul de Pregătire în Inform atică S.A.

Bucureşti, organizează începînd cu data de 23

septembrie 1996 curs de operare, utilizare şi programarea calculatoarelor compati­bile IBM-PC. Cursul are durata de 10 săptămîni, cu un total de ISO ore, şi se desfăşoară in şedinţe ziln ice de cîte 3 o r e ., .

Tematica cuprinde:-W IN D O W S/ sistem ul de operare MS-DOS;- editorul de texte WORD fo r WINDOWS;- sistem e de gestiune a bazelor d e date FoxPro;- mediul de programare TURBO PÂSCAL 7.0; -program e utilitare. ■ ; '■

Informaţii şi înscrieri la sediul firmei:

(N ■ ■X str. Observatorului, bl. O S1, et. I, sau

: _ la telefon 438328*; 123125; 198263. j

S.C. CORAL SA. TURDAStr. Republicii nr. 15, jud. Cluj

Organizează în data de 27.09.1996, ora 11,

l i c i t a ţ i e p e n t r u în c h i r ie r e a s p a ţ iu lu i c o m e r c ia l

din Turda, str. Rapsodiei nr. 2 (fost CLFJ.în profilul de activitate să nu se regăsească

comercializarea EN GROSS şi EN DETAlL de produse alimentare. ■ • v . •

Taxa de participare este de 100.000 lei. Garanţia de participare este de 700.000 lei:Informaţii privind documentaţia pentru

licitaţie se obţin la sediul societăţii, biroul administrativ, telefon 311044, InL 13. (3625551

S.C. CORAL SJV. TURDAStr. Republicii nr. 15, jud. Cluj

Organizează în data de 27.09.1996, ora 11,

; l ic ita ţ ie p e n tru în c h ir ie re a s p a ţiu lu i c o m e rc ia l, A

din Turda, str. Basarabiei nr. 4 0ost CLF). ■în profilul de activitate să nu se regăsească

comercializarea EN GROSS şi EN DETAIL de produse alimentare.

Taxa de participare este de 100.000 lei. Garanţia de participare este de 600.000 lei. Informaţii privind documentaţia pentru

licitaţic sc obţin la sediul societăţii, biroul administrativ, telefon 311044, int. 13. (362555)/A

Str. î Mai nr. 40, jud. Mureş, România Fax:065-163515 ’!■ Telefon: 065-411303, 411305 - desfacere >

Pentru activitatea de hidroizolaţii S.C. ROMVELO S;ÂM din Luduş vă oferă produsul IU D R O IZ O F L E X împreună cu soluţia P S 7, ^

GARANTĂM o calitate excepţională a lucrărilor de hidroizolaţii la preţuri avantajoase.

Numai în luna septembrie, societatea vinde cu plata în rate utilajele agricole din gama sa de fabricaţie, combinatoare cultivator, GDL 3,2; Pluguri PL 3 P, PL 3 T, PL 2 P, grape cu colţi ficşi şi reglabili. Dobîndă Ia cursul zilei. (760498)

S i m ţ i ţ i c ă n u

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m e

î n c o n t i n u ă

m i ş c a r e ?9

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

2

T j j ^ ercuri, 11 septembrie 1996 P U B L I C I T A T E QXIJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;«îmbâtă9-14(Ul/£axl9-73-04(SUBREDACţIATURDA; vi luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; ŞUBREDACŢIADEJ: luni-vineri8-16; tel/fax21-60-75.;

a d e v ă r u l

d e C i u l

Constructori din tot CLUJUL, întâlniţi-vă cu M flD E C O !

Un mare depozit de materiale de construcţii s-a deschis pe str. Fabricii 97-103, colţ cu str. Câmpina! - •Nu pierdeţi timpul căutând alte oferte! - Aici găsiţi de toate la preţuri promoţionale!

i MflDECO S.fl s tr . F a b r ic i i 9 7 - 1 0 3 , T e l / f a x : 4 1 4 4 4 8

M A T R I M O N I A L E

Ţ • Profesoară prezentabilă, sufletistă, 35 ani, 170 cm, nu am fost căsătorită, doresc să cunosc un om cu educaţie, preoţească,’ cu ;studii superioare sau m edii pgntru Căsătorie. OP. 1 CP. 1067 (351144)

; , • Domn patron , doresc cunoştinţă cu o tînără suplă, înaltă şi frumoasă, 20-35 ani. CP 739.QP 5 Cluj. (360288)

V ÎN ZĂ R I C U M P Ă R ĂM

. * Agenţie im o b ilia ri. 1^:41-12-32. ([350936) '

• Agen(ie imobiliara. Tel14-13-81. (360298)

- « Vînd apara t popcorn. TtL 13-58-44 (351134) ,

* Vînd d n b i VW LT 45 frig o rific i an 1988 sau «chimbcu -autoturism teren. Tel 14-10-12 « a i 15-09-94. (360252)

. V V înd cam ion Gaz 5 t benzină sau variante de schimb Tel 41*50-02 (350776)

• Cumpăr microbuz, dubă, cu volum m are:de transport. Tel.15-65-64. (351077) " Y Y

• V înd beton ieră m are. Informaţii zilnic după orele 15 la telefon 43-85-77. (351096) :

• Vînd apartament 2 camere mobilat +: SRL. Tel. .17-07-96. (351097)

. • V ind lin ie pan ificaţie germ ană, triploc nou, urgent. T el 24-11-92. (351,112)

• Vînd chioşc alimentar în : funcţiune vizavi de Sinterom. Se poate şi cotă parte. Tel. .12-86-' 84. (351149) . . •

; • C um păr -firm ă neim pozabilă. Tel. 13-82-32 (353393)

• Vînd dozator Magic cu trei capete. Tel. 16-16-34 după o r a ' 13 (353422) I

• Vînd BMW 316 an Î990 fără vamă; Nissan Suny an 1987, înmatriculat pentru m ărfi; Fiat Croma an 1987, vama achitată, înm atricu lab il: P re ţu ri r avantajoase. Informaţii zilnic str. Gh. Asachi nr. 38. (353430)

• , Vînd maşină de echilibrat roţi cu computer, nouă. T e l 41- 92-18(353453)

• V înd m aşini de cusut industria le . T el 15-28-35. (359947)

« Vînd bitum la butoi. Tel 41-55-21 (360069)

> Vînd IFA50. Relaţii tel 41-52-40 interior 1531. (360167) >

• Vînd spaţiu comercial. Telefon 41-08-30 orele 17-21. (360242) ’ , " V V

;• Vînd telefax Panasonic 500 DM. R e la ţii 'la te l 43-81-12.(360277) '

• Vînd teren 255 mp str. O b se rv a to r n r . 114; VW Corado 1989; televizor color ş i c a lc u la to r 286 cu im p rim an ti. Tel 17-58-14.(360191)

• Vînd grădină; 150Q' mp în Hoia. Tel. 41-53-23. (351038) Y

• Vînd 850 mp teren pentru construcţie situat pe Calea Tuizii

j i r . 1 13A. In fo rm aţii la faţa lo c u lu i ' sau te l. ' 14-91-14. (351091)

; , Vînd pămînt pentru cabane în zona Beliş Fîntînclc. T elefon15-45-54 după ora 16. (351142)

• Vînd teren 2900 mp lîngă Awa Gilău, cu apă. gaz, canal şi curent, 58 m la şosea, 15.000 lei/ mp. Tel 43-81-75. (360313),

P

I

I

I

I Angajează prin concurs Inginer cunoscător al limbii franceze, cu |I cunoştinţe de mecanica auto şi operare calculator, pentru postul IJ de şofer-aprovîzîonare RCNflULTpe ruta Cluj-Parîs. JI Informaţii la tel: 0 6 4 / 4 1 .4 0 ,5 1^ » * ((763547) I

F i r m ă p a r t i c u l a r ă caută

sales secretary- vârsta maximă 27 ani, reprezentativă, capacităţi comerciale, cunoştinţe de limba engleză.

Informaţii la telefon: 199351 (29848)

tel/fcuc1375234326801

_ y 'A I V iu / io o

5x865|«°-°.Pip j j x i L P '

’ i i t

3 . 0 6 3 . 3 0 0 LEI +TVA

Reduceri de preturi pentru tinerii[biblioteci| bucătării canapele

S . C . L Y V A R Y S .R .L .

V în z ă r i - c u m p ă r ă r iapariamente-case, terenuri prinP R I M O R D I A L

str.Braşov nr.44, ş tel. 147897, orele 10-17.1

„ S.C . O N E ST O S.R .L.

C A S Ă D E A M A N E Tîn incinta Restaurantului s "Fetiţele Vieneze”, §

str. M em orandum ului nr. 13 Tel. 19-59-66

Nou! scule pentru prelucrarea lemnuluiAdresa:;Str.DONATH 90JU LIU LU I 2)

Tel/Fax:;064/J 80446'sau|18767,7 , d e C l u ja i

• Vînd apartam en t 2 cam ere, g a ra j , - te le fo n (Plopilorvechi), preţ 15.000 dolari negociabil. Tel. 42-02- 44. (351155)

/ V , • Vînd g a rs o n ie ra m odifica tă şi z u g ră v i ţ i recent, str. Bucegi nr. 2B b l . . X5 ap. ■ 11 et. 1 zilnic dup i ora 15. (351157) ,

•: ’ Vînd ap a rtam en t 2 camre ultra central* Tel. 13- 51-25 orele 16-19 (353360)

* Vînd urgent 3 camere confort I, 75 mp, zon i buna, iM in iş tu r . T eii 17-90-62 dupi ora 18 (353408)

; • Vînd ap a rtam en t 4 camere confort I m irit. Tel. 17-87-77 (353480)

.■ ■■• V înd c a t i şi construcţie P+l în roşu , în G rigorescu . Tel. J8-06-39. (360015> : '

1 V Vînd u rg en t a p a r ta m e n t 3 cam e refih isa tlT il liS-75-61| 18415- 63. (360040)

• - Vînd c a i i în Baciu. Relaţii comuna Baciu, s tr . Principali nr. 391. (360124)

• Vînd ap a rtam en t 3 cam ere pen tru pretenţioşi. Tel 41-09-29. (360280)

Vînd ap a rtam en t ,3 cam ere u lt ra f in is a t . In fo rm a ţii te l 12-80-15. (360295) :

i ' • Vînd casă mare, curte, grădină; acces la 2 străzi în Gheorgheni. Tel.! 14-63-94 după orele 17. (350687) '

• Vînd casă particulară 2+1 camere bucătărie,v baie, hol, gaze, cu ren t tr ifaz ic , p o s ib ilită ţi ex tindere , teren 60 0 mp. In fo rm aţii str. Ş co lii nr. 32 (Cordoş). (350850) '

.• Vînd apartament 3 camere Grigorescu, str. Vlahuţă Lamă D ap. 20 (350894)

• Cumpăr apartament 1 sau 2 camere plata lei/valută. T el. 16-, 96-21. (350925) . . ,; ; * Vînd apartament 3 camcre

c o n fo rt 1 p a rte r, f in isa t, cu terasă, cu sau Iară garaj. Telefon17-72-40.(350962). .

• Vînd apartament 3 camere confort 1: superfmisat cu terasă acoperită dc 54 mp pe B-dul 22 Decembrie. Tel. 43-02-71 zilnic orele 10-22. (350989)

• Vind apartament 4 camere finisat cartier Zorilor. Tel. 12- 49-32. (350997).

• Vînd urgent apartament 3 camere preţ 45 milioane. T e l 17- ■ 59-15. (351002)

V înd 'casă şi grădiiiă cu p o m i 2500 m p + g o sp o d ă rie , anexă, apă curentă în Filea de J o s . , In fo rm a ţii F lo re ş ti str. Tăuţiului nr. 22 (351016) . !

• .Vînd apartam ent două cam ere , bu că tă rie , b a ie în ; Mănăştur pc variantă. Tel. 13- 59-25.(351030) p

■ • Vînd casă nouă cu etaj s t r . . Fabricii de Zahăr nr. 115 te l 41-53-23 (351037) v

• Vîrid urgent două camere, bucătărie, baie, singur în cu rte ,. preţ 44 milioane ncgociabil. Tel.16-07-70 (351069) ^ :J '

• • y în d garsonieră cu telcfon- zonaC om pIcxFlora.,Ţ el.l9-l3-- 81 orele 17-22. (351071) • / -

V V înd 3 cap ierefin isate ,. confort 1 str. Parîng nr. 79 ’15

mp, f e l . 42-51-71 orele 16-19.(351081) '. . :

■ • Vînd garsonieră confort l v T e le fo n ’ : 16 -08 -16 scara. (351085) ^ 'V ,

a s e n t » P |

cu sediul în C alea Târzii f.n. (incinta staţiei AWA) va deschide

F i r m e l e i n t e r e s a t e d e î n c h i r i e r e a u n u i s p a ţ i u ( m p ) s e p o t i n t e r e s a I a : t e l : 0 6 4 - 4 1 8 4 9 1 , f a x : 0 6 4 - 4 1 8 4 9 5 . . . '

Persoana de contact: dl Alex. Derzsi între 8-16. (362452)

A D E V A R U Ld e " “

E V A R U L O f / / ^ f X V l T X ' ^UJ-NAPOCA:luni-vmcri*-16;sîmbăiă9-14; leI/faxl9-73-04iSUBRKI)ACpATlJRDA:m î g r c l i r | | ţ S e P t e H l b l I e 1 996 ( 10 C I l J J r l M D L i l s i t / \ i E luni-vineri 8-16; lel/fax 3M3-23; MJBRKIUCŢIA HF.J: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-00-75. ' ______________________

• Casă de vînzare str. Brînduşelor nr. 5 -tel. 13-05-15.' (351086) ■ ■J • Vînd garsonieră, cu telefon str. Parîng nr. 39 ap, 105; 28 milioane (351090)

• Vînd apartament 4 camere, finisat parchetat, perspectivă imediată de telefon şi garaj.

• Vînd urgent apartament 3 camere în cartieru l Zorilor.Informaţii la tel. 12-36-84 după ora 18. (353406)

• Vînd casă 2 camere, bucătărie , căm ară, curte cameră, preţ 38 milioane. Tel betonată, grădină. Comuna Baciu 41-32-61. (360176) *str. Viilor nr. 200 (353407) ■ > Vînd apartament 4 camere

• Vînd apartament 3 camere, e*aj I zona Pata. "Tel 15-27-32.

• Vînd apartament 4 camere •cu îm bunătăţiri şi finisat. Informaţii tel 17-26-78 după ora 18. (360158) ' ; ■"

> Vînd urgent apartament 1.

Informaţii str. Fabricii dc Zahăr parter, cu garaj, zonă Pţopilor,' (360187)nr. 71 ap. 4 etaj 1, (351092)

' - Vînd sau închiriez casă -marc central, preţ 35.000 dolari. Informaţii tel. 12-23-48 sau 12- 37-05 după orele 15. (351095)

cu 24 mii DM. Relaţii tel. 13-06- 42 după ora 19. (353409)

• Cumpăr apartam ent 2 camcre confort mărit, zonă

■ ••-• Cumpăr garsonieră confori I.'-Ofer. 30 milioane. Tel 17-41- 13. (360216) <'■ ‘ ‘ \ ;

• Vînd apartament 3 camcre;semiccntrală. Exclus parter şi confort mărit; 2 băi. Str. Calea

Vînd garsonieră confort-3: ultimul etaj. Tel. 13-70-93 după Floreşti nr. 6, Bl. B2, ap. 104,după. ora 16. (360224)

• Vînd garaj tablă. Tel 16-; 78-20. (360238) - • ,

• Vînd 2 camere,, bucătărie; cămară, cu apă,; gaz şi grădină 451,6 mp, în cartierul Bulgaria. Inform aţii tel 14-40-64 între orele 17-20. (360259)

parter cartier Zorilor sau schimb (353432) r - *. Vind casă cu teren în-

c u 'ap a rtam en t 2 camcre .+ ■ ; / Vînd apartament 3 camere,' CăPu?u Mic Tel 12-35-65 după diferenţă, Tel. 12-04-96 între, fin isat, parter izolat, str. ora 20' (360262> ' orele 17-20. (351146) Muresului nr. 37 bl. R3 ap. 2. .. ' * Vînd aPartamcnt 3 camere

• Vînd urgent apartament 3 preţ 60 miiioanc lei. (353436) ; ; :: Parter> în Zorilor Tel. 12-23-07.

camere + garaj str. Bucureşti,nr. „ Vînd apartament confort ■ (360264> ; ' ■ ' ’

str. Liviu Rebreanu nr. 40 ap. 110. (351098)

, • ■ Vînd 2 .cam ere , str. Primăverii nr. 6 ap. 65 după ora 16. (351100)

• Vînd garsonieră confort 3 str. Gîrbău nr. 8 ap. 36.(351123)

• Vînd apartament" 3 camere'

ora 16 (353419) •• Vînd casă mare 3 camere

dependinţe, curte, garaj, grădină, cartie r Gruia. Tel. 13-67-71 (353423) ;, V Vînd casă 5 camere, 2 băi,

depend iţe ,cu 2 contoare gaz. Str. N. Vlăduţiu nr. 23, Turda.

89 tel; 41-27-42. (351152) : ^•. Vînd ,gars6nieră confort 1

. Zorilor, str. Observator nr. 127 bl. ZL2 sc. 1 ap. 18 zilnic orele 10-20.(351153)»; " Vind urgent casă+teren în Someşeni, str. Cantonului nr. 10A. (351161). ; ” . ^

• Vînd apartament 2 camere decomandate B-dul N. Titulescuj ultrafinisat. T el.- 15-82-19’ (351163) . : v

• Vînd apartament 2 camere str. Bucureşti nr, 68 tel. 19-44- 18. (351167)

• Vifld garsonieră confort I : str. Cojocnei nr. 21 bl C8 ap. 36, Mărăşti. V izibilă ora 10-19 (353251) ,■ / ;■

• Vînd garsonieră. Tel. 15- 98-20 (353278)

• Vînd .apartament cu una cameră zona Horea,-finisat, el. 2, cu telefon, preţ riecogiabil.’Tel: 26-51-66 (353301) '

• Vînd garsonieră confort 1' str: Cemei nr! 2; ap; 58. Zilnic între orele 10-12 şi 18-20.- (353303) r ^

• Vînd apartament confort I două camere îm bunătăţit str. Alverna nr. 69. -Tel. 14-50-76 ■ (353311)

:• Vînd urgent apartament 3 camere fin isat, etaj 1, beci>

mărit, 2 camerc, 2 balcoane, telefon, Seltron. Relaţii după ora 17 Ia tcl. 17-34-08 (353437) '■r Vînd casă sau schimb cu

apartam ent două -cam erc + diferenţă. Informaţii; tel. 16-68- 19 ora 16-20 (353450)'

• Vînd 2 camcrc bucătărie, baie, ct. 1, central. Tel. 13-44-47 (353455) - -■ V" ' '

, ' • Vînd 3 camere etaj 2 Pata, finisate (semi)mobilat. Tel. 14- 78-24 (353462) ^ ^ ;■

• Vînd apartament 2 camere, ultra fin isa t, suprafaţă 60 mp. Tcl. 1316-92 dimineaţa; 17-52- 36 seara (353483)

• Cumpăr garsonieră confort 1 3 Tel 16-37-18 si 17-03-92" (353492) ’

Vînd urgent garsonieră confort I parter, 30 milioane negociabil. Str. ..Cojocnei nr. 8, ap. 9. (360269)

- • Vînd apartament 2 camere cartier Zorilor. Tel 12-1.3-57. (360270).

• Vînd apartament 3 camcrc etaj.IV garaj, 2 balcoane, 2 băi. Relaţii la tel 43-81-12.' (360276) ■■■.-•.■> Vînd urgent apartament 2 camere în cartierul Mănăştur, parter; ocupabil imediat, Tel 14- 41-31‘între orele 8-12. (360290)

'• Vînd sau schimb garsonieră confort I cil confort. 3 + diferenţă. Informaţii tel 17-46-43 zilnic; (360291); ’’ ’i • Vînd apartament 1 cameră.

Str, Mănăştur nr. 91, ap. 12,5 : ' orele 17-19. (360297). ■

• Vînd apartament 2 cam ere- . , 4. , . ~ „ .1 _ _ ■ ;■ ' • Vmd casa 2 camere confort

Gheorgheni.(360031)

Tel 15-11-31. . . . . . . . ,cu demisol, gradina 500 mp, str.. . , P laiu lu i nr. 8(cartier A.

• Vînd apartament-2:camere; M uresanu); picsc caro cr e

str.; Gr. Alexandrescu n r 30, ap. Renault 25;-2 baloane 50 1; sobă; 31. Tel 16-70-85. Vizibil după -- boiler e lec tric^ iasă extensibilă ora 17, (36008i) . nuc; dormeză 2 persoane; dulap.

• Vînd apartament 2 camere Ţel 15-14-91. (360300) 'J r confort 2. Tel 17-14-70 oreţe 16- . , Vînd urgent casă mare cu 21. (360085) ^ - - anexe,..la şosea, în Ciucea./Tel

' • Vînd'apartament 2 camere, 14-07-52 după ora 16. (360310) Str. Ciucaş nr. 7, Bl. J4, ap. 77.

• Vînd Renault 25 an 1987,5800 DM negociabil. Tel. 17-26.-33 (353172) '

• Cumpăr Dacia. 1300. Ofer 4,5 milioane.- Tel. 13- 55-41 (353296)

• Vînd VW Golf I, an fabricaţie 1Ş82 pe 12 C J,

.s ta re fo a rte bună. In fo rm a ţii te l. 18-96-91 (353309) ,

• Vînd urgent şi ieftin Opel K adet ’ şi m obilă b u că tă rie ita lia n ă . S tr M axim G ork i ' n r. 21 (353347) '

• Vînd BMW 318 an fab ric a ţie 1984, s ta re excepţională. Tel. 17-67-76 (353449) ' -

• Vînd Lada 1982. Tel. 14-78-24 (353463)

• Vind Dacia an 1992. Tel. 12-87-18 (353473)

• Vînd R enault 4 an 1984,1 înm atriculat, consum 5 1. Tel. 12-87-18 (353474)

• V înd' VW Scirocco, 1980, în m a tr ic u la t, s ta re bună. Tel. 13-29-06 (353475)

• Vînd Dacia an 1978, înm atriculată stare perfectă. Tel. 13-29-06 (353476)

• ; Vînd Oltcit an 1991. Tel. 13-29-06 (353477)

; • V înd Peugeot 309 benzină, august .1990, fără vamă, 6700 DM. Telefon 14- 12-82. (360249)

• C um păr ca ro se rie Mercedes bus 1,5 t marfă. Tel 17-84-25. (360266)

• Vînd Ford Taunus 1,6 cu carte, 2300 DM. Tel 43- 86-68. (360293)

Vînd F ia t R egata W eekend fa b r ic a t 1986, s ta re fo a rte hună, cu îm bunătăţiri. Tel 13-20-83., (360308) ^

• Ieftin! Dacia 500: Tel. 24-17-89.(341341) ...

(360093) " r ■ 1

• Vînd casă şi teren 700 mp. telefon, garaj, Informaţii tel,■. 1.7-" T e l 16-45-21 orele 9-16. 35-98 (353323) • ■ (360099)

• • ' Vînd apartament două v Vînd garsonieră confort I I I , ' camere finisat, str. Tulcea, preţ str- Lăcrămioarelor nr.- 6, ap. 2. informativ 45 milioane. Tel. 14-. Vizibilă după ora 16. (360102)91-77. (353340) , .

-• Vînd casă cu grădină 300 mp cu canalizare în str. Oaşului nr. 6 lîngă staţia dc benzină Iris, Vizibilă zilnic. Tel. 14-59-12 între orele 16-20 (353354) '

• Vînd garsonieră confort 3

' '• Vînd apartamciit 2 camere finisat Mărăşti zona centrală şi 1 ha teren arabil colonia.Sopor, lâ 2 km d e 'C lu j. Tcl 43-71-07. (360110) ; ' ' • ■. ■

Vînd casă 3 camcre;’ bucătărie, baie, cu grădină şi

str. Borhanci nr. 40 ap. 63. Tcl. anexe, în localitatea MănăstircnI.15-7255 ora 17 (353378) ' - Tcl 19? Mănăstircni, după ora ; • Vînd apartament 3 camcrc (360112)

parchctat, <50 milioane lei, Gr. * Vînd/schimb cu garsonierăAlexandrescu nr. 35. Tel. 42-50- apartam ent confort 2, Aleea37 (353391) • : Peana nr. 11, ap. 20. Tcl 16-80-

• Vînd urgent apartament 3 42 ora 15-21. (360140)camere str. Tazlău nr. 5 bl. C3 sc, 2 ap, 39 (353402)

• Vînd apartam ent două camcrc etaj 2, Calea Floreşti. Tel. 17-41-22 (353405)

• Vînd convcnabil garsonieră confort 1, fin isată , sir. Observatorului nr. 123, Bl. ZL1, sc. 2, ap, 27. Relaţii tcl 12-02- 89. (360156)

< • "Vînd Dacia 1310 an 1989 p re ţ negociabil. Tel. 16-21-92. (350953) -

‘ • Vînd Fiat Ducato diesel 1989. recen t Înm atricu lat. Tel. 18-90-30. (350981)

,• Vînd piese şi accesorii Alfa 75 din dezmembrare. Tel. 43-86-17. (351034)

• Vînd Audi '80 1981 .1600 cmc înm atriculat 12 CS 320. RelaţiMel. 31-47-95 Turda. (351053)

• Vînd VW Transporter 8+1 locuri, răcire apă. Tel. 17-90-78. (351107)

• Vînd BMW 320i 1986 4 u ş i , în m a tr icu la t, excepţional, multe extrase 9700 DM. Tel. 14-67-75. (351143)

• Vînd Ford Scorpio G hia model 1992 11.600 DM. Tel. 16-02-08. (351154)

• 1 • Vînd Fiat Ducato; Tcl. 42- •68-68. (.350945)

' • Cumpăr Daciă defectă avarială _sau care necesită reparaţii. Tel. 23-10-18 zilnic după ora 17;- (350960) ;

- • Vind Ford'Es?ort diesel 1.6 înmatriculabil, -2 uŞiJ fecent intrat

‘în ţară. Tel. 17-61-43 după ora 16 (350969) • '■ ;; = : ‘

’ • Vînd BMW 316 1985 preţ . 3500 DM, Renault 5 diesel 1987 preţ 2700 DM, neînmatriculate.’ Tel. 15-43-28 (350974) '

'• Vînd Ford Sierra an 1990 gri metalizat combi, înmatriculat. Tcl. 41-11-21 după ora 18. (350998) ;

. • Vînd Ford Sierra an 1989 alb, înmatriculat. Tel. ‘41-11-21 după ora 18. (350999)

• Vînd Mercedes Cobra 240 D înmatriculat sau schimb cu Dacia break, Mercedes break. Tel. 15-33-59. (351001)

• Vînd Dacia 1300 an 1981 preţ 6 milioane. Telefon 14-06- 10. (351009)

• Vînd Ford Granada 1984, înm atriculat. Tel. 19-90-76.(351027) . . •; ;1 • Vînd Oltcit 1989 şi Dacia

mai 1996. Informaţii tel. 42-59- 05. (351050) - _- . A

• Cumpăr talon Audi 80 sau vînd Audi 80 stare impecabilă carte identitate pe 12 C J.'Tel. 16-42-73; 14-45-77. (351074) .

• .De vînzare Opel Kadett’csi. 1800 full extra: Tel. 17-67-76.^

(351122)• De vînzare Mercedes 300D

înmatriculat în Ungaria preţ 3000 DM şi VW Passat 1600 cmc benzină preţ 5 .500.000 lei ambele negociabil.. Informaţii tel.

' 16-83-25 orele 16-22. (351124) V/. Vînd 2 D acia 1310.

Informaţii tel. 16-82-91" între orele 16-20. (351126) ; ’

’-• Vînd urgent Skoda 120 L an fabricaţie 1980, stare foarte bună, str. Bucureşti nr. 70 bl; D17 sc. 3 ap. 79 între orele 9- 11; 15-20. (351128)

• Vînd VW G olf GTi 16 valve an 1987.140 cp, 6800 DM. Tel. 16-55-61 (351140)

• y în d VW Passat an 1986 1800 DM uşor avariat. Telefon 16-55-61. (351141)

• Vînd Ford Fiesta 900 cmc, 1984 înm atricu lat 12 CJ. Informaţii tel. 41-54-63 între orele 20-21. (351151) ' ' V \

• Vînd etriere, pompă’ frînă, parbriz spate, arcuri faţă, capotă faţă, spate, cardan, stop; spate dreapta, uşi făţă, spate, cuuc v iteze, rezervor, bară spate Mercedes 220D. Zilnic orele b - 19 tel. 18-37-21.(351171)

• Vînd Dacia 1310 fabricai ie ; 1993. Tel. 42-07-69 (353298)

• jVînd Ford Sierra 1989, neînmatricuiat, 5500 DM. Tcl. 19-59-96. (353338) ,

, • Vînd VW Passat an 1988, cu carte Tel. 19-88-38 după ora 17 (353363) ' '

•' Vînd VW 1303. Tei. 19-54- 44 (353367) ' ' J : .

• Vînd Audi 100,8 ani şi M ercedes 190 E -fu ll extra

.acc id en ta t, 8 ani,neînmatriculate; Tel. ’ 19-43-94 ’■ orele 9-17. (353392) ' '

■ *• ’ Vînd Dacia break. Tel; 19 -: 77-98 (353.394) • .

j • Vind Dacia 0 km. Tel. 18- 63-50 (353396); •

: •- -Vînd urgent BMW 520 ; 'fabricat 1981, înmatriculat' cU ' numere noi, preţ 2200 DM,'Tel.

•42-60-12 (353397) - v ; ,-1 • V în d , D acia »

■ 1310,1993,1400 cmc 28.000 km, 13 milioane, .Telefon 16-79-55 (353404) • ' ‘

Vînd Audi 90 turbo diesel d in . 1986.’ Tel. . 13-40-50(353410) ; .

• Vînd .Audi 100 CD an 1988, recent adus ,în ţară, înmatriculabil, full extra, 9000 DM. Tel. '15-93-68 scara •(353411) V " ‘ • Vînd Dacia 1300 an fabricaţie 1985; Tel. 15-92-80 (353415) ; ,

• Vînd piese Renault l l v diesel, motor, piese schimb. Tel. 15-06-24 (353420)

• Vînd Skdda 1000 MB preţ informativ 800.000 lei. Tel. 19r 81-94 după ora 18, str. D ostoievski nr. 45 ap. 3. (353433)

• Vind Fiat 13IA, în stare- bună, înmatriculat, an fabricaţie 1986. Preţ informativ 6 milioane. Tel.- 19-81-94 după ora 18. (353434) -

• . V înd Dacia 1320 an fabricaţie 1989. Tel. 41-08-13 după ora 16 (353454) .

• Vînd VW Broscuţă motor Citroen 2 CV capacitate 600. Tel. 41-16-31 (353482)

'; • Vînd Citroen BX 11,5 viteze, 1988 6000 DM. TeL 42- 50-77 (353484) '

• Vînd Ford Sierra 2,3D an 1986 stare excepţională, preţ 7.500 DM. Tel. 13-82-63 (353485); • Vînd .BMW 320

; înmatriculat cu carte identitate, negociabil 2800;DM. Tel. 12-09- 73 (353487) ;V

• V înd VW Golf 1, automatic, înscris Tel 41-51-46 inter 26, ora 8-15. (360073)

• Vînd Dacia 1300 an 1981.; Str. Teleorman nr, 72, BL T9, ap. 62. (360087) V

. • Vînd Dacia; 1300 cu carte de identitate, culoare roşie şi VW Passat an 1979, cu carte de

. identitate. Relaţii str. Tulcea nr. 21, Bl. K2, sc. 1, ap. 1. (360117)

• Cumpăr maşină teren. Tel 41-17-98 (360119) '

. • Vînd Volvo GTD-740 cu motor de 2400 cmc, an 1987, BMW 323i an 1985, BMW 528i an 1982, neînmatriculabile. Tel 43-02-71 z iln ic orele 9-22. (3(0121)

• Vînd Dacia Break 1310 an 1986. Tel 13-82-86. (360160)

• Vînd, Dacia berlină 0 km, gri diamant metalizat. Tel 14-42- 42. (360199)

, • Vînd BMW 528i, stare excepţională iy86,2 rînduri roţi, 7000, DM negociabil. Tel 19-06- 49 ora 9-17. (360205)

> > Vînd VW Passat 1600. Tel 19-15-21 orele 9-17. (360218)

- • V înd F ia t Ducato şi televizor .color. Tcl 41-06-23. (360229). ; ; • », , V în d 'D a c ia 1310 an fabricaţie 1986, iară talon, stare foarte bună. Inform aţii str. Bucurcsti; nr.-.77; .orele 9-17. (360250)

• • Vînd Dacia 1310 Break an 1989. Tel 12-45-66. (360251)! Vînd Citroen BX-14,1400

cm c, .1 9 9 1 : înmatriculat, impecabil, 8000 DM negociabil. TeI'19-50-61. (360265)

i • V înd Mercedes Cobra înmatriculat preţ 3500 DM. Tel 43-81-12. (360275)

i / • Vînd Dacia 1310L cu 5 viteze, an fabricaţie 1993, preţ convenabil. Str. -A. Vlaicu nr. 34, Bl. V2, et. 2, ap. 8, după ora 16. (360281) ;

Vînd urgent Barkas şi caroserie Dacia 1300, Tel 14-07- 52 după ora 16. (360309)

• Vînd Opel Kadett Bertow decapotabil deosebit, 1988,6400 DM negociabil. Tel 43-81-75. (360312)'

*. Vînd Thermo King XKW . T elefon 15-13-34. (360299)

• Vînd calculator 486 ?■ monitor SVGA color. Tel. 19-90- 76. (351028)

^)miercuri, 11 septembrie 1996 P U B L I C I T A T ECLUJ-NAI’OCA: luni-vineri 8-16;simbâtâ 9-14;teI/lax 19-73-04; SUBREDACJ1A TURDA:!: luni-vineri 8-16; lei/fax 3143-23; SUBREDACTIA DEJ: luni-vineri 8-16; lel/fai 21-^0-75' I

ADEVARULd e C l u j ____

. Vînd urgent PC în garanţie.' • Vînd pian coadă scurtă, • Dau în chirie spaţiuTI 18-46 78 (351057) placă bronz, 350 DM şi dulap 3 com ercial. Tel. 14-92-34.

. Vînd semicursă, bicicletă uşi, 320. 000 Iei, Tel. 19-48-46 (351113) ^

copii, aspirator, maşină de scris (35344*^

• Caut chirie valută. Tel16-58-1 o! (360221)

, fcctrică, hotă, chiuvetă inox, ^cjjo -de copil în m aşină,

bicicletă medicinală. Tel, 13-78- 60.(351106) 1

. Vînd boxe Unitra. Tel. 12- 35-54. (351148) , - ’ ' :

. Vînd televizor color, tocanei de damă. Ţel. 17-01-32 (353304) ; .

• .Vînd frigider Arctic 21 OL. Tel 19-44-42 (353447)

• Vînd PC 486-DX2 monitor SVGA color ,2MB CD Rom soondblaster FDD 3,5-5,2 HDD 320MB.- Telefon 17-08-22 (353464) : •' ; '

Vînd PC 386. Tel 17-69-09. (360120) - •< <î r"■ I

Vînd colţar cameră, .stare perfectă.. Tel. 14-62-89 după ora 19 (353494) r" ^ J

• Vînd pian' vieriez cu placă bronz (coadă scurtă). Tel 16-76-741. (360233) ; ’ '/■ :

• V înd 8 purcei de 12 săptăm îni. w Tel 13-79-05. (360236) • ■ !

• Vînd bilet la concertul Michael Jackson teren, 40.000 lei negociabil. Tel 14-72-30." (360240) s

S C H I M B U R I D E :

L O C U I N Ţ Ă

• Schim b apartam ent >2 camere fin isa t, etaj 2 , str.:

Vînd chiuvetă inox, C îm pului, expunere sud cu schi, telefon Siemens apartament 3-4 camere, Grădini,

portabil, binoclu, casetofon M ănăştur'sau Plopilor. Suport duHucaset Sanyo, călcător nou d iferen ţă . Tel. 13-87-02

maşină de tă ia t (353384) ,. • Schimb una cameră ICRAL

în-Piaţa Unirii cu apartament cu

• Dau chirie locuinţă. Tel. 13-41-07 (351061)

Dau în ch irie una cameră mobilată, bucătărie, baie, pentru două persoane pe str. Cîmpului nr. P38 sc. 3 ap . 22 telefon 17-70-83 orele 17-20/(351099)

• Dau în ch irie ap a rtam en te . 3 cam ere , u ltracen tral. Tel. 19-06-23 (353452) 7

, • D au în ch irie a p a rta m e n t 3 cam ere Gheorgheni. Tel 17-58-14. (360192)

■ • ■■ ■ D au în ch irie garsonieră, plata anticipat, 120 DM/lună. Telefon 13-26- 53. (360225) '

• C aut ru lo tă de în c h iria t. Tel 16-56-74. (360292)

Rowenta, mezeluri, joc Nintendo. Tel 43 51-75. (36 0311) ,

■ Vînd tractor U445 din '1990 şi accesorii. Tel 19-88- 04.(360273)

Vînd presă pentru struguri

, D au. chirie , locuinţă mobilată A. Mureşanu, în valută. Tel. 19-86-78 (35095?)

, * ' Dau în chirie garsonieră2 sau' 3 camere indiferent de mobilată cu telefon. Telefon ,17- zonă. Inforniaţii tel. 19-81-94 11-53; plata anticipat pe doi ani.' după ora 18 sau str. Dostoievski (350995) -nr 45. ap. 3, (353435) ■- v • • ! Dau în chirie autoturism

• Schimb apartament central Dacia. Tel. 12-44-16 orele 21-:ţi rezervor din fibră de sticlă cu 5 camere ICRAL cu 1 casă cu capacitate 1000 litri. Tel. 15-10- 3 cam ere cen tra l p lus o

garsonieră. Tel. 19-01-26 numai după ora 16. (353442) -

• Schim b apartam ent 4• Vînd 2 cazane Termo 25, camere cu 2 garsoniere. Str.. ultracentral, cu garaj. Tel. 13-89-

noi; ţiglă uşă metalică de garaj; "Cernei nr. 10, Bl. CZ5, et. 2, ape 45 (351089)' -

C2 (350971) '

• Vînd aragaz trei ochiuri. Telefon 14-14-01. (351164)

22. (351022) :

• Dau în chirie garsonieră, cu telefon, mobilată. Tel. 16-01-78 (351084)

• • Dau în chirie-3 camere

Î N C H I R I E R I

Urgent! C aut chirie sp a ţiu m agaz in c e n tra l suprafaţa 150 mp. Tel. 19- 85-65 sau 12-34-94. (351042)

maşină de spălat vase. Zilnic 6. (360307) orele 20-22 tel. 13-69-31 (3534 61) : ■ v :

• Vînd ţuică de prune. Tel15-49-68 (360078)

• Vînd b ile t la concert Michael Jackson, Tel. 19-90-76.(351029) • ' . ;

• Vînd avantajos 4000 bucăţi cărămidă aparentă, , 2 uşi, fereastră baie, set mobilă. Tel.19-60-88. (351088) - ' ■

• Vînd garnitură mobilă de zi Dacia. Tel 41-24-74. (351104) . Dau chirie. Tel. 19-85-65

■ Vînd bilet concert Michael ore 9-20 (351119) - .. jackson. Tel. 15-60-03, (351114) • Caut chirie. Tel. 19-85-65. s • Vînd canapea şi două (351120) .

fotolii noi. Tel. lfe-65-19. •. Intermediem chirii. Tel 19- (35H18) 09-28. (360020)

• Caut spaţiu birou. Tel. 43-00-81.(341297)

« Dau chirie,urgent. Tel. 43-00-81. (341297/A)

De vînzare suport cu pungi Caut de înch iria tPentru anus contra naturii. între apartament 2-3 camere. Tel 14-«tele 20-22 la tel- 15-19-67. (351125) - ,:-vv . .

• Vînd mobilă tip Bobîlna şi fotolii. Tel.. 42-00-04.

(35! 166) .

• Cumpăr medalion din aur,

46-83. (360022)

• • ■ Caut chirie spaţiu 100 mp: numai u ltracen tral sau M ănăştur-centru Tel. 43-13- 31; 018-62-33-66. (351031)

' • Dau.în chirie apartament. 4 cam ere + 2 garaje, cartie r Zorilor. Informaţii zilnic după ora 17 tel. 12-45-51. (351115). :

• Dau în chirie garsonieră mobilată, cu telefon, TV Cablu, lîngă Grădina Botanică. Tel 12-: 92-17 plata în valută anticipat^ (351160)

- • Dau în chirie o cameră. Tel. 14-94-83. (351162)

! • Primesc în gazdă două fete. Tel. 43-73-15 zona C lujana. • (351168)

• ' închiriez apartament una' cameră, în Centru, pentru familie serioasă. Tel. 19-86-42 (353418)

• Dau chirie 3 camere nemobilate, Grigorescu, parter.: Tel. 18-47-69 (353468)

; • Dau în chirie o camera lux în apartament Tel. 17*53-32 ora: 15-21 (353488) ;

Dau în chirie garsonierăx 'mobilată în Zorilor. Tel 12-76- 32. (360194) I ; :

• Dau în chirie garsonieră

• Pretenţios, caut chirie casă mare, nemobilată. Tel. 19-47-75. (350829) . r :

- • Caut de închiriat garsonieră sau apartament o cameră, plata în lei. Tel. 14-73-85. (351019) .

• închiriez garsonieră nemobilată sau -semimobilată. Tel. 16-57-98. (351093) .

v Studenţi, caută chirie pe termen lung. Tel. 17-88-44, seara. (351158): : -

Tînără,. ing in e ră ,' nefumătoare, caut gazdă. Prefer zona Grigorescu. Oferte la - te l,18-46-26 după ora 16. (352922) ;

• Studente, caută de închiriat apartam ent cu - două cam ere. Telefon 17-09-94 (353171)

• Studentă, caut de închiriat garsonieră sau cameră. Relaţii la tel. 25-11-29 (353440)I. ' ' Rezidentă căsătorită; caut să închiriez apartament 2 camere

•mobilat pe termen lung. Ofer plata anticipat 250-300.000 lei/ lună. T el, 16-66-31 (353479) . ;

- Caut pentru închiriere 2-4 camere în/casă particulară pe una din străzile; : Axente Sever, Brîncoveanu, B rîncuşi, M ălinului, M ăcinului sau în apropiere. Telefon 14-00-85 între orele 17-21 (353481)'

• Caut de închiriat garsonieră sau gazdă. -Tel-- 41-45-58. (360021) - ; .

• ! Caut chirie apartament cu telefon, pe termen lung. Tel 18- 35-16 între orele 8-17. (360097): : • Studenţi căsătoriţi, căutăm garsonieră: pentru închiriat. Tel 14-05-38. (360272) ;: • , Tineri căsătoriţi, căutăm garsonieră de înch iria t sau gazdă. Tel 18-92-02 după ora 16.,(360278)r • caut chirie garsonieră pe termen lung, (semi)mobilată, fără telefon preferabil Mănăştur. Tel17-51-05 între orele 8-14.(360279) - 1

• • Caut urgent de închiriat garsonieră semimobilată. Ofer140.000 lei/lună. Tel 14-87-44 orele 8-13 (360282) ' :

Caut chirie. Tel 44-91-86. (360315) / . .

D I V E R S E

• F irm ă c o n s tru c ţi i an g a je ază co n ta b il cu ex p e rien ţa şi c u n o ş tin ţe calculator. Salar net 500 mii lei. Tel. 19-85-10. (351116)

• Angajăm vînzătoare tinere în sector alim entar. Tel. 42-50-16. (351135)

• Societate p rivată de pază angajează cu carte de m uncă - ag en ţi . p ază . C o n d iţii: s tag iu l m i li ta r satisfăcut, vîrsta maximă 35 ani, practicarea unui sport a p lic a tiv - ş i 1 d e ţin e re a p e rm isu lu i de co n d u ce re co n stitu ie a v a n ta je .

I n t e r v i u l p r e z e n t a r e a currîculum vitae în tre orele16-19 pînă vineri 13.09.1996 s tr . M oţilo r n r. 1 ap . 13 (bloc OJT). (351165)

, F irm ă p a r t ic u la ră , angajează tîm plari (cu carte de m uncă). Tel. 14-50-44 (353414)

• F irm ă ' p a r t ic u la r ă angajează izolatori. Tel. 19-12-76; 19-64-62 (353445)

' « Execut jaluzele lemn tei şi .PVC import. G aranţie. Tel 41-02-79. (359742)

• Societate com ercială angajează, cu co n trac t de prestări servicii 3 ore pe zi, fem eie de se rv ic iu la birourile^ societăţii. Salariu net 80.000 le i/lu n ă . S tr . Byron nr. 1-3, tel 43-23-29. (360033) '

, • Transport m arfă. Tel17-58-14. (360193)

' • Angajăm fete pentru am balat cafea. Tel 43-76-88 după ora 9. (360239)

, , • Transport marfă l,5 .t ta r if 450 lei/km. Tel 43-81-12. (360274)

• SC R adu & Adi angajează z idari, caseriţe , barm ane, o sp ă ta re , v îr s tă maximă 35 ani. Relaţii str. Fabricii nr. 4, Select Club 2000, în t re o re le 19-20. (360283)

Firmă particulară caută de “tic, ornam entat cu p iatră închiriat spaţiu pentru producţie deosebită, situată ultracentral

sau porţelan. Tel. 16- şi birouri, aproximativ 150-160 Tel 19-15-45, după orele 17.(360271) , ■ ; . ..ora 20: (353237) mp. Tel. 15-51-75 interior 176.

• Vînd valvă metalică Shiley (350984) mitrală-diametru 27 aortic •; Caut pentru închiricre

^ Tel. 43-57-80 (353306) . ' spaţiu ultracentral 60 mp, chiarşi apartament. Tel. 059/41-24-40.- (351008)

• Cedez con tract de închiriere- spaţiu comcrcial în spatele complexului Mercur. Tel. 12-33-10 (351083) :

• Caut pentru închiriere spaţiu comercial minim 20 mp. Oferte serioase tel. 17-09-22. (351087) '

„ , „ . . * Dau în chirie 2 camere,in stare bună, a ej şi ca a ţn curtc> j,une pCnjru birou,

X.°:7i Slare bUDă' T d ' atelier, locuinţă. Tel. 18-21-54 ore 10-20. (351094)

• Vînd pui doberm an. ^formaţii tel 18-64-89 scara or* ,l 8 (353324)

‘ 1 Vînd legafon. Tel. 42-50- 57 (353390) • -

* Vînd chiuvetă dublă, inox Nouă calorifere a 45 şi 24 demenţi;'ambele Germania. Tel. '6-95-43 (353426)

1 Vîqd dormitor din lemn de

'^243 (3 5 3 4 29)

• S tudentă grecoaică caut de închiriat garsonieră sau a p a r ta m e n t cu două. camcrc în zona Zorilor. Tel. 12-80-89; 14-88-71 în tre orele 14-18 (353439)

• C au t de în c h ir ia t a p a r ta m e n t 2-3 cam ere mobilat, cu telefon, în zona Pata. Inform aţii tel 15-89- 76.(360180)

• Caut urgent chirie. Tel 13-41-07.(360214)

• Caut chirie central. Tel 13-41-07 (360215)

• Transport marfă. Tel. 14-67-36. (350856)

• Discoteca Ilully-Gully angajează două. animatoare^ Inform aţii la tel. 42-68-93. (351082)

• SC Retiani angajăm p e rso n a l. T el. 13-47-45. (351101)

• F irm ă p a r t ic u la ră angajează urgent: 2 sudori au to riza ţi în a rgon (gaze inerte). Informaţii la tel. 43- 37-47 interior 129. (351102)

• E xpert contabil ţin ev iden ţă co n tab ilă pe ca lcu la to r. Tel. 17-09-47. (351103)

• Angajăm tîm plari. Tel. 14-54-39. (351111)

• Angajăm gestionar cu o vechime de minim trei ani. Tel.41-50-02 în tre orele 12-46. (350775)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Papp L ia’anunţă începerea dem ersurilor pen tru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul casă particulară situată în Dej, str. A.P. Bănuţ Tir. 10. E ventualele ses iză ri şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (341342) ■ - ;

. • în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Rogozan Viorel anunţă înccperca-dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu penlru ob iectivu l casă particulară situată în Dej, str. Pepenierei nr. 22. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sed iu l APM C luj, C alea Dorobanţilor nr. 99. (341340)

• Firmă particulară angajează magazioner (gestionar). Tel. 15- 51-75 interior 176. (350983)

• Societate angajează urm ătorul personal: tinichigiu industria l (avantaj pentru cei spec ia liza ţi în tubu la tu ră de ventilaţie); muncitori necalificaţi (în co nstruc ţij) . In te rv iu în fiecare sîmbătă orele-10-14 str. Traian Vuia nr. 85 tel. 41-61-97. (350820)

• S-a redeschis coafonjl de Ia Hotel “Sport”. Angajez coafeze cu experienţă. Tel. 26-51-55. (351004)

' • Începînd^cu data de 10 octom brie 1996, SC Agromag SÂ Cluj va practica un adaos, comercial de 150% (351121)

■ • . Firmă de. aparatură m edicală ' angajează inginer service. Informaţii tel. 41-01-86.1 (351129) ; '

• , ŞC Conis SRL angajează femeie de serviciu. Informaţii tel.43-23-77 (353386)

• SC Conis SRL, organizează se lec ţie de- v înzâto ri şi v înzătoare pentru m agazin alimentar, absolvenţi ai Liceului Economic. Cererile însoţite de curriculum vitae se vor depune la magazinul din str. rBariţiu nr.14. Telefon 19-49-15 (353387)

• Meditez franceză. Tel. 19- 70-99 (353412) 1 -1 • Căutăm agenţi pentru preluare de comenzi tipografice: Tel. 19-91-77 (353421) :

• - Angajăm rectificatori RFC, tratamentişti termici şi frezor roţi dinţate. Tel. 43-74-77 (353438) -

• , Şcoala Posliceală Sanitara Sfîntul Iosif, anunţă înscrierea pen tru adm itere . în t r e -19-23 septembrie orele 9-13 la Liceul George Coşbuc. Informaţii tel. 14-61-30 şi 13-40-82 între orele17-21 (35347!)

• Şcoala nr. 1 CIuj-Napoca o rganizează concurs pentru ocuparea a posturi personal de. îngrijire şi curăţenie luni, 16 septembrie, orele 14 (353486)

Dr. Mureşan, tratez acasă la p ac ien t v a r i c e , , ulcere varicoase. Tel. 19-87-60 orele 8- 10 (353493) ■' '

• 'E fec tuăm transport dc persoane pe ruta^ G erm ania- Franţa-Olanda. Plecări din Cluj15 septembrie. Informaţii tel. 19- 49-09 (353495):

• Transport marfă 1-18 tone, cu frigorifice şi dube. Tel , ' )-50-09 (35989.3)'

• Confecţii metalice < iverse: depozite, hale, ateliere, norţi, copertine, etc. Str. Traia ■ Vuia nr. 85, tel 41-61-97. . (360011)

• Reînnoirea văriii cu smalţ german Tel 13-07-02. (360076)

• Exccutăm zugrăveli, Tel14-63-85! (360144)

• Firm ă autorizată proiectează şi cxecută instalaţii electrice interioare. Ieftin,, rapid şi sigur +, avize. Zilnic între o rele 8-16 la tel 18-87-57. (360255)

• Ţin contabilitate. Tel 14-99-59. (360257)

• Sonorizări, filmări. Tel 16- 1 10-21.(360289) '

* V înd, la lic ita ţie p u b lic ă , sp a ţiu com ercial situat în Mediaş, str. Calafat n r . 2 , în d a ta de 16 septem brie 1996. Relaţii la tel 069/ 81-15-69 după ora 18.(360296).

A D E V A R U L . D U D i f S ' i T A ’r C CLUJ-NAVOCAUuni-Yintri8-16;sînibă(ă 9-14; lei/fel 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA: mjg|*c|J|| j ] Septeiflblie t 996 (12 / d e C B i i j r U B L i l i i i M i t luni-vineri 8-16; lel/fei 3143-23; S1JBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tcl/fa» 21-60-75._________ 7 __________ ______________________ V ___

• SC Verob'cn Transport organizează licitaţie în data de 17 septem brie 1996, pentru vînzarea autoutilitarei VW LT45 an fabricaţie 1988, motor turbo diesel. Telefon 41-17-72(353451)

P I E R D E R I

• Pierdut acte pe numele Pascu Ioan Mircea din Baia Mare. O îer recompensă! Tel 19-64-47. (360197)

• Solicit împrumut. Tel..15-53-36 (353469)

Ofer împrumut. Tel. 14-14- 40. (351058)

• Solicit împrumut. Tel. 13- 70-02. (351138)

Ofer împrumut, fel. 12-29- 72 (353466)

• Caut caricaturist şi umorist pentru o lucrare comică. Telefon13-70-40 (353441)

• Caut femeie 50-60 ani, zona Pata pentru îngrijire copil şcolar şi menaj. Tel. 15-01-09 orele 19-21 (353472); • Caut femeie pentru îngrijire copil. Tel 43-23-81 după ora 20. (360226)■ • Caut femeie îngrijire bolnav. Ofer casă, masă şi bani. Informaţii tel 43-56-24. (360302)

• Pierdut carnet student pe . numele Mureşan Gabriela. îldeclar nul. (351105)

• Pierdut legitim aţie de călătorie g ratu ită pe numele Sabău-Vasile.' O declar nulă. (353444)

; ■ • - Soporean Lăura pierdut carnet de student şi legitimaţie de transport. Le declar nule. (360267) .

■ • • B alint Istvan pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (360268)

• Transport 4 persoane în G e rm a n ia .. O landa, plecare în 15 septembrie. Tel. 19-94-09. (351170)

• Asistenta medicală din C luj, care a că lă to rit cu autocarul Atlas in data de 25 iulie ;1996 ' de / Ia F ran k fu rt la ,A rad , este rugată să sune la tel 060/61-76-24 Zalău. (360237) ’

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Pop Zaharie anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Piscină şi împrejmuire, situat în Cluj- Napoca, str7 Trifoiului fn. Eventualele sesizări se pot depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.' (351127) ,:

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Prozsa Ştefan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea Acordului de Mediu pentru parcare- amenajată în Cluj-Napoca str. Bucium fn. Eventualele sesizări şi sugestii se vor. depune Ia APM Cluj-Napoca str. D orobanţilor nr. '99. (353403) ■■ ’ - v ;

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Oprea Gheorghe şi

. Hoble Susana anunţă începera demersurilor pentru construirea casei de locuit parter, împrejmuire în oraşul Huedin str. Pomilor nr. 1 . " Eventualele sesizări, sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Galea Dorobanţilor nr. 99. (353427)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Potrocozan Ileana anunţă începcrca demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu penlru obiectivul Grajd dc animale, situat în sat Hăşdate nr. 87. eventualele sesizări şi sugestii sc vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(360247)

• Numita Maarian Anisia, cu l>miciliul nccunoscut, este citată

Judecătoria Turda pc dala de 17 septembrie 1996 în dosar nr. C-3,410/1996 în calitate dc pîrîtă, în proces cu Dan Grigore şi Dan valeria avînd c a . obiect recunoaşterea dreptulu i dc proprietate. (360284)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Pios om agiu la tre ce rea în e te rn ita te a bunului meu prieten lt. col. ing. J A l’CA DUM ITRU. Since condoleanţe familiei. Partenie Colceru (A)

.• L ocatarii imobilului din str. Brîncoveanu nr. 54 cu reg re t. anunţă încetarea din v ia ţă ra co loca ta ru lu i FALUB GAVRILÂ. În m o rm în ta rea az i, ■ -11 sep tem brie , o re le 14 Ia C apela M ă n ă ş tu r.O dihnească-se în pace. (351147) ;

• Cu inimile 'zdrobite de durere a nunţă m - încet a rea din viaţă a iubitului nostru frate KKI.EMEN SZILARD de 35 an i.1 Înm orm întarea va avea loc az i, 11 septembrie,1 Ia orele 15 din cim itirul- M ănăştu r. Bela, A ttila, Enicsc cu fam iliile îndurerate. (351150)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm d ispariţia fu lg e ră to a re d in v ia ţă a dragului nostru soţ, ta tă şl socru STANCIU NICOLAE, în v îr s tă de 56 de an i. Înm orm întarea va avea Ioc joi, 12 septembrie, ora 14, la Capela mare a cimitirului C entral. A m intirea lui va răm îne vie în su fle te le noastre. Fie-i ţărîna uşoară! Soţia Ana, copiii şi .nora. (351169)

• Cu ad încă d u re re anifnţăm încetarea din viaţă a iu b ite i n o as tre , ECATEUÎNA MOLDOVAN, pen sio n ară a ' O perei Române. Înm ormîntarea va avea loc azi 11 septembrie, ora 13, în cimitirul Central. Familia îndoliată. (353413)

* Cu deosebită durere anunţăm încetarea din viaţă a celui c a rc a fost ing. STANCU DUMITRICĂ, în v îrstă de 80. an i, fost şef se rv ic iu teh n ic IMF’. C erem onia re lig io a să va avea loc în ziua dc 12 septembrie 1996, ora 13, Ia capela cim itirului C entral. Silvia Stâncii, Nana şi Ocsi Bartalis. (353431)

• Cu nemărginită durere în suflet şi lacrimi în ochi, anun ţăm v că m oartea nemiloasă a smuls dintre noi pe dragul nostru soţ, tată şi bunic, BOC IVAN, Ia numai 61 an i. Nu te vom uita n ic io d a tă . Soţia Sabina, cop iii Angela, D orel şi A drian , g inerele T eodor, n o ra M ariana şi nepoţii MoniCa, Ana, Mirela, Ana- M aria. (353489)

• Cu adîncă durere în su fle te ne despărţim de bunul «.nostru frate, cumnat şi unchi, BOC IVAN, plecat p re m a tu r d in tre noi. Dumnezeu să-l odihnească în pace. F ra te le N uţuj cum nata Anuţa şi nepoţii Nelu, Ghiţă, Traian, Dorina şi Em il cu - fam iliile .(353490) '

• Cu inima zdrobită de d u rere anunţăm încetarea din' viaţă a , iubitului nostru so ţ şi ta tă , KELEMEN SZILARD, în vîrstă de 35 ani. Înmormîntarea-va avea loc azi, 11: septembrie, ora15, Ia Cimitirul M ănăştur. anii petrecuţi împreună, au fost cei mai frum oşi din v iaţa noastră. Te-am iubit foarte mult ş i’nu te vom uita niciodată. Soţia Dina şi fiica Beatrice Kelemen. (360260)

• Cu adîncă d u re re anunţăm încetarea din viaţă a; cele i ca re a fost ANA NEAŢU. Înm orm întarea va avea loc joi, 12 septembrie, orele 12, de la Capela Nouă- d in M ăn ăş tu r. F am ilia . (360287) ■ .

• Cu sufletele pline de jale, cu inimile zdrobite de durere, cu lacrimi amare ne d e sp ă r ţim de d rag u l , şi iubitul nostru frate, cumnat şi u nch i, NICOLAE STANCIU, de 56 ani din Sinuţa, fost şofer de taxi la IJTL. Scumpul nostru NICU tu eşti primul din frumoasa fam ilie de 6 . f r a ţ i ‘care ai plecat prea devreme dintre noi, dar noi, cei rămaşi, te vom iubi şi ne va fi dor de tid e cît vom tră i. Rugăciunile noastre se vor în d re p ta spre ' bunul Dumnezeu şi Maica Sfîntă Preacurată să-ţi dea iertare şi odihnă în linişte şi pace. S ă-ţi fie ţă r în a uşoară . Înmormîntarea va avea loc la 12 septembrie orele 14, de Ia C apela M are, C im itiru l C en tra l. Ai tăi dragi fraţi Nelu, Liviu, Rozi, M ă riu ţa şi A nişoara cu familiile lor. (360305)

• Sînt eraN a lă tu r i de fam ilia K elem en, . Ia fu lg e ră to a rea tre c e re în eternitate a celui care a fast KELEM EN SZILARD- ISTVAN. C ondoleanţe Tarailiei greu încerca te . Conducerea SC Carbochim SA Cluj. (351108)

• S-a stins ca o luminare d is tin sa d-nă AURELI A FLORESCU. Dumnezeu s-o odihnească. Fam. C ăp rar. (351109)

. • Un u ltim om agiu p rie ten u lu i no stru d rag M ITICĂ JAUCA, p leca t prem atur dintre noi. Nu te vom uita. F raţii M ureşan, Romică H . , Aurel Z . , Ioska M. , Costică B. , Ilie C. , Eva şi Ionică. (351130) : '

• Sîntem a lă tu r i de colegul nostru d r. V asile Sima în durerea pricinuită de decesul fra te lu i său . E xprim ăm condo lean ţe fam iliei în d u re ra te . Fam. prof. dr. Rotaru Alexandru şi fam. dr. R otaru Ovidiu. (351136) .

.... • . Colectivul Clinicii de C h iru rg ie ■ O ro-M axilo - Facială este a lătu ri de dr. Vasile Sima Ia du reroasa p ie rd e re a f ra te lu i său . C ondo lean ţe .fam ilie i îndoliate. (351137) ;

' • . S întem a lă tu r i de colegele noastre Gabriela şi M onika în d u re re a p r ic in u ită de p ie rd e re a mamei lor dragi. Colegii de la , T ehnica D en ta ră Policlinica I. (351139)

• Sîntem a lă tu r i de colegul şi prietenul nostru dr. Vasile Sima în m area d u re re p ric in u ită . de m oartea fra te lu i său. Dr. Sanda ' Pop şi fam . d r . M orar. (351156)

• A ducem un u ltim om agiu ' bunu lu i n o s tru prieten şi colaborator conf. univ. d r. IOAN OPRIŞ. C o l e c t i v u l . D irec ţie i Ju d e ţen e de S ta tis tic ă . (000100)

V Sîntem a lă tu r i decolegul nostru Schonstein Alexandru, la marea durere p ric in u ită de p ie rd e rea m am ei d rag i. S incere condo lean ţe . Colegii din Termorom,-şefl de secţie şi birouri (353416)

• Un u ltim om agiu colegului no struKELEAM EN ISTVAJV o p e ra to r p rin c ip a l, ră p it d in tre noi de o m oarte fu lg e ră to a re . S incere condolean ţe v fam iliei îndurerate. Colectivul secţiei ab raz iv i pe . su p o rt, Carbochim. (353417)

• Un gînd pios, o lacrim ă, o am in tire celei carc a fost colega noastră STAN (C IH O R EA N ) M ARINELA C olegii de c lasă , Liceul “ M ihai Eminescu”-Clasic, promoţia 1974 (353424)

• Colecivul catedrei de contabilitate, Facultatea de Ş tiin ţe Economice C lu j, aduce un ultim omagiu celui care a fost conf. univ. dr. IOAN OPRIŞ. Condoleanţe familiei îndoliate (353425)

• S în tem a lă tu r i de colega no astră b iochim ist Sanda Stăncuţ în momentele grele pricinuite de moartea m am ei şi tra n sm ite m condolean ţe fam ilie i. L a b o ra to ru l C lin ic al Institutului Inimii “Niculaie Stăncioiu” (353456) ■

• Sîntem a lă tu r i de fam ilia P recup şi doam na Dorina Gemescu în durerea p ric in u ită de. m o a r tea iu b itu lu i lo r ta t ă , s o ţ ' şi bunic. D um nezeu să-l od ihnească . C o rin a şi Freddy Fellner (353457)

• S în tem a lă tu r i de p rie tena n o as tră Anca în momentele grele p rin care trece la m oartea ta tă lu i ei P au lina şi S anda M itre a (353458)

• Colegii de la Software- ITC îm p ărtă şesc d u re rea A ncăi P recup la decesu l tatălui ei drag. (353459)

, • Un pios om agiu la tre c e re a în e te rn i ta te a dragului nostru cum nat şi unchi BOC IVAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sincere condoleanţe fam ilie i în d u re ra te .C um nata Je n ic a , nepo ţii Nuţa şi Todorel cu familiile.(353491)

• Un ultim omagiu celui care a fost col. (r) MIHAI GEM ESCU. în t re a g a noastră compasiune pentru A nca, Em il şi fam iliile G em escu şi P recup . Dumnezeu să-l odihnească şi să-i mîngîie pe cei care l-au iubit. Luci M axim, Dan şi Marcel Mateescu. (360227)

;• S întem a lă tu r i de Dorina Gemescu şi familia P recup în m area d u re re datorată pierderii dragului lo r col. ( r ) M IHA I GEM ESCU. S incere condoleanţe. Mica Moţiu şi fam ilia d r. Tonta L. (360228)

. • S întem a lă tu r i de colega noastră Uţiu Monica, în m area' durere pricinuită de trecerea în e tern ita te a mamei dragi şi transm item condo lean ţe .fa m ilie i . C olectivul SecţieiStomatologie din Policlinica CFR Cluj. (360232)

• Sincere condoleanţe doamnei D orina Gemescu, la decesul soţului. Familia Ispas. (360243)

• Un u ltim şi pios omagiu celui care a fost col. (r)G EM ESC U M IH A I Cu gîndul şi su fle tu l sîn tem alături de Dorina şi familia sa în acest- m om ent de dureroasă dispariţie. Colegii de la Institu tu l de Chimie “Raluca Ripan”. (360244)

• Se îm p linesc 6 săptămîni de cînd s-a stins din v iaţă d istinsu l nostru coleg, VICTOR ŢOP. îi vom păstra mereu o vie amintire. Biroul P. I. S. din cadrul RÂJAC Cluj. (360286)

• Transmitem s i n c e r » co n d o lean ţe şi î n t r e a g a

n o a s tră . c o m p a s iu n e

co leg u lu i; nostru N e a ţ u G a b r ie l ,: în marea d u r e r e / p r ic in u ită de t r e c e re a î n nefiinţă a dragei sale m a m e . C oleg ii de serviciu d e I a In s t i tu tu l de C h i m i c “Raluca Ripan”. (360245)

• Un ultim ş i p io * om agiu' celui care a fo s t I t . co l. JA U CA D U M IT R U . A d ria n a , Teo, F i l im o n . (360246)

• îm părtăşesc d u r e r e a fam iliei Neaţu G a b rie l , l a trecerea în neflinţă a d r a g e i lo r mame. Dumnezeu s â o odihnească în pace. V i r g i l .(360248) ■ ;

• Un ultim- ş i - p i o s omagiu celui care a fo s t l t . col. ing. JAUCA D U M IT R U , p r ie te n : iuBitr; şi , - d r a g - Familia col. (r) ing. M a t i a ş Nicolae. (360253) :

. • .Aducem un u l t i m omagiu camaradului n o s t r n , col. (r)GEMESCU M IH A IL C o n d o lean ţe f a m i l i e i îndoliate. Cadrele în r e z e r v ă şi re tragere. (360258) ’

f

i : : • Un ultim şi p i o s om agiu celu i care a f o s t K ELEM EN S Z IL A R D , trecut prem atur în n e f i in ţă , la num ai 35 de a n i .

'D um nezeu să-l o d ih n e a sc ă în pacc. Socrii Cuibus M a r ia şi G heo rghe ; c u m n a ţ i i C u ibus D aniel, C u ib u s C ristian, Fizeşan A vram , cu familiile şi nepoţii. (360261)'

• U n,ultim şi p ro fu n d o m a g iu om ului ( ie o s e b i t , DUMITRU JAUCA. R u g ă m pe bunul Dumnezeu s ă te ocrotească. Familia V escan . (360294)

yr R e c to r a tu lU n ivers ită ţii B abeş-B o lya i din Cluj-Napoca îşi e x p rim ă

p ro fu n d u l r e8r t * d e t r e c e re a p re m a tu ră î n nefiinţă a celui care a fo s t conf. univ. dr. IOAN O P R IŞ şi ad resează s in c e r e co n d o lean ţe fa m il ie i îndoliate. (360301)

• A dîncă tr is te ţe Ia trecerea în lumea umbrelor, îm păcat cu destinul crud, a lu i DORU JA UCA . C ondo lean ţe fra ţilo r şi nepoţilor. Tina. (360306)

1 ■ • 11 septembrie 1980 Viena. Au trecut 16 ani de cînd inima bunului meu soţ prof. dr. EUGEN COSMA a în c e ta t să mai b a tă . i N eştea rsă durere, pios

omagiu. Soţia. (350801)

• Pioasă aducere aminte la împlinirea a 6 săplămîni dc la trecerea în eternitate a

celui care a fosl VICTOR Ţ O P, ş e f birou P- I- s - Dumnezeu să-l odihnească

în pacc. Colegii ât la RAJAC CLuj. (360285)

j^T^tacuri, 1 i septembrie 1996 SPORT A D E V A R U Ld e O B u j

.V. ■ ■

Gazetarii fotbaliatori in arenaForesla Cosmos - Televiziunea Cluj 7-4

V -A w-ati fost luni sus pe Celăţuie, adică pe terenul CMC? Aveţi ce ^reereti Ati pierdut 5 ani de viaţă şi... 11 goluri! Nici eu n-am vrut

si mi duc. Dar m-a “arestat” Bogdan şi cu “dubiţajm specială (o Dacie recent recondiţionată) aţă întinsă la meci. Mare meci, mare. Fotbaliatori unu si unu - gazetari de marcă şi colaboratori. Ţine figura. Statutul Federaţiei d5 fotbal a gazetarilor îngăduie prezenţacolaboratorilor pe lîngă gazetarii titularizaţi.' .. 1 :

Dar musai să vă prezint protagonistele: în tricouri roşii pe care cu litere negre scria Dacia Felix - trupa formaţiei FORESTA COSMOS, de fapt o adevărată selecţionată a gazetarilor şi colaboratorilor de la “Adevărul de Cluj” şi corespondenţi ai presei centrale; îmbrăcată în tricouri albe - trapa celor de la Televiziunea Cluj, în frunte cu căpitanuK antrenor-jucător Puiu Banu. >

La 17,30 trecute fix fluier strident şi marea bătălie a fost declanşată. Abia au început protagoniştii să se obişnuiască şi să pipăie balonul că; tiăznet din senin în min.2: Marius un şut necruţător şi “Şogunuf (a nu se confunda cu Costică Olariu) din poarta telegazetarilor n-are timp sâ schiţeze nici un gest: 1-0 pentru “foresto-cosmonauţi”. Peste alte cinci minute 2-0 - şut-bombă Codin şi “Şogunuf, resemnat, trimite balonul Ia centrul terenului. La poarta cealaltă, Mihai şomează. Are timp să schimbe politeţuri cu Puiu Banu, trimis de coechipieri pe post de centru fix ca la polo. ‘ *

încurajaţi frenetic de animatoarele Luminiţa şi Ioana, “foresto-; cosmonauţir, prin .Codin - în formă de zile mari - ntaî.bagă o boabă; în poarta “Şogunului” în min. 10 şi scor de forfait. Asta pînă în min.; 24, cînd după un corner însoţit de o bîlbă colectivă, telecronicarii

reduc din scor şi 3-1. înciudat, Codin îşi asumă riscul unui şut-borribă şi 4-1 în penuWmuf minut ale primei reprize.

Din păcate, la reluare - boala conlactată de fotbaliştii echipelor profesioniste - “foresto-cosmonauţii” îngîmfaţi nevoie mare umblă la cutiuţa cu fineţuri fotbalistice,- ratează nişte atacuri şi în trei minute scorul devine 4 4 (la primele două goluri contribuţia cheie a fost a lui Puiu Banu,: care a părăsit postul de centru fix şi de pe margine a centrat ca la carte, punîndu-şi coechipierii în poziţii ce nu era voie să fie ratate). Văzînd că ghtma s-a îngroşat, din nou Codin îşi asumă riscul^ şut şr5-4. Apoi a intervenit arbitrul acordînd lui Vasile un “roşu”; (cam gratuit), Puiu Banu se raliază celui eliminat şi părăseşte terenul fără a vedea “roşu”. Rămaşi în inferioritate numerică, telecronicarii nu mai rezistă presiunii şi scorul putea lua proporţii cosmice dar “foresto-cosmonauţii” au abuzat de artificii ieftine, âu ratat ocazii multe şi tare, nereuşind să înscrie decît încă două goluri prin Bogdan şi Blaga. Scor final, deci, 7 4 pentm “foresto-cosmonauţi”.

Cîteva observaţii: pentru omogenizarea componenţilor selecţionatei se impun cîteva jocuri-şcoalâ (eventual cu “LT); se impune găsirea de urgenţă a unor sponsori pe măsura valorii selecţionabililor; se impune o mai densă participare ca animatoare a sexului frumos, Luminiţa şi Ioana fiind insuficiente; se impune o doză superioară de seriozitate şi eradicarea spiritului de âutomulţumire. ■-■> - • ■ * ' >

Atîta am avut de spus în calitate de director tehnic'onorific şi cronicar din oficiu.

V ic to r M O R E A

P.S.l. Mulţumirile selecţionaţilor pe adresa Ion Maja (FC “U”) pentru facilitarea echipamentului şi'terenului.

P.S.2. Iată şi formaţia victorioasă: Mihai Hossu- Dorinei Şimon, Dan Brie (Laszlo Horvăth), Mihai Blaga - Eugen Olariu, Codin Samoilâ, Marius Focşanii - Bogdan Eduard (Caius Chiorean). ■

a a ş t

i i i l l l l l r

■ l i i i

F o t b ă l i i n t e r n a f i o i i a l

lt a lia - 1

A intrat pe rol şi celebrul fotbal .^lian cu prima etapă. Una /esărată cu- de toate: rezultate noimale ş i ... surprize, una chiar de proporţii (mă refer la înfrîngerea Florentinei acasă). Dar să derulăm etapa ş i ... rezultatele înregistrate.,

• Bologna - Lazio 1-0. După revenirea pe prima scenă fotbalistică italiană, Bologna a obţinut o victorie la limită în faţa mi titratei formaţii Lazio, graţie golului înscris de fostul interist Fcatolan (35).

• Udinese - Inter 0-1. Start cu dreptul pentru echipa lui Nicola Berti, remaniată cu multe valori în noua ediţie, Golul victoriei l-a marcat Sfotzâ (8) şi'toată strădania gazdelor timp de 82 de minute a fost in van.

• Parma - Napoli 3-0. Scor de forfait prin golurile marcate de Dino Baggio (14), Chiesa (22) şi Zola (89). Napolelanii au jucat timp dc 45 de minute -în 10. oameni, Ayala fiind eliminat.

• Roma - Piacenza 3-1. Trei std-americarii au marcat'pentru Roma: Aldair (13), Balbo (38) şi Fonseca (72). Pentru oaspeţi a . înscris Luiso (49, din penalty).

• Cagliari - Atalanta 2-0. Cîte tin gol la început de meci şi în final, marcate de Pancaro (2) şi

®uzzi (85).• Fiorentina - Viccnza 2-4.

Mare surpriză, mare. Toate golurile oaspeţilor au fost înscrise de un singur jucător: Otero (8, 28, 67 şi 50 - ultimul din penalty). Pentru gazde au marcat Sartor (35 ... autogol, deci cadou al oaspeţilor) şiOliveira (80)..... , r

• MOan - Verona 4-1. La pauză sc profila o surpriză," oaspeţii Mducînd cu 1-0 prin golul înscris & De Vitis (25). După pauză datele problemei au fost altele, maşina milaneză de fotbal ambalindu-şi motoarele la turaţia maximă.

Simone egalează (49) şi tot el majorează scorul la 2-1 (min. 66). Urmează formidabila cursă din propriul careu şi pînă în al oaspeţilor, Weah trecînd printre cei întîlniţi în cale ca un schior prin porţile unei curse de slalom şi înscrie al treilea gol al milanezilor, pentru ca Robbi Baggio sâ încheie suita celor patru goluri cu o execuţie de mare fineţe în ultimul minut al partidei. - '

• Perugia’ - Sampdoria 1-0. Golul marcat de Neri (23) a rezistat pînă în final. -

- • Reggiana - Juventus 1-1. Mari emoţii pentm noua promovată în înalla societate italiană de fotbal şi antrenorul ei, Mircea Lucescu. Fără să se lase inhibaţi de faima oaspeţilor, cei de la Reggiana au deschis scorul prin Vieri .(6),t a urmat egalarea prin Tovalieri (9) după care^ţabela de marcaj a ... îngheţat. In repriza secundă, la Reggiana ă intrat şi clujeanul nostru Neluţu Sabău:

R o m e o V . C Â R T A NA n g lia • 5

Sundcrland - West Ham United 0-0, Blackbum - Dcrby County 1- 2. Clasament: Shcfield W- 12, Chelsea 11, Liverpool 11,' Aston Villa 10, Manchester Utd, 9, Newcastle 9 etc. ...... .........

G e r m a n ia - 5

VfB Stuttgart - 1. FC Koln 4-0 (Schneider 49’, Soldo 51’, Elber 74’, 75’). Clasament: Beyem 13, Stuttgart (4) 12, Dortmund 12, Leverkusen 9, Bochum 9, Koln 9 etc.

F r a n ţ a > 6

Bastia - Olympique Marseille 2- 0 (Moravcik \T, Drobnjak 43’), Nisa - Bordeaux 0-1 (Micoud 32’). Clasament: PSG 14, Lens 13, Bordeaux 12, Monaco 11, Auxerre 11, Bastia 11, Mctz 11, Lille 11, Cannes 11 etc. -

L a V u e lta ;

Jalabert iese la rampă •ă ce italienii s-au impus la

?ni în primele două etape, Biagio «fote (Scrigno) cîştigînd etapa ifflitgurală Valencia - Vakmcia (162 N iar Nicola Minali (Gewiss) pe t doua, Valencia - Cuenca (210

etapa a treia l-a scos la rampă /* ciştigătorul ediţiei prccedcntc, i-anicnt Jalabert.Disputată pe cîmpiile castiliene,

®Pa Cuenca - Albaccte (167 km) •fost dominată de echipa ONCE, ^ a forţat o evadare timpurie a JJiii grup de circa 30-40 rutieri, dintre cei care au rămas cu [“tonul s-a numărat şi Migucl ®%ain. In schimb fostul lider j £io Conte, triplul cîştigător Toni «minger şi speranţa gazdelor,

Escartin, au rămas la peste . 7 minute în spate. Prin aceasta ,Ja- Ja” şi-a depus candidatura pentru a doua victorie consecutivă, preluînd conducerea 111 clasamentul general şi infirmînd (deocamdată) zvonul' că ar fi epuizat.

Clasament etapă: 1. Jalabert 3h23’40”, 2. Lombardi, 3. Baldato, ... 26. Zulle... 42. Indurain (toţi în acelaşi timp cu învingătorul).

Clasament general: Jalabert 1 2 h l l ’2 0 '\ Baldato (la 5”), Lombardi (10”), Wentcr (17”), Dufaux (22), Indurain (27 j, Zulle (28 ) etc. 7

Radu C. M U N T E A N U

I W M i i O P E N R O M Â N IA 9

Boris Becker K.O.! Christian Ruud O.K.!

• g e rm a n u l s f id e a z ă ş i a b a n d o n e a z ă d u p ă 3 6

d e m in u te • .• Ziua de luni a fost, indiscutabil, -

ziua Iui Ionuţ Moldovatf. într-o , partidă care s-a dovedit a fi a zilei, Ionuţ Moldovan, venit din calificări şi de pe un loc ATP fără mari pretenţii (228) s-a dovedit a fi jucătorul zilei..

El este, de altfel, pînă acum, singurul jucător venit din calificări eare accede în turul următor în dauna unui .favorit. Tarango, singurul american prezent , la acest Open, nr. 84 mondial şi cîştigătorul a peste un milion şi jumătate de dolari din tenisul profesionist, nu a cîştigat decît 10 game-uri. Scor final: 6-4, 2-6, 6- 0 pentru Ionuţ Moldovan,'care îl va întîlni, surprinzător, pe argentinianul SebaStian Pricto, un “lucky-tooser”';. Cea de a doua zi a Open Romania' ' a fost una deosebit de aglomerată, ea- programînd nu mai puţin de 11 partide, însă partida vedetă urma să fie indiscutabil cea care l:a adus pe cărămida pisată a arenei centrale pe germanul Boris Becker, nr. 6 ATP şi cîştigătorul a peste 20 de milioane de dolari doar din .tenis. Dar să trecem în < revistă rezultatele zilei, cu menţiunea că partida dintre Jordi Burillo (Spania, nr. 57 ATP) şi românul Dinu Pescariu (nr.-185 ATP), posesorul uneia dintre cele trei “wild-card”-uri, nu se terminase la ora închiderii ediţiei: \

• A. Berasategui (Spani% cap de serie nr. 4) - K. Goossens (Belgia).... 4-0 (abandon). ’ r

• T. Johansson (Suedia) - Gabriel ■ Trifu (România, beneficiar al unui “lucky-looser” prin abandonul lui Robert Carretero) 6-4, 6-2. - :

*B. Bccker-C. Ruud (Norvegia) 3-5 (abandon)

• F. De W ulf (Belgia) - R. Fromberg (Australia) 7-5, 5-7, 6-7 (6) - V . / - - -

• F. Clavet (Spania) - K. Alami (Maroc) 6-4, 6-3

• J. Novak (Cehia) - VT. Carbonell (Spania) 5-7, 6-3,0-1 - întrerupt din cauza ploii

• S. Noszaly (Ungaria) - S. Pricto (Argentina) 6-4, 3-6, 3-6

• L Roux (Franţa) - A. Merinov' (Rusia, venit din calificări) 7-5, 0-6, 6-1 . .

• J. van Hcrck (Belgia) - J. Krocsko (Ungaria) 6-3 - întrerupt din cauza ploii — .

• H. Arazi (M aroc)A : Zingman (Argentina) 2-6, 5 4 - întrerupt din cauza ploii

Am ales, bineînţeles, partidele disputate pc “central ’, adică primele trei partide; în prima dintre ele s-a

consemnat şi primul..-, abandon. După numai 20 de minute de joc, la scorul; de 4-0 pentru “bascul din Bilbao”, ; belgianul de Cupă Davis a făcut cel mai bun lucru pe care îl putea face: â abandonat. După ce a făcut nu mai puţin de patru duble greşeli în două game-uri pe propriul servici, Goossens şi-a dat seama de diferenţa de valoare şi şi-ă aruncat singur prosopul. Imediat după partidă au intrat pe “centralul” Arenelor BNR suedezul Thomas Johansson (83 ATP) şi compatriotul nostru Gabriel Trifu (262 ATP). Partida începea cam de pe aceleaşi poziţii de pe care au pornit Ionuţ Moldovan şi americanul Jeff Tarango. Trifu n-a putut însă să ' producă surpriza pe care a fumiza- t-o Moldovan cu doar o zi în urmă. Suedezul din Linkoping a cîştigat facil, fără a se întrebuinta serios: 6- 4, 6-2. : -

în meciu! vedetă, Boris Becker, aşteptat cu nerăbdare, a deziluzionat, el abandonînd după numai 36 de minute de joc, la scorul de 5-3 şi 30- 0 pentru norvegianul Christian Ruud. Încâsîndu-şi probabil cecul confidenţial, dar fară îndoială cît se poate de gras, acordat numai pentru - faptul că a participat la acest turneu şi.după ce a beneficiat de un regim cu totul şi cu totul special, Boris Becker “a tras clapa”. Vom reveni' cu"amănunte de la conferinţa de presă.

D e la B u cu reşti p e n tru "A d e v ă ru l d e C lu j"

C ris tia n B A R A ■

C H illiL U I iilJ l, ATLANTA 1996 (II)Odată fam iliarizat ' cu

atmosfera americană, cu viaţa trepidantă, A urel nu uită, totuşi, că.invitaţia mea are ca principal obiectiv ATLANTA - capitala mondială a sportului în acele zile fierbinţi de vară. Drept pentru care închiriază un Ford Titanic, ultimul răcnet, cu aer condiţionat. Din nou cap- compas pe Jocurile Olimpice.: Cale lungă de peste 2000- k ilom etri. Gonim noaptea; întreagă, schim bîndu-ne la; volan. Trecem frontierele a trei- state pentru a a junge î < Georgia. . .. ;; . ., Scurte popasuri cînd se făcea schimbarea celui de la volan. Deschizînd portiera maşinii ne izbea aerul fierbinte- şi umed, insuportabil. Dar' rezistăm eroic. De fapt spre- dimineaţă ăm început sâ nc obişnuim cu zăpuşeala umedă, gîndindu-ne însă ce chin ne va aştepta spre orele de v îrf ale am iezii. A utostradă sei desfaşoară în faţa noastră cînd' liniar, cînd cotind, trece peste dealuri şi se rostogoleşte spre văi. C ircu la ţia c reş te în progresie geom etrică: Formidabilă autostradă. Netedă : ca-n palmă îm biindii-te să: apeşi pînă Ia fund pc acceleraţie. Noi zburăm pe- banda din stînga, rezervată celor cu mai mulţi pasageri în maşină. Cei singuri la volan n-au voie să folosească această bandă. Lîngă fîşia -albă care delim itează b en z ile , am- observat o altă bandă. Aurel mi-a explicat necesitatea ei: ş este teribil de zgtunţuroasă şi dacă, din întîmplare, un om aţipeşte pentru o fracţiune de secundă şi ajunge pe banda c u ; pricina te trezesc autom at trep idaţiile v io len te ale: maşinii. Ca sa mă convingă a apelat la banda zgrunţuroasă.

şi şocul a fost de nedescris.Deodată, pe linia orizontului

se iveşte Atlanta. Pătrundem, în oraş. O dtadelă a contras­telor: uriaşe blocuri zgîrie nori ş i ... enorm de multă ver-deaţă prin parcurile sale nenu­mărate. Cu harta în mînă şi cu înştiin ţările de rigoare ne îndreptăm spre centru l de recreere şi, conferinţe, situat -. în tr-o pădurice,, S im pson Wood, unde avem rezervate cazarea şi maSa. Jos pălăria atît caza-rea,: spaţioasă, cu aer condiţi-onat cît şl mîncarea excelentă: fiecare serveşte ce-i doreşte inima.; Pentru cei care vor să stea ziua întreagă pe stadioane - mîncare la pachet. - Consistentă şi d in r belşug. • -• Ne îndreptăm spre stadionul , Olimpic. Grandjos. Probele atletice mă cuceresc. Ce să fac. Sînt şi eu antrenor de atletism. Iar-acum, datorită lui Aurel Âştilean, fostul meu elev,’ am prilejul să asist „pe viu" Ia întrecerile reginei sporturilor la jocurile olimpice. în drum spre stadion ne simţjm striviţi parcă de uriaşii zgîrie nori. Trecem

-pe lîngă satul olimpic, ferecat şi nearătos privindu-l dinafară. Găsim loc de parcare aproape de stadion, plătim 8 dolari pentru o zi şi peste nişte poduri suspendate, special amenajate, - ajungem în brîul uriaş dc beton ăl stad ionulu i. M agnifică senzaţie. Am uitat să spun că intrarea pc stadion a fost facilitată, vorba” vine, numai după ce a m prezentat biletele de intrare, achiziţionate de Aurel la un preţ convenabil pentru ziua respectivă, de numai 32 de dolari, pef care vă las pe dum neavoastră să-i • convertiţi în valuta noastră autohtonă, (va urma)

P e tre N A G Y

M I I S p i r i t u l o l im p icî n în t r e c e r e c u g ig a n t is m u l

• jn timp ce stadionul de la Atlanta a intrat pe mîna buldozerelor, urmînd să fie redus la dimensiuni care să corespundă intereselor echipei locale de baseball, la Sidney a început construirea

'celui mai impozant stadion olimpic din istorie, prevăzut să ofere 110!000 Tocuri pe scaune? Construcţia va costa circa 500 milioane dolari, tribunele mobile permiţînd adoptarea unor configuraţii variabile, în funcţie dc competiţia găzduită (formă ovală în cazul întrecerilor atletice şi respectiv, una dreptunghiulară de dimensiuni mai reduse pentru m eciurile de. rugby). Organizatorii au promis că stadionul (care va găzdui ceremoniile de deschidere şi închidere ale “JO 2000”, plus întrecerile atletice) va fi gata în 1999. De pe acum s-a început licitaţia pentru cele 35000 de “scaune de aur” (care vor oferi cea mai bună perspectivă), existînd şi . posibilitatea ca acestea să fie cumpărate “pe viaţă” (nu îndrăznim să ne gîndim la ce sumă). Ştirea vine la doar cîteva zile după ce John Illife (preşedintele Comitetului de Organizare a JO) şi-a anunţat demisia (fiind înlocuit de Michael Knight, ministru cu afacerile olimpice în Galia

de Sud), ceea.ce ar indica că nu totul c 100% “cochcr”. . . , -

; In fine* la-Sarajevo a fost rc-inaugurat stadionul olimpic “Kosovo” , care a găzduit ceremoniile JO de iarnă 1984. Reconstruit din fondurile CIO şi IAAF, stadionul de 50.000 de locuri a găzduit o emoţionantă înirecere atletică a “păcii şi solidarităţii”. Primo Nebiolo nu s-a sfiit să-i denunţe drept laşi pe cei care au refuzat să participe pe motiv de insecuritate (printre cei v izaţi figu rînd şi M ichael Johnson). Performanţele nu au fost de valoare excepţională, cea mai notabilă fiind victoria marocanului de 20 ani Hicham El Guerroudi asupra lui Daniei Komen în proba de 1500 m.

• Spiritul olimpic a prevalat şi la ultima întîlnire a biroului executiv al Federaţiei Române de Atletism. Surprinsă pentru a doua oară “pozitivă” în ultima perioadă, fondista Elena Murgoci (32 de ani) a fost suspendată pe viaţă din activitate. Săritoarea în lungime Marieta Ilcu s-a ales cu o suspendare pe 4 ani, iar săritoarea în înălţime Monica lagăr cu una pe 6 luni.

R ad u C . M U N T E A N U ■

ADEVARUL.d e C l u j ECONOM IA miercuri, 11 septembrie 1996 ( l4 - i

Credite cu dobînzi subvenţionate pentru horticultoriUn recent act normativ-Hotărîrea Guvernului nr.564/

1996-stabileşte condiţiile de subvenţionare în proporţie de 75 la sută a dobînzilor creditelor bancare acordate de băncile comerciale producătorilor agricoli, pentru înfiinţarea şi refacerea plantaţiilor pomicole şi viticole.1 Producătorii agricoli pot dobînzi, se consideră perioada d e .beneficia de credite pe termen hmg, cu dobîndă subvenţionată, în proporţie de 75 la sută, cu o perioadă de graţie de un an, pentru investiţii constînd în înfiinţarea şi/ sau refacerea de plantaţii pomicole şi viticole, dacă realizează minimum un hectar de plantaţie compactă.; Creditele se acordă în următoarele condiţii: numai pentru amplasamentele stabilite în bazine pomicole şi viticole consacrate; în plantare se va utiliza numai material săditor din soiuri valoroase, autorizate la înmulţire, produse numai de către producători autorizaţi.

Investiţiile pentru înfiinţarea sau/ şi refacerea plantaţiilor pomicole şi viticole se vor amplasa cu precădere pe terenuri care se regăsesc în evidenţa funciară Ia categoriile de folosinţă aferente patrimoniului pomicol şi viticol care nu necesită lucrări de . amenajare hidroameliorativă complexă. Pentru terenuri care fac parte din alte categorii de folosinţă, dar sînt amplasate limitrof sau în interiorul unor masive pomicole sau viticole deţinătorii acestora, persoane juridice, vor respecta Legea nr.18/ 1991, iar deţinătorii persoane fizice; vor obţine' în prealabil avizul organelor judeţene. -

Materialul săditor pomicol şi viticol utilizat la plantare va fi procurat numai de la agenţii economici producători autorizaţi; conform prevederilor Legii nr.75/ 1995 privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole.' Producătorii agricoli trebuie să justifice, prin documentaţia tehnică prezentată că au posibilităţi proprii de valorificare eficientă a producţiei sau în cooperare cu agenţi economici specializaţi, atît pentrâ. garantarea rambursării creditului, cît şi pentru obţinerea de profit. .• Perioada maximă, în ani, de finanţare din credite cu dobîndă subvenţionată a lucrărilor de investiţii şi perioada maximă dc rambursare a creditelor solicitate şi utilizate efectiv sînt cele din anexaA, iar lucrările de amenajare conexe investiţiei de bază, pentru care se solicită creditul şi care beneficiază de acelaşi regim de subvenţionare a dobînzilor sînt prezentate în anexaB.

Perioada de graţie de un an, în care creditul angajat este scutit de

12 luni calendaristice de la data începerii primelor lucrări aferente obiectivului de investiţii. Se vor elabora documentaţii tehnice cu respectarea prevederilor normelor metodologice şi pentru investiţiile în continuare de înfiinţare sau/şi de refacere a plantaţiilor pomicole şi

viticole pentru lucrările rămase neexecutate.

Hotărîrea Guvernului nr. 564/ 1996 precizează,şi alte condiţii pentru obţinerea creditelor cu dobîndă subvenţionată. •

Atestarea calităţii şi a valorii biologice a materialului săditor pomicol şi viticol se face pe baza documentelor eliberate de către Inspectoratul teritorial pentru controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor.

Acordarea creditelor cu dobîndă subvenţionată se va face la cererea

Anexa A la norm ele m etodologicePerioadele de finanţare din credite de investiţii cu dobîndă

subvenţionată în proporţie de 75% pentru plantaţiile viticole şi pomicole (pregătire teren, plantare, întreţinere, pînă la intrarea pe rod) şi perioadele maxime de rambursare a creditelor de investiţii, după intrarea pe rod a plantaţiilor - ..

Perioada maximă de finanţare din credite de investiţii (ani) '

' ; - . din care: Nr. Specificarea TOTAL Pregătire Anul de Anii de Perioadacrt. plantaţiilor teren plantare întreţinere maximă de

şi de ., întreţinere

încontinuare

rambursare a creditelor

după intrarea pe rod (ani)

I. Plantaţii • viticole

pentru struguri dc masă 4 -i -• i ; 2 5

2. Plantaţii viticole ■ pentru .struguri de . Vin: ' ' ' 4 i i 2 ■ 5 '

3. Plantaţii • viticolc pentru butaşiportaltoi . , 3 . 1 i 1 ' 4

4. Plantaţiipomicole pe - :sperii:

-măr 4 - l ! i*) - 2 - ' ; 6- păi 4 1 : n , 2 6- gutui -'■ 5 .:. 1 1») - 3 - 6- prun 7 , 1 1*) ‘ 5 ; ! 7- cireş+vişin 6 .1 1*) . 4 , 8- cais . 5 1 ■■ 1*)- 3. 8- piersici migdal 4 ----- ,1 1») . 2 . - 6- nuc+cais 10 i ; t») 8 10- arbuşti fructiferi 4 . 1 1*) 2 6

*) în cazul plantărilor care se realizează în toamna unui ancalendaristic, perioada anilor dc întreţinere în continuare se majoreazăcu urf an.

A nexa B la norm ele m etodologiceLista lucrărilor de amenajare considerate lucrări conexe acţiunilor

de înfiinţare (reînfiinţare) a plantaţiilor pomicole şi viticole, care beneficiază de regimul de subvenţionare de la bugetul de stat a dobînzilor la creditele angajate de producătorii agricoli

1. Alimentările cu apă pentru executarea tratamentelor fitosanitare.2. Evacuarea apelor pluviale de pe versanţi.3. Amenajarea drumurilor de exploatare, a aleilor tehnologice, a

zonelor de întoarcere a tractoarelor şi maşinilor agricole.In acelaşi regim se consideră şi lucrările executate anterior, pe

perimetrele care se plantează (se replantează), care necesită refaceri sau modernizări. , ;

' producătorilor agricoli adresată băncilor finanţatoare, care vor prezenta un proiect de execuţie întocmit de un proiectant autorizat. Atît cererea cît şi proiectul vor fi aprobate de Direcţia generală pentru agricultură şi alimentaţie.

în cazul nerespectării proiectului de execuţie şi/sau 'al folosirii creditelor în alte scopuri, subvenţia se anulează, iar producătorul agricol va suporta dobînda la nivelul pieţei la data respectivă. Urmărirea modului" de execuţie a investiţiei conform proiectului se va face de către organele de specialitate ale Direcţiei generale pentru agricultură şi alimentaţie şi ale băncii comerciale finanţatoare.

"Creditele bancare sînt acordate de băncile comerciale la cererea producătorilor agricoli, cu respectarea normelor bancare privind garantarea creditelor şi a altor condiţii stabilite de aceste bănci. ■ ~ '

în vederea stabilirii cu exactitate a dobînzii la aceste credite şi a părţii din acestea, ce se subvenţionează de la bugetul de stat, producătorii agricoli au obligaţia să solicite, iai băncile comerciale să acorde, potrivit normelor proprii, în mod distinct, creditele prevăzute. Producătorii agricoli au obligaţia să organizeze şi să conducă o evidenţă separată a creditelor cu dobîndă subvenţionată. D obînda’ subvenţionată de la bugetul de stat reprezintă 75 la sută din dobînda pieţei la creditele acordate de băncile comerciale pentru activităţile prevăzute în prezentele norme.

Dobînda aferentă creditelor bancare nerambursate lă scadenţă se suportă integral de către producătorii agricoli. Aceştia vor întocmi şi vor depune, lunar, la Direcţia generală pentru agricultură- şi alimentaţie, decontul justificativ, avizat ? de banca comercială creditoare. La decontul justificativ se va anexa, în copie, contractul de credit bancar din care să rezulte datele la care sînt scadente ratele de rambursare a creditelor bancare acordate. Producătorii răspund, potrivit legii, de realitatea şi legalitatea datelor înscrise în deconturile justificative.

Achitarea subvenţiilor de la bugetul de stat în mod necuvenit, prin înscriere şi/sau certificare, pe documente de acordare, de date sau situaţii tiereale atrage obligaţia beneficiarului de a restitui sumele respective, precum şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. Persoanele cărora le revin obligaţii de servieta în legătură cu acordarea subvenţiilor răspund disciplinar, material, civil sau penal, după caz, potrivit legii. Ion RU S ■

M a n a g e m e n t u l , b a t ă - l v i n a !Procesul de depreciere a leului

pare să se fi mai ameliorat în ultimele săptămîni. Parţial, fenomenul poate fi pus pe seama unei îmbunătăţiri a balanţei comerciale externe. Vom vedea dacă statistica va confirma acest lucru. - . .. .: Dacă influenţa evoluţiei balanţei

comerciale asupra cursului leului e inccrtă, cca a scăderii cererii dc valută e indiscutabilă. Garantarea depozitelor create la bănci de populaţie, climinînd riscul pierderii banilor depuşi, a sporit încrederea cetăţeanului în siguranţa economiilor sale. Teama de a rămîne fără banir amplificată după căderea băncilor “Dacia Felix” şi “Credit Bank”, precum şi a fondurilor de investiţii, fiind acum eliminată/parţial, mulţi dintre depunători au renunţat la lichidarea depozitelor, Ia scadenţă, şi transformarea leilor în dolari. Că aşa stau lucrurilc o dovcdcsc şi anunţurile: “Nu avem Ici!” apărute la linele case de schimb valutar, precum şi o îngheţare relativă a' cursului pe piaţa ticagră. ; ■

Faptul relatat dovedeşte că menţinerea sub control a ratei dc schimb nu se realizează numai prin intervenţia Băncii Naţionale, intervenţie menită să asigure,. în inomcnte critice, un raport adrcvat între cerere şi ofertă pe- piaţa valutară, ci şi prin alte mijloace , economice conexe. Pentru conservarea efectului acestora, sc impun, însă şi măsuri dc anvergură vizînd aşezarea pe baze adecvate a raportului dintre importuri şi exporturi, stoparea inflaţiei, repatrierea la termen a valutei, cit şi respectarea riguroasă a regimului valutar. > "

Efectul favorabil generat dc garantarea depozitelor bancare poate fi amplificat şi consolidat, dacă instituţiile financiare şi dc credit nu vor nesocoti, ca şi în alte dăţi, situaţia reală a cconomici româneşti. Se ştie cc consecinţe dezastruoase a avut asupra cursului valutar, anul trecut, reducerea arbitrară a dobînzilor lâ depozitele populaţiei. Luînd dc bună prognoza. guvernului privind evoluţia inflaţiei, băncilc, prin diminuarea artificială '.

a dobînzii, au dat peste cap raportul leu - dolar, şi aşa viciat

Dacă învâţînd din greşeala managerială ,a anului trecut, în 1996, băncile au mai ajustat dobînda, deşi nu Ia nivelul inflaţiei, CEC-ul o menţine îngheţată la 40 la sută. Întrucît nivelul respectiv corespunde unei rate a inflaţiei de 20 la sută, cît se aprecia că va fi aceasta la începutul anului, faptul că CEC-ul nu a întreprins nimic, pentru actualizarea dobînzii acordate, cu toate că oficial s-a estimat o rată a inflaţiei de 30 la sută, stîmeşte nedumerire. Probabil că accsta-intenţionează să-şi

' dubleze profitul cu sute dc miliarde, pc spatele populaţiei, aşa cum a procedat şi în 1993, cînd, la o inflaţie dc 300 la sută, a atribuit o dobîndă dc numai 70 la sută.; . Intcnţionînd să repete figura şi în accst an, mai marii CEC-ului îşi vor tăia creanga dc sub picioare, deoarece ci uita că situaţia dc acum nu sc potriveşte cu cea din 1993.' Garantarea depunerilor la bănci poate determina o mjgrarc masivă a economiilor populaţiei spre bănci,’-

CEC-ul riscînd să.devinâ, în ultima instanţă, o unitate bănească fără obiect de activitate. Şi bine ar fi sâ: se întîmple aşa, fiindcă prin atitudinea adop ta tă ,'-acesta nesocoteşte interesele clienţilor săi.

Dacă nu s-ar fi reglementat juridic garantarea depunerilor populaţiei la bănci, practicarea unei- dobînzi ncatractive de /către CEC ar fi fost un adevărat cataclism pentru evoluţia cursului valutar, fiindcă banii scoşi de aici ar fiJost transformaţi în valută., Indiscutabil, echilibrarea balanţei

comcrciale, asigurarea un6i substanţiale rezerve vaiutae, rămîn factori decisivi ai unui curs stabil, avantajos pentru economia românească. Pînă a sc ajunge aici,;

- să nu neglijăm însă celelalte căi carc, prin influenţa exercitată, pot

; deveni stimulente sau frîne ale deprecierii monedei' naţionale. Modul în carc accştia sc vor manifesta depinde în ultimă instanţă dc calitatea managementului

. bancar. Şi experienţa ultimilor ani nc-a'demonstrat-o din plin.

> Ion CONSTANTINESCU ■

Lipsa motorinei creează probleme deosebite agricultorilor

Lipsa prelungită a motorinei constituie o problemă majoră şi în rîndul agricultorilor din jurul oraşului Gherla. Posesorii terenurilor agricole sînt tot mai îngrijoraţi în privinţa soartei recoltei de a n u l... viitor, avînd în vedere că se apropie cu paşi repezi perioada arăturilor. Dar, neavînd combustibilul necesar efectuării acestor lucrări de sezon, oamenii se văd obligaţi să întîrzie pregătirea terenurilor pentru însămînţările de toamnă; Astfel că recolta viitoare.se află sub semnul întrebării.

T recînd prin mai m ulte: comune din vecinătatea oraşului G herla, z ile le trecu te am consemnat un fapt curios: unele secţii „Agrom ec” apelează pentru procurarea motorinei la societăţi comerciale particulare,

în loc să fie invers. Cei din Ţaga,/ de exemplu, - se aprovizionează de' la SC „Sicotrans”-SRL Sic. De unde are această firmă combustibil, nu ştim, însă am constatat cu stupoare că multe secţii de m ecanizare din com unele vecine Gherlii îşi procură de aici motorina n ece sa ră lucrărilor agricole aflate la ordinea zilei.

/La sfirşitul lunii august, în unele sate din jurul- comunei Ţaga am mâi văzut lucrînd combine la secerişul griului: Întîrzieri le se explică prin lipsa acută a motorinei. O are şi semănatul cerealelor păioase se va prelungi pînă Ia iarnă? Cine ne va răspunde la accastă întrebare!? ■

SZE K E LY C s a b a

\ >/

P — ’

M a m e i O să f i e

i i i i

| în toate fermele aparţinînd ■SC “Agricola” SA (fosta IAS) | Gherla activitatea de recoltare | a produselor se află la ordinea■ zilei. Nu face excepţie nici I ferma de hamei de la marginea I satului Livada, o investiţie, | care, iată, dă roade în acest an.■ După ce toamna trecută recolta: . a fost sub realizările din anii I trecuţi, în aceste zile, pe cele | 40 hectare cultivate cu hamei, | activitatea de recoltare este în■ plină desfăşurare.I După cum ne-a informat şeful I fermei, domnul inginer Dorel | Secară, zilnic se recoltează în

a r e m : s i b e r e ?v - \ ju r de o tonă de hamei. în ! această ' perioadă, pe cîm p I lucrează 250 de oameni, unii | d in tre sezonierii anga ja ţi | reuşind să culeagă nu mai i puţin de 25 kilograme hamei.

^Condiţiile de depozitare sînt I a s ig u ra te , precum şi |

, valorificarea, producţiei'nu a | fost lăsată pe ultimul moment. . Societăţile comerciale de profil I au contractat deja o parte a | recoltei, astfel că fabricanţii de | bere din zona noastră nu vor i duce lipsa materiei prime. j

SZ: C s . ■ |

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României

11.09.1996D EN U M IR EA V A LUTEI

SU I LIN G AUSTRIA

DOLAR AUSTRALIA

FRANC BELG IA

DOLAR CANADA

FRANC ELVEŢIA

MARCA GERMANĂ

COROANA DANEM ARCA

PESETA S SPANIA

MARCA FINLANDEZĂ

FRANC FRANŢA

LIRA STER LIN Ă

LIRĂ ITALIA

YEN JA PO N IA

G ULDEN OLANDA

COROANE NORVEG IA

E SC U D O S PO R T U G IIE Z

COROANE SU ED IA

DOLAR SUA

D ST

ECU

CURSUL ÎN LEI

303 ,00

2544,00

103,00

23 ÎS ,0 0

2615,00

V

2131,00

552,00

25,27

703,00

624,00

4959,00

2,11

29,14

1902,00

496,00

20,82

478,00

3177,00

4626.00

4025.00

Cursul la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca în 10.09.1996

VALUTAun dolar SUAo marcă germană

CUMPĂRARE34152310

VÎNZARE3495

2370

"Tî? miercuri, 11 septembrie 1996 EVENIMENT A D E V A R U Lc â e C B u i

■ . ■■■- - - .

s . tim

&rt-WK*

M

f GOMA DUPA FRUMUSEŢE n23 de ani, 1,87. m înălţime,

ochi mari, părui negru-negru' şi o faţă senină ca dimineţile Mediteranei. Nu luaţi datele acestea ca o încercare de schiţă de portret. Mai bine acceptaţi ideea că Angela PARAU a fost desemnată Miss Universitas şi reprezin tă România la concursul Miss Europa '96 - Tirana,.

Ieri, înaintea plecării spre; Albania, studenta Facultăţii de- medicină Cluj (anul V) ne-a acordat un scurt interyiu în exclusivitate: . . :

- E greu d ru m u l , sp re topul frumuseţilor continen-: (ului nostru ? -

1 Sînt de 4 ani model la EuroModels Agency, iar doamnă I.ili M ihacea (manager) m-a învăţat multe.

- în ce a constat pregătirea pentru Miss;Europa?

- Există o mie şi una de taine ale mişcării scenice pe care trebuie să le stăpîneşti la perfecţie. Apoi, interviul se desfăşoară în limba engleză,

aşa- că treb u ie - să, fii cu...antrenamentul la zi. Ca să nu m ai-vorbim de faptul câ probele de costum1 naţional, ' costum de baie şi rochie de seară au un anume specific. •

- Bănuiesc că o asemenea călătorie costă foarte mult. Cine v-a a ju tat să puteţi fi prezentă la T irana ? ‘

- Fără o anume ierarhizare, ţin să menţionez pe cei de la L eo tex ,, S tâ jl, Pink Land, Jolidon ,Adris, Ărgos, Someşul SA, D unklcr's, L oretti -şi C entrul de ■ afaceri “Transilvania”.

- Ştim că guvernul albanez s-a im plicat în organizarea acestei importante confruntări continentale. T oată lum ea, sp e ră ca în t re 13 şi 29 septembrie a.c. să asiste la un . spectacol deosebit. '.

- P regă tirile . au foşt deosebite, aşa că nu poate fi decît bine. ' -

- Multă baftă V- Să fie ! Mulţumesc.

Radu V ID A ■

înscrisurile ca mijloc de probăîn procesul penai, înscrisurile au, ca mijloc

de probă în activitatea de înfăptuire a justiţiei, un rol mult mai redus decît în procesul civil. In materie civilă, proba scrisă, preconstituită, prin care se înţelege a.cea probă anterior constituită în scopul de a dovedi existenţa şi condiţiile unui act. său unui raport juridic, atunci cînd va apare necesară dovedirea, are o-m are frecvenţă. Şi în civ il, înscrisul - preconstituit nu face dovada faptei ilicite civile

- care formează obiectul procesului civil, ci dovada raportului juridic pe care se grefează fapta ilicită. Acelaşi lucru şi cu probele preconstituite în penal; ele nu sînt înscrisuri „întocmite anume pentru a dovedi fapta penală,>

/c i pentru a dovedi relaţiile .împotriva cărora; s-a săvîrşit infracţiunea, fn materie penală, ., însă, Întocmirea dinainte a unui mijloc de probă scris care ar putea servi la dovedirea infracţiunii este o excepţie (ex. actele de stare ~ civilă în cazul infracţiunilor contra familiei, registrele şi piesele contabile în caz de delapidare şi altele). ' v >

Infracţiunea se săvîrşeşte în majoritatea ' leazurilor pe .ascuns, făptuitorul luîndu-şi toate ‘ precaUţiunile pentru a acoperi cu vălul ;

■ clandestinităţii fapta. Totuşi; uneori, proba scrisă face parte din însăşi activitatea infracţională (ex: scrisoare de ameninţare sau*: de şantaj, folosirea de. u n . act fals, fals în declaraţii şi altele.) ' »' ' . ; •

în procesul penal înscrisurile care pot servi - ca mijloc de probă sînt înscrisuri care dovedesc'

existenţa unor raporturi juridice care constituie situaţii premisă ale unor infracţiuni, precum şi înscrisurile care au servit ca mijloc la săvîrşirea infracţiunii, sau care sînt produsul acesteia. Este considerat înscris în înţelesul legii de procedură penală orice obiect pe. care se află o exprimare scriptică care poate servi la stabilirea adevărului în.cauza penală. în dreptul procesual penal

■ noţiunea de înscris în cadrul mijloacelor de ‘ probaţiune-au un conţinut mai larg decît

noţiunea de înscris d in ,codul penal. Sînt. înscrisuri orice obiecte, indiferent de materialul

, din care sînt confecţionate, care conţin diferite menţiuni scriptice din care pot fi obţinute elemente de fapt susceptibile de ă servi la aflarea a d e v ă ru lu i în procesu l penal (documente, acte, scrisori, tipărituri, scheme sau'" planşe, dosare, piese scrise, fotografii, etc.).

, Pot constitui mijloc de probă în procesul penal, 'înscrisurile care cuprind o relatare, o referire,

- o menţiune, etc., de natură a procura o informare , sau vreun element cu privire la fapte sa'u

împrejurări care pot.servi la aflarea adevărului într-o cauză penală. Totodată sînt mijloace de probă sc risă , în sc risu rile care con ţin o

■ - recunoaştere,/o caracterizare, cu privire lafăptuitor, Ia fapta sau la împrejurările comiterii acesteia. Deosebit de important este păstrarea cu grijă a acestor înscrisuri, prezentarea lor

• într-o formă care să nu-i pună la îndoială"" conţinutul şi veracitatea. :: , -

Ju ris t Ion G HER CIO IU ■

iNfR'Q y g m in g a wT o r v b H V I H t t . A M Q P Q , PS . M m «y CIT

Bijuteriile au mare căutare în rîndul hoţilor

.... / N ■ ' l. .'T . I

însă au scapă fărăAurul a constituit întotdeauna o tentaţie pentru hoţi şi tîlhari. Ce nu face omul pentru a intra în posesia unor obiecte lucioase, dar mai ales valoroase!? Infractorii abia aşteaptă o clipă de neatenţie ca să pună mîna pe un lănţişor sau inel de aur. Cei

Acuzată dc hărţuirei

sexualăDupă-ce n-a moştenit

nimic în urma decesului soţului său de 90 de ani, miliardarul ^ Howard Marshall, Anna Nicole Smith, care a practicat, înainte de căsătorie , streaptess-ul şi a. pozat goală pentru Playboy, a trebuit să se întoarcă la «muncile” care au consacrat-o. Are o acută nevoie de bani-pentru a-şi duce traiul de pe o zi pe alta, dar şi pentru a duce la îndeplinire hotărîrea unui tribunal din Los Angeles, cate a obligat-o să plătească Peste un milion de dolari tuei honduriene, pe nume Maria Antonio C errato, fosta îngrijitoare a fiului •in.'Totul, în urma dovedirii temeiniciei acuzaţiei de ... torţuire sexuală faţă de tînără amintită. A văzut-o dezbrăcată şi nu a rezistat ’entaţiei de v io l. Poate >şemenea Înclinaţie explică ciudata căsă to rie cu miliardarul de 90 de a n il l

/ T' O *

Ja

• - *

H B l

. - ' t -*J«J

'% i & *i '

' « ' ''î*-

i *»

Q a le ria cu mîna întinsa

O ciudată organizare - subterană pentru mulţi dintre noi - faceca şi cerşetorii să-şi schimbe, din cînd în cînd, reşedinţa. Pentru ca ochiul cetăţeanului să nu se ... plictisească de aceleaşi mutre, probabil că responsabilii cu ... cadrele, fac un fel de rotaţie. De aici şi peisajul tot mai multicolor al celor ce trăiesc din mila publică. Şi, se zice, nu trăiesc rău! La sfîrşitul unei zile de ... muncă* se adună să „dea sama” şi sâ se furajeze. Numai că o fac în stil propriu, pe jos, în văzul lumii, stîrnind nu atît milă, cît mai ales, repulsie. ;

mai mulţi puşcărie.

Aşa cum nici tînărul de 21 ani, Petru Varga din Turda nu a scăpat de penitenciar. Fără ocupaţie, neavînd nici o meserie, toată ziua cutreiera sirăzile şi pieţele municipiului de pe malul* Arieşului. într-o zi, ce i-a venit

-în gînd, să deposedeze de un lănţişor de,aur şi o cruciuliţă pe cetăţeanul Dorin Faur din Turda. ' Astfel, el a produs un prejudiciu în valoare de peste 200.000 lei. Norocul nu i-a şurîs, fiindcă pentru tîlhărie ş i : furt în dauna avutului privat a fost arestat ş i , însoţit de poliţişti într-o celulă a penitenciarului gherlean. Acolo colegii .lui de detenţie nu au lăntisoare de aun

. ...X"-. SZ. Cs.B

Firma “McDonald's" dată fn judecaţi!

■ 700.000 dolari, reprezentînd cheltu ie li pentru . .îng rijirea , medicală, plus 1,3.milioane drept ■ daune interese. Acesţe.a. sînt sum ele reclam ate firm ei McDonald’s, în faţa instanţei, de un locu ito r din K ensington, Virginia, S.U.A. Reclam antul acuză^ cunoscuta firmă că i-a servit cafeaua prea fierbinte. Scăpînd cana din mînă, lichidul i-a opărit abdomenul ş i ... părţile intime. Pentru vindecare ă stat opt zile în spital. Procesul n u . constituie premieră în Statele Unite, dosare cu asemenea obiect aflîndu-se de cîţiva ani în atenţia judecătorilor. în 1994 un juriu i-a acordat unei femei care, în condiţii asemănătoare, suferise, arsuri de gradul trei, suma de 2,7 milioane de" dolari despăgubire.' în urma apelului, cuantumul ă fost redus la 480.000 dolari? înmulţirea proceselor de acest fel a atras atenţia unor membri ai C ongresului am erican, care- consideră drept “extravaganţe” ! sumele reclamat! ca daune. Un proiect de lege aîloptat de Camera R eprezentanţilor. ; s tab ile ş te ' plafonul de 200.000 dolari. Ceea • ce a provocat riposta a peste 60.000 de avocaţi.-Ripostă din unghiul de interes al acestora, deoarece au în vedere sistemul de stab ilire a onorariilo r în procente din suma obţinută drept despăgubire. Oricum, disputa “cafelei prea fierbinţi” continuă.

• “în apărare, arăt că la m ijloc e o în scenare

'dco a rcce partea civ ilă , pentru a mă compromite, ini-a pus în haină bijuteriile şi ceasul Iară ca eu să simt, iar cum nu merg cu mîinile în buzunar, abia acasă am sesizat existenţa lor. Nu le- am restituit din dorinţa de a c face o surpriză p ărţii■ civile, în sensul de a o pune pe gînduri şi a-i verifica' memoria...” , ' '

• — • Doar din ambiţie m-a dat în judecată, onorată instanţă!

- De ce “din ambiţie”?- Câ sînt soacra ei.• “Firma a acceptat ca

so ţu l meu să mă înlocuiască pe perioada sp ita lizării deoarece nu avea pe altul mai încrezut Ca Cl". ,

• “Era om bun, â plîns lumea după el. Chiar şi primăria”. '

• - De unde cunoaşteţi atîtea amănunte?

- Dacă sîntem vecinc!. - Cît de “vecine” ! ..’ - Ne desparte un deal.

• - Să ajungă ei să ne dea în judecată! Pe noi! 5 fraţi originali şi cei 11 fraţi proveniţi din diferiţe alte grade de rudenie!.... - • “Nu noi am provocat scandalul, dimpotrivă. Fiind duminică, în jurul orei 8 dim ineaţa , in trînd în bucătărie, am fost anunţată de sora mea că trebuie să părăsesc imobilul. La orele 18 i-am spus soţului meu noutatea şi acesta a discutat foarte calm cu tatăl meu. La d iscu ţia arătată - a^ in terven it din nou sora mea, care, din buzunarul, capotului, , a aruncat cu sare în soţul meu. Nu e adevărat că soţul meu a lovit-o cu mîna pe = sora mea. El doar a întins mîna, iar ea i-a muşcat-o”. •’

• “Să-mi scuzi scrisul, că scriu cu emoţii şi lacrimi pe obraz-că a fost Florica la mine şi mi-a povestit, cum te-a văzut toată neagră pe spate. Să ştii, scumpa şi iubita mea soţie, mă adresez ■ ţie la bătaia care ţi-am dat-o şi mă doare .sufletul şi inima cînd mă gîndesc în ce stare te găseşti şi ce necăjită eşti dar te-am bătut

. din gelozie şi nu pentru aii m otiv , aşa că poţi fi consolată. Te aştept acasă cu dor”.

FBI PREIA C011EREAIMEI FORŢE DE REACŢIE RAPIDA ÎMPOTRIVA AIHXILIIR THIRISTK

. FBI va lua conducerea unei forţe operative - două tipuri de potenţiale ameninţări: .atacurile de reacţie rapidă cu scopul de a preveni şi a , cu sau cu mijloace fizice şi atacuri, riposta la eventuale a tacu ri te ro ris te şi asupra echipamentelor electronice care au ca electronice îndreptate asupra computerelor şi a . ţ>8ză com puterele, re ţe le le de com putere căilor de comunicaţii americane. ,Ca urmare a N interdependente publice şi particulare ce asigură atacului cu bombă de la Oklahoma City, legăturapreşedintele Bill Clinton a ordonat ca această forţă de şoc să fie constituită şi a dispus formarea unei comisii prezidenţiale pentru elaborarea, în decurs de un an, a unui studiu privind ameninţările care planează asupra domeniilor vitale ale infrastructurii americane*, telecomunicaţiile, afacerile bancare şi finanţele, transporturile, guvernul, rezervele de apă, sănătatea, detaşamentul de poliţie şi pompieri şi sistemele de salvare. Decretul'menţionează

d in tre e lem en te le-cheie ale infrastructurii, operează transferuri dc numerar de la o bancă la alta, transmit ordine militare şi controlează traficul aerian.,

Clinton a ordonat sâ fie constituită o Forţă .dc Şoc pentru Protecţia Infrastructurii, în cadrul Ministerului de justiţie, condusă de către FBI. Forţe din Ministerul Apărării şi din alte instituţii se vor alătura forţei de şoc, care sc va ocupa cu •îm bunătăţirea m odalităţilor de protecţie a infrastructurii şi a replicilor la atacuri teroriste.

a d e v ă r u l .d e Q g ijjj U L T I M A O R Ă

miercuri, 11 septembrie 1996 (16)

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

P en tru c lu ien i. au f o s t im p r im a tecca 2 5 0 .0 0 0 d e c ă r ţi d e a le g ă to r

Săptămîna viitoare - campanie de distribuire în tot judeţul

urmare din pagina 1

tipărit pînă în prezent 80.000. Primăria speră însă ca pînă sîmbălă toate cărţile să fie definitivate, pentru ca apoi să se poată trece la distribuirea lor.

In restul judeţului Cluj, în, comune, în oraşul Huedin şi Cîmpia-Turzii, cărţile vor fi, completate pe plan local, prin dactilografiere sau vor fi scrise de mînă, ne-a declarat d-1 director general al Prefecturii Cluj,Titus Olteanu. Din totalul, de 589.500 de cărţi de alegător ; necesare pe tot judeţul, pînă în prezent au fost completate aproximativ 250.000. Din acestea s-au dis.tribuit circa; 40.000 în 42 de localităţi.

De săptămîna viitoare va: începe împărţirea masivă a; cărţilor în municipiul Cluj- Napoca şi în restul judeţului. ; Pentru 'această operaţiune vor fi folosiţi lucrători ai. Primăriei? (în Cluj-Napoca) sau ai

Prefecturii (în restul judeţului) .. şi, în ultimă instanţă, veterani

şi pensionari. A ceştia, în colaborare cu asociaţiile ,de locatari, se vor-deplasa la locuinţele alegătorilor şi vor înmîna cărţile gratuit pe bază de sem nătură. Hi vor fi rem uneraţi (conform unor criterii'care nil s-au stabilit încă) sau vor primi un spor pentru ore suplimentare, ne-a declarat d-1 Olteanu. In cazul în Care alegătorii nu vor intra în posesia cărţilor, acesteat vor fi predate-lasecţiile de votare de unde vor fi înmînate pe baza unui proces verbal. Poşta s-a oferit să .execute ea această operaţiune' dar a cerut 100 de Iei pentru fiecare carte poştală distribuită, lucru inacceptabil pentru bugetul Prefecturii. D-1 O lteanu susţine că, după distribuirea cărţilor de alegător în C luj-N apoca, “ restu l judeţului va fi apă de ploaie”.'

La U.IC.-N. a început seminarul pentru formarea de formatori

In perioada 9-13 septembrie a.c. la sala de . şed in ţe -a rectoratului U.T. din Cluj-' Napoca, cadrele didactice care predau la - noul curs postuniversitar ”Eco- management industrial” , dar şi de la alte cursuri postuniversitare din Politehnică şi alte universităţi, participă la

seminarul pentru formarea de formatori. Seminarul, la care este asigurată participarea gratuită, este condus de d-na prof. Victoria M! Mikelonis, de la U niversitatea M innesota (S.U.A.) ;

Ieri, tem atica cursului a constituit-o tehnica predării interactive pentru adulţi. (A.V.)

Cursuri liceale şi postliceale ale

Fundaţiei "Virgil M adgearu"Avînd ca scop "ridicarea /

nivelului c iv iliza ţie i prin învăţămînt şi cultură", nou înfiinţata Fundaţie "V irgil Madgearu" . organizează concurs de adm itere - test pentru liceu (profil finanţe- contabilitate) în 13 septembrie, ora 13,30 (înscrieri la Liceul "George Coşbuc" din Cluj- Napoca, orele 10-14) şi pentru

cursuri postliccalc, cîte 30 de locuri pentru proMcle turism - a c tiv ita te h o te lie ră şi comercială; relaţii financiar- b a n c a re ; finan ţec o n ta b ilita te ; s e c re ta r ia t, a c tiv ită ţ i , ju r id ic e - , şi administrative (concursul - în 21 septembrie, o;a 9,30; înscri­eri între 16-20 septembrie, orele 15-19, la acelaşi liceu).

Premierul ungar se va întâlni cu omologul său slovac la reuniunea GEFTA de la Tatra

[ Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă penlru azi, 11 sept a.c. în jurul orei 15.

Premierul ungar Gyula Horn şi omologul său slovac, Vladimir Meciar, vor purta discuţii, vineri, cu prilejul întîlnirii premierilor statelor membre ale CEFTA, au confirmat, luni, oficiali ai ambelor guverne, transmite agenţia MTI, citată de “Româniăi Magyar Szo”.

Purtătorul de cuvînt al premierului slovac a afirmat că acesta va avea întîlniri separate cu aproape toţi omologii săi ce vor participa la reuniunea de la Tatra, astfel că întîlnirea Meciar- Horn nu o va putea suplini pe cea contramandată în- urmă cu cîteva săptămîni.

Dar ministrul ungar de' Externe,;Laszlo Kovacs, a subliniat, în cadrul unui interviu televizat, că întîlnirea de la Tatra se doreşte a fi o suplinire a celei amînate. Kovacs a precizat că, deşi nu poate fi vorba de o suplinire totală, 6 întîlnire, oricît de scurtă, ar putea oferi prilejul de a clarifica

neînţelegerile care s-au adunat în ultimele săptămîni între cele două ţări.

Cabinetul ungar a propus o întrevedere Meciar- Hom de 20 de minute, în care vor fi dezbătute în principal problemele legate de aplicarea tratatului de bază, alături de alte probleme curente.

Meciar şi Horn avuseseră programată o întîlnire bilaterală, amînată în mai multe ocazii. Cei doi şefi de Executiv voiau să elimine neînţelegerile iscate de ratificarea, în forme diferite, a Tratatului de bază ungaro-slovac. Tratatul recunoaşte caracater juridic Recomandării 1201 a Consiliului Europei. Parlamentul de la Bratislava adăugase documentului de ratificare o anexă explicativă, prin care dorea să

' elimine principiul drepturilor colective şi autonomia pe criterii etnice. Budapesta a denunţat acest paragraf explicativ, precizînd că textele ratificatc

- de către cele două Parlamente trebuie să fie identicc.

T e n s iu n e a a d m ite r ii c o n tin u ă IPe rînd, facultătite afişează rezultatele7 f A' .- 1, La Academia de M uzică, "Gheorghe Dima ,” candidaţii de la secţia instrumente au fost în exam ene şi luni.,-,.'Numărul candidaţilor la această secţie este de 127, ei concurînd pe 52 de locuri. - ■ . _ ■ - - ; Se aşteaptă ca rezultatele să fie afişate joi sau, cel tîrziu, vineri.

%La.Academia de Arte Vizuale

"Ion Andreescu” vor fi afişate, mult aşteptatele liste în aceleaşi zile ca la Academia de Muzică, respectiv joi sau vineri. Aici au concura t 342 de candidaţi^ pe 75 de locuri; .

■ ' • . x '.La’alte trei facultăţi din cadrul

Universităţii ”Babeş Bolyai”, ieri dimineaţă s-au afişat rezultatele. Cea mai nouă Facultate de teologie este cea de Teologie romanp-catolică care a ' afişat rezultatele la secţia Istorie. De asemenea rezultatele au fost date

şi la Facultatea de chimie, unde au mai rămas locuri, şi la Facultatea de biologie, secţiile

■ română şi maghiară.

Marţi, după-amiazăj au fost , afişate, rezultatele concursului de

admitere şi la Universitatea de Ştiinţe Agricole, mai curînd decît se anunţase. ; -

Calculatoarele de .la ;U.M.F. au greşit!

Ieri, după-am iază, s-au definitivat cele 82 de contestaţii înregistrate la U.M.F. (70 la Medicină generală, 6 la Farmacie şi 6 la colegii). Au obţinut cîştig maxim de cauză două candidate care au fosCdeclarate admise.,! una la Medicină generală şi o alta la Farm acie. Alte cinci contestaţii, la Medicină generală , şi Farm acie, s-au so ldat cu creşterea mediei - (insuficientă,- însă, pentru declararea ca admişi a contestatarilor) . Una dintre

candidatele admise, nemulţumită ' de media ob ţinu tă , a făcu t contestaţie ş i1 a obţinut mărirea mediei. i

* C ontestaţiile făcute- - şi acceptate, declară prorectorul;' U.M.F., Marius Bojiţă, au fo s t'

; motivate, vina aparţinînd nu personalului care .a corectat lucrările, ci calculatorului. Acesta a preluat.imaginea lucrării cu o cameră video, în mod defectuos. Este al doilea an în care se foloseşte această tehnică şi cel dintîi în care calculatorul o, ia razna.1 Celelalte contestaţii au, drept cauză necunoaşterea mecanismului de calcul a notelor, cu toate că grila cu răspunsurile corecte a fost a fişa tă , ’ cu consecvenţă, după fiecare

. examen.Conducerea U.M.F.

intenţionează ca, de anul viitor, să deschidă un birou • de"

■ inform aţii destina t. In exclusivitate, admiterii,'

Ieri în Cupa U.E.F1

0 "remiză" valoroasă• Cernmnorel • F.C. Naţional G-0 •Pe stadionul central din

Odessa, ieri după-amiază, în cadrul turului I al Cupei U.E.F,A., formaţia ucraineană Cernomoreţ, a întîlnit echipa bucureşteană F.C. Naţional. Exprimîndu-ne în termeni specifici patinajului artistic, "bancarii" au fost isuperiori partenerilor din teren,mai ales la "im presia artistică". Gazdele au practicat un fotbal în forţă dar haotic, fazele purtînd amprenta jocului la întîmplare, "cum s-o nimeri". Pe contraatac, F.C.-Naţional a fost mult mai aproape "de adevăr", ratînd ocazii foarte bune de a înscrie prin M. Petre ' (18), Albeanu (20), Dună (45 - balon respins in extremis de portarul gazdelor) şi din nou M. Petre (63), respectiv Pigulea (82, balon viclean care a muşcat bara).

r.v.c.

Preşedintele rus Boris Elţîn le-a ordonat, marţi, m in iş trilo r Apărării, de' Interne şi altor ministere strategice să-şi coordoneze-V ac tiv ita tea cu cea a p rem ierulu i "Victor C ernom îrdin pe -timpul concediului liderului de la K rem lin, relatează

. REUTER. Secretarul de ^presă al preşedintelui rusŞerghei Iastrzembski, a p rec iza t că “butonul n uc lea r” va rămîne în posesia lui, Elţîn; care urmează să fie supus unei operaţii pe cord.

Butonul nucleaf va rămîne ia Elttn

“Preşedintele Boris Elţîn le-a ; ' o rdonat - şefilor ministerelor strategice să-şi coordoneze toate activităţile care cer decizia şefului sta tu lu i cu premierul Cernomîrdin, pe perioada concediului său”, a precizat Iastrzembski.

Potrivit legislaţiei ruse, L" mai mulţi miniştri, inclusiv ( cei ai Apărării, de Interne, de Externe, ăl Securităţii F edera le , îl informează direct pe preşedinte asupra activităţii lor.

Jo ia trecu tă ..Elţîn a anunţat că va fi supus unei operaţii pe cord, fapt ce a dus la apariţia unor specu la ţii privindin ten s ifica rea luptelor pen tru succesiune intre p rem ieru l Cernomîrdin, sec re ta ru l ‘ general al p re şed in ţie i, Anatoli C iubais, şi secretarul C on siliu lu i'N a ţio n a l de S ecu rita te , ^Aleksandr Lebed.

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale

agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax

Personaje a le "galeriei po litice internaţionale" în viziunea grafică a inegalabilului LURIE |

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-N8poca, înm atriculată- la Oficiul Registrului Comerţului judeţului, Cluj, sub ,nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

ILIE GALI AN (rcdactor şef);. VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).

Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28Secretar de redacţie de serviciu: Victor MOREA

Tel/fax: 19.74.18 •

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

•, Redactori: ;1?7.490,192.127 şi 19 7 .507 ; -; Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60-75

TIPARUL EXECUTAT LA 3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 «Tcl. 40-(0)64-199898.154264

G a r a m o n d— Tipografic s-f l