iŞUMARH I Agenda f î , : | Im vuiturilor/3 I toHică/4 I Arti-cultură/5 | Administraţia Iocală/6 ) Publicitale/7-11 | Sport/12-13 | [momia/14 > i lmiment/15 j lM'mori/16 • Reîntors din arestul I. G. P. Bucureşti Iban Stoica susţine relua ___ ca va Fostul patron al jocului (circuit de rfo î n t r a ■ I l f n m rf»1" întrajutorare, cum a preferat să-l numeascăI.S.) ”Caritas”, loan Stoica,^ ® ÎH » -* "!U T O rd rB l# a riia S . s.a reîntors de trei zile la Cluj- Napoca, oraşul în care circuitul a făcut o "carieră” fără precedent şi în care sus-numitul domiciliază, împreună cu consoarta "Jocul de întrajutorare Caritas nu s-a încheiat, falimentul societăţii nefiind declarat. Voi relua acest joc de unde am rămas, uimînd'ca deponenţii păgubiţi să-şi primească banii”, ne-a declarat I.S., la domiciliul său, unde i-a primit, ieri, pe reprezentanţii mass- media interesaţi de persoana sa. întrebat din ce fonduri .vor fi făcute plăţile, I.S. a precizat că sursa de finanţare o constituie suma percepută de statul român ca taxă pe valoarea adăugată şi impozite, sumă ce se ridică la peste 40 miliarde lei. Totodată, "miliardarul sărac*’ şi-a declarat intenţia de a scrie o carte în patru volume, prima apariţie editorială fiind programată pentru luna septembrie a.c. Subiectul cărţii îl va constitui naşterea, creşterea şi... căderea imperiului Caritas. Vom reveni, în numărul de mîine. V. MOLDOVAN ziarindependent ANUL VII NR. 1696 ISSN 1220-3203 MARTI 18 IUNIE 1996 16 PAGINI 300 LEI precedenţi Cer variabil. Izolat . avasc de ploaie în zona de deal si de munte. Vînt în şm aal slab. Temperatura maximi se va încadra între 22 şi 25° C. • la i la ora 12, la Cluj, se înregistrau 18° C, iar presiunea atmosferică era de 737 mm Hg. Meteorolog de serviciu: Octavian Niculescn. în pag; a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi NUELECTORATUL, C i LIDERASII DE PARTID AUGREŞIT ; ILIE CALIAN S ocotelile de: acasă nu s-au potrivit cu cele din tîrg. Faptul era normal- nu -şi pentru: politicienii clujeni, .care, chiar dacă în mai mică măsură decît, unii din alte părţi ( dar nu grădina vecinului ne interesează), n-au înţeles că dorinţele, nu sînt identice cu realitatea, Un exemplu tipic este la" Dej pentru PUNR - invers decît deziluziile „opoziţiei unite" la prirhăria , de Cluj-Napoca. Peiinereiî din Qej şe arătau total convinşi câ vor cîştiga din primul tur de scrutin. Au pierdut, şi la al doilea ! în cealaltă tabără, Iuliu Păcuraru s-a repezit ca un' vultur . brâncovenesc asupra conducerii PD (FSN) din Gherla, pentru a obliga organizaţia locală să voteze cu CDR. Rezultatul: a cîştigat candidatul PUNR.- Fur şi simplu, lideraşii de partid, . că şi liderii lor din Capitală, îşi imaginează că se poate „lucra" ca pe vremea împuşcatului - cu ordine de la Centru. Din fericire, electoratul nu ’ este nici incult - cum afirmase Molnos Lajos : fără ştiinţă de carte ( ca şi cum electoratul UDMR ar fi compus numai din membri ai unor exclusiviste academii străine, iar românii ar fi nişte analfabeţi)-, nici superintelectuaI, cum şi-au imaginat „directorii de campanii electorale ", care au greşit în .funcţie de kilogramele de doctorate pe cap de , organizator ( pentru că respectivele doctorate se potrivesc în ţara unde aufost obţinute - şi la vremea aceea), - Se,ştiacă,.în pofida ujior pronosticuri... de cabinet,, majoritatea mandatelor din judeţ vor reveni PUNR şi PDSR. Ceea ce s-a’ şi întîmplat. Mai important este faptul că a crescut numărul independenţilor aleşi ca. primari. Nu ştiu cît timp le va trebui şefilor a două organizaţii - din Dej şi din Gherla - spre a-şi reVeni din buimăceală. Mai precis, şefilor lor de la „judeţ". La Dej domnea o euforie fără margini înaintea alegerilor - cu convingerea că PUNR va cîştiga din P[imul tur de scrutin. Gafă de copil răsfăţat. La Gherla, preşedintele prganizaţiei judeţene, Iuliu Păcuraru, i-adestituitîn ultimul moment pe şefi. Reacţia era previzibilă pentru orice °fn cu oarecare cultură de psihologie Ş i psihosociologie: oamenii s-au enervat şi au votat pentru PUNR. Joate acestea - în condiţiile în care fiaghiarofonii s-au dovedit încă o dată «disciplinaţi", respectînd cuvîntul de ordine al UDMR, în timp ce românii, Nai „mioritici", au luat în dorul felii şi ' al doilea tur de scrutin. Fireşte, peste vjeo cîteva luni vor începe să cetească împotriva consilierilor şi Primarilor... €E)Q Şl CÎŞTIGĂ PRIMĂRIILE ORAŞELOR CLUJENE S-a dariile»! situaţia prim arilor în oraşele -îi municipiile judeţului t'lii|. Da™ la Cluj-Napoca lucrul ncc-tla a lo-U lacul înca din primul tur, la Dej. ’l uida, Cim pia 1 m /ii m Huedin ;i foit nevoie.de lin al doilea Diijvi cc a intial in mandatului |vnlm Priinaria le^ediutei de judeţ, i’tJNR a nui obţinui doua mandate, la Gherla - o <uipri/j, mtr-o oarecaie măsuţa, pentru ohs.-n h . ti - unde noul piimar -sc: numes-te Pop Nicolae «i la Cîmpia Iur/u. unde mandatul a intrai în posesia lui Cnuijiiii Gheorghe. Tel ili'i primari "de or-i'. ’ m pentru <’DR Glieerţhe Alevuidru M.m U Hei şi Nin'Ue Clus. la Huedin l'JISR-nl a intial iu posesia Pimiaiiei lutdcne. prin ViiliiI Mlasiu. iniiem pim l a^tIci alternanţa ImKtiia f’l NR -C O R la im eltil oia-.elot clujene. PUNR cele mai multe mandate în comune 35 din cele 50 de localităţi ale judeţului Cluj unde s-a desfăşurat duminică un al doilea tur de scrutin -au ‘reuşit, ieri; pînă 'ia-ora amiezii, să transrţiită Biroului electoral judeţean rezultatele finalei Z Conform acestor rezultate, din cele 35 mandate de primar ce vor fi atribuite, il- vor reveni PUNR: (Cîmpia Turzii,- -Giurgiu Gheorghe; Gherla - Pop Nicolae; Ciurila - Iepure Maria; Corneşti Mărgineanu Alexandru; Dăbîca - Pop Ştefan; Beliş •- Paşca Vasile; Borşa - Grisan A'urel; Gîrbău - Tulbure Gheorghe; Iclod -Inăuan Nicolae; Jucu - Coste-Petre; Măguri-Racătău - Cobîrzan loan); 8 mandate, PDSR (Turda - Blasiu Virgil; Aghireşu - Babinciuc ;Nicolâe;; Chtnteai -: Cre.ţ’vRoman; Chiuieşti - Mihuţ loan; Floreşti Gherman Gligor; Călăraşi - Duma Vaier; , Săcuieu - Potra Aurel; Trilenji de Jos - Ceclan Mihaela); 5 - CDR (Dej - Man - Gheorghe; Jichişu dc Jos - Prodan Alexandru; Mintiu Gherlii - Brebar Răduţ; Petreştii de* Jos - Moldovan Eugen; Vultureni - Mureşan Cornel); 5 - independenţi (CăpuşU Mare - Bodea Ionel; Gilău - Cordoş Gavril; ValeaŢerii’ t Mare Marin; Mănăstireni - Todea Ardelean; Poieni - Gardan Vasile); 4 . - USD fAluniş - Pop loan; Apahida. ^ Fărcaş Ionel; Buza - Rusu Viorel; - Sînmărtin - Fartân loan); PSM - 1 ,< (ŢagaMureşan Gheorghe); UDMR ; - l(Domokos Ladislau, la Suatu). ’. Prezenţa la vot a fost de 56,3 la sută pe ansamblul judeţului; mai mică decît cea pronosticată de observatori ' în ziua votului. ' - Vom reveni, în numărul de mîine al ziarului, cu rezultatele complete ale acestui al doilea tur de Scrutin. Dan BRIE Boris Elţîn conduce în alegerile prezidenţiale din Rusia; ^ Ghenadi Ziuganov îl urmează la nici două procente - BORIS EI.TÎN - 34,27%; - GHENADI ZIUGANOV - 32,45%; - ALEXANDER LEBED - 15,39%; - GRIGORI IAVLINSKI - 7,76%; - VLADIMIR JIRINOVSKI - 6,36% ? . Ceilalţi candidaţi au obţinut rezultate sub 1%. Alegerile prezidenţiale de duminică din Rusia nu au făcut altceva decît să pregătească terenul pentru turul doi,, cînd.va. avea loc. confruntarea decisivă dintre E lţîn.şi. Ziuganov,,com entcază,REUTER., ..... Potrivit sursei menţionate, Alexander Lebed, clasat pe un surprinzător loc trei în scrutinul de duminică va deţine rolul principal în formarea unei alianţe cu unul dintre cei doi candidaţi calificaţi în turul doi. . ' Rezultatele s-ar putea modifica substanţial, cînd vor li numărate voturile din aşa-numita “centură roşie” - zonele agricole din centrul şi sudul Rusiei - unde Ziuganov beneficiază de un sprijin masiv. Dar nu au fost numărate nici voturile ' din marile oraşe europene ale statului rus, care la alegerile generale s-au pronunţat în favoarea Prezentăm rezultatele alegerilor din Rusia, după numărarea a 51,3 milioane de voturi (71%). • partidelor reformiste. !Elţîn conduce detaşat la "-Moscova, obţinînd circa 60% din voturile ^exprimate. . PREMIERUL GYULA HORN ÎNTRERUPT DE VOCIFERĂRI SI FLUIERĂTURI Tot mai mulţi - îndeosebi ' personalităţi 1 d e■* origine ■ ungară din Occident - contestă rolul pe care şi l-a arogat Uniunea Mondială a Ungurilor (UMU) dc a fi exponentul maghiarilor din întreaga lume. Cu toate acestea şi chiar dacă nu în atmosfera euforici pînă la exaltare de acum patru ani, ■ mai mult de 2000 dc participanţi au fost prezenţi la lucrările cclui de-al IV-lca Congres Internaţional al UMU, care a avut loc la sfîrşitul - săptămînii la Budaptstâ. Lucrările propriu-zise au început cu alocuţiunea poate clădi un viitor cu- dreptate; a enunţat patetic' Suto, respingînd „stigmatul revizionismului” care a fost’; aplicat ungurilor. "Dorim să Corespondenţă din Budapesta scriitorilor Andras Suto, preşedintele de onoare al UMU. Sîntem o naţiune, care ne întoarcem mereu''spre trecut, dar nu spre\a-l deplînge, ci spre maidreapta lui preţuire, Fără ama. nu se simţim mai pregnant solidaritatea "ţării mamă” cu cci care, trăim peste graniţele ei, iar procesul integrării europene a Ungariei trebuie puS'de acord cu interesele minorităţilor maghiare. Altfel, \\ ■ problema accstora se va transforma din nou într- una internă a statelor în care trăiesc”, a susţinut preşedintele de onoare al UMU. Sîntem adepţii unităţii maghiarimii. Nu intenţionăm să ' ne schimbăm politica externă: avem în vedere,, în egală măsură, interesele tuturor conaţionalilor din interiorul şi din afara Dorin SUCIU fcontinuare în pag. a 3-a Schimbări la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor şi la Asociaţia Sindicali a Scriitorilor Vineri, 14 iunie 1996, la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor şi Asociaţia Sindicala a Scriitorilor,- a avut loc adunarea Comitetului director â celor două forme de organizare a scriitorilor, urmînd şâ aleagă dintre membrii componenţi pe noul conducător al Filialei şi al ASISC. Comitetul director a fost convocat la cererea domnului Mircea Opriţă, preşedintele ASISC şi secretar al Filialei, în urma numirii sale de către Ministerul de Externe, ca director al Centrului Cultural de. la Budapesta. După o "prezentare amănunţită a activităţii domniei sale, Comitetul director a trecut la ^ alegerea: noului conducător; în unna discuţiilor şi a votului deschis,-noul preşedinte ASISC şi secretar ăl Filialei Cluj a Uniunii ' Scriitorilor este vicepreşedintele ales de Adunarea generală a scriitorilor, domnul prof. univ. dr. LIVIU PETEESCU. Gradina Botanică • 75 . Pentru a marca împlinirea a 75 de ani de cînd există în municipiul nostru “grădina, celor cinci continente”, ziua dc -25Junic a. fost declarată Ziua Grădinii Botanice. Manifestări le -organizate cu acest prilej, vor avea un caracter de dezbatere, scopul final al j acţiunii fiind identificarea de soluţii pentru rezolvarea problemelor stringente ale. celui mai vizitat obiectiv turistic din ^municipiul Cliţj-Napoca - Grădina . ; Botanică “Alexandru Borza”./ ' : • : Intenţia este 1 ca prin contribuţia unor specialişti de marcă, precum şiprin găsirea unor noi resurse financiare, să se poată defini, Grădina Botanică ca etalon pentru cercetare, studiu şi informare. Organizarea,sectorului “Munţii Apuseni” în cadrul Grădinii Botanice ’ deschide /posibilitatea înfiinţării unui centru de documentare pentru ■ :public şi-.institiiţii, avînd- cea mai largă bază de date şi fiind asistată de cei mai buni specialişti. Expoziţie de trandafiri Diferite soiuri de • trandafiri, literatură legată de roze şi diapozitive color vor fi prezentate între 19 şi 20 ' iunie la Cercul Militar (orele 11-18), în organizarea Asociaţiei Amicii Rozelor din România. Pentru că se anunţă o manifestare aparte, iubitorii de frumos, sînt invitaţi să nu piardă această ocazie specială.
Transcript
iŞ U M A R H
I Agenda f î , :| Im vuiturilor/3 I toHică/4 I Arti-cultură/5 | Administraţia Iocală/6 ) Publicitale/7-11 | Sport/12-13 | [momia/14 > i lmiment/15 j lM'mori/16 •
Reîntors din arestul I. G. P. Bucureşti Ib an S to ic a s u s ţ in e re lu a___ c a v aFostul patron al jocului (circuit de r f o î n t r a ■ I l f n m r f » 1" întrajutorare, cum a preferat să-l
numeascăI.S.) ”Caritas”, loan Stoica, ® Î H » - * " ! U T O r d r B l # a r i i a S . s. a reîntors de trei zile la Cluj-Napoca, oraşul în care circuitul a făcut o "carieră” fără precedent şi în care sus-numitul domiciliază, împreună cu consoarta "Jocul de întrajutorare Caritas nu s-a încheiat, falimentul societăţii nefiind declarat. Voi relua acest joc de unde am rămas, uimînd'ca deponenţii păgubiţi să-şi primească banii”, ne-a declarat I.S., la domiciliul său, unde i-a primit, ieri, pe reprezentanţii mass- media interesaţi de persoana sa. întrebat din ce fonduri .vor fi făcute plăţile, I.S. a precizat că sursa de finanţare o constituie suma percepută de statul român ca taxă pe valoarea adăugată şi impozite, sumă ce se ridică la peste 40 miliarde lei. Totodată, "miliardarul sărac*’ şi-a declarat intenţia de a scrie o carte în patru volume, prima apariţie editorială fiind programată pentru luna septembrie a.c. Subiectul cărţii îl va constitui naşterea, creşterea şi... căderea imperiului Caritas. Vom reveni, în numărul de mîine. V. MOLDOVAN
ziar independentANUL VII NR. 1696
ISSN 1220-3203MARTI
18 IUNIE 1996 16 PAGINI 300 LEI
precedenţi Cer variabil. Izolat . av asc de ploaie în zona de deal si de munte. Vînt în şm aa l slab. Tem peratura m axim i se va încadra între 22 şi 25° C.
• l a i la ora 12, la Cluj, se înregistrau 18° C, iar presiunea atmosferică era de 737 mm Hg.
M eteorolog de serviciu: Octavian Niculescn.
î n p a g ; a 1 6 -a : h a r ta p r iv in d s ta r e a p ro b a b ilă a v rem ii, valabilă pen tru azi
NU ELECTORATUL,Ci LIDERASII DE PARTID
AU GREŞIT; ILIE CALIAN
S ocotelile de: acasă nu s-au potrivit cu cele din tîrg. Faptul era normal- nu -şi pen tru:
politicienii clujeni, .care , chiar dacă în mai mică măsură decît, unii din alte părţi ( dar nu grădina vecinului ne interesează), n-au înţeles că dorinţele, nu sînt identice cu realitatea, Un exemplu tipic este la" Dej pentru PUNR - invers decît deziluziile „opoziţiei unite" la prirhăria , de Cluj-Napoca. Peiinereiî din Qej şe arătau total convinşi câ vor cîştiga din primul tur de scrutin. Au pierdut, şi la al doilea ! în cealaltă tabără, Iuliu Păcuraru s-a repezit ca un' vultur . brâncovenesc asupra conducerii PD (FSN) din Gherla, pentru a obliga organizaţia locală să voteze cu CDR. Rezultatul: a cîştigat candidatul PUNR.-
Fur şi simplu, lideraşii de partid, . că şi liderii lor din Capitală, îşi imaginează că se poate „lucra" ca pe vremea împuşcatului - cu ordine de la Centru. Din fericire, electoratul nu ’ este nici incult - cum afirmase Molnos Lajos : fără ştiinţă de carte ( ca şi cum electoratul UDMR ar fi compus numai din membri ai unor exclusiviste academii străine, iar românii ar fi nişte analfabeţi)-, nici superintelectuaI, cum şi-au imaginat „directorii de campanii electorale ", care au greşit în .funcţie de kilogramele de doctorate pe cap de
, organizator ( pentru că respectivele doctorate se potrivesc în ţara unde au fost obţinute - şi la vremea aceea), - Se,ştia că,.în pofida ujior pronosticuri... de cabinet,, majoritatea mandatelor din judeţ vor reveni PUNR şi PDSR. Ceea ce s-a’ şi întîmplat. Mai important este faptul că a crescut numărul independenţilor aleşi ca. primari.
Nu ştiu cît timp le va trebui şefilor a două organizaţii - din Dej şi din Gherla - spre a-şi reVeni din buimăceală. Mai precis, şefilor lor de la „judeţ". La Dej domnea o euforie fără margini înaintea alegerilor - cu convingerea că PUNR va cîştiga din P[imul tur de scrutin. Gafă de copil răsfăţat. La Gherla, preşedintele prganizaţiei judeţene, Iuliu Păcuraru, i-a destituitîn ultimul moment pe şefi. Reacţia era previzibilă pentru orice °fn cu oarecare cultură de psihologie Şi psihosociologie: oamenii s-au enervat şi au votat pentru PUNR. Joate acestea - în condiţiile în care fiaghiarofonii s-au dovedit încă o dată «disciplinaţi", respectînd cuvîntul de ordine al UDMR, în timp ce românii,Nai „mioritici", au luat în dorul felii şi ' al doilea tur de scrutin. Fireşte, peste vjeo cîteva luni vor începe să cetească împotriva consilierilor şi Primarilor...
€ E ) Q Ş l
CÎŞTIGĂ PRIMĂRIILE ORAŞELOR CLUJENES - a d a r i i l e » ! s i t u a ţ i a p r i m a r i l o r în o r a ş e l e -îi
m u n ic ip i i le ju d e ţu lu i t ' l i i | . D a ™ la C lu j -N a p o c a lu c ru l n c c - t la a lo-U la c u l în c a d in p r im u l tu r , la D e j. ’l u id a , C im p ia 1 m / i i m H u e d in ;i f o i t n e v o ie .d e lin a l d o i le a
D i i j v i c c a i n t i a l in m a n d a tu lu i | v n l mP r i in a r ia le ^ e d iu te i d e j u d e ţ , i’tJ N R a n u i o b ţ in u i d o u a m a n d a te , la G h e r la - o < u i p r i / j , m tr - o o a r e c a i e
m ă s u ţ a , p e n t r u o h s . - n h . t i - u n d e n o u l p i i m a r -sc : n u m e s- te P o p N ic o la e «i la C îm p ia I u r / u . u n d e m a n d a tu l a in t r a i în p o s e s i a lu i C n u iji i i i G h e o r g h e .
T e l ili'i p rim ari "de or-i'. ’ m pen tru <’DR G lie e r ţh e A le v u id ru M .m U Hei şi N in 'U e C lus. la H ued in
l 'J I S R - n l a i n t i a l iu p o s e s ia P im ia i i e i l u td c n e . p r in V ii l i i I M la s iu . i n i i e m p im l a ^ tIc i a l t e r n a n ţ a I m K ti ia f’l N R - C O R la i m e l t i l o ia - .e lo t c lu j e n e .
PUNR cele mai multe mandate în comune35 din cele 50 de localităţi ale
judeţului Cluj unde s-a desfăşurat duminică un al doilea tur de scrutin
-au ‘reuşit, ieri; pînă 'ia-ora amiezii, să transrţiită Biroului electoral judeţean rezultatele finalei Z
Conform acestor rezultate, din cele 35 mandate de primar ce vor fi atribuite, il- vo r reveni PUNR: (Cîmpia Turzii,-
-Giurgiu Gheorghe; Gherla - Pop Nicolae; C iurila - Iepure Maria; Corneşti Mărgineanu Alexandru; Dăbîca - Pop Ştefan; Beliş •- Paşca Vasile; Borşa - G risan A'urel; G îrbău - Tulbure
Gheorghe; Iclod -Inăuan Nicolae; Jucu- C o ste -P e tre ; M ăguri-R acătău - Cobîrzan loan); 8 mandate, PDSR (Turda- Blasiu Virgil; Aghireşu - Babinciuc
;N icolâe;; C h tn teai - : Cre.ţ’vRoman;Chiuieşti - M ihuţ loan; Floreşti Gherman Gligor; Călăraşi - Duma Vaier;
, Săcuieu - Potra Aurel; Trilenji de Jos - Ceclan Mihaela); 5 - CDR (Dej - Man - Gheorghe; Jichişu dc Jos - Prodan Alexandru; Mintiu Gherlii - Brebar Răduţ; Petreştii de* Jos - Moldovan Eugen; Vultureni - Mureşan Cornel); 5- independenţi (CăpuşU Mare - Bodea Ionel; Gilău - Cordoş Gavril; ValeaŢerii’
t Mare Marin; Mănăstireni - Todea Ardelean; Poieni - Gardan Vasile); 4 .- USD fAluniş - Pop loan; Apahida. Fărcaş Ionel; Buza - Rusu Viorel;
’ . Prezenţa la vot a fost de 56,3 la sută pe ansamblul judeţului; mai mică decît cea pronosticată de observatori
' în ziua votului. ' -Vom reveni, în numărul de mîine
al ziarului, cu rezultatele complete ale acestui al doilea tur de Scrutin.
Dan BRIE
Boris Elţîn conduce în alegerile prezidenţiale din Rusia; ^ Ghenadi Ziuganov îl urmează la nici două procente
- B O R IS E I.T ÎN - 3 4 ,2 7 % ; - G H E N A D I ZIU G A N O V - 32,45% ; - A LEX A N D ER LEBED - 1 5 ,3 9 % ; - G R IG O R I IA V L IN S K I - 7 ,7 6 % ; -V LA D IM IR JIRIN O V SK I - 6,36%? .
C eilalţi candidaţi au obţinut rezultate sub 1%.A legerile prezidenţiale de dum inică d in R usia nu
au făcu t altceva decît să p regătească terenul pentru turul doi,, cînd.va. avea loc. confruntarea decisivă dintreE lţîn .ş i. Z iuganov ,,com entcază,R E U T E R ., .....
Potrivit sursei m enţionate, A lexander Lebed, clasat pe un surprinzător loc trei în scrutinul de dum inică va deţine rolul principal în form area unei alianţe cu unul dintre cei doi candidaţi calificaţi în turul doi. .' R ezultatele s-ar putea m odifica substanţial, cînd vor li num ărate voturile din aşa-num ita “centură roşie” - zonele agricole din centrul şi sudul R usiei - unde Ziuganov beneficiază de un sprijin m asiv.D ar nu au fost num ărate nici voturile ' din m arile oraşe europene ale statului rus, care la a le g e rile g en e ra le s-au p ro n u n ţa t în favoarea
Prezen tăm rezultatele a le g e r i lo r d in R u s ia , după num ărarea a 51,3 m ilio a n e de v o tu r i (71% ).
• p a r t id e lo r r e f o rm is te . !Elţîn conduce detaşat la
"-Moscova, obţin înd c irca 60 % d in v o tu r i le
^exprimate. .
PREMIERUL GYULA HORN ÎNTRERUPT DE VOCIFERĂRI SI FLUIERĂTURITot mai mulţi - îndeosebi
' p e rso n a lită ţi1 d e ■* orig ine ■ ungară din O ccident - contestă rolul pe care şi l-a arogat Uniunea Mondială a Ungurilor (UMU) dc a fi exponentul maghiarilor din în treaga lume. Cu toate acestea şi chiar dacă nu în atmosfera euforici pînă la exaltare de acum patru ani, ■ mai m ult de 2000 dc participanţi au fost prezenţi la lucrările cclui de-al IV-lca C ongres In ternaţional al
UMU, care a avut loc la s f îrş itu l - săptăm înii la Budaptstâ.
Lucrările propriu-zise au început cu alocuţiunea
poate clădi un v iito r cu- dreptate; a enunţat patetic ' Suto, respingînd „stigmatul revizionismului” care a fost’; aplicat ungurilor. "Dorim să
Corespondenţă din Budapestasc r iito rilo r Andras Suto, preşedintele de onoare al UMU. Sîntem o naţiune, care ne întoarcem m ereu''spre trecu t, dar nu s p r e \a - l deplînge, ci spre maidreapta lui preţuire, Fără ama. nu se
sim ţim mai pregnant solidaritatea "ţării mamă” cu cci care, trăim peste graniţele ei, iar procesul integrării europene a Ungariei trebuie puS'de acord cu interesele minorităţilor maghiare. Altfel,
\ \ ■
problema accstora se va transforma din nou întruna internă a statelor în care trăiesc”, a susţinut preşedintele de onoare al UMU. Sîntem adepţii unităţii maghiarimii. Nu intenţionăm să ' ne schim băm p o litic a externă: avem în vedere,, în egală măsură, interesele tuturor conaţionalilor din interiorul şi din afara
D orin S U C IUfcontinuare în pag. a 3-a
Schimbări la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor
şi la Asociaţia Sindicali a Scriitorilor
Vineri, 14 iunie 1996, la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor şi Asociaţia Sindicala a Scriitorilor,- a avut loc adunarea Comitetului director â celor două forme de organizare a scriitorilor, urmînd şâ aleagă dintre membrii componenţi pe noul conducător al Filialei şi al ASISC. Comitetul director a fost convocat la cererea domnului Mircea Opriţă, preşedintele ASISC şi secretar al Filialei, în urma numirii sale de către Ministerul de Externe, ca director al Centrului Cultural de. la Budapesta. După o "prezentare amănunţită a activităţii domniei sale, Comitetul director a trecut la alegerea: noului conducător; în unna discuţiilor şi a votului deschis,-noul preşedinte ASISC şi secretar ăl Filialei Cluj a Uniunii ' Scriitorilor este vicepreşedintele ales de Adunarea generală a scriitorilor, domnul prof. univ. dr. LIVIU PETEESCU.
Gradina Botanică • 75. Pentru a marca împlinirea
a 75 de ani de cînd există în municipiul nostru “grădina, celor cinci continente”, ziua dc -25Junic a. fost declarată Ziua Grădinii Botanice.
Manifestări le -organizate cu acest prilej, vor avea un caracter de dezbatere, scopul f in a l a l j ac ţiun ii fiind identificarea de soluţii pentru rezo lv a rea problem elor s tr in g en te ale. celu i mai vizitat obiectiv turistic din
^municipiul Cliţj-Napoca - G răd in a . ; B otanică “Alexandru Borza”./ ' : •
: In ten ţia este1 ca prin contribuţia unor specialişti de marcă, precum şiprin găsirea unor noi resurse financiare, să se poată defini, Grădina B otanică ca etalon pentru cercetare, studiu şi informare.
O rg an izarea ,sec to ru lu i “Munţii Apuseni” în cadrul Grădinii Botanice ’ deschide
/posibilitatea înfiinţării unui centru de documentare pentru
■:public şi-.institiiţii, avînd- cea mai largă bază de date şi fiind asistată de cei mai buni specialişti.
Expoziţie de trandafiriD iferite soiuri de
• trandafiri, literatură legată de roze şi diapozitive color vor fi prezentate între 19 şi 20
' iunie la Cercul Militar (orele 11-18), în organizarea Asociaţiei Amicii Rozelor din România.
Pentru că se anunţă o manifestare aparte, iubitorii de frumos, sînt invitaţi să nu p ia rd ă această ocazie specială.
A D E V Ă R U Lde Cluj AGENDA marţi, 18 iunie 1996 (2
• A zi: Calendarul ortodox : S f.M c.L eon tic , Ip a tie şi T e o d u l; Calendarul greco-catolic: S f. L e o n ţiu , m (+ 7 0 ) ; Calendarul
romano-catolic: S s . M a r c u ş i M arcelin , m.
• M îin e : Calendarul ortodox: Sf.A p .Iuda, ruda D om nulu i; C uv. Paisie c e l M are; Calendarul greco- catolic-. S f.Iuda T ad e u l, ap. (s .I); Calendarul romano-catolic: Sf. R q m u a ld , , a b a t e ; S f. I u l i a n a Falconieri. ;
O R A R U L C U R S E L O R T A R O M D e lu n i p în ă v iner i.
P lecări din C luj-N apoca 8,20 şi 18,50
P lecări d in B ucureşti 6,50 şi 17,20 D e lu n i p în ă s îm b ă tă . P le c ă r i d in C lu j-N a p o c a -13,05
P le c ă ri d in B u c u re ş ti - 11,35 C ursele sp re .B ucu reş ti c irc u li, prin O radea şi durează cca. 2 ore.P r e ţ b ile t: rom âni - 54 .700 lei
s tră in i - 55 dolari.
TELEFO A N E: 43-25-24;- 43-26-69 - pen tru ex terne
g|6URS
PLECĂRI D IN C L U J-N A PO C A principalele dirccţiL
trenuri accderate, rapide şi intereity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej):l4,57
AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)
19-24-75 (internaţional)
CURSE INTERNAŢIONALE din A u togara II : ;
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora U,00. ’ , ;• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11,
INFORMAŢIIA u to g a ra 1 :1 4 -2 4 -2 6 A u to g a ra I I : 13-44-88
Programul Policlinicii
17-21 iunie •‘M ed ic in ă g en e ra lă : d r . I. B o ilă
1 7 ,1 8 ,2 0 ,1 4 (10-12), d r, G. R ăfen 19 (12-14), dr. M . Suciu 19(10-12), dr.G Ioviţă 18(12-14), d r:C .P o p a2 0 (1 2 -1 4 ), d r. S . L o g a 18 (1 4 -1 6 ) , d r .M .M a ric a 2 0 (1 5 -1 7 ) , d r .L . Barbăalbă21 (10-12), dr.D .Stănescu 18 (15-17), d r.L .R ăsa 1 7 (16 -18 ); In te rn e : dr. F: G herm an 17 (15,30- 17) si 19 (10-12), dr.I.Patiu 20 (15- 17), d r.A Jan cu 18 (11-13), dr.C s. Szakacs 19 (14-16), dr. C .Vad 19(14- 16); N eu ro lo g ie : d r.G h .B ic h e r 17 (14-15); P e d ia tr ie : dr. R .M itea 18 (13-15), dr. M . F r ite a 18 (15-17), d r .D .L u p e a 19 (1 2 -1 4 ) , d r.M . B a y r ă d a r ' 21 (1 5 -1 7 ) , d r.A . T e m p e le an u 17 (1 3 -1 5 ); R eum ato log ie: dr. F. B ayradar 19, 21 (1 5 -1 7 ) , d r .I .A lb 18 (1 2 -1 4 ), dr.C .Zotta 17 (14-16); G inecologie: d r .C .F o d o r 18 , 2 0 (1 0 -1 2 ); C h iru rg ie : dr. C. C osm a 18 (10-12), d r.P .P itea20(10-l 1); D erm atologie: dr. H. Radu 20 (12-14); O rtoped ie : dr.Z.Popa 17 (11-12); O .R .L.: dr.C- tinR ădulescu 17(12-14), dr.I.Mihali 21(12-14).
Program area bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, la nr. de telefon 16-78-22 şi la sediu, A leea M icuş nr. 3, bl.12, ap. 12.
( [ P B S o g r a m u l s t a ţ i i l o r d e r a d S S f l )
A R a d i o S o n i cF/t 6'IT,7 MHz ■
11,00 Emisiunea în limba maghiară. 11,00-13,00 Super Sonic. (Dj.Dreams). 13,00-14,00 Fiţi pe fază (”Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Lucia Radu). 14,00-16,00 Black Magic
'lîours (Daniel Boroştean). 16,00-17,00 Clopote tubUlare (muzică specială) (M arius Aciu). 17,00-20,00 Sonic 33 (Răzvan. Moldovan). 20,00-22,00 .Emisiunea în limba maghiară. 22,00- 23,30 Istoria muzicii’ rock (Daniel Boroştean). 23,30-24,00 EURO’96 pe 68.7 MHz (Sergiu Suciu). 24,00-3,00 Top Sonic Boom (reluare). 3,00-6,00 Non Stop Dancing.'
7,00-7,20 Radiojurnal România Actualităţi. 10,50-10,55 Plus. Adrian Suciu. 11,00-11,30 Muzică, publicitate. 11,30-11,35 Revista presei centrale şi europene. 11,35-13,00 Muzică, publicitate, ştiri. 13,00-13,20 Radiojurnal
România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturalo, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 15,50- 15,55 Plus.r. 16,00-18,00 Muzică, publicitate, ştiri. 18,00-19,00 Program preluat RFI. 19,00-19,30 Muzică, ştiri, publicitate. 19,30-21,30 Greierii şi mămăliga. Emisiune de actualitate rock. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 22,00- 23,00 Talk Show: “Ring 20”, Emisiune pe teme dc tineret, realizată de Crăiţa Bălan. 23,00-6,00 Muzică.
M ărfi, 18 innie: 6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Zorin Diaconescu). 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova ţ i Radio Cluj. 11,00 Salonul artelor, redactor Oana Cristea. 11,30 Temă cu variaţiuni, Liana G oţa. 12,00. R adiojurnal transilvan . 12,15 Exclusiv m agazin, ed iţia de marţi: moderator Melaniâ Drăgan. 13,00 Radiojurnal. 13,30 Emisiunea partidelor parlamentare. 18,00 Radio Fax, redactor Delia Bob. 19,00 R adiojurnal. 19,15 M icrofonul ascultătorului, redactor Cristian Zoicaş. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară ■ la cerere, prezintă: Corina lonuţ. 21,55 Buletin de ştiri. 22,00 închidcrca programului.
Marţi, 18 iunieP ro g ram u l 1 :7 ,00 TVM. Telem a-
tinal; 8,30 La prim a oră; 9 ,20 Serial: Santa B arbara (r); 10,05 Serial: B ay- w atch (r); 11,00 Film: M odi-V iaţa lui A m edeo M o d ig lian i p .II /r ) ; 12,30 Ritmuri m uzicale; 12,45 D esene anim a te ; 1 3 ,1 0 'M u z ic a p e n tru to ţ i ;14.00 A ctualităţi; 14,10 TV BR Iaşi;1 5 .0 0 T V R C lu j-N a p o c a ; 15 ,35 Desene ani-m ate: A venturile şerifilor galactici; 16,00 A ctualităţi; 16,10 Fii tu însu ţi!; 16,45 C onv ie ţu iri; 17,00 Viaţa Partide-lor Parlam entare; 17,25 Cazuri şi neca-zuri în dragoste; 18,20 F o tb a ) C E *96: R o m â n ia -S p a n ia ; Fran ţa-B ulgaria (a l-tem ativ ); 20 ,20 A c tu a l i tă ţ i ; 2 1 ,0 5 F ilm : M is te ru l groazei (SUA); 22,45 Fotbal CE ’96: O la n d a - A n g lia . în p a u z ă : A ctualităţi; 0 ,30 M agazinu l no te lo r, blue. -
P ro g ra m u l 2: 7,00 L a prim a oră; 8;30 TV R C luj-N apoca; 9 ,20 O ra de m uzică; 10,05 M agazin satelit; 11,30 D esene an im ate; 12,00 Teatru : „N egustori am bulanţi” (r); 13,45 R itm uri m uz icale ; 14 ,00 A c tu a lită ţ i; 14,10 S e-r ia lu l s e r ia le lo r ; 14,55 D esen e an im ate : S e c re tu l a p e lo r a lb a s tre ; 15,25 T e le e n -c ic lo p e d ia (r ) ; 16,10 Serial: D ragostea m ea, durerea mea; 17 ,05 23 d e m ilio a ^ n e ( I ) ; 17*45 S eria l: A ndrea C eleste ; 18,30 23 de m ilioane (II); 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,0.0 TV M M esag er; 21 ,2 0 F o tba l CE ’96: Scoţia-E lveţia; 23 ,20 C redo.
T V R C L U J - N A P O C A : P r .2 : (8 ,30 -9 ,20 ) - R ad io g ra fii co tid iene: A ripi rom âneşti. Z iua A viaţiei rom âne. M atineu folcloric: solişti ş i forma-, ţii d e m u z ic ă p o p u la ră tran silv an ă . P r . l : (15,00-15,35): Jurnal. R eporter în a n c h e tă : O m ese rie fă ră carte de m u n c ă , p r q s t i tu ţ ie . M u sic S h o p : C lubul iu b ito r ilo r de jazz .
P R O T V : 7 ,00 O ra 7 , bună d im i
neaţa; 9 ,00 Serial: T înăr şi ne lin iştit (r); 9,45 Sport la m inut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial: Taxi (r); 11,00 Film : T he F ive H eartbeats (r); 12,55 Ştirile P roT v ; 13,00 Serial: Cheers (r); 13,30 Film: Perry M ason (r); 15,10 Procesul E u ropenelo r (r); 16 ,00 S e ria l: M .A .S .H . ( r ) ; 16 ,30 Serial: P arad ise B eac; 17,00 Serial: T în ăr ş i ne lin iş tit; 17,50 Ş tirile Pro T v ; 18,00 Serial: T ax i; 18 ,30 B ună s e a ra , B u c u r e ş t i ! ; 1 9 ,0 0 S e r ia l: Cheers; 19,25 V rem ea ; 19,30 Ştirile Pro Tv; 19,55 D oar o vorbă să-ţi m ai s p u n .. .; 2 0 ,0 0 S e ria l: S p i ta lu l d e u rg e n ţă ; 2 1 ,0 0 S e ria l: S e c re te d e ’ fam ilie ; 21 ,50 Ş tirile Pro T v; 22 ,0 0 Serial: M .A.S.H.; 22,30 D eşteaptă-te,
ro m â n e ! ; 2 3 ,3 0 P r o c e s u l Europenelor, 0 ,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la m inut: ştiri sportive.
C B N : 7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , C luj!; 8,00 Film artistic: C ei trei care au speriat vestul" (r); 10,00 D esene anim ale (r); 10,20 C aleidoscop - film d o c u m e n ta r (r); 11,00 B io g ra fie m u z ic a lă ; 1 2 ,0 0 ~ în c h id e r e a program ulu i; 18,00 C aleidoscop - f ilm d o c u m e n ta r ; 1.8,40 D e s e n e a n im a te ; 19 ,00 A re n a - c o n c e r t D uran D uran ; 20 ,0 0 F ilm seria l: S iss i, t în ă ră p r in ţe să ; 2 1 ,0 0 O ra locală; 21 ,40 O ra Psi; 22 ,30 F ilm a r t is t ic - A rm a p e r fe c tă ; 2 4 ,0 0 Europenalty . ,
Miercuri, 19 iunieP r o g r a m u l 1: 7 ,0 0 T V M .
T e lem atina l; 8 ,30 L a p rim a o ră ; 9,20 Serial: Santa B arbara (r); 1 0 ,0 5 ! M o d a p e m e r id ia n e ; 10 ,3 5 V ideocaseta m uzicală: m icro rec ita l M arian N istor, 10,50 V ideo lex icon ; 1 1 ,5 0 S e r ia l: Iu b ir i a m ă g ito a re
(u lt im u l ep isod , reluare); 12 D e se n e an im ate; 13,40 Muz’ic-, pentru to(i; 14,00 Actualităti li \0 TV R I a ş i ; 15,05 TVRCluj-Napoci 16,00 A ctualităţi; 16,10 M agite in ternaţional; 17,00 Viaţa spirituali;17.45 D e la lume adunate ...; 18,1, D esene animate: Aventurile s’erilib; galactic i; 18,45 Sensul schimbării 19,15 Serial: Întîmplâri din Florida (S U A ); 19,45 Actualităţi; 20,23 Serial: Cuceritoarele-, 21,20 Foftai C E '96 : Italia - Germania, Rusia- C ehia alternativ; 23,20 Actualife;23 .45 Serial: Frumoasa şi bestia, 0 ,25 În tîlnirea de la miezul nopţii
P r o g ra m u l 2: 7,00 La prima ori 8 ,30 T V R Timişoara; 9,20 Ora de m uz ică; 10,05 Caleidoscop; lljo D e s e n e a n im a te ; 12,00 Fila- M inisteru l groazei (r); 13,30 Ribut, m u z ic a le ; 13 ,50 Seria l: Sîngels a lto ra; 14,45 G ong(r); 15,15 Vid» sate lit; .15,45 Desene animate; 16,15 S e ria l: D rag o stea m ea ...; 17,05 N atu ra 2 000 ; 17,35 Serial: And» C e le s te ; 1 8 ,2 0 'F o tba l CE '% C r o a ţ ia - P o r tu g a l ia ; Turcia- D a n em arc ă ; 20,30 Pro Memorii acad . A l Z ub; 21,00 TVM Mesagtr
.2 1 ,3 0 T rad iţii; 22,00 Serial: Saat B arb ara ; 22,45 Un secol de citicn K .I le p b u r n ; 0 ,0 0 Jazz -F an : k G arbarek (I). *
T V R C L U J -N A P O C A : PrJ (15 ,05 16,00): Jurnal. Observate I e f t i n . .. d a r d e s la b ă calitiUl Falsificarea unor produse alimenfct A genda m uzicală : Prem iera de IsS cu R om eo şi Ju lie ta” de ProkoGev O n o r la t r i c o lo r : em is iune ii e d u c a ţie ş i in fo rm are ostăşeam V id co clip u l em isiunii.
IL'I i i i televiziunilor/prin
M a r ţi , 18 iu n ie 19968 ,00 D esene anim ate - IT A l; 9 ,00 .
S e ria le -R T 4 ; 14,00 D esene anim ate IT A l; 14,45 Seria le - C 5, RT4;
16,30 Z i d e zi - R T4; 18,30 D esene anim ate - C5; 20 ,00 R oata norocului - C 5; 21 ,30 Secretul succesu lu i meu
IT A l; 23 ,30 C im itirul v iu - IT A l.
s&TVCABLUd.M a rţi , 18 iu n ie 1996
10,00 U n c h ip , d o u ă fem ei - RT4; 11,00 Ţ iganca - R T4; 11,30 Renzo şi Lucia - RT4; 12,45 Forţa iubirii -R T 4 ; 13,30 C asa d in preerie - RT4; 15,05 D inastia petro lu lu i - RAI U N O ; 17,35 A ni m inunaţi - RTL 2 ; 18 ,00 D e se n e an im a te - P R 0 7 ; 18,25 Toţi sub un acoperiş - P R 0 7 ; 18,55 C ine - i şefu l aici ? - P R 0 7 ; 19,30 B ill C o sb y show - P R 0 7 ; 20 ,10 E xploziv m agazin - RTL; 21^15 S trăinul din fam ilie - R T L 2; 2 3 ,0 0 E x c lu s iv - R T L 2 ; 23,45 R e c to ru l- RTL2. '
. M a r ţi , 18 iu n ie 1996 '10,00 Ştiri şi actualităţi locale;
10,10 Şase su te - film (r); 18,00 Paris lu m in i” - re p . T V 5 ; 18 ,30
Introspectiva britan ică - rep .; 19,00 Ştiri ’ş i a c tu a lită ţi; 20 ,00 B ib i şi prietenii lu i - desene anim ate; 20,30 C om orile lum ii - rep o rta j; 20,45 Şocul - film ; 22,15 D oar departe de
coastă - film ; 0 ,00 V iaţa în D eltă - . vara - docum entar. u ,
PORTALEXPORT - IMPORT B.R.L.
M a r ţi , 18 iu n ie 1996 PORTAL 17,45 B u le tin in fo rm a tiv ; 8 ,00
C a r to o n N e tw o rk ; 9 ,4 5 .B u le tin inform ativ; 10,00 V ideoclipuri - 2 M AX; 11,00 Film : D ick van D yke: M o artea p u fo a să - P R 0 7 ; 12 ,45 B uletin in form ativ , 13,00 D esene a n im a te - 2 M A X ; 1 3 ,3 0 D o c u m e n ta r - 2 M A X ; 1 4 ,0 0 V id e o c l ip u r i - 2 M A X ; 1 4 ,3 0 D o cu m en ta r-2 M AX; 1 5 ,0 0 B uletin inform ativ; 15,15 Serial: R obinson ii- C 5; 15,45 Show: C asa C astagna - C5; 17,00 C artoon N etw ork; 18,30 M agazin : B ulevard G erm an ia ,- 2 M A X ; 19,10 B u le tin in fo rm a tiv ;19.30 D ocum entar: U shuia - NBC;20 .30 V ideoclipuri - 2 M A X ; 21 ,00 B uletin inform ativ; 21,15 S trăinul din fam iilie - RTL2; 23 ,00 E xclusiv- re p o r ta j - R T L 2 ; 2 3 ,4 5 F ilm : R ectoru l - RTL2.
PORTAL 2Program C artoon N etw ork; 21 ,00
B u le tin in fo rm a tiv ; 2 1 ,3 0 F ilm : Secretul succesului m eu - ITA LIA I ; 2 3 ,3 0 F ilm : C im it i r u l v iu - ITA LIA 1.
O b s .: T ra d u c e r i s im u lta n e p e am bele canale.
T e a t r u l N a t i o n a lprezin tă m arţi,. 18 iun ie , o ra
19: M ater-de C laudio Barletta.
F A R M A C I I
Farmacii cu serviciu permaiwt Farmacia ”Corafarm”, str. Ion Meii nr. 4, tel. 17-51-05. jGardade noapte. Farmacia nr.l, P-aj
N0L0GIE • REUMATOLOGIE1 ECOGRAFIE’ALERGOLOGIE • DE
MAT0L0GIE» CHIRURGIE*. ORTOPEDIE • O.R.L. •
' OFTALMOLOGIE • GINECOLOGIE»ONCOLOGIE
PEDIATRIE-UROLOGIE ACUPUNCTURA .
- -LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunoloji- Para/itologie Determinare Rh - Teslt de sarcină - Antijen HBS - F.lisa Tei! Examinări citologice pentru depistam^ cancerului de col uterin - Investigiâ ■ pentru sterilitatea feminină ţi mascnEin I Z IL N IC , in c lu s iv DUMINICA|
o r e le 7 - 21 M edie de gardă: orele 2 1 -7 Rezervare, consultaţii
la teL 41.41.63.
ALIANŢA ANTISUICID
L I F E L I N E I i
Suflctulnostru la dispor» dumneavoastră. Tcicfe^de noapte, telefonul'icâ
4 1 4 1 6 3în tre o rele 20-24Z iln ic
1 4 - 2 0 iu n ie 1996 -REPUBLICA - G et «horty - Un
m afio t la H o llyw ood - SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19). Sîmbătă j i duminică spectacolele incep ta ora II. * VICTORIA - b rag o n ii gem eni - Hong-Kong - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Strânge days - Z ile ciudate - SUA (10; 13; 16; 19) * MĂRĂŞTI - sala A: Cu sania pe nisip - SUA (10; 13; 16; 19); sala B - 11-16 iunie: L iceenii !n a le r tă - România (13,30; 15,30; 17,30); 17-20 iunie: P a ra d isu l în d ire c t - România (13,30; 15,30;
17,30) * FAVORIT ^ F ru m o as ă şi răzb u n ă to a re - SUA (11: 13; 15; 17; 19).
TURDA: FOX - C azino - SUA - p rem ieră; T IN E R E T U L U I; - C ybertech - Poliţistul e lectron ic - SUA - premieră.
D E J : ARTA - D ezm oşteniţii d in , L ittle O dessa - SUA - premieră;
T a tă l m iresei - SUA - premieră.C ÎM P IA T U R Z I I :
MUNCITORESC - Judge D redd - Ju d ecă to ru l - SUA - premieră; F a ir gam e - A tracţie explozivă - SUA - premieră.
G H E R L A : PA C EA - T a t ă l m iresei - SUA - premieră; O re le d isp erăr ii - SUA - premieră.
marţi/ 18 iunie 1996 R O IA V ÎN TU RILO RA D E V Â ^ U Ld e Clmj
\0~\
NATO PROPUNE 0 COOPERARE
MIUTARA. 'PERMANENTA”
f î MODELUL 1F0R|AFP)
în comunicatul dat publicităţii ^ miniştrii apărării din ţările \-AlO au evocat posibilitatea ca jusia să-şi menţină prezenţa gjliUrâ în cadrul Cariterului general al forţelor aliate din fiiropa (Shape), din sud-vestul jelgiei, după încheierea misiunii forţei de implementare a păcii în josnia (IFOR). Pentru această operaţiune, la care participă 1500 de militari ruşi, Moscova i trimis temporar, la Shape, iliţeri, printre care şi un general. Potrivit miniştrilor apărării ai
JATO, această „premieră”, d? la «earea NATO în" 1949, va continua --şi după 1996. în consecinţă, ei au lansat un apel Moscovei la consolidarea cooperării dintre cei doi parteneri, incluzînd şi posibilitatea unei „misiuni de kgătură permanente”, stabilite pe
j^fea relaţiilor convenite în cadrul ftlOR. O asemenea colaborare
poate ajuta la dezoltarea relaţiilor dintre NATO şi Rusia, pe bază de respect reciproc, încredere şi prietenie, au . apreciat miniştrii apărării. Această nouă propunere t NATO, care afirm ă în continuare că organizaţia rămîne deschisă . pentru noi aderări din Europa de .est, survine în contextul în' care relaţiile dintre ":scova şi A lianţa N ord- Atlantică s-au îm bunătăţit considerabil' j în u ltim ele săptămîni. t ■■
FIRMELE BULGARE AU PREZENTAT
ARMAMENTE MODERNE LA EXPOZIŢIA
INTERNATIOftALA "HEIHUS -96”
IBTA) ..
■ Un număr.de 52 de firme din 13 ţări şi 79 firme bulgare au participai'la cea de-a doua expoziţie in ternaţională de
^armamente „H em us-96” ,I organizată la Plovdiv, în perioada" 28 mai - 1 iunie. Intre participanţi
s-au aflat, între altele, companiiic stat şi particulare din Rusia,Ucraina, China, G recia,Gcrmaniaa,. Statele U nite şiPolonia. Au fost expuse echipament spaţial, arme pentru forţele terestre şi sisteme de Wecomunicaţii, a afirm at ministrul adjunct al apărării, Boris _ Radev. B ulgaria promovează echipament spaţial, ®ai multe variante ale unei puşti ^ asalt cu lansator de grenadă, •isteme de radio m ici, dar Puternice, trei tipuri de şasiuri şi mijloace de transport auto Multifuncţionale. Au fost expuse tonsportoarc ■ de personal Perfecţionate în Bulgaria, cu trei8enuri de motoare - KAMAZ, Rover şi un motor bulgar produs '“li licenţă Perkins. Fabricile fecale sini gata să ofere produsele h clienţilor externi, ■. Firmele bulgare au expus Oferite' d ispozitive pentru avioane. între cele mai bune ftoduse bulgăre; Boris Radev a Menţionat un av io n ; de wirenamcnt şi ţinte aeriene, prezenţa ; firm elor bulgare Mctalchimholding şi Elektron a 'ost impresionantă. Cele două companii au prezentat diverse kpuri de muniţie, rachete •Uitanc, bombe . aeriene , tchipamenl pentru misiune pe ’'niP de noapte, echipam ent 'ketronic optic etc.
SERVICIUL SPECIAL DIN FEDERAŢIA RUSA SI COMBATEREA CRIMEI ORGANIZATE
(ITAR-TASS)
Este imposibil ca organele ruse de securitate, serviciile speciale, în ansamblu, „să fie deconectate” de la participarea la lupta îm potriva crim ei organizate - este de părere general-locotenent Aleksandr Konnov - p rim -adjunct al şefu lu i D irec ţie i de contraspionaj economic din cadrul Serviciului Federal de Securitate (SFS) din Federaţia Rusă. Şi, în mod obiectiv, rolul şi competenţa organelor
SFS din Rusia în combaterea •crimei o rgan iza te - sînt determinate; pe de o parte, de gradul ridicat al pericolului social pe care aceasta îl reprezintă, iar. pe de altă parte' de mijloacele corespunzătoare de care dispun serv ic iile speciale pentru combaterea acesteia, a subliniat generalul Konnov.
Aleksandr Konnov a relevat, totodată, că folosirea mijloacelor şi a metodelor pe care le aplică serviciile speciale le permite acestora nu numai.să pună capăt
infracţiunilor concrete, ci să şi desfăşoare un studiu profund cu privire la cauzele şi condiţiile care duc la apariţia organizaţiilor criminale şi stimulează activitatea acestora. Participarea serviciilor speciale ruse la com baterea crimei organizate, a subliniat Konnov, este necesară, de asemenea, pentru a nu permite monopolizarea acestei sfere de către un anumit departament.
în ceea ce priveşte colaborarea pe plan internaţional, Aleksandr Konnov s-a pronunţat pentru
desfăşurarea unpr operaţiuni com une, .îm preună cu serv ic iile speciale şi alte organe com petente din stră ină ta te în dom eniul combaterii „ crimei organizate transnaţionale”. El a subliniat că au fost deja obţinu te rezultate concrete, de exemplu în lupta împotriva grupărilor internaţionale care se ocupă cu traficul de stupefiante (în 1993 s-a confiscat peste o tonă de cocaină, iar în 1995 - 2,5 tone marihuana).
RAPORTUL SIPRI PE 1995 INDICA O SCĂDERE A CHELTUIELILOR PENTRU ÎNARMARE
(AFP)
Scăderea cheltuielilor pentru înarm are şi a p roducţie i de armament în lume constatată în ultimii ani a continuat în 1995, se arată în raportul anual al Institu tu lu i In te rna ţiona l de Cercetări privind Pacea de la Stockholm (SIPR I) publicat recent. Unul din principalele motive ale acestei scăderi îl constituie faptul că bugetele pen tru înarm are a ţă rilo r industrializate şi Rusiei au scăzut foarte mult. în schimb, ele au crescut în "mod semnificativ,în Orientul Mijlociu şi în Asia de f:
sud-est,7subliniază SIPRI. Ţările NATO, în primul rînd Statele Unite, au continuat să-şi reducă cheltuielile, care au scăzut cu 5,1 la sută în 1995 faţă de anul precedent. SUA au absorbit anul trecut 50,7 la sută din totalul cheltu ielilor NATO, ceea ce reprezintă o scădere cu 6,2 la sută faţă de, 1994. C elelalte trei principale ţări ale Alianţei (Marea Britanie,' Franţa, Germania) au însum at 26,1 la sută din cheltuielile organizaţiei în 1995. Cheltuielile pentru. înarmare ale Marif Britanii s-au diminuat cu 5,9 la siiiă-faţă de 1994, în Franţa: cu 4,4 la sută, iar în Germania ;
cu 0,5 la sută. O tendinţă de scădere a fost de asemenea^ observată şi la alte ţări membre (Italia, Olanda şi Spania mai ales), în timp ce Luxemburg, Portugalia şi Turcia şi-au sporit achiziţiile, potrivit SIPRI., în R usia, ca şi în anii precedenţi, 'achiziţiile de materiale şi echipamente militare „au continuat să scadă”. Totuşi, „ponderea militară” - partea din PIB consacrată înarmării - este im posibil de estim at pentru această ţară, se remarcă în raport. - SIPRI nu furnizează pentru 1995 daţe şi cifre complete referitoare la ansamblul cheltuielilor militare
din lume, arătînd că într-un mare număr de ţări, bilanţurile oficiale. sînt insuficiente, „mai ales în C hina” , sau sîn t lip site de transparenţă''Dacă achiziţiile de materiale şi echipamente militare au scăzut în statele occidentale şi în Rusia, „un număr mare de ţări în curs de dezvoltare şi-au m enţinut cheltu ielile pentru înarmare la niveluri care depăşesc nevoile lor reale”, se arată în raportul SIPRI. -- în ceea ce priveşte producţia de armament pe plan mondial, raportul subliniază că aceasta a scăzut anul trecu t, fără să
■ furnizeze totuşi date precise, -r
MAI MULŢI POSIBILI MINIŞTRI Al VIITORULUI CABINET ISRAELIAN AU PROBLEME CU JUSTITIA
(EFE)
O serie de posibili miniştri în viitorul guvern israelian, condus de liderul de dreapta, Benjamin Netanyahu, au fost anchetaţi de poliţie sau au pe rol procese judiciare, s-a afla t din surse demne de încredere.
Printre ei se numără şi primarul Ierusalim ulu i, E hud Olmert, îm potriva căru ia B en-Iair a hotărît deja să prezinte un cap de acuzare, în urma unei anchete de p o liţie , p o tr iv it ziarului independent „Yedioth Ahronoth”. O lm e r t, 'd e p u ta t din partea blocului de dreapta Likud, condus de Netanyahu, ar putea fi acuzat de escrocherie cu circumstanţe agravante şi de delicte fiscale, comise în perioada cînd era
trezorierul acestei formaţiuni politice la alegerile din 1988, Un alt deputat, şi aproape sigur viitor ministru, este Arie Deri, liderul form aţiunii u ltrare lig ioase „Shas”, care, cu. 10 mandate din tr-un to ta l de 120 în
^parlament, reprezintă a treia forţă politică din Israel, după Likud şi Partidul Muncii, şi care negociază cu Netanyahu intrarea sa în coaliţia guvernamentală. Deri este implicat într-un amplu proces judiciar de corupţie şi delapidare din fonduri publice a sute de mii de dolari, în perioada cînd ocupa' funcţia de ministru de interne, la sfîrşitul anilor ’80 şi începutul anilor ’90.
Po triv it p resei israeliene, primul ministru ales, Netanyahu,- l-ar putea destitui pe Ben-Iair,
cînd îşi va asuma .prerogativele, din cauza „cazului; Deri” şi a altor dosare judiciare ale unor deputaţi ai unor partide cu câre
j o u l premier poartă negocieri în vederea formării viitoarei sale coaliţii. Ben-Iair va trebui, de asemenea, să decidă dacă va da curs recom andării poliţie i israeliene de a-i intenta proces lui Rafael Eitin, liderul partidului de dreapta -„Tsemet”, care s-a prezentat pe listă unică cu blocul Likud la alegerile din 29 mai. Eitin, considerat'viitorul ministru ăl securită ţii in terne ,-a . fost anchetat de po liţie pentru folosirea ilegală a unui document secret al armatei, cu scopul de a împiedica numirea în funcţia de m inistru a unui membri al „Tsemet” care a părăsit rîndurile
acestui partid. Un alt patrulea deputat în legătură cu care urm ează să se pronunţe consilierul juridic al guvernului şi să decidă dacă poate îndeplini^o funcţie publică este Abraham Shapira, posibil viitor ministru şi lider al partidului ultrareligios „Iudaismul Bibliei”, despre care se afirmă că va fi, mai mult ca sigur, membru al coa liţie i guvernamentale. împotriva lui Shapira, al cărui partid a obţinut la recentele alegeri patru mandate, există o cerere de trimitere în judecată sub acuzaţia- de fa lim en tare , p robab il fauduloasă, a fabricii de ţesături
.C ârm ei, una dintre cele mai importante din Israel şi al cărei proprietar era.
U N G A R I A :”ADERAREA NOASTRĂ LA NATO ESTE
Ş I ÎN INTERESUL OCCIDENTULUI”("Maqyar Hirlap")
Primirea Ungariei în NATO nu are nimic de-a face cu vreo recunoştinţă a Occidentului faţă de paşii istorici făcuţi de U ngaria în d irecţia schimbărilor. Este vorba numai de interese. Aderarea noastră la NATO este atît în interesul istoric al Ungariei, cît şi al NATO . Occidcntul trebuie să aibă garan ţii ca noile democraţii din Europa să se întărească şi să nu rămînă în zona ccnuşic dc securitate, ca zona stabilă a Europei să se extindă cît mai mult către
H ăsărit. Investiţiile de multe miliarde de dolari necesită de asemenea stabilitate, iar interesul Ungariei este să se lege organic de fam ilia n a ţiun ilo r care în truch ipează sistem ul intereselor comune,- ceea ce ar garanta şi securita tea ţării. Ungaria este o ţară mică şi nu poate să se-izo leze de acele tendinţe principale formate în comun de instituţiile create de dem ocraţiile occidentale - ' C onsiliu l E uropei, Uniunea E uropeană, UEO şi NATO. Pentru U ngaria nu există o alternativă raţională la integrare.
Interesele noastre pot fi impuse prin aderarea la organismele de integrare, folosirea la maximum a p o sib ilită ţilo r noastre şi participarea activă la luarea de decizii. Cel ce vorbeşte astăzi de neutralitate plasează politica de securitate mai degrabă pe baze sentimentale şi nu pleacă de la realităţi. Este adevărat că, deşi calitatea de membru al NATO nu ne scuteşte de poveri, pe termen lung este mult mai ieftină decît neutralitatea de tip suedez sau elveţian. Se poate observa că în Suedia, Finlanda şi Austria se manifestă din ce în ce mai mult
Cele două p iloane ale integrării euroatiantice sînt strîns legale. Indiferent de rezu lta lte le „ co n fe rin ţe i”
' interguvernamentale (IGC). a U niunii Europene, este de neimaginat o dimensiune de securitate europeană care să nu se bazeze p e . NATO. în consecinţă, pentru Ungaria integrarea în NATO este firească, deoarece, în definitiv, şi în spatele securităţii sc află tot NATO, oricare ar fi situaţia Uniunii Europei Occidentale.
I PREMIERUL GYULfl HORN l; Întrerupt de vociferări >! Şl FLUIERĂTURI ,| < urmare din pagina 1 |I graniţelor, a anunţat încă de |. la începutul discursului său ■I primul-ministru Gyula Horn. *| Cuvîntarea sobră şi reţinută |l a fost întreruptă în mai multe |. rîn d u ri de rum oare, .I vociferări şi chiar fluierături, '| în momentele în care Gyula || Horn a afirmat că guvernul |
n-a semnat şi nici nu va ,I sem na vreun docum ent| internaţional care ar afecta| d rep tu rile m inorită ţilo r
maghiare de peste graniţe, căI în ultimii doi ani relaţiile cu| vecinii ţării s-au îmbunătăţit
' I simţitor şi că, în acest sens,:! , U ngaria intenţionează să-• încheie un tratat de bază cu | România.j Premierul ungur a explicat
că guvernul său sprijină ideeaI de autonom ie personală| exercitată în colectiv (sic!)i şi a cerut reprezentanţilorj minorităţilor maghiare să-şiI definească asp ira ţiile în| privinţa autonomiei şi săi convingă că ele nu se{ îndreaptă spre separatismI sau secesiune, ci sînt în | , concordanţă cu normele şii exigenţele principiilor deJ drept european.I Prim it cu vii aplauze,| Laszlo Tokes n-a scăpati ocazia de a da lec ţii
guvernului ungar; EpiscopulI a acuzat „tu lburările de| conştiinţă naţională” care se.i manifestă la cel mai înalt
n ive l şi a reproşat căI maghiarii de peste hotare au| ajuns, să fie trataţi ca cetăţeni:■ de a doua categorie nu J numai în locurile natale, ciI şi în Ungaria. în consecinţă,| a- solicitat Congresului să'I declare în mod solemn‘ deplina' egalitate a tuturor-I ungurilor şi să elaboreze, în | ■ cadrul actualelor graniţe, o-■ stra teg ie naţională deV in tegrare a întregii | maghiarimi. Tokes l-a atacat | dur pe ministrul de externe■ Laszlo Kovacs pentru că arI fi declarat că guvernul ungar | nu va sacrifica interesele | minorităţilor maghiare din . ţările învecinate, dar nici ale• ungurilor din Ungaria, şi a | ceru t revizuirea politicii | guvernului ungar.. N aţiunea ungară s-a.I schimbat mult începînd cu| 1990, dar ea nu a renăscut, aI m enţionat Sandor Csoori,■ p reşed in te le UMU,• deplîngînd faptul că, în mod | paradoxal, numitorul comun | a l . m aghiarim ii este . dezbinarea. într-o asemeneaI situaţie chiar şi democraţia | cu binefacerile ei poate pune | probleme, pentru că în loc . să unească, divizează în modI primejdios. Este o părere | stranie, însă relevantă pentru | fe lu l în care ,UMU, S-a . co n stru it cxclusiv şiI u n ila te ra l pe diverse [ organizaţii, orientate într-o | singură direcţie politică: cea
conservator-naţionalistă. 'I în urmă cu. numai patru| ani, la precedentul congres,| fostul prim-ministru Jozsef
A ntall declara ritos căI un ita tea ungurilo r s-a,| transformat în mit. Un mitI autentic şi nu unul fals, cum
. ar fi m itul continuităţiiI istorice a unora, cum ţinea I| să precizeze ... Moartea l-a |I scutit pe cel care susţinea că i
se simte, în sufletul său,I , ministrul a 15 milioane de I| unguri, de deziluzia de a-şi || vedea infirmate aserţiunile,. ij ca şi de aceea a eşeculuiI orientării pe care partidul I| său, Forumul Democratic || Ungar, a imprimat-o Uniunii i1 Mondiale a Ungurilor. J
ADEVARUL d e O lu i POLITICA marţi, 18 iunie 1996 (V)/ , _
C . D . R . , P . U . N . R . ş i P . D . S . R . î ş i î m p a r t p r i m ă r i i l e
o r a ş e l o r d i n j u d e ţ u l C l u j
■ ■ ■ T U R D A
Turdenii şi-au ales primarul în persoana domnului ing. ec.
Virgil Blasiu (PDSR)Chiar dacă în primele ore ale dimineţii
de 16 iunie participarea la vot a cetăţenilor din municipiul de pe malul Arieşului a fost destul de anemică, dupâ masă prezenţa Ia urne a fost mai mare.
- Peste 51% din cei cu drept de vot şi-au făcut cunoscută opţiunea pentru cel mai bun dintre cei doi candidaţi aflaţi în turulII în cursa pentru ocuparea fotoliului de primar. Acceptatul a fost domul ing. ec. Virgil Blasiu, director al SC “Agromec” SA - Turda, din partea P.D.S.R.
Pentru omul cu experienţă,, sobru, calculat şi priceput în cpnducerea
treburilor obştii, au votat peste 14.600 dc oameni.
- Noi am ales experienţa, ne-au dcclarat mai mulţi turdeni cu care am stat de vorbă.
De cealaltă parte, ing. Sorin Bichiş, cârc în primul tur de scrutin s-a situat
.p e primul loc, un om tînăr care, în ’ programul său electoral, promitea să ' în tinerească Turda, n-a prea avu t' audienţă la ... tineri, chiar dacă aceştia-* au fost obişnuiţi şi de către CDR cu discotecile în mod gratuit. Se vede treabă ' că, şi în ziua votului, mulţi dintre tineri au optat pentru discoteci şi mai puţin pentru ... tinereţea unui primar. Aşa îneît, domnul Bichiş (CDR) n-a primit decît ceva mai mult de 10.000 de voturi.
Turdenii, mai ales cei trecuţi de a doua tinereţe, par mulţumiţi de alegerea făcută. Ei speră că dqmnul ing. ec. Virgil , Blasiu, care are multă experienţă şi competenţă profesională, fiu a l Turzii fiind, nu le va înşela aşteptările şi împreună cu ei, va pune umărul la
ridicarea urbei la nivelul dorit de civilizaţie, la eradicarea unor flagele cum sînt şomajul, corupţia, nepotismul.
Ion CORDOŞ
G H E R L A
Glterlenii au decis:
PRIMARUL ORAŞULUI ESTE POP
NICOLAE (PUNR). Duminică, la Gherla, din totalul de18.000 de cetăţeni cu drept de vot s-au p rezen ta t în faţa u rne lo r .10 .700 alegători, ceea ce reprezintă 60% din persoanele trecute pe liste. In urma voturilor exprimate la cele 12 secţii de votare a cîştigat candidatul PUNR, învăţătorul Pop Nicolae, cu un total de6.638 voturi în timp ce reprezentantul C onven ţie i D em ocratice, m edicul
veterinar Alexandru Câmpan, a întrunit 4074 voturi. N oul prim ar ales al oraşului G herla este Pop N icolae (PUNR) în vîrstă de 59 de ani, învăţător la Liceul “Ana Ipătescu” din localitate.
în exclusivitate pentru ziarul nostru domnia sa ne-a declarat: “Vreau-ca Primăria să stea în slujba cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, şi doresc să transpun în viaţă toate obiectivele
" formulate în programul meu electoral”.■ într-adeyăr, urbea de pe Someş,, locuitorii ei, au simţit nevoia unui om, care să redreseze viaţa economico- socială a oraşului,, trecută în ultima perioadă prin mai m ulte, “seisme” la nivelurile înalte ale administraţiei locale. Domnul învăţător Pop Nicolae este un
i om competent, cu o bună capacitate organizatorică şi mai ales, plin de iniţiativă. Sperăm, ca şi cei 21 de consilieri să-l sprijine pe m ăsura faptelor sale.
' SZEKELY Csaba
D E J ---------------------
Convenţia a cîştigat Primăria Dej
Duminică, 16 iunie, în urma celui 4 al doilea tur de scrutin, candidaţii Convenţiei Democratice, dl Alexandu Man a obţinut 9.448 voturi din cek 17.758 declarate valabile în timp ce || Cornel Itu, candidatul PUNR a înlrut 8.310. Din totalul de 32,947 cetăţeni ţ| drept de vot, s-au prezentai la vot 18.20
M agdalena VAID;H U E D I N -
Noul primar al Huedinului este Nicolae Chiş (C.D.R.Nicolae Chiş,. candidatul CDR, estenij
primar al oraşului Huedin. Confinniii aşteptările, el a cîştigat competiţia cu L«t Nistor, candidatul PUNR, la o distanţă! aproximativ 800 de voturi.
ţ u e r u l d o i n l e ^ e r i l o r l o c n l e
în majoritatea marilor oraşe ale ţârii primarii aleşi sînt ai Convenţiei DemocraticeI i n I R E Q T I R R A C n V / l “ două ‘ ~ 'B U C U R E Ş T I
V i c t o r C i o r b e a ( C .D .R . )
a c î ş t i g a t a l e g e r i l e
î n B u c u r e ş t iiBiroul Electoral Municipal Bucureşti a primit,
luni dim ineaţă, procesele-verbale privind constatarea rezultatelor turului al doilea al alegerilor locale din sectoarele 2, 5 şi 6 ale dapitalei, unde candidaţii CDR au obţinut majoritatea voturilor.
Astfel, în s'ectorul 2, din cei 336.959 cetăţeni cu drept de vot, s-au prezentat la urne 179.357. Din totalul celor 177.097 voturi valabil exprimate, Victor Ciorbea, candidatul CDR la postul de primar general, a obţinut 106.043 voturi, iar Ilie Năstase, candidatul PDSR, 71.330 voturi. Din cele 175.097 buletine de vot validate pentru funcţia de primar de sector, Vladimir Popescu (CDR) a obţinut 108.796 voturi, iar Gheorghe Stancu (PDSR.) - 66.301.
în sectorul 5, CDR a obţinut majoritatea Voturilor, ..dar la diferenţă mult mai mică decît în restul
Capitalei. Astfel, din 213.830 de persoane cu drept de vot, s-au prezentat la urne 113.432. Din cele111.592 voturi valabil exprimate pentru Primăria Capitalei, Victor Ciorbea a obţinut 58.691 de voturi, iar Ilie Năstase - 52.901. Din cele 109.586 de voturi valabil exprimate pentru funcţia de primar de sector. Călin Cătălin Chir iţă (CDR) a obţinut 61.746 voturi, iar Dan Vuerich (PDSR) - 47.840 voturi.
în sectorul 6 ,. din cei 335.194 de alegători cu drept de vot, s-au prezentat la urne 186.253 de cetăţeni. Din cele 184.202 voturi valabil exprimate pentru primarul general, Victor Ciorbea a obţinut104.025, iar Ilie Năstase - 80.177 voturi. Din 181.336 voturi valabile pentru primarul de sector, Ion Dinuţă (CDR) a obţinut 108.864 voturi, iar Alexandru Dan Darabonţ (PDSR) - 72.472 voturi.
O R A D E A \
C o n v e n | i a D e m o c r a t i c ă
a c î ş t i g a t P r i m ă r i a O r a d i e i■ Rezultatele neoficiale ale alegerilor pentru Primăria Oradiei, carc i-au avut protagonişti pc candidatul UDMR, senatorul Csapo Jozsef, şi pc cel ăl CDR, Mihai Sturza, au fost cunoscute încă dc la miezul nopţii.
Puţin după ora 0.00, senatorul Csapo Jozsef s-a deplasat la sediul CDR Bihor, pentru a-1 felicita pe Mihai Sturza pentru victoric, ştiind că Sturza adunase circa 68% din voturi, iar cl doar 32%.
Luni dimineaţa, Biroul Electoral Municipal a furnizat şi rezultatele oficiale, ponform acestora, din cei 181.561 orădeni cu drept dc vot, s-au prezentat la urne 99.957, adică 55,05% (faţă dc 54,7% la primul tur dc scrutin).
Din cele 99.305 voturi valabil exprimate, 69.049 (adică 69,53%) i-au revenit lui Mihai Sturza, candidatul UDMR obţinînd, sub aşteptări, doar 30.256 voturi (adică 30,47%).
în vizita făcută la sediul CDR, senatorul Csapo Jozsef l-a felicitat pe Mihai Sturza, urîndu-i succes şi ciocnind împreună o cupă de şampanie.
B R A Ş O V. . . . r
I o a n G h i ş e ( P L ’9 3 ) e s t e n o u l
p r i m a r a l B r a ş o v u l u iIoan Ghişe, candidatul PL ’93; este noul primar
al municipiului Braşov, a informat, luni, Biroul Electoral Municipal • ,
în urma centralizării datelor din toate cele 175 f -de secţii de votare din localitate, a reieşit că Ghişe a fost votat de 73% din populaţia Braşovului. \
Ioan Ghişe a obţinut 112.384 din voturile braşovenilor, în timp ce contracandidatul său, Octavian Căpitanu (PSM) a fost votat de numai 36.788 de cetăţeni.
Procentul de participare la vot a cetăţenilor din municipiul Braşov s-a ridicat la 57,6%. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 149.162, iar alte 1.577 voturi au fost anulate.
Ioan Ghişe este căsătorit şi are o fiică, elevă. El a absolvit Facultatea de Matematică din cadrul . Unviersităţii Transilvania, din Braşov, precum şi Institutul dc Educaţie Fizică şi Sport, secţia Antrenori de şah. în perioada 1992-1996 a făcut parte din Parlamentul României, ca deputat, şi a fost membru al comisiilor parlamentare de buget finanţe şi administraţie publică locală. De asemenea, Ghişe a făcut parte din Comisia specială de anchetă privind actele de corupţie. '
S I B I U * ; J
D a n C o n d u r a c ( C D R )
e s t e n o u l p r i m a r
a l m u n i c i p i u l u i S i b i uBiroul Electoral Judeţean Sibiu a comunicat, luni,
s itu a ţia a tribu irii m andatelor de prim ar în principalele localităţi ale judeţului.
Candidatul CDR, Dan Condurac, a fost ales prim ar a l m unicipiului Sibiu. D istribuirea mandatelor în principalele localităţi ale judeţului este următoarea: Mediaş - Dionisic Bucur (PDSR); Avrig - Ilie Stoica (CDR); Copşa Mică - Beniamin Joldis (USD); Ocna Sibiului - Gheorghe Bogorin (PL’93); Tălmaciu - Mircea Creţu (CDR).
în localitatea Cisnâdie a fost ales primar un candidat independent.
P L O I E Ş T I
C a n d i d a t u l C D R H o r i a T o m a
e s t e n o u l p r i m a r
a l m u n i c i p i u l u i P l o i e ş t iNoul primar al Ploieştiului este Horia Toma,
candidatul Convenţiei Democratice din România, membru PNŢCD.
în urma cclui de-al doilea tur de scrutin, de duminică, Horia Toma a obţinut votul a 56,9 la sută dintre alegătorii prezenţi la urne.
Pentru candidatul USD, Romeo Hanganu, au optat doar 43,1 la sută dintre alegătorii ploieştcni.
La accst al doilea tur de scrutin s-au prezentat la vot 47 la sută dintre cei 201.748 de alegători ploieştcni, cu 4,4 la sută mai puţini decît acum
două săptămîni. Horia Toma (41 ani) s-a născut în Ploieşti, este de profesie fizician şi este director adjunct la Liceul Mihai Viteazul din localitate. în ' ultimii patru ani a ocupat şi funcţia dc consilier municipal din partea CDR.
“ Z A L Â U “
C .D .R . c î ş t i g a P r i m ă r i a Z a l ă uPetru Durcă (CDR) este noul prim ar al
municipiului Zalău, cu 52% din voturile exprimate, în comunele judeţului doi primari aparţin CDR şi cîte unul PDSR, USD şi PUNR.
La Zalău, unde alegerile s-au repetat, componenţa Consiliului local este: CDR - 7 mandate, PUNR6 , UDMR - 4, PDSR - 2, PRM, PSM, USD şi Partidul Noua Românie - cîte un mandat.
B I S T R I T A..... --- «
L a B i s t r i ţ a a f o s t i n s t a l a t
u n p r i m a r a l C D RPavel Popescu (CDR) a fost ales primar al
municipiului Bistriţa, în urina turului doi de scrutin.BEJ B istriţa Năsăud a com unicat că în
principalele'localităţi ale judeţului au fost aleşi următorii primari: Silviu Serdeşniuc (PDSR) la Năsăud, Liviu Rusu la Sîngeorz Băi, Viorel Luca (PDSR)-la Beclean.
în comunele judeţului USD a obtinut opt mandate de primar, CDR - 4, PDSR - 4,' PUNR, PAC şi independenţi cîte 2, UDMR, PL’93, PSM cîte un mandat.
“ D E V A '
M i r c e a M u n t e a n ( C D R ) a f o s t
a l e s p r i m a r a l m u n i c i p i u l u i
D e v aCandidatul CDR Mircea Muntean a fost ales
primar al municipiului Deva, a anunţat, luni, Biroul Electoral Judeţean Hunedoara.La Haţeg primăria a fost ciştigată dc candidatul USD.
Distribuirea mandatelor pentru primăriile de comună este: PDSR - 6 , USD - 3, CDR - 2, PSM- 2, Independenţi - 2, PUNR, MER, PDAR, PAC şi PS - cîte un mandat.
C O N S T A N T A
U S D a c î ş t i g a t P r i m ă r i a
m u n i c i p i u l u i C o n s t a n ţ aGheorghe. Mihăieşti (USD) este noul primar al
municipiului Constanţa. Conform Biroului Electoral Judeţean Constanţa, Mihăieşti a obţinut 66,95% din voturile exprimate (90.786), faţă de contracandidatul său Tănase Barde (CDR), care a primit 33,05% din voturi (44.809). Prezenţa la vot în municipiul Constanţa a fost de 49,34%.BEJ Constanţa ă com unicat şi rezultatele finale din 21 de circumscripţii (total 46), unde s-a organizat al doilea, tur de scrutin. Atribuirea mandatelor de primar este următoarea: CDR - 6, USD - 6 (printre carc oraşul Eforie),.PDSR.- 2, Partidul Noua Românie - 2 PRM, PL’93, PS, PSM - cîte un mandat.
S A T U M A R E
H o r i a A n d e r c o ( C D R ) a f o s t
a l e s p r i m a r a l m u n i c i p i u l u i
S a t u M a r eHoria Anderco, candidatul CDR, a fost ale
primar al municipiului Satu Mare în urma alegerife din 16 iunie. La Cărei a fost ales primar Engs Covaci, membru al unei formaţiuni politice locale Partidul Democrat Social (Mişcarea Democrată di Nord Vest), a com unicat BEJ Satu Mare. ii comunele judeţului PDSR a obţinut sase mandat de primar, PL ’93 - 5, CDR - 4, PDAR, UDMR cîte 3, PUNR -.2 , independenţi - 2,: USD - 1.
S U C E A V A
C o n s t a n t i n S o f r o n i e (P D A R )
e s t e n o u l p r i m a r
a l m u n i c i p i u l u i S u c e a v a* Candidatul PDAR Constantin Sofronie este noi primar al municipiului Suceava, a anunţat, Iun Biroul Electoral Judeţean Suceava
Sofronie a cîştigat 57,15% din voturile exprima) (23.582), faţă de candidaiul USD, Marian Ionescu care a obţinut 17.682 voturi.
Noul prim ar a decla ra t . corespondentul» MEDIAFAX că “a cîştigat încrederea electoratului
• datorită unui program credibil, care-corespunde aşteptărilor cetăţenilor”,
Primarul PDAR are 46 de ani şi este dc profesie sociolog. în ultimii patru ani a fost preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.'
B A C Ă U , v : ; - r :
D u m i t r u S e c h e l a r i u a f o s t
a l e s p r i m a r a l B a c ă u l u i
Candidatul independent Dumitru Sechelariu a fe* a les, după tu ru l doi de scrutin, primar <1 municipiului Bacău. Conform datelor comunic*!: de BEJ Bacău, Sechelariu a obţinut 45.323 di* voturile valabil exprimate, cu 8 ,86% mai mult dccîi contracandidatul său Dan Felician Ioniţâ (CDR).
Participarea, la vot în al doilea tur de scrutin« fost de 54%. , '
marţi, 18 iunie 1996 ARTA-CULTURAadievarul:cie CBmj
E L V E Ţ I A -
Recent, Societatea cu ltu ra l- «trioticâ “Avram Iancu” din România lt organizat şi inaugurat prima ;ţj|â de peste hotare - în Elveţia - .(două centre - la Geneva şi la Sirieipin partea Consiliului Naţional a
participat o delegaţie compusă din .■şedinţele Societăţii “Avram Iancu” jjo£ univ. dr. loan Teodor Stan, ing. pelni loan Bercea, preşed in te le filialei Bucureşti, economist Horea Ciortea, preşedintele Filialei Zalău şi dr, Lucian Horea Stan.Ajunsă la Geneva, c u t r e n u l , (legaţia a fost întîmpinată la gară ; către domnul Ilie Berindei, moţ
j Cîmpeni, autorul monumentului Avram Iancu din C luj-N apoca, cetăţean român rezident în Geneva, are ne-a şi găzduit şi ne-a condus limp de două zile prin oraş şi împrejurimi.Un fapt deosebit l-a constituit
primirea delegaţiei noastre de către Excelenţa Sa, Romulus Neagu, şeful Misiunii României la ONU (Geneva),
cu care ne-am întreţinut cca o oră. A fost de faţă şi prof. univ. Virgil Răzuş, consilier. Domnul Romulus Neagu a
, aderat imediat la ideea înfiinţării Filialei Elveţia a Societăţii “Avram Iancu", d-sa primind carnetul de membru cu nr. 1.
Am vizitat biserica românească reccnt construită din Geneva, burgul, Palatul Naţiunilor Unite, operele de. artă ale lui Ilie Berindei de la Versoix, staţiunea Montreux, localităţile Onex ; şi Vernier şi altele. De la Geneva am plecat cu automobilul la Zurich (cca 300 km), unde am fost aşteptaţi de asist. univ. Laurenţiu Bercea, şi el pui de moţ stabilit la Zurich, fiul preşedintelui Filialei Bucureşti, care a organizat şedinţa comună Ziirich- Geneva de constitu ire a Filialei E lveţia, la restaurantul doamnei L iliana V alen tin i, rom âncă din : Bucureşti.
Aici au fost prezenţi membrii celor două centre - Zurich şi Geneva - cărora preşedintele Societăţii le-a înmînat carnetele de membru, fiind
apoi alese conducerile celor două centre: Geneva: Ilie Berindei, Virgil - Răzuş şi Anca Berindei, la Zurich: Bercea Laurenţiu, Prinţul Dimitrie Sturza, Liliana Valentini şi Carlo Constantini, De menţionat că printre cei 60 de membri înscrişi pînă acum figurează şi prieteni de-ai românilor de alte naţionalităţi: elveţieni, italieni, greci, arabi cu nume ca, citez din liste, Compostella, Papatsouis, Bouchabont, Rolli etc.
Desigur, preşedintele Societăţii “Avram Iancu” şi ceilalţi membri ai delegaţie i au vorb it despre personalitatea lui Avram Iancu, despre lupta rom ânilor din Transilvania pentru libertate socială şi naţională, arătînd totodată, scopul şi acţiunile Societăţii, deosebitul prestigiu de care se bucură, ca o asocia ţie nepartin ică, care’ promovează interesele României, despre necesitatea dezvoltării relaţiilor economice'între cele două ţări. ' . ..;■■■ . . ;
Pentru a" fi sincer, au fost şi unele
rezerve, mai ales la Geneva, unde se • află mulţi refugiaţi politici, regalişti, care m-au întrebat de ce sediu l Societăţii se află tocmai la Cluj- Napoca, unde primar este domnul Gheorghe Funar. Am răspuns că Societatea s-a înfiinţat înainte de a fi ales domnul Gheorghe Funar primar şi că am conlucrat b ine , d-sa sprijinind mult ridicarea de către Societate a monumentului lui Avram Iancu din C luj-N apoca, la care urmează să mai adăugăm, în prima fază, 6 tribuni (loan Buteanu, Petru Dobra, Simion Baboi, Axente Sever, Nicolae Corcheş, Mihai Andreica), iar
- recentele alegeri au a ră ta t că majoritatea populaţiei Clujului-l-a votat din nou, pentru un mandat de patru ani, ca primar.
Am pornit din Zurich, nu cu mîna goală, ci cu două automobile pentru Societatea “Avram Iancu” din România, parcurgînd în bune condiţii traseul Elveţia - Austria pînă în U ngaria, unde la ' 2,30 noaptea, domnul 1.1'. Stan a primit o amendă de 4000 forinţi pe motivul depăşirii vitezei legale cu 2 km (62 în loc de 60) Ia oră, între Budapesta şi Szolnok, aşa, ca taxă de trecere prin Ungaria.
Prof. univ. dr. loan Teodor STAN
Preşedintele Societăţii "Avram Iancu" >
P r e c i z ă r i
istorico-IiterareCununia la Florii
(Octavian Goga)în viaţa lui de ieşean
adoptiv, George Topârceamt a fost nu numai vînător Ia s propriu (vezi Ţara dc diucolo de negură), ci şi la figurat (vezi C uriozităţi pocticc, ambele în Scrisori fă ră adresă). Şi pentru că “patima vînătorească” se extindea şi asupra păsărilor dc baltă, nu-i de mirare că poetul găseşte altora noduri în papură.
Astfel, la Octavian Goga, descoperă o dorinţă vie, care- se bate cap în cap cu tipicul părintelui său, popa losif, de la Răşinari: încâlcind canoanele şi traditia, “poetul pătimirii noastre’’ era ferm hotărît în 1902, să se cunune “în dimineaţa de Florii”. Mai precis: Departc-aş vrea de- aici să vii/ tn alte lum i senine,/ tn dimineaţa de Florii/ Să mă cunun cu tine (Dorinţa). Comentariul vînătorului e la obiect: “D-l Goga a pierdut din vedere că românul (creştin pravoslavnic) tu face niciodată nuntă în postul mare - necum în pragul săptămînii patimilor cînd cad întotdeauna Floriile” . Aminteşte apoi şi de loan- Vodă cel Cumplit, care, după mărturia Iui Grigore Ureche, “de lege îşi rîdea, că în postul mare s-au însurat...”
Ceea ce n-a ştiut" însă căutătorul de curiozităţi pocticc este faptul că Octavian, curii semna în periodice, îşi rriai exprimase indirect accastă dorinţă, în finalul poeziei Stana, din 1899: Cum era ca nu pot H> spui/ Q nd a cctit răvaşul lui:/ “ Să vii, S tană, să vii!”.../ Căci cl cu vorbă s-a legat/ C-or li nevastă şi bărbat/ Pc la Florii. Ccl care “cu vorbă s-a legat” se numea Vlad şi se afla la cătănie.
Desigur, dorinţa juvenilă a poetului n-avea cum sâ se împlinească. Ea a rămas doar o piesă în colccţia amatorilor de inadvertenţe. în schimb s-au împlinit altele, în aceeaşi materie, asupra cărora nu insistăm.
Profesor de istoria filosofiei la Universitatea din Cluj, Vasile Muscă este la ora de faţă unul dintre spiritele cele mai avizate a le domeniului. Exerciţiul publicistic îndelung, practicat cu pricepere şi sagacitate critică la Echinox, Tribuna, Steaua, Familia, l-au determinat să se îndrepte mai răspicat în ultimul timp spre abordarea unor probleme esenţiale ale gîndirii filosofice. Trecînd prin traducerile din Nietzsche sau Schelling, el ne oferea
în 1995; prin Introducere în filosofia lui Plafon, întreaga măsură a spiritului său d isocia tiv , a taşa t g înd irilo r creatoare speculative care au influenţat hotărîtor destinul metafizic al omenirii.-, Cu cartea de faţa, F ilosofia ideii naţionale Ia Lucian Blaga şi D.D. Roşea (Biblioteca Apostrof, 1996),: autorul-'se orientează ;către Spaţiul filo so fic na ţional fam iliar, a fin preocupărilor sale predilecte. Se ştie că ani de zile el s-a format la umbra marelui profesor D.D. Roşea şi că îi cunoaşte, ca nimeni altul, preocupările creatoare,; după cum prezenţa sa an de * an la colocviile Blaga de la Sebeş l-a stimulat în abordarea sistematică a operei acestuia. Cele două personalităţi se întîlnesc aici sub semnul “ideii naţionale”, ideea cu putere de stea-fixă la românii transilvăneni, care şi-au conceput idealul lor de viaţă sub semnul înalt al luptei pentru făptuirea ; statului naţional. Nici cei doi filosofi, deşi proveniţi dintr-o generaţie pentru care idealul naţional nu mai era un scop - în sine, nu se pot sustrage acestor comandamente şi a tît unul c ît şi : celălalt, analizează fenomenul din punctul de vedere al devenirii noastre istorice. Pentru autorul E xistenţei trag ice , rostul şi .^valoarea naţiunii
constituie obiect de m editaţie şi descifrare a rosturilor adînci ale unui neam,, derivînd din “substanţa sa in terioară”, deoarece “filosofic vorbind, naţiunea ca atare nu este o valoare numai graţie simplului fapt că există, existenţa ei se justifică prin valorile de cultură pe care le face posibile” . O naţiune, există şi se manifestă şi prin eflorescenta spiritului, p rin ; m odul ei de partic ipare la dezbaterile cu caracter umanitar, prin aportul la tezaurul de idei al omenirii- şi în acest spirit înţelege Roşea să-l abordeze pe “europeanul Bămuţiu”. La' B laga sp iritu l naţional capătă o întrupare aparte prin acel “boicot al istoriei” de care a vorbit, care înseamnă o formă de apărare şi supravieţuire, dar şi un mod de neagresiune faţă de - popoarele învecinate, o întoarcere spre scrutarea propriei fiinţe, căci, după autor, Blaga aparţine filosofilor care au optat pentru filosofia existenţei şi nu pentru aceea a devenirii, mod de a privi viaţa tipic pentru poporul român.', In acest fel, cei doi filosofi exemplari ai naţiei devin ei1 înşişi prototipuri pentru asumarea unor modele filosofice existenţiale şi exemplare totodată.
Mircea POPA
B f f i f . f O T K C A-Al î . l . t l
LUCIAN FsJAUVO IU \ VKX’A
Semnalăm apariţia Ghidului Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, publicaţie ce vine în sprijinul personalului didactic de toate gradele, a tineretului studios şi publicului larg, oferind informaţii leg a te le acest important lăcaş de cultură naţională, precum, şi referitoare Ia u tiliza rea , în cunoştin ţă de cauză, a inestimabilului patrimoniu cultural de care : aceasta dispune. - ■
în loc de prefaţă, un scurt istoric al instituţiei - cea mai mare bibliotecă din Transilvania, cu profil enciclopedic, ştiinţific, şi didactic; aflăm din cuprinsul ghidului despre valorile existente în colecţiile bibliotecii, despre “Tetraevangheliarul” .lui Coresi (Braşov,' 1561, cea mai veche carte . românească păstrată la B.C.U.), precum şi despre cea mai veche tipăritură a bibliotecii, incunabulul tipărit în 1475 la Niirenberg, “Codex Iustinianus”, despre colecţia de carte veche românească şi maghiară, colecţiile de “Albume de artă”, “Stampe”, “Hărţi” sau co lec ţia “ Iconog rafică” ; Sînt oferite inform aţii cu priv ire la: u tilizarea ca ta loagelor b ib lio tec ii şi tipurile de cataloage existente, îndrumări metodice pentru întocmirea unei bibliografii, lista publicaţiilor de informare documentară editate de B.C.U. “Lucian Blaga” , accesul la colecţiile bibliotecii, orarul de funcţionare, numărul de locuri din sălile de lectură. In cuprinsul ghidului este prezentată reţeaua de biblioteci-filiale B.C.U. din Cluj-Napoca, precum şi Biblioteca documentară “Bethlen” din Aiud.
Pentru interesul deosebit pe cafe îl suscită publicaţia, modul de redactare şi rigoarea ordonării materialului informativ, calitatea traducerii textului în limba engleză şi franceză şi a tiparului şi, nu în ultimul rînd, prezentarea grafică, de ţinută, realizatorii ghidului merită felicitări. Numindu-i, aşadar, pe: A driana, Szekely (redactor), Viorica Săncrăiair şi D aniel? Todor (traducere),
, Mihai Florea (tehnoredactare), Ella Karsai şi Oana Toşa (foto) îndeplinim o plăcută datorie, gratulîndu-i pentru această foarte utilă initiativă culturală.
^ ^ ‘ M. BOCU
n
IIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
IIII1IIIIIIII1I
II1I
IIIIIII
j
Credinţă, tradiţii, istorie, cultură. Biserica veche şi cea nouă din satul Săliştea Nouă, comuna Baciu. Intr-un spaţiu şi un timp împietrit, dar cu atît mai interesant şi original, vă propunem un posibil popas al itmerariilor de vacanţă.______ • . Foto-N.PETCU
1996 * prima ediţie a Premiilor Fier Paolo Pasolmi
C reat' de că tre A sociaţia Centrului Multicultural Accatone (ACMA) premiul Pier Paolo Pasolini va fi acordat anual acelui creator care s-a remarcat prin originalitate în întreaga sa operă, dar şi personalităţilor sau organismelor care sprijină actele de cultură. Juriul va avea în vedere toate domeniile în care se exprimă şi rezistă cultura (cincma, literatura, arte plastice, muzica, moda). Prima ediţie a decernării acestor premii a avut loc pe 21 martie şi l-a recompensat pe Pierre Klossowski (pictor, scriitor ţi actor) şi pe A natole D aum an, cclebru p roducă to r'ş i fondator al societăţii Argos Films (Nuits ct brouillard, L’annee deraiere a Marienbad/Anul trecut la Marienbad, Hiroshima, mon amour/ Hiroshima, dragostea -mea, Lcs'Fruits de la passion). Anul acesta preşedinta juriului a fost Laura Betti.
ADEVARUL.de C iul A D M I N I S T R A Ţ I A L O C A L Ă marţi, 1 8 iunie 1 9 0 6??
M doilea schimb al ştafeteiConsiliul judeţean Cluj, ales în 1992, şi-a încheiat misia. S-a făcut mult, puţin, bine sau
rău în ultimii patru ani în administrareajudeţului, e dificil de răspuns. Răspunsurile pot Ji diferite, părerile împărţite. Dar rămîn simple păreri, adevăratăjudecată urmînd să o dea Timpul.
Unele aprecieri asupra activităţii Consiliuluijudeţean au fostfăcute chiar de cei direct implicaţi în administraţie, vineri, 14 iunie, în cadrul întîlnirii ce a avut loc la sediul Consiliului judeţean Cluj, a membrilor primului Consiliu judeţean.
Nu s-a propus înscrierea numelor celor 45 de consilierijudeţeni pe o placă de marmură,dar în semn de consideraţie pentru activitatea desfăşurată, consilierilor le-aufostînmînate,de către domnul prof. univ. dr. Victor Romulus Constantinescu, preşedintele Consiliului judeţean Cluj, diplome, pe care se menţionează: “Rămîneţi în istoria ţării şi a judeţului • Cluj drept consilierul care a făcu t parte din primul Consiliu judeţean ales democratic în România postbelică.
Consiliu!judeţean Cluj a constituit o adevărată şcoală de democraţie şi de administraţie, străduindu-se să servească cetăţeanul contribuabil şi elector”.
Am consemnat cîteva dintre părerile exprimate la întîlnirea de vineri:
Victor Romulus ■ Constantinescu, preşedintele Consiliului judeţean Cluj:
Vasile Sălcudeanu, > vicepreşedinte al Consiliului
judeţean Cluj:
r
"Congruenţa de păreri ce s-a conturat în Consiliu, s-a concretizat într-o serie de materiale - sinteză pe care le citesc şi acum cu plăcere. Este fără precedent ceea ce s-a, întîmplat aici. Şi acest lucru ni-I confirmă colegii din celelalte consilii judeţene: , datorită principiilor pe care le-am aplicat în munca noastră, Consiliul judeţean Cluj şi-a dobîndit un contur aparte. Sigur, ar fi d e / menţionat şi buna colaborare pe care am avut-o cu consiliile locale. Noi am înţeles de la început că a coordona înseamnă a pune de acord
' “Aş vrea să remarc de la început ; faptul că nu aş fi putut să desfăşor
o activitate eficientă, o activitate carc să fie acceptată de Consiliul judeţean şi Delegaţia permanentă, fără aportul profesional şi responsabil al com isiilor de specialitate. Toate comisiile au lucrat foarte bine. Şi, repet, profesionalismul şi responsabilitatea cu care s-a lucrat în comisii a dat, atît Consiliului judeţean, cît şi Delegaţiei permanente, sentimentul dc siguranţă că nu greşeşte în luarea* actului de decizie: ■
De asemenea, aş vrea să mai remarc faptul că, aşa cum'prevede şi legea, noi am căutat să nu facem
părţile pentru realizarea unui scop comun. De asemenea, am colaborat bine cu serviciile descentralizate. Am realizat o bună colaborare între noi, cei 45; cu toate că la început abia ne cunoşteam, am reuşit să ne punem de acoid asupra principiilor de lucru, să facem doar politică administrativă şi atit, chiar dacă reprezentam vreo şapte partide în acest consiliu. Vreau să mulţumesc tuturor celor care în cei patru ani au dat dovadă de profesionalism şi maturitate în treburile administraţiei” .
politică şi cred că am reuşit în proporţie de 90 la sută, dacă nu mai mult. Aş dori ca viitorul Consiliu să reuşească tot aşa cum am reuşit şi noi. Noi ani făcut politică administrativă. Este adevărat, acest stil de lucra ne-a fost imprimat de domnul preşedinte Constantinescu, dar a fost o cerinţă la care toţi consilierii au răspuns imediat pozitiv. :
Cei care vom continua activitatea şi în Consiliul judeţean nou constituit după alegerile din’2 iunie, vom duce experienţă importantă, interesantă, acumulată în aceşti patru ani”/
Nu o dată “s-a reproşat” Consiliului judeţean şi Delegaţiei permanente că şedinţele sînt prea “cuminţi”, taxate de unii chiar anoste, din cauză că discuţiile nu s-au .purtat furtunos, cu patimă politică. Acest aspect a fost sesizat de domnul consilier Emil Bogdan: “Ni s-a spus odată, mai în glumă, mai în serios, că noi am votat, în Delegaţia permanentă în unanimitate, ca şi comuniştii. Am votat în unanimitate, pentru că am avut comisii profesionale şi profesioniste care au ştiut să ne aducă argumentele necesare şi materialele pregătite de aşa manieră încit discuţia de dragul discuţiei nu-şi mai avea rostul. Ultima dovadă este împărţirea bugetului, unde s-a văzut clar că nu am făcut politică de partid. Am făcut politică administrativă, aşa cum ne-am hiat angajamentul în urmă cu patra ani. Bănuiesc că noul consiliu va avea o muncă mult mai grea. Noi am pregătit aici Ia Cluj, legea faianţelor publice locale şi cred că orice fege ar veni în acest sens, se va baza pe ceea ce noi am înaintat celor două Camere, pentru că am pornit de Ia necesităţile normale ale administraţiei publice locale”.
Chiar dacă unii dintre consilieri nu vor mai face parte din actualul consiliu, nu le este indiferentă munca următorilor patru ani. Astfel domnul consilier Radu Borda, a sesizat o situaţie mai deosebită: în actualul Consiliu judeţean Cluj nu este nici un jurist, ceea ce ar putea influenţa, uneori, discuţiile. Dar s-a găsit şi soluţia, prezentată de domnul consilier Nicolae Ciovfrnachc: există cadrul juridic'necesar - legea
societăţilor cu scop nelucrativ din 1924, care permite “să ne constituim într-o asociaţie a consilierilor judeţeni, din care pot face parte şi viitorii consilieri. Va fi o asociaţie nonpolitică, nonprofit, o instituţie juridică cu rol consultativ pentru Consiliul judeţean în funcţiune”. Propunerea a fost acceptată, urmînd ca domnul Borda să întreprindă demersurile necesare pentru realizarea acestei idei.
Consiliul judeţean nou ales cuprinde reprezentanţi ai unor partide politice, dar şi un candidat independent, domnul consilier Vasile Sălăgean, ale cărui gînduri, la sfîrşit şi început de drum, le redăm:
“Cred că prin activitatea pe care am desfăşurat-o, am răspuns dorinţelor alegătorilor. în acest an am candidat ca independent, deoarece am considerat că medicii trebuie să fie independenţi pentru a-şi putea desfăşura activitatea socială ca şi activitatea profesională după aceleaşi principii care-i călăuzesc. Aş dori să mulţumesc celor care m-au votat, să le mulţumesc că au încredere în mine şi doresc să-i asigur că în calitate de consilier voi avea în atenţie nevoile omului, în primul rînd a categoriilor care au nevoie de ajutorai nostru: pensionari, familii cu mulţi copii, tineret”.
* 'Conform prevederilor legale, azi are loc şedinţa de
validare a consilierilor judeţeni. Dorim ca noul Consiliu judeţean, să lucreze patru ani cu senzaţia că este ultimul schimb al ştafetei, acela care “trage” pentru a cîştiga cursa.
tî îi
m m m i
Piaţa Avram Iancu, asa cum arată azi, este realizarea primei "administraţii Funar”
2 .0 părere exprimată în Consiliullocal: cel mai mare duşman al primarului Gheorghe Funar sînt drumurile '
3. Un obiectiv al noii administraţii: muzeul arheologic în aer liber - Piaţa Unirii,
m J t . -
••.......... ' ' "v*....... ’r*.
Şedinţa de validare a consilierilor municipaliExerciţiu de democraţie
M om entele solem ne ale şedinţei de validare a Consiliului iocal a l m unicipiului C luj- Napoca au alternat cu numeroase momente cînd spirite le s-au Încins, de aceea nu este de mirare că trimiterile la prevederile Legii nr. 69/1991, completată cu Legea nr. 24/1996 privind administraţia publică locală, nu au fost puţine.
Comisia de validare, aleasă în această primă şedinţă, a fost alcătuită din şapte membri, preşedinte fiind domnul consilier Ştefan Dimitriu. în conformitate cu prevederile art. 15 alin. 1 din Legea adm inistraţiei publice locale (“calitatea de consilier este incom patibilă cu funcţia de prefect şi de subprefect”), s-a
' propusr exceptarea de la validare a domnului Liviu Medrea şi trecerea pe lista de consilieri m unicipali a dom nului Ion M arinescu, ocupantul primei poziţii de pe lista de supleanţi a PUNR. Cum cele două “mutări” nu au fost gîndite simultan, a fost acceptată şi operată prima parte - a propunerii, eliminarea de pe
lista consilierilor a subprefectului Liviu Medrea. Cel mai “gusfat” moment l-a prilejuit validarea domnului consilier Molnos Lajos. Poziţia consilierilor PUNR de a se opune validării domnului Molnos ă fost exprim ată de v iceprim arul N icolae R uja.. Cauza: aprecierile jig n ito a re ,, făcute de domnul Molnos pe postul de televiziune Pro TV, la adresa prim arului G heorghe Funar.
Era cazu l să ■ se încingă spiritele? Legea prevede posibilitatea ca un consilier să nu fie validat, numai în cazul în care comisia constată existenţa unor incompatibilităţi sau încălcarea cond iţiilo r de e lig ib ilita te , alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată de Biroul Electoral Central, său prin orice altă încălcare a Legii privind alegerile locale.
De asemenea, în art. 17 se prevede că “hotărîrile privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate de cci in teresa ţi, la
Cum să împărţi puţinul !a mulţi?!2,2 bilete la tratament pentru mia de pensionari clujeni
Printre foarte puţinele şi timidele “răslăţuri pe carc şi le mai poate permite azi un pensionar este un bilet (cu reduccre) la tratament Biletele acestea sînt cumpărate (la preţ integral) de la . Ministerul Turismului dc către Ministerul Muncii şi Protccţiei Sociale şi distribuite prin direcţiile judeţene de muncă.
Indiferent de afirmaţiile făcute dc unul şi altul în mass-media, realitatea concretă este câ numărul acestor bilete a scăzut an dc an:- de exemplu, pentru judeţul Cluj, dacă anul trccut raportul între numărul dc pensionari şi ccl al biletelor primite era de 7 bilete la o mie dc pensionari, în accst an sînt 2,2 bilete la o mic dc pensionari - pentru toată durata anului. (Menţionăm că rcduccrea numărului de bilete pentru tratament nu este o caracteristică a judeţului Cluj - sc înregistrează în toate judeţele ţării). Ar mai fi dc precizat că în judeţul Cluj există în jur dc 130.000 dc pensionari; dintre aceştia 40.000 sînt membri ai Uniunii Generale a Pensionarilor din România, filiala Cluj.
Accstca fiind datele, este firesc să apară nemulţumiri: cum să imparţi aceste bilete puţine ca să-i împaci pc loţi?-
Nc-a ajutat să răspundem la întrebare domnul Virgil Răcătăianu, vicepreşedinte al UGPR - filiala judeţeană Cluj:
dintre pensionari sînt suferinzi, deci acest criteriu nu ne este de mare ajutor: din o mie de pensionari, cel puţin 800 sînt îndreptăţiţi din accst punct dc vedere, sâ primească bilete. Să faci o comisie carc sâ constate că c mai bolnav unul decît altul?! Nu se poate!
’L —“Sigur, prioritară este recomandarea medicală, dar 90 la sută Un bilet în-staţiune? Da, aş vreai..
Biletele vin cu 20 de zile înainte de a începe luna. Pentru luna iulie au Venit în 11 iunie (marţi), dar de duminică după-amiază au venit şi s-au pus “la coadă”, s-a alcătuit o listă cu cei prezenţi. Luni, am început, de Ia ora 8, distribuirea biletelor de ordine. Am avut 40 de bonuri pentru pensionarii de stat, Ia care s-au adăugat - încă 15 pentru cci din agricultură. Vă rog sâ mă credeţi, mai mult nu se poate - pînă se verifică documentele, pînă se hotărăşte omul... "
Cum se distribuie bonurile de ordine? Domnul V. Răcătăianu nc-a precizat: “Biletele lc distribuim în ordinea pc care o stabilesc ei. Nu facem noi aceste tabele, pentru că după aceea mă acuză că îmi trec cu neamurile sau mai ştiu cu pc cine. Mă întreabă şi pe mine la telefon la ce oră să vină după bilete şi le-am spus: dom’lc, nu ştiu, ştiu că la ora 8 dimineaţa începe distribuirea dc bilete”. Ştiu că este foarte greu să împărţi puţinul la mai mulţi. Dar tot atît dc bine ştiu, oameni buni, că nu cu sau ziarul poate hotărî cine şi cum sâ primească un bilet de tratament. Eu pot doar semnala nişte nemulţumiri, iar cci care au competenţa si soluţia să înlăture accstc nemulţumiri, să o facă!
Flavia SERGHIE
instan ţa 1 e l e ' contencioi administrativ, în termen de cinci zile de la ,adoptare sau de li com unicare , în cazul celor absenţi de la şedinţă.. Hotârirei in stan ţe i este definitivă ii irevocabilă”.
După ce am ascultat şi ( “povestioară cu copilul Lajos’(i! cărei autor a considerat că est cadrul cel mai potrivit spre. a-şi demonstra talentul de pamfletar), s-a în re g is tra t invalidare) domnului Molnos, cele 15 votiui “pentru” fiind insuficiente pentn a fi yalidat mandatul de consilier A apărut şi răspunsul la această atitudine: nu a obţinut validam nici domnul I. Marinescu. îi urma procedurii de validare, Consiliul local al municipiului C luj-N apoca numără 29 dc membri.
A fost contestat şi votul domnului Mihai Năstase, p< motiv că domnia sa nu a rcspecU alin. 4 din art. 17 din lege: “persoana al cărei mandat est supus validării sau invalidării,!! participă la vot”.
în legătură cu invalidarei dom nului Molnos, domnul consilier Kovacs Eckstein PeW ne-a declarat următoarele: “Desigur, invalidarea domnute consilier MolnOs â fost făcuţi i» afara literei legii şi există posibilitatea de a ataca în contcnciostl administrativ această hotărîre îmi pare rău că s-a procedat «şa, a pătimit pe undeva, şi candidatul PUNR-ului care a fost invalidat, dar a fost necesar pentru a menţine echilibrul rezultatele alegerilor care au fost. E“ crccă în ccl mai scurt timp cci doi
vor fi repuşi în drepturi şi îşi ocupa locul în Consiliul local singură problemă ar fi în IcgăîuM cu validarea domnului consilier Năstase, carc .evident a ridica mîna pentru sine, iar prcşcdinîc <• de şedinţă , “a -sărit solicitarea noastră dc a renunţ voturile”. '
7 j marţi, 18 iunie 1996 n r g j O M I M I T A T E CLUJ-N \r<X'A: !uni-\inm!t-l<>;',iml>ala,M4;ltl fa\ 19-73-114 ;M H K H H C jm i RI)\: A D E V Ă R U Lr U f O L i k t i / / Î I C luni-uncri8-16; Ici/fax 31-43-23;SUBREDACflADEJ: lunUineri8-16;Ici/fax 21-60-75. C S < & C l B J f l J
UNICAT IN GHERLA jSocietatea Comercială SC- T J E T R I S S .- S I U L >
mde prin magazinul propriu din Gherla, str.Frasinului nr.l, telefon 243277; 243194{în cartierul MR-1 din spaţele,fabricii de spirt)'
"MOBILĂ ÎN RATE" fărâ d ob în d ăVinde în rate, din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile de
mobilă: dormitoare, biblioteci, camere de tineret, comode TV, birouri, mese pliarţte, mobilă de bucătărie, colţare, canapele, fotolii.
V izita ţi-ne ş i nu ve ţi reg re ta !
SC AUTOMATEN SCHEMBER IM PEX SRLCaută pentru renovarea unor spaţii,
zugravi-vopsitori şi oameni de serviciu. T e l e f o n 4 3 2 2 8 0 .
<100534) '
FIRMA G€RMflNflCaută spaţiu de min.25 mp, intenscirculată, cu chirie min. pe 3 ani
cu plata promptă. ; vO F E R T E L A C Ă S U Ţ A P O Ş T A L Ă
(100534) N R . 1 7 . C L U J - N A P O C A .
s c s e q u o V a f a q u s s r l
Magazin de mobilă, centru; c comenzi tîmplărie. \
VIN D EM cherestea brad. "Informaţii str.Inocenţiu Micii Klein n r.l5.
T e l . 4 3 0 2 5 3 o r e l e 1 6 - 2 0 .
PROTEJEAZA Şl SPOREŞTEECONOMIILE DUMNEAVOASTRĂ
Valoarea nominală a Unitătii de Fondm ■ •
1 0 . 0 0 0 l e i
Valoarea la zi a Unitătii de Fond1 6 . 2 1 2 l e i
Fondul N a ţio n a l de In vestiţii, administrat de SOV Invest SA, este un fond deschis de investiţii, la
.dispoziţia oricărei persoane fizice sau juridice.
Investind la FNI obţineţi Carnetul de Investitor,.. care vă ajută să luptaţi eficient împotriva inflaţiei pro- tejându-vă şi, chiar mai mult, sporindu-vă economiile. ^ De aceea vă recomandăm investiţia la FNI: este ” .accesibil, protejează şi sporeşte economiile dum- * neavoastră. , ” jj
/ ' ' m
Unităţile de Fond le puteţi cumpăra de la Agenţia Z GELSOR Cluj-Napoca, P-ţa Cipariu, Nr. 15. S
fj N | FONDULNAŢIONAL Relaţii suplimentare DE INVESTIŢII la Tel.: 064-414519
Autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare cu nr. 159//1995
A D R I A H C Ao r ^ i i r \ ^ F * E > c
P R O D U C E :• Mobilier de birou Mobilier de bucătărie
■ Orice alt tip de mobilier la comandaC O M E R C l A L I Z E A Z A s
- Oglinzi sl rame Import italia- Feronerie Import Italia
IlflO D E N AA n u n ţ s e n z a ţ i o n a l
Pînă la "MAREA TOMBOLĂ MODENA" din 15 iulie, acordăm
MARI REDUCERI DE PRET*LA MOBILA- pentru TIN ER II C A SA T0R 1TI în acest an -1 0 %- penţru A CH ITĂ R I IN TEG RA LE -1 0 % . ..- pentru PE N SIO N A R I - 5% Asigurăm
^ TRANSPORT GRATUIT.m r r r —
MAI GĂSIŢI:• parchet-23.500 lei/mp. • Palux - 33. 500 lei/5 kg.
; • aracet - 4.600 lei/kg., precum şi alte produse.
ADRESA: STR. OAŞULUI NR. 42A, TEL/FAX 136822/433555.
8
r SG AUTOMATEN f SCHEMBER IMPEX SRL
Angajează -. ’ C A S IE R I de încredere
B O D Y - G U A R Z l . R 000534) T e l e f o n 4 3 2 2 8 0 .
F < »
POARTA SJPRE PROSPERITATE▲ Valoarea lâ zi a Titlurilor de Participare Traasiivaiţia : ;
valabilă în perioada 17-21 iunie 1996 este de 12.425Iei A Creşterea faţă de săptămâna precedentă este de 1,02 % A Creşterea faţă de 15. 02.1996, data începerii emisiunii
publice de titluri, este de 24,25%.Administrator: SC Globinvest SA; Cluj, telV fax: 064/ 19 59 25.
Titlurile de Participare Transilvania prin unităţile Băncii Comerciale Ion Ţiriac şi ale Băncii Transilvania
co'' oO-)
tn- ' îs.
f r
Im p rim e ria ARDEALUL f
Cluj-Napoca B-dul 21 Decembrie nr.146
O RG ANIZEAZĂ LICITAŢIEîn data de 8.07.1996 ora 10 la sediul unităţii
pentru: .- vînzarea unui AUTOCAMION tip ROMAN,
10 to., an de fabricaţie 1991. Preţul de pornire a licitaţiei este de 40.000.000 lei.
- închirierea spaţiului în Turda str.Republicii nr.27, suprafaţă 44 mp.
I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 4 1 3 8 7 1 / 1 2 4 .
cu sediul în Cluj-Napoca, str.Galaţi nr.20 - organizează în data de 2 iulie 1996
concurs pentru ocuparea postului de C.F.I -ist;
-angajează prin transfer sau Oficiul Forţei de Muncă: - '
- lăcătuşi mecanici (de preferinţă în spec ia lita tea m aşini de confecţii sau mecanică fină); -
- personal fem inin, ..calificat sau necalificat în m eseria de confecţioner îmbrăcăminte. V
R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e f a s e d i u l k
u n i t ă ţ i i s a u l a t e l e f o a n e l e : 1 9 . 5 2 . 9 2 ; 1 9 . 5 2 . 9 3 i n t . 1 1 8 r 1 1 4 .
ADEVARUL n w f n W I^ IT ilT r CLUNAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâlâ 9-14; lei/fax 19-73-04jSUBREDACŢIATI IIIH d e O l i J J , r l M B L r M V i i l / \ i C • luni-viiimH-lti;loLbi3143-23;SUBREDACJ1ADEJ: luni-vineri*-16;tcl/fai21-60-75. marţi, 1 8 Iunie 1 9 9 6 / 8
P L Ă T I T I D O A R IN12ÎR A T E jtFĂ R Ă ?A V A N S
Vizitaţi magazinele ELVILA din Cluj-Napoca:
C U M P A R I N D I N T R E 1 5 I U N I E - 1 5 I U L IE *P-ta Cipariu
D I N M A G A Z I N E L E E L V IE A teL 193.447;
12 RATfc, 12 C A T T G O R II D F PRO D USE O
1 . M ob ilă d e su fra g er ie2 . M obilă d e d o rm ito r3 . G arnituri d e h o l '4 . M ob ilier d e bucătărie5 . B ucătării c o m p le t a c c e so r iz a te6 . A paratură e le c tr o ca sn ică
7 . A paratură au d io-v id eo
8 . M och ete, co v o a re
9 . C orpuri d e ilu m in a t
1 0 . M ob ilier p e n tr u b a ie
1 1 . In sta la ţiisa n ita re
•P-ţa Mihai . Viteazul,
Hala Agro- Alimentară, teL 132.552.
* \ a ~ 1 2 . G resie , fa ian ţă
...DAR NU P O Ţ I NUMĂRA INFIN ITATEA DIÎ COM BINAŢII POSIBILI ŞI A CCFSIBII.Ii PENTRU GUSTUL Ş I BUGETUI FIECĂRUIA
COOP ARTA DECORATIVĂ Cliţj-Napoca
Str.Şt.O.Iosif nr.l-3, telefon 197413 A N G A J E A Z Ă î n c o n d i ţ i i l e l e g i i :
• AMBUTIŞOR (pe strung)• GALVANIZATOR• CERAMISTI)
• COMIS-VOIAJORI (AGENT COMERCIAL). T R A N S P O R T Ă M A R F Ă , M A X . 1 T o . , în
c o n d i ţ i i a v a n t a j o a s e . (29666)
La achiziţionare se plăteşte doar prima ratăELVIEA.Universul tău interior
- (763386)
V i n d e m
HÎRTIE AMBALAJîn role.
I n f o r m a ţ i i - t e l e f o n 1 9 2 1 2 7 , o r e le 9 0 0 - 1 4 00.
♦ Microsoft Office♦ Internet♦ Linux♦ Corel Drnw♦ Photoshop
Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă F ilia la C lu j-N a p o c a
C e n t r u l d e C o m u n i c a ţ i i s i I n s t r u i r e î n I n f o r m a t i c ăt iAnunţă lansarea Programuluidelnstruireîninformaţică”Cursuri
de Vară” şi ”Seminarii de sfîrşit de săptămînă”.
Programul "Cursuri de Vară” urmăreşte o perfecţionare intensivă, cu prezentarea unor produse soft moderne. Vă oferim spre alegere:
1, 8, 22 iulie 1, 22 iulie24 iunie, 8 iulie ■24 iunie, 15 iulie,15 iulie. ■
Datele de mai sus reprezintă începutul cursurilor ce vor avea durata de o săptămînă, cu program zilnic de 4 ore, dimineaţa sau după-amiaza, în funcţie de solicitări.
Programul de ”Semirtarii de sfîrşit de săptămînă” vă asigură o sîmbătă agreabilă:
29 iunie 6 iulie 13 iulie 20 iulie 27 iulie.
Se asigură sală de practică ultramodern dotată şi material bibliografic la dispoziţia cursantului. .
Cursurile şi seminariile sînt gratuite şi se vor desfăşura în grupe de 6-12 persoane.
în cazul în care numărul de solicitanţi depăşeşte numărul de locuri, participanţii vorfi selecţionaţi în urma unui testde aptitudini.
Coordonatorul Programului este Romeo Macaria.Informaţii si înscrieri la sediul Fundaţiei Soros dinStr.Ţebei nr.21 ^Telefon: 420480, zilnjc între orele 10-12, respectiv 14-16. ^
♦ Internet - mail♦ Internet - ftp + Internet - web♦ Windows 95♦ Internet - review
Oi
V A I N F O R M E A Z A :
Pentru a veni în îritîmpinarea depunătorilor, în urma repetatelor solicitări ale acestora,* conducerea Casei!£de lEcoridmn si Corisemnatiuni a luat următoarele măsuri:
1. punerea în vînzare a unui nou instrument de economisire Obligaţiune C.E.C. cu cîştiguri - SERIE NOUĂ cu valori de 10.000 lei, 25.000 lei, 50.000 lei şi 100.000 lei. Dobînda se plăteşte numai sub formă de cîştiguri prin trageri la sorţi lunare. Prima tragere la sorţi va avea loc pe data de 28 iunie a.c., cîştigurile situîndu-se între 1 milion şi 10 milioane lei.
I M P O R T A N T !
Pe tot parcursul lunii iunie, obligaţiunile serie nouă se vînd fără diferenţă de preţ. Dobînda anuală este de 15%. :
2. punerea în circulaţie, în cursul lunii iunie a unui nou tip de certificate: "Certificat de depunere, cu plata dobînzii la 3 luni”, cu scadenţă de 3 ani, în valori de 100.000 lei, 500.000 lei, 1 milion şi 5 milioane lei. Răscumpărarea certificatelor şi plata dobînzilor se face numai la unitatea care le-a pus în circulaţie.
3. acordarea unei dobînzi anuale de 12% în cazul nerespectării termenului de 1 an la libretele de economii cu dobjndă pe termen începînd cu data de 1 iulie a.c. (760420)
rOrganizaţie Umanitara Internaţională caută, pentru biroul său din Cluj, un asistent de direcţiune cu cunoştiinje solide de informatică pentru activităţi de gestiune de resurse umane, finanţe şi contabilitate.
[ Este obligatorie cunoaşterea limbii franceze.Trimiteţi C.V. şi scrisoare de motivaţie pe adresa Cluj-Napoca, str.Galaxlel nr.9 pentru Titus Crişan
Lpână cel mai târziu în 28.06.1996. (29678)
) tel/fax: 137523
>432680
5 x 8 6AMD/l 332.419.000
_________ Lei +TVA4 M6 RAM = 40 USD. p e n i i o i ,/nMTOR-
3 . 0 4 9 . 0 0 0 LEI +1VA
S C M O D E N A S R LCluj-Napoca, str. Oaşului nr. 42A
ANGAJEAZĂ: cu carte de muncă si salariu deosebit:
; VÎNZĂTOARE EXPOZIŢIE MOBILĂ.
C o n d iţii: Liceul Economic sau Prelucrarea Lemnului, eventual experienţă în domeniu.
CONCURS: miercuri 19 iunie 1996, orele 18 la sediul firmei MODENA. ^
Relaţii suplimentare la telefon § 4 3 3 5 5 5 - 1 3 6 8 2 2 . g
agenţie imobiliaraStr I.C. Brătianu nr. 17, ap. 10
4 3 .1 7 .5 6
MATRIMONIALE• Intelectual, ca lită ţi
deosebite, fără obligaţii, situaţie materială bună, 44-ani, l , 74/75 doresc să cunosc, o intelectuală tînără, cu flex ib ilita te şi imaginaţie, capabilă de un dialog liber, deschis, constructiv. O. P. I3C. P. 980 (010568)
vînzări, cumpărări, închirieri^ apartamente, case, terenuri. 2 T e l . 1 5 - 2 5 - 2 0 . £
S tr .M u n c ito r ilo r 8 /7 .^
• Vînd chioşc alimentar. Telefon 41-35-70 (016543)
• Vînd 5000 mp teren pentru construcţii zona B ecaş, posib ilită ţi gaz, apă,' curent. Telefon 13-42-98. (010328)
• V înd te ren in trav ilan Mănăştur şi 10 casete de bere cu stic le lle l. 16-02-14. (010366)
• Vînd teren în Făget 1000 mp, Tel. 12-12-80. (010378)
• Vînd teren în Făget. Informaţii tel. 18-09-93 după" ora16. (010458) . ~
• Vînd teren în Floreşti, 2750 mp preţ 8 milioane negociabil. Relaţii tel. 16-93-46. (010486)"
• Vînd 1100 mp teren pentru construcţii în Mănăştur şi, 3000 mp teren pentru cabană la 7 km de C luj, acces şosea. Str. Cîmpului nr. 63 între orele 20-21.(010523) . -
• V înd u rgent a p a rtam e n t 3 cam ere confort, convenabil, finisat deosebit. Tel. 17-92-03 după ora 19. (010066)
• Vînd apartam ent 1 cam eră nefin isa t s tr . N ăsăud n r. '4 et. 3 cu telefon, preţ 40 milioane fix. In fo rm a ţii te l. 12-41-16. (010292)
, • Vînd. casă str. M aram ureş nK 153 (010481)
• Vînd apartament Piaţa A bator, bloc cărăm idă, 3 cam ere decom andate, cu telefon. Inform aţii telefon41-43-68 o rele 8-15. (010489)
• Cum păr urgent 2-3 cam ere în C ip ariu sau apropiere. Tel. 14-96-92 sau14-64-83 d upă o ra 20. (010580)
• Vînd urgent 2 camere confort 2 etaj 4 parchetat^ ocupabil im ediat. S tr. Brâncoveanu nr. 60 ap. 42 (010593)
• Vînd urgent 2 camere confort 2 etaj 1 cu balcon, ocupabil imediat, Mănăştur. Tel 42-56-46. (010594)
« Vînd apartam ent e camcrc imediat ocupabil, în Gheorgheni str. Pascaly nr. 13 ap. 12. TeL 018-623-761 Preţ negociabil. (016423)
• Vînd u rgen t ap a rtam e n t 2 cam erc p a r te r , M ăn ăştu r, zonă verde, te lefon , tv cablu , parchet, ocupabil imediat. Preţ negociabil. Telefon 16- 96-05 între orele 8-10; 17-23. (016427)
• Vînd cabană lîngă Beliş. In form aţii Huedin, teL 25-18-02 (016490)
• V înd în C en tru garsonieră. Tel. 13-31-82 (016547)
* Vînd garsonieră str. Z o rilo r et. 2 , 25 mp. In fo rm aţii tel. 13-90-31 (016551)
• Vînd apartament două camere ultrafinisat, Ia preţ avantajos, pe str. •Dorobanţilor nr. 102 ap. 112(016554)
• Vînd teren 3000 mp cu c o n s tru c ţie /300 mp în ap rop iere de Cluj. Tel. dimineaţa 19-30-24, după masa 19-85-34; 14-43-68(016577)
• Vînd teren 1400 mp în C luj, zona Zorilor. Tel. dimineaţa 19-30-24, după masa 16-79-64; 19-85-34.(016578)
• Vînd apartam ent 2 cam ere fin isat centru- Zorilor. TeL 43-84-12 orele18-22. (016596)
• Vînd urgent garsonieră confort I mărit. Str. Parîng nr. 39 ap. 34 ct. 2. Tel. 16-70-44. Vizibilă între orele 16-22. (016611)
♦ Vînd apartam en t ultrafinisat. Ştr. Bucureşti nr. 66 ap. 7 (016623) ,
• Vînd garsonieră str. Bucegi nr. 13 ap. 66 şi VW Passat an 1989, stare foarte bună. Orele 16-20. (016624)
, • V înd garsonieră str. Cojocnei nr. 6 bl. C13 ap. 28 miercuri şi joi orele 16-21 lîngă
"Autogara. (610025) ^ ! :• Vînd casă; şi grădină cu
gaze, apă str. Transilvaniei nr, 29.(010288)
• Vînd apartament 2 camere confort 1 parter preţ 32 milioane str. Mehedinţi nr. 42-44' ap: 70, (010296) ’ - ‘ ;
• V înd casă în Dîmbul Rotund str. Doinei nr. 69 tel. 15-93-26.(010327)
• Vînd garsonieră Calea Baciului n r .4 7 et. 2 ap. 91; 17 milioane negociabil. Zilnic între orele 8-22 (010401)
• Vînd apartament 3 camere etaj 1 confo rt 1 C alea D orobanţilor nr. 102 ap. 67. (010415)’
• Vînd casă*6 camere zona centrală Tel. 19-08-61; 19-38-26. (010422)'-
• Vînd urgent garsonieră confort 1 p re ţ 24 m ilioane negociabil. Str. Cojocnei nr' 21. bl. C8 et. 4 ap. 34 (010424)
• ■ Vînd garsonieră confort 2 str. Bucegi nr. 14 ap. 8 tel. 13- 30-94 (010427)
• V înd apartam ent două camere ultracentral, str. Horea nr.,4 et. 1 ap. 16 telefon 13-67-19. (010432) ; -
• Vînd casă singur în curte 500 mp grădină Calea Turzii nr. 76, 78. 000 DM. Telefon 19-18-32. (010436)
• 'V înd urgent şi foarte convenabil garsonieră confort 1 în Mănăştur etaj 10. Telefon 41-08-06 ' în tre o rele 16-18. (010440)
V înd apartam ent trei. cam ere fin isa t, garaj, beci, parcare str. A. Vlaicu nr. 48 bl. A ct. 5 ap. 49 vizibil după ora 17.(010450)
• Vînd casă cu 2 camere, dependin ţe , te ren , pe str. Iugoslaviei. Preţ negociabil 50.000 DM. Informaţii la tel 19-73- 81, zilnic numai între orele 15- 17. (029219)
• Vînd casă str. Artelor nr. 12/A. Tel. 15-74-25. (016289)
" • De vînzare apartament 2 camere confort I, cu vedere la oraş, et. 4 cartier Gheorgheni, lîngă Hermes, loc de parcare, pivniţă, tv cablu. Tel. .14-29-93 (016633)
. » Vînd apartam ent superfinisăt, cu telefon, tv cablu, et. 2, Zorilor. Preţ 100 milioane. P reţu l include şi o parte din m obilier. O cupabil 2-3 săptămîni. TeL 41-45-78 sau 12-42-79, după ora 18. (016634)
• Vînd apartament 2 camere,. cu parchet şi telefon. Informaţii tel.. 41-54-25 după ora 16! (016635) . •
• V în d . apartam ent cu 3 camere în cartierul Zorilor str, Observatorului nr. 105 sc. 2 ap.59. Informaţii zilnic după ora 16. (01663?) ’,
• Vînd Alfa Romeo 1982, cu cartc identitate, benzină, 1800 cmc, stare perfectă, 2500 DM. Tel 18-22-53. (029242)
dgEc fJ jUL P U B L I C I T A T Ef CIUJ-NAPOCA: luni-vineri S-16;sîmhâ(â 9-14; Ici/fiu 173-04;SUimEDACŢIAŢURDA:s luni-vineri8-16; tel/fax 3M3-23; SUBRIîDACŢIADEJ: luni-vineri *-16; tei/fax 21-6(1-7' marţi, 1 8 iunie 1 9 9 6 M()
• V înd O pel K ad e tt ECC snow 1. 3 cm c an fabricaţie 1988, 3 uşi, stare excepţională, 64. 000 km p re ţ 6900 DM. Inform aţii tel. 15-63-83 după ora 16(010464)
• Cum păr Oltcit. Tel.19-19-50. (010586) ' '
• Vînd Renault 5, 1988, 3300 DM + vama. Tel. 43-20-15 sau . 19-47-37 (016488) '
• Vînd urgent VW Golf, an 1980, vam a a c h ita tă , 2600 DM. Tei. 42-50-29 (016504)'
• Vînd urgent Audi 80, diesel, înmatriculat, în stare bună, Ia preţ rezonabil TeL 17-16-42 (016508) ■
• Vînd Opel Ascona 1300 an 1988, înm atriculat cu carte identitate preţ 3900 DM negociabil. Urgent. Str. D orobanţilor nr. 102 ap. 112.(016553) ■ : ,
. • Cumpăr Dacia 1300. Ofer 4, 5 milioane lei. TeL 13-51-64 (016572)
înmatriculat, an fabricaţie 1979, preţ 2700 DM negociabil. Tel.17-42-46-/ tel.-., mobil 018-62-34- 29.(010445) ;
• .Cumpăr d u b ă . ' O fer'. maximum 4500 .DM sau schimb
cu. Dacia fbrcak-.(1986). plus d ife re n ţă .. .T e l. : 14-69-30.(010452) V
• Vînd Opel Kadett 1985 înmatriculat 12 C3. Ţel. 14-94-
• 82.(010459) .• , Vînd Oltcit 1989 şi Talbot
din 1985 înmatriculat cu 1500' DM: Calea Floreşti nr., 4 bl. Bl ap. 15 orele 8-20. (010461)
• Vînd Fiat Uno an fabricaţie .1983 _ stare excelen tă , înmatriculabil pe 12 CJ cu carte identitate, preţ 2600 DM negociabil. Tel. 15-36-46.(010465) -
• Vînd VW Golf II, turbo diesel, an 1987, două uşi, stare excelenta. Tel. 19-39-66 orele 17-19(016518)- • Cumpăr Mercedes 240-300
D înmatriculat (eventual pe 12 CJ). Ofer 2500-3000 DM. Tel.12-44-16 orele 18-21. (016532)
• Vînd Dacia TLX, fabricaţie 1989, culoare alb 13, cu carte dc identitate, preţ foarte avantajos. Comuna G îrbău nr. 236 A. (016602)
• Vînd Dacia 1310 an fabricaţie 1990, în stare: bună.- Informaţii tel. 4143-99 sau 43- 83-95 (016537)
• Vînd urgent Dacia, 0 km. Tel. 41-41 -99 cu Cosma sau tel. 19-21-06 (016514)
• Vînd Fiat Ducato decembrie 1987. Tel. 16-94-63;13-41-12 (016539) .
• Vînd Dacia 1310, în stare foarte bună: Tel. 14-43-73(016549) '
• Vînd caroserie Dacia Papuc cu factură. Tel. 14-13-72(016550) •
• Vînd VW Golf 1600 D, înm atriculat 4 .uşi, genţi magneziu, an 1987. Tel 13-57-55, după ora 20. (016552) ;
• Vînd Fiat Ritmo Sport, cu carte, preţ 8, 5 milioane lei, an1984 şi motoretă Hoinar. Tel. 15-45-14 (016561)r • Vînd urgent BMW 320,
neînmatriculabil, 98. 000 km, cu tu re lă ,- genţi m agneziu, cauciucuri cu an tifu rt,-s ta re foarte bună, preţ 3200 DM-, Tel.17-04-51 după ora 14 (016571)
• Vînd Dacia 1310 break, an 1989, stare foarte bună şi video Samsung Record. Tel. 41-37-18, după ora 19. (016576) v '
• -Vîîld Alfa Romeo 90 an1987, motor 2000. cmc injecţie 6V, Vizibilă str. Zambilei nr. 15 orele 18-20 (016598)
• Vînd telefax Panasonic KT- 700 nou, model 1996-1150 DM, cameră video VHS-C Panasonic Rx7 model 1996, 0, 7 luxî zoomx 140-2200 DM, telefon fără fir cu robot Panăsonic-300 DM. Tel. 14-08-65 orele 8-12 sau după ora 21. (010570)
• Vînd televizor Sharp 350 DM şi cuptor cu microunde 250 DM. Tel. 16-10-41.(010574) -
• Vînd maşină electronică dc scris Sharp. Tel. 14-17-56. (016467)
• Vînd dulap haine, video P layer, cup tor r m icrounde, maşină dc scris portabilă, 2 mese bucătăric. Informaţii str. Prof. Ciortea nr. 42 bl. N ap. 14. Marţi şi miercuri. (016513)
• Vînd cuptor microunde. Tel. 18-9485. (016555)
• Vînd urgent tractor U650. Informaţii la telefon 14-36-18 după ora 19 zilnic. (010449)
• Vînd combină Claas. Tel.12-88-59 (010541)
• Vînd com bină. Claas Europa. Informaţii după ora 17 tel. 23-21-93. (010466).- • Vînd motocultor nou cu motor american 4 cp. Tel. 19-58-60. (010550)
• Vînd trac to r U 650, remorcă, semănătoare, disc, plug stare foarte bună. Informaţii te l15-16-53. (016643);■ • Vînd pui dog german. Tel.42-05-06 (010431) . ^: V Vînd birou nou. Tel: 12-84-09 (010434)
• Vînd hol 3,-2, 1 nou. Tel.42-01-59 (010504)
» Vînd mobilă ieftin. Tei. 14- 98-03 (010559) .
• Vînd pui ciobănesc german .160. 000 lei. Str. Cîmpului nr. 101 (010565) ~
• Vînd cinci vaci şi doi cai. Tel. 033/23-12-48 (016574): • Vînd ieftin mobile. Tel, 41-14-36 (016587), / Vînd telefon celular. Tel.18-8602 sau mobil 018-623-149 (016606) - - ;
• ; Vînd masă de tenis, stare bună. Tei. 12-33-46 (016610) ;
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ
• Schim b apartam ent 2 camere confort 2 cu confort 1. Ofer diferenţă sau o maşină. Variante. Str. Bucegi nr. 8 bl. E2 şc. 3 ap. 44 (010425);: /i£ ;
: • ! Schim b apartam ent 2 camere din cărămidă, finisat + 1 garsonieră cu casă particulară. Tel, 16-51-92 (010437)
• Schimb apartament cu 3 camere Xpaschet, telefon) din Oradea cu apartament 2 sau 3 camere din Cluj. Tel: 13-30-84.(010554) ' 4 '
• Schimb garsoniera confort1 etaj 1 str. Barbusse nr. 3 ap. 17, IV Cablu, balcon închis, beci mare plus 10 milioane lei ,plus D acia 1300. Solicit apartam ent 2 camere zona Farmec. (010590)
• Schimb casă ICRAL 2 camere, baie, telefon, curte, cu o cameră plus diferenţă. Zilnic tel.13-81-61. (0164 {>2)
• Schimb apartam ent 3 camere, 87 mp ultrafinisat, Calea M ănăştur, cu apartam ent 2 camere prefer Calea Mănăştur, plus diferenţă. Relaţii Calea Mănăştur nr. 107 bl. G7 ap’ 7 et.2, între orele 17-21. (016632)
• Dau îri chirie spaţiu format din 2 camerc, hol,'grup social,
• pen tru b irouri, sau depozit. Informaţii str. Cîmpului nr. 124.(016509)
: • Dau în chirie spaţiu de 140 mp pentru restauran t, bar, biliard, zonă centrală. Tel.S14- 21-90 (016575)
• Dau în chiric spaţiu central. Tel. 13-16-48 (016613) ,
DIVERSE
• Dau chiric locuinţă. Tel. 43-00-81 (010595)
» Dau în chirie central,2 camere, dotate, anticipat6 luni. B-dul Lenin nr. 32 ap. 2. (016642)
• înch iriez garsonieră mobilată în Mărăşti, 200.; 000 lei lunar, plata anticipat. Tel. 15-78- 25.(010423)
• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat cu telefon în Mănăştur. Tel. 17-08-94 orele 19-22. (010528) .
- • . închiriez apartament patru camere nemobilat. Informaţii la tel. 15-54-13.^(010534) '
• Dau în chiric apartament 3 camere cu telefon. Tel. 14-33-95(010555) '
• Dau în chirie apartament Mănăştur. Tel 14-35-25 orele 18- 20. (028984) '•
• Dau în chirie garsonieră confort I ultrafmisată, pe termen lung, plata lunar în valută. Informaţii la tel. 14-64-38 :după ora 17. (016517)
• Dau în chirie garsonieră m obilată, G heorgheni, p lata anticipat pe 3-6 luni. Tel. 14-58-: 96; 14-51-84 (016583) ‘ '
• Primesc în gazdă fete sau băieţi Str, Porum beilor,nr, .20 (016612) ' ::
• Dau în ch ir ie - urgen t garsonieră confort, m obilată, p la ta ; antic ipat pe 6 jiin i. Informaţii str. Cernei nr. 7 bl. 7 sc. 1 ap. 2, Mărăşti. (016628):
• Dau în chirie apartament cu2 camere în zona Gheorgheni. Informaţii tel., 17-33-78 după ora.14. (016637) ;
• C asă de amanet şi co n sig n a ţie tablouri şi bijuterii au r şi argint la cele mai mici preţuri. Asigurăm c u ră ţc n ie la domiciliul clientului, inclusiv societăţi comerciale; baby sitter cu p e rso n a l de specialitate; re p a ră m păpuşi.C ontactaţi-ne Ia tel. 43-04- 91 orele 10-17. (000100)
• Ţin contabilitate. TeL 17-20-67 (010130)
• C au t d is tribu ito r sucuri naturale, cu maşină. Telefon 18-03-85 dupâ ora20.(010446)
• Societate comercială a n g a je a z ă gestionar- v în z ă to r . C ondiţii:c u n o ş tin ţe opera re calculator. Selecţia va avea loc în data de 18. 06. 1996 la sediul firmei, str. Nicolae Iorga nr. 14, de Ia ora 17(010503) •
A n g a jez b a rm an , c h e ln e r iţe _ p rezen tab ile , femeie curăţenie. TeL 43-23- 08 orele 12-20 (010552)
• Efectuăm servicii de tran sp o rt m arfă pînă la 5 tone. Telefon 15-77-66 san15-54-07. (029047)
• R epar maşini spălat. Tel. 17-35-06 (016548)
1, R eînnoirea vanii, cu sm alţ germ an alb şi color. TeL 13-07-02 (016589)
• Executăm, deratizări. Tel. 17-11-88 (016600)
♦ Execut jaluzele lemn tei şi PVC. im port. Garanţie. Tel. 41-02-79. (016620)
• C au t să în c h ir ie z autoturism , nu pen tru taxi. Tel. 19-05-72. (010589)
• O fer chiric. TeL 14-98-86 (016622)
• C aut chiric. TeJ. 14- 98-86 (^16621)
• Caut spaţiu pentru birouri zona centrală. Tel. 19-85-13. (010197)
• Dau în chirie spaţiu pentru depozit sat] alte activităţi. TeL 43-76-62.(010482) •
• Dau în chirie spaţiu 300 mp la 30 km de Cluj. Tel. 18-79-92. (010520)
• înch iriez m aşină dc îngheţată. Tel. 16-18-10 seara. (010548)
• Caut garsonieră cu telefon pentru închiriat. Ofer 150. 000 Ici. Telefon 15-77-59. (010532)
• Caut să înch iricz apartament cu 2 camere, mobilat şi cu telefon. Tel. 12-39-07. (010545)
• Studente caută ch iric apartament 2-3 camere. Tel. 15-00-16 (010572)’ . • Petite familie cherche un appartcment ccntral ou une petite maison avec telephonc. Appelcz- nous au 19-06-18 (vorbim şi româneşte) (016495)
• Student grec, serios, caut de închiriat apartament 2 camere cu telefon, mobilat, frigider, în Zorilor, Grigorescu', Plopilor, str. Gheorgheni. Tel. 18-10-20; 12-31-08 orele 18-22.(016511). •
. Transport 10 persoane cu autocar în Franţa-Paris pe ruta Ungaria -Cehia-Gemiania, Paris, data 21. 06. 1996. Tel. 14-31-75. (010428)
• Prim ăria Valea Icrii organizează în. .data de 08. 07. 1996, licitaţie de, oferte pentru lucrările dc reparaţii la şcoli. .Ofertele se depun la Primărie pînă în data de 05 . 07. 1996. (010435)
• SC Estetica SRL angajeazi tîmplari. TeL 16-41-11 dupăora '19.(010443)
• Angajăm zidari şi zugravi. Tel. 14-63-85 orele 9-17. (010500)
• SC Coco-Bar SRL angajează tinere fete între 18-25 ani care au calificarea în meseria de bucătar, barman-ospâtar Informaţii tel. 16-71-06; 17-57'08 orele 9-14. (010518)
marţi, 1 8 iunie 1 9 9 6 P U B L I C I T A T El CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;simbâtâ 9-14;lel/lai 19-73-04; SUBREDACŢIATURDAri luni-Mncri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACftA DEJ: luni-vineri g-16; tel/fax 21-60-75.
ADEVARULde C iu l
, sc Formula 1 SRL anunţă iorarea adaosului comercial la
«100% începînd cu data de 1 , 1996. (010447) - , Fabrica de bere Fabber
zi băieţi pentru secţia de jtnnentare, vîrsta maximă 30 jji. Informaţii. la tel. 41-54-730 Muncii nr. 87. (010527)
< Angajăm depanator şi jjucitor necalificat. Tel. 41-46- l\ Calea Turzii nr. 69 SC jfelior. (010566)
i Atlassib efectuează zilnic transporturi în Germania şi franţa, cu plecare' din Cluj,-'pa rutele: Nurnberg, A ugsburg, (M Stuttgart, K arlsruhe, jastatt, Homburg, Saarbrucken, Heilbronn, Mannheim, Frankfurt, Jiegen, Gummersbach, Koln, Dusseldorf, Dortmund şi Metz, Reims, Paris. Eliberăm asigurări medicale, cărţi verzi. Operăm schimb valutar. Telefon 064/ 43- 34-32, Piaţa Mihai Viteazul nr. ;i, ap. 1.(027903)
• Servicii de contabilitate, consultanţă fiscală oferite de persoană autorizată. .Tel. 42-53- 44. (016248)
în conformitate cu legea nr.1995, SC “Cimentul” SA
anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, pentru ob iec tivu l “Cimentul” SA Turda, situat în Turda str. Ştefan cel Mare nr. 4. Eventuale reclam aţii se pot depune la sediul APM C luj, Calea D orobanţilor nr. 99.(016440)
• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, SC “Cimentul” SA Turda, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pen tru obiectivul “Linia ^n o u ă de fabricaţie a ipsosului” situat în Turda str. Ştefan cel Mare nr. 4. Eventuale reclam aţii se vor depune la sediul ÂPM C luj, Calea D orobanţilor nr. 99.(016441)-
• Angajez vînzătoare pentru magazin alim entar, s i tu a t în Mănăştur Informaţii tel. 19-11- 67 ora8-16 (016569) ‘
• Angajez vînzătoare. Relaţii la magazin str. Bucegi nr. 2 miercuri 19 iunie 1996, ora . 10.(016605)
• Angajăm vînzătoare: cu carte de muncă la gheretă staţie Sirena. Informaţii în data de 19 ora 9 în staţie Sirena (Mănăştur) (016627)
• Discoteca Sun, angajează cu carte de muncă bucătar şi ajutor bucătar. Tel. 42-06-92 (016644) ' ,
• P rim ăria com unei Măgari Răcătău, anun ţă licitaţie publică p en tru reparaţii curcnte şi capitalc, la şcolile din comună, în data de 04 07. 1996. în caz de ncadjudccarc licitaţia se repetă în ficcarc joi, de trei ori. Informaţii la Primăria Măguri-Răcătău. (016494)
• Solicit u rgen t împrumut lei: G aran ţii imobiliare. Tel. 14-73-71 (016540)
* Judecătoria C luj, str. Dorobanţilor nr. 2, vinde* la licitaţie publică în 1 iulie 1996, ora 11, canicra 43, apartament dc ^via camcrc situat în Cluj str. Mehedinţi nr. 9 ap. 35. ^formaţii la tel. 19-35-20 între orele 8-15. (016402)
• SC Terapia SA din Cluj- Napoca, str. Fabricii nr. 124, organizează în prima şi a treia joi din lună între orele 10-12, licitaţie publică pentru vînzarea de mijloace fixe disponibile sau propuse pentru, casare: instalaţie de distilare (distilator 3000 L, rezervor 2000L, condensatoare inox) dulap uscător inox cu aer cald; electrostivuitor de 1, 6 T; turbine de d ra je fia t inox; compresoare amoniac; maşină de tab le ta t RTM 41; m aşină de tabletat RT 300; malaxor 10% inox; uscăto r A pollon inox; compresoare de azot; grup răcire TGRA 140; m ob ilier lemn. Informaţii se pot obţine la sediul firmei, biroul MEIRT, tel. 41-52-22 sau 41-50-99 int. 416 şi 400. (016530) -
• Primăria comunei Mărgău organizează lic ita ţie masă lem noasă în data de 20. 06. 1996, la sediu. (016586)
• Ofer împrumut. Tel. 16-65-18 (016638) '
• Caut zidari şi dulgheri pentru construcţie I casă. Plata foarte bună. Tel. 43-80-28, 43- 83-85. (010469)
- • Pensionar militar 50 ani caut dc lucru (şi pază noapte). Tel. 43-38-39. (010573) .
• Domnul Kiss Martin este, citat de Judecătoria Cluj-Napoca, Ia data de 2 iulie, ora 8,, camera 122, dosar civil nr. 3521/1996, în proces cu Pop Violeta pentru consim ţăm înt con trac t auto. (016448) \
• în conformitate cu legea nr.137/ 1995, Tanţău Ioan, anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru locuinţă familiară, situată în Colonia Făget nr. 9A Cluj. Eventuale sesizări, sugestii se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (016531),
PIERDERI• Pierdut carnet sănătate pe
numele Negru Teodor. îl declar n u l(010438), . • P ierdut legitim aţie de se rv ic iu , p e ,n u m e le G îrb o an ' N ico leta . O decla r nulă. (010494) '
• Pierdut abonament Ratuc pe nume Gîrboan Nicoleta. îl declar nul. (010495)
• SC C&D C onsultan ţa Im pexp SRL C luj-N apoca pierdut număr de înregistrare fiscală 207856. Se declară nul. (010519) ;
• Câm pianu Sorin Radu pierdut legitimaţie de serviciu eliberată de A dm inistraţia Financiară a municipiului Cluj- N apoca. Se declară nulă.(016485)
• Pierdut carnet de student pe numele Şpan Mircea. îl declar nul. (016521)
• SC Elcctro Elis pierdut ch itan ţie r fisca l nr. 947401- 9474450. Se declară nul.(016528)
• G abor C laudia M aria pierdut carnct student. Declar nul. (016541)
• Pierdut legitim aţie dc scrv iciu pc num ele Domniţa G heorghe. O d c c I a r n u lă .(0 1 6 5 9 3 ).
.• Pierdut legitim aţie dc handicapat pc numele.Domniţa G heorghe. O declar nulă.(016594) .
• S'C Transcom pierdut
chitanţier mic seria nr. 2491- 2540. Se declară nul. (016629)
DECESE COMEMORĂRI
• In data de 16 iunie s-a stins din viaţă după o lungă şi grea suferinţă scumpul meu soţ MEŞTER VASILE, în v îrs tă de 75 ani din Apahida. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 18 iunic 1996 la ora 13 în localitatea Apahida. In veci îndurerata soţie Victoria. (010510)
• C u adîncă durere anunţăm stingerea din viaţă a iu b itu lu i nostru ta tă , socru , bunic , s trăbun ic MEŞTER VASILE. Chipul tău drag va rămîne veşnic în inim ile noastre Fiica M ă rio a ra Dăncilă cu familia. (010511) ♦
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scum pului nostru ta tă , socru şi bunic M EŞTER VASILE. Fiul Vasile Meşter cu familia. (010512)
* Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru ta tă , socru şi bunic M EŞTER VASILE din A pahida. Te plîngem cu durere în suflet fiica Lenuţa Sofronea, ginerele Costel şi nepoata Lavinia. (010513)
* Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a iubitului nostru soţ, ta tă , socru şi bunic, GÂNGĂ DĂNILĂ, în v îrs tă de 58 ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 18 iunie 1996, ora 12, de la C apela C im itirului C en tra l. O dihneşte-te în pace, suflet bun şi nobil! Familia îndoliată. (016492)
• Cu durere în suflet anun ţăm tre c e re a în nefiinţă a dragului nostru ta tă , socru şi bunic, ZEAM Ă VASILE,pen sio n ar MAN.Înmormîntarea va avea loc marţi 18 iunie, ora 14, de la C apela d in M ănăştu r. O dihnească-se în pace. Familia îndoliată. (016557)
• Cu ad încă du re re anunţăm încetarea din viaţă' a mamei noastre BIRT AR ANA la 82 ani. înmormîntarea va avea loc în 19 iunie 1996 în Giula Ia o ra 15. Cei cinci copii.(016649)
• Sincere condoleanţe şi com pasiunea noastră fam iliei A ure l şi Valica S ârbu , p e n tru p ie rderea tatălui drag. Locatarii bl. F I din s tr . B râncuşi nr. 163.(016505)
• I’ios omagiu sufletului bun al celei care a fost naşa n o as tră , d -na AURELIA NECHITI. Familia Bârsan. (016516)
• Sincere condoleanţe fam iliei D ulam ă pen tru pierderea tatălu i doamnei C ornelia. Fam. Pruncan, Domşa, I’ârv şi Nica. (010454)
• Sîntem a lă tu ri de colega no as tră Dulam ă Cornelia în marea durere p ric in u ită de d isp a riţia ta tă lu i Colegii B iroulni Contabilitate. (010455)
• Sîntem alături de tine, Luminiţa în marea durere p ric in u ită de p ierderea mamei talc dragi. Sincere condoleanţe. Fam iliile Morar şi Achim. (010471)
• Sîntem a lă tu r i de vecina noastră Angela Ciotlăuş în aceste momente grele pricinuite de moartea tatălui drag. Locatarii din str. Scorţarilor nr. 9 sc. 1 (010553)
• Sîntem a lă tu ri de cumnata noastră Lenuţa în marca durere pricinuită de moartea tatălui drag. Fam. Bucur Olimpiu şi Angela şi fam. Sofronea M ircea şi Aurica din Iaşi. (010514)
• Un ultim omdgiu celui care a fost vecinul nostru HEGEDUŞ PETER. Sincere condoleanţe fam iliei. A sociaţia de locatari str. Padiş nr. 1(010530)
• Sîntem a lă tu ri de colega noastră Mit ea Maria în marea durere pricinuită de m oartea mamei dragi. Sincere condoleanţe întregii fam ilii. Colectivul SC Univers T Casa Tineretului.(010557) -
• Regretăm dispariţia celei care a fost d-na LI A dr. LUPŞA, soţie şi mamă. Familiei îndoliate sincere condoleanţe. Fam . dr; Bangău şi Rusan. (010592)
• Sîntem alături de sora, cumnata şi mătuşa noastră V ictoria, în aceste clipe, datorate decesului soţului d rag , M EŞTER VASILE din Apahida. întregii familii sincere condoleanţe. Fratele G h iţă F ră tean , cum nata Aghi, fiicele Agiţi, Rodica şi Felicia cu familiile. (016479)
• Sîntem a lă tu r i de colega n o as tră C îm pan Carm ela la m area durere p ric in u ită de m oartea ta tă lu i . d rag . S incere condoleanţe. C olectivul Bankcoop. (016487)
v Un ultim omagiu p en tru cel ca re a fost colocatarul nostru GÂNGĂ DĂNILĂ şi sincere condoleanţe fam iliei. Asociaţia locatarilo r str. y în ă to ru lu i n r. 17-19 (016519)
• în aceste clipe grele, cu ' sufletu l şi cu gîndul, sîntckn a lă tu ri dc familia G îngă, în m arca d u re re p ric in u ită dc m oartea vecinului nostru; GÂNGĂ DĂNILĂ. Locatarii blocului C3 (016520) -
• Profund îndureraţi de m oartea fu lgeră toare a ta tă lu i doam nei Dulam ă C ornelia , pa tro n ii şi persona lu l m agazinelor F iesta , T ransm itcondoleanţe fam iliei îndoliate. (010453)
• Sincere condoleanţe d lu i Z orzo lan R adu , în d u re rea p ric in u ită de decesul soţiei iub ite . Asociaţia locatarilor str. A. V lahu ţă bloc L am ă C (016522)
• Adio, LUCI, scumpa noastră prietenă, Dumnezeu să-ţi dea odihnă ţie şi lui NENEA VASILE, ia r tu Luminiţa scumpă vei găsi în fam ilia n o as tră acceaşi dragoste şi căldură pentru totdeauna. Vasile, M ariâ, L au ra , Felician, Dana şi Cătălin Perşa. (016545)
• Mulţumim din inimă tu tu ro r celor carc au fost alătu ri» de noi în m area durere cauzată de trecerea în e te rn ita te a iu b itu lu i nostru VICTOR ENGHIŞ. Familia îndoliată. (016535)
• Colegii din Muzeul de Is to r ie a T ransilvan ie i tra n sm it . s incere condoleanţe doamnei Adela Paki, în momentul tris t al d e sp ă r ţir ii de m am a sa. (016584)
• Dragă Viorica, sîntem a lă tu r i de tine în aceste m om ente grele , cînd te desparţi de iubitul tău soţ, TEREC IOSIF. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colegii de la Cooperativa de Consum, Gilău. (016599)
* Un ultim om agiu dom nului POPAUGUSTIN. Sincere condoleanţe familiei. Din partea vecinilor de la ap. 1. (016601)
• Sîntem a lă tu r i de colegul nostru ing. Pataki Io an , în m area d u re re cauzată de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de Ia Tehnom ag. (016630)
• Se împlineşte 1 an de cînd ne-a p ă ră s it p en tru totdeauna scumpa noastră m am ă, soacră , bunică D EIA C FLOAREA. Dumnezeu să o odihnească Familia Boca Iosif şi Anna. (010302)
• S-au scurs şase săp tăm în i dc lacrim i şi. tr is te ţe de cînd iu b ita n o a s tră so ţie şi m am ă PUNGUŢ MARIA a plecat dintre noi. Chipul ei drag şi nobleţea sufletului său yor rămîne veşnic în amintirea noastră. Soţul şi cele două fiice. (010525)
• Omagiu şi g înduri deosebite neuitatei şi iubitei mele soţii, RAVECA RODICA BURDEA, la împlinirea a doi ani de la trec e rea în e te rn ita te . Dumnezeu s-o odihnească în pacc. Alexandru Bunica. (016149)
• M ulţumim tu tu ro r celor carc au fost alături dc noi în clipele g rele Ia m oartea fu lg eră to a re a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, COZAC IOAN (NELU). Fam ilia îndoliată. Dragă NKLU, nu te voi uita niciodată. Soţia Maria. (016491)
• îm părtăşim durerea colegului n o s tru prof. G eorge N echiti.T ransm item sinccre condolean ţe ' fam iliei îndo lia te . A bsolvenţii Facultăţii dc M atem atică- M ccanică, prom oţia 1966.(016510)
• O lacrimă şi o floare, Ia împlinirea a 6 săptămîni dc cînd dragul nostru soţ şi ta tă , UŢU VALER , a p lcca t pc d rum ul fa ră în to a rce re . Lacrim ile noastre vor scălda veşnic am in tirea ta . S lujba dc pom enire va avea loc duminică, 23 iunie 1996, la B iserica O rtodoxă, din c a r tie ru l Z orilo r.Dumnezeu să-V odihnească în pace , în veci. Ncmîngîiaţi soţia Elena şi copiii Dclia şi Daniel. (016560)
• Cu aceeaşi durere în su flet, anunţăm trecerea u n u i an de cînd inim a iu b ito a re şi generoasă a celu i ca re şi-a înch inat în treaga viaţă familiei şi profesiei, a încetat să mai ba tă , p ro c u ro r GOGA CRISTIAN. Comemorarea va avea loc jo i, 20 iunie 1996, ora 17, Ia biserica de pe str. Bisericii Ortodoxe. Familia. (016570)
• Fam ilia anunţă cu aceeaşi tristeţe scurgerea a4 an i de Ia trece rea în nefiin ţă a d istinsu lu i şi m in u n a tu lu i nostru soţ, ta tă , socru şi bunic, dr. RUŞDEA IOAN. Doamne odihneşte-I nnde străluceşte lumina feţei Talc! în veci nemîngîiaţi soţia Ani, fiica Sim ona, g inerele Adi, nepotul Chris. (016580)
• T ris te ţea , dorul, d u re re a şi iub irea din inimile noastre sînt tot mai grele şi l i r ă alinare, acum a n d se împlinesc 3 ani dc Ia trecerea în nefiinţă a fiului, fra te lu i şi cum natului FEŞN1C VASILE.Dumnezieu să-l odihnească în pace! Familia. (016597)
• Mulţumim din inimă ru d en iilo r, . p rie ten ilo r, vec in ilo r, tu tu ro rcun o ştin ţe lo r cârc p rin prezenţă flori, telefoane au fost a lă tu r i de su fle tu l nostru greu înccrcat , la trec e rea în nefiin ţă a scum pei no as tre m am e, bunici, străbunici, TODOR IUSTIN A. Mimi şi Ica. (016493)
• M ulţumim tu tu ro r acelora carc prin prezenţă şi flori au fost alături dc noi în marca durere pricinuită de d ispariţia fulgerătoare din viaţă a celui carc a fost om de aleasă omenie, soţ, ta tă , socru, bunic, frate* fiu l, cum nat coleg, SZEGEDI MARTIN. Fam ilia în d u re ra tă . (016515)
• Sîntem a lă tu ri de fam ilia Dulamă Ioan, în marca durere pricinuită.dc p ie rd e re a ta tă lu i d rag , TEREC SIMION. Familiile Vlaicu şi Berc (016565)
i A D E m n U L cfie C f lu j SPORT marţi, 18 iunie 199<
WfFM
EHTB96E nph zru l
Pase subiective
Fotbalul în pericol!Ştiu, mă vor înjura mulţi,
dar o fac. Şi anume, afirm că fotbalul mondial şi, în special, cel european se află în pragul unei mari şi fundamentale crize! Banii mulţi, competiţiile şi mai multe şi mai solicitante şi de tot felul, arbitrajele, unele de-a dreptul crim inale, mărginirea FIFA şi UEFA (eliminarea unui jucător'şi pedepsirea nu a- LUI, a vinovatului, ci a colegilor, a publicului şi a fotbalului în sine) iată duşmanii din ce în ce maj ofensivi ai fotbalului! Să ne amintim că acum patru ani, o echipă venită de la plajă - datorită amestecului jenant al politicului în fotbal!- în speţă Danemarca, a cîştigat titlul european... Cam şoadă treabă, cum zicem noi, , ardelenii! .
La acest turneu final sînt două feluri de echipe: unele băftoase cît încape, altele care s-au bătut singure, după_ ce au avut jocuri în mînă! România - Franţa, Scoţia - Anglia, Turcia - Croaţia, România - Bujgaria, Italia - Cehia şi Rusia - Germania sînt cîteva exemple. Primele cchipe au dominat, au ratat ocazii imense şi apoi s-au bătut-singure, prin prostii Iară pereche ale lor şi ale arbitrilor! Ori toate astea nu ridică cota unor europene] Dimpotrivă! Mai mult: nu am” reţinut nici o noutate tactică, nici o vedetă care a marcat o - ascendenţă, ,a demonstrat ceva! Echipele “bune” s-au afirmat'cînd adversarele au rămas în zece oameni, graţie “fair-playului” FIFA, care a decis acea măsură idioată. Preferam un penalty în locul unei eliminări. Erau goluri mai multe, iar. cei vinovaţi puteau să-şi repare greşeala! Aşa FIFA ne-a dat moartea ’ subită prin eliminări!
Germania - Rusia a fost o jale; ruşii şi-au ratat victoria, iar după ce au rămas în zece s-au trezit nemţii... Bieţii ruşi sînt obişnuiţi, prin tradiţie, să aştepte frigul, gerul, iar mai nou, sprijinul lui Clinton sau Kohl. Acum n-a venit nimic de nicăieri! • :
Să auzim de bine, deşi eu unul zic că nu putem! Viorel CACOVEANU
Scurte consideraţii,* ■- .
clasam ente• Cu ultimele două partide, disputate duminică, s-a încheiat etapa
a doua în cele patru grupe. Indiferent de rezultatele^lin ultima etapă, ce va avea loc azi, marţi, în grupele A şi B, respectiv miercuri în grupele C şi D, două echipe sînt de-acum calificate pentru “sferturi” : Germania (C) şi Croaţia (D), ambele cu cîte 6 puncte din două victorii.
• Celelalte calificate urmează să fie decise de partidele etapei a IlI-a. în grupa A, Anglia şi Olanda, care se întîlnesc azi în derbyul grupei, au cele mai mari şanse de calificare, fiindu-le suficient şi o “remiză”. Teoretic au şanse şi Elveţia şi Scoţia, prima în contextul ca să cîştige la 3 goluri diferenţă partida cu Scoţia iar Olanda să piardă cu 0-2, respectiv Scoţia să bată pe Elveţia tot cu 3-0 şi Olanda să piardă cum am amintit anterior.
• In grupa C lupta pentru al doilea loc în grupă se dă între Italia şi Cehia (Rusia ieşind din cursă). Italia are neapărat nevoie de victorie în partida cu Germania (de mîine), o “remiză” asigurindu-i calificarea doar în contextul că şi Cehia termină la egalitate cu Rusia. O victorie a Italiei în faţa Germaniei doar cu 1-0, respectiv a Cehiei cu Rusia cu 2-0 înseamnă egalitate de puncte şi golaveraj dar Cehia are avantajul victoriei directe asupra Italiei. Deci lucrurile sînt destul de complicate. .
• In grupa D o situaţie similară, pentru cel de al doilea loc în grupă luptînd Portugalia şi Danemarca. Portugaliei li este suficient şi un egal pentru calificarea în “sferturi”. Dacă însă Portugalia ar pierde cu 0-1 partida cu Croaţia, echipa Danemarcei s-ar califica învingînd la scor Turcia cu 4-0.
• Am lăsat înadins grupa A la urmă, pentru că, excepţie echipa României, care şi-a anulat şansele de calificare, celelalte formaţii, Bulgaria, Franţa şi Spania au şanse de calificare în sferturi. E greu de crezut că Franţa nu va căuta să-şi ia revanşa pentru înfrîngerea suferită în faţa Bulgariei, la Paris, în calificările pentru World Cup. Spania mai poate spera numai printr-o victorie în faţa României, conjugată cu o înfrîngere a Bulgariei în faţa Franţei. Dacă însă, prin absurd, să spunem, se va ajunge la un egal în partida Franţa - Bulgaria iar Spania va cîştiga partida cu România, toate cele trei vor totaliza cîte 5 puncte şi departajarea devine foarte complicată, în ultimă instanţă în caz de egalitate şi la golaveraj intervenind coeficientul UEFA care este favorabil Franţei şi Spaniei. Deci răspunsul îlvom şti astă seară cine merge în “sferturi”.
Clasamentul grupei C1. Germania 2 2 0 0 5-0 62. Italia 2 1 0 1 3-3 33. Cehia 2 1 0 1 2-3 34. Rusia 2 .0 0 2 \-5 0 ,
Ultimele^ două-partide, mîinemiercuri 19 iunie: Germania - Italia sr Cehia - Rusia.
Ultimele două partide, miercuri19 iunie: Croaţia - Portugalia ş i ; Danemarca - Turcia.
Romeo V. CÎRTAN
R u ş i i , c u g î n d u l l a a l e g e r i ?
Germania - Rusia 3-0 (0-0)B om be ş i ," fo tba l la
Manchester. Nişte presupuşi irlandezi paranoici au detonat două bombe In plin centrul o raşu lu i s tric ln d aceas tă continuă întîlnire la "ceaiul de la ora cinci”.care se numeşte EURO ’96. Ei rănesc şi omoară oameni, panichează fotbalişti, terorizează un oraş,o ţară, o întreagă lume.
Pe “O ld T rafford” însă lucrurile au fost m ult mai calme. Poate şi pentru că ruşii îşi au “Manchesterul” lor, dar la o altă scară - Cecenia. Ei aveau şansa ca în partida cu G erm ania să com plice la maximum situaţia din grupă, în cazul unei victorii, toate ec h ip e le , g rupei “C ” acumulînd cîte trei puncte, echilibrînd astfel şansele celor patru pentru calificarea în “sferturi”. N-a fost aşa, pentru că ruşii au fost, probabil, mai m ult cu gîndul la alegerile ' prezidenţiale şi au încasat trei goluri. Intrarea lui Klinsmann a fo s t a ş tep ta tă ş i... confirmată, el mareînd două goluri,, dintre care unul cum foarte rar se vede, luînd astfel,o op ţiune , poate cea m ai ; serioasă, la titlul de golgheter al “europenelor”.
Atît Germania cît şi Rusia au adoptat o aşezare în teren ultradefensivă; nemţii - 5-3-2, iar ruşii 5-4-^Fcu Kolivanov vîrf” izolat (ca la polo) şi
Kancelskis şi Radimov aripi false dar şi... inexistente. Şi to tuşi, ruşii sînt prim ii la
Campionatul judeţean de fotbal în date şi cifre; • Dificultăţile financiare_ au
făcut ca la această ediţie a campionatului judeţean să avem o participare redusă - doar 12 echipe, d in tre care 'u n a a
' abandonat lupta după încheierea .turului..
« Disputa pentru supremaţie s-a dat între.cchipa minerilor din Iara şi cea din Iclod, sporadic intervenind în această luptă şi Sinterom Cluj-Napoca. ;
• în cele 22 de etape au avut loc 110 partide, din care gazdele au cîştigat mai mult de jumătate
. (54), au pierdut 37 şi au încheiat la egalitate restul de 19 partide. E ficacitatea a fost bună mareîndu-se 463 de goluri, ceea ce reprezintă o medie de 4,2 goluri de meci. G azdele au savurat bucuria golului de 265 ori, în timp cc oaspeţii numai dc 198 ori. Cifra din tur se apropie de cea din retur, 228 goluri faţă de 235 goluri marcate. Nici într-o
etapă nu s-a reuşit să se obţină .toate punctele puse în joc, de către gazde sau oaspeţi. .
• De menţionat că au existat 2 etape în care 'gazdele nu au ; obţinut nici o victorie, lucru mai ' rar în tîln it’ Prima etapă a ; campionatului a avut cea mai
: bună eficacitate, cu 33 de goluri, ' în timp ce în etapa 7 au fost înscrise doar 12 goluri.' « Scorurile cele mai frecvente
; au fost 2-1 şi 3-2 (de 13 ori■ fiecârc), iar scorul campionatului
s-a în reg istra t în partida Carbochim Cluj-Napoca - Meteor Mociu (8-0). Nici una din echipe
-nu a reuşit punctajul maxim pe propriul teren, iar în deplasare s-a obţinut cel puţin o victorie.
• Cîştigătoarea campionatului, Minerul Iara a fost lider în 17 etape, pe acest loc mai situîndu-se ATL Dej, Someşul Bonţida şi Sinterom Cluj-Napoca cîte o dată ficcare, Prodfuraj Iclod de ,2 o ri,.
Cele cinci m inute ale lui Cristi PojarVinerea trecută, antrenament al fotbaliştilor
universitari clujeni pc iarba stadionului “Ion Moina”. Se aud veşti frumoase dinspre acolo. Una ar fi cum că problemele financiare nu vor mai fi o... problemă. Sc parc că discuţiilc purtate dc domnul preşedinte al clubului clujean în “cabinctul nr. 1” al primăriei au fost fructuoasc şi s-au făcut promisiuni carc par să însenineze perspectivele noii ediţii dc campionat.
•Revenind la'antrenamentul de vineri, multe figuri noi. Alături dc cci pc care îi ştim deja - Brătianu, Jula, Bănceu, Falub, Sima, Mariş, Marc, Cioloboc, Şandru şi două noi achiziţii - Truşcă (CFR) şi Olariu (Unirea Dej, CFR). Prezenţi la antrenament şi “stranierii” Dican şi Predatu, ultimul dintre ci cu deosebită poftă dc
joc. Pc banca de rezerve, staff-ul tehnic format din Dan Anca, losif Cavai şi Tiberiu Poraţchi, ca dc altfel şi... Marius Popescu, Ritli şi Maier.
“Momentul zilei” a fost Cristi Pojar, care deşi ncrefăcut în totalitate a ţinut morţiş să joace măcar cinci minute alături dc coechipicrii lui. Tcnacitatca, ambiţia lui Cristi Pojar sînt fantastice şi ar putea fi luate drept exemplu dc ccilalţi jucători clujeni, carc n-au mai avut un lider dc cchipă autcntic de la nefericita accidentare a lui Cristi.
Aşteptarea pînă la intrarea în cchipă a lui Cristi Pojar ar putea fi lungă, dar atunci cînd ea va veni cl merită, cu prisosinţă, această şansă. Noi ccl puţin sîntem alături de el.
C. BARA
Avîntul Luna a preluat “lanterna roşie” din etapa 9 şi nu a mai cedat-o, terminînd în această postură Pe'ultim ul.loc au mai fost NAPOPAN Pata (5 etape) şi A utobuzul C luj-Napoca (2 etape). .
preten ţiile de îm părţire a “sferelor de influenţă” dintre ce le două mari pu te ri (nu num ai fo tb a lis tic e !) d a r ra tează in c re d ib il, două rarisime ocazii prin Ţimbalar (min. 7, şut de la 16 metri în bară, balonul revine în teren dar “capul” lui Kolivanov este reţinut de Kopke) şi Mostovoi (min.39, contraatac rapid a lui Koklov, deschidere în careu pentru “decarul” rus care se com plică in u til şi K opke salvează în extremis). Nemţii, în prima repriză, “ sparg” de trei ori “frontul” defensiv al “a rm ate i ro ş i i” , d ar “ locotenentul” H c lm e r '( l) , “ căp itan u l” M oller (4 ) şi “generalul” Klinsmann (28) amînă un final... previzibil.
Şi dacă ru ş ii au a tac a t cîteodată în prima repriză ca “armata roşie” Berlinul, în cea de a doua, ro lu rile se in v e rsează . B ă ie ţ i i ' lu i Romanţev mai au o singură oportunitate, dintr-o fază fixă şi Mostovoi trimite balonul la un fir de păr de vinciul porţii germane (50). După numai şapte minute, ceea ce nu a reuşit tot atacul german în ap roape o o ră , va, reuşi liberoul Sammer: M oller îi aruncă o minge la marginea careului, şut pe carc Harin nu-1
poate reţine şi tot “r o ş c a t u l ” reia, chinuit, în poartă. R uŞ ** cedează şi psihic, a s t f e l c ă Kovtun va plătit cu e l im in a r e a (72) nervii vărsaţi pe E i l t s . După 6 minute iese la r a m p ă K lin sm an n cu un g o l d e kinogramă: trecere su p e rb ă p e lîngă Nikiforov, care p i e r d e startul, şut de fineţe c u r i s t u l exterior direct la vinclu ş i 2 -0. C a să nu existe... n ic i u n dubiu, în ultimul minut d e j o c va fi 3-0: Kuntz am eţeşte u n fundaş, pasă la K l in s m a n n care îndeplineşte o s i m p l ă formalitate şi scor fin a l, 3 - 0 .
A rb itru l Kim M i l t o n Nielsen din Danemarca a f o s t , cum se zice “paraler’. M u l t e deciz ii, stranii şi c î t e o d a t ă chiar hilare. Altfel, b ă ia t t î n ă r ,
, frumos, arătos şi fără... b u r t ă , precum Mikkelsen.
A u evo luat f o r m a ţ i i l e : G erm an ia : Kopke - R e u t e r , B ab b e l, Sammer, H e l m e r , Ziege - Hăsller (67, F r e u n d ) , E ilts, M oller (88 S t r u n z ) —A B ie rh o f f (86 K u n t z / , K linsm ann; Rusia: H a r i n - Tetradze, Kovtun ( e l im in a t în min, 72), Nikiforov, O n o p k o , Ţ im b a la r - - K a n c e l s k i s , M o sto v o i, K oklov ( 6 7 , Ş im utenko), Radim ov ( 4 6 , Karpin) - Kolivanov.
, Cristian B A R A
F o tb a l to ta l
Croaţia - Danemarca 3-0 (O-O)' Căutînd în cutia cu superlative am risca să nu găsim destule cuvinte
pentru a putea exprima în totalitate frumuseţea unurmeci ce c u greu ni se va şterge din memorie. Croaţia a învins Danemarca, graţie unei reprize, a doua, în care a practicat un joc diabolic Suker şi Boban fiind diavolii ce au “prăjit” la focul încins ăl tehnicii tot ceea c e mai rămăsese din mitul campioanei Europei. Descătuşaţi după v ic to ria asupra Turciei, croaţii şi-au arătat faţa cea atît de temută, u m ilind o formaţie care nu şi-a mai putut apăra blazonul. Nu a fost o sim plă partidă de fotbal ci, mai mult, un spectacol desăvîrşit, datorat în cea mai mare parte acestor vrăjitori ai balonului pentru care jocul n u mai are nici o taină. Danemarca-a jucat'num ai ce a ştiut, un fo tb a l îmbălrînit ca şi jucătorii, bazaFpe forţă, dar ei, nu s u m a i av u t norocul din partida cu Portugalia. ! /
Prima repriză a fost destul de calină, nici una din echipe n e f i in d dispusă să rişte prea mult. Croaţii au încercat să dezlege prin p a s c şi numere individuale o defensivă nu chiar uşor de păcălit. D in n o u , Danemarca s-a bazat doar pe cuplul fraţilor Laudrup, ceea ce nu le -a d a t adversarilor prea multe emoţii. Abia în repriza secundă e fo rtu rile croaţilor capătă materializare, dar, să recunoaştem, o meritau. -
în minutul 54, Stanici pătrunde în careu şi este faultat c la r -d e Schmeichel. Penalty executat cu rafinament de mare artist de S u k e r şi... 1-0. Acest minut 54 coincideau ceea cp putem numi cu siguranţă “fenomenul” Croaţia. Danezii privesc uimiţi şi neputincioşi cum aceşti copii teribili dezlănţuie o infernală maşinărie ceea ce îi face de neînvins. Davor Suker mai semnează o compoziţie de geniu, centrînd impecabil pînă Ia Igor Stimac, care reia puternic în transversală, lăsîndu-1 fără replică pe Schemeichel. La faza im ediat- următoare, la cealăliă poartă, Brian Laudrup reia din 6 metri balonul în bară, dar norocul ţine -cu cei puternici. .Cu o singură sclipire, danezii nu puteau emite mai multe pretenţii. Prin urmare, în minutul 81 Suker mai pune o fărîmă din uriaşul lui talent pe o centrare ce îl găseşte liber pe Zvonimir Boban şi acesta reia imparâbil in poarta daneză. La 2-0 orgolioşii vikingi aleargă după golul dc onoare, abandonînd oricc formă de apărare. în aceste condiţii omniprezentul Davor Suker este Ia un pas de a-1 umili pe Schemeichcl cu o “boltă'" de la mijlocul terenului! Probabil că în asemenea momente danezii ar fi dat orice pentru a scăpa de coşmar. Numărul dc fantezie al croaţilor trebuia dus însă pînă la capăt. In minutul 90 Alioşa Asanovici “desenează” o diagonală peste toată apărarea daneză şi Suker reuşeşte dubla “înţcpînd” balonul peste nefericitul portar danez.
Ce am mai putea spune noi după incredibilul recital croat?, dacă ei vor repeta măcar o parte din ultimele 35 de minute ale jocului cu Danemarca, atunci va fi foarte greu pentru orice echipă sâ Ic stea in faţă. Oricum, danezii plătesc astfel o datorie veche de 4 ani, atunci cînd, calificată la C.E., Iugoslavia a fost exclusă de ONU din raţiuni... politice, ceea ce le-a dat prilejul danezilor să participe la turneul final şi să îl... cîştige!
Antrenorul Marin Bucur între doi din elevii săi de frunte: Mihaela I (stînga) şi Adrian Olteanu (dreapta)
LISTELE LUI MARIN BUCURDe multă vreme nu l-am văzut atît de satisfăcut
ţe Marin Bucur (antrenor de arte marţiale la cluburile “Sutemi" şi “Avram Iancu”, doi dan) ca la sfîrşitul săptămînii trecute, cînd'm-a vizitat lă redacţie. Mi-a aşezat pe birou un vraf de liste după care a început să le aşeze în ordine. înainte de a vă deconspira secretul listelor o subliniere: Marin Bucur este un mare sufletist şi un “pătimaş”, al profesiunii de antrenor. La redacţie vine destul de rar dar şi cînd vine înseamnă că are ceva de spus. Am rămas cam intrigat văzînd aşternute pe masă listele aduse. M-am dumirit apoi că, de fapt, listele <«u foi de concurs cu sublinierile de rigoare în
S eptul unor nume; Le-am parcurs şi am descoperit “sccretul listelor”, al bucuriei şi marii satisfacţii pe care le trăia Marin Bucur, pentru căfavea cu ce se lăuda după finalele campionatelor naţionale de tarate tradiţional, desfăşurate de curînd, şi de unde' s-a întors cu listele în cauză, care consemnau titluri şi ierarhii fruntaşe ale elevilor.şi elevelor sale, care ■ au concurat la categoriile copii, juniori şi tineret. Să trec deci Ia concret şi să vă fac cunoscute numele unor autentice talente. _
încep cu cei mai tineri, cuprinşi între S şi 13 ani. Una din liste cuprinde următoarele nume situate între primii opt concurenţi la categoriile de vîrstă amintite: Paul Negru, Andreea Cîmpean, Radu Călăceanu, fraţii Victor şi Liviu FodOr-Gabriel Ormenişan, fratele şi sora Zilard şi Eniko Szatmari, Marasi Alexandra Sîntejudean şi Traian Vamoş. Pe lista cu juniori I întîlnesc numele a trei fete: Sorana B âieş,-Elena Bogdănel şi K a ta lin 'R acz , cu specificaţia - locul patru la kata sincron.
Pe altă listă, la junioare II, tot la kata sincron, nuir' re protagonistelor Monica Ferenţi, Filomela şi Marcela
Grebenişan, surori, ocupantele locului secund.înainte de a mai parcurge listele cu nume o
subliniere: lupta pentru întîietate a avut loc într-o companie selectă şi ierarhiile ocupate de trupa lui Marin Bucur atestă nu numai talentul acestor copii şi juniori ci şi perseverenţa lor de a păşi pe calea competitivităţii. Să parcurgem, deci, alte liste şi chiar dacă unele nume se vor repeta în mod voit,o facem: Adrian Olteanu, campion la 15 ani şi deţinător al centurii negre un dan; Marius Bogdănel şi Mihai Negru - campioni ai ţării la kata pe echipe; şi-au menţinut titlul, confirmîndu-şi valoarea, Mihaela Jucan, Agnes Fintaşi şi Ildiko Racz la kata sincron tineret fete; vicecampioni naţionali la kumite pe echipe prin Adrian Olteanu, Marius Bogdănel, Zsolt Keresztes şi Mihai Negru. Ultima listă cu probele de embu: locul secund la juniori II prin Adrian Olteanu şi Marius Bogdănel, respectiv locul III. prin Monica Ferenţi şi Adrian Olteanu, pentru a culmina cu locul întîi şi titlul de campioni la dublu mixt prin perechea Agnes Finta - Marius Bogdănel. ,
Ultima listă, cu probe individuale: Monica Ferenţi, o mare revelaţie a turneului, locul 3 la kumite şi 4 la fuku go: Ildiko Racz locul 4 la fuku go; Mihaela Jucan, cea mai titrată - patru titluri, din care 3 la individual şi unul pe echipe. Ce-şi poate dori mai mult >un antrenor decît asemenea salbă de titluri şi locuri fruntaşe? Cu astfel de liste îl aştept oricînd cu plăcere pe Marin Bucur, care în final m-a rugat să mai trec două nume de oameni care au sprijinit activitatea cluburilor şi sportivilor
^nominalizaţi: este vorba de domnii Nicolae Mocânu si Nicolae Tarcea. Aplauze si pentru dînsii. .
'Victor ROMAN
e,*
-1 VZ t. *”?■* „ . . 6 * 1
L O imagine de album, cu nişte fete drăguţe, multe medalii şi un antrenor fericit □
La C.S.S. VIITORUL Cluj: DE TREI ORI AUR! (II)Spuneam, în prima intervenţie, că rezultatele
frumoase ale sportului şcolar de performanţă sînt umbrite de atitudinile MTS-ului şi Ministerului Învăţămîntului. Despre acestea în intervenţiile de faţă. \ •“MTS-ul ne aduce prejudiciifinanciare...”
Prof. Mihai DONEA (director CSS Viitorul Cluj): “MTS-ul ne adu<'“ prejudicii financiare enorme, .în sensul că, de aproape doi ani, plătim arbitrilor, ■ delegaţilor federali cînd este cazul, masa, casa şi baremul de arbitraj. De asemenea, sportivilor noştri, care se deplasează la loturile naţionale, le plătim transportul şi cheltuielile aferente pregătirilor lor, Sînt împotriva acestei politici practicate de MTS. Ei raportează Ministerului Învăţămîntului rezultatele noastre, rămînînd pe mai departe beneficiarii muncii noastre. Astfel de practici în loc să ajute, strică.”
“Rămînem cu satisfacţiile profesionale”
Prof. Liviu MORARU (baschet masculin): “O să vă miraţi în ce condiţii ne desfăşurăm activitatea la baschet. Sîntem obligaţi să dormim în cămine, cîte opt - nouă într-o cameră. Sîntem obligaţi să luăm masa Ia cantine, cu 12.000 lei pe zi. La nişte copii cu o medie, de înălţime de aproape doi metri suma amintită nu este îndestulătoare. Acestea sînt condiţiile în care am ajuns campioni naţionali. în ! esenţă, condiţiile sînt total necorespunzătoare. Mai ales că în unele localităţi căminele în care sîntem cazaţi sînt sub orice critică, din punct de vedere igienico-sanitar. Ca să nu inai vorbim de liniştea' de care au nevoie sportivii şi pe care nu o avem. în cămine există alte preocupări, străine sportului de performanţă. Ne " supunem însă hotărîrilor Ministerului Învăţămîntului, în altă ordine de idei, retribuţia noastră constituie o altă problemă. De ce să fim retribuiţi ca un profesor de sport din Frata, de exemplu? (Poate nu la fel, colegul avînd şi un spor de 15%). Sîntem pe teren de dimineaţa pînă seara, nu avem week-end, nu avem concedii. Rămînem doar cu satisfacţiile profesionale. Promovarea unui sportiv la lot ar trebui şi ea recompensată, de Ministerul Învăţămîntului, care este beneficiarul direct al muncii noastre. Nu se dă nimic, şi acest lucru te dezarmează, ajungînd să te întrebi dacă mai nîerită să continui sau nu. Există entuziasmul copiilor, dar te mai lasă şi acesta in asemenea condiţii. Dacă vrem rezultate, atunci trebuie să echilibrăm condiţiile de pregătire. Sportul este ambasadorul nostru în lume cel mai de' seamă”. '
"... să scormonim inerţia”P ro f . G h eo rg h e M Ă R G IN E A N '(handba l
feminin): “La nivel dc Cluj,, pentru handbalul feminin condiţiile sînt destul de improprii. Anul acesta a fost un an totuşi bun pentru noi. Fetele au dat dovadă de o mare îndrăzneală, omogenitate nemaipomenită, lucruri manifestate pe întregul an competiţional. Cît priveşte handbalul feminin, cel clujean are o pepinieră bine pusă la punct.'Aur la junioare I, la junioare II am ajuns pînă în semifinale, locul 4 la junioare III. în sfîrşit promovarea în A a echipei “U” Cluj, cu u n .lo t tînăr, cu multe jucătoare de la noi. Din păcate noi ne oprim aici, nu putem din punctul, nostru de vedere face mai- mult. Problema ţine şi de cei care de implică în ' organizarea activităţii la nivel de senioare. De ce ' insist asupra acestui lucru? Avem în componenţa echipei de fete campioană mondială, campioane, balcanice, calificate la C.E. de tineret, fete implicate pe plan internaţional, nu numai naţional. Va trebui să facem mai mult pentru a scormoni inerţia care se manifestă în handbalul feminin clujean. Să implicăm mai mult sponsorii, clubul “U” Cluj. Ceea ce se face pentru “U” Cluj acuma este-zero. Şi s-ar putea ca tot ce am obţinut la nivel de A să pierdem”. , ■
Lipsa unui complex sportiv şcolarProf. Ioan PĂCURAR (inspector şcolar adj):
“Sîntem conştienţi de eforturile depuse de cei implicaţi în obţinerea unor asemenea performanţe. Cuvintele poate nu au valoarea şi greutatea care ar trebui să o aibă, la nivelul efortului şi al pasiunii. Recompensa meritată, cea materială, este mai modestă, dar nu trebuie să facem din ea un scop în sine. Clujul duce lipsă de un complex sportiv şcolar, cu spaţii de cazare, masă antrenamente, competiţii oficiale. Fără o bază materială serioasă nu putem em ite p re te n ţii la perform anţe deosebite. Inspectoratul şcolar Cluj depune eforturi pentru concesionarea unui teren, în cartierul Gheorgheni, respectiv pen tru obţinerea sumelor necesare investiţiei într-o asemenea bază sportivă şcolară. Sîntem în faza de finalizare şi pentru preluarea : B azinului O lim pic. M inistrul învăţăm întului, domnul profesor Liviu Maior, este de acord. Sperăm într-o urgentare a Hotăririi de Guvern pentru transferul acestei baze sportive către CSS Viitorul. Pentru a fi repusă în stare de funcţionare este nevoie de patru miliarde de lei. Sîntem însă încrezători”.
Concluzionînd: lucruri cunoscute, dar şi multe noutăţi.Demostene SOFRON
DISCIPLINE OLIMPICE VĂZUTE DE MARI PERSONALITĂŢI• ATLETISM: “Sprint-fond-
maraton. Ce este mai bun în noi, pe stad ion şi în în treaga existentă”. (PAUL VIALAR)
• BASCHET: “Cel mai important lucru _în acest joc, ca si în stiintă, este spiritul de ech ipă” . ' (ALEXANDER FLEMING)
« BOX: “Un dialog între două trupuri. Sau disputa rapidă între două inteligenţe”. (MAURICE MAETERLINK)
• CĂLĂRIE: “Un cal fără călăreţ rămîne oricum un cal. Un “călăreţ” fără cal, nu mai e decît un om . (STANISLAV LEM)
• FO ÎB A L : “U nul d in tre puţinele tărîmuri paşnice, în care na ţiun ile îşi cau tă g lo ria” . (ALBERT CAMUS)
• GIMNASTICA: “ Ce minunată este forma trupului şi mişcările acestuia”. (WILLIAM SHAKESPEARE)
•. HANDBAL: “ Un sport al vitezei şi detentei, al reflexelor şi inteligenţei”. (SIGFRID LENZ)
• HOCHEI PE IARBA: “Joc frumos şi spectaculos, care vine - din Asia si se joacă mai mult în Ind ia” . ' ; (CONSTANTIN KIRITESCU) . "
• JUDO: “Originea lui este milenajă iar patria, Japonia, ţara a rte lo r m arţia le” . (JEA N GIRAUDOUX)
• NATAŢIE: “Acest sport este de esenţa coregrafiei şi a atleticii”. (GEORGE CĂLINESCU)
• SCRIMĂ: “Este arta de a lovi fără a fi lovit”. (MOLIER)
• TENIS: “Mai întîi să jucăm tenis vreo cinci ore, pe urmă să cîn tăm B rahm s". (PABLO CASALS)
• TENIS DE MASA: “Un joc numai aparent inofensiv, care
. stîrneste voinţe si pasiu n i” . (WILLIAM FAIJLKNER)
« TIR: “Un. sport al voinţei, perseverenţei şi răbdării. Al calm ului si concen tră rii” .- (ERNEST HEMINGWAY)
• VOLEI: “Armonios şi plăcut, ca sex te tu l din Lucia de Lamermoor”. (IOAN CHIRILĂ)
• YAHTING: “A ipluti pe ape, în soare şi vînt, ca argonauţii în căutarea victorioasă a lînii de aur”. (RADU TUDORAN)
Dorin ALMĂŞAN
MEMORIALUL DE TENIS "NICOLAE MANOLE'•fi
La trei ani de la dispariţia celui care a fost profesorul Nicolae Manole, sportiv, desăvîrşit organizator şi om adevărat, prietenii lui, cei ce l-au cunoscut şi apreciat, au organizat, prima ediţie a Memorialului “Nicolae Manole" la tenis de cîmp, la baza sportivă “Record", dc care cel dispărut şi-a legat numele. Cu ajutorul sponsorilor (de la “Biga Lux”, “Dorna" şi “Rolicom") s-au desfăşurat întreceri la simplu femei şi dublul bărbaţi- ultima categorie fiind onorată de veterani. Rezultatele, care contează mai puţin, sînt următoarele: Femei: 1. Elconora Ciuciui, 2. Oana Gădălean, 3. Gabriela Bodea; dublu bărbaţi:1. Vladimir Gonteanu - Viorel Corujan, 2. Frendl Francisc - Ioan Rotaru, 3. Alfrcdo Drăgan - Dorin Almăşan. ' .
Iniţiativă deosebită, sentimentală şi reuşită carc, sperăm se va perpetua în timp. ' (REPORTER)
VETERANII CLUJENI CAMPIONI
în zilele de 8 şi 9 iunie a avu t loc, pe Stadionul T ineretului din Bucureşti, C am pionatul naţional de atletism al veteranilor. Şi în acest an atleţii clujeni au obţinut rezultate frumoase.
• Ing. Dulca Ioan, categoria de vîrstă 60-64 a obţinut titlul de campion naţional Ia 200 m şi locul II la 400 m.
• Turcu Gheorghe, categoria 45 - 49 ani, campion naţional la 5000 m.
• Horvat Laura, categoria '
30-34 an i, cam pioană naţională la 800 m şi locul II la 5.000 m.
• D ibernardo Anton, categoria 60-64 ani, campion naţional la disc şi aruncarea greutăţii şi locul II la lungime.
Vă mai informăm că în luna iulie doi sportivi clujeni, ing. Dulca Ioan şi Dibernardo Anton - vor participa la Campionatele europene dc atletism rezervate veteranilor ce va avea loc in Suedia, la Malmo. (v.r.)
Despre Sergiu Dascăl, un autentic talent al atletismului clujean juvenil, am scris nu odată, el confinnînd valoarea sa incontestabilă. Elev în ultimul an al L iceu lu i de T elecom unicaţii d in C lu j- N apoca, p reg ă tit cu profesionalism în atletistn de Gh. Turcu, dascălul său, Sergiu Dascăl s-a afirmat cu brio în probele de 3000 m obstacole, 5000 şi 10.000 m p la t, ca şcolar, laureat în toate cele trei probe. în urmă cu două săptămîni el a devenit laureat Ia 3000 m obstacole şi 5000 m plat. Iată că vinerea trecută, participînd la internaţionalele României, Sergiu D ascăl a fâcut, pe Stadionul Naţional, o remarcabilă «ursă în compania unor protagonişti de valoare şi
SERGIU DASCĂL CONFIRMĂ
mai experimentaţi, seniori, pierzînd “bronzul” cum se spune ... “ la mustaţă".
în acestc zile, pentru Sergiu Dascăl începe cel mai greu concurs: exam enul de bacalau reat la L iccul dc T elecom unicaţii. Sîntem convinşi câ el va face faţă cu brio şi' acestei deosebite “întreceri". Din'partea noastră urarea de succes!
(n-P)
P.S. D intr-o eroare dc redactarc , în tr-o notă anterioară, Sergiu Dascăl a fost trecut ca aparţinind de “U" - ARDAF. Faccm cuvenita rectificare cu sub lin ierea câ din partea ARDAF el s-a bucurat de un neprecupeţit sprijin.
d e ‘ c u ! i U L ECONOMIA nurti, 18 iunie 1 9 9 6 ( 1 4 )
Finanţarea de la buget se face greoi şi cu m ultă în tîrzie re
întreprindere cu profil de construcţii, “născută” cu zeci de ani în urmă, SC NORDCONFOREST SA din Cluj-Napoca, cu activitate în mai multe judeţe ale ţării, este, practic, privatizată. Fondul Proprietăţii Private a ţinut totuşi (?) să aibă ceva parte aici, pentru care motiv nu a vrut să cedeze cinci procente. Mă rog, dacă firma merge, de ce să nu primească dividende fără nici o contribuţie.
Discutăm cu d-l ing. Ioan Varga, directorul general al societăţii felurite aspecte ale activităţii firmei, care pe vremurile întrecerii socialiste era printre cele mai bune din ţară. Cum, de altfel, este şi acum, bătîndu-se din greu cu obstacolele aşa zisei economii de piaţă. De cc? Pentru că la noi, de fapt, nu există economie dc piaţă, ci un hibrid între centralism, liberă iniţiativă, pungăşii, corupţie şi tot ce mai vreţi. Economia de piaţă în ţările “foste” sc clădeşte greu, deoarece a fost mai uşor să treci de la capitalism la socialism decît invers, mai ales că ţările dezvoltate, se cam debarasează de capitalismul spre care noi vrem să ne îndreptăm. îl întreb pe d-l director dacă se constată ceva pozitiv în urma privatizării, “Da, se simte, în primul rînd un' mai mare interes al oamenilor pentru bunul mers al societăţii de unde ne asigurăm existenţa”. Normal. Acum totul depinde de competenţa echipelor de conducere de la nivel de firmă şi şantiere, dar şi de aportul fiecăruia.
“Sînt probleme care îngreunează activitatea?” - întreb. “Sînt numeroase” . D-l Varga se referă, în primul rînd, la aspectele financiare, determinate de factori din afara firmei. Blocajul financiar, ca pretutindeni în ţa ră , creează dezechilibre. “Nordconforest” »execută multe lucrări -
preponderent chiar - care trebuie finanţate de la buget. “Acestea nu sînt acoperite financiar - bugetul fiind datornicul principal. Se aşteaptă bani pentru modernizarea drumurilor în zonele Răcătău şi Someşul Rece. Se aşteaptă bani pentru refacerea dramurilor naţionale afectate de ploile şi inundaţiile de la finele anului trecut. Licitaţia este de 16 miliarde, dar am primit a zecea parte” - ne spune d-l director general Varga. '
“Şi ce facem, în astfel de situaţii?” “Ce să facem? Ori nu acceptăm lucrările, şi atunci ne oprim activitatea, - cu toate consecinţele care decurg - ori acceptăm, cum procedăm acum, şi primim banii... cînd îi primim”.
Este o realitate crudă despre care s-a vorbit insistent, mai ales cu ocazia aşa-zisei crize energetice, de la început de an cînd RENEL, care şi el e stat în stat precum Fondul Proprietăţii de Stat - a întrerupt furnizarea energiei electrice unor nevinovaţi sau rău platnici, care n-aveau bani, pentru că nu primeau de la propriii lor datornici. Se punea, atunci, problema, de către marile combinate: din ce să plătim facturile la RENEL dacă nu vom produce?”
Deci, şi în acest caz, se alege, în ultima instanţă răul care afectează mai puţin firma.
Sînt lucrări specifice profilului societăţii “Nordconforest” - drumuri, staţii de epurare, poduri, regularizări de rîuri etc de care localităţile şi ţara au nevoie. Dar pentru că ţara este săracă şi ineficient condusă nu se pot finaliza, într-un termen rezonabil. Un exemplu, staţia de epurare din Someşeni - un obiectiv esenţial în contextul protecţiei mediului; lucrările au început de mult dar nu sem ai termină
\
'£ \‘■-H
p p p sn i ’L r ~ ' i6
h:r;~■ H l l l k
U til i
din cauza banilor de la buget. Faţă de un necesar de 5 miliarde lei, s-au alocat în acest an 1,6 miliarde.
C onstrucţia drum urilor fo restiere , pentru exploatarea corespunzătoare a masei lemnoase a fost, practic, stopată după 1989. La un simpozion naţional, organizat anul trecut în municipiul nostru, s-au zis lucrurilor pe nume; din 1990 nu s-a dat în exploatare nici măcar un km de drum forestier, aceasta în condiţiile în care avem una dintre cele mai scăzute' densităţi de drumuri forestiere din Europa. Gravitatea faptului o înţeleg mai-bine specialiştii. D-l director general Varga a abordat acest aspect, a confirmat că lucrările începute au fost abandonate în 1991-1992, şi ele acum se degradează, iar Departamentul Pădurilor aşteaptă (cam de mult) o hotărîre de guvern pentru refacerea drumurilor forestiere distruse de ploi şi inundaţii în noiembrie-decembrie anul trecut...
Lucrările de infrastructură sînt costisitoare. Faptul este înţeles şi de nespecialişti. Consecinţele degradării drum urilor, existenţa unei reţele inadecvate noilor condiţii de trafic sînt dure, iar efectele negative sînt mai mari; pe termen mediu şi lung comparativ cu cheltuielile pentru construcţii şi m odernizări ACUM sau M ÎINE, dar nu POIMÎINE. Guvernul ştie acest lucru, dar se pare că puşculiţa ^este prea mică şi găurită. De aceea, obiective foarte importante, de interes social - local ^âu naţional - cum sînt cele din profilul societăţii la care ne referim - nu pot fi realizate şi importante capacităţi de producţie, de forţă de muncă nu sînt
.complet utilizate.Ce să facem? Aşa este tranziţia, spun oficialităţile
pentru a-si acoperi incompetenta.,lo n G O lA
P.S. Pentru a da de lucru oamenilor de la “Nordconforest” - în marea lor majoritate meseriaşi de clasă, conducerea societăţii a angaja t executarea şi a a lto r luc ră ri de construcţii decît cele specifice profilului cum sînt sedii de instituţii (în fotografie sediul BRD din Bistriţa) biserici etc.
Strategie pentru eliminarea
blocajului financiarPreşedintele Ion Iliescu a propus elaborarea
unei strategii guvernamental-bancare, care să soluţioneze, p rin tre alte le , şi problema blocajului financiar.
Preşedintele Iliescu s-a întîlnjt săptămînă trccută, la Palatul Cotroceni cu o delegaţie a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). La întrevedere au.participat şi premierul Nicolae V ăcăroiu, m in istru l Finanţelor, Florin Georgescu şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
în ceea ce priveşte blocajul financiar, preşedintele Iliescu a arătat câ trebuie'avute în vedere două aspecte: localizarea acestui fenomen şi limitarea efectelor sale asupra întregului sistem-economic românesc.
Constantin Dună, preşedintele ARB, a apreciat că, în accst an; blocajul financiar nu este “mai grav” decît anul trccut, însumînd 14 mii de miliarde dc lei.
Printre m ăsurile pe carc le întrevede Constantin Dună pentru reducerea blocajului financiar se află şi eliminarea din circuitul economic a întreprinderilor care nu au nici o şansă de “revitalizarc”. Pe de altă parte, a precizat Dună, trebuie să sc crccze condiţii, cu mijloace financiare interne sau externe, pentru ca întreprinderile carc au comenzi să poată lucra.
Aceasta este cca de-a doua întîlnire a ARB cu preşedintele Iliescu în ultimele trei săptămîni.
B I O L O G U L V A S F A T U I E S T E :
BO LILE V IT E I DE V IEUltimele zile ale săptămînii
trecute cu cer înnorat, precipitaţii, temperaturi de peste 20°C au favoriza t apariţia pe frunzele de viţă de vie a bolii produsă de o ciupercă, numită mană. Pînă la 20 iunie se recom andă ■_ executarea stropirilor în cultura . viţei de vie pentru combaterea manei viţei de vie. Noi am mai recom andat un tratam ent preventiv pentru combaterea acestei boli, care trebuia efectuat înainte de înflorit. Acum accst al doilea tratament la viţa de vie se va executa după scuturarea florilor, cu unul din următoarele fungicide: Turdacupral sau Cupravit 0,5% (deci 50gr. la 10 litri de apă, sau Ridomil 0,25% (25 gr. la10 litri de apă), sau Sandofan0,25% (25 gr. la 10 litri de apă), sau Dithane 0,2% (20 gr. A la 10 litri de apă). Tot Ia cultura viţei de vie, în accleaşi condiţii, în această perioadă apare şi se instalează pe frunze un puf alb, frunzele părînd pudrate cu făină. Şi accasta este o boală a viţei de vie carc
este provocată tot de o ciupercă patogenă, şi duce la răsucirea şi uscarea frunzelor ca şi mana. Pentru a combate făinarea se vor folosi următoarele fungicide: Sulf muiabil 0,4% (40 gr. la 10 litri de apă), sau Tilt 0,2% (20 ml la 10 litri de apă sau Fademorf 0,1% (lOml la 10 litri de apă).
în afară de aceste boli viţa de vie este vătămată şi de dăunători specifici. Astfel foarte des întîlniţi sîn t păianjenii de frunze - acarienii. Aceştia sînt dăunători mici, abia vizibili cu ochiul liber, care produc însă vătămări vizibile pe frunzele viţei de vie. Atacul lor se. m anifestă prin mici um flături din in terio r spre exteriorul frunzei, care cu timpul devin maron-roşcate la exteriorul frunzei, iar pe partea inferioară mici gropiţe cu pîslâ albă - ccnuşie-roşcată. Pentru a-i combate se vor efectua stropiri cu insecticide-acaricide ca Karate 0,04% sau Meotin 0,06%, sau Mitag 0,2% sau Neuron 0,05%. Un alt dăunător specific viţei de vie pentru care este necesar să se execute tratamente pentru combatere, a ltfe l distruge
ciorchinele, în care ţese un păianjeniş fin , înţeapă şi mănîncă boabele, este molia viţei de vie. Ea este un fluturaş mic, de culoare cenuşie-aurie, care depune ouăle în ciorchine şi din care se dezvoltă un vierme gălbui - verzui cu cap negru, foarte vioi, care alunecă pe fir subţire de mătase de lao ciorchină la alta. Combaterea moliei se poate efectua prin strop iri, tot acum după scuturarea petalelor, cu uncie substanţe indicate şi pentru combaterea păianjenului ca: M eotrin, sau K arate, în aceleaşi concentraţii, sau Ecalux 0,1%, care au dublu efect şi pentru molie şi pentru păianjeni; sau cu un insecticid ca: S inoratox 0,1% , sau Carbetox 0,4% sau Fastac0,01% sau Decis 0,03%.
în aceeaşi soluţie de stropit se poate amesteca cîte un fungicid pentru combaterea manei şi făinării şi cîte un insecticid-acaricid , pentru combaterea păianjenilor şi a moliei.
Biolog G.D.
Ca acţionari trebuie să cunoaştem
\
Problema riscului pe piaţa de capital
Cerinţa suprema de securitate a unui individ este legată de existenţa sa fizică şi spirituală
' dar şi la coordonatele economice In cart evoluează. De aceea oamenii doresc sâ poală evalua riscul la care se expun prin diferite acţiuni pentru ,a identifica şi cuantifica apoi prejudiciile potenţiale pe care el le provoacă.Dar de cele mai multe ori acest proces se bazează pe in form aţii neadecvate saa incom plete şi pe un instrument numii probabilitate, care oricît-ar fi de perfecţiona! nu oferă nici o soluţie cu privire la dala si frecvenţa cînd are loc evenimentul nedorit. în
' viaţa de zi cu zi numeroase pericole care pol fi prevenite, spre exemplu fumatul, sînt acceptate din cauza excitaţiei inerente pe cate le produc. Şi în economie se întîmpla adesea acelaşi lucru. Se iniţiază anumite acţiuni sau operaţiuni pentru senzaţia de emoţie pe care resimt indivizii prin derularea lor. Cu siguranţa că acei întreprinzători care acceptă astfel de oportunităţi de afaceri, cum ar fi investiţiile şi plasamentele cu risc ridicat, pretind, s-au aşteaptă, la un cîştig mare. Aceştia, numiţi adesea speculatori, joacă un rol fundamental în deschiderea unor alternative de acţiune, era ii ar fi introducerea inovaţiilor sau a unor procese ori produse de-a dreptul revoluţionare. •
în schimb o altă categorie de indivizi îşi lim itează riscul operaţional la un nivel “rezonabil” sau întreprinde acţiuni preventive împotriva unor pericole potenţiale existente jurul lor. Ceea ce: face ca riscul să fie acceptai într-o măsură mai mare sau mai mică este gradul de percepţie a mărimii lui, a . vîrstei celui ce-1 recepţionează şi, mai ales, a nivelului de
■ cunoaştere al individului în cauză. Putem spune că de cele maî inulte ori cultura joacă un rol crucial în receptarea şi abordarca riscului. Dai CU toate acestea nici măcar într-o lume statica abstractă,-‘ori într-una de dimensiuni reduse ni se poate atinge omnicunoaşterea. Şi chiar daci acest lucru s-ar întîmpla nu se poate pretinde că oamenii dispun de potenţialul necesar pentru a controla în ultimă instanţă tot ce se întîmpla în jurul lor. . ,
De aceea ei simt nevoia de ă beneficia de imagini, de informaţii şi de proiecte cit mai certe şi de a face prezentul mai tolerabil şi mi suportabil. Manifestarea acestei aversiuni faţa de risc este şi mai pregnantă pe piaţa de capital unde se lucrează cu mari sume de bani şi unde deciziile se iau într-un interval de timp foarte redus pentru că operaţiunile^se succed ct repeziciune. Şi micii acţionari apăruţi în urma marii privatizări sînt preocupaţi de riscul pe care şi-l asumă păstrînd acţiunile dobîndite îa schimbul cuponului şi a certificatului de proprietate. Ei se întreabă, cu temei, dacă este bine să păstreze sau să vîndă imediat acţiunile primite. Riscul la care se expun cei care nu se grăbesc să vîndă acţiunile obţinute decurge din modul în care influenţa unor factori generali, cum ar fi preţul energiei,''creşterea salariilor şi a concurenţei este receptată în cost, în cifra de afaceri, în profit, adică în comportamentul general al societăţii. comerciale care a emis acţiunile. .
Evaluarea riscului de producţie al um întreprinderi se poate afla calcuUnd indicatorul de poziţie , cunoscu t sub denumirea de “flexibilitate absolută”. El exprimă capacitate* firmei de a modifica producţia şi de a se adapU la cerinţele pieţei.-Gradul de flexibilitate poate fi aproximat de micii acţionari cu ajutorai informaţiilor privitoare la potenţialul tehnic «1 firmei, la potenţialul uman şi la structura ci organizatorică. Dacă se dovedeşte atingere* unui grad de cunoaştere mai ridicat se poa!c urmări riscul financiar al întreprinderii emilci*El reflectă variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii financiare« firmei. Aşa, bunăoară, creşterea gradului dc îndato rare antrenează o variab ilii^ * rezultatelor, modificînd astfel riscul financiar
Prin .toate aceste consideraţiuni n-am urmănl a ltceva decît să încercăm a demonstr* acţionarilor, că părerea indusă în rîndul tor ^ anumite publicaţii, cum că ceea ce primcsc iş schimbul titlurilor de proprietate rcprezinU hîrtii fără nici o valoare este la fel dc grc?lla ca şi aceea că toate acţiunile dobîndite trei11111; să fie păstrate. Ca şi în alte domenii cele nu' bune recomandări le pot oferi speciali?11' '® acest caz îi puteţi găsi la socictatea dc valon mobiliare “Broker” S.A. . .„ c a
Petru PRUNEA
ADEVARULc8e OBlil15) marţi, 1 8 iunie 19 9 6 E V E N I M E N T
)n
)
ţr f i iu l d e 7 3 d e a n i
^ j|... VOTAT PENTRU H0EA NEPOTULUI. flipraznica lovitură
ii coasă a pus “punct” unui conflict •
Duminică seara. Ora9,00.Linişte. Aici votul a fost
clar din primul tur de scrutin A oamenii îşi vedeau d-ale jospodăriei. Sătenii, din Vîlcele (comuna Feleacu) o auzit zarvă. Macavei Alexandru, în vîrstă dc 73
ani se certa (iară!) cu nepotul lui. Subiectul? O palmă de pămînt şi zîzania creată de aplicarea Legii 18/ jK). Nepotul, om la 42 de ani, neînsurat, a ridicat Ionul. ^C onflictul a degenerat. B ătrînul pensionar şi-a luat coasa şi a lovii cu sete. Nepotul a încasat mai multe lovituri în. gît şi piept. Lama tăioasă şi vîrful ascuţit şi-au făcut .... datoria. Nepotul a murit sub privirile sa tis făcu te 'a le criminalului.
Unchiul iubitor se află în arest preventiv. : -
Radu VIDA
Cîrciumarii gherleni “au asaltat” depozitul de bere
• Zilele trecute,' la poarta depozitului dc bere aparţinînd SC “Mondo-Olimp” de la marginea oraşului Gherla s-au format cozi interminabile, întreprinzătorii particulari stînd la rînd ore întregi pentru cîteva casete de bere. Aflînd despre scumpirea berii, • cîrciumarii din localitate şi din comunele vecine au asaltat poarta depozitului de pe strada Hăşdăţii, personalul facînd faţă foarte greii solicitărilor.
După cum ne-a spus patronul societăţii comerciale, dom nul' inginer Petru Fulea, zi de zi din
depozitul lor se aprovizionează cu bere zeci de întreprinzători particulari din zona oraşului Gherlă şi a municipiului Dej, dar după aflarea ştirilor cu privire la scumpirea băuturii, tot mai ţre u fac faţă solicitărilor. Au fost zile cînd de la “Mondo-Olimp” s-au liv ra t şi 400 de casete bere URSUS. La mijlocul lunii iunie, însă, s-au creat şi la ei probleme, dar important e că la Gherla încă berea nu s ra scum pit... Deocamdată!
SZEKELY Csaba
Marea senzaţie a demonstraţiilor aviatice de la Dezmir a constituit-o "saltul" cii para panta.
Foto: I. PETCU
Poliţiştii de la moravuri
în acţiuneRecent, Com partim entul
“m inori-m oravuri” , de la Poliţia m unicipiului Cluj- Napoca a organizat o acţiune nocturnă. Au fost controlate discotecile: “Apollo”, “Hully- G ully” şi “Bianco N ero” . Barurile: “Retini”; “Diesel” , “M usic-D ub” , pasaj gară, parcările “AWA”j şi Vama Cluj. Poliţiştii au depistat în parcarea “AWA”ţ-Gilău pe minora Claudia Kociş, de 15 ani, din Cluj-Napoca, str. A lverna nr. 51' ^g. 60, p re tab ilă la' 'conm erea- infracţiunii de prostituţie. S-au lua t m ăsufi legale împotriva minorei (cercetare, amprentare si fotografiere).
(Val. M).
Flash infracţional• Poliţia municipiului Cluj-Napoca l-a identificat
pe Petru Kocsis Szabo (14 ani) din Cluj-Napoca, cart-este. autorul a 4 furturi din locuinţe şi «itoturisme. Din 'prejudiciul de 500 mii lei s-au îecnperat bunuri ; în valoare de 300 m ii lei. Spărgătorul a. fost internat la Centrul de minori. Este cercetat ş t pentru alte furturi comise pc rază asului Cluj-Napoca. :■ Traian Hristea (43 ani), din Cluj-Napoca, fără
ocupaţie, recidivist a fost arestat de poliţie peiitru comiterea a 2 furturi din autoturisme,: El: a furat linuri în valoare de peste 560; mii lei. Cercetările continuă cu autorul în stare de arest preventiv.
•Afost identificat şi cercetat de poliţie minorul Glaudiu Alexandru Dondoş (16 ani), care s-a stabilit ci este autorul a 4 spargeri de magazine din Cluj- Napoca. A sustras bunuri în valoare de 325 mii lei. Furturile au fost comise în ianuarie-martie a.c. Parchetul a emis mandat de arestare preventivă, urnind să i se întocmească dosar penal.•Este cercetat în stare de libertate, pentru,
infracţiunea de gestiune frauduloasă, şeful magazinului nr. 12 aparţinînd S.C. “Carpimez” S.A. din Cluj-Napoca, care şi-a însuşit din gestiune diferite cantităţi de carne, şi preparate din carne în valoare de 1.180.000 lei.
T i r a n i i in tre t ir a n iIstoria omenirii este plină de acte de ,
violenţă şi teroare. Acte de violenţă şi tragedii au fost şi în alte epoci şi motivele ău fost de multe feluri. Dacă în timpurile noastre sînt persoane şi grupuri organizate care se ocupă - pentru bani - de suprimarea vieţii altor semeni, şi o fac cu măiestrie şi profesionalism,- nici în vechime nu n fost altfel. Şi în antichitate, ca şi în evul mediu şi mai tîrziu, în epoca modernă, uciderea persoanelor incomode era o practică ce s-a menţinut pînă în zilele noastre. Mijloacele folosite au fost diversificate, în funcţie de dezvoltarea' tehnicii de producere a armelor albe şi de foc, ori a substanţelor chimice, folosite pentru prepararea otrăvurilor. în zilele noastre se mai practică răpirea de persoane şi apoi uciderea lor. Motivele pentru care s-au comis crime au fost politice, economice, din ură şi invidie, din gelozie, pentru a înlătura un martor care ”ştia prea multe” etc. In toate timpurile a contat mai puţin cine a organizat asasinatul ori a plătit pe asasini, cine au fost sau sînt ucigaşii. Cea mai mare importanţă au prezentat-o victimele
şi eventual, motivele pentru care au fost suprimate. încă din lumea antică se cunosc. exemple, mai ales în rîndul familiilor regale şi aristocrate, în care copiii şi-aU ucis părinţii pentru a le lua locul, fraţii pentru a nu-i incomoda la domnie sau la moştenirea de averi, soţiile pentru a le înlocui cu amante, regine care s-au răzbunat pe regi ori pe amantele'acestora din gelozie, regi şi regine cate şi-au ucis copiii pentru a nu-i stîhjeni Ia domnie,1, etc. Şi ce este foarte curios că toate aerate crime, în loc să le producă mustrări de : conştiinţă, le-au produs mulţumire.
Un asemenea exemplu Se referă la regele Filip al II-lea al Macedoniei (382 - 336 î.e.n ), fondatorul imperiului"' macedonean, conducător priceput, om de stat şi diplomat abil, mare comandant de oşti, inteligent şi talentat. El a reuşit, în scurt timp să pună stăpînire pe oraşele- state greceşti şi să-şi lărgească hotarele ! în dauna statelor vecine. întinderea imperiului le-a adus macedonenilor bunăstare şi toţi erau mulţumiţi de rege; mai puţin regina Olimpia care dorea ca ' imperiul să se întindă-peste tot pămîntul.
De multe ori îi reproşa regelui că nu este destul de ambiţios şi că se mulţumeşte cu prea puţm. Re’gina dorea, cu orice preţ, mărirea imperiului pentru ca Filip al H-
-lea să-l lase moştenire fiului său.Pe atunci, Alexandru, viitorul mare rege
al Macedoniei, în vîrstă de 14 ani, avea ca dascăl pe Aristotel, unul dintre cci
. mai vestiţi filosofi ai antichităţii, era deja ofiţer în armata macedoneană şi promitea să devină un strateg vestit Văzîndu-i
. calităţile, regina spera că-şi va realiza visul de mărire şi ambiţiile prin fiul ei. Totodată i-a încolţit şi ideea înlăturării soţului ei de pe tron, prin uciderea acestuia. între timp, Filip - aşa cum era obiceiul timpului - şi-a mai luat o nouă nevastă, pe tînără şi frumoasa Cleopatra din neam ul Ptolemeilor, care în scurt timp i-a născut un băiat. Regina a turbat de mînie şi gelozie, presimţind pcricolul că nu fiul ei, Alexandru va fi unnaşul tatălui său la tron. Aceasta a fîicut-o să găsească un ucigaş care să-l omoare pe Filip şi apoi să-l pună pe tron pc Alexandru.
Traian CORNEANU
CÂROSABliC u p e r m i s u l
s u s p e n d a tC etăţeanu l libanez
Bayrakdar Farouk duminică, 16 iunie, se deplasa la volanul Daciei sale 6 Cj 4120. Pînă aici nim ic neobişnuit. N eobişnuită li s-a păru t lu c ră to rilo r de P o liţie schimbarea şoferilor (soţia arabului a trecut la volan) la intersecţia străzii Tutunului. In te rpe la t, cu ob işnu itu l “Actele la control”, la ora 10,30, doctorul s-a dovedit a avea perm is de conducere internaţional... suspendat din p ric ina săv îrş ir ii ' unei infracţiunii Şi-a recunoscut fapta. Dar asta nu-1 absolvă de răspundere...
F ă r ă p e r m i sGabor Mate, a avut chef
de-o plimbare motorizată. S-a urcat în maşina cu numărul provizoriu Ar 01073 şi a’ pornit-o în cursă. Perm is n-avea, şcoală nu făcuse, dar s-a gîndit că oricine se poate' plimba cu maşina. Doar e democraţie! Şi cum orice ţigan la mal se îneacă, pe drumul de întoarcere a lovit-o pe S.I., în v îrstă de *'10 ani, accidentînd-o grav. ,
Diana CĂIENARU
In ultimul timp, piaţa cărţii ă fost inundată de tot felul de lucrări pseudo-ştiin ţifice- filozofice sau relig ioase. Acestea însă, nu contribuie cu nimic la educarea cititorilor dornici de instru ire ,'’1 ci, dimpotrivă, nu fac decît să Întreţină sau să m ărească confuzia din minţile lor.
Două din tre aceste subproducţii, abso lu t “paranormale” , apăru te ' la Editura SAFIRE,. Bucureşti (1595) şi sem nate de I.J, Francisc Maitreya mi-au reţinut •jenţia. Mărturisesc că le-am citil, cînd amuzată de ilaritatea latelor, cînd cu stupoare, Mrcbîndu-mă dacă este posibil fa cineva să creadă în aberaţiile NŞirate în paginile celor două c®rţi- Din nefericire, am ajuns la concluzia că există foarte ®u|ţi naivi dispuşi să se lase [ra?i pe sfoară de vorbăria unui Pru" şi să accepte adeziunea • la tot felul de mişcări sectare ce promit fericite sau “libertate spirituală”. Cei labili psihic, Mierii şi femeile sînt primii care rad victime acestor falşi profeţi.
Dl Maitreya, care în tinereţe 1 citit, probabil, pe Eliade şi
a rămas sedus de rezonanţa Gotică a numelui Maitrcyi, ^nci cînd nu vagabondează' P[in înaltele sfere ale unor
universuri mistice, este un om , obişnuit, originar din Deva, cu domiciliul în Timişoara (oraş în care îşi are sediul Fundaţia “M işcarea G raalu lu i în România”) şi poartă banalul nume de F rancisc Horvath. “C ontactat” de Dumnezeu- Părintele Luminii, şi-a abandonat ocupaţiile lumeşti şi s-a dedicat intens scrierii şi publicării “Noii Biblii”. Deocamdată însă, sum a, revelaţiilor de esenţă divină le-a m ateria liza t- în “Prima .
.Evanghelie” şi “ A doua E vanghelic” publicate la SAFIRE. Acestea explică ce este Pertuţia Opalică (“Focul Opalic specia liza t cu problem ele planetelor”), noua lege şi noile învăţături pentru “Noua Eră”, alfabetul spiritual al noii ere, şi cuprind de asemenea trei epistole către poporul rom ân, pilde, psalmi precum şi descrierea celor 7 universuri cu dimensiunile lor Karmice cu tot.
Un capitol special este dedicat vindecărilor, spirituale evident, pe care dl Maitreya le realizează nici mai mult, nici mai puţin decît prin Raze O palice. Razele Opalice “Tiţian 6”y de culoare albastru-deschis (de ce nu roşii?) vindecă orice boală în timp ce, “toţi cei activaţi cu raze “Ionice 9” vor spune doar adevărul”, Mai foloseşte şi raze “Tectonice 7”,
Paranormalul maitreya
de un alb strălucitor. “Aceste raze de vor fi trimise asupra unor morminte, morţii vor ieşi vii din ele”. Nu ştiu cîţi s-au expus acestor raze şi dacă au fost vindecaţi, nici cîţi au ieşit din mormintele lor, dar lăsînd la o parte calităţile bioenergetice ale dlui M aitreya, evangheliile domniei sale, opalice ori ba, sînt un ghiveci pitoresc în care se amestecă tot felul de denumiri abracadabrante, elemente de filozofie indiană, citate din Abd- • Ru-Shin (pc numele său real Oskar Ernst Bernhardt), dogme
creştine, citate din Biblie, poveşti apocrife, milenarisni ba chiar si
-S.F.Dc un ridicol sublim este, de
pildă, capitolul carc descrie cclc 7 universuri create, spune autorul, dc Dumnezeu Tatăl odată cu crearea Terrei. Primul univers este al lui “mamona”, adică al răului şi este de culoare indigo sau violet. Al doilea, al treilea şi al patrulea, fiecare frumos colorat, aparţin spiritelor de tot felul. Universul cinci, de culoare galbenă, este al oam enilor “evoluaţi”, Şi aici, intervine S.F.-
ul pentru că, şi extraterestrii de pe O reon, Saturn şi planeta Docucikov (!?!) trăiesc tot în acest univers. Cei ^de_ pe Docucikov, ni se precizează chiar
- că sîn t umanoizi de 3 metri înălţime şi că “trăiesc în turme ca animalele”. în plus, veţi afla că mai ex istă o p lanetă necunoscută, Keotus, undeva în spatele Lunii şi că, “inclusiv Luna a fost locuită de oameni, dar o catastrofă a distrus viaţa de . pe ea”. Urmează apo i, universul şase, tot al oamenilor
■ şi în fine, şapte, unde vor poposi “cei care iubesc lumina iubirii”, “cei care au scăpat de mamona”. Punct. . ' ., ■
‘ La fel de aberante mi s-au părut, şi chiar sînt. Epistolele către poporul’romin, în care ni
- se explică de ce sîntem un popor : ales, totul corelat cu pregătirea
su fletească a adep ţilo r dlui M aitreya, re sp ec tiv ' “ Fiii Luminii”, în vederea “apropierii sfirşitului”. Se pare că din -acest punct d e : vedere, toate sectele excelează în a oferi so lu ţii. Francisc Maitreya, ca şi Mudava de altfel, pentru a-şi cîştiga cît mai mulţi adepţi, declară că România va deveni Centrul Noii Ere de unde va fi condusă lumea, iar Bucureştiul va deveni Noul Ierusalim. Putem sta liniştiţi, sîntem sub protecţie divină, nu
vom fi atinşi. Pentru mai multă sigu ran ţă , dl M aitreya ne propune şi o serie de legi şi
' învăţături după care să trăim, ba şi o limbă nouă şi un-nou alfabet.
Cît despre pildele acestui pseudo-profet, să-mi fie cu iertare, dar dacă şi-a imaginat că se adresează numai debililor mintali, a greşit. Pînă şi un idiot îi este superior în frazare şi în conţinut.
Să fie limpede, libertatea conştiinţei este garantată prin Constituţie şi oricine poate să creadă în orice - într-o mătură, în omuleţii verzi său Pertuţia Opalică dacă asta îi face bine şi atîta îl ajută mintea, dar sâ ne scutească de un prozelitism
‘ ag resiv , de p rost gust şi periculos. Oamenii trebuie să înţeleagă că, de cele mai multe ori, în fruntea acestor secte noi de'la carc emană astfel de idei ambalate în expresii biblice, sc află şarlatani perfizi, escroci cu pre ten ţii .mesianice. Lui Maitreya i-au apărut aievea sau în vis personaje biblice şi istorice carc i-au prezis un viitor măreţ şi carc i-au spus câ în vieţile sale anterioare cl a fost Isus, Eminescu ctc. Foarte bine. în spitalele dc nebuni mai sînt Napoleoni, Stalini, Ilitlcri...
Magdalena VAIDA
âdevârude Cluj ANUL VU NR.1686
ISSN 12£0*3£03MARŢI,
18 IUNIE 1996 16 PAGIM 300 LEI
U L T I M A O R A marţi, 1 8 iunie 1 9 9 6* W
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ Sl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
YŢfarta privind starea probabilă a vremii în judeţul| I Cluj, valabilă pentru azi 18 iunie, în jurul orei 15.1
A P E LPentru păstrarea curăţeniei şi menţinerea a^P^ctului estetic în J
municipiu, Primăria a amplasat recent numeroase coşuri de gunoi în . diferite locuri publice. Din nefericire, cetăţeni eertaţi cu cele mai ' elementare norme de conduită s-au dedat la sustragerea coşurilor de I gunoi, aducînd astfel prejudicii tuturor locuitorilor ce doresc să | trăiască într-un Oraş curat şi civilizat. De asemenea, s-a constatat că i în locurilc de joacă din parcurile municipiului s-au distrus şi furat diferite părţi componente ale ansamblurilor de joacă pentru copii. I
Fac un apel la locuitorii municipiului Cluj-Napoca să ia atitudine | fermă faţă de aceste acte de violenţă şi vandalism, anunţînd organele i dc poliţie sau gardienii publici în cazurile în care se constată asemenea . manifestări huliganice, nedemne pentru adevăraţii clujeni. >
Persoanele Care vor^fi găsite vinovate le va fi im putată | contravaloarea tuturor pagubelor semnalate pe raza municipiului Cluj- | Napoca la locurile de joacă pentru copii şi la coşurile pentru gunoi, ■ care pînă în prezent se ridică la peste un milion de lei. ' ■ / '
Primar Gheorghe FUNAR |
Subprefectul Liviu Medrea, numit director
la R.A.D.P.Subprefectul judeţului
Cluj, LIVIU MEDREA ( v i c e p r e ş e d i n t e l e organizaţiei judeţene a PUNR), a fost numit prin decizia semnată luni, de prim arul m unicipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, director al Regiei Autonome a Domeniului Public. NICOLAE RUJA, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca care a confirmat telefonic ştirea, c o r e s p o n d e n t u l u i ROMPRES, a precizat câ instalarea în noua funcţie a d-lui MEDREA va avea loc astăzi, marţi 18 iunie, decizia semnată avînd valabilitate pînă la organizarea, anunţată, a unui concurs pentru ăcest post. ■ -
Deţinînd- funcţia de subprefect, LIVIU MEDREA a fost invalidat • sîmbătă, în şedinţa de constituire a Consiliului local, In.funcţia de consilier municipal, apreciin- du-se că este vorba de o incompatibilitate.
Eiţln a mulţumit electoratului rus pentru că a decis ca Rusia să meargă pe drumul reformelor
Preşedintele rus Boris Elţîn s-a adresat, luni dimineaţă, poporului rus pe postul central de televiziune ORT, aducînd mulţumiri celor care au participat la vot pentru că “au decis că Rusia trebuie să meargă pe drumul pe care l-a început”, transm ite corespondentu l MEDIAFAX la Moscova. Subliniind im portanţa'celui de-al doilea tur al alegerilor, Elţîn a făcut un apel la populaţie, cerîndu-i să opteze pentru actualul curs de dezvoltare a Rusiei. “Acum alegerea e clară. Ori mergem înapoi, spre revoluţii şi convulsii, ori mergem înainte, continuînd actuala reformă. Noi trebuie să fim împreună. împreună
vom cîştiga” , a declarat preşedintele rus. Analizînd discursul lui Elţîn se pot deduce persoanele cu care preşedintele Rusiei va purta negocieri pentru formarea unei coaliţii care să- i aducă victoria în al doilea tur. Referindu-se la candidaţii care au participat la scrutinul de duminică, Elţîn a afirmat: “Printre ei sînt oameni inteligenţi, politicieni respectabili precum Lebed, Iavlinski sau Fiodorov”. Absenţa liderului ultra- naţionalist Vladimir Jirinovski din alocuţiunea lui Elţîn arată că singura persoană cu care Jirinovski poate intra în negocieri e s te comunistul Ghenadi Ziuganov.
Alexander Lebed consideră că rezultatele preliminare ale alegerilor prezidenţiale nise
nu reflectă corect voturile oMinuie de elAlexander Lebed consideră că rezultatele preliminare ale alegerilor
prezidenţiale din Rusia, anunţate oficial de Comisia Electorală Centrală, nu reflectă voturile pe care le-a obţinut, transmite corespondentul MEDIAFAX la Moscova.
Lebed consideră că în unităţile, militare' e l ar fi trebuit să obţină mult mai multe voturi, neexcluzînd posibilitatea falsificărilor.
Menţionăm că, potrivit rezultatelor parţiale, Lebed a ebţinut aproximativ 15% din voturile exprimate la scrutinul prezidenţial de duminică.
Remaniere guvernamentală?Preşedintele rus, Boris Elţîn; q
discutat, luni, cu principalii săi consilieri, despre .o posibilă remaniere a cabinetului, dar nu va întreprinde nimic în acest sens în viitorul apropiat, a afirmat, luni, consilierul prezidenţial Victor Iliuşin: Iliuşin a precizat că Elţîn, care se va confrunta în " tu ru l doi al -a leg e rilo r prezidenţiale din Rusia cu liderul
comunist Ghenadi Ziuganov, urmează să se întîlnească cu unii dintre candidaţii eliminaţi în primul tur de scrutin pentru a discuta punctele lor dc vedere în legătură cu eventuale modificări ale cabinetului rus.
“Nu se va lua nici o'decizie pripită din motive personale, nu stă în caracteru l lui Boris Nikolaevici”, a declarat Iliuşin.
Siria avertizează că pericolul
unul nou conflict în Orientul Mijlociu
este realCotidianul pro-guver-
namenlal sirian Tishreen, citat dc agenţia REUTER, publică în numărul său dc luni un artico l ce avertizează că platforma electorală a premierului Benjamin Netanyahu conţine prevederi care vor duce, îfl mod inevitabil, la un nou război în Orientul Mijlociu.
“Dacă noul prem ier işraelian va încerca să-şi pună în aplicare platforma electorală aşa cum a fost ea publicată, aceasta va însemna sfîrşitul procesului dc pacc şi declanşarea unui nou conflict violent, deoarece arabii nu vor renunţa niciodată la drepturile lor”, se afirmă în articol.
Ziarul sirian este cu atît mai îngrijorat cu cît schiţa'
, programului <lc guvernare, anunţată dc" Benjdmin Netanyahu după semnarea acordurilor dc coopcrare cu cele trei partide de dreapta cu care va alcătui o coaliţie, reia angajamentul de a nu restitui pămînturile arabe ocupate.
China şi SUA încearcă să ajungă Ia un acord asupra respectării drepturilor intelectuale de autor pentru a evita un război comercial
LURIE'S W<d|>RLD- Reprezentantul special al SUA la B eijing pentfu problem e comerciale, doamna Charlene Bărshefsky, s-a întîlnit luni cu v icerprem ieru l chinez Li I.anqing,- în cadrul eforturilor de a evita un război comercial în legătură cu respectarea drepturilor intelectuale de autor, relatează REUTER. “Cred că facem progrese” , a afirm at purtătorul de cuvînt al delegaţiei americane care negociază cu autorităţile de la Beijing. Oficialii chinezi au fost zg îrc iţi în declaraţii, prccizînd doar că este foarte probabilă semnarea unui acord care să rezolve problemele ridicate de nerespectarea de către
Netanyahu a încheiat, duminică scara, un pact de coaliţie cu trei formaţiuni politice, ceea ce îi va oferi un control de 55% asupra cclor 120 de locuri ale Knesetului. în cazul în care Netanyahu nu reuşeşte să formeze o majoritate parlamcn- , tară pînă la sesiunea • de deschidere a Knessetului, de ieri cl mai, arc la dispoziţie aproape ' o lună, pînă la 15 iulie, în .
: *brinfornlilate' Cu' legislaţia -israe- liană, carc prevede o perioadă de 45 de zile pentru formarea unui nou cabinet. Beniam in Netanyahu, carc l-a învins la limită în alegerile din 29 mai pe Shimon Peres, a semnat acorduri dc coaliţie cu partidul ultra- ortodox Shas, care deţine zece
Beijing a- drepturilor de autor.Statele Unite cer ca Beijingul
sa cfectueze “acţiuni clare şi decise” pentru a respecta prevederile acordului asupra:
; prevenirii: piratării produselor am ericane, semnat în 1995. . Autorităţile chineze a tf început, în ultimele săptămîni, să închidă mai multe linii de producţie pentru CD-uri, casete audio şi alte produse electronice, acţiuni pe care le-a mediatizat intens.- Potrivit unor surse din industria americană, SUA au identificat deja 13 fabrici pirat care ar trebui să fie închise pentru a se puteă pune în discuţie un acord între cele două părţi.
Comuniştii se vor consulta cu diferite forţe
politiceîn perioada dintre primul şi cel
de-al doilea tur al alegerilor preziden ţia le d in R usia, comun jş'tii in ten ţio n ează Să ' "angajeze consultări serioase la cel mai înalt nivel, inclusiv cu echipa lui Boris Elţîn”, a declarat, luni, unul din liderii fracţiunii comuniste în Duma de S ta \ ,s Vladimir Semago. / . 3
Comunitatea croată din Bosnia şi-a numit
un prim-ministruCroaţii bosniaci au numit
un nou prim-ministru.Radioul croat-bosniac a
transm is, s îm bătă , o declaraţie a Preşedinţiei din Herţeg-Bosna” prin care C onsiliul p rez iden ţia l îl numea prim -m inistru pe Pero Markovic, considerat cel mai proem inent politician naţionalist croat, în declaraţie se mai arăta că în tregul cab ine t a fost remaniat şi că au fost numiţi noi m iniştri de interne, justiţie şi finanţe. Republica H erţeg-Bosna s-aautoproclamat stat croat în sud-vestu l ■ B osniei, declanşînd un război de nouă luni cu forţele musulm ane, In 1993. A cordul de pace de la Dayton a unit oficial Herţeg- Bosna cu Federaţia Croato- M usulm ană, .d e ş inaţionaliştii croaţi şi-au păstrat administraţia. • .
-VA
C om p on en ţa n o u lu i guvern işr a e lia nmandate parlamentare, şi cu- Partidul Naţional Religios, cu nouă locuri în Knesset. Cîteva ore mai tîrz iu , A Treia Cale, o formaţiune politică nouă care a cîştigat patru locuri parlamentare i carc militează pentru reţinerea nălţimilor Golan sub autoritate .
isracliană, a anunţat că se va alătura guvernării Netanyahu. “Guvernul işraelian va susţine procesul de pace cu toţi vecinii arabi, pentru binele cetăţenilor israelieni şi al celorlalte naţiuni, . dar va avea grijă să apere şi interesele vitale ale ţârii”, se arată într-un document ce prezintă politica noului cabinet işraelian.
în acelaşi document se mai face referire la “dezvoltarea şi extinderea coloniilor evreieşti din întregul teritoriu”, prin. această sintagmă în ţelegîndu-se atît Israelul cît şi Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est. Totodată, Netanyahu a insista t asupra faptului că “baza oricărui acord cu Siria Va Ti ■ constituită de menţinerea suveran ită ţii israeliene asupra înălţim ilor Golan”. Siria cere retragerea completă a efectivelor militare israeliene de,pe înălţimile Golan, capturate de sta tu l evreu în timpul războiului din 1967. V iitorul guvern işraelian a
anunţat că se va opune proclamării unui stat palestinian şi a reiterat dreptul Israelului asupra în tregului oraş al Ierusalim ului. N etanyahu a propus “găsirea unei formule în cadrul căreia palestinienii să poată trăi liberi fn contextul autonomiei teritoriilor în care locuiesc” , dar a precizat că aceasta înseamnă că Israelul va păstra controlul asupra securităţii şi relaţiilor internaţionale ale
acestor teritorii. Conform noii politici a guvernului işraelian, statul evreu va negocia un acord . de pace cu Autoritatea Palestiniană, dar numai cu condiţia ca_ partea palestiniană “să-şi respecte angajamentele”. în acelaşi timp, .' Beniamin Netanyahu l-a acuzat' pe liderul palestinian, Yasser A rafat, că nu â luat măsuri suficient de severe împotriva m ilitanţilor islamişti care au revendicat, atentatele din Israel ■ din perioada februaric-martie ai
, acestui an, atentate soldate cu " moartea a 59 de persoane.
Ziarul nostru foloseste agenţiilor de presă;
serviciile informative ale Rompres şr Mediafax,
■ Autorizata prin S.C. nr. 12B7TS5T? judecătoria ICIuj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului |Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2/308 din 122.03.1991 cod fiscal 204469
I L I E C Â L I A N ( r c d a c t o r ş e f ) ;
VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).
Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ
Tel/fax: 19.74.18
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307
