RASELE DE SUINE

Clasificarea raselor de suine

Se face după umătoarele criterii:După particularităţile morfologice;După criteriul economic;După tipul morfoproductiv;După direcţia de specializare.

1. După particularităţile morfologice:După talie:

- rase mari (Marele alb), rase mijlocii (Albul mijlociu), rase mici (Albul mic).După lungimea urechilor:

- rase cu urechi mari şi aplecate (Landrace), rase cu urechi mici şi drepte (Stocli), rase cu urechi mijlocii (Marele alb).După culoarea părului:

- rase albe (Marele alb), negre (Marele negru), bălţate (Pietrain).

2. După criteriile economice:-rase primitive (Stocli)-rase ameliorate (Bazna)-rase perfecţionate (Landrace, Marele alb)

3. După tipul morfo-productiv:-rase pentru carne (Landrace, Marele alb, Yorkshire, Duroc)-rase mixte (Bazna, Albul mijlociu, Berk)-rase pentru grăsime (Mangaliţa)

4. După direcţia de specializare:-rase materne, care prezintă indici de reproducţie deosebiţi (Marele

alb, Landrace)-rase paterne, transmit osatura şi încărcarea cu musculatură (Duroc,

Hampshire)

Structura de rasă a suinelor s-a schimbat, ponderea cea mai mare având-o rasele de carne specializate.

Rasele indigene se menţin doar în sectorul particular, fiind crescute în sis-tem gospodăresc şi sunt păstrate ca “rezerve de gene”.

296

RASE LOCALE

Din grupa raselor locale fac parte: Stocli, Mangaliţa, Bazna, Alb de Banat şi Negru de Strei. În ultimele decenii ca urmare a încrucişărilor dirijate organi-zate în unităţi de cercetare, s-au creat rase noi, cum sunt: Alb de Ruşeţu, Porcul românesc de carne şi linia sintetică 345 Periş.

Stocli şi Mangaliţa provin din formele primitive europene şi se caracter-izează printr-o producţie mai scăzută, prin pretenţii mai reduse la hrănire şi în-treţinere, însă sunt mai rezistente faţă de condiţiile de climă şi la anumite boli.

Rasa Stocli

Cea mai veche rasă crescută pe teritoriul ţării noastre. Se întîlneşte în lo-calităţile izolate de munte şi în Delta Dunării, unde mai este denumit “Băltăreţ”. Provine din porcii primitivi rezultaţi în urma domesticirii mistreţului european-Sus Scrofa ferus.Însuşiri morfologice şi productive

Prezintă două varietăţi: Stocli de munte sau propriu-zis şi Stocli de baltă, care s-au diferenţiat ca şi consecinţă a condiţiilor diferite de creştere.

Are culoarea cafenie cu variaţii de la brun deschis la brun închis, iar râtul, şi unghiile sunt negre.

Capul are profil drept, fiind mare, râtul lung, ascuţit şi puternic. Urechile sunt mici şi îndreptate în sus. Linia spinării aste convexă.

Are talia mică şi conformaţie caracteristică raselor primitive.Conformaţia este asmănătoare cu a mistreţului european: corpul turtit lat-

eral, trenul anterior mai dezvoltat decât cel posterior, capul relativ mare, cu râtul lung, puternic şi profilul aproape drept, urechi mici îndreptate în sus.

Regiunile superioare ale corpului sunt scurte şi înguste, cu musculatura slab dezvoltată, crupa îngustă, scurtă şi teşită, şuncile slab dezvoltate, membrele relativ lungi, subţiri dar puternice, pielea cenuşie.

Părul bogat, lung şi gros formează o coamă pe grebăn şi de-a lungul spinării, iar culoarea este asemănătoare cu a mistreţului.

Purceii la naştere au dungi longitudinale care dispar spre vârsta de 3 luni.Prolificitatea medie este de 6-8 purcei şi precocitatea slabă – la 2 luni pur-

ceii au 8-9 kg, la 6 luni 30-35 kg, la un an 80 kg, iar la vârsta adultă 150-180 kg. Capacitatea de folosire a hranei este slabă, puşi la îngrăşat consumă 6-7

U.N./1kg spor.Este o rasă pe cale de dispariţie, dar care ar trebui păstrată ca stoc genetic

pentru rusticitatea şi rezistenţa ei.S-au făcut încercări experimentale de obţinere a unor produşi de încru-

cişare între Stocli şi rasa Mangaliţa, dar aceştia nu au fost economici.Scroafele Stocli şi vierii Marele Alb au fost folosiţi pentru formarea por-

cului de carne Românesc.Porcul Palatin

297

Această rasă este dispărută, dar rămâne descrisă de Filip şi Manolescu, ca un porc primitiv şi mai masiv decât rasa Stocli. Avea culoarea galbenă-maro sau gri-închis, urechile mari şi părul cu ondulaţii slabe. Producţia de grăsime era mai mare decât la Stocli. Fiind o rasă rustică şi rezistentă s-a pretat foarte bine la creşterea extensivă.

Rasa Mangaliţa

S-a format în Iugoslavia, în ţara noastră a fost introdusă în secolul al XIX-lea. În prima jumătate a acestui secol era foarte răspândită la noi în ţară şi reprezenta peste 50% din efectivul de porcine. În prezent este pe cale de dispar-iţie, întâlnindu-se în zonele de munte din Transilvania.

În legătură cu originea ei există mai multe păreri: după unii autori provine din Sus-scrofa ferus, după alţii din porcii romani încrucişaţi cu porcii primitivi locali care au rezultat din Sus-scrofa ferus, iar după alţii ar fi o rasă domestică a speciei sălbatice Sus mediteraneus. Este sigur însă că s-a format prin slecţie şi ameliorarea unor porci de formaţie veche în condiţii balcanice.

Este bine consolidată ereditar.Rasa are patru varietăţi, care se deosebesc prin culoare: blondă, neagră,

roşie şi cu abdomen de rândunică.

Însuşiri morfologice şi productiveAre talie mijlocie, conformaţia corporală caracteristică raselor de grăsime:

capul mic, profil uşor concav, urechile mijlocii, semiblegi, gâtul scurt şi gros, trunchiul în general scurt, potrivit de larg, dar adânc, spinarea convexă, crupa scurtă, oblică şi şuncile slab dezvoltate, abdomenul dezvoltat, atârnă la scroafele adulte grase şi prezintă 10 sfârcuri.

Are membrele scurte cu osatură slab dezvoltată, porcii graşi se deplasează foarte greu. Pielea este de culoare cenuşie, părul creţ, des, mare şi ondulat, de culoare caracteristică fiecărei varietăţi.

Prolificitatea este de 5-8 purcei. Scroafele sunt mame rele şi au capacitate slabă de alăptare, înţarcă 3-5 purcei. Precocitatea este redusă: tineretul de repro-ducţie, la 6 luni, ajunge la 38-42 kg. La un an realizează 85-90 kg cu un consum de 5-6 U.N./1 kg spor. În timpul îngrăşării depune multă grăsime, raportul carne/grăsime fiind de 1/1. Carnea este suculentă, gustoasă şi se pretează foarte bine la producerea salamului de Sibiu (salamuri de durată).

Rasa Bazna

S-a format în localitatea Bazna din apropierea Mediaşului, începând din anul 1872 prin încrucişări nesistematice între scroafele Mangaliţa şi vieri Berk.

După 1950 s-au făcut încrucişări de infuzie cu vieri din rasa Satelschwein la S.C.Z. Jucu şi cu rasa Wessex la S.C.A. Turda, pentru îmbunătăţirea pro-lificităţii rasei. La Turda există un nucleu valoros care produce vieri pentru

298

zonele de creştere ale rasei.Însuşiri morfologice şi productive

Are talia mijlocie, cu conformaţie caracteristică tipului mixt: capul mic, profilul uşor concav, urechile mijlocii, uşor aplecate, trunchiul mijlociu, lung şi larg, aproape cilindric, crupa oblică, relativ bine “îmbrăcată” în musculatură, şuncile de mărime mijlocie. Abdomenul este dezvoltat, larg, şi prezintă 12-14 sfîrcuri. Părul este destul de abundent, neted şi scurt.

Culoarea este caracteristică, neagră cu brâu alb, cu lăţime variabilă de 30-40 cm în dreptul spetelor.

Prolificitatea este bună, de 9-10 purcei, din care înţarcă 7,7 purcei. Capac-itatea de alăptare este de 43,3 kg.

Precocitatea este mulţumitoare, tineretul de reproducţie ajunge la vârsta de 6 luni la 60-65 kg, iar la un an la circa 135 kg.

În perioada de îngrăşare până la 100 kg realizează un spor mediu zilnic de 450-500 g, cu un consum de 4-5 U.N./kg spor.

Este o rasă care valorifică bine păşunea, suculentele şi resturile de bucătărie, este rezistentă şi rustică, apreciată de crescătorii particulari.

Se creşte îndeosebi în Transilvania şi în zona subcarpatică.

Porcul Negru de Strei

S-a format prin încrucişarea rasei Stocli cu vieri Cornwall (Marele negru), Mangaliţa neagră şi Berk în depresiunea Haţegului, pe valea râului Strei. Încru-cişările s-au făcut nesistematic, începând din anul 1780.Însuşiri morfologice şi productive

Are talia mijlocie, cu capul alungit şi cu profil uşor concav, urechi mari şi blegi.

Trunchiul are o dezvoltare mijlocie şi este turtit lateral, cu linia superioară convexă.

Crupa este oblică, îngustă şi scurtă, şuncile slab dezvoltate. Abdomenul este puţin dezvoltat şi are 12 sfârcuri. Membrele sunt lungi, subţiri şi rezistente. Pielea este de culoare neagră, uniformă, părul negru, neted şi abundent.Prolificitatea este de 9-10 purcei, dar precocitatea este slabă. Tineretul de reproducţie ajunge la 6 luni la 50-54 kg, iar la vârsta de un an

la 115 kg, cu un consum specific de 5-6 U.N/kg spor.Pentru îmbunătăţirea precocităţii şi uniformităţii conformaţiei se pre-

conizează folosirea infuziei cu vieri Cornwall.Este apreciat de crescători, fiind puţin pretenţios, rezistent, adaptat la

hrănirea caracteristică sistemului de exploatare extensiv.

Porcul Alb de Banat

299

S-a format între cele două războaie mondiale, în urma încrucişărilor rasei Mangaliţa cu vieri York mijlociu şi Edelschwein (după 1938). După anul 1950, în unităţile agricole, rasa Alb de Banat a fost încrucişată cu Marele alb şi Lan-drace, pentru îmbunătăţirea producţiei de carne.

Astăzi Alb-ul de Banat se întîlneşte în crescătoriile particulare din judeţele Timiş şi Arad. Are aspect dolicomorf.Însuşiri morfologice şi productive

Are talia mijlocie spre mare. Se aseamănă cu rasa York mijlociu (Mi-jlociul alb) şi aparţine tipului productiv mixt, de carne şi grăsime.

Are capul mic, fruntea largă, râtul scurt şi gros, profilul concav, urechile mici şi orientate înainte, trunchiul este de lungime mijlocie, aproape cilindric, iar regiunile inferioare ale trunchiului sunt largi şi drepte

Crupa este suficient de largă, dreaptă sau uşor oblică, având şuncile bine dezvoltate şi musculoase. Părul este rar, neted şi de culoare albă.

Prolificitatea este de 9-10 purcei şi înţarcă 7-8 capete, dezvoltarea corpo-rală corespunzătoare reproducţiei este atinsă la vârsta de 8-9 luni la scrofiţe şi de 9-10 luni la vieruşi, având o precocitate bună.

Tineretul se pretează la îngrăşarea timpurie până la masa corporală de 100 kg, cât şi pentru îngrăşarea mixtă până la 140-160 kg.

Se ameliorează prin încrucişări de infuzie cu Landrace şi cu Marele alb.

Porcul Alb de Ruşeţu(porcul Românesc de carne)

În condiţiile stepei din sudul ţării, rasele perfecţionate pentru carne, Marele alb şi Landrace nu au dat rezultate satisfăcătoare. De aceea, începând din anul 1950, la S.C.Z. Ruşeţu un colectiv de cercetători condus de Prof.dr. Virgil Gligor a început formarea unei rase cu însuşiri morfo-productive superioare, rezistentă la condiţiile de climă din stepa Bărăganului. S-a urmărit îmbinarea în-suşirilor productive ale rasei Marele alb cu rezistenţa şi adaptarea la condiţiile aspre de climă ale porcului Stocli. S-au făcut încrucişări între scroafele Stocli cu vieri Marele alb importaţi din fosta U.R.S.S.

Scrofiţele metise din prima generaţie au fost încrucişate din nou cu Marele alb, obţinându-se generaţia a doua. După o selecţie riguroasă, produşii obţinuţi s-au împerecheat între ei. S-a folosit şi o consangvinizare moderată, pentru consolidarea caracterelor.

Pentru îmbunătăţirea precocităţii, lungimii corporale şi calităţii carcaselor, în perioda 1958-1959 s-au făcut încrucişări de infuzie cu rasa Landrace. Tipul obţinut are 50% sânge Marele alb, 25% Landrace şi 19% Stocli.Însuşiri morfologice şi productive

Are talia mare, asemănătoare cu a Marelui alb, prezentând însă unele pete pigmentate şi părul fiind ceva mai abundent.

Prolificitatea este de 10,4 purcei, din care înţarcă 8,1-9 purcei. Capaci-tatea de alăptare este de 41 kg, consumul specific este de 4,1-4,3 U.N./kg spor.

300

Precocitatea este bună, dar inferioară rasei Marele alb. De exemplu, tineretul crescut la Ruşeţu, în anul 1987, a realizat la 182 de zile o masă corpo-rală de 82 kg la masculi şi 72 kg la femele, un spor zilnic de 450 g, respectiv 400g, cu o grosime a slăninii dorsale de 20,6-21,6 mm.

Linia sintetică p 345 Periş

Este o rasă obţinută la I.C.P.C.P. Periş în care s-a urmărit combinarea raselor Landrace belgian, Duroc şi Hampshire într-o nouă rasă. S-a urmărit: pro-porţia mare de carne în jambon, rezistenţa la stres de la rasa Landrace, viteza mare de creştere de la rasa Duroc; procentul ridicat de carne în carcasă de la rasa Hampshire.

Rasa s-a format prin încrucişări reciproce între câte două rase (LB x D şi LB x H) urmate de împerecheri între produşii F1 selecţionaţi pentru scopul pro-pus, concomitent cu încrucişări de întoarcere la rasele iniţiale, pentru consoli-darea caracterelor dorite. Din generaţia a treia s-au făcut numai împerechieri “în sine”.

Selecţia s-a făcut pe baza performanţelor proprii şi pentru calitatea carca-sei până la generaţia a patra, după care s-a inclus şi caracterul de culoare albă. Cotele de participare ale raselor parentale au fost de 56% Landrace belgian, 36,5% Duroc şi 7,5% Hampsire.

Linia sintetică 345 Periş este adaptată la condiţiile de creştere industrială. Se caracterizează printr-o dezvoltare corporală mijlocie, are capul mic, urechi mici şi aplecate înainte, corpul cilindric şi trenul posterior bine dezvoltat.

Prolificitatea medie este de 10 purcei (8,5 purcei înţărcaţi), care realizează 100 kg la vârsta de 182 de zile, cu un consum specific de 3,18 U.N.

Grosimea stratului de slănină dorsală de 15,2 mm şi o proporţie de carne în carcasă de 73,54%.

Linia sintetică 345 Periş a fost omologată ca rasă în 1988 şi se foloseşte cu rezultate bune ca rasă paternă în încrucişări trirasiale cu scroafe F1 (MA x L).

RASE IMPORTATE

Începând din anul 1870 s-au importat vieri şi scroafe din rasele per-fecţionate din Anglia şi din alte ţări pentru îmbunătăţirea însuşirilor morfo-pro-ductive ale raselor locale şi până la primul război mondial s-au făcut importuri, dar sporadic.

După cel de al doilea război mondial s-au importat efective mari de vieri şi scroafe din rasele: Marele alb, Landrace, Yorkshire, Duroc, Hampshire, Wes-sex şi Piétrain, rase foarte precoce, cu calităţi deosebite, care se pretează la sis-temul intensiv de exploatare.

Marele Alb

301

S-a format în Anglia prin încrucişări complexe, selecţie şi hrănire de-osebită. La baza formării rasei, stau porcii locali primitivi cu urechi lungi, origi-nari din mistreţul european, care au fost încrucişaţi cu rase chinezeşti (Porcul chinezesc cu mască).

Încrucişările au durat câteva decenii, fiind urmate de o selecţie perma-nentă şi o perfecţionare a sistemului de hrănire. Este recunoscută oficial ca rasă din anul 1868 sub numele de Large-White (Marele alb).

Rasa s-a răspândit în scurt timp în toată lumea, fiind crescută atât în stare pură, cât şi folosită la încrucişări de absorbţie pentru formarea unor populaţii lo-cale de Marele alb, în toate ţările crescătoare de porci. Rasa a participat la for-marea unor rase noi ca: Edelschwein, Chester White, Lacombe, etc. În ţara noas-tră a fost importată înainte de anul 1900 şi a fost folosită pentru încrucişarea de absorbţie cu rasele indigene, cât şi pentru obţinerea de metişi industriali. În prezent, este crescută în rasă curată în unităţile de selecţie şi în complexe pentru încrucişare cu rasa Landrace, în scopul obţinerii scrofiţelor F1.

Este cea mai răspândită rasă din ţara noastră, fiind bine adaptată la sis-temul industrial de creştere, precum şi la condiţiile naturale. După trei decenii de creştere în izolare reproductivă, putem considera efectivul existent în fermele de elită ca Marele alb românesc. În programul de ameliorare este prevăzut să reprezinte 40% din efectivul de porcine crescut în rasă curată în unităţile de se-lecţie în scopul difuzării de reproducători către fermele de simplă hibridare pen-tru producerea scroafelor F1 (matca complexelor industriale) şi altor unităţi.Însuşiri morfologice şi productive

Are talia mare, este robustă şi cu o conformaţie armonioasă. Capul este relativ mare, larg, cu profil uşor concav; urechile sunt de mărime mijlocie, drepte şi purtate lateral; trunchiul este cilindric, lung, cu linia superioară dreaptă; spinarea şi şalele sunt lungi şi largi, iar şuncile bine dezvoltate; membrele sunt puternice, cu osatura compactă, rezistentă; pielea şi părul au culoarea albă.

Prolificitatea este de 10-11 purcei din care înţarcă 8-9. Scroafele sunt bune mame şi au capacitatea de alăptare de 41,7 kg. Precocitatea este foarte bună; animalele se introduc la reproducţie la vârsta de 8-8,5 luni, iar tineretul su-pus îngrăşării realizează 90 kg la 183 de zile.

Precocitatea bună este reflectată printr-o dinamică mare a dezvoltării cor-porale. La vârsta de 8 luni atinge masa corporală de 100-120 kg, iar maturitatea corporală se instalează la 9-10 luni.

Tineretul supus testării după performanţe proprii realizează un spor mediu zilnic de 623 g, o grosime medie a stratului de slănină dorsală de 19,6-20 mm, cu un consum specific de 3,06 U.N. Se pretează şi la creşterea în sistem gospodăresc, valorificând bine nutreţurile concentrate, precum şi cele verzi şi suculente.

Rasa se pretează foarte bine la îngrăşarea timpurie, dar manifestă cerinţe ridicate de alimentaţie şi de întreţinere.

Se aclimatizează foarte bine. Sensibilitatea la razele solare şi la frig, mai ales a tineretului este mai mare.

302

Rasa Alb mic(Yorkul mic)

S-a format la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea în Anglia.Însuşiri morfologice şi productive

Talia mică, corpul scurt, capul mic, râtul scurt cu profil ultra concav, membre scurte cu osatura fină, constituţie slabă.

Prolificitatea este mică (4-6 purcei), în schimb precocitatea este mare. Da-torită prolificităţii mici, a “specializării” pentru grăsime, nu a fost apreciată de crescători, aria ei de răspândire s-a restrâns treptat.

Rasa Alb mijlociu(Yorkul mijlociu)

S-a format în prima jumătate a secolului al XIX-lea, prin încrucişarea în-tre Marele alb şi Albul mic.Însuşiri morfologice şi productive

Conformaţia de carne-grăsime, are talia mijlocie cu capul mic, râtul scurt, profilul foarte concav (ceea ce îngreunează consumul hranei), urechile scurte şi drepte, trunchiul cilindric cu dimensiuni intermediare între cele două rase care au participat la formarea ei; spinarea şi şalele sunt largi şi drepte, şuncile bine dezvoltate; membrele sunt scurte, scheletul fin, pielea de culoare albă-roză, părul fin şi scurt.

Prolificitatea este de 8-9 purcei. Scroafele sunt bune mame şi înţarcă 8 purcei, precocitatea este foarte bună.

Tineretul se pretează la îngrăşarea timpurie, realizând la vârsta de 7 luni 90-95 kg, carnea fiind de bună calitate.

Îngrăşat produce o carcasă cu prea multă grăsime. Consumul specific este de 4-4,1 U.N.

Albul mijlociu nu a cunoscut o răspândire prea mare. La noi în ţară a fost importat la începutul secolului şi a participat la formarea rasei Alb de Banat.

Nu poate folosi păşunea datorită brevignatismului. Transmite foarte bine însuşirile de precocitate ridicată şi randament cres-

cut la tăiere, îmbunătăţind calitatea carcaselor, motiv pentru care a fost folosit în diverse ţări pentru ameliorarea raselor locale şi pentru obţinerea de metişi indus-triali cu precocitate productivă bună.

Deşi prezintă o serie de însuşiri bune, Albul mijlociu nu s-a extins datorită constituţiei slabe, a cerinţelor de întreţinere ridicate şi a conţinutului de grăsime crescut la porcii adulţi.

Rasa Cornwall (Marele negru sau Large Black)

303

S-a format în comitatul Cornwall din Anglia, prin încrucişarea porcului local englezesc cu urechi lungi, cu porcul chinezesc.

În ţara noastră s-a importat din Anglia şi Germania din anul 1918-1920, în anii 1954-1964 s-au importat nuclee pentru care s-au înfiinţat unităţi de creştere în rasă curată.

Aclimatizarea la condiţiile din ţara noastră s-a făcut destul de bine păstrându-şi însuşirile morfoproductive caracteristice rasei din ţara de origine.Însuşiri morfologice şi productive

Rasă de talie mare, capul de mărime mijlocie, profilul drept sau uşor con-cav, urechile mari, blegi, împiedicând uneori vederea.

Trunchiul este lung, adânc, turtit lateral, linia spinării uşor convexă; pielea este de culoare neagră, uneori este încreţită pe cap şi corp, părul este lung, neted şi rar.

Membrele sunt înalte şi puternice cu defecte de aplomb.Prolificitatea este bună, de 9,13 purcei, înţarcă 7,7, precocitatea este la fel

de mare ca şi a raselor albe, capacitatea de alăptare 40,6 kg, spor mediu de 611 g, cu un consum specific de 4,03 U.N.

Spre deosebire de Marele Alb cu care se aseamănă ca dezvoltare, produce carcase cu conţinut mai ridicat în grăsime.

Este o rasă mai rustică şi rezistentă la condiţiile naturale de mediu, mai ales în regiunile cu soare puternic. Valorifică bine păşunea, se pretează la creşterea extensivă şi semiintensivă.

Prin însuşirile fiziologice se apropie de rasa Marele Alb. Scroafele prezintă 12 mameloane. Instinctul matern este bine dezvoltat,

iar scroafele au o cantitate mare de lapte.La 8 luni poate realiza o masă corporală de 90-200 kg, dând carcase cu

carne de calitate superioară, cu randamentul la sacrificare de 78%.La noi a fost importată sporadic, contribuind la formarea rasei Negru de

Strei şi se foloseşte în ameliorarea ei.

Rasa Berk (Negrul mijlociu)

S-a format în Anglia, comitatul Berk, prin încrucişări multiple şi selecţie. Având o putere mare de transmitere ereditară, fiind rezistentă şi mai puţin pre-tenţioasă la condiţiile de hrănire şi întreţinere, s-a răspândit în foarte multe ţări, a participat la formarea unor rase noi.Însuşiri morfologice şi productive

Are talia mijlocie, conformaţia corporală caracteristică tipului mixt, cu-loarea este neagră cu extremităţile membrelor, vârful cozii şi râtul, de culoare albă.

Capul este mic, fruntea largă, râtul scurt, profilul uşor concav, urechile mici şi drepte, purtate în sus şi înainte.

304

Gâtul scurt şi gros este prins armonios de trunchi. Trunchiul are o lungime medie, lărgimi şi adâncimi mari. Linia superioară este dreaptă (uneori crupa este puţin teşită), coastele sunt

arcuite. Forma trunchiului este cilindrică. Şuncile sunt bine dezvoltate, membrele

sunt scurte şi rezistente, cu aplomburi corecte.Pielea este de culoare negru-roz (cu excepţia extremităţilor), pigmentul fi-

ind superficial, se îndepărtează după opărire.Prolificitatea medie este de 7-8 purcei, scroafele au o capacitate bună de

alăptare.Precocitatea este bună, se pretează la îngrăşarea intensivă pentru carne

până la greutatea de 90 kg. Prelungirea perioadei de îngrăşare peste 100 kg, de-termină obţinerea unor carcase cu carne grasă.

Este o rasă rezistentă la codiţiile de întreţinere şi hrănire, valorifică bine păşunea şi furajele suculente.

La noi în ţară s-a importat în anul 1872 în efective mari, iar după anul 1900 doar sporadic, contribuind la formarea rasei Bazna şi Negru de Strei.

Rasa Edelschwein (Nobil german)

S-a format prin încrucişarea raselor locale din Germania cu rasele Marele alb şi Albul mijlociu, în perioada 1880-1900, în scopul obţinerii unor animale cu însuşiri superioare, dar în acelaşi timp adaptate condiţiilor locale, care să valori-fice bine păşunea, rădăcinoasele şi tuberculiferele.Însuşiri morfologice şi productive

Rasa are talia mijlocie, spre mare, capul mijlociu cu profil uşor concav, urechile mijlocii purtate în sus şi lateral.

Trunchiul este lung şi cilindric, grebănul, spinarea, şalele, crupa sunt lungi, largi şi orizontale, şuncile sunt bine dezvoltate, cărnoase.

Membrele sunt scurte, puternice, cu osatura fină dar compactă, culoarea este albă, părul mai abundent decât la rasa Marele alb.

Prolificitatea medie este de 10 purcei, înţarcă 8,02, capacitatea de alăptare 40,2 kg, tineretul supus îngrăşării realizează la 8 luni greutatea de 100-110 kg, spor mediu de 630 g şi cu un consum specific de 3,5 U.N., este o rasă mixtă.

Este o rasă cu constituţie robustă, mai puţin pretenţioasă la condiţiile de întreţinere şi mai riguroasă decât Marele Alb.

Este rezistentă la condiţiile de climă şi valorifică foarte bine furajele sucu-lente.

La noi în ţară s-a importat în anul 1925 şi a participat la formarea Albului de Banat şi la ameliorarea porcilor locali din Moldova. Valorifică bine păşunea.

Se foloseşte la încrucişări industriale.Rasa Landrace

305

S-a format în Danemarca în perioada anilor 1850-1900, prin încrucişarea raselor locale cu rasa Marele alb. La formarea şi perfecţionarea rasei au con-tribuit hrana bogată în proteine, precum şi selecţia riguroasă aplicată timp de 50-60 de ani pentru mărirea lungimii corporale, dezvoltarea trenului posterior şi procentului de carne în carcasă.

La perfecţionarea rasei un rol deosebit l-a avut testarea reproducătorilor după descendenţi în staţiuni de control a producţiei. Menţionăm că primele staţi-uni de testare s-au făcut în Danemarca (1899).Însuşiri morfologice şi productive

Talia este mare, constituţia robustă spre fină, corpul lung sub formă de pară, datorită bunei dezvoltări a trenului posterior. Capul este lung, urechile mari şi aplecate, trunchiul foarte lung (are una sau două perechi de coaste în plus).

Are corpul lung, zvelt, de talie mijlocie spre mare şi constituţie fină.Trenul posterior este foarte dezvoltat, crupa este aproape orizontală,

lungă, largă, şuncile sunt rotunjite, musculoase, prelungite până la jaret. Membrele în general sunt scurte, suficient de puternice, scheletul fin şi

rezistent, pielea fină, părul de culoare albă puţin abundent.Prolificitatea este în medie de 10,4 purcei, din care înţarcă 8,5 purcei. Ca-

pacitatea de alăptare este de 43,4 kg.Precocitatea este foarte bună, tineretul se foloseşte la reproducţie de la

vârsta de 8 luni, când atinge masa corporală de 100 kg. La testarea după performanţe proprii, în ultimii ani, a realizat un spor

mediu zilnic de 600 g, cu un consum specific de 2,9-3,0 U.N./kg şi o grosime a stratului de slănină de 18-20 mm.

Rasa Landrace este cea mai bună pentru producţia de “bacon”. Reclamă condiţii optime de hrănire şi întreţinere. La noi în ţară este crescută în rasă curată în fermele de selecţie şi folosită

ca o a doua rasă maternă.

Rasa Yorkshire

S-a format în S.U.A. din rasa Marele alb englezesc. A fost izolată repro-ductiv şi supusă selecţiei în direcţia obţinerii unui porc specializat, să valorifice eficient porumbul, pentru producţia de carne.Însuşiri morfologice şi productive

Are talia mare, caracteristică raselor specializate pentru carne, confor-maţia corporală este asemănătoare cu a rasei Marele alb. Profilul capului este uşor concav, urechile drepte şi purtate în sus, trunchiul este lung, cu linia supe-rioară uşor convexă, cu spinarea şi şalele bine “îmbrăcate” în musculatură, şun-cile bine dezvoltate.

Prolificitatea este de 10,9 purcei şi înţarcă 8,3, fiind considerată una din cele mai prolifice rase din S.U.A. Efectivul importat la noi în ţară (Gorneşti) a realizat o prolificitate medie de 9,5-10 purcei şi o capacitate de alăptare de 40 kg.

306

Precocitatea este bună, tineretul realizează un spor mediu zilnic de 445-485 g, cu un consum specific de 3-3,2 U.N./kg, suprafaţa ochiului de muşchi de 33,3 cm2, şi o grosime a stratului de grăsime dorsală de 20-20,5 mm.

Se creşte în rasă curată şi se utilizează la încrucişări industriale ca rasă pa-ternă.

Rasa Duroc

S-a format în S.U.A., purtând în secolul trecut numele de Duroc-Jersey, iar din anul 1940, Duroc. La noi în ţară s-a importat în anul 1968 la S.C.P.C.P Gorneşti, jud. Mureş.Însuşiri morfologice şi productive

Este o rasă specializată pentru producţia de carne, cu talia mare, urechile mici orientate înainte, linia spinării convexă, crupa lungă, oblică, musculoasă, şuncile foarte bine dezvoltate.

Membrele sunt puternice, dar prezintă chişiţa scurtă şi dreaptă, sprijinul în general se face pe vârful unghiilor (mers în pensă).

Culoarea este roşie-cărămizie până la roşu-închis.Prolificitatea medie este de 10,5 purcei şi înţarcă 7,4, capacitatea de

alăptare este de 33-36 kg.Precocitatea este foarte bună, tineretul a realizat un spor mediu zilnic de

460-490 g, cu un consum specific de 3,0-3,3 U.N./kg. Grosimea medie a stratu-lui de slănină dorsală este de 17,4-18,2 mm, carcasa este de calitate superioară. Suprafaţa ochiului de muşchi este de 33,8 cm2.

Este o rasă specializată pentru producţia de carne. Masculii din această rasă se folosesc în încrucişările trirasiale cu scroafe

F1 (MA x L) pentru obţinerea de hibrizi comerciali, sau pentru obţinerea vieruşilor hibrizi F1 (H x D) utilizaţi la încrucişări tetrarasiale.

Se exclud de la reproducţie indivizii cu pete (albe sau negre), cu păr ondu-lat sau cu vârtejuri pe partea anterioară a corpului, scroafele care prezintă mameloane nefuncţionale sau cele care depun grăsime în exces.

Rasa Hampshire

S-a format în S.U.A. prin încucişări între rasele Essex şi Wessex şi se-lecţie pentru carne.Însuşiri morfologice şi productive

Are o talie mare, corpul are formă cilindrică, capul este mic, alungit, cu urechile mijlocii purtate în sus, cu vârful uşor îndoit.

Regiunile superioare ale trunchiului au musculatura bine dezvoltată, iar şuncile sunt bine dezvoltate, musculoase şi globuloase.

Culoarea rasei este neagră cu un brâu de culoare albă în jurul spetelor, lat de 20-40 de cm.

Prolificitatea este de 9,9 purcei, din care înţarcă 6,8, capacitatea de

307

alăptare este de 32-36,7 kg.Tineretul este sensibil, pretenţios la condiţiile de hrănire (proteină) şi în-

treţinere.Precocitatea este bună, tineretul realizează un spor mediu zilnic de 445-

482 g, cu un consum specific de 3,2 U.N/kg şi o grosime a statului de grăsime dorsală de 16,2-17,5 mm.

Carcasa este de calitate superioară, suprafaţa ochiului de muşchi (longis-simus dorsi) este de 40 cm2.

Se foloseşte în încrucişări trirasiale pe poziţie de “vieri terminali”.

Rasa Pietrain

Este originară din Belgia, formată în urma unor încrucişări complexe la care a participat şi rasa Bayeux din Franţa. Însuşiri morfologice şi productive

Talia este mijlocie, corpul cilindric, spetele largi cu musculatura foarte dezvoltată, şuncile globuloase, foarte bine îmbrăcate în musculatură (din acest considerent mai este denumit şi “porcul cu patru şunci”).

Capul este mic, urechile îndreptate în sus şi înainte.Culoarea este albă bălţată cu negru uneori roşcată.Prolificitatea este bună, de 9-10 purcei, înţarcă 7,6 purcei, capacitatea de

alăptare este mai slabă (35,2 kg).Precocitatea rasei este bună, dar inferioară altor rase specializate pentru

carne, la 6-7 luni tineretul ajunge la 85-90 kg, cu un consum specific de 3,4-3,6 U.N/kg spor.

Calitatea carcasei este foarte bună, proporţia de carne în carcasă este de peste 70%, are suprafaţa “ochiului de muşchi” de 40 cm2.

Rasa Pietrain este foarte sensibilă la condiţiile de întreţinere şi mai ales la factorii de stres.

Manifestă deficienţe respiratorii şi circulatorii care se soldează, uneori, cu moartea animalelor (stop cardiac). Această rasă a fost importată în ţara noastră în anul 1967. Datorită sensibilităţii deosebite în condiţiile exploatării industriale, s-a renunţat la creşterea ei în complexele industriale.

În continuare se intreprind cercetări care să ducă la utilizarea cât mai core-spunzătoare a acestei rase.

Rasa Wessex (Wessex Saddleback)

Este o rasă veche originară din Anglia, formată din încrucişarea porcului local cu porcii chinezeşti şi specializată pentru carne şi grăsime.

În ultimul timp a fost ameliorată în direcţia producţiei de carne.Însuşiri morfologice şi productive

Talia este mare, urechile sunt mari şi blege (seamănă cu rasa Landrace în

308

privinţa conformaţiei corporale). Culoarea este neagră, neuniformă, prezentând un “brâu” de culoare albă

în jurul spetelor.Prolificitatea medie este de 10 purcei, din care înţarcă 8,18, iar capacitatea

de alăptare este de 40,5 kg. Precocitatea este bună, tineretul realizează la vârsta de 8 luni masa corpo-

rală de 105-110 kg, cu un spor mediu zilnic de 581 g şi un consum specific de 3,4 U.N.

Calitatea carcasei este însă inferioară rasei Landrace. Datorită însuşirilor ei materne, s-a răspândit în multe ţări.

La noi în ţară rasa Wessex s-a folosit la ameliorarea rasei Bazna.

Porcul Stocli (din V. Creţa 1975)

Edelschwein (vechi)

Marele alb

309

Alb de Ruşeţu Albul mic

Linia sintetică 345 Periş Hampshire

Pietrain Poland china

Chester White Marele negru

Negru de Strei

310

Berk Landrace

Yorkshire Duroc

Alb de Banat Mangaliţa blondă

Bazna

APRECIEREA VÂRSTEI LA SUINE

311

Aprecierea vârstei la această specie se face mai greu. Se determină de obi-cei în funcţie de caracterele şi evoluţia dentiţiei, dar numai în cazuri de litigiu, expertiză şi unele experienţe întrucât în general vârsta suinelor se cunoaşte pe baza evidenţelor existente în crescătorii.

Porcul este un animal omnivor şi prezintă dentiţia cu aspect de trecere de la ierbivor la carnivor, primii molari au aspect asemănător cu ai carnivorelor, iar ultimii au aspectul ierbivorelor. Forma şi direcţia incisivilor este deosebită faţă de cea a altor specii.

Formula dentară a porcului domestic este identică cu a speciei sălbatice (Sus-scrofa ferus), fiind diferită de cea a tuturor speciilor sălbatice din familia Suide şi este următoarea:

Dentiţia de lapte:

dinţi (este completă la 3-3,5 luni)

Dentiţia permanentă:

dinţi

Incisivi sunt în număr de 6 pe fiecare parte, ca şi la cabaline. Lăturaşii sunt separaţi de mijlocaşi printr-un spaţiu interdentar; cei superiori au o direcţie laterală.

Cleştii şi mijlocaşii superiori sunt lipiţi unul de altul, sunt orientaţi în jos şi înainte. Ei au cavitate dentară externă foarte adâncă (mişună) asemănătoare cu a cabalinelor.

Incisivii inferiori sunt alungiţi şi îndreptaţi înainte.Cleştii şi mijlocaşii de lapte se aseamănă cu cei permanenţi, însă sunt mult

mai mici. Lăturaşii de lapte atât cei superiori cât şi cei inferiori sunt subţiri cu aspect de stilet asemănător cu caninii de lapte.

Colţii inferiori care la femele sunt mai reduşi, la masculi sunt foarte mari, ies din gură şi se îndreaptă în lături şi în sus.

Colţii superiori sunt mai mici, însă mai groşi la bază şi au o direcţie later-ală.

Incisivii superiori, după schimbare, au faţa linguală canelată longitudinal, datorită încreţirii smalţului.

Prin tocire aceste caneluri dispar treptat, tabla dentară devine plană şi apare dentina (dintele este nivelat). Nivelarea se produce numai la incisvii inferi-ori.

Vârsta la suine se împarte în trei perioade: – perioada dentiţiei de lapte (de la naştere până la 8 luni); – perioada schimbării dinţilor de lapte cu dinţi permanenţi; – perioada de nivelare a dinţilor permanenţi.

312

Maxilarul superior la porc

Maxilarul inferior la porc

Perioada I-a a dentiţiei de lapte (naştere 3-7 luni)

313

Erupţia incisivilor de lapte diferă de a celorlate specii. Primii care apar sunt caninii şi mărginaşii. De multe ori la naştere purceii au aceşti dinţi şi adese-ori înţeapă mameloanele scroafei în timpul suptului. Chiar dacă creează un mic disconfort în timpul suptul aceştia nu sunt indicaţi să se taie până după vârsta de 8-10 zile (ajută limba la o prehensiune mai bună a mamelonului). Cleştii apar la 2-4 săptămâni (mai întâi cei inferiori şi apoi cei superiori).

La 8 săptămâni apar mijlocaşii pe maxilarul inferior.La 12-13 săptămâni apar şi mijlocaşii de pe maxilarul superior.Primul premolar apare la 6 zile, ceilalţi apar pe rând astfel că la 12-13

săptămâni sunt compleţi.La 3-7 luni denţiţia de lapte este completă şi începe schimbarea dinţilor

astfel: mai întâi mărginaşii, apoi colţii şi la urmă mijlocaşii.

Perioada a II-a de schimbare a dinţilor (8 luni-2 ani)

La 7-9 luni cad colţii şi mărginaşii (lăturaşii), iar la 8-12 luni cresc cei permanenţi. La 9 luni apar ceilalţi 4 molari permanenţi.

La vârsta de 12 luni sunt schimbaţi cleştii.La 17-18 luni se schimbă şi mijlocaşii. La 20 de luni gura este încheiată (4

lăturaşi, 4 colţi şi 12 molari).După doi ani, aprecierea vârstei după denţiţie se face cu aproximaţie.

Perioada a III-a (după 2 ani)

La doi ani cleştii inferiori sunt nivelaţi, adică nu mai prezintă caneluri pe faţa lor linguală.

Între 2,5 ani şi 3 ani mijlocaşii inferiori se nivelează.Un alt criteriu de apreciere a vârstei este acela al lungimii colţilor la vier

(2 ani). La 2 ani lungimea lor pe maxilarul inferior este de 4-5 cm, iar la cel supe-

rior de 1,5 cm.După doi ani, dinţii se înegresc, iar la vier colţii continuă să crească astfel

încât la 2,5-3 ani cei superiori ies afară din gură.Colţii inferiori au lungimea de 6-8 cm la 3 ani şi ies din gură la 4 ani (8-

12 cm).La 4 ani colţii ridică buza superioară şi la 5 ani întrec marginea buzei su-

perioare (15-18 cm).O examinare corectă, presupune să urmărim dezvoltarea corporală, vioci-

unea, pielea, etc., care deosebesc animalul tânăr de cel adult prin supleţe, vioici-une, talie, etc.

314

Aspectul dentiţiei de lapte: A-la naştere; B-la o lună

Aspectul dentiţiei: A-la 2 luni; B-la 8-12 luni

Aspectul dentiţiei: A-la 12-17 luni; B-la 17-18 luniDeterminarea vârstei după dentiţie la porc

(după diferiţi autori):

315

Vârsta Erupţia şi uzura dinţilorLa fătare Sunt apăruţi caninii şi lăturaşii de lapte1 lună Apar incisivii inferiori de lapte2 luni Apar mijlocaşii inferiori de lapte3-3,5 luni Apar mijlocaşii superiori de lapte8-12 luni Apar lăturaşii şi caninii permanenţi superiori17-18 luni Apar mijlocaşii permanenţi inferiori2 ani Se nivelează cleştii inferiori2,5-3 ani Se nivelează mijlocaşii inferiori, caninii superiori ies din gură4 ani Caninii inferiori ies din gură, ridicând buza superioară5 ani Caninii inferiori depăşesc marginea buzei superioare

La scroafă aprecierea vârstei după dezvoltarea colţilor este mai puţin pre-cisă decât la vier. După 5 ani colţii ies din gură cu 2-3 cm.

Datorită creşterii industriale, a carenţelor alimentare şi la această specie incidenţa anomaliilor dentare este în creştere.

Aprecierea aproximativă a vârstei la porci se poate face şi după dez-voltarea corporală.

Orientativ, porcii la o anumită vârstă şi în stare normală de îngrijire şi în-treţinere au o anumită masă corporală.

De exemplu la rasa Marele Alb aceasta este următoarea:-la 1 an – 100-130 kg la scroafe şi 110-140 kg vierii;-la 2 ani 160-180 kg la scroafe şi 180-200 kg vierii;-la trei ani 190-200 kg la scroafe şi 220-240 kg vierii;-peste 3 ani 220-250 kg la scroafe şi 260-280 kg vierii.

APRECIEREA SUINELOR DE REPRODUCŢIE

Aprecierea suinelor de reproducţie are ca scop determinarea valorii zootehnice a acestora, în funcţie de care se va stabili nivelul preţului de vânzare-cumpărare şi destinaţia porcinelor.

Organizarea lucrărilorAprecierea suinelor de reproducţie se face de către DJARZ. Pentru a se

asigura condiţiile necesare stabiliriii valorii suinelor de reproducţie, unităţile sau fermele cuprinse în acţiunea de control oficial al producţiei sunt obligate să exe-cute, în permanenţă şi în mod sistematic, următoarele lucrări:

-să asigure hrănirea raţională a suinelor din toate categoriile, cantitativ şi calitativ, pentru a fi puse în condiţii normale de producţie şi reproducţie şi ca ur-mare, pentru aprecierea corectă a însuşirilor;

-să efectueze şi să întreţină individualizarea corectă a animalelor, pentru a se putea identifica cu uşurinţă şi fără confuzii. Individualizarea se va executa conform standardelor;

-să ţină la zi evidenţele zootehnice;-să respecte cu stricteţe măsurile sanitar-veterinare de prevenire şi com-

316

batere a bolilor, în conformitate cu legislaţia sanitar-veterinară;-să întocmească listele cu disponibilul de animale de reproducţie din cate-

goriile tineret testat după performanţele proprii şi suinele testate după descen-denţi, livrările pentru reproducţie şi să comunice aceste liste, prin controlul de producţie la DJARZ.

-să asigure condiţii bune de lucru pentru tehnicienii controlori de pro-ducţie.

DJARZ au următoarele obligaţii:-să organizeze controlul producţiei în toate unităţile şi fermele furnizoare

de material pentru reproducţie;-să elibereze certificate de origine şi productivitate odată cu livrarea ani-

malelor sau cel mai târziu în termen de o lună de la efectuarea livrării;-să ţină la zi evidenţele specifice de control oficial al producţiei şi să

transmită la ferme buletinele de control pentru prelucrarea automată a datelor;-să verifice şi să atesteze înscrierea datelor de reproducţie-producţie pen-

tru toate scroafele şi vierii care se folosesc în unităţile ce livrează suinele de re-producţie;

-să conducă registrul genealogic teritorial, în care scop se vor deschide fişe de reproducţie şi selecţie pentru toţi vieruşii şi scrofiţele primipare, care se înscriu în registrul, genealogic teritorial, precum şi pentru vieruşii neînscrişi, dar care se cuprind în testarea după descendenţi ca şi pentru scroafele neînscrise dar care se menţin la reproducţie pentru a doua parturiţie;

-să transmită la termen ANARZ-ului situaţiile stabilite sau solicitate.

ANARZ-ul are următoarele obligaţii:-să stabilească evidenţele de fermă, buletinele de control şi de testare a

suinelor, evidenţele de la nivelul oficiilor judeţene şi ale ANARZ-ului, asig-urând imprimatele prevăzute prin sistemul informaţional şi de evidenţe;

-să organizeze prelucrarea automată a datelor rezultate din controlul ofi-cial de producţie în măsura în care se consideră necesar, pentru efectuarea lu-crărilor de apreciere şi a deciziilor de selecţie;

-să comunice anual, până la data de 1 decembrie, baremurile pentru acor-darea claselor parţiale după ritmul de creştere şi dezvoltare şi după calitatea cărnii, precum şi coeficienţii de corecţie ai grosimii medii a slăninii şi procentu-lui de carne în carcasă;

-să acorde numere de înscriere în registrul genealogic teritorial şi să efectueze înscrierile în registrul republican pentru suinele de reproducţie, pe rase, conducând lucrările din registru;

-să publice periodic, liste cu suinele reuşite la testarea după descendenţi şi înscrise în registrul genealogic republican;

-să îndrume şi să verifice modul de desfăşurare a lucrărilor de control ofi-cial a producţiei şi de selecţie.

317

A. Preselecţia constă în admiterea sau eliminarea suinelor din loturile su-puse controlului oficial al producţiei şi de testare a reproducătorilor. Aprecierea se face pe baza examenului sanitar-veterinar şi a originii acestora.

Principalele anomalii congenitale care impun excluderea de la reproducţie sunt:

- anomalii ale globilor oculari: anoftalmia, microftalmia şi ciclopia;- anomalii ale extremităţilor polidactilia, monodactilia, lipsa totală a cozii

sau membrelor;- anomalii ale maxilarelor: agnatia, micrognatia, osteofibroza maxilarului,

prognatismul, brevignatismul;- hidrocefalia;- anomalii care interesează sfera genitală: hernii ombilicale şi ingvino-

scrotale vizibile până la înţărcare, hipogonadismul (hipioplazia testiculară), aplazia epididimului.

B. Clasificarea, adică acordarea de clase parţiale şi stabilirea clasei gen-erale.

1. Stabilirea clasei după origine se face pe baza claselor generale a părinţilor, conform tabelului următor;

Clasa parţială după origine la suine

Clasa generală a mamei

Testat Clasa generală a tatăluiRecord Elită Clasa I Ne

cunos-cut

Testată R R R E IRecord R R E I IElită R E E I IIa-I E E I I II

a-II-a E I I II IINecunoscută II II II II II

Notă: La masculi se acordă numai clasele R, E, I. Teestat se consideră vierul de la care în urma testării după performanţe proprii s-au obţinut în primele 8 săptămâni de utilizare cel puţin 4 loturi de purcei (mamele nefiind înrudite între ele) cu performanţe medii superioare celor realizate de loturile de comparaţie, respectiv, scroafa reţinută pentru al treilea ciclu de fătări care la prima fătare a produs un lot de descendenţi ce a realizat performaţa medie su-perioară celei de la seria de comparaţie (contemporani).

2. Clasa după ritmul de dezvoltare, se acordă pe baza performanţelor proprii apreciate prin spor mediu zilnic realizat între 91±3 zile şi 182 ± 3 zile şi a consumului specific.

Metodologia aprecierii după performanţele propriiPerioada de control durează 91±1 zile, adică se apreciază tineretul în

vârstă de la 91± 3 zile până la 182 ± 3 zile.

318

Condiţiile care trebuie să le îndeplinească vieruşii şi scrofiţele ce se cuprind în testare sunt:

- să nu prezinte anomaliile congenitale eliminatorii de la reproducţie;- să realizeze performanţele cuprinse în tabelul următor:

Specificare Grupa de raseI II

Număr de purcei la fătare (cap) 7 5Masa lotului la 21 zile (kg) 30 25Masa individuală la intrare în testare (kg) 18 16Numărul de purcei: - la introducerea în testare - la încheierea testării

54

43

Grupa I de rase: Marele Alb, Landrace, Yorkshire, Essex, Cornwall, Edelschwein, Alb de Ruşeţu; grupa a II-a: Duroc, Hampshire, Landrace belgian, Pietrain, Chester-White, Bazna, Mangaliţa.

- purceii pierduţi pe lot până la introducerea în control, nu trebuie să de-păşească 50% din efectiv.

La introducerea şi terminarea testării se face cântărirea individuală a pur-ceilor.

Pe toată perioada, purceii sunt întreţinuţi în boxe de maximum 10 capete, separaţi pe sexe. La sfârşitul testării se calculează:

Sporul mediu zilnic , (împărţind sporul total la numărul de zile dintre cele două cântăriri).

Consumul specific (kg furaje/kg spor) se calculează pe baza consumului total de hrană pe perioada de control, raportat la sporul total de masă a indi-vizilor dintr-o boxă (în boxă trebuie să fie minimum 3 capete) şi se înscrie ca performanţă proprie a fiecărui individ. Dacă furajarea se face individual, se ra-portează consumul la sporul individual.

Grosimea stratului de slănină (mm). Aceasta se poate stabili la animalul viu indirect folosind tabelele cu date precalculate privind grosimea stratului de slănină în funcţie de greutatea corporală a animalului sau direct prin măsurare cu aparatul cu ultrasunete sau stiletul gradat (penemetru).

Măsurarea se face în trei puncte distincte, situate la 4-6 cm de linia spinării: la grebăn, la spinare şi la crupă, calculându-se grosimea medie.

a) la grebăn – pe perpendiculara dusă de la articulaţia humero-ra-dio-ulnară (olecran);

b) la spinare (ultima coastă) – din ultimul spaţiu intercostal se ridică o perpendiculară pe linia spinării;

c) la crupă – perpendiculara ce pleacă de la punctul“iei” delimitează jam-bonul. Măsurarea se face în partea supero-laterală a crupei (vezi figura).

Grosimea medie

319

Punctele de măsurare a stratului de slănină pe animalul viu

Proporţia de carne din carcasă (%) se stabileşte pe un mascul castrat înainte cu 2-3 săptămâni de introducerea în testare a fraţilor săi, la grupa I de

rase şi pe o scrofiţă care realizează o masă apropiată de media lotului la grupa a II-a de rase. Aceştia se sacrifică (masa minimă trebuie să fie 70 kg), se fac deter-minările şi se efectuează indicele obţinut după masa corporală, înscriindu-se (ca

performanţă proprie pentru toţi produşii de la o fătare) în procente, cu o zeci-mală.

Se pot efectua şi alte determinări ca: suprafaţa ochiului de muşchi, pro-centul de carne superioară din carcasă etc.

Baremurile de încadrare în clasa după ritmul de dezvoltare se sta-bilesc pe luni calendaristice şi se comunică până la data de 31 decembrie.

Regiunile de măcelărie

Limitele de performanţe pentru încadrarea în clase parţiale sunt determi-nate de abaterile în intervale ale deviaţiei standard (s), ca în tabelul următor:

Limitele de performanţe pentru încadrarea în clasa parţială pentru carnea din carcasă

320

Clasa Masculi FemeleRecord Mai mare de Mai mare de Elită între între Clasa I între între Clasa a II - între

Dacă se înregistrează şi consumul de furaje, punctajul acordat acestuia se obţine astfel: se scade consumul (înscris cu 2 zecimale) din 5,00 kg şi se în-mulţeşte cu 100.

În cazul înregistrării ambelor însuşiri, punctajul total se obţine prin în-sumarea punctelor realizate la fiecare în parte.

Se va acorda clasa comparând valorile cu baremurile prezentate în tabelul următor:

Baremuri pentru încadrarea în clasa după ritmul de dezvoltare

ClasaGrupa I

(MA, LR, Y, Cw, W, Ed, AR)Grupa a II-a

(D, H, LB, P, Chw, B, Mg)Vieruşi Scrofiţe Vieruşi Scrofiţe

Record Peste 688 Peste 684 Peste 665 Peste 627Elită 687-659 683-643 664-658 626-615I 658-610 642-580 657-610 614-602II - 579-520 - 601-590

Se stabilesc anual de către ANARZ.

Exemplu:Scrofiţa de rasă Landrace cu numărul matricol 050-130 realizează o masă

vie de 85 kg la sfârşitul perioadei de control cu performanţele din tabelul urmă-tor:

Exemplu de calcul a punctajului şi stabilirea clasei parţiale după performanţe proprii

Indici de performanţă Valori TransformăriPunctaj

parţial total clasaSpor mediu zilnic (g) 630 - 630

800 RConsum de furaje

(kg/kg spor)3,30 (5,00-3,30)x100 170

3. Clasa după calitatea cărnii, se acordă pe baza grosimii stratului de slănină (după corectarea măsurătorii în funcţie de masa corporală a animalului).

Grosimea exprimată în mm, cu o zecimală, se scade din 50,0 mm şi se în-mulţeşte cu 10, rezultând punctajul ce se acordă.

321

Dacă se măsoară şi proporţia de carne din carcasă (prin sacrificarea unui colateral din lotul de fătare, aşa cum s-a arătat), se află punctajul înmulţind pro-centul de carne (exprimat cu o zecimală şi corectat după masa corporală) cu 2. În acest caz, punctajul total se stabileşte însumând punctajele parţiale.

Pentru scrofiţele la care nu se cunoaşte data naşterii (nu şi cele din unităţile de selecţie şi testare) se poate acorda clasa parţială prin măsurarea strat-ului de slănină, dacă au masa cuprinsă între 70-110 kg. Valoarea măsurată se corectează după masa corporală, apoi se penalizează cu 3% (adică se înmulţeşte cu 1,03) şi se compară cu baremurile.

4. Clasa după conformaţia corporală-constituţie. Aceasta se acordă pentru animalele de reproducţie, pe baza punctajului realizat la aprecierea exteriorului şi a constituţiei.

Aprecierea conformaţiei corporale-constituţiei: se face pentru porcii cu masa minimă de 60 kg la grupa I de rase, respectiv 50 kg la grupa a II-a, indifer-ent de sex, acordând certificate de calitate. Punctajul acordat diferă cu impor-tanţa regiunii, conform tabelului următor:

Punctaj acordat la aprecierea însuşirilor de exterior şi constituţie

Regiuni apreciate(pe grupe de rase)

Nota maximă Nota minimă(de calificare)

Grupa I

Grupa II

Grupa I

Grupa II

Cap şi gât 10 10 - -Trunchi (cutia toracică, spinare şi abdomen)

10 10 5 5

Jamboane şi spete 15 25 5 10Membre şi ongloane 20 20 10 10Mameloane 25 15 15x 10x

Tipicitatea de rasă şi robusteţea 20 20 10 10Total 100 100 x x

x) Se poate acorda nota 15, respectiv 10 numai la scroafele care au minimum 12, respectiv 10 sfârcuri funcţionale şi normal dezvoltate

Limitele de punctaj pentru încadrarea în clasa parţială, după conformaţie- constituţie sunt următoarele:

Record Elită I II (numai la femele)90-100 89-80 79-65 64-55

Stabilirea clasei generale, se face pe baza claselor parţiale folosind com-binaţiile din tabelul următor:

Stabilirea clasei generale pe baza a 3 clase parţiale

322

Clasa după conformaţiecorporală şi constituţie

Clasa după ritmul de dezvoltare sau calitatea cărniiRecord Elită I II

Clasa după origine

Clasa după origine

Clasa după origine

Clasa după origine

R E I II R E I II R E I II R E I IIRecord R R R E R E E E E I I I I I I IIElită R R E E R E E I I I I I I I II III R E E I E E I I I I I II I II II IIII E E I I E I I I I I II II II II II II

Stabilirea clasei generale pe baza a patru clase parţiale (origine, ritm de dezvoltare, calitatea cărnii şi conformaţie corporală/constituţie)

Clasadupă calit.cărnii

Clasadupăconf.constcorp.

Clasa după ritmul de dezvoltare

Record Elită I II

Clasa după origine Clasa după origine Clasa după origine Clasa după origineR E I II R E I II R E I II R E I II

RecordR R R R R R R E E E E E E E E I IE R R R E R E E E E E E I E I I II R R E E E E E E E E I I I I I III R E E E E E E I E I I I I I I I

ElităR R R E E E E E E E E I I I I I IE R E E E E E E E E I I I I I I II E E E E E E E I I I I I I I I III E E E I E E I I I I I I I I I II

IR E E E E E E I I I I I I I I I IIE E E E I E I I I I I I I I I II III E E I I I I I I I I I II I II II IIII E I I I I I I I I I II II II II II II

IIR E E I I I I I I I I I I I I II IIE E I I I I I I I I I II II I I II III I I I I I I I I I II II II II II II IIII II I I I I I I II II II II II II II II II

323