8/11/2019 Subiecte -- 08

1/24

Subiectul 1Grupul in psih sociala : termenul de grup, motiveleasocierii in grup, tipuri de grup

Conceptul de grup n psihologia social

Grupul:- joac un rol crucial n evoluia persoanei, constituie cel mai important mijloc desocializare i integrare social, contribuie decisiv la transmiterea valorilor uneisocieti;- ofer individului securitate, dar i mijloace de armare;- rspunde nevoilor asociative i de apartenen ale inei umane

!n ne, prin dimensiunea sa interactiv, grupul se prezint ca un mediu i mijloc de

nvare a unor roluri sociale, formeaz competene de evaluare a altora i poatecontribui la dezvoltarea contiinei de sine a membrilor si

"ermenul de grup a fost folosit, pentru prima dat, ca termen te#nic n bele-arte; elvine din italian, groppo sau gruppo desemn$nd mai muli indivizi, pictai sauscluptai, form$nd un subiect !n francez groupe a ptruns mai t$rziu, adus deartitii care au studiat n %talia !n limba rom$na cuv$ntul a ptruns t$rziu, dinfrancez

&si#ologia social este preocupat ndeosebi de grupul de dimensiuni reduse, numit

adesea grup mic sau grup restr$ns, 'ceste grupuri au fast descrise pentu primadat de (#arles (oole), n lucrarea *+ocial rganization* ./0/1 care le-a numitgrupuri primare

(aracteristica lor - scria sociologul american 2 este asociaia intim a membrilor,cooperarea i interaciunea direct, fa n fa 3le contribuie decisiv la formareanaturii sociale i a idealurilor individului 4ezultatul asociaei intime, psi#ologice,const ntr-o anumit fuziune a individualitilor ntr-un ntreg, intr-o unitatecomun, astfel nc$t elul erui membru se convertete n viaa comun agrupului, n construirea unui scop colectiv Grupul primar promoveaz spiritul lui

*5oi* i implic acel fel de simpatie i de jdenticare mutual pentru care *noi* este*e6presia natural*7nitatea grupului primar nu este nsa una de pur armonie idragoste, se grabete (oole) s adauge, ci este o unitate care ncurajeazdiferenierea i competiia

+upunerea la standardele comune ndeamn membrii s se angajeze n eforturi de aocupa un loc n contiina celorlali, de a se situa prin raport cu valorile comune

8/11/2019 Subiecte -- 08

2/24

Cooley a descris patru tipuri de grupuri primare pe care le-a nurnit "universale" pentru c au

aparinut tuturor timpurilor i stadiilor de dezvoltare ale omenirii:

.1 familia - primul *grup primar* pe care-l cunoate civilizaia uman;81 grupul de joc al copiilor caracterizat prin spontaneitate i cooperare, prin

promovare ambiiei i onoarei:91 grupul de vecintate, e6prim$nd viaa social i afectiv a ruraluluicaracteristicile sale sunt autoguvernarea, generozitatea, veneraia eroilor i un acutsentiment de dreptate1;1 comunitatea de btr$ni, format de indivizi care se cunosc din copilrie iadolescen, lu$nd adesea forma cluburilor sau societilor n care liantul esteafeciunea reciproc

Caracteristicile principale ale grupului primar, aa cum au fast descrise npsi#ologia social, sunt:-- scop comun, urmrit ntr-un mod activ,-- relaii afective ntre membri;-- interdependen,-- solidaritate,-- uniune moral;-- constituirea de norme, credine, coduri, ritualuri;-- ec#ilibru intern i-- un sistem constant de relaii cu e6teriorul

&rincipalul obiectiv al grupului primar este conservarea realitii sale zice i aimaginii ideale %ar mijlocul prin care se poate obine acest rezultat este pstrareadimensiunii sale restr$nse

4.3.Clasificarea grupurilor

preocupare constanta a sociologiei a constituit-o gasirea unor modalitati declasicare tipologica a grupurilor sociale e-a lungul timpului au fost elaborate maimulte *sc#eme clasicatorii*, av$nd la baza o diversitate de criterii

8/11/2019 Subiecte -- 08

3/24

- ecare membru se simte angajat n viata si activitatea grupului, i percepe peceilalti ca membri de familie sau prieteni- grupul reprezinta pentru membri acestuia un scop si nu un mijloc n vederearealizarii unor scopuri

!n cadrul acestui grup individul traieste sentimentul propriei identitati direct si

totodata si arma specicitatea pe care ceilalti membri o accepta ca atare

"ipuri de grupuri primare:- familie- grupul de joc al copiilor- grupul de vecinatate

- comunitatea de batr$ni

Functiile grupului primar:>unctia de socializare reprezinta o functie fundamentala a grupului primar

Grupurile primare au rol esential n socializare &rimele procese de socializare copilulle nvata n familie !n cadrul familial copilul ac#izitioneaza normele si valorile prinintermediul carora descifreaza mecanismele vietii sociale Grupurile primare suntpunti ntre individ si societate pentru ca ele transmit si ofera modele culturale alesocietatii dupa care individul si organizeaza propria viata rice individ de formeazaca om ntre-un grup primar, de aceea grupurile primare sunt fundamentale pentruindivid si societate !n cadrul acestora oamenii e6perimenteaza prietenia, iubirea,securitatea si sensul global al e6istentei

Functia de control social.&rin intermediul acestei functii grupurile primare se manifesta ca puterniceinstrumente de control asupra comportamentului individului (omportamentulindividului trebuie sa se conformeze normelor grupului !n acest sens grupul impuneindividului un comportament care sa se conformeze at$t la valorile si normele saleinterne c$t si la cerintele societatii

Grupul secundarezvoltarea generala a societatii, ndeosebi n epoca actuala, este marcata de otendinta accelerata de trecere spre o societate bazata, n principal, pe grupurisecundare, n care relatiile sunt impersonale, contractuale, specializate, orientatespre obiective si interese 4ezulta ca grupul secundar este acel grup format dindoua sau mai multe persoane implicate ntr-o relatie impersonala si care au un scoppractic specic !n grupul secundar oamenii coopereaza pentru atingerea unui tel,iar relatiile interumane se stabilesc pe baza unor regulamente pe care, e ca leaccepta sau nu, trebuie sa le respecte !n acest tip de grup, oamenii se reunescdincolo de diferentele ce-i marc#eaza pentru ca nu au alta cale de nfaptuire aintereselor lor !n cadrul grupurilor secundare individul inteaza ca realitate socialaGrupul primar actioneaza pentru insul concret, n timp ce grupul secundar activeazaindividul prin status-urile sale e pilda n grupul primar poti prieten ceea ce esteo conditie sucienta n timp ce n grupul secundar apartenenta este dictata nspecial de status-ul social, de profesiune, de cultura, religie etc Grupurile

8/11/2019 Subiecte -- 08

4/24

secundare au un rol esential n armarea sociala si profesionala a individului

Raportul grup secundar/grup primar"rebuie retinut ca n societatea contemporana grupul secundar, desi a pus n umbragrupul primar, nu l-a eliminat si nu-l va putea nlatura Grupurile primare persista sivor persista ntr-o lume dominata de grupul secundar, deoarece nevoia umana de

asociere intima simpatetica este o nevoie permanenta mul nu poate trai bine farasa apartina unui grup mic de oameni carora realmente sa le pese ce se nt$mpla cuei 'sa se e6plica de ce n cadrul grupului secundar apar si se dezvolta relatiiinterumane care duc la formarea grupurilor primare

Grupul de referinta(onceptul si teoria aferenta au fost elaborate de 4obert ?erton, care l-a denit caind un numar de oameni care interactioneaza unii cu altii, n conformitate cumodelele stabilite anterior 'sadar grupul de referinta reprezinta o unitate socialautilizata pentru evaluarea, compararea si modelarea atitudinilor, trairilor si actiunilorindividului Grupul de referinta poate grupul din care face parte individul sau unule6terior lui Grupul de referinta este baza din care individul vede lumina

Functiile grupului de referinta:

Functia normativa- prin intermediul acestei functii grupul de referintain=uenteaza direct criteriile si standardele individului %ndividul n tendinta sareasca, pentru o pozitie mai buna ntru-un grup, n societate, adera la valorile sinormele grupului de referinta 'ceasta se face prin adaptarea stilului de viata,atitudinilor politice, preferintelor muzicale, alimentatiei specice grupului dereferinta

Functia comparativa- conform acestei functii individul face o evaluarea proprieiactivitati si comportament prin comparatie cu standardele grupului de referinta !nacest fel, oamenii judeca viata, comportamentul, valorile proprii precum sanatatea,inteligenta, nivelul de trai, pozitia sociala etc 7neori individul constientizeaza cae6ista o diferenta ntre ceea ce reprezinta grupul de apartenenta si ceea ce crede elca ar putea , prin comparare cu grupul de referinta !n aceste situatii aparesentimentul de deprimare relativa care contribuie la alienarea sociala

Functia asociativa- are n vedere posibilitatea preluarii status-ului membrilorgrupului de referinta de catre o persoana din afara lui !n ndeplinirea acestei functiise porneste de la teza conform careia un grup poate in=uenta comportamentul unuiindivid din afara sa

Grup formal-grup informal

Grupurile formale sunt constituite, n mod deliberat, de catre societate pentrundeplinirea unor sarcini sau atingerea unor obiective (eea ce caracterizeaza, at$tstructura, c$t si relatiile dintre membrii grupurilor formale este faptul ca suntreglementate ocial, institutionalizat, prin acte normative, decizii etc

8/11/2019 Subiecte -- 08

5/24

(aracteristici:- structura, at$t pe orizontala, c$t si cea ierar#ica, este determinata de speciculsarcinii grupuluide e6emplu: formatii de munca, clase de elevi, pluton de soldati1;- relatiile dintre componentii grupului, conduita membrilor acestuia, sunt precisreglementate si obligatorii, ind menite sa asigure functionalitatea optima agrupului;

- liderul grupului este desemnat sau ales n conformitate cu anumite reglementarilegale sau statutare;- nerespectarea regulilor de conduita, a raporturilor de lucru, a regulamentelorspecice grupului atrage sanctiuni

e subliniat ca n cadrul grupurilor formale, dincolo de relatiile formale, obligatoriidintre membrii acestora pot e6ista si relatii interpersonale foarte variate, de larelatii afective, prietenesti, p$na la relatii desc#is con=ictuale

Grupurile informale apar e n cadrul grupurilor formale ec#ipa de munca, clasade elevi, grupa de studenti1, e n afara acestora, independent de grupurile formale

Grupurile informale sunt grupuri mici si primare, care nu creaza institutiiformalizate +e constituie n mod spontan baz$ndu-se preponderent pe anitati sicontacte personale 't$t structura, c$t si relatiile interpersonale, sunt informale nsensul ca nu sunt ocial reglementate

8/11/2019 Subiecte -- 08

6/24

8/11/2019 Subiecte -- 08

7/24

se perfectioneze si sa se dezvolte, altele nu au rezultatele necesare in munca caurmare, e a unor comportamente egoiste, cu aplicari unor norme care in#ibeazaecacitatea si competenta, e mediocritatii sefului grupului etc- Etapa disolutiei; implica sfarsitul comportamentelor profesionale si slabireacomportamentelor relationale 7nele grupuri au o e6istenta bine denita, altele sepot reuni la innit isolutia in ultimul caz - consiliul de administratie al societatilor

comerciale 2 are loc decat in momentul cand un membru sau c#iar mai multi din ceimai importanti de e6emplu presedintele consiliului, parasesc organizatia, noulpresedinte putand sa modice compunerea consiliului

Subiect ":$n%uenta sociala : concept, clasi&carea formelor dein%uenta sociala, conceptul de conformism,complianata, obedienta, persuasiunea

*%n=uenta sociala poate denita ca orice sc#imbare pe care relatiile persoanei cualtii indivizi, grupuri, institutii ori societatea in ansamblul ei1 o produc asupraactivitatilor intelectuale, asupra emotiilor sau actiunilor ei*

%n=uenta sociala se manifesta in toate sferele vietii cotidiene, autonomia si

independenta ind de fapt iluzii* (u totii le cerem sfat celorlalti cand ne a=am indicultate, cu totii aderam la opiniile grupului de prieteni sau cunostinte, cu totii negrabim sa cumparam produsul caruia i se face reclama la televizor*

>ormele in=uentei sociale sunt: facilitarea sociala, normele de grup, conformismul,polarizarea de grup, in=uenta minoritara, fenomenele de sc#imbare sociala, te#nicide in=uenta interpersonala, imitatia, obedienta, deindividualizarea, lenea sociala,contagiunea

+c#imbarea de atitudini si persuasiunea constituie din punct de vedere traditionalun domeniu separat, desi pentru unii autori distinctia nu este asa de neta e6Fimbardo1 'rgumentarea si procesele cognitive ale tintei sunt semnicative instudiul atitudinilor ricare dintre tipurile de in=uenta sociala presupune sc#imbaricomportamentale dar si sc#imbari atitudinale "otusi, in studiul in=uentei socialeaccentul cade asupra conte6tului social: participantii sunt informati doar ca sursaare o anumita opinie si fara sa primeasca argumente in ceea ce priveste sustinereaopiniei

(ercetarile asupra in=uentei sociale se numara printre primele cercetari depsi#ologie sociala &rintre initiatori se a=a ?a6 4ingelman care a e6aminat

8/11/2019 Subiecte -- 08

8/24

reducerea efortului individual in grupuri, Gabriel "arde care a impus termenul deimitatie in stiintele sociale si Gustave

8/11/2019 Subiecte -- 08

9/24

1' $($)*)$*

*%mitatia este una din modalitatile cele mai importante de transmitere a valorilor, aatitudinilor, a pattern-urilor de gandire si comportament*

Gabriel "rade, Killiam ?c ougall si 3dAard 4oss au considerat-o un proces esential&otrivit lui andura, observandu-i pe altii, individul inregistreaza informatia desprecomportamentul indivizilor, iar in alte ocazii foloseste informatia inregistrata ca sig#id pentru propriile actiuni

.riginile imitatiei - vec#ii greci foloseau imitatia "rade .E/01 face din imitatiec#eia sistemului sau 3l nu e6amineaza imitatia ca proces psi#ic ci se multumestesa sustina ca omul prezinta tendinte intelectuale de a imita

Killiam ?c ougall a distins C tipuri de imitatie:a1 acte empatice: a raspunde unui zambet cu un zambet;b1 actiuni bazate pe sugestie;

c1 emulatia deliberata a miscarilor dupa model;d1 imitarea efectelor create de model dar nu a patternurilor motorii;

reproducerea de catre copii a miscarilor observate ce nu e6prima stari afective

' +R(*$*R#*.?uzafer +#erif si normele de grup - grupul social este un ansamblu de persoanea=ate in interactiune in care e6ista o similaritate a atitudinilor si conduitelor careface ca in multe situatii, grupul sa actioneze ca un singur individ +ursele posibileale acestei uniformitati sunt: a1similaritatea, anitatile curente inainte de

constituirea grupului; b1in=uente similare ce actioneaza din e6terior asupra ecaruiadintre membrii grupului; c1in=uenta reciproca a membrilor 3l a folosit in ./9Cefectul autocinetic pentru a e6plora procesul de formare a normelor sociale inlaborator +erge ?oscovici a impus termenul *normalizare* care implica in=uentareciproca a membrilor grupului si ine6istenta unei norme stabilite dinainte

8/11/2019 Subiecte -- 08

10/24

grup

0' $+F#+)* ($+R$)*R*+erge ?oscovici a provocat o adevarata ruptura teoretic, infatisand minoritatile inpostura de surse de in=uenta %n=uenta sociala a fost identicata cu in=uenta

majoritara pana la e6perimentul lui ?oscovici 3l credea ca *ecare membru algrupului, indiferent de pozitia pe care o ocupa, este un potential emitator sitotodata un potential receptor al in=uentei sociale*

' 2#3$#+)*bedienta este situatia in care modicarea in comportamentul tintei se produce caurmare a unui ordin venit din partea unei surse inzestrate cu autoritate legitima

bedienta presupune o structura ierar#ica, in timp ce conformismul presupune opresiune e6ercitata de persoane cu statut egal %n obedienta se realizeaza uncomportament impus iar in conformism e6ista imitatia %n conformism, membriigrupului si cel in=uentat au acelasi comportament spre deosebire de obedienta , in

care autoritatea pretinde ca individul sa desfasoare un comportament pe care eainsasi nu-l face bedienta este e6plicita spre deosebire de te#nicile de in=uentamajoritara care sunt implicite si subtile %ndivizii recunosc usor sursa de obedienta,dar nu sunt inconstienti de in=uenta e6ercitata asupra lor de diferite grupuri

'bordarea e6perimentala a obedientei a fost facuta de ?ilgam bedienta este in multe cazuri beneca deoarece poate facilita actul educativ sigesturi de caritate ?ilgram a avut in vedere obedienta distructiva 3l doreste sadovedeasca ca cei ce-si tortureaza semenii in numele unei ideologii, nu sunt nistepersonalitati patologice, ci sunt indivizi normali prinsi intr-o structura socialaspecica *+-a stabilit ca din ./99, C000000 de persoane au fost ucise in urmaunor comenzi 'u fost construite camere de gazare si lagare 3ste posibil ca aceasta

politica inumana sa-si avut originea in mintea unui singur individ, dar ea nu aputut aplicata pe scara larga decat pentru ca un numar foarte mare s-au supusordinelor*

$. O%edien&a ' influen&a autorit&ilorbediena reprezint un gen de in=uen social diferit, prin mecanismele subiacente,

n raport cu facilitarea social, normalizarea sau conformismul +ituaiile deobedien sunt

situaii n care sc#imbarea n comportamentul intei survine ca urmare a unui ordinvenit dinpartea unei surse de in=uennzestrate cu autoritate legitim (a atare, diferena destatutdintre cele dou entiti devine un factor ce afecteazn mod decisiv cuantumul dein=uen

8/11/2019 Subiecte -- 08

11/24

obinut

?ai mult, personajul autoritar supraveg#eaz de obiceindeplinirea ordinului, rennoindu-l atunci cnd persoana int d semne deindependen ifcnd astfel ca situaia s par i mai constrngtoare !n ne, n comparaie cu

situaiile deconformism, n care membrii grupului i individul in=uenat au acelaicomportament, nobedien nu regsim aceast similaritate; autoritatea pretinde ca individul sdesfoare uncomportament pe care ea nsi nu-l face, cel puin nu sub privirile acestuia

LEEA #OCIAL(?a6 4ingelmann, un profesor francez de inginerie agricol a realizat la sfritulveaculuitrecut un numr de e6perimente pentru a stabili eciena unor grupuri de mrimidiferite nrealizarea sarcinilor din agricultur 4ezultatele acestor studii au fost publicate n./.9 iar dup./B0 au fost recuperate de psi#ologii sociali, care au descoperit n cercetrileagronomuluifrancez sugestii preioase cu privire la fenomenele de in=uen din grupuri4ingelmann a pus ungrup de muncitori agricoli s trag de funie i a msurat cu dinamometre foradezvoltat deecare individ 3l a constatat c indivizii trag mai tare de funie cnd li se cere s facasta singuri

i c fora e6ercitat de o persoan descrete pe msur ce grupul crete ca numrde membriL3fectul 4ingelmannM sau Llenea socialL social loang1, cum l-au numit mai trziupsi#ologiisociali se refer, aadar, la reducerea efortului individual ca urmare a creteriinumerice agrupului

(ercettorii contemporani au reluat aceast concluzie i au sugerat c efectul4ingelmannare dou e6picaii posibile:

.

8/11/2019 Subiecte -- 08

12/24

pur i simplu, ei nu ncearc s trag mai tare in cauze care rmn a elucidate,grupuldetermin o diminuare a motivaiei

+ubiecii i ajusteaz eforturile la ceea ce ei percep a nivelul eforturilor altora ngrup i

ncearc s ating un nivel de ec#itate 'ceast e6plicaie se bazeaz pepresupunerea csubieciii se ateapt ca partenerii lor s leneveasc i ca atare lenevesc i ei maicurnd dect sdepun un efort mai mare dect al celorlali

ORMALI)AREA(eea ce ne frapeaz la un grup social, adic la un ansamblu de persoane a=ate ninteraciune fan fa, este similaritatea atitudinilor i conduitelor, care face ca, nmulte situaii,grupul s acioneze aidoma unui singur individ !n mod resc, cercetrile de pionierat

ndomeniul fenomenelor de grup i n cel al in=uenei sociale i-au propus s abordezeacestfenomen al uniformitii +-a neles repede c nici imitaia in=uena e6ercitat demodelesuperioare1, nici facilitarea social nu pot oferi e6plicaii mulumitoare

(onceptul crucial, e6primnd puterea ecruia din membrii asupra celuilalt i agrupuluiasupra tuturor fusese de mult inventat : norma de grup ar pn atunci nici ocercetare nu-ioferise un fundament e6perimental (el ce s-a ncumetat s o fac, demonstrndmagistral fora isubtilitatea metodei e6perimentale, a fost ?uzafer +#erif, a crui credin era cnormele socialeapar ca s g#ideze comportamentul n situaii ambigue

!n general, cei ce ignor termenul de normalizare i trateaz e6perimentele lui+#erif nstrns legtur cu cele ale lui 'sc#, remarc totui c avem de-a face cu doudinamici diferite,una ilustrnd in=uena informaional, iar cealalt in=uena normativ ?ai mult, seconsider cnormalizarea ilustreaz sc#imbarea profund a atitudinilor, acceptarea privat, nvreme ceintervenia sursei n situaia 'sc# conduce la conformism public

?oscovici pledeaz #otrt pentru specicitatea procesului de normalizare upopiniaacestui autor ./B/1, in=uena social se poate manifesta sub trei forme :conformism,normalizare i inovaie

8/11/2019 Subiecte -- 08

13/24

COFORMI#M!L!n privina impactului parametrilor individuali, s-a demonstrat, de pild, c indiviziiseconformeaz mai mult cnd nu se simt deplin acceptai de grup ittes i Helle),./CD1, cnd suntatrai de grup erNoAitz, ./CB1, cnd au un statut mai puin important dect alimembri aigrupului

8/11/2019 Subiecte -- 08

14/24

C1 unanimitatea

Complian4are=ect tendina unui individ de a-i modica comportamentul atunci c$nd i se

solicit e6plicit acest lucru de ctre un individ @ grup @ instituie

&rincipii care stau la baza complianei (ialdini, .//91: ' te face plcut te#nici: lauda celuilalt, managementul impresiei1 'ngajament i consisten te#nici: Lpiciorul n uM, LloAballM1 4eciprocitate te#nici: Lua n faM, Lasta nu e totM1 Oalidare social te#nici: Lpiciorul n gurM1 4esurse limitate te#nici: Lpla)ing #ard to getM, termenul limit1 'utoritatea

bedien4a

re=ect tendina de a accepta opinii sau realiza comportamente care sunt impusede o autoritate

+tudiile clasice asupra obedienei poart semntura lui ?ilgram ./D9, ./DC, ./B:bedience to aut#orit)1>actori ce in=ueneaz obediena:

pro6imitatea fa de autoritate pro6imitatea fa de victim prestigiul autritii discordana n s$nul autoritii contestatarii autoritii asumarea responsabilitii propriilor fapte

$n%uen4a minoritar5'pare atunci c$nd un grup minoritar reuete s sc#imbe opinia majoritii

?inoritatea are impact dac: 3 puternic i ncreztoare n sine 3 consistent n poziia sa dar nu rigid1 'eaz disponibilitate pentru negociere

?oscovici 2 condiii ce cresc impactul minoritii: ?inoritatea ntrerupe o norm stabilit i produce nesiguran n mintea

majoritii ?inoritatea se face vizibil, atrage atenia 'rat c e6ist o alternativ coerent emonstreaz siguran, ncredere i angajament n propriul punct de vedere 3ste ferm pe poziii +ugereaz c singura soluie e ca majoritatea s i modice opinia spre cea a

minoritii

8/11/2019 Subiecte -- 08

15/24

Subiect 0vonul ca fenomen de masa

Fenomenele de masa si particularitatile lor psihosocialeisNe161, a povesti este un mijloc important de a-i face pe ceilalti prezenti si atenti lae6istenta noastra ca indivizi ' povesti este un mod esential de reasigurare, maiales a unor relatii interpersonale si a statutului in cadrul grupului de apartenenta 'vorbi inseamna a reduce insingurarea, incertitudinea si a produce intelesuri inconformitate cu un micro-cod,paralelsau dincolode ordinea sociala, care scapadisciplinei impuse de aceasta

Fvonurile desc#id calea pentru subversiuni, inversiuni de date sau de valori, parodii,

inoculari de idei, protandu-se de tensiunea unui anumit moment 'stfel, zvonurilepot iradia dinspremicrosocial sau pot injectate inmicrosocial

?ulte dintre zvonurile injectate in microsocial au viata scurta 'sa sunt cele despreotravirea apei 'u o mare incarcatura emotionala, se propaga rapid si sunt destinatesa provoace panica in situatii tensionate, cum sunt cele de razboi, de revolutie etc3le pot o arma puternica in mana fortelor ostile; de aceea, c#iar daca suntdezmintite relativ rapid in mass-media, reapar in diverse locuri la mare distanta intimp si in spatiu, oferind subiecte de discutie7 Situatiile complicate, grave,

8/11/2019 Subiecte -- 08

16/24

sunt propice aparitiei !vonurilor, care vin cu e6plicatii simple, indica vinovatireali sau nu1, reducand astfel tensiunile

ii. Procesul de distorsiune caracteristic zvonului

'cest proces a fost studiat de psi#ologia sociala, delimitandu-se trei tendinteinterdependente:a1 concentrarea,b1 accentuarea sic1 asimilarea

a' Concentrareaeste acel proces realizat de memoria sociala1 de reducere ate8tului unui !von la detalii foarte precise, care nu mai ingaduie distorsiuniulterioare, care il fac usor de reprodus del si, eventual, nu solicita decatmemorarea mecanica pentru a retinut

'stfel, e si numai dorinta de conversatie poate determina o persoana sa repete unzvon, pe care procesul de transmitere l-a facut concis, clar, deci Lla indemanaM4eductia de detalii nu se face la intamplare 'manuntele care sunt deja pline deinteles sau sunt umplute de inteles de catre cel care vorbeste, cele care isidovedesc utilitatea in structurarea povestirii, cele care pot starni din parteareceptorului o reactie dorita de vorbitor vor pastrate atat timp cat sunt relevante,uneori c#iar pana la sfarsit

b'Accentuarease manifesta prin perceperea, retinerea si reproducereaselectiva a unui numar limitat de detalii, componente ale unui conte6t mailarg 4eductia presupune, inevitabil, accentuarea Oor retinute e6presii si cuvintefrapante, se vor e6agera detaliile numerice, iar evenimentele vor tinde sa e

plasate la timpul prezent

etaliile care apar inca de la inceputul povestirii au sanse mai mari sa e retinutedecat cele care apar pe parcurs ?ai ales acele detalii care reprezinta simbolurifamiliare 2 acestea ind o LmonedaM curenta in comunicarea la nivel microsocial 2vor recunoscute si mentinute &entru ca un zvon inoculat sa circule intr-un grup, eltrebuie sa starneasca interesul, dar sa poarte si anumite insemne familiare grupuluirespectiv 'ltfel, acesta va antrenat pe coordonatele de evaziune si rezistentaproprii oricarui grup, zvonul ind e ignorat, e restructurat pe cu totul alte baze,incetand sa mai serveasca scopul pentru care a fost lansat

(ontrar parerii larg raspandite ca zvonul ar porni de la un nucleu si apoi ar cresteprecum un bulgare de zapada, !vonul devine din ce in ce mai concis peparcursul transmiterii (eea ce se amplica nu este substantazvonului, ci fortade impacta acestuia "ocmai prin simplitate zvonul acopera si face sa rezonezemultiple trasee de transmitere, devenind astfel o prezenta marcanta

8/11/2019 Subiecte -- 08

17/24

c'Asimilareazvonului este pregatita de reductiesi accentuare, deci de selectare,dar si de atractia pe care o e6ercita asupra receptorului, adresandu-se deprinderilor,intereselor si sentimentelor acestuia

7neori, asimilarea are loc datorita simplitatii, coerentei, logiciicu care estee6primata tema principala 2 desigur, atunci cand aceasta prezinta interes etaliile

mai ciudate sunt ajustate pana cand se ajunge la Lceea-ce-ar-trebui-sa-eM+enzationalul este sacricat in favoarea simplitatii (oerenta presupune o bunainsiruire etaliile incomplete vor completate in raport cu tema principala sau vor eliminate daca nu-si gasesc locul in conguratia mentala corespunzatoare temei'similarea este in raport de stricta proportionalitate cu efortul mic de memorare'stfel, unele detalii fuzioneaza &recizia este sacricata in favoarea simplitatii

+outatea informatiei primiteeste profund incadrata in dinamica vietii mentale aindividului, astfel incat acesta proiecteaza in ceea ce transmite propriile decientede memorare, nevoile emotionale, angoasele, dorintele, sentimentele de ura&robabil ca ecare agent de transmisie va proiecta ceva caracteristic 4ezultatul

seriei de reproduceri va reprezenta cel mai mic numitor comun al necesitatilorculturale, amplitudinea memoriei, sentimentelor, prejudecatilor de grup

&e latura informationala, !vonul aduce, prin iluzia de a sti, ilu!ia de putere 3lLdeconspiraM o realitate pe care microgrupul n-ar trebuit sa o stie, o realitateLfurataM, care va oferi deliciul consumarii acestuia in cadrul microgrupului

(a armatie generala care nu se poate verica, !vonul nu poate constitui o ba!apentru credinte si comportamente9 mai degraba, el este o proiectie aacestora, unul dintre modurile de speculare a informatiei in comunicare pentru a seintampina si a se implini un interes

Opiniile, atitudinile, moda, zvonurilesunt fenomene psi#osociale vii, care sesitueaza foarte aproape de conduita reala a oamenilor si care e6ercita o puternicafunctie reglatoare asupra comportamentului

3le se disting printr-o mare Ldesc#idereM fata de in=uentele socioculturale e6terne>iind plastice, prin modicarea lor se poate interveni la nivelul indivizilor si alcolectivitatilor ca subiecti ai comportamentului de masa %ata de ce, de-a lungultimpului, aceste fenomene au focalizat interesul fortelor politice, al aparatelor depropaganda ale acestora, dar si al laboratoarelor strategico-militare sau al marilorcorporatii %n prezent, activitatea de 4elatii &ublice nu poate face abstractie demecanismele ce guverneaza aceste fenomene de masa

Subiect

8/11/2019 Subiecte -- 08

18/24

Stereotipuri / preudecati

5oiunea de stereotip a fost folosit pentru prima dat n accepiunea sa dinpsi#ologia social de ctre Kalter

8/11/2019 Subiecte -- 08

19/24

ntreaga categorie din care face parte constituie o economisire cognitiv, ind unadintre funciile deinute de stereotipuri &si#ologii sociali au identicat i alte funciiale acestor procese cognitive, printre care funcia e6plicativ i funcia social

Func4ia e8plicativ5se refer la faptul c oamenii folosesc stereotipurile dintr-onevoie de a gsi rspunsuri care s le clarice realitatea social n care triesc, iar

cea social percepe g$ndirea stereotipic drept o modalitate colectiv de aciune ireprezentare

!n ceea ce privete formarea stereotipurilor, e6ist trei modaliti de e6plicare aacestui proces i anume:

a1 stereotipurile apar pentru c mintea uman funcioneaz de aceast manier,procesele cognitive duc$nd la stereotipizare;b1 principalul motiv pentru categorizare i discriminare este faptul c personalitateanoastr ne determin s recurgem la acestea sau folosim stereotipurile pentru arspunde anumitor nevoi psi#ologice;c1 e6ist factori sociali care ne constr$ng s avem aceast viziune limitativ asuprasocietii

>ormarea stereotipurilor, vzut ca i un rspuns la anumii factori motivaionali ide personalitate include c$teva elemente interesante, dintre care vom alege treipentru a le prezenta aici, consider$ndu-le mai importante 3ste vorba, n primulr$nd, despre nevoia de a respecta propria persoan, nevoie care, conform teorieiidentitii sociale dezvoltat de Ienri "ajfel, st la baza dorinei noastre de aaparine unui grup, Qntruc$t o imagine favorabil a in-grupului poate ajuta lameninerea unei stime de sine ridicateM

alt ipotez face referire la necesitatea oamenilor de a justica regulile sistemuluin care triesc prin folosirea ideilor, atitudinilor i credinelor care favorizeazrealitatea e6istent, sistemul din care fac parte ind astfel vzut ca Qlegitim, sauc#iar prezent$nd o ordine social natural, inevitabilM

(onsider$nd categoriile sociale ca ind naturalei nu realizate de ctre oameni ntr-un mod articial, confer acestora o anumit legitimitate, iar n cazul n care acestecategorii sunt ninate pe baza unor caracteristici zice 2 v$rsta, se6ul, rasa etc -,stereotipurile asociate lor sunt mult mai greu de nlturat

;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;

+tereotipurile trebuie intelese la mai multe nivele de analiza pentru a le apreciacomple6itatea si pentru a le intelege universalitatea-

8/11/2019 Subiecte -- 08

20/24

statusul relativ al unor grupuri particulare si interdependente-

8/11/2019 Subiecte -- 08

21/24

%ndivizii categorizeaza alte persoane de indata ce i-au intalnit e obicei, ei incategorizeaza pe ceilalti folosind atribuiri bazate pe rasa, gender si varsta; dar maie6ista si alte categorii initiale: inaltimea, zionomia, rolurile sociale (ategorizareainitiala are loc de obicei fara ca cei care recurg la acest proces sa e constienti, iarefectul categoriilor asupra perceptiei poate trece neobservat

e indata ce un obiect e plasat intr-o categorie, pot aparea numeroase efectecognitive care faciliteaza stereotipizarea >isNe R "a)lor, .//.1 e e6emplu,categorizand constiintele unui avocat, de obicei se arma ca acesta posedacaracteristici stereotipe, cum e ambitia, inteligenta, necinstea si lacomia

3fectele categorizarii initiale pot avea consecinte negative incontestabile pentru ceicatalogati, care sunt perceputi ca ind identici cu ceilalti membrii ai categoriei maidegraba decat ca indivizi unici, dar acest proces ofera anumite avantaje celui carecategorizeaza >olosind categorizarile automate, oamenii pot face judecati rapideastfel pastrandu-si energia cognitive pentru alte sarcini

$nterpretarea informatieiupa categorizarea initiala automata, uneori indivizii se angajeaza in procese maiprofunde 'cest lucru depinde de motivatia de a depune efort cognitiv dincolo destadiul de categorizare, si mai depinde de asemenea de informatiile disponibilepentru a crea impresiile (u o motivatie scazuta, cei care categorizeaza utilizeazainformatii aditionale, dar acestea sunt in=uentate de catre categoriile initiale

8/11/2019 Subiecte -- 08

22/24

%ndivizii sau grupurile subordonate sunt mai putin probabil sa-i stereotipizeze pe ceiputernici

+ubordonatii acorda o atentie mai mare e6aminarii indeaproape a atributelorindivizilor care detin puterea in comparatie cu atributele categoriale, si uneori isiformeaza impresii pozitive nerealistice asupra celor care detin puterea

'stfel, desi toti indivizii tind sa stereotipizeze, puterea creste tendinta formariijudecatilor categoriale, si de asemenea descreste nevoia formarii impresiilorindividuale

Justifcarea status quo-ului+tereotipurile indivizilor puternici asupra subalternilor sociali poate avea ramicatiipe termen lung pentru status Suo etinatorii de putere care sunt de acord cu faptulca grupurile dezavantajoase poseda trasaturi negative sau nedorite tind saactioneze in moduri care mentin diferentele de putere

+tereotipurile pot unelte puternice de mentinere a ierar#iei sociale, rationalizandinegalitati sociale, si sustinand ostilitatea intergrup (onte6tul social poate sc#imbaacest lucru in=uentand natura cognitiilor oamenilor despre membrii grupului de-alungul ierar#iei sociale

Clasificarea *icrogrupurilor

36ista o diversitate tipologica, de aici dicultati de identicare a criteriilor declasicare

1. n functie de caracteristicile relatiilor dintre mem!ri:

grupuri primare de contact Qfata in fataM1grupuri secundare relatii indirecte, prin QreleuM1

?embrii ce fac legatura intre subgrupurile unui grup secundar reprezintapuncte de articulatie, ecare avand grad de cone6itate dat de numarul de relatii incare sunt implicati

. #upa modul de formare:

8/11/2019 Subiecte -- 08

23/24

grupuri naturale 2 se nasc spontan, datorita conditiilor ce determina dezvoltareade relatii stabile intre viitorii membri 36ista aici patru categorii 2 (oole) 2 familia,grupul de joc al copiilor, grupul de vecinatate, comunitatea de batrani1

grupuri articiale 2 formate in urma unui proiect stiintic, organizatoric sau de

utilitate practica grupurile de laborator, cele care formeaza organizatiile sauinstitutiile, grupurile de decizie, de dezbatere, de rezolvare a unei probleme,terapeutice etc1

$. n functie de natura activitatii desfasurate %tipul sarcinii&:

- grupuri scolare- grupuri de munca- grupuri de creatie- grupuri militare- grupuri sportive

-

grupuri de discutie- grupuri de petrecere a timpului liber etc

%ntre ele e6ista diferente esentiale in dinamica, coeziune, leaders#ip etc

'. n functie de e(istenta cadrului institutional-normativ:

- grupuri formale institutionale1

- grupuri informale spontane1

). n functie de raporturile intre mem!ri si grupuri:

- grupuri de apartenenta 2 membrii le apartin in mod natural sau prin activitateape care o desfasoara in mod curent &articiparea poate efectiva, dar nu neaparatsi psi#ologica de adaptare a valorilor, ideilor si atitudinilor grupului1 7neoriapartenenta poate ctiva imaginata1, alteori pur formala fara adeziunesubiectiva1

- grupuri de referinta 2 grupurile de la care se imprumuta valorile, normele siatitudinile considerate de referinta prin prestigiul de care se bucura

- grupuri de presiune 2 cele care pot e6ercita in=uenta semnicativa asuprapersoanelor, grupurilor sau institutiilor, datorita pozitiei, prestigiului sau puterii pecare o detin, pe baza resurselor de care dispun informationale, economice, politice,profesionale, ideologice sau religioase1

8/11/2019 Subiecte -- 08

24/24