1)Conceptia sacra privin antropogenezaPentru perioade lungi ale istoriei, concepia biblic asupra istoriei a avut rangul de teorie tiinific,fiind in unele cazuri dezvoltat asemeni unei teorii i argumentaii de ordin pragmatic (vezi cazul Newton); utilizarea concluziilor ca argument de autoritate este elementul care a creat problemele legate de aceast ipotez.Concepia sacr asupra apariiei omului (antropogonia) este in majoritatea cazurilor legat de apariia universului (cosmogonia);omul este parte a universului i ca atare are o genez asemntoare acestuia. Intervenia divin este explicat in mai multe feluri: singurtatea divinitii,dorina acestuia de a avea supui care s preia prile dure ale existenei,instinct ludic.Actul propriu-zis al genezei variaz destul de mult,dar i aici se pot stabili cateva modele:(a)intervenia asupra unui element al lumii materiale deja create (cel mai frecvent);(b)aciune asupra propriului corp (in sens mistic);(c)sacrificiu.Semnificativ ni se pare distincia care se poate face intre miturile antropogonice ale societilor complexe i clasice(frecvent cu ierarhizarea divinitilor i existena unui lan de comand in cadrul aciunii divine) i miturile societilor tradiionale (unicitatea divinitii i, mai important,existena unei participri umane-prin strmoii sau generaiile arhetipale). In ultimul caz, frecvente sunt trecerile dintr-un univers in altul (Polinezia, Australia, Africa sud-saharian, sudvestul american),incestul sau paricidul i fratricidul fondator. 2)Mitul varstei de aur Diferit de problematica genezei umane,mitul "varstei de aur" trimite nu atat la aciunea creatoare, cat la starea primordial a fiinei umane.Cu o ascenden important varsta de aurca o caracteristic a illo tempore acest mecanism explicativ apare pe arii destul de largi(Grdina Edenului,poemul lui HesiodMunci i zile,Lucretius "De rerum naturae") i este preluat,sub o forma rafinat,de gandirea iluminist. Problematica ridicat de ideea contractului social utilizeaz ideea timpului paradisiac pentru a scoate in eviden tarele societii moderne.Evident, acest timp idilic este materializat prin bunul slbatic-personaj abstract, dar cu o cariera impresionant pan in secolul XX.Acesta,neinfluenat de proprietate i de ierarhiile rezultate in urma contractului social iniial, este imaginea ideal a fiinei umane.Aceast ipotez a influenat i pe primii didacticieni(D'Holbach, Voltaire,Jean-Jaques Rousseau etc.).Varsta de aurse caracterizeaz prin starea paradisiac a indivizilor.De fapt,este o lume

a rebours;lumea varstei de aur este ceea ce nu este lumea modern i, asemeni utopiilor create in Europa incepand cu sec. XVI,este un instrument de critic social mai mult decat o concluzie tiinific.Ceea ce ne intereseaz pe noi este faptul c acest construct abstract i european a gsit ecouri in dezbaterea asupra preistoriei i asupra societilor tradiionale contemporane.In plus,recursul la origini a avut importana sa in geneza naiunilor moderne. 3) Teoria catastrofic: Elaborat de Jean-Baptiste Lamarck,unul din fondatorii paleontologiei ca tiin; el presupune existena mai multor catastrofe (32 la numr), fiecare insoit de o nou genez(evident, divin),cu acumulare progresiv de caracteristici transmise ereditar(1809 Filosofia zoologic).Sursa acestei teorii o constituie observaiile fcute de Lamarck cu privire la evoluia fosilelor in succesiunea straturilor geologice;el a observat c straturile inferioare au fosile directoare mai primitive (in sensul de mai deprtate de speciile contemporane) decat cele din straturile geologice mai recente.Evident,Lamarck incerca s pun de acord creaionismul cu noile date aprute odat cu naterea geologiei ca tiin.Teoria este rafinat i imbogit de Georges Cuvier (1812Cercetri asupra osemintelor fosile). 4) Teoria evolutionista: Aprut dup mijlocul secolului al XIX-lea,rmane cea mai important i disputat teorie cu privire la evoluia i originea omului (dou faete ale aceleiai probleme).La baza teoriei se afl datele acumulate de tanrul Charles Darwin in timpul cltoriei efectuate in jurul lumii cu nava Beagle in anii 1833-1835.Scopul cltoriei era acela de a aduna date care s confirme creaia divin.Mult mai tarziu i la insistenele prietenilor si, va publica lucrarea sa fundamental,Originea speciilor prin selecie natural sau pstrarea raselor favorizate in lupta pentru existen(1859).Rezultatul a fost, ins, altul.Confruntat cu varietatea deosebit a speciilor de animale(in special cazul sturzilor din Galapagos),Charles Darwin a fost obligat s accepte ideea c teoriile creaioniste nu reuesc s explice varietatea speciilor.Rezumand,teoria lui Darwin propune urmtoarea interpretare:speciile evolueaz nu atat datorit mutaiilor,care sunt rezultatul hazardului,ci datorit adaptrii la mediu.Altfel spus,presiunea mediului duce la selecie natural;speciile care nu pot s se adapteze la noile condiii pot s dispar,lsand loc celor care au, in parte datorit mutaiilor, acest potenial

adaptiv.Evident,ca multe alte teorii, concepia darwinist are unele merite certe:punerea in discuie a unui factor semnificativ(mediul),stabilirea unui raport intre mediu i speciile zoologice.Important de reinut este faptul c, cel puin iniial,aceast teorie nu se aplica fiinelor umane.Darwin niciodat nu a incercat s explice apariia omului in termenii propriei sale teorii.Intr-o scrisoare adresat unui prieten i redactat dup publicarea lucrrii sale(care nu a starnit imediat pasiuni academice),el remarca faptul c ar fi interesant de aplicat teoria seleciei naturale i problemei apariiei omului(o va face,dar mult mai tarziu).Contemporanii sunt cei care au adus in centrul dezbaterilor teoria sa. 5)Teorii Edenului,policentrismul. ale sec.XX:Arca lui Noe,Gradina

Arca lui Noe-teoria elaborat de W.W. Howell propune un mecanism diferit i are ca obiectiv doar decelarea mecanismelor care au dus la apariia umanitii moderne (unul din punctele majore de disput).Conform acestei teorii, care se bazeaz i pe particularitile transmiterii informaiei genetice in raport cu sexul,variantele moderne de umanitate ar fi aprut de la un strmo comun de sex feminin pe la 200.000 BP,cu variabilitate genetic redus (la nivelul ADN-ului) i cu rspandire relativ rapid (prin grupul de femei descendente i inrudite). Grdina Edenului :teoria reprezint o dezvoltare a teoriei "arcei lui Noe;ea presupune existena a dou ramuri moderne,separate i fr contacte intre ele;una dintre acestea prezint,in timpul deplasrii sale,o gatuitur (bottleneck),inlocuind-o pe cealalt fr a avea schimb/flux genetic (speciaia) pe la 200.000 BP. Policentrismul: toate teoriile anterioare pornesc de la premisa c specia uman a aprut intr-un singur loc (Africa);Weidenreich respinge aceast ipotez iniial (1949) i propune existena a cel puin dou centre de genez, anume Africa i China sau Stramtoarea Sunda.Argumentele sale sunt legate de continuitatea regional in Africa i China (in ultima regiune,par s existe legturi intre Homo erectus i Homo sapiens recens, demonstrate de dentiia Sinanthropului);transferul genetic intre cele dou grupuri ar demonstra faptul c cele dou grupe aparin aceleiai specii. 6)Factorii care influenteaza antropogeneza:criteriile antropogenice Factorii care par s fi jucat un rol in procesul de antropogenez pot fi rezumai astfel:

mediul inconjurtor:atat varietatea acestuia,cat i sursele de alimentaie, concurena cu alte specii pentru habitat au avut un rol nu atat in supravieuirea speciei,cat in precizarea unor amnunte anatomice; comportamentul general al primatelor:studiile efectuate de De Vore au demonstrat rolul adaptiv al comportamentului social (protecia femelelor i a puilor,identificarea surselor de hran etc.); gradul de izolare/contact intre populaii:precizarea speciei(definit ca un grup de organisme separat de alte grupe similare prin bagajul genetic i imposibilitatea de metisaj) se realizeaz prin absena/prezena fluxului genetic dintre populaii (cu influen direct asupra transmiterii variaiilor intra-specifice i a mutaiilor) Criteriile care atest evoluia spre umanitate demonstreaz complexitatea problematicii.Inc din secolul al XIX-lea,criteriile care indic umanitatea erau stabilite mcar in linii generale:Condiiile pentru mersul erect,aa cum sunt ele manifestate in scheletul uman, sunt cele care urmeaz:1.Craniul trebuie s fie intr-o poziie echilibrat, sau aproape,pe atlas;2.Curburile i orientarea general a coloanei vertebrale trebuie s fie astfel incat centrul de greutate al trunchiului s fie peste planul pelvis-ului i trecand prin capetele oaselor coapsei;3.extremitile inferioare pe care este plasat pelvisul s aib axele coapselor i ale piciorului in unul i acelai plan vertical;4.Labele picioarelor trebuie s fie orientate in unghiuri drepte pe axa picioarelor,cu talpa sprijinit de sol(T. S. Savage & J. Wyman, 1847; apud J. C. Burnham 1971)Evident,schimbrile anatomice indic modificri comportamentale i la nivelul psihismului; problema este identificarea schimbrilor care au o relaie direct cu psihismul i,mai mult, dac relaia este unilateral sau nu.La nivel anatomic, schimbrile care indic evoluia spre umanitate sunt: poziia in mers(knuckle-walking, bipedie i poziie erect),modificarea membrelor (pierderea opozabilitii degetului mare,evoluia comisurii tlpii piciorului,alungirea membrelor) i a coloanei,lrgirea bazinului i adancirea acestuia(modific durata de sarcin i mecanica naterilor),modificarea cutiei craniene.La nivel cerebral,schimbrile pot fi identificate pe baza modificrilor cutiei craniene.Aceasta indic creterea ariilor anterioare (lobii frontali) dup evoluia occipitalului,precizarea ariilor corticale(specializare),dezvoltarea creierului prin apariia circumvoluiunilor.La nivel comportamental,schimbrile par mai dramatice.Ele vizeaz comportamentul legat de obinerea hranei(vantoarea diurn i cooperativ,prezena uneltelor,repartiia sarcinilor pe sexe),comportamentul de grup(raportul

dintre aduli,raportul dintre aduli i copii,tipul de comunicare),abilitile de comunicare (limbajul/apariia elementelor de gandire abstract). 7)Australopithecus afarensis Specia se precizeaz dup 3,7 mil. ani.Are o talie redus Australopithecus afarensis(1.10 - 1,30 m) i un volum cranian redus (3-400 cm3).Principalele caracteristici sunt poziia biped(brahiaie sau knuckle-walking,utilizarea membrelor superioare ca balansier),verticala tinde spre centrul de greutate in centrul de sustentaie.Modificrile scheletale sunt relativ ample la nivelul craniului(scheletul facial este mai gracil i tinde spre reducerea prognatismului,orificiul occipital tinde spre orizontal),al centurii pelviene (osul sacru i iliac) i bazinului(scurtare,adancire, alungire) datorit modificrii centrului de greutate,al coloanei vertebrale(curbura accentuat pentru amortizare i echilibru),al labei piciorului(curbura tlpii) i mainii(evoluia degetului opozabil).Semnificativ este faptul c o serie de schimbri-in special la nivelul membrelor-par s indice i schimbri neuronale(la nivelul sistemului nervos central).Principalele puncte in care au fost identificate resturi fosile ale lui A. afarensis sunt Hadar (Afar),Etiopia(exemplarul denumit "Lucy",unul dintre cele mai complete schelete identificate pan acum),Laetoli,Tanzania (la 40 km S de Olduway).A. afarensis nu are habitat amenajat (adposturi sub forma paravanelor sau al platformelor amenajate) sau unelte;probabil avea comportamentul unui vantor de talie redus,cu o puternic inclinaie spre vantoarea cooperativ i exploatarea carcaselor abandonate de marii carnasieri. 8) Australopithecus robustus Specia se precizeaz pe la 3 mil. ani,iar durata de existen se intinde intre 3 i 1 mil. ani.Cu o talie net superioar (1,50 m) i un volum cranian de 500550 cm3, A. robustus reprezint o evoluie spre specializare in parte datorat i alimentaiei(orientarea spre vegetale de savan,cu un procent ridicat de silice i celuloz).Amnuntele anatomice sunt urmtoarele:bipedie perfect,craniu rotunjit mult peste arcada supraorbital,unghi inchis la baza craniului,creast sagital,orificiu occipital care evolueaz spre orizontal, arcada dentar diastemic (I + C< M); probabil poseda un encefal mult mai complex.Exemplarele identificate sunt rspandite pe o arie mult mai larg,iar influena nielor ecologice variate poate explica unele diferene care apar intre diferitele exemplare.Descoperirile cele mai importante sunt

urmtoarele: Omo/Shungura (Etiopia)-2,2/1,8 mil. ani; Olduway/Bed 1 (Tanzania)-1,8 mil. ani,denumit iniial Zinjanthropus boisei, cu un volum cranian de 500 cm3,faa foarte dezvoltat,cutie cranian teit,creast sagital,torus supraorbital,torus (coc) occipital puternic);Swartkrans (Africa de Sud)-1,8 mil. ani,denumit iniial Paranthropus cressidens, mult mai masiv, creast sagital,torus supraorbital,dentiie modern la nivelul molarilor; Chessowanja(Kenia)-1,8 mil. ani,foarte asemntor cu Swartkrans;Kromdraai(Africa de Sud) - 1.8 mil. ani,denumit iniial Paranthropus robustus, fa larg,fos subtemporal profund;East Turkana (Ileret, Koobi Fora)(Kenia)-1,8/1,5 mil. ani,cu un volum cranian de aprox. 500 cm3, craniu foarte robust,dimorfism sexual(creast sagital la masculi), prognatism accentuat i molari foarte accentuai in raport cu caninii i premolarii,oase excepional de groase.Este sub semnul intrebrii dac acetia au produs unelte(la Olduway,resturi de A. robustus au fost identificate in acelai nivel cu H. habilis). 9)Australopithecus africanus Datat intre 3 - 1 mil. ani i cu o talie cuprins intre 1,30 - 1,40 m,A. africanus are un volum cranian de 4-500 cm3.Este mai puin specializat,deci cu o capacitate evolutiv mai mare.In condiiile in care savana era domeniul marilor rumegtoare i a carnasierelor,iar pdurea era apanajul primatelor (in special a celor adaptate la mediul arboricol sau care continuau s aib mainile prehensile),singura ni disponibil era cea dintre savan i pdure sau o zon de tip parkland.Este tipul de ni care se extinde in Africa cam in aceeai perioad (3 1 mil. ani).Spre deosebire de A. robustus, perfect adaptat unei diete vegetale,A. africanus are un comportament alimentar omnivor (comportamentul oportunistic este mai accentuat) i,probabil,face primii pai spre vantoarea cooperativ.De notat este faptul c A. africanus este primul tip de australopithec identificat; in 1925,doctorul sud-african Raymond Dart descoperea la Taung,in Africa de Sud,calota cranian a unui copil de aproximativ 6 ani (cu un posibil volum cranian la maturitate de aprox. 600 cm3) pe care l-a numit Pleisanthropus transvaalensis.Tot Dart este cel care consider c aceti indivizi ar fi creat aa-numita cultur osteodontokeratic(unelte produse din oase,filde/dini de animal i lemn);ipoteza este discutabil,mai ales c este nevoie de condiii speciale pentru conservarea resturilor organice pe o perioad aa de lung.Alte exemplare identificate:Makapansgaat,Africa de Sud (435 cm3);Sterkfontein,Africa de Sud (500 cm3, cu un numr de asemnri cu omul contemporan la nivelul orbitelor,al orificiului nazal i al osului iliac).

10)Homo habilis Homo habilis este primul palier al omenirii care face parte din genul uman propriu-zis.Acum separaia dintre fiina uman iverii ei este clar marcat.Cronologic,H. habilis ocup pri importante din teritoriul Africii intre 2,5 - 1,3 mil. ani;are o talie de 1,40 - 1,50 m,iar volumul cranian este de 650 750 cm3,semnificativ mai mare decat la strmoii imediai.Cateva sunt amnuntele anatomice specifice:o bipedie perfect,fa inalt(dei se menine prognatismul) i fruntea mai bombat,calota cranian mult mai inalt, spatele craniului mai rotunjit (encefalizare),mainile i labele piciorului incep s fie foarte apropiate de cele moderne(dispare treptat opozabilitatea degetului mare,se contureaz comisura tlpii).O serie de modificri sunt,ins mult mai greu perceptibile direct in dosarul antropologic;ele pot fi intuite pe baza achiziiilor culturale.Acestea din urm sunt utilajul,spaiul amenajat(platforme de locuit din pietre de dimensiuni relativ mici sau, cel mult,paravane de vant din crengi) i rudimentele unui limbaj articulat.Prima achiziie presupune capacitatea de vedere stereoscopic,o minim abilitate de a constitui un lan tehnologic(relaia cauzefect dintre lovirea unui bloc de roc cu un percutor i posibila desprindere de achii),dar i un control mai mare asupra membrelor (eliberate de ultimelesarcini legate de deplasarea pe sol);toate acestea atest dezvoltarea encefalului.A doua achiziie este legat mai mult de dimensiunea social.Spre deosebire de primate,omul construiete adposturi pe care le folosete (mcar) mai multe nopi la rand i se reintoarce la aezare/tabr pentru a consuma alimentele culese sau vanate. In plus, adposturile sunt construcii artificiale(contrar opiniei comune, omul nu a folosit peterile decat tarziu,iar aceasta nu a insemnat c privea totalitatea peterii ca o locuinexist argumente care s susin ipoteza c spaiul considerat umanizatnu se confunda cu intreaga peter).Ultima achiziie limbajul articulateste,poate,cea mai important.Dei imposibil de demonstrat direct,putem s acceptm ca ipotez de lucru apariia rudimentelor de limbaj articulat(legat de dezvoltarea ariei 44 corticale,aanumitaarie a lui Broca);in absena acestuia este greu de explicat persistena in timp a elementelor tipologice ale uneltelor liticedac in interiorul unei generaii informaia referitoare la producerea uneltelor putea fi asimilat prin mimetism,la nivelul transferului de la o generaie la alta lucrurile sunt mai complicate i presupun un cod de comunicare mai complex.Koobi Fora,East Turkana(Kenia)2,44-1,6 mil. ani,craniul KNMER 1470, cu un volum cranian de 775 cm3,inserii musculare atenuate,

prognatism facial, faa mai inalt,torus supraorbital atenuat,orbite i orificiu nazal foarte umane,aria lui Broca foarte dezvoltat;Olduway/Bed I i II (Tanzania)craniul OH 7, datat la 1,7 mil.ani,volumul cranian de 650 cm3,curbura calotei craniene asemntoare celei de Homo sapiens, mandibul mai puin robust (dini cu un diametru mai mic decat la Australopithecus);craniul OH 24, datat la 2 mil. ani, 1,40 m,biped, orbite rotunjite, torus supraorbital asemntor lui Homo erectus, contemporan cu Zinjanthropus boisei;craniile OH 13+OH 16 = (1,6 - 1,4 mil. ani);Omo(Etiopia):fragment de craniu asemntor cu cele de la Olduway i 24 de dini,toate fragmentele datate la 2 - 1,5 mil.ani;aria KBS (2,5 mil. ani), resturi osteologice si utilaj pe o arie aprox. circulara de 12 -15 m; aria DK 1 (baza Bed I),cerc de pietre (paravan); aria HAS, resturile de la 1 hipopotam si utilaj pe o arie de aprox. 7 m (activitate specializat ?);Sterkfontein/nivel 5 (Africa de Sud):craniu datat la 2 - 1,5 mil. ani,asemntor cu cele din Africa de Est;Swartkrans/nivel 1(Africa de Sud):craniu datat la 2 - 1,5 mil. ani;Omo/Shungura (Etiopia):craniul Omo 71, datat la 2,3 mil. ani i asociat cu galete sparte,1 chopper lateral cu 5 desprinderi;craniul Omo 123 (2 mil. ani),asociat cu resturi de debitaj,nuclee,achii fasonate,lame,lamele etc.Melka-Kunture(Etiopia):Gombore I(abri),datat la 1,7 mil. ani,sunt prezente choppere,poliedre,achii retuate;situl Garba IV(1,5 mil. ani),cu galete,bifaciale,hachereaux; 11)Homo erectus Acest palier al antropogenezei reprezint,la randul su,un moment crucial.Chiar dac, strict anatomic,exist unele trsturi care pot fi considerate primitive, in ansamblu evoluia lui H. erectus se inscrie pe direcia acumulrilor,atat anatomice,cat mai ales culturale. Are o talie de peste 1,50 m i un volum cranian de 1000 cm3 in medie; craniul este alungit i aplatizat,fruntea relativ teit i torus supra-orbital, retracie post-orbital, cutia cranian are perei masivi i(cel puin la unele exemplare) creast sagittal,brbie redus.Dar dentiia i membrele (in special mainile) sunt asemntoare celor ale lui H. sapiens.Poate cea mai important achiziie la nivel anatomic este creterea volumului cutiei craniene,astfel c s-a i formulat ipoteza unui Rubicon cerebral,a unui nivel de cretere a masei cerebrale (undeva peste 750-800 cm3) la care schimbrile sunt mai degrab calitative decat pur i simplu cantitative cum ar fi creterea numrului de conexiuni neuronale i dezvoltarea sistemului de circumvoluiuni,precizare ariilor corticale.Sunt,ins,cateva elemente care trebuiesc a fi luate in considerare.In primul rand,variabilitatea deosebit a speciei i potenialul

evolutiv deosebit.Acoperind o perioad foarte lung de timp,diferenele dintre primele exemplare i ultimele cunoscute sunt destul de mari.Mai mult, exist i diferene regionale.Apoi,este de presupus c achiziiile culturale au acum un rol mult mai mare in adaptare i supravieuirea indivizilor.Fenomenul principal este expansiunea speciei umane in afara Africii.Chiar dac exist i ipoteza policentric (din pcate prea politizat in ultima vreme),direciile de expansiune par s indice,totui,o origine african pentru populaia uman de pe glob.inand cont de faptul c cele mai timpurii exemplare de H. erectus din afara Africii se afl in zone care i astzi sunt tropicale sau subtropicale,este mai uor de susinut o rspandire a speciei pe nie ecologice (deci o rspandire in zonele mai apropiate de habitatul originar).In ceea ce privete rspandirea omului in zonele temperate, aceasta a fost posibil dup apariia focului.Focul reprezint o achiziie cultural i biologic in acelai timp.Prepararea crnii a insemnat o reducie a aparatului masticator,ceea ce a inlesnit inlarea feei i a calotei craniene(deci o cretere a volumului cranian),dar i o modificare a obiceiurilor alimentare.Influena la nivelul comportamentelor este mai dificil de sesizat; ea poate fi doar intuit.Nu este chiar imposibil de susinut faptul c tipul de interaciune dintre membrii grupului s-a schimbat.In primul rand, se accentueaz diferena fa de restul primatelorspre deosebire de acestea, care ii schimb locul de tabr in fiecare sear,taberele i aezrile umane,chiar i in cazul grupelor umane cu un grad ridicat de mobilitate,au o persisten mai lung in timp.Apoi,durata de activitate in fiecare zi este mult crescut, la fel ca i capacitatea omului de a ocupa noi spaii geografice i de a utiliza, pentru prima dat, peterile.Dar schimbarea cea mai important o reprezint modificarea comportamentului in interiorul grupului;in majoritatea aezrilor exist o singur vatr,ceea ce ne trimite cu gandul la faptul c rezultatul vantorii i/sau al culesului era consumat in comun sau, cel puin,public.Foarte probabil aceasta a crescut importana mecanismelor de intr-ajutorare dintre membrii grupului.In sfarit,amenajarea spaiului interior.De la acest nivel, in aezrile umane par s existe dou spaii, unul privat(dedicat somnului) i unul public(dedicat activitilor cotidiene).O achiziie care a starnit discuii indelungate este cea legat de posibila apariie a comportamentelor simbolice(practic,a fenomenelor legate de lumea abstract).Dei capacitatea de gandire abstract este, in general, legat de Homo sapiens(prin apariia artei i a inmormantrilor),credem c este cazul s coboram nivelul cronologic la care are loc aceast imbogire a bagajului cultural uman.Cateva sunt argumentele in favoarea acestei aseriuni.In primul rand,faptul c prelucrarea uneltelor este,deja, foarte elaborat;apariia uneltelor bifaciale lucrate pe cea mai mare parte a suprafeei rocii (nucleului)

din care au fost prelucrate i care atest schimbarea unghiului de lovire de mai multe ori pentru a se conforma cat mai mult unei forme eficiente indic, in opinia noastr, capacitate de abstractizare(in sensul c H. erectus este capabil s stabileasc un lan operator complex,care s-l duc de la materia prim la o form prestabilit).Cel de-al doilea argument este ceva mai solid. De la acest nivel (Ngandong in Indonezia i Chou-Kou-Tien in China,dar i Cauna del Arago in Frana) avem atestat consumul de carne uman. Este de discutat dac avem de-a face cu un canibalism alimentar sau cu unul ritualic ; dac la Chou-Kou-Tien ne este foarte greu s ajungem la o concluzie (fragmentele de oase calcinate de om au fost aruncate in acelai loc cu cele de animale vanate),la Ngandong in Indonezia situaia este mai limpede.Acolo,au fost identificate craniile a 11 indivizi care au suferit o moarte violent.O parte din aceste cranii au faa smuls,iar o alt parte au orificiul occipital (foramen magnum) deformat (lrgit).Aceasta presupune c, probabil, consumul de materie cerebral era un consum ritualicun astfel de stigmat putea fi realizat doar in urma unei operaii complicate(desprinderea craniului de pe trunchi, eliminarea primei vertebre i a tendoanelor extrem de rezistente de la bazacraniului,lrgirea orificiului occipital cu un b) efectuat doar cu ajutorul uneltelor de piatr i in momentul decesului victimei(calitile plastice ale oaselor umane se pierd relativ repede dup deces). Oricum, comportamentul acesta implic i existena unui univers de idei abstracte, legate de transferul de abiliti de la victim la cel ce consum carnea acestuiacu astfel de fenomene ne intalnim pan in epoc istoric.Un ultim element legat de viaa spiritual a H. erectus o reprezint posibila utilizare a coloranilor (anume ocrul).Lista exemplarelor identificate nu este exhaustiv;ea d doar un ordin de mrime al distribuiei speciei umane pe glob.Remarcabil este i indelunga supravieuire in timp a acestei specii ;spre sfaritul existenei sale,el pare s fie contemporan cu H. sapiens fossilis i H. sapiens sapiens. Africa Koobi-Foora (craniul KNM-ER 3733),zona Turkana, Etiopia(1,8 -1,5 mil. ani):aprox. 850 cm3, bolta cranian joas, perei groi, torus occipital i supraorbital,retracie postorbital,depresiune supraorbital, prognatism lejer, dini anteriori mari i molari mici, afiniti cu exemplarele din NE Chinei;Olduvai (Bed II/aria FLK II, craniul OH 9), Tanzania (1,1 mil.ani): aprox.1000 cm3, bolta cranian lung i joas, torus occipital accentuat, frunte foarte fugind (teit),torus supraorbital foarte gros, depresiune supraorbital,asociat cu utilaj acheulean tipic (numeroase bifaciale); Ternifine, Algeria (0,7 mil. ani): iniial denumit Atlantropus mauritanicus,

are mandibule masive,cu dimorfism sexual pronunat, asemnri cu Sinanthropus;Sale, Maroc (0,35 mil. ani): cu un volum cranian de aprox. 950 cm3;Rabat, Maroc (aprox. 0,12 mil. ani): prezint asemnri cu Sinanthropus;Broken Hill, Zambia (0,15 mil. ani): singurul craniu paleolitic cu carii, asociat cu utilaj;Hopefield, Zambia (0,15 mil. ani): asemntor cu Broken Hill,acheulean Bodo,Etiopia (0,125 mil. ani): craniul prezint un torus supraorbital,perei foarte groi,asemntor cu exemplarul de la Broken Hill,utilaj pe achii Levallois;Laetoli (strat Ngaloba),Tanzania (0,120 mil. ani):are un volum cranian de 1200-1300 cm3,poate fi considerat un H. Erectus recent, asemntor cu Broken Hill i Elandsfontein Asia Trinil,Indonezia: este una din cele mai vechi descoperiri (fcut la sfaritul secolului XIX de doctorul belgian Eugene Dubois,care i-a dat numele de Pithecanthropus erectus),are un volum cranian de 900 cm3,bolta cranian puternic aplatizat,frunte teit, torus supraorbital foarte accentuat, retracie postorbital foarte puternic;Sangiran(craniul 31) (1,1 mil. ani): denumit iniial Pithecanthropus robustus,are peste 900 cm3, torus occipital foarte puternic,a fost gsit cu o mandibul de 1,8 mil. ani(asemntoare cu cea de Australopithecus robustus i denumit Meganthropus paleojavanicus); Sangiran (craniul Pithecanthropus VIII),(0,25 mil. ani):are un volum cranian de 1100 cm3, o fa inalt i larg, orificiu nazal i orbite mari, dentiie mare,dar cu un aspect modern;Modjokerto: tot o descoperire relativ timpurie,denumit inial Pithecanthropus modjokertensis, are un volum cranian de 700,38 cm3(este un copil la varsta infans,6-7 ani, dar la maturitate putea atinge aprox. 1000 cm3);Sanbungmachan: volumul cranian de 1100 cm3, este un individ cu aspect arhaic (se apropie de exemplarele de la Ngandong);Ngandong (11 indivizi):media volumelor craniene de 1100 -1300 cm3, craniile sunt foarte aplatizate,iar torus-urile foarte groase;pare s repezinte legtura dintre H. erectus i H. sapiens,posibile urme de canibalism (orificiu occipital distrus, lrgit),fr foc i structuri de habitat, in zon de preerie,dar cu utilaj asemntor celui de la Quina (sit european); China Eyuan (1,7 mil. ani)Lantian (0,5 mil. ani): denumit i H.e. Lantian,are un volum cranian de 770 cm3,pare mai arhaic decat Sinanthropus,prezint retracie supraorbital i postorbital,o calot cranian foarte groas,iar mandibula este asemntoare celei de Sinanthropus;Chou-Kou-Tien:are mai multe denumiri (H.e.Pekinensis,Sinanthropus Pekinensis),(0,5 - 0,25 mil. ani):mai muli indivizi, cu un volum cranian de 850 -1300 cm3 i o inlime

de aprox. 1,56 m, limea maxim a craniului este la baza acestuia i nu sus, torus supraorbital gros i continuu (deci nu este mai redus deasupra fosei nazale),dini largi cu relief mult mai complicat decat la alte exemplare de H. erectus,asociat cu un inventar compus din 2000 unelte, urme clare de utilizare a focului,posibile urme de canibalism ; o problem o reprezint faptul c aceste cranii au fost pierdute in timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, astfel c astzi orice comparaie se bazeaz pe o serie de mulaje realizate in perioada interbelic;Dali(Shanxi),(0,2 - 0,15 mil. ani):volum cranian de aprox.1120 cm3, torus foarte gros; Europa Mauer(0,65 mil. ani):mandibul,Tautavel(Cauna de lArago),Frana, individul Arago XXI:volum cranian de 1150 cm3, orbite joase, largi i adanci,torus supraorbital puternic, curbur joas a calotei, frunte teit;Vertesszollos, (sfarsit Mindel): 1100-1200 cm3, utilizarea focului,asociat cu utilaj bazat pe piese foliacee; Swanscombe, (interglaciarul Mindel-Riss = aprox. 0,28 mil.ani):volum cranian de aprox. 1300 cm3;Steinheim, (interglaciarul Mindel-Riss = aprox. 0,25 mil. ani):torus supraorbital,bolta cranian joas,dentiie asemntoare celei moderne;Petralona, (0,2 mil. ani):volum cranian de aprox. 1200 cm3;Biache St. Vaast (0,12 mil. ani): volum cranian de aprox. 1200 cm3, asociat cu utilaj de tip acheulean;Ehringsdorf (90.000 mii ani): volum cranian de aprox. 1400 cm3, torus supraorbital masiv,convexitate accentuat a frunii(bolt lung, torus occipital),practic ultimul exemplar de H.erectus din Europa;Alte situri relevante:Montmaurin,Orgnac,Fontechevade,Soleihac,Grotte du Prince,Vallonet,Chillac,Lazaret,La Chaise,Terra Amata,Bilzingsleben,Stromska-Skala,Cueva Negra,Banolas,Atapuerca,Azich. 12)Homo sapiens fossilis (Neanderthal) Apariia speciei umane in varianta sa modern are o datare nesigur;momentul apariiei sale a fost plasat, in general, intre 240.000 i 100.000 ani, dar au fost propuse date mergand pan la 450.000 i.Hr. Oricum, acesta rezist pan ctre 35.000-25.000 i.Hr.Cateva sunt problemele majore care insoesc apariia speciei Homo Sapiens Neanderthalensis moderne.In primul rand,problemele climatice;perioada aceasta este marcat de fluctuaii climatice destul de puternice,in primul rand de glaciaiunea Wurm (una din cele mai dure faze glaciare)climatul glaciar pare s fi influenat o serie de

atribute biologice (in special masivitatea trunchiului, existena unui torus supra-orbital foarte marcat),dar i ansele de supravieuire ale speciei.In al doilea rand, raportul dintre H. s.fossilis i H. erectus.Dac filiaia dintre cele dou specii pare s fie sigur, trebuie lmurit diversitatea tipurilor antropologice,atat la nivelul H. erectus, cat mai ales la nivelul H.s. fossilis.Aceasta cu atat mai mult cu cat specia care evolueaz din H.erectus nu este H. s. fossilis,ci un tip generic de H. sapiens.Varianta clasic de H. s. fossilis, anume cea european (neanderthalienii) reprezint o adaptare special la un climat periglaciar.Altfel spus, din H. erectus evolueaz o specie nou,H. sapiens,care tinde s se specializeze anatomic i in funcie de condiiile climatice,un fenomen prezent i la nivelul populaiilor actuale.Locul de apariie a noului tip de umanitate pare s fie tot Africa de Est,de unde noile grupe se extind spre Orientul Apropiat, Asia i Europa, iar mai apoi,candva intre 60.000 i 20.000 i.Hr.,ptrund intre cele dou Americi,simultan cu ocuparea Australiei.Pacificul va fi colonizat mult mai tarziu,in mileniile I i II ale erei noastre. Mecanismul propriu-zis de apariie a noului tip uman este inc dezbtut,dar ipoteza care pare s ofere o soluie este cea intitulat prima Ev.Conform acestei ipoteze, noul tip de umanitate a aprut ca un grup restrans de femei inrudite i care au transmis numai pe linie feminin noile trsturi genetice.Aceasta ar explica i lunga supravieuire a lui H. erectus i lunga perioad de contemporaneitate dintre cele dou tipuri umane.La nivelul evoluiilor culturale, apar cateva elemente semnificative.In primul rand,apariia diversitii culturale la nivelul uneltelor,apar cele 5 tipuri de tradiii industriale musteriene (clasic,de tip Ferrassie, de tip Quina, de tip Levallois,cu denticulate),care delimiteaz o serie deprovincii culturale.Elementul important il reprezint complexitatea debitajului de tip Levallois, care presupune o foarte mare doz de gandire abstract i de planificare.In plus,exist dovezi din ce in ce mai clare pentru utilizarea ocrului(colorant mineral) i primele elemente de art.Creterea varianei culturale reprezint i trecerea la adaptarea pe baze culturale la mediu i la resurse. Continu evoluia specializrii habitatului(distincia dintre aezri principale i halte de vantoare este mult mai clar,apar mai multe vetre in aezri,peterile incep s fie utilizate cu regularitate).Acum apar i dovezi clare de cult al morilor (la Teshik-Tash, Monte-Circeocu occipital lrgit,La Ferrasssie);continu s apar dovezi de canibalism (Monte-Circeo, Hortus, Krapina). Principalele tipuri neanderthaliene sunt: Engis, Neanderthal, Trou de la Naulette (oasele lungi foarte groase, dar moderne, craniu jos i arcade pronunate), Spy; Gibraltar, Spy, Monte Circeo;

Saccopastore (interglaciarul Riss-Wurm = 120.000 80.000): aprox. 1200 cm3, variant arhaic (talie mai mica); Cariguela (doar fragmente parietale i frontale), Krapina, La Chapelle-aux-Saints (aprox. 1625 cm3); Qafzeh (aprox. 1550 cm3), Amud I (1740 cm3, o talie de 1,77m,craniu lung i relativ inalt, arcade pronunate, faa i orbite mari, torus occipital), El Tabun & Skhul (1500 cm3, arcade mai puin marcate, brbie redus), Mugharet el Zultyeh (aprox 1400 cm3, bolt cranian mai inalt, frunte mai puin fugind).Aceste exemplare reprezint grupul cel mai timpuriu de H. s. fossilis,adaptat ins unui mediu cald (alungirea membrelor pentru a inlesni schimbul termic);volumul cranian este, cel puin in unele cazuri,mai mare decat media actual a volumului cranian.Aceasta pare s ateste faptul c adaptarea biologic rmane,inc,important. 13)Homo sapiens sapiens (recens) Umanitatea modern(nu cea contemporan) este,mcar in parte, contemporan cu H.s. fossilis.Ipoteza unei succesiuni cronologice intre cele dou specii s-a nscut din situaia special european.Intr-adevr,H. s. sapiens ptrunde in Europa candva in jurul datei de 40.000 i.Hr. Dar originile sale se plaseaz in grupul din Orientul Apropiat (Qafzeh, Tabun, Skhul etc.),aflat mai aproape de H. s. sapiens decat de neanderthalienii europeni.Evoluia in timp a oamenilor moderni este cea care duce la apariia raselor moderneun fenomen relativ recent,poate chiar de la sfaritul paleoliticului i reprezentand ultima form de adaptare biologic a fiinei umane la mediu.Adevrat,rasele actuale sunt deosebite anatomic,uneori foarte evident.Ceea ce trebuie subliniat cu trie este faptul c doar amnuntele biologice cu rol adaptiv sunt cele care dau un aspect diferit raselor(de ex., tendina corpurilor umane de compactare in zonele reci pentru a limita pierderea de cldur, respectiv alungirea membrelor pentru un efect invers,accentuarea esuturilor adipoase pentru meninerea umiditii,apariia pliului ocular pentru protejarea globului ocular etc.).Potenialul intelectual este identic,iar apartenena raselor la o singur specie este demonstrat de posibilitatea metisajului.La nivel anatomic inregistrm evoluii in parte paralele ale diferitelor tipuri; in general, au talie mare (Cro-Magnon = 1,80 m,Grimaldi = 1,80 - 1,95 m) sau mic (Combe-Capelle = 1,63 m,Chancelade = 1,60 m),dar in ambele cazuri capacitatea cranian este mare (Cro-Magnon = 1600 cm3, Chancelade = 1710 cm3).Succesiunea tipurilor pare s fie Combe-Capelle(perigordian inferior)->Cro-Magnon(aurignacian)-

>Chancelade(magdalenian).Alte exemple relevante sunt Paviland,Solutre,Laugerie-Basse,Grimaldi,Predmosti,Obercassel.Dar practic fiecare regiune a lumii a dat la iveal resturi ale lui H. s.sapiens.Principalele achiziii culturale (i aici ne referim la paleolitic)pot fi ordonate pe mai multe paliere.La nivel tehnologic,asistm la diversificarea tradiiilor tehnologice i a tipologiilor;de la nivelul paleoliticului superior, evoluia uneltelor incepe s fie in bun msur regionalizat. Alturi de utilajul litic, capt o pondere deosebit utilajul din os i corn sau filde; din aceste materiale (foarte probabil utilizate i inainte, dar in proporie mai mic) se produc unelte mai eficiente (de tipul harpoanelor,al varfurilor de suli).Dar poate ceea ce este mai important este faptul c apare prima unealt care multiplic fora umanpropulsorul.Acesta practic mrete distana loviturii eficace de suli,ceea ce se traduce intr-o vantoare mai eficient. La nivel cultural, principala achiziie este arta (vezi infra). Complexitatea acesteia reprezint separarea clar a omului modern de toi predecesorii si. 14)Definiia economiei i a instituiilor economice la nivelul societii primitive Termenul de economie aplicat preistoriei a fost i rmane sursa unor controverse acerbe intre specialiti.Se confrunt dou mari coli de gandire,ambele cu partizani dinamici i argumente extrem de credibile.O prim coal consider c preistoria reprezint o perioad special in evoluia societii umane,cu reguli i mecanisme speciale,care nu se mai reintalnesc in alte perioade.Adversarii acestui punct de vedere atrag atenia asupra faptului c exist dovezi care par s demonstreze existena unor mecanisme economice complexe;ca urmare,susin acetia,analiza societilor primitive poate utiliza concepte economice care,in general,sunt aplicate altor epoci. 15)Economia de subzistenta.Ocupaiile i randamentul In termeni simpli, este vorba de obinerea hranei,deci a resurselor necesare susinerii vieii.Factorii care influeneaz obinerea subzistenei sunt: mediul fizic(nu determin comportamentul, dar limitarea opiunilor determin pattern-urile culturale);limitrile induse sunt legate de materiile prime disponibile,resursele alimentare i permanena/ciclicitatea acestora;activitile economice i organizarea acestora depind de raportul dintre resursele ce pot fi culese i cele ce sunt vanate(in cazul celor vanate este vorba de dimensiunea vanatului,

dificultatea vantorii i a transportului vanatului etc.,in timp ce la nivelul resurselor culese ne putem gandi la caracterul sezonier al acestora,durata pan la care pot fi stocate,gradul de concentrare intr-o singur zon sau mai multe etc.); distana in raport cu alte grupe(stabilete nivelul concurenei pentru un set dat de resurse),diversitatea/uniformitatea acestora (posibilitatea desuplimentare a resurselor prin reciprocitate); dimensiunea populaiei (stabilete raporturile dintre indivizi,dintre acetia i resurse;in sfarit,raporturile dintre societi); tehnologia disponibil (precizeaz gradul de eficien al exploatrii resurselor, raportul cu mediul etc.); Rezultatele acestor factori sunt multiple.In primul rand,stabilirea strategiilor de subzisten.In general,sunt acceptate trei mari strategii:vantoare i cules(assault, trapping, snaring,pitfall,poisoning);intensive foraging(domesticire i agricultur incipient);agricultur intensiv i pastoralism.Este evident faptul c termenul de strategii corespunde,in fapt,celui de nivel tehnologic (incluzand aici nu numai uneltele,ci i modul de utilizare al acestora i ocupaiile).Mai corect ni se pare termenul de sisteme economice.Ele cuprind indivizii,tehnologia pe care o posed i relaiile pe care acetia le au intre ei i cu mediul(resursele etc.).Pentru a da un exemplu,vantoarea cooperativ implic atat cunotine legate de comportamentul animal,de mediul inconjurtor i de producerea uneltelor de vantoare,cat i stabilirea anumitor relaii intre indivizii participani (sprijin reciproc,reguli de imprire a przii,reguli ale vantorii etc.).Rezumand discuia de pan acum,putem considera,mcar ipotetic,c elementele structurale ale economiei primitive sunt:tehnologia,instituiile economice i relaiile sociale cu impact direct asupra economiei. Principalele activiti rman vantoarea i culesul.S-a speculat foarte mult cu privire la rolul celor dou ocupaii in procesul de antropogenez.Este foarte adevrat faptul c o concluzie definitiv cu privire la regimul alimentar al anthropoidelor (in primele etape de evoluie) nu a putut fi stabilit talia i dentiia sugereaz o alimentaie vegetal sau omnivor(incapacitatea de a concura marile carnasiere,de a vana rumegtoarele din savan),bazat pe exploatarea carcaselor animalelor ucise de carnasiere (scavenging) sau vantoarea animalelor de talie foarte mic, alturi de culesul plantelor i a tuberculilor.In fazele ulterioare,dup nivelul H.habilis,rolul vantorii pare s ia amploare.Ceea ce este greu de decis este importana celor dou activiti(vantoarea i culesul) in asigurarea subzistenei comunitilor paleolitice i mezolitice.De fapt, un rspuns la aceast intrebare reprezint rspunsul la intrebarea dac aceste societi

reprezentau o lume a afluenei sau nu. Vantoarea uman este diurn i cooperativ; se bazeaz pe colaborarea grupului de brbai aduli care exploateaz in comun teritoriul de vantoare (la unele populaii din Canada, ins,exist loturi individuale/familiale de vantoare).Fie c este vorba de animale de talie mare(aa cum pare s fie cazul in paleolitic),fie c este vorba de vanat de dimensiuni mici(aa cum o atest comunitile primitive actuale),cooperarea dintre adulii grupului este necesar pentru a asigura un randament acceptabil, asigurat i de dimensiunea animalelor(mamut,ren, cervide,rinocer lanos, cai slbatici etc.).Trecerea la climatulcontemporan dea lungul epipaleoliticului a schimbat vantoarea, in sensul c odat cu dispariia sau retragerea animalelor mari spre nordul Europei rolul vanatului mic i al pescuitului cresc semnificativ. Este de presupus c rolul plantelor i al fructelor (in special al celor care pot fi conservate mai mult timp) crete i el. Vantoarea pare s asigure un procent important din caloriile necesare intreinerii corpului uman.Cu toate acestea,trebuie s inem cont de caracterul sezonier al resurselor obinute din vantoare.Altfel spus, chiar dac asigur un belug alimentar,vantoarea este mult mai nesigur decat culesul,ceea ce inseamn c resursele vegetale (in special nucile, rdcinile etc.) sunt cele care asigur supravieuirea grupului intre perioadele de belug datorate vantorii.Caracterul sezonier al resurselor duce i la o caracteristic fundamental a comportamentului uman paleolitic (i care pare s se accentueze in mezolitic),anume nomadismul accentuat,aa cum pare s fie demonstrat de situaia de la Terra Amata (revenirea unui grup pe acelai loc timp de 11 ani).Nu este vorba de o deplasare pe teritorii foarte intinse,ci pe teritorii relativ bine delimitate(graniele fiind precizate cu ajutorul unor elemente de relief cu valoare simbolic) i care sunt caracterizate prin caracterul sezonier al resurselor. Deplasarea dintr-un punct in altul se face ca urmare a abundenei resurselor,nu a epuizrii acestora (grupele abandoneaz un teritoriu nu fiindc nu mai sunt resurse, ci fiindc exist o abunden de resurse in alt parte). La nivelul mezoliticului, patternul de deplasare pare s se modifice, in sensul c grupele umane insoesc animalele care se retrag spre nordul Europei (renul i mamutul), iar apoi dezvolt mecanisme de obinere a subzistenei bazate exclusiv pe aceste animale.Aceast deplasare sezonier a grupelor umane inlesnete i contactul cu celelalte grupe invecinate.Caracterul afluent al societii paleolitice trebuie ineles in relativitatea sa perioade scurte in care exist o abunden de calorii de origine animal,urmate de perioade la limita subzistenei. De altfel, o serie de instituii i mecanisme sociale au aprut ca urmare a nevoii de a suplini prin adaptare social ceea ce tehnologia nu putea asigura.Obinerea hranei este elementul fundamental al aproape

oricrei societi umane.Ca atare, el ine de esena biologicului i nu i-ar gsi locul intr-o discuie despre societatea uman dac nu ar exista distincii fundamentale intre satisfacerea acestei nevoi de completare a caloriilor pierdute.Discuia poate fi plasat pe dou mari coordonate: obiectele i comportamentele.Obiectele mai bine zis grupurile de obiecte care compun aspectele materiale ale obinerii hranei, pot fi la randul lor imprite in mai multe categorii (unelte propriu-zise, unelte pentru produs unelte, unelte pentru multiplicarea energiei aplicate). Luarea in considerare a unei singure categorii in clasificarea sau stabilirea nivelului tehnologic (ca s nu ne mai referim la conceptul de dezvoltare cultural) este riscant,la fel ca i extinderea nepermis a categoriilor legate de resursele energetice disponibile. Revenind la horticultur definit de Beals i Hoijer ca the cultivation of domesticated plants for food and other purposes without the use of the plow (1966, 385) ea este forma cea mai rspandit astzi la nivelul societilor non-industriale.Credem c principalele motive sunt flexibilitatea sistemului economic (dat de meninerea mobilitii sezoniere a grupurilor i de posibilitatea utilizrii mai multor resurse),meninerea numrului de indivizi la dimensiunea grupurilor de vantoriculegtori,adaptarea acestui tip de agricultur la condiiile de sol,raportul foarte bun dintre nivelul tehnologiei i factorii anteriori.S-a discutat foarte mult de complexul maniocului,tipic pentru lumea amazonian.Grupele din jungl au dezvoltat metode de eliminare a acidului prusic,dar nu au dezvoltat producia din cauza absenei unei piee care s justifice creterea produciei.Un factor secundar este cel legat de aculturaie.Populaiile non-industriale s-au aflat in contact cu grupe mai avansate,preluand selectiv unele elemente culturale. Pastoralii Grupele pastorale reprezint,in opinia noastr,o problem special.Nu exist pastoralism pur grupele,chiar i cele sesizabile doar arheologic,considerate strict pastorale sunt mai degrab un construct ipotetic.Trebuie,de la inceput, fcut diferena dintre nomadism pastoral (Rendille, Dinka),ranshuman i agro-pastoralism (Jie, Uganda).Cateva sunt problemele pe care le ridic aceste texte. In primul rand,cat de relevante sunt situaiile prezentate mai sus? Hoebel consider c situaiile sunt destul de frecvente i ofer in sprijinul acestei afirmaii o serie de detalii grupate in trei tabele care au la baz catalogul lui Murdoch.O prim concluzie este aceea c complexitatea social nu se dezvolt strict ca urmare a trecerii la agricultura intensiv. Mai degrab,avem de-a face cu creterea complexitii sociale ca urmare a intensificrii tuturor strategiilor economice;altfel spus, doar agricultura sau doar pastoralismul nu sunt argumente suficiente. Nevoia de coordonare care

apare ca urmare a imbinrii diferitelor activiti pentru eliminarea riscurilor duce la creterea complexitii sociale.Pentru alte epoci i alte spaii,cercettorii au ajuns la concluzia c evoluia complexitii sociale este rezultatul complexitii strategiilor de subzisten.Aceasta impune,mai ales dac este dublat de o reea de schimb ampl,o cretere a gradului de coordonare (diacronic i sincron) care duce la permanentizarea unor instituii la nivelul aceleiai familii (e.g., regalitatea) i la apariia scrisului (ca form de contabilizare a resurselor, distribuiilor etc.).Divorul dintre grupul uman i formele materiale ale autoritii sunt doar rezultatul i nu cauza acestor schimbri. 16)Economia productiva Economia productiv reprezint un punct central in analiza,lumii preistorice. Nu numai faptul c societatea uman de astzi este majoritar tributar modelelor de existen subordonate producerii hranei i celor necesare traiului, sau c peste 90 % din comunitile umane sunt productoare de hran,bunuri i servicii au transformat tranziia de la vantoare i cules la agricultur intr-o tem de continu dezbatere. La fel de important este faptul c acest proces de tranziie are o complexitate deosebit, are puternice conotaii ideologice i ridic problema modelului pe baza cruia comunitile umane ii schimb radical modul de via i structura. Teorii cu privire la tranziia spre economia productiv Termenul de teorie este,poate,exagerat;conceptul demodel(cu sensul de construct abstract,realizat pe baza unor date mai mult sau mai puin disparate,care s sintetizeze fapte i evoluii regionale uneori foarte diferite) este mai aplicabil.In esen,dou sunt modelele dominante.Ambele,ins, pornesc de la premisa c schimbrile de la sfaritul perioadei glaciare (pleistocen) i inceputul etapei climatice actuale(holocenul) au marcat o rupere dramatic in modul de via bazat pe vantoare i cules.Stepele dominate in egal msur de rumegtoare mari i de carnasiere au fost inlocuite de pduri populate de vanat de talie mai mic,ceea ce fcea vantoarea mult mai puin eficient, de unde i condiiile de stress mai accentuate in care trebuie s triasc aceste comuniti. Grupurile umane, cele care supravieuiesc schimbrii,au mai multe soluii:s se deplaseze pe urma turmelor de animale mari,aflate in retragere spre nordul Europei, perpetuand astfel un mod de via tradiional;s inoveze la nivelul ocupaiilor i al inventarului litic i din materii organice,mrind gradul de

mobilitate.Schimbrile acestea sunt evidente la nivelul dosarului arheologic.Comunitile mezolitice sunt mai srace din punctul de vedere a ceea ce constituia bogia predecesorilor lor paleolitici. Aezrile par a fi de scurt durat, iar inventarul,microlitic i realizat din roci locale, pare s indice o pierdere de tradiii tehnologice.Dar scderea cea mai sesizabil este,in majoritatea situaiilor,la nivelul artei.Cu cateva excepii notabile (Levantul spaniol i nordul Africii, printre altele),arta parietal dispare.In schimb,arta mobiliar inflorete de la piesele timpurii(in termeni cronologici)aziliene la piesele de podoab care se asociaz cu o simbolistic mai nou,totul pare s indice orientarea spre un tip de expresie artistic care s fie,inainte de toate,uor de purtat.In plus,se pare c este o perioad violent.Aceast perioad este cea care cunoate primele dovezi clare de moarte violentun caz mai cunoscut este cel de la Schela Cladovei (la periferia oraului Drobeta Turnu Severin), unde mai muli indivizi au murit in urma unor lovituri de sgeat. In sfarit, continentul european pare s fie depopulat, in acelai timp cu primele prezene umane in zona nordului Germaniei i a Scandinaviei (cercul cultural Kunda).Dar deplasarea grupelor este,mcar in prima faz, o soluie.Dovada o constituie persistena in timp a grupelor paleolitice din nordul Europei i evoluia lor lent spre un tip de societate care combin elementele economiei de subzisten cu cele ale economiei productive.Pentru a rezuma, tranziia la climatul contemporan (mai cald i mai umed) a dus la schimbarea cantitii i a frecvenei resurselor necesare pentru a menine un mod de via bazat pe vantoare i cules.Grupele umane au aplicat dou strategii de eliminare a riscurilor crescute: anume retragerea in zonele unde animalele mari eficiente din punctul de vedere al vantorii paleolitice se refugiaz i respectiv inovaia. Inovaia s-a manifestat la nivelul inventarului litic (apariia microlitelor i a uneltelor compozite, care imbin osul, cornul sau fildeul cu silexul sau obsidiana) i la nivelul unor noi ocupaii (cum ar fi pescuitul).Aceast din urm strategie este cea care pare a fi de succes.Succesiunea probabil a procesului este, in opinia noastr,urmtoarea: schimbare ecologic, urmat de deplasare pe vile raurilor; modificarea modului de obinere a hranei prin multiplicarea surselor luate in considerare; eficientizarea obinerii hranei prin apariia utilajelor specializate; creterea gradului de dependen de noile resurse, odat ce acestea ajung s produc mai mult (in termeni calorici) decat vantoarea i culesul; schimbarea tipului de societate (de la nomadism limitat la sedentarism, de la diversitate ocupaional la specializare);

apariia structurilor sociale complexe,determinate de mrirea numrului de indivizi din comuniti. Dimensiunea ideologic pare a fi mai puin evident.Dar sensul acordat i motivaiile identificate pentru un proces sau altul sunt ideologice.Friedrich Engels,considerand c apariia economiei productive a insemnat odat cu apariia bunurilor care pot fi stocate tranziia spre diferenele de avere i spre insuirea forei de munc a unora de ctre alii, ignora faptul c solidaritatea reprezint o dimensiune fundamental i cplusprodusul nu se exprim, in societi pre-industriale, cu necesitate in form material. Opoziia dintre cei ce au i cei ce nu au este un fenomen mult mai recent. Antinomia presupus de Engels ar trebui reformulat (vezi i supra) in termenii cei ce au dreptul s participe/au acces in opoziie cu cei ce nu au dreptul s participe/nu au acces. Dar aceast antinomie ine de structurile sociale i nu de economie, chiar dac determin in bun msur manifestrile legate de obinerea bunurilor materiale.

Conceptul de intensificare Intensificarea reprezint un concept vehiculat in literatura antropologic i arheologic de relativ puin vreme.El este formulat in studii semnate de Michael Rowlands (in legtur cu societi pastorale) i Colin Renfrew (pentru societi agrare i insulare).De la studiile lor din anii 60,o literatur ampl s-a adunat cu privire la acest termen,mai ales c el a fost folosit in legtur cu arii i paliere cronologice foarte diverse (de la paleolitic la Renaterea european).Conceptul de intensificare are un rol explicativ ingrat,anume,acela de a explica ceea ce este, in bun msur,cunoscut;altfel spus,reprezint o reaezare conceptual pe care literatura de specialitate inc o dezbate.De altfel,conceptul s-a nscut din nevoia de a argumenta (mai bine,de a da nume) unor evoluii plasate in momente cheiecele de tranziie.S dm inainte de toate o definiie de lucru.Intensificarea,dup Rowlands, de pild,reprezint fenomenul prin care societile avanseaz de la un palier cultural la altul.Teoria sa este aceea c societile nu se modific strict pe baza unui algoritm de tradiie marxist (acumulrile cantitative duc la salturi calitative), ci pe baza unor modificri cu caracter endogen.Intensificarea este fenomenul prin care agricultura sau pastoralismul pot duce la apariia structurilor sociale complexe.Cum complexitatea social constituie,poate mai mult decat progresul tehnologic,pasul esenial in schimbarea cultural,avem aici cheia

mecanismelor de tranziie.Situaia s-ar prezenta astfel: stare de echilibru factori externi care modific echilibrul identificarea de noi ocupaii echilibru intre vechile i noile ocupaii progres tehnologic intensificare creterea complexitii sociale schimbare cultural.Problema este c realitatea din teren nu se potrivete cu teoria. Ori schimbm realitatea, ori schimbm teoria. Cateva puncte trebuiesc lmurite.In primul rand, trebuie explicat motivul pentru care apare intensificarea nevoia nu pare s fie un motiv sensibil: dieta de la nivelul vantorilor-culegtori este suficient pentru a nu fi nevoie de efortul suplimentar de inventa lucruri. Boimanii Kung au o diet,fr mari eforturi,la fel de bun ca cea a clasei mijlocii americane, ba chiar cu un surplus de 165 de calorii i 33 de grame de proteine; in zona arctic a Canadei,o or de munc poate aduce cateva mii de calorii sub form de carne de elan sau caribou sau pete prins cu plasa. La nivelul alimentaiei, deci,nu pare s existe o motivaie clar pentru a inventa ceva aa de complicat cum este agricultura sau creterea animalelor mai ales dac ne gandim la schimbarea dramatic de comportament pe care aceasta o presupune.Nici dorina de acumulare ca mijloc de consolidare a bazei de autoritate nu este un motiv plauzibil.Fenomenul clasic al potlatch-ului este inregistrat la nivelul unor societi care nu sunt agricole sau pastorale; unele din acestea nu sunt nici mcar la nivelul de horticultori sau de pastorali transhumani (aa cum este cazul unor societi polineziene sau a laponilor). Cantitile de alimente consumate atunci sunt, pstrand scara, aproape imposibil de atins de societile industriale.Schimbarea climatic nu pare s fie, nici ea, o motivaie solid.O bun parte a fenomenelor de intensificare au avut loc in situaii de echilibru ecologic.Dimpotriv,intensificarea pare s fie cauza modificrilor ecologice (este cazul dispariiei calului in America de Nord din cauza vantorii intense,aridizarea Orientului Apropiat ca urmare a irigaiilor i a defririlor,caracterul de spaiu ostil acordat unor insule mediteraneene prin introducerea unor animale de tipul caprelor etc.).Dac ar fi s rezumm situaia concret, putem spune c nu par s existe motivaii pertinente pentru intensificare i pentru apariia unor agriculturii sau pstoritului, ceramicii sau scrisului.Ipoteza de lucru este aceea c fenomenul intensificrii este rezultatul presiunii sociale.In esen,sporul demografic i concurena dintre comuniti sunt factorii care trebuie luai in considerare. S explicm mai pe larg. Factorul care este in general ignorat,poate fiindc este atat de banal incat este subineles,este sporul demografic.Din cauza concentrrii cercetrii asupra speranei de via foarte redus ca medie statistic,exist tendina de a ignora(fr intenie,desigur),numrul mare de aduli de varst inaintat pe

care ii intalnim in necropole.S-ar putea ca numrul mare de copii mori s indice un pattern cultural in care numrul mare de mori la natere a copiilor este un fapt de via care se las contrabalansat tocmai de numrul mare al acestor nateri (pe vechea inelepciune popular facem mai muli ca s supravieuiasc caiva).Altfel spus,s-ar putea s supraevalum numrul de mori la aceast varst in raport cu dinamica general a populaiei.Dou exemple par s susin acest argument.Un prim argument este, sau a devenit, banal:Neanderthalul a devenit un tip uman extinct din cauza unei diferene minime de natalitate(sau speran de via la natere) fa de tipul Sapiens.Al doilea exemplu este mai discutabil,cel al difuziunii neoliticului in Europa.Cercetarea a czut de mult vreme de acord c neolitizarea Europei este, in termenii cronologici ai preistoriei, un fenomen rapid, de aproximativ un mileniu.Ceea ce presupune ins aceast aseriune este o rat a natalitii in condiii in care nu pare s existe un spor de resurse semnificativ populaia crete pe baza unor resurse care au crescut mai puin.Intensificarea inregistrat la acest palier ine mai degrab de comportament decat de economic.O privire la schema rezultat din teoria lui Ammermann i Cavalli-Sforza ne arat c rata de difuziune este una in progresie geometric,in total defazaj cu rata progresului tehnic de la acea dat. Ceea ce poate suplini inovaia (sau,mai bine,schimbarea la nivelul tehnicii) este comportamentul de grup, pattern-ul social.Altfel spus, redistribuia (sau alt mecanism social) in interiorul comunitilor suplinete rmanerea in urm a tehnicilor i utilizeaz mai eficient surplusul existent. De-abia cand resursele acestui tip de ajustare sunt epuizate exist motivaiile pentru inovaie tehnic.Ipoteza c epuizarea resurselor deadecvare/ajustare social este cea care d ghes inventatorului este interesant i ar merita o analiz mai in amnunt.Oricum,aceasta ar explica unele surprinztoare constante i fenomenul,relativ rar, al adaptrii prin pierderea de bagaj cultural. Al doilea element este cel al concurenei dintre comuniti.Fenomenul este,iari,bine documentat etnografic;din punct de vedere arheologic,acesta poate fi presupus,dar pentru orizonturi culturale care nu ne privesc acum.Concurena dintre comuniti poate fi una de tipul potlatch-ului (structur care mai degrab se axeaz pe rudenie) sau de tipul consumului public de resurse pentru ceea ce s-a numit proiecte comunitare Cea de a doua categorie reprezint de departe aspectul cel mai spectaculos.Cateva lucruri,ins,surprind.In primul rand,densitatea acestor monumente in anumite arii.In al doilea rand,faptul c investiia este simbolic pentru comunitate (sunt morminte colective sau locuri de cult). Dar elementul cel mai interesant il constituie investiia pe care acestea o reprezint in resurse care solicit alte resurse: lucrtorii trebuie hrnii.Poate c aici se gsete

una din motivaiile intensificrii de la sfaritul epocii bronzului (aici avem de discutat ipoteza lui Sherratt cu privire la revoluia produselor secundare).In concluzie, credem c nevoia social i nu cea economic duce la intensificare.In ciuda a ceea ce afirm inelepciunea colectiv a antropologiei, intensificarea este mai puin un fenomen economic cat unul social.Starea de echilibru este rsturnat de expansiunea socialului asupra economicului,iar soluiile fac parte, cel puin la nivelul primei reacii, din acelai orizont.Altfel spus,inovaia tehnologic i tehnic atat de indispensabil i deci drag arheologului este rezultatul unor fenomene care in de alt domeniu de investigare.

Modelul oriental/agricol Poate cel mai bine cunoscut, tranziia la economia productiv din Semiluna Fertil a devenit un fel de standard pentru evaluarea altor spaii i culturi.Desigur,exist argumente serioase in favoarea acestei situaii caracterul dramatic al schimbrilor, excelena civilizaiilor aprute (ca amploare i ca rezisten in timp),existena arhivelor care s lmureasc a posteriori geneza acestor societi, prezervarea unui corpus semnificativ de mituri i legende care s permit analiza momentelor de genez ale acestor societi.In sfarit,pentru unele segmente ale lumii europene, impulsul iniial de trecere de la o economie de subzisten la una productiv pare s se fi realizat sub impulsul unor migraii de populaii dinspre Orient care, trecand peste Egeea i prin Balcani sau peste Caucaz prin vestul stepelor ruseti, au ocupat teritorii in Europa de Est sau au influenat populaiile locale.Procesul prin care s-a realizat aceast trecere este relativ simplu de urmrit. Trecerea la climatul contemporan s-a manifestat in zon prin aridizare (un fenomen similar s-a petrecut i in nordul Africii,dar cateva milenii mai tarziu), obligand grupurile umane i turmele de animale s se concentreze pe vile raurilor.Aceast situaie a oferit pentru un anumit timp o relativ stabilitate grupelor de vantori-culegtori epipaleolitici.Fenomenul de aridizare a continuat,obligand aceste grupe s caute noi soluii adaptative. O prim soluie a fost culesul preferenial,dar acesta a vizat nu neaprat plantele cu un randament ridicat ci,pur i simplu, plantele care puteau fi recoltate mai uor.S nu uitm c dependena oamenilor de atunci de o anumit plant nu se manifesta inc.Aceasta explic de ce principalele plante de civilizaie au fost graul,orezul,meiul, sorghul i porumbul trstura comun a acestora

este faptul c, dincolo de randamentul caloric ridicat, presupun o investiie sezonier limitat (ca efort i ca timp) i pot fi culese relativ simplu.Culesul preferenial (axarea calendarului activitilor pe datele de recolt ale unei plante) nu a constituit decat prima etap care, probabil, a cuprins o faz de selecie artificial a plantelor i de apariie a unor noi unelte (cum ar fi secera cu ti din microlite).Randamentul iniial a fost micsuprafeele erau reduse,iar randamentul plantelor era mic(dup unele estimri,in jur de cateva sute de kg la hectar),astfel c vechile ocupaii au continuat s joace un rol important.In ceea ce privete domesticirea animalelor, cea de-a doua soluie, situaia este mai complicat.Unele dovezi par s indice faptul c, intradevr,cainele a fost primul animal domesticit. Chiar dac la Star Carr (in Anglia),cainii gsii in nivelurile datate pe la 10.000/9.000 i.Hr. au talie mare, este greu de spus dac erau folosii la vantoare sau ca resurs de proteine.Succesiunea domesticirii animalelor este, cel puin pentru Orient, urmtoarea: oi i capre,vaci,cai i mgari,porci.Datarea de detaliu este, de multe ori, inc dificil, datorit faptului c schimbrile la nivelul anatomiei (talie, robustee, modificri ale oaselor etc.) acestor animale au loc pe o durat de un mileniu sau nu se pot trasa distincii clare intre diferitele specii (de unde,de exemplu, denumirea de ovicaprine, sau dezbaterea cu privire la domesticirea mgarului i a calului).Oricum,animalele domestice ajung la o talie apropiat de cea de astzi doar in epoca bronzului sau chiar mai tarziu, iar aceast evoluie este legat de ceea ce Sherratt numea secondary products revolution. Modul in care s-a realizat aceast domesticire este neclar datorit,printre altele,i diversitii speciilor implicate.O ipotez afirm c procesul de aridizare a avut ca urmare apropierea topografic dintre diferite specii i grupele umane.Apoi,fie c turmele au fost manate in zone care pot fi uor inchise i controlate (vi cu o singur ieire, canioane) i in care animalele erau uor de ucis, fie c acestea s-au apropiat de aezrile umane fiindc deeurile acestora (in special paiele de la recolt) constituiau o resurs important,cert este c se ajunge la un control al oamenilor asupra unor specii care mai au,in prim faz, trsturile speciilor slbatice.Doar in timp,prin selecie artificial i prin apariia unor noi elemente de cultur material(cum ar fi carul sau plugul) se ajunge ca aceste animale s ofere un randament semnificativ.Aceast intensificare a economiei a asigurat caracterul sedentar al comunitilor i tot ceea ce decurge din aceastaspecializarea activitilor productive,apariia structurilor sociale complexe (ierarhizate),inventarea scrisului. Problema revoluiei neolitice

Formula de revoluie neolitic propus de Vere Gordon Childe este una din formulele cele mai longevive din cercetarea preistoric. Conform acesteia,tranziia mezolitic odat incheiat, comunitile umane au realizat, odat cu inventareatriadei neolitice,un salt cultural care a echivalat cu o revoluie.Argumentele oferite de Childe au puterea lor argumentativ de netgduit.Neoliticul a reprezentat o etap dincolo de care singura opiune/strategie rmas comunitilor umane este cea a intensificrii altfel spus, nu se putea merge inapoi.Amploarea schimbrilor i viteza cu care s-au rspandit elementele definitorii ale triadei(agricultura,creterea animalelor,ceramica) l-au fcut pe Childe s foloseasc termenul de revoluie. Intr-adevr, continentul european pare s se neolitizeze in aproximativ un mileniu, iar viteza cu care noile comuniti par s ocupe noile teritorii indic faptul c producerea hranei este o strategie adaptiv de succes.Cu toate acestea,o serie de nuanri sunt necesare: triada neolitic are de multe ori o prezen mai degrab discret;cele trei elemente apar uneori izolat i nu exist o relaie de determinare reciproc intre agricultur,ceramic i creterea animalelor; la Ierichon, de exemplu, primele faze neolitice sunt aceramice (faza PPNA Pre-Potterry Neolithic A),chiar dac aezarea este sedentar iar comunitatea are suficiente resurse pentru a intreine un numr semnificativ de indivizi ocupai cu altceva decat producerea de hran; ritmul pare, in comparaie cu epocile anterioare, extrem de rapid; dar s nu uitm faptul c un mileniu reprezint 30 de generaii; difuziunea neoliticului s-a realizat in prim faz prin migraie, apoi prin contact i prin difuziune de trsturi culturale;dar viteza se datoreaz i faptului c aceste comuniti erau extrem de selective in ceea ce privete locul de stabilire a unei noi aezri locul trebuia s fie aproape de surse de ap, uor de izolat (boturi de deal care puteau fi inchise pe partea de accesnu atat de teama atacurilor,cat de a feri animalele de prdtori), iar pmantul agricol trebuia s fie in apropiere i, cel puin in prim faz (agricultur cu spliga), uor de lucrat (cum ar fi solurile nisipoase);rezultatul este c aceste comuniti se deplaseaz pe distane mari ignorand regiuni care sunt mai puin interesante i care rman,mcar pentru scurt timp, teritorii in care vantori i culegtori mezolitici ii continu existena; doar inventarea unui instrumentar care s permit exploatarea unor soluri mai complicate, grele, de tipul cernoziomului i reducerea teritoriilor libere duce la un al doilea fenomen de colonizare in interiorul regiunilor neolitizate in prima faz;

trebuie s inem cont de faptul c aezrile neolitice au,de multe ori, o durat relativ scurt de existen (aproximativ o generaie); spre deosebire de modelul oriental, unde domin aezri de tip tell, iar agricultura este susinut de structuri sociale complexe care susin un sistem de irigaii, in Europa nord-alpin colectivitile se mut foarte des, ca urmare a epuizrii relativ rapide a solurilor (agricultura cu spliga utilizeaz doar straturile superficiale de sol, ceea ce duce la srcirea, in caiva ani, a loturilor de pmant); in consecin, rspandirea in spaiu a acestor comuniti a avut loc foarte repede nu are sens, ca agricultor, s ai lotul de pmant la o zi distan de locuin, mai degrab ii mui locuina; randamentul noului tip de economie a fost suficient de redus pentru a obliga comunitile neolitice s-i menin soluii de rezerv vantoarea i culesul probabil au rmas ocupaii importante; prezena gropilor de provizii implic existena unor resurse care s asigure supravieuirea in perioade cand resursele lipsesc.

Modelul stepic/de savan/pastoral In opoziie cu cele prezentate mai sus, culturile pastorale nu par s fi produs civilizaii majore.Desigur,ca atare par s fie exclui din filiaia culturilor majore care au realizat tranziia la istorie.Cu toate acestea, culturile pastorale au produs cultur i au avut capacitatea s realizeze structuri politice de amploare.Ceea ce nu au fost capabili s produc au fost aezri sedentare,structuri administrative i s devin societi mai mult sau mai puin literate.Procesul de intensificare s-a realizat altfel,dar a reprezentat o adaptare de succes a acestor populaii la condiii de multe ori mai dure decat cele crora au trebuit s le fac fa populaiile sedentare.Aceste societi non-sedentare sunt societi care contrazic, de cele mai multe ori, ecuaia agricultur + creterea animalelor +ceramica = civilizaie avansat.S revenim la o serie deargumente care au fost formulate in capitolele anterioare. Ceea ce difereniaz cel mai mult societile pastorale sau nonsedentare de cele agricole este contextul ecologic.Spre deosebire de agricultori, pastoralii sunt, de cele mai multe ori,localizai in areale care permit,cel mult,o agricultur de curtur,menit s suplimenteze doar resursele alimentare de origine animal.Zonele de step sau cele muntoase, la fel ca cele semi-aride,ofer puine soluri care s fie eficiente din perspectiva exploatrii pe termen lung.Aportul redus de minerale, tipul pedologic i eroziunea eolian sau fluviatil impiedic o agricultur intensiv.Rezultatul il constituie focalizarea colectivitilor pe mecanisme de

obinere a subzistenei adaptate zonei i care au ca trstur fundamental mobilitatea.Evident, este vorba de pstorit i de schimb,asociate unei agriculturi de curtur.Dar aceasta nu inseamn c rezultatul este din punct de vedere al satisfacerii nevoilor comunitilor umane mai slamai nesigur.Dimpotriv chiar i o privire superficial asupra unor fenomene culturale largi (cum ar fi procesul de indoeuropenizare)atest viabilitatea acestui tip de adaptare.Problema este c absena structurilor administrative i a scrisului,a aezrilor stabile i a acumulrilor de bunuri sub o anumit form este un eec doar din perspectiva agricultorilor. 17)Potlatch Reprezinta o forma clasic a consumului public i ritualizat de resurse, diferit de expunerea de bunuri (conspicuous display); exemplul clasic il constituie potlatch-ul populaiilor din zona de vest a Canadei i a Statelor Unite; dei aparent are forma darului i a consumului disproporionat de resurse alimentare, scopul concurenial este chiar mai pregnant decat in cazul simplei dispense de daruri de ospeie sau a reciprocitii; incapacitatea de a returna potlatch-ul este semnul inferioritii celui care-l primete. 18)Kula Reprezinta un schimb de bunuri de prestigiu; kula a devenit celebru datorit lucrrilor lui B. Malinowski (in special Argonauts of the Western Pacific); implic schimbul ritualizat a dou categorii de bunuri (coliere din discuri tanate din cochilii de scoici i brri din sidef) intre posesorii acestora; cele dou categorii de bunuri nu sunt interschimbabile i sunt tranzacionate in cicluri separate i pe direcii diferite (colierele sunt schimbate pe coliere i de la V la E, brrile sunt schimbate pe brri i de la E la V); scopurile finale ale acestui schimb sunt sublinierea statutului participanilor (efi ai comunitilor sau big-men) i mascarea schimbului cu finalitate practic (gimwali) care este realizat de ctre persoanele cu statut inferior. 19)Familia Primele definiii erau simple i nenuanate: Familia este un grup caracterizat prin reziden comun, cooperare economic i reproducere. Aceasta include aduli de ambele sexe, dintre care cel puin doi menin o relaie sexual acceptat social, i unul sau mai muli copii, proprii sau adoptai, ai adulilor care se afl in relaie sexual (G. P. Murdock,

1949:1;apud John Terrell in Barfield 1997).Dar, din cauza diversitii formelor intalnite de ctre antropologi in teren, definiia de mai sus limitativ i rigid a fost mai degrab abandonat in favoarea unor definiii mainuanate sau mai abstracte. Pentru Hoebel, familia este un grup constituit din soi cstorii i urmaii acestora. Ea definete un set de statute, roluri asociate i ateptri care guverneaz relaiile [membrilor] grupului nuclear ca soi, prini, urmai i frai.Ea definete statutele i rolurile lor in relaie cu grupe mai largi de rude i cu lumea mai ampl a non-rudelor(E. A. Hoebel, 1966: 356).Intr-adevr, o definiie mai larg i mai abstract dat familiei este in msur s fie mai aplicabil diversitii formelor intalnite. Funciile familiei sunt, in unele opinii,urmtoarele:sexuale,reproductive, economice,educaionale.Altfel spus,familia are ca scop normalizarea relaiilor sexuale prin stabilirea monopolului sexual reciproc al partenerilor; asigurarea creterii copiiilor i a enculturaiei;creterea anselor de supravieuire prin cumularea resurselor (obiecte, drepturi uzufructuare, acces la resurse etc.); transferul de cunotine de la o generaie la alta pentru a asigura persistena in timp a grupului i a culturii proprii (deci, a identitii acestuia).Dar, la o analiz mai atent, situaiile concrete nu par s susin intrutotul aceste consideraii.Diversitatea situaiilor pare s eludeze orice incercare de sistematizare.Astfel, rolul de regulator sexual al familiei este negat de cateva instituii i comportamente validate social. Un prim exemplu este cel al ghotul-ului (Cohen & Eames);un al doilea este legat de faptul c exist dovezi clare cu privire la cstorii de prob (care apar i la popoarele germanice). Funciile familiei a)Funcia de regulator sexual: Dar trei sunt exemplele pe care le considerm a fi clasice.Intai o observaie fcut de B. Malinowski cu privire la distincia pe care o fac trobriandezii intre incestul real i cel fictiv (primul practic neintalnit, cel de-al doilea foarte rspandit).Ceea ce pare s indice aceast situaie este c aceste grupuri tiu s fac distincia dintre rudenia real i clasificatorie. Apoi, inexistena, la unele grupuri australiene, a relaiei dintre actul sexual i concepia copilului; acesta din urm pare s fie mai degrab rezultatul unui act de voin al spiritelor ce populeaz teritoriul aflat in posesia grupului. In sfarit, existena, in Africa de Vest, a cstoriei dintre dou femei, dintre care una ii asum statutul masculin (pltete zestrea i emite pretenii asupra

urmailor femeii cu care este cstorit).Acest exemplu indic i altceva, anume distincia marcat pe care o fac aceste grupe umane intre sex i gen (cazul berdache-ului este la fel de semnificativ).

b)Functia de reproducere A doua trstur este la fel de discutabil. De multe ori,enculturaia este realizat de rudele pe linia care d descendena (unchiul matern, de pild) sau de familia adoptiv. Mai mult,exist societi in care clasele de varst sunt izolate (satele generaionale i, iari, ghotul) i deprind principalele elemente de inserie cultural cu ajutorul unui membru adult al grupului care nu este rud cu ei. Uneori, enculturaia ia forme extreme (vezi andamanii). Cu toate acestea, enculturaia este un element care este prezent la cel mai mare numr de cazuri inregistrate.Funcia economic, ins, este mult mai discutabil. In ciuda celor afirmate de adepii unei abordri marxiste sau neomarxiste, aceast trstur nu este atat de prezent pe cat se pare. Exist, de pild, cazul soilor vizitatori i, chiar mai evident, cazul motenirii trobriandeze (pe linia unchiului matern) c)Funcia economic Adevrat, criteriile economice sunt prezente fie sub forma alianei intre dou grupuri similare pe care o presupune cstoria (cu accesul reciproc i precis determinat la resursele celuilalt),fie sub forma descendenei (dreptul familiei mamei in grupurile cu descenden matriliniar la copiii rezultai i/sau eludarea acesteia prin plata preului soiei),sau, in sfarit, sub forma tipului insui de familie (nuclear sau extins) i al modului de acces la statutul de cstorit/.Dar exemplele de mai sus atest c dimensiunea economic trebuie luat cu mult rezerv in calcul. d)Enculturaia Ultimul criteriu,cel al educaiei, este, probabil,poate cel mai nesigur, cci transferul de cunotine pe care il realizeaz familia este foarte limitat. Statutuele sunt extrem de diferite i transferul cunotinelor legate de informaia cultural central pentru grup este de resortul intregii comuniti, de unde i implicarea acesteia in riturile de trecere. C situaia este aceasta

este demonstrat de existena, la arunta australieni, a miturilor false.Problema rezid,credem noi,in incercarea de a gsi una i aceeai explicaie pentru toate tipurile de familie.Dar o distincie fundamental trebuie fcut intre familia nuclear (fie dou generaii, fie dou generaii cu afinalii respectivi) i cea extins, intre rudenia real i cea fictiv. 20)Descendenta Societile europene actuale reprezint mai degrab o excepie decat regula prin accentul pus pe familia nuclear.In cazul societilor tradiionale,organizarea social este mult mai frecvent bazat pe grupuri familiale extinse.Extinderea familiei se poate face prin extinderea legturii maritale (rezultand in familii poligame) i/sau prin extinderea liniei de descenden.Astfel, unitatea social de baz nu este familia nuclear, ci grupul de descenden.Exist mai multe tipuri de:descendenta: bilateral (prin ambii prini); uniliniar matriliniar (pe linie matern) sau patrilinar (pe linie patern);ambiliniar (fie pe linie matern, fie pe linie patern, dar nu simultan prin ambele); dubl descenden (prin ambii prini, dar descendenii motenesc drepturi, obligaii i bunuri diferite de la fiecare). Grupul de rude (kindred) include toate persoanele intre care exist o legtur, fie de sange(relaie consanguin),fie prin cstorie.Aceast form exist numai in societile cu descenden bilateral.Ramage include toate persoanele cu care cineva este inrudit fie pe linie matern, fie pe linie patern intr-o societate cu descenden ambiliniar. Linia de descenden (lineage) include toate persoanele cu care cineva este inrudit pe linie matern, in cazul societilor matriliniare, sau pe linie patern, in cazul societilor patriliniare.O linie de descenden este un grup extins de rude uniliniare care descind dintr-un strmo comun cunoscut, numai mult de 5-6 generaii in urm.Clanul este un grup format din dou sau mai multe linii de descenden ce recunosc o legtur intre ele. In acest caz, ins, strmoul comun este atat de indeprtat incat este inlocuit de ofigur mitologic. Funciile grupurilor de descenden uniliniar: lrgirea bazei grupului prin ajutor reciproc, protecie i suport reglarea i controlul cstoriei reglarea disputelor i fixarea standardelor de comportare administrarea proprietii comune reglarea activitilor religioase