STUDIU - Promo-LEX · legal,normativ, dar și în practica contenciosului electoral din Republica...

1

Practica contenciosului electoral în rePublica Moldova

STUDIU

PracTIca conTencIoSUlUI elecToral

în rePUblIca MolDova

alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 și Alegerile locale generale din 14/28 iunie 2015

Chișinău • 2016

Promovarea Democraţiei şi a Drepturilor Omului

2


Autorii studiului: Alexandru Postica, Victor Tănase, Cristina Chebeș și Dumitru Josanu

Coordonatori de ediţie: Pavel Postica, Nicolae Panfil

Redactare în limba română: Doina Dumbrăveanu-Munteanu

Traducere în limba rusă: «AD LIBITUM» SRL

Design, machetare și tipar: «ELAN POLIGRAF» SRL

Această publicație a apărut într-un tiraj de 200 exemplare.

Toate drepturile sunt protejate. Conţinutul studiului poate fi utilizat și reprodus în sco-puri non-profit și fără acordul prealabil al Asociaţiei ”Promo-LEX” cu condiţia indicării sursei de informaţie.

Asociaţia Promo-LEXstr. Dumitru Rîșcanu 11, of. 41, Chișinău, Moldovatel./fax: (+373 22) 45 00 24, 44 96 [email protected]

SE DISTRIBUIE GRATUIT

Această publicație este realizată de Asociația Promo-LEX în cadrul proiectului „Practica conten-ciosului electoral în Republica Moldova - mecanism de consolidare şi asigurare a respectării drep-turilor electorale ale cetăţenilor” cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

3


CuPRinS:InTroDUcere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

MeToDoloGIa STUDIUlUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Capitolul 1 STAnDARDE inTERnAȚiOnALE În DOMEniuL COnTEnCiOSuLui ELECTORAL . . 10

Capitolul 2 AnALiZA PREVEDERiLOR LEGiSLAȚiEi nAȚiOnALE În DOMEniuL EXAMinăRii COnTESTAȚiiLOR ELECTORALE În CADRuL ALEGERiLOR PARLAMEnTARE și CELOR LOCALE GEnERALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Capitolul 3aleGerIle ParlaMenTare DIn 30 noIeMbrIe 2014 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.1. Generalități . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.2. Examinarea contestațiilor de către Comisia Electorală Centrală și alte organe electorale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.3. Examinarea litigiilor cu caracter electoral de către instanțele de judecată . . . . . . . . . . . 31

3.4. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Capitolul 4 ALEGERiLE LOCALE GEnERALE Din 14/28 iuniE 2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

4.1. Generalități . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

4.2. Examinarea contestațiilor de către Comisia Electorală Centrală și alte organe electorale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

4.3. Examinarea litigiilor cu caracter electoral de către instanțele de judecată . . . . . . . 40

4.4. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

COnCLuZii GEnERALE și RECOMAnDăRi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

lISTa De abrevIerI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

4


InTroDUcere

Potrivit Constituției Republicii Moldova, democrația se exercită în condițiile unui pluralism po-litic. Puterea se realizează prin voința poporului, prin intermediul unor alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Prin urmare, procesul electoral este un fenomen complex, care conține mai multe etape, cerințe și exigențe. Acest proces urmează a fi gestionat în interesele poporului, care exercită suveranitatea în mod direct și prin organele sale reprezentative, în baza formelor stabilite de Constituția Republicii Moldova.

Alegerile poartă un caracter ciclic, acestea reișind din prevederile legii organice, urmează a fi desfășurate la intervale stabilite prin legi speciale. Legislația electorală urmează a fi aplica-tă efectiv înainte de perioada electorală, ca să permită participanților la proces – alegătorilor, organelor electorale, candidaților, partidelor și mass-media să se familiarizeze cu regulile de participare la scrutin.

Legislația electorală intrată în vigoare în ”ultimul moment” are potențialul să submineze încre-derea alegătorilor și participanților politici în procesul electoral și să le diminueze oportuni-tatea de a deveni familiari cu regulile procesului electoral într-o manieră rezonabilă de timp1. Lacunele ies la iveală în urma analizei problemelor care apar în legătură cu punerea în aplicare a normelor juridice. Problemele devin evidente, mai ales atunci cînd apare o dispută legată de interpretarea anumitor norme.

Cu părare de rău, de multe ori legislația este modificată fără o analiză minuțioasă a probleme-lor, ci apare ca o soluție politică care vine din partea unui actor care deține controlul asupra procesului de luare a deciziilor. Drept rezultat, se pot isca mai multe dispute în legătură cu exer-citarea drepturilor și obligațiilor indicate în actele normative referitoare la alegeri.

Desfășurarea acestui fenomen complex include numeroase raporturi juridice, care în caz de litigiu urmează a fi soluționate cu ajutorul unui proces de contencios electoral. Noțiunea de contencios electoral nu a fost introdusă oficial în actele legislative, dar în limbajul uzual al practicienilor este folosită în mod constant. Respectiv, contenciosul electoral reprezintă o categorie a contenciosului administrativ, avînd drept scop contracararea acţiunilor/inacţiunilor presupus ilicite ale organelor electorale, concurenţilor electorali, instituţiilor mass media, apărarea drepturilor alegătorilor, or-donarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept.

În cazul în care unul dintre participanții la procesul electoral se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, de către un alt participant la procesul electoral, în vederea cur-mării acțiunilor/inacțiunior ilicite și recunoașterii dreptului pretins încălcat, acesta se poate adresa atât pe cale extrajudiciară, cât și pe cale judiciară. Mai mulți practicieni privesc conten-ciosul electoral ca pe o garanție în vederea realizării drepturilor electorale, ce include în sine și operațiuni electorale.

Contenciosul electoral este construit după modelul contenciosului administrativ general. Prin urmare, de cele mai multe ori, sistemul de realizare a contenciosului electoral este constituit din patru nivele de control, și anume solicitarea, exercitarea căilor prealabile – contestația, ce-rerea de chemare în judecată și recursul. Potrivit acestui principiu, solicitările se examinează

1 Guidelines for Reviewing a Legal framework for Elections, ODIHR, ISBN 978-92-9234-868-7, Varșovia, 2013, pagina 10.

5


de către organul care a emis actul, contestația este privită ca o cerere prealabilă, ulterior cere-rea de chemare în judecată și, după caz, recursul. Suplimentar, la aceste etape ale contenciosului electoral, teoretic apare și posibilitatea depu-nerii unei cereri la Curtea Constituțională. Această posibilitate apare atât în momentul în care instanța care examinează pricina este sesizată în temeiul prevederilor Codului de Procedură Civilă, cât și, în general, în cazul validării alegerilor parlamentare. Referindu-ne la alegerile parlamentare din anul 2014 și la cele locale generale din 2015, re-marcăm faptul că au fost foarte dinamice și au inclus participarea unui număr impunător de concurenți, precum și implicarea unui număr înalt de funcționari electorali. În linii generale, cele mai importante misiuni de monitorizare a alegerilor au apreciat alegerile desfășurate ca fiind libere și corecte. În același timp, au fost sesizate anumite iregularități în ceea ce privește examinarea unor cauze deosebit de sensibile cu privire la excluderea candidaților din cursa electorală. Asemenea ca-zuri au existat în cadrul alegerilor locale generale și al alegerilor parlamentare.O altă sursă de nemulțumire și dezbateri aprinse au fost constatate în urma unor modificări ale Codului Electoral înainte de desfășurarea scrutinelor. Spre exemplu, în perioada 2009-2015, în Republica Moldova au fost organizate 7 scrutine de nivel național, inclusiv un referendum constituțional, precum și mai multe alegeri locale parțiale. Tot în aceiași perioadă, Codul Elec-toral a suferit modificări semnificative. Am putea specifica că cele mai multe modificări au intervenit la capitolul asigurării dreptului de vot, cum ar fi crearea și gestionarea registrului unic al alegătorilor, cu scopul de a asigura o transparență mai mare în ceea ce privește numărul participanților la scrutin, precum și de a preveni votul multiplu. Au fost excluse unele norme care permiteau cetățenilor Republicii Mol-dova să voteze în baza unor acte de identitate cu o protecție scăzută (pașapoartele sovietice). A fost reglementat modul de votare a studenților, precum și locul unde alegătorii pot să-și exer-cite dreptul la vot - la locul de reședință sau la domiciliu. Codul Electoral a suferit o mulțime de modificări și cu privire la reglementarea finanțării campaniilor electorale, a activității mass-media, a înregistrării și excluderii concurenților electorali din cursa electorală. În ambele scrutine au fost examinate sute de contestații din partea diferitor actori,contestațiile fiind variate. Au fost contestate diferite acțiuni ale participanților electorali, inclusiv rezultatele alegerilor, fapt care a marcat semnificativ caracterul scrutinelor. În acest context, este foarte important ca statul să asigure, pe de o parte, dreptul persoanei de a contesta anumite fapte care îi lezează dreptul de a alege și de a fi ales, iar pe de altă parte, să garanteze soluționarea litigiilor electorale prompt și efectiv. Prin urmare, s-a impus necesitatea elaborării unui document care să conțină o analiză com-prehensivă a modului în care organele electorale și instanțele de judecată naționale tratează exigențele stabilite de standardele internaționale și prevederile legislației naționale în dome-niul electoral. Ultimul studiu de acest gen realizat în anul 2011 de către Agenția ”Ex-Lege” cu privire la alege-rile locale generale din 2007 oferă o imagine de ansamblu, în baza unui eșantion reprezentativ, a modului de exercitare a drepturilor electorale în timpul campaniei electorale2. Prin urmare, realizarea unui studiu de contencios electoral pentru perioada următoare a ciclurilor electora-le asigură continuitatea eforturilor de cercetare, făcând posibilă, de asemenea, și o evaluare a modului în care în timp au fost tratate diferite tipuri de litigii electorale.

2 Contenciosul electoral: standarde internaționale, legislația Republicii Moldova și practica judiciară din alegerile locale generale din 2007: Studiu, C. Gurin, I. Creangă, ISBN-978-9975-80-513-1, Chișinău, Bons-Office.

6


Un alt argument în favoarea importanței unei asemenea cercetări rezidă în necesitatea de a răspunde în mod constructiv și eficient acelor recomandări prezentate de către misiunile in-ternaționale și naționale de observare a alegerilor cu referință la lacunele existente în cadrul legal,normativ, dar și în practica contenciosului electoral din Republica Moldova.

În virtutea modificărilor frecvente ale cadrului legal electoral, dar și odată cu apariția unor noi probleme specifice în domeniu, pe parcursul ultimelor scrutine s-a impus necesitatea instruirii judecătorilor în ceea ce privește examinarea litigiilor electorale, astfel încât aceștia să asigure în mod eficient drepturile electorale ale persoanelor.

Pornind de la considerentele expuse mai sus, prezentul studiu analizează compatibilitatea pre-vederilor naționale cu standardele internaționale, care se referă la aplicarea contenciosului electoral, dar prezintă și practica aplicării legii electorale de către instanțele naționale de jude-cată. Această analiză asigură atât continuitatea necesității cercetării domeniului electoral, cât și o bază analitică temeinică pentru inițiativele de lobby și advocacy necesare pentru a îmbu-nătăți cadrul legal, dar și practicile existente. Totodată, prezentul raport va servi drept rampă pentru elaborarea unor programe eficiente de instruire în domeniul dat pentru judecători și alți actori relevanți.

Considerăm că acest studiu va contribui la perfecționarea sistemului de examinare a litigiilor electorale și de protecție a drepturilor justițiabililor. În afară de aceasta, studiul urmărește asi-gurarea respectării drepturilor electorale ale cetățenilor. Informațiile cu privire la litigiile elec-torale din ultimele două scrutine, colectate din dosarele/procesele păstrate de către instanțele de judecată și organele electorale vor constituie baza informațională a studiului.

Realizarea studiului a fost posibilă grație colaborării cu Comisia Electorală Centrală, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, Consiliul Superior al Magistraturii și instanțele naționale de judecată , care au contribuit plenar la etapa documentării, precum și cu comenta-rii valoroase privind conținutul studiului.

7


MeToDoloGIa STUDIUlUI

Metodologia aplicată prezentului studiu încearcă să combine mai multe procedee și metode de cercetare aplicate anterior de către mai mulți autori. Având în vedere că în mare parte stu-diul reprezintă un raport asupra practicii judiciare cu privire la modul de examinare a litigiilor electorale din cele două scrutine, cuprinsul a fost structurat astfel încât să conțină atât aspecte teoretice, cât și practice. Prin urmare, studiul poate fi folosit atât de către justițiabilii implicați în examinarea litigiilor electorale, cât și de către cei care aplică normele juridice în practică, cum ar fi reprezentanții organelor electorale și instanțelor de judecată.

Pentru elaborarea metodologiei studiului au fost formulate două obiective majore:

1. Analiza cadrului legal național și standardelor internaționale în domeniul contenciosului electoral.

2. Cercetarea practicii contenciosului electoral atât la etapa examinării prealabile a contestațiilor, cât și la etapa litigioasă a acesteia în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, precum și a alegerilor locale generale din 14(28) iunie 2015 din Republica Moldova.

Primul obiectiv vine să analizeze cele mai importante aspecte legate de normele legale stabilite pentru examinarea cauzelor electorale. Autorii au încercat să identifice care sunt standarde-le internaționale aplicabile în mod concret situațiilor problematice, ce apar în reglementarea normelor naționale. Au fost prezentate extrase din prevederile unor hotărâri, rezoluțiile unor instituții notorii în domeniul monitorizării alegerilor, precum și prevederile unor tratate și convenții internaționale. Totodată, a fost prezentată recenta evoluție a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, jurisprudență care trebuie să fie aplicată în mod cores-punzător de către instanțele naționale de judecată.

În esență, autorii nu au reiterat conținutul precedentului studiu efectuat de Agenția ”Ex-Le-ge” în privința standardelor internaționale, ci au venit cu o altă abordare a necesității aplicării standardelor internaționale pentru judecători și funcționari electorali. Această abordare se ba-zează pe recentele analize și rapoarte ale Consiliului Europei și ale ODIHR.

Tot la capitolul analiză a legislației a fost elaborată o prezentare sumară a prevederilor naționale aplicabile examinării contestațiilor în perioada electorală, atât în fața organelor electorale, cât și în fața instanțelor de judecată. Autorii au analizat prevederile legislației naționale și hotărâ-rile explicative ale Plenului CSJ în domeniul electoral și le-au expus într-o manieră în care acest capitol să fie util pentru persoanele care sunt în căutarea prevederilor exprese din legislație, ce reglementează anumite aspecte privind procesul de examinare a contestațiilor.

Autorii au atras atenția asupra recomandărilor formulate de experții care au elaborat studiul pre-cedent și care se referă la necesitatea modificării legislației naționale sub următoarele aspecte3:

– Extinderea subiecților cu drept de contestare, asigurarea acestui drept pentru observa-torii independenți și autoritățile publice;

– Stabilirea expresă a contestării hotărârilor (acțiunilor/inacțiunilor), consiliilor electo-rale de circumscripție raionale și municipale, direct în instanța de judecată, fără a urma procedura contestării ierarhice în fața Comisiei Electorale Centrale;

3 Contenciosul electoral: standarde internaționale, legislația Republicii Moldova și practica judiciară din alegerile locale generale din 2007: Studiu, C. Gurin, I. Creangă, ISBN-978-9975-80-513-1, Chișinău, Bons-Office, pagina 57.

8


– Stabilirea în Codul Electoral a unor condiții minime ale admisibilității contestației ce se de-pune în instanța de judecată, pentru a asigura materialul probator și a împiedica abuzurile;

– Stabilirea în Codul Electoral a termenelor-limită în care să fie încheiată examinarea contestațiilor electorale, termene după care să nu mai fie posibilă admiterea nici unei contestații electorale, neadmiterea repunerii în termen după o anumită perioadă de la alegeri;

– Includerea delimitărilor privind contenciosul electoral și legislația civilă privind apăra-rea onoarei, demnității și reputației profesionale.

– Reglementarea suplimentară a caracterului definitiv, irevocabil și executoriu al hotărâri-lor emise în contenciosul electoral.

Această activitate este una analitică și a necesitat studierea celor mai recente modificări ale legislației de specialitate, realizate de către autorii naționali și internaționali. Autorii nu sunt în măsură să se expună asupra executării parțiale sau totale a acestor recomandări, însă prin for-mularea atât a prevederilor legislației naționale, cât și a practicii judiciare naționale, au prezentat situația de facto în domeniile meniționate mai sus.

Pentru elaborarea concluziilor celui de-al doilea obiectiv, autorii au întocmit o metodologie proprie, care a cuprins mai multe etape:

1. Inițial, au fost stabilite relații de parteneriat cu instituțiile vizate în cercetare, și anume cu Comisia Electorală Centrală și Consiliul Superior al Magistraturii. În acest sens, la data de 15 februarie 2016, a fost încheiat un acord de colaborare cu Comisia Electorală Centrală. În același timp, a fost depus un demers către Consiliul Superior al Magistraturii, care prin Hotărârea nr. 100-4 din 16 februarie 2016 a recomandat tuturor instanțelor de judecată să faciliteze accesul la materialele de arhivă și registrele de evidență a cauzelor examinate.

2. Obiectul de studiu au constituit hotărârile CEC cu privire la examinarea contestațiilor examinate în perioadele electorale din anii 2014 și 2015, precum și cauzele depuse și examinate în aceiași perioadă de către instanțele de judecată.

3. Autorii nu au examinat etapa preliminară de soluționare a litigiilor în cadrul organelor electorale inferioare ale CEC. De asemenea, nu au constituit obiect de studiu litigiile cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale ale persoanelor implicate în campania electorală, precum și contestațiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflați sub jurisdicția Republicii Moldova. Totodată, nu au constituit obiect de studiu nici cauzele contravenționale legate de încălcarea legislației electorale sau alte tipuri de litigii ce au o legătură tangențială cu campania electorală.

4. CEC-ului și instanțelor de judecată naționale le-a fost solicitată eliberarea registrelor de evidență a contestațiilor și a cauzelor examinate în contenciosul electoral, pentru perioadele de timp sus indicate.

5. Au fost vizitate CEC, fiecare instanță de judecată raională sau de sector, precum și Curțile de Apel. S-a solicitat accesul la cauzele aflate în arhiva instanțelor, cu respectarea exigențelor prevăzute de Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, fiind preluată doar informația cu privire la modul de examinare a cauzei de către instanțele de judecată. Au fost preluate copii de pe dosare și de pe registrele cercetate.

În vederea asigurării analizei calitative a informației preluate, au fost elaborate mai multe in-strumente, cum ar fi chestionarul standardizat pe care autorii l-au completat imediat după studierea dosarului, în instanțele de judecată. Aceste chestionare au conținut variabil, scopul cărora este evaluarea atât cantitativă, cât și calitativă a ultimelor două scrutine din perspectiva practicii contenciosului electoral.

9


Formularul conținea două părți: informație generală și una detaliată. Partea generală a formu-larului conținea denumirea instanțelor/instituțiilor cu indicarea numărului general de cereri examinate; soluțiile pe marginea contestației: admis, respins, restituit, încetat pe alte motive; informația cu privire la contestarea acestor soluții.

A doua parte a chestionarului conținea informații specifice litigiilor. În mod special, s-a urmărit să fie indicate tipul de contestatari/reclamanți și pârâți; sursa contestației/cererii în contencios; termenele în care au fost depuse cererile și în care acestea au fost examinate; au fost analizate minuțios soluțiile instanțelor de judecată și argumentele invocate de acestea, precum și dacă a fost sau nu exercitat dreptul la recurs; care au fost soluțiile instanțelor ierarhic superioare.

Hotărârile emise au fost analizate prin prisma corespunderii acestora cu prevederile legislației naționale și respectării drepturile procesuale ale părților în cadul litigiului respectiv.

În final, a fost examinat un număr de 78 de contestații depuse în fața CEC pentru anul 2014 și altele 70 examinate de CEC în anul 2015. Au fost examinate circa 7 dosare în cauzele electorale pentru anul 2014 și 1394 de dosare examinate de către judecătoriile de sector și Curțile de Apel în anul 2015. În același timp, au fost examinate 163 de decizii judecătorești emise de către Curtea Supremă de Justiție pentru anul 2014 și 29 de decizii din anul 2015.

Nu au putut fi consultate atât dosarele care se află la moment în procedură, cât și cele care au fost preluate pentru generalizarea practicii judiciare. Prin urmare, autorii nu pot să se expună asupra unor studii de caz care au devenit foarte discutate în societate cu privire la excluderea unor candidați din cursa electorală, pe motiv că nu au avut posibilitatea să studieze aceste cauze.

Ulterior documentării și studierii instrumentelor de monitorizare, autorii au purces la expune-rea analitică a constatărilor.

Cuprinsul studiului conține 5 capitole:

- Primul capitol reprezintă o prezentare a Standardelor internaționale, care sunt aplicabile examinării cauzelor în contenciosul electoral.

- Al doilea capitol reprezintă o prezentare analitică a prevederilor legislației naționale ce reglementează modul de sesizare și examinare a cauzelor electorale.

- Capitolele 3 și 4 reprezintă analiza propriu zisă a datelor obținute în urma cercetării. Rezultatele monitorizării cauzelor electorale pentru anii 2014 și 2015 au fost divizate în capitole separate. Primele subcapitole reprezintă o introducere în situația generală, și anume modul anunțării datei alegerilor, informații cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor, etc. Pentru fiecare scrutin sunt oferite informații cu privire la exercitarea procedurilor prealabile, precum și examinarea cauzelor de către instanțele de judecată, inclusiv examinarea de către Curtea Supremă de Justiție.

- Ultimul capitol reprezintă o totalizare a constatărilor, iar autorii au încercat să traseze anumite concluzii și recomandări în vederea îmbunătățirii situației în câteva domenii de cercetare.

Potrivit metodologiei, nu au fost examinate contestațiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflați sub jurisdicția Republicii Moldova, în conformitate cu art.65 alin.3 din Codul Electoral4. Respectiv, acestea se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova.

4 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765

10


Capitolul 1

STAnDARDE inTERnAȚiOnALE În DOMEniuL conTencIoSUlUI elecToral

Necesitatea abordării unei multitudini de aspecteîn cadrul procedurilor electorale a determinat apariția mai multor convenții, tratate, declarații și ghiduri specializate în acest domeniu. Cele mai importante izvoare ale standardelor internaționale în materie de soluționare a litigiilor electorale pot fi menționate după cum urmează:

Tratatele Organizației Națiunilor Unite (ONU):

1. Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO) din 19485

2. Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 19666

Convenții:1. Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO)

(1950).72. Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturitulor omului și a

libertăților fundamentale (1952).8

Documentele de bază ale Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE):1. Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinței privind dimensiunea umană, CSCE

(1990)9.2. Carta de la Paris pentru o nouă Europă (1990)10.3. Documentul Reuniunii de la Moscova a Conferinței privind dimensiunea umană, CSCE (1991).4. Declarația Summit-ului de la Istanbul (1999)11.5. Angajamentele existente privind desfășurarea unor alegeri democratice în statele-

membre ale OSCE (2003).

Standarde electorale ale Uniunii Europene (UE):1. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2000)12.2. Carta europeană a autonomiei locale (1985)13.3. Convenția privind participarea străinilor la viața publică la nivel local (1992)14.4. Comunicarea Comisiei Europene privind acordarea asistenței electorale și observarea

alegerilor (2000)15.

5 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/declaratia-universala-a-drepturilor-omului.php6 http://www.irdo.ro/file.php?fisiere_id=80&inline7 http://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf8 http://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf pagina 329 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=35642510 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=28580711 http://www.osce.org/mc/39569?download=true12 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:ro:PDF13 http://descentralizare.gov.md/doc.php?l=ro&id=650&idc=25314 http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/rms/090000168007bd26 15 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Ar10105

11


5. Comunicarea Comisiei Europene către Consiliul și Parlamentul European privind rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului și democratizarea țărilor terțe (2001).

6. Acordul de la Cotonou (Acordul de parteneriat între Uniunea Europeană și țările din Africa, Caraibe și Pacific) (2000)16.

7. Comisia Europeană pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția)17: – Codul de bune practici în materie electorală (2002)18. – Orientări privind finanțarea partidelor politice (2003).

Evident că există o multitudine de alte decizii, rezoluții și acte care reglementează domeniul elec-toral. În acest sens, menționăm că o primă obligativitate în domeniul dat ar reveni puterii legisla-tive și celei executive care ar trebui nu doar să urmărească modul de transpunere a standardelor internaționale în legislația națională, ci și să modifice actele care contravin acestor prevederi.

Interacțiunea dintre legislația națională și standardele internaționale se raportează ca de la ceva special la general. Este important să menționăm că legislația electorală trebuie să fie for-mulată într-un limbaj clar și univoc. Interpretarea legislației electorale nu poate fi obiectul unor interpretări subiective19.

Or, dacă am face referință la limbajul utilizat în cele mai frecvent invocate standarde, am con-stata că limbajul utilizat pentru formularea standardelor reprezintă mai degrabă niște linii di-rectorii decât cerințe exacte față de legislația națională.

Cei care aplică standardele internaționale ar trebui să țină cont de particularitățile locale. Stan-dardele pot fi de două tipuri: globale și regionale. În mod firesc, aceste tipuri de standarde nu ar trebui să contravină între ele, însă în caz de divergențe prevalează standardele globale, care ar fi aplicabile.

În ceea ce privește aplicarea standardelor internaționale de către actorii implicați în soluționarea litigiilor de contencios electoral, ar trebui să remarcăm faptul că deseori anume aici apar o se-rie de obstacole. În cadrul situațiilor litigioase, fiecare parte este tentată să interpreteze și să aplice în interesul său standardele și normele legislației naționale.

Standardele pot fi obligatorii și neobligatorii sau facultative. Potrivit unor surse, standardele pre-văzute de tratate sunt formulate într-un document cu caracter juridic obligatoriu. Convenția de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor definește noțiunea de ”tratat internațional” ca acord internațional. Prin urmare, acesta este obligatoriu numai în țările care au semnat aceste tratate.

Standardele cu caracter juridic neobligatoriu, prevăzute de tratate - normele dreptului internațional cutumiar, sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru țările în care acest drept este în vigoare. Ca dreptul cutumiar să devină obligatoriu pentru un stat, este necesară respectarea a două precondiții: în primul rând, normele trebuie să constituie o practică gene-rală în acel stat, iar în al doilea rând, trebuie să existe convingerea că o astfel de practică este obligatorie și necesară.

Standardele cu caracter juridic neobligatoriu, care nu sunt stipulate în tratate - normele de drept facultative - reprezintă un angajamant moral puternic, dar neobligatoriu din punct de vedere juridic. Iată exemple de astfel de instrumente: rezoluții ale organizațiilor interguverna-mentale, declarații comune sau declarații privind cursul politic sau declarații de intenții etc.20.

16 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=URISERV:r1210117 http://infoeuropa.md/comisia-europeana-pentru-democratie-prin-drept18 http://www.cec.md/files/files/8786_venice-code-good-practice-19-10-2002-ro.pdf19 Guidelines for Reviewing a Legal framework for Elections, ODIHR, ISBN 978-92-9234-868-7, Varșovia, 2013, pagina 11. 20 Utilizarea standardelor internaționale. Consiliul Europei, Manual pentru observatori naționali. Consiliul Europei.

Strasbourg 2013, ISBN 978-9975-53-355-3, pagina 15.

12


Prin urmare, aici se impune necesitatea de a distinge faptul că, având în vedere statutul lor de autoritate, autoritățile electorale ar putea aplica cu o mai mare ușurință standardele facultative decât instanțele de judecată, care sunt obligate să examineze contestațiile cu o mai mare rigidi-tate atunci când este necesară aplicarea normelor concrete.

Pe de altă parte, am putea analiza o altă situație în care instanțele de judecată au obligația expresă de a aplica unele standarde. După cum s-a expus și Plenul Curții Supreme de Justiție în Hotărârea cu privire la aplicarea de către instanțele judecătorești a unor prevederi ale Con-venției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, sarcina primordială cu privire la aplicarea prevederilor Convenției Europene le revine instanțelor na-ționale. Astfel, la judecarea cauzelor, instanțele de judecată trebuie să verifice dacă legea sau actul, care urmează a fi aplicate și care prevăd drepturi și libertăți proclamate de Convenția Europeană, sunt compatibile cu prevederile acesteia. În caz de incompatibilitate, instanțele ju-decătorești vor aplica direct prevederile Convenției Europene, despre acest fapt menționându-se în actele judecătorești de dispoziție pronunțate.

Pe de altă parte, același act prevede că unica instanță care este în drept să dea interpretări ofici-ale privind aplicarea Convenției Europene, prin intermediul hotărârilor sale, este Curtea Euro-peană a Drepturilor Omului (în continuare CtEDO). În sensul art.46 din Convenția Europeană, hotărârile CEDO au forță obligatorie21. În același timp, nu putem vorbi despre un act care ar obliga aplicarea Convenției în cadrul procedurii extrajudiciare de examinare a contestațiilor.

În concluzie, am putea grupa standardele aplicabile examinării judiciare și extrajudiciare.

Una dintre sursele cele mai des citate și care reprezintă o generalizare a modului de aplicare a standardelor internaționale este Ghidul de soluționare a conflictelor electorale22, care prezintă niște linii directorii cu privire la cerințele care ar trebui să le comporte cadrul legal care regle-mentează examinarea contestațiilor la etapa prealabilă și cea judiciară. Conținutul acestui ghid a fost elaborae în cadrul studiului anterior realizat de Agenția ”Ex Lege”.

În plus, vom menționa anumite prevederi care au un caracter neobligatoriu, dar care deseori sunt aplicate de către organele electorale, și anume:

Actele Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE):

Angajamentele documentului de la Copenhaga din 1990 cu privire la soluționarea litigiilor electorale (S.L.E) pot fi rezumate în felul următor:

a) Căi efective de atac împotriva deciziilor administrative, astfel încât să garanteze respectul pentru drepturile fundamentale ale omului;

b) Prezența observatorilor (din statele membre) la procedurile în fața instanței ca măsură de consolidare a încrederii;

Documentul Final al Reuniunii de la Viena din 1989 a stabilit drepturi de apel pentru cei ale căror drepturi au fost încălcate:

– Dreptul persoanei de a apela la organele executive, legislative, judiciare sau administrative; – Dreptul la audiere echitabilă și publică la un tribunal independent și imparțial, într-un

termen rezonabil; – Dreptul de a fi informat prompt și oficial despre decizia luată cu privire la orice cale de

atac, inclusiv temeiul legal pe care se bazează această decizie.

21 Hotărârea Plenului CSJ al RM – ”Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale” nr. 3 din 09.06.2014.

22 Resolving Election Disputes in the OSCE Area: Towards a Standard Election Dispute Monitoring System, By Denis Petit, ODIHR Rule of Law Expert, Warsaw, 2000

13


Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (sau Comisia de la Veneția) a elaborat linii directorii și standarde privind proiectarea și implementarea drepturilor electorale:

„În condițiile în care prevederile dreptului electoral trebuie să fie mai mult decât niște cuvinte scrise, nerespectarea dreptului electoral trebuie să poată fi contestat în fața unei instanțe de apel. Acest lucru este valabil în special pentru rezultatele alegerilor: cetățenii le pot contesta în baza neregularităților din procedura de votare. Acest lucru este valabil și pentru deciziile adoptate înainte de alegeri, în special cele privind dreptul de vot, registrele electorale și pozi-ția alegerii, valabilitatea candidaturilor, conformarea la normele care reglementează campania electorală și accesul la mass-media sau la finanțarea partidelor.”

Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția, 2002, II 3.c prevede ur-mătoarele: ”Organul de recurs în orice materie electorală trebuie să fie comisia electorală sau instanța de judecată. Pentru alegerile parlamentare, recursul poate fi depus, în prima instanță, la Parlament. În orice caz, trebuie să fie posibil recursul final în fața instanței de judecată. Pro-cedura trebuie să fie simplă, lipsită de formalism, în special în ceea ce privește admisibilitatea căilor de recurs.”

Prevederi ce sunt obligatorii, iar în caz de divergențe ale normelor naționale urmează a fi apli-cate direct, după cum urmează:

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 1966 (PIDCP) prevede la Arti-colul 2 că „statele părți la prezentul Pact se angajează să garanteze că autoritățile competente vor da urmare oricărui recurs care a fost recunoscut ca justificat.”

Consiliul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în comentariul său general a interpretat Arti-colul 2 al PIDCP cu scopul de a solicita statelor să pună la dispoziție măsuri judiciare, administra-tive și de altă natură care să remedieze încălcările, ceea ce a dus la o serie de concluzii relevante pentru procesul de soluționare a litigiilor electorale:

a) Statele sunt obligate să adopte măsuri legislative, judiciare, administrative și alte măsuri corespunzătoare pentru soluționarea încălcărilor electorale, inclusiv instruirea oficialilor și informarea alegătorilor;

b) Statele sunt obligate să prevină acțiunile comise de către persoanele fizice care încalcă drepturile electorale (ca: înșelarea alegătorului, intimidarea alegătorului, amestec, îndemnul părților interesate,etc); statele sunt responsabile pentru luarea măsurilor corespunzătoare (exercițiu ”due diligence”) pentru a redresa prejudiciul cauzat de persoanele fizice sau de către entități;

c) Persoanele fizice se bucură de drepturile civile și politice în „comunitate cu alții” și, prin urmare, drepturile electorale care sunt exercitate prin organizații ca partide politice sau ONG-uri de asemenea sunt protejate;

d) Trebuie să fie puse în aplicare mecanisme de apel accesibile și efective de natură administrativă și/sau judiciară;

e) Căile de atac pentru încălcări trebuie să implice „reparare” ce poate atrage după sine despăgubiri, reabilitări, schimbări de reguli și reglementări, precum și tragerea la răspundere a făptașilor;

f) Statele au obligația integrală să prevină recidiva unei încălcări;g) De asemenea, statele sunt obligate să adopte măsuri temporare sau provizorii ca răspuns

la o încălcare și să atenueze în cel mai scurt timp efectele negative cauzate de încălcare;

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 1966 (PIDCP) prevede la art.14 că„orice persoană are dreptul ca litigiul în care se află să fie examinat în mod echitabil și public de către un tribunal competent, independent și imparțial, stabilit prin lege, care să decidă asupra contestărilor privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.”

14


Comentariul General Nr. 32 al art 14 din PIDCP conține o serie de principii și standarde. Unele elemente-cheie din comentariul Consiliului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului includ:

a) Judecarea eficientă a litigiilor necesită capacitatea, exprimată în mod egal, a ambelor părți de a-și prezenta cazul pe deplin;

b) Dreptul la recurs asupra unei încălcări nu trebuie să fie încălcat prin întârzieri nejustificate sau costuri nerezonabile;

c) Instanțele judecătorești trebuie să fie competente, independente și imparțiale;d) Procesele (de judecată) de primă instanță trebuie să includă argumentare verbală,

precum și examinări probatorii.

Având în vedere însă că studiul de bază se referă mai mult la practica judiciară și modul în care au fost aplicate normele legale de către instanțele de judecată, am considerat oportun să aducem în prim plan jurisprudența CtEDO în domeniu, mai ales că studiul se referă la modul în care s-a asigurat dreptul la un recurs efectiv în cadrul procedurilor electorale. Așadar, potrivit art. 3 din Protocolul adițional la CEDO, Înaltele Părți Contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.În temeiul art. 3 al Protocolului nr. 1 al CEDO, cetățenilor europeni urmează să le fie garantat dreptul la alegeri libere și corecte în organele legislative. Curtea a făcut o distincție între drepturi electorale ”active” și ”pasive”, aici se are în vedere dreptul de a participa la alegeri și dreptul de a concura la alegeri. Asemenea drepturi electorale ”pasive” se bucură de un nivel de protecție mai mic decât drepturile electorale ”active”. Curtea a divizat jurisprudența sa în dependență de multi-tudinea de aspecte ce au apărut ca urmare a examinării cauzelor, după cum urmează23:

Restricționarea dreptului la vot din cauza originii naționale Aziz c. Cyprus (Cererea nr. 69949/01, Hotărârea din 22 iunie 2004). Reclamantul a fost în im-posibilitate de a vota la alegerile parlamentare din anul 2001, pe motiv că, potrivit Constituției Ciprului, membrii comunității cipriote-turcești au fost excluși din cursa electorală. Curtea a constatat violarea art. 14 (interzicerea discriminării) al CEDO în coroborare cu art. 3 din Proto-colul nr. 1 al Convenției. Curtea a constatat că statul are o marjă mare de apreciere la stabilirea regulilor pentru alegeri parlamentare, dar oricare imixtiune urmează să fie justificată pe teme-iuri rezonabile și obiective. Tratamentul diferențiat pe care l-a invocat reclamantul, rezultând din faptul că era cirpriot turc, nu a putut jusitifica sub nici o formă temeiul rezonabil și obiectiv.

Dreptul la vot pentru cetățenii care locuiesc în străinătate Sitaropoulos şi Giakoumopoulos c. Greciei (Cererea nr. 42202/07, hotărârea din 15 martie 2012 (Grand Chamber – Marea Cameră). În timpul alegerilor parlamentare din anul 2007 din Grecia, reclamanții au fost în imposibilitate de a-și exercita dreptul la vot în localitatea în care locuiau la acel moment în străinătate (Franța), din cauza faptului că asemenea prevederi nu erau în legislația grecească. Curtea a constatat că nu a existat o violare a art. 3 al Protocolului 1 al Convenției. Curtea a notat că nici un tratat internațional, legislație regională sau practică bine stabilită nu obliga statele să organizeze alegerile pentru cetățenii săi ce locuiesc în străinătate.

Shindler c. Marii Britanii (Cererea nr. 19840/09, Hotărârea din 7 mai 2013). Curtea a exami-nat dacă a fost sau nu violat dreptul la vot al unui cetățean britanic, nerezident al Marii Brita-nii, din anul 1982, prin prevederile legislației care limitau dreptul la vot pentru cetățenii care locuiesc mai mult de 15 ani peste hotarele țării. Curtea a constat că nu a existat violarea art. 3

23 Article 3 of Protocol No. 1 to the European Convention on Human Rights: right to free elections, Fact sheets, ECHR, vizualizat la 08.07.2016 ora 14,00, http://www.echr.coe.int/Documents/FS_Free_elections_ENG.pdf

15


al Protocolului nr. 1. Având în vedere marja de apreciere ce a fost acordată Guvernului Marii Britanii în reglementarea alegerilor parlamentare, Curtea a decis că legea electorală nu a mers prea departe în restricționarea dreptului reclamantului la alegeri libere.

Dreptul la vot pentru persoanele plasate sub protecție Alajos Kiss c. Ungariei (Cererea nr. 38832/06, Hotărârea din 20 mai 2010). Reclamantul a pier-dut dreptul său la vot, pe motiv că acesta a fost plasat sub protecție, ca urmare a problemelor psihice. Această limitare era prevăzută de Constituția Ungariei, care prevede restricție generală a dreptului la vot pentru persoanele plasate sub protecție. Curtea a constatat violarea art. 3 al Protocolului nr.1, precum și a sublinat că nu poate accepta o interdicție de blanchetă a dreptului la vot pentru toate persoanele plasate sub protecție, fără a verifica capacitățile lor mentale.

Dreptul la vot a persoanelor deținute pentru comiterea unor infracțiuniMurat Vural c. Turciei (cererea nr. 9540/07, hotărârea din 21 octombrie 2014). În octombrie 2005, reclamantul a fost condamnat în baza Legii cu privire la infracțiunile împotriva lui Atatürk, după ce acesta a stropit cu vopsea mai multe statui a lui Mustafa Kemal Atatürk, amplasate în spații publice. Inițial, a fost condamnat la 22 ani și 6 luni privațiune de libertate, dar în urma apelului sentința a fost redusă la 13 ani privațiune de libertate. În același timp, Curtea a decis aplicarea unui șir de limitări ale drepturilor civile și politice, în special în timpul detenției i-au fost limitate dreptul de a alege și de a fi ales, precum și de a conduce asociații. În iunie 2013, el a fost eliberat condiționat din locurile de detenție. Curtea a decis că a existat o violare a art. 3 din Protocolul nr. 1, prin faptul că limitarea dreptului la vot a reclamantului nu a luat sfârșit odată cu eliberarea condiționată din detenție în iunie 2013. Prin urmare, fiindu-i interzis dreptul la vot pentru încă 11 ani, adică până la 22 octombrie 2018, dată la care acesta urma să fie eliberat în mod normal. Astfel, reclamantul nu ar fi putut vota pentru încă două scrutine parlamentare. Curtea a făcut referință la jurisrpudența sa, în special la hotărârea pe cauza Hirst (No.2) c. Marii Britanii, în care a subliniat că o restricție generală, automată a dreptului la vot pentru cei care își ispășesc o sentință custodială, era incompatibilă cu prevederile art. 3 din Protocolul nr. 1.

Condițiile formale de eligibilitate Podkolzina c. Letoniei (cererea nr. 46726/99, hotărârea din 9 aprilie 2002). Reclamanta a par-ticipat la alegerile parlamentare din anul 1998, pe listele unui partid politic. După anumite verificări ale Centrul Lingvistic de Stat, numele ei a fost exclus din listele partidului pe motiv că dânsa nu ar fi cunoscut limba de stat, or Legea cu privire la alegerile parlamentare prevedea ex-pres drept criteriu de eligibilitate cunoașterea limbii letone. Curtea a constatat violarea art. 3 al Protocolului nr. 1 și a motivat prin faptul că existența unei obligativități generale de cunoaștere a limbii de stat constituite o condiție ce urmărește un scop legitim în sine, pentru a permite o bună funcționare a întregului sistem de stat. Cu toate acestea, Curtea a observat că reclamantul deținea un certificat valabil ce demonstra competențele sale lingvistice. Prin urmare, limitarea dreptului de a participa la alegeri nu s-a bazat pe condiții obiective și nu a corespuns oricăror condiții de eligibilitate.Sukhovetskyy c. Ucrainei (cererea nr. 13716/02, hotărârea din 28 martie 2006). Reclamantul a dorit să participe la cursa electorală pentru alegerile parlamentare din ianuarie 2002. În acest sens, penru înscrierea în cursa electorală candidații urmau să depună un depozit electoral în mărime de 218.10 Euro. Reclamantul a invocat că nu poate depune această sumă pe motiv că veniturile sale anuale nu depășesc valoarea respectivă. Drept rezultat, numele său nu a fost adăugat în lista candidaților. Curtea a constatat că nu a existat violarea art. 3 din Protocolul nr. 1 și a observat că legislația electorală a unor țări europene conține norme care descurajează candidaturile frivole. Mai mult ca atât, Curtea a mai observat că cuantumul solicitat de legislația

16


ucraineană a fost unul dintre cele mai mici comprativ cu cuantumurile folosite de alte state. Curtea a concluzionat că taxele solicitate nu au putut fi considerate drept excesive ori insur-montabile pentru a determina doritorii să participe la alegeri.

Krasnov şi Skuratov c. Rusiei (cererea 17864/04, hotărârea din 19 iunie 2007). Reclamanții au fost acuzați de furnizarea unor informații incorecte despre posturile lor, când au candidat în cadrul alegerilor parlamentare, la fel au omis să menționeze dacă au fost membri ai partidului comunist. Prin urmare, ei au fost declarați neeligibili. Curtea a constatat că nu a existat viola-rea art. 3 din Protocolul nr. 1, referitor la primul reclamant: El a furnizat conștient informații care au indus în eroare alegătorii. Totodată, Curtea a constatat că a existat violarea art. 3 din Protocolul nr. 1 referitor la al doilea reclamant: nu a existat nici o dovadă a faptului că acesta a furnizat informații false și că niciodata nu a ascuns calitatea sa de membru al Partidului comu-nist. Prin urmare, ineligibilitatea sa nu a putut fi jusitificată.

Discalificarea bazată pe originea națională Tanase c. Moldovei (cererea nr. 7/08, hotărârea din 27 aprilie 2010 (Marea Cameră)). Cazul se referă la introducerea interdicției pentru cetățenii moldoveni care dețin alte cetățenii de a candida la funcția de parlamentar, în cazul în care nu a început procedura de renunțare la cetățenia străină. Reclamantul era concomitent cetățean al Republicii Moldova și sl României, care a fost ales în calitate de parlamentar în cadrul alegerilor din 2009. Curtea a constatat vio-larea art. 3 din Protocolul nr. 1, prin faptul că interdicția a fost impusă după 17 ani de la decla-rarea independenței și aproape după 5 ani de la adoptarea unor măsuri prin care se permitea deținerea cetățeniei multiple. Curtea nu a putut accepta argumentul că această măsură a fost necesară pentru a proteja securitatea națională și instituțională, precum și legislația Republicii Moldova.

Iregularitățile de votare Kovach c. Ucrainei (cererea nr. 39424/02, hotărârea din 7 februarie 2008). Reclamantul a participat la alegerile parlamentare din 2002. Cazul se referă la plângerea sa despre incorec-titudinea numărării voturilor în circumscripția în care s-a balotat, în special anularea votu-rilor și refuzul de a renumăra voturile. Curtea a constatat violarea art. 3 din Protocolul nr. 1. Curtea a constatat, în particular, că decizia Comisiei Electorale de anulare a voturilor în patru circumscripții a fost arbitrară și nu a fost proporțională cu nici un scop legitim.

Namat Aliyev c. Azerbaijanului (cererea nr. 18705/06, hotărârea din 8 aprilie 2010). Recla-mantul a invocat faptul că în circumscripția în care a fost înregistrat pentru alegerile parlamen-tare, în ziua alegerilor au existat o serie de iregularități și încălcări ale legislației electorale. În opinia reclamantului, acest fapt nu i-a permis să afle adevărata opinie a alegătorilor din aceste circumscripții, prin urmare fiind încălcat dreptul său la alegeri libere și corecte. Curtea a con-statat violarea dreptului la vot.

17


Capitolul 2

AnALiZA PREVEDERiLOR LEGiSLAȚiEi nAȚiOnALE În DOMEniuL EXAMinăRii COnTESTAȚiiLOR elecTorale în caDrUl aleGerIlor PARLAMEnTARE și CELOR LOCALE GEnERALEObiectul şi noțiunea contestațiilorPunctul 2 al Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală a fost aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 201024. Regulamentul conține definiția contestației care reprezin-tă o cerere, în formă scrisă, de anulare sau revizuire a unui act, a unei hotărâri sau de contestare a legalității acțiunilor/inacțiunilor organelor electorale sau concurenților electorali, după caz, participanților la referendum, de reclamare a încălcării Codului electoral, precum și a actelor administrative cu caracter individual sau normativ emise de Comisia Electorală Centrală. Potrivit art.65 alin.5 din Codul Electoral25, contestația trebuie să conțină: descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerințele contestatarului, semnătura și datele de identitate ale persoanei care o depune.

Conform art.65 alin. 1, 3, 4 din Codul Electoral26, pot fi contestate în ordinea contenciosului admi-nistrativ electoral - acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale și acțiuni-le/inacțiunile concurenților electorali, acțiunile/inacțiunile și hotărârile Consiliului Coordonator al Audiovizualului, ale radiodifuzorilor și mijloacelor de informare în masă scrise privind reflec-tarea campaniei electorale, acțiunile/inacțiunile și hotărârile Comisiei Electorale Centrale.

În art. 67 alin.1, 3, 4 din Codul Electoral24, se operează cu definiția de contestație chiar și în cazul în care aceasta reprezintă o cerere de chemare în judecată. Conform Punctului 3 al Re-gulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353, în cazul în care obiectul contestației depuse nu constituie contestarea unor acțiuni/inacțiuni ale concurenților electorali, precum și hotărâri ale organelor electorale, aceasta nu se exami-nează și se restituie depunătorului, ca fiind depusă contrar prevederilor art. 65 alin. (1) din Codul Electoral. Contestațiile privind apărarea onoarei și demnității concurenților electorali nu constituie obiect al contenciosului electoral, fiind soluționate conform procedurii generale.

Subiecții contestațiilorConform art.65 alin.1 din Codul Electoral25, subiecții care pot depune contestații sunt alegăto-rii și concurenții electorali. O extindere a subiecților care pot depune contestații o face punctul 2 al Hotărârii nr.2 din 15 noiembrie 2010 al Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova cu privire la aplicarea de către instanțele judecătorești a unor prevederi ale legislației

24 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765 25 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765

18


electorale26, conform căreia și alte persoane cărora li s-a lezat un drept subiectiv recunoscut de lege pot depune contestații.˝Conform punctului 3 al Regulamentul privind procedura de exami-nare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 201027, alegătorul depune contestații în mod personal sau prin intermediul reprezentantului legal.

În regulamentul Comisiei Electorale Centrale, prin reprezentant legal se subînțelege reprezen-tantul care acționează în baza procurii. Cu toate acestea, termenul de reprezentant legal utilizat în hotărârea CEC este unul care contravine termenului utilizat în Codul de procedură Civilă, care în art.79 alin.1 Cod de procedură Civilă28 prevede că reprezentanții legali sunt părinți, înfietori, tutori sau curatori, alte persoane cărora le este acordat prin lege dreptul de a apăra drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanelor care nu au capacitate deplină de exercițiu și ale celor limitate în capacitatea de exercițiu.

Potrivit art.66 alin.4 din Codul Electoral29, contestația concurentului electoral nu poate fi de-pusă de către membrul consiliului electoral respectiv, dar poate fi depusă de reprezentantul concurentului electoral în organul electoral respectiv sau de o persoană împuternicită prin procură de concurentul electoral. Așa cum în Codul Electoral termenul de contestație se utili-zează pentru cazurile în care de fapt acestea reprezintă niște cereri de chemare în judecată, se impune întrebarea dacă persoană împuternicită prin procură de concurentul electoral poate reprezenta interesele și în cadrul instanțelor de judecată.

Conform art.75 alin. 2 din Codul de Procedură civilă30, în instanță de judecată procesele persoa-nelor juridice se susțin de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuter-nicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari. Deci, în cadrul proceselor de judecată, drept reprezentanți ai concurenților de judecată pot fi admiși fie angajații acestora, care în ședințele de judecată se indentifică prin intermediul ordinului de angajare și procurii, fie avocații și avocații stagiari, care se identifică prin intermediul mandatului de avocat, care trebuie să fie semnat, de asemenea, de persoana cu drept de investire a împuter-nicirilor de reprezentare, potrivit Statutului persoanei juridice, după caz persoana fizică.

Dat fiind faptul că actele organelor electorale sunt obligatorii și executorii, ele pot fi contestate și de alte persoane, dacă prin acestea se lezează un drept subiectiv recunoscut de lege. Prin ur-mare, autoritățile publice, întreprinderile, instituțiile și organizațiile, partidele, alte organizații social politice, etc. pot contesta actele (acțiunile sau inacțiunile) organelor electorale.31

Potrivit punctului 3 al Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare a contesta-țiilor de către organele electorale în perioada electorală aprobat prin hotărârea Comisiei Electo-rale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 201032, contestațiile depuse de persoane neîmputernicite nu se examinează de către organele electorale și se restituie depunătorilor, prin scrisoare de însoțire, în cel mai scurt timp posibil, cu indicarea motivului refuzului de a le examina.

Exercitarea Procedurii prealabileProcedura detaliată de examinare a contestațiilor în fața organelor electorale este reglementa-

26 http://jurisprudenta.csj.md/db_hot_expl.php 27 http://cec.md/index.php?pag=news&id=1002&rid=557&l=ro28 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=28622929 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765 30 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=28622931 http://jurisprudenta.csj.md/db_hot_expl.php32 http://cec.md/index.php?pag=news&id=1002&rid=557&l=ro

19


tă de hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 2010 privind aprobarea Re-gulamentului privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală.

După recepționarea contestației, organul electoral o înregistrează într-un Registru special de evidență a contestațiilor, atribuindu-i număr de înregistrare și indicând data și ora recepționă-rii. Președintele organului electoral, în urma unei analize prealabile a conținutului contestației depuse, decide asupra repartizării acesteia către unul dintre membrii organului electoral re-spectiv spre examinare și elaborare a proiectului de hotărâre pe marginea contestației primite. Președintele organului electoral asigură, de comun acord cu membrul responsabil de soluțio-narea contestației, includerea în ordinea de zi pentru următoarea ședință.

Membrul organului electoral responsabil de examinarea contestației verifică dacă forma și cu-prinsul acesteia corespund cerințelor stabilite de art. 65 alin. (5) din Codul Electoral.

În situația în care la etapa verificării se stabilește că examinarea nu ține de competența organu-lui electoral respectiv, contestația, precum și materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenței, prin scrisoare de însoțire, în cel mult două zile calenda-ristice de la data recepționării. Organul electoral respectiv are obligația de a informa contesta-tarul despre remiterea contestației organului competent de soluționarea acesteia.

În calitate de probe aduse încontestația depusă pot servi înregistrările audio/video, fotogra-fiile, înscrisurile, declarațiile în scris ale martorilor. Probele prezentate trebuie să corespundă cerințelor de admisibilitate și pertinență. În cazul contestațiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalității revine acestor organe.

Conform art.65 alin.1 din Codul Electoral33, depunerea cererii de chemare în judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă la organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă. Procedura generală de soluționare a unui litigiu electoral se realizează cu respecta-rea de către petiționar a etapei prealabile judecării cauzei, cu alte cuvinte prin depunerea unei cereri în fața organului ierarhic superior.

Prevederile art.14 alin. 1, 2 ale Legii contenciosului administrativ confirmă obligativitatea respectă-rii procedurii prealabile de către petiționar. Astfel, persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ într-un drept al său, recunoscut de lege, va solicita, printr-o cerere prealabilă, au-torității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în totali-tate sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă poate fi adresată, la alegerea petiționarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic superior, dacă legislația nu prevede altfel.

Conform prevederilor sus enunțate, se poate deduce faptul că există atât similitudini, cât și diferențe în utilizarea termenilor: constestație (în sensul Codului Electoral) și cerere pre-alabilă (în sensul Legii contenciosului administrativ). Astfel, pentru cazurile în care se con-testă acțiunile/actele/deciziile unui organ electoral, contestația reprezintă de fapt un tip de cerere prealabilă, așa cum următoarea etapă constituie contestarea în instanțele de jude-cată a acțiunilor/actelor/deciziilor. În cazurile privind contestarea acțiunilor/inacțiunilor concurenților electorali, ulterior depunerii unei contestații, petiționarul mai depune și o cerere prealabilă către organul electoral ierarhic superior celui care a soluționat contestația.

Conform. În cadrul alegerilor parlamentare, ierarhia organele electorale de la inferior la supe-rior este următoarea: birouri electorale, consilii electorale, Comisia Electorală Centrală. În ca-

33 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765

20


drul alegerilor locale, ierarhia organele electorale este următoarea: birouri electorale, consilii electorale de nivel I, consilii electorale de nivel II, Comisia Electorală Centrală. Astfel, procedura prealabilă se va efectua conform structurii sus-menționate.

Conform art.65 alin.3 din Codul Electoral34, contestațiile privind reflectarea campaniei elec-torale de către radiodifuzorii aflați sub jurisdicția Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în conformitate cu prevederile Codului audiovizualu-lui al Republicii Moldova.

Potrivit art.65 alin.6 din Codul Electoral35, în cazul partidelor politice, blocurilor electorale și candidaților independenți în alegerile parlamentare contestațiile privind finanțarea campanii-lor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul candidaților independenți în alegerile locale -consiliilor electorale de circumscripție..Contestațiile ce se referă la exerci-tarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor, contestațiile actelor Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la organizarea și desfășu-rarea alegerilor, precum și contestațiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise sunt exceptate de la respectarea procedurii prealabile, fiind depuse direct în instanța de judecată.

În pofida faptului că legea nu stabilește expres la care organ electoral se depun contestațiile privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, interpretând în mod analogic prevederi-le art.66 alin.2 din Codul Electoral, se poate deduce faptul că asemenea contestații se depun la organul electoral care a înregistrat concurentul electoral. Astfel, în cazul alegerilor parlamen-tare, asemenea contestații se depun la Comisia Electorală Centrală, iar în cazul alegerilor locale - acestea se depun la consiliul electoral de nivel II sau la consiliul electoral de nivel I.

În cazul nerespectării procedurii prealabile, la primirea cererii de chemare în judecată instanța va restitui cererea de chemare în judecată sau în cazul admiterii spre examinare, va scoate de pe rol cererea de chemare în judecată (conform art. 170 alin.1 lit.a) și art.267 lit.a) CPC).

Termenii aplicabili pentru contestare şi examinarea contestațiilorConform art.66 alin.1 din Codul Electoral36, acțiunile/inacțiunile și hotărârile organelor electo-rale, precum și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali pot fi contestate la organul elec-toral în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acțiunii/identificării inacțiunii sau adoptării hotărârii. Termenul de depunere se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Excepție de la termenul de contestare prealabil: potrivit art.65 alin.6 din Codul Electoral, exa-minarea contestațiilor privind finanțarea campaniilor electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripție.

Efectele depunerii contestațiilor cu încălcarea termenului de prescripție: cadrul normativ al contenciosului electoral nu descrie expres care sunt împuternicirile organului care examinează contestația/cererea prealabilă depusă cu omiterea termenului de prescripție. Totuși, în art.25 alin.1 lit.a) al Legii contenciosului administrativ, se menționează că instanța de contencios ad-ministrativ adoptă o hotărâre de respingere a acțiunii ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție. În cazul în care se interpretează această prevedere și în cazul organului care soluționează contestația/cererea prelabilă, acesta va trebui să adopte o hotărâre de respingere a contestație/cererii prealabile ca fiind tardivă.

Legiuitorul a stabilit 3 tipuri de termene: 5 zile, 3 zile și 24 ore. Conform art.67 alin.2 din Codul

34 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765 35 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=31276536 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765

21


Electoral, la examinarea contestațiilor, organele electorale vor acorda prioritate celor care se referă la înregistrarea concurenților electorali și la corectitudinea întocmirii listelor electorale. Contestațiile privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali se examinează în termen de 5 zile calendaristice din momentul depunerii, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Contestațiile privind acțiunile și hotărârile consiliilor electorale de circumscripție și ale birourilor secțiilor de votare se examinează în termen de 3 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Potrivit art.40 alin.2 din Codul Electoral, contestațiile legate de listele electorale (privind neincluderea sau excluderea alegătorului din lista electorală, precum și alte incorec-titudini din listele electorale) se examinează de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore.

Cadrul normativ existent nu reglementează și nu prevede expres care ar fi termenul de depune-re a cererii prealabile la organul ierarhic superior în privința hotărârii organului electoral care a soluționat o contestație privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Totuși, luând în considerație analogia prevederile art.66 alin.1 din Codul Electoral, se poate deduce că aseme-nea cereri prealabile se depun în același termen.

Luând în considerare termenele restrânse de examinare a litigiilor electorale, membrul or-ganului electoral responsabil de examinarea și elaborarea proiectului de hotărâre urmează să informeze (telefonic) părțile ale căror acțiuni/inacțiuni sau hotărâri se contestă, să explice con-ținutul contestației și să transmită, după caz, copia contestației (prin poștă, fax) în cel mai scurt timp posibil. Membrul organului electoral responsabil de examinarea contestației are obligația de a informa părțile contestației despre data și ora desfășurării ședinței la care se va examina contestația.

Subiectul electoral, în privința căruia a fost depusă o contestație, va avea posibilitatea să-și prezinte propria poziție și să contraargumenteze faptele imputate, cu anexarea probelor cores-punzătoare. Referința (răspunsul) la pretențiile de fapt invocate în contestație și probele aduse împotriva fiecărei revendicări se va întocmi, de regulă, în formă scrisă de către partea vizată și va fi prezentată organului electoral la care a fost depusă contestația cel târziu în ziua preceden-tă ședinței la care a fost inclusă în ordinea de zi examinarea proiectului de hotărâre.

În cazul nedepunerii referinței și a probelor de care dispune în termenele sus-indicate, partea ale cărei acțiuni/inacțiuni sau hotărâri sunt contestate va trebui să-și prezinte poziția, personal sau prin reprezentant legal, în cadrul ședinței la care se va examina proiectul hotărârii. Nepre-zentarea părții în ședință nu va împiedica examinarea propriu-zisă a contestației și luarea unei hotărâri pe marginea acesteia.

În baza materialelor acumulate, membrul responsabil de examinare elaborează proiectul de hotărâre cu privire la soluționarea contestației și o prezintă, în calitate de raportor, în cadrul ședinței organului electoral respectiv.

Examinarea contestației în cadrul ședinței organului electoral începe prin oferirea cuvântului părților acesteia pentru expunerea poziției și prezentarea probelor de către contestatar părții ale cărei acțiuni/inacțiuni sau hotărâri se contestă, precum și persoanelor terțe vizate în contestație.

După aceasta, în cadrul ședinței raportorul proiectului de hotărâre prezintă și susține poziția (partea motivată) expusă în proiect, modificările operate după audierea părților sau prezenta-rea de probe suplimentare relevante cazului, precum și temeiurile de fapt și de drept care l-au determinat să ajungă la soluția respectivă (partea dispozitivă).

Ceilalți membri ai organului electoral sunt în drept să precizeze anumite circumstanțe referi-toare la proiect, să adreseze întrebări raportorului proiectului de hotărâre, precum și părților contestației examinate.

22


În cursul procedurii de dezbatere a proiectului de hotărâre cu privire la contestație, ceilalți membri ai organului electoral respectiv pot înainta propuneri de modificare și/sau completare a proiectului care vor fi supuse votului în mod separat.

Membrul care va înainta propuneri de modificare și/sau completare a proiectului hotărârii va formula în mod clar și coerent amendamentele propuse, pentru a putea fi supuse votului de că-tre președintele organului electoral. În cazul în care vor fi adoptate modificările și completările la proiect, proiectul hotărârii va fi supus votului în întregime cu amendamentele operate.

La examinarea proiectului de hotărâre organul electoral este în drept să adopte sau să amâne examinarea acestuia pentru a fi transmis, în cazul apariției unor noi circumstanțe și/sau probe relevante cazului examinat, spre o examinare suplimentară, pentru rectificare și perfecționare membrilor organului electoral respectiv care au elaborat proiectul, cu implicarea, după caz, și a altor membri ai organului electoral, iar în cazul Comisiei Electorale Centrale - și funcționarilor din cadrul Aparatului Comisiei.

În cazul examinării repetate a proiectului de hotărâre, oricare dintre membrii organului elec-toral poate să elaboreze un proiect nou, care va fi unul de alternativă. Dacă și în cazul examină-rii repetate proiectul de hotărâre inițial nu va fi adoptat în redacția prezentată, se va examina proiectul de alternativă. Proiectele hotărârilor de alternativă se vor examina conform procedu-rii inițiale descrise de prezentul Regulament.

Etapa de examinare și dezbatere a proiectului de hotărâre cu privire la contestație se finalizea-ză cu procedura de votare și adoptare a hotărârii.

Procedura de votare începe cu citirea părții dispozitive a proiectului de hotărâre, după care pre-ședintele organului electoral propune ca proiectul de hotărâre să fie supus votului în întregime.

Hotărârea cu privire la contestație se adoptă cu votul majorității membrilor organului electoral și în conformitate cu procedura descrisă în regulamentele de activitate ale acestor organe.

Organul electoral, după examinarea contestației, este în drept să adopte una dintre următoare-le hotărâri:

a) să admită contestația integral sau parțial și să constate încălcările prevederilor legislați-ei electorale;

b) să respingă integral contestația ca fiind neîntemeiată, din lipsă de probe sau cu încălca-rea termenelor de depunere a acesteia.

În cazul contestării hotărârilor emise de organele electorale inferioare, organul electoral ierar-hic superior este în drept:

a) să respingă contestația și să mențină în vigoare hotărârea organului electoral ierarhic inferior;

b) să admită contestația și să abroge integral sau parțial hotărârea organului electoral ie-rarhic inferior, emițând o nouă hotărâre.

În cazul constatării încălcărilor prevederilor legislației electorale, organul electoral urmează să decidă asupra tragerii la răspundere juridică a subiecților care se fac vinovați de comiterea încălcărilor și aplicării sancțiunilor, conform prevederilor art. 69 din Codul Electoral, să ceară înlăturarea încălcărilor legislației electorale constatate de către părțile ce se fac vinovate de comiterea acestora și, după caz, să propună organului competent aplicarea sancțiunilor față de subiecții vinovați.

Pentru încălcarea legislației electorale, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție poate aplica concurenților electorali sancțiuni sub formă de avertisment sau poate solicita aplicarea sancțiunii de anulare a înregistrării. Comisia Electorală Centrală are

23


dreptul să aplice sancțiunea complementară privind lipsirea de alocații de la bugetul de stat. Avertismentul se aplică prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale în cazul oricăror alegeri, precum și prin hotărârea consiliului electoral de circumscripție – în cazul alegerilor locale. În cazul aplicării repetate a sancțiunii sub formă de avertisment în decursul unei perioade electo-rale pentru încălcări privind finanțarea campaniei electorale, Comisia Electorală Centrală apli-că partidelor politice înregistrate în calitate de concurenți electorali sancțiunea complementa-ră privind lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 6 luni până la un an.

Anularea înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul alegerilor locale – și la solicitarea consiliului electoral de circumscripție, prin hotărâre judecătorească definitivă care constată:

a) folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare și materiale nedeclarate sau depășirea cheltuielilor din fondul electoral peste plafonul mijloacelor;

b) utilizarea de către concurentul electoral a mijloacelor financiare din străinătate;c) nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această obligație. În acest caz

se anulează înregistrarea candidatului independent sau candidatul respectiv se exclude din listele concurentului electoral;

d) încălcarea de către concurentul electoral a prevederilor art. 47 alin. (21).

Organul electoral care a examinat și soluționat contestația urmează să asigure și întocmirea procesului-verbal al ședinței în care au avut loc dezbaterile și a fost adoptată hotărârea cu pri-vire la soluționarea contestației.

Hotărârea cu privire la contestație, după adoptarea ei, va fi semnată de președintele și de se-cretarul organului electoral.

În cazul absenței președintelui organului electoral, hotărârea va fi semnată de vicepreședintele acestuia, iar în lipsa secretarului - de către un membru împuternicit în cadrul ședinței.

Subiecții vizați vor fi informați despre soluția luată și hotărîrea adoptată, cu transmiterea, după caz, a copiei hotărîrii (prin poștă, fax) cel târziu a doua zi lucrătoare după adoptarea acesteia.

Termene de depunere şi examinare a cererii de chemare în judecatăCadrul normativ în vigoare nu stabilește expres care este termenul de depunere a cererii de chemare în judecată în cazul pricinilor de contencios electoral.

Conform art.17 alin.1 al Legii contenciosului administrativ, termenul de depunere a cererii de chemare în judecată pe marginea litigiilor de contencios electoral este de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. În altă ordine de idei, Hotărârea nr.2 din 15 noiembrie 2010 a Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova cu privire la aplicarea de către in-stanțele judecătorești a unor prevederi ale legislației electorale stabilește că reclamantul poate contesta hotărârea organului electoral care a examinat cererea prealabilă în termen de 3 zile calendaristice de la data primirii hotărârii respective sau în același termen de la data expirării termenului de examinare a cererii prealabile. Concluziile Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova sunt bazate atât pe interpretarea analogică a art.66, 67 din Codul Electoral, cât și luând în considerație termenul scurt de examinare a unor litigii de contencios electoral.

La examinarea contestațiilor și litigiilor electorale, organele electorale/instanțele de judecată vor acorda prioritate celor care se referă la înregistrarea concurenților electorali și la corecti-tudinea întocmirii listelor electorale. Programul instanțelor de judecată se stabilește în așa fel încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere. Evident că în cazul alegerilor repartizarea cererilor se face în aceiași zi.

24


Termenii de examinare a cererilor de chemare în judecată sunt de 3 tipuri: 5 zile (în cazul alegerilor locale și parlamentare), 3 zile (în cazul alegerilor locale și parlamentare), în ziua depunerii contestației (în cazul alegerilor locale și parlamentare). Termenul de confirmare sau infirmare de către instanțe a legalității alegerilor este de 10 zile.

Conform art.67 alin.1,2 din Codul Electoral, contestațiile privind acțiunile și hotărârile Comi-siei Electorale Centrale și contestațiile privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Potrivit art.69 alin.5 din Codul Electoral, cererile privind anularea înregistrării concurentului electoral vor fi examinate în decurs de 5 zile, dar nu mai târziu de ziua anterioară alegerilor.

Conform art.67 alin.2 din Codul Electoral, contestațiile privind acțiunile și hotărârile consiliilor electorale de circumscripție și ale birourilor secțiilor de votare se examinează în termen de 3 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor.

Conform art.67 alin.3 din Codul Electoral, contestațiile depuse în instanțele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeași zi, iar contestațiile împotriva hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor și atribuirea mandatelor se examinează de către instanța de judecată concomitent cu confirmarea legalității și validarea mandatelor.

Conform art.135 alin.2 din Codul Electoral, în cadrul alegerilor locale, instanțele de judecată, în termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor consiliilor electorale de circumscripție, con-firmă sau infirmă printr-o hotărâre legalitatea alegerilor din fiecare circumscripție electorală și o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale și consiliilor electorale de circumscripție respective, care publică rezultatele definitive.

Analizând prevederile art.135 alin.2 din Codul Electoral, și anume faptul că termenul de 10 zile de confirmare/infirmare a legalității alegerilor locale și examinare a contestațiilor conexe curge de la data primirii rapoartelor consiliilor electorale de circumscripție, putem deduce că în realitate tot procesul de confirmare/infirmare a legalității alegerilor locale și de examina-re a contestațiilor conexe poate dura, fără a avea careva delimitări exprese de timp, întrucât termenul în decursul căruia organul electoral este obligat să prezinte rapoartele de validare a alegerilor locale nu este reglementat expres.

Competența jurisdicțională

Conform art. 38 alin. 1 din Codul de procedură civilă, acțiunea se intentează în instanța juris-dicțională de care ține domiciliul pârâtului. Potrivit art.33 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești judecă toate pricinile civile, cu excepția acelor pricini pentru care legea nu prevede competența altor organe.

În baza prevederilor supra, indiferent de alegerile locale sau alegerile parlamentare, regula generală este că toate cererile de chemare în judecată privind pricinile de contencios electoral se depun la judecătoriile de la sediul organului electoral al cărei hotărâri/acțiuni se contestă. Această regula, nu este aplicabilă în cazul în care legea nu prevede altfel.

Astfel, judecătoriile, ca instanțe de contencios administrativ, examinează următoarele pricini: contestațiile împotriva deciziilor (acțiunilor, inacțiunilor) consiliilor electorale/birourilor elec-torale; contestațiile cu privire la reflectarea campaniei electorale de către mijloacele scrise de informare în masă; cererile cu privire la renumărarea voturilor în alegerile locale; cererile de anulare a înregistrării concurenților electorali în alegerile locale (art.26 lit.p) și art.69 alin.(4) din Codul Electoral) ), refuzul radiodifuzorilor locali de a difuza sau de a publica, în condi-țiile legii, publicitatea electorală, contra plată sau gratuit. Suplimentar, potrivit art.135 alin.3

25


din Codul Electoral, judecătoriile ca instanțe de contencios administrativ confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor locale și validează mandatele consilierilor și primarilor aleși, precum și confirmă lista candidaților supleanți.

Curtea de Apel Chișinău, ținând cont de excepțiile prevăzute de lege, judecă în primă instanță următoarele pricini: litigiile privind contestarea actelor Comisiei Electorale Centrale și ale Con-siliului Coordonator al Audiovizualului; litigiile privind contestarea actelor (hotărârilor) Comi-siei Electorale Centrale în cazul adoptării unor decizii noi în baza cererii prealabile a persoanei interesate (art.66 alin.3 din Codul Electoral și art.8 alin.4 al Legii contenciosului administrativ); refuzul radiodifuzorilor naționali de a difuza sau, respectiv, de a publica publicitatea electorală în campania electorală pentru alegeri parlamentare și referendumuri republicane; cererile de anulare a înregistrării concurenților electorali în cazul alegerilor parlamentare (art.26 lit.p) și art.69 alin.(4) din Codul Electoral).

Conform art.89 alin.2 al Codului Electoral, în termen de 10 zile de la primirea actelor de la Co-misia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislație, Curtea Constituți-onală confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constitu-țională validează mandatele deputaților aleși și confirmă listele candidaților supleanți.

Astfel, cererile cu privire la renumărarea voturilor în alegerile parlamentare nu țin de com-petența Curții de Apel Chișinău, ci de competența Curții Constituționale, care este abilitată să confirme sau să infirme legalitatea alegerilor parlamentare.

Efectele nerespectării competenței jurisdicționale: potrivit art.66 alin.5 din Codul Electoral, în cazul în care examinarea nu ține de competența organului electoral respectiv, contestația, pre-cum și materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare organului competent, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data recepționării.

Forma şi conținutul cererii de chemare în judecatăCererea de chemare în judecată în pricinile electorale trebuie să corepundă mai multor condiții legale (de formă și de conținut) prevăzute de art.166 și 167 din Codul de procedură civilă și art.65 alin.5 din Codul Electoral.

Cererea de chemare în judecată trebuie să fie în formă scrisă, iar în cazul în care reclamantul este asistat în judecată de un reprezentant, cererea de chemare în judecată trebuie să fie dacti-lografiată (art.166 alin.7 din Codul de procedură civilă).

Cererea de chemare în judecată trebuie să conțină date privind: a) instanța căreia îi este adre-sată; b) numele sau denumirea reclamantului, domiciliul ori sediul lui; dacă reclamantul este o persoană juridică, se vor indica datele bancare, codul fiscal, numele reprezentantului și adre-sa acestuia, în cazul în care cererea se depune de reprezentant, dacă reclamantul locuiește în străinătate, adresa din Republica Moldova unde urmează să i se expedieze comunicările despre proces; b1) numărul de telefon, numărul de fax, poșta electronică sau alte date de contact ale reclamantului; c) numele sau denumirea pârâtului, domiciliul ori sediul lui; c1) numărul de telefon, numărul de fax, poșta electronică sau alte date de contact ale pârâtului, în cazul în care reclamantul dispune de aceste date; c2) numele, prenumele, adresa, numărul de telefon, numărul de fax, poșta electronică sau alte date de contact ale reprezentantului reclamantului; d) esența încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor, libertăților sau intereselor legi-time ale reclamantului, pretențiile lui; e) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretențiile și probele de care acesta dispune în momentul depunerii cererii; f) pretențiile reclamantului către pârât; g) valoarea acțiunii, dacă aceasta poate fi evaluată; h) date despre respectarea procedurii de soluționare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară

26


dacă pentru un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de lege sau de contractul părților; i) documentele anexate la cerere, descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerințele contestatarului, semnătura și datele de identitate ale persoanei care o depune.

Potrivit 171 alin.1 și 2 din Codul de procedură civilă, după ce constată că cererea a fost depusă în judecată fără a se respecta condițiile art.166 și 167 alin.(1) lit.a), b), c) și e), judecătorul poa-te emite, în cel mult 5 zile de la repartizarea cererii, o încheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicând persoanei care a depus cererea acest fapt de încălcare și acordându-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă persoana care a depus cererea îndeplinește în termen toate cerințele enumerate în încheierea judecătorului, cererea se consideră depusă la data prezentării inițiale în judecată. În caz contrar, ea nu se consideră depusă și, împreună cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs.

Procedura de examinare a litigiilor de contencios electoral în instanțele de judecatăProcedura de examinare a litigiilor de contencios electoral în instanțele de judecată este stabi-lită de prevederile Codului de procedură civilă. În vederea clarificării unor aspecte, Plenul CSJ în Hotărârea nr.2 din 15 noiembrie 2010 cu privire la aplicarea de către instanțele judecătorești a unor prevederi ale legislației electorale stabilește că, ținând cont de termenele restrânse de examinare a litigiilor electorale, judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată în ziua depunerii ei. Tot în aceiași zi, pârâtului i se înmânează copia cererii și a actelor anexate la cererea reclamantului, iar în caz de imposibilitate - a doua zi, cu excepția cazurilor în care pricina se examinează în ziua recepționării. În sensul art.67 din Codul electoral, părțile sunt chemate la prima înfățișare, de regulă, în ziua fixată pentru dezbaterile judiciare.

Cererile și contestațiile depuse la biroul electoral cu privire la încălcările legislației electorale ce pot influența legalitatea alegerilor locale, repartizarea voturilor și atribuirea mandatelor se examinează concomitent cu materialele privind confirmarea legalității alegerilor locale, valida-rea mandatelor și confirmarea listelor candidaților supleanți.

Instanța judecătorească este obligată să informeze petiționarii despre locul, data și ora judecă-rii pricinii, însă neprezentarea acestora nu împiedică judecarea ei în fond.

Dacă cererea cu privire la contestarea legalității alegerilor locale este depusă direct în instanța judecătorească, aceasta va decide conexarea cererii în același proces cu materialele depuse pentru confirmarea legalității alegerilor, informând petiționarul despre locul, daaă și ora exa-minării pricinii.

În cazul verificării legalității alegerilor locale, cât și examinării concomitente a contestațiilor și cererii privind contestarea legalității alegerilor locale, instanța poate dispune:

- confirmarea sau infirmarea legalității alegerilor din circumscripția electorală respectivă;- validarea mandatelor consilierilor și primarilor aleși;- confirmarea listei candidaților supleanți.

Conform art.137 din Codul Electoral, instanța judecătorească nu confirmă rezultatele alegeri-lor locale din circumscripția respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul ale-gerilor sau la totalizarea rezultatelor, dacă aceste încălcări au influențat rezultatele alegerilor.

În cazul în care instanța judecătorească a stabilit legalitatea alegerilor locale, însă în procesele-verbale au fost depistate greșeli de calcul, instanța, din oficiu sau la cererea părților procesului judiciar, anulează, integral sau în parte, procesul-verbal și exclude concurentul electoral care a

27


obținut un număr mai mic de voturi valabil exprimate, înlocuindu-l cu alt concurent electoral care a obținut un număr mai mare de voturi valabil exprimate în șirul descrescător (art.68 alin.(3) din Codul Electoral).

Procedura de depunere și examinare a cererii de recurs este descrisă atât în Codul de proce-dură civilă, cât și în art.68 din Codul Electoral. Conform art.68 alin.6, 7 din Codul Electoral, împotriva hotărării instanței de judecată poate fi depus un recurs în termen de 3 zile de la pronunțare. Recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză. Ce-rerea de recurs se depune în instanța de judecată care a pronunțat hotărârea judecătorească, fiind adresată către instanța judecătorească ierarhic superioară. Astfel, hotărârile judecăto-riilor se atacă la Curtea de Apel, iar hotărrile Curții de Apel Chișinău – la Curtea Supremă de Justiție.

28


Capitolul 3

aleGerIle ParlaMenTare DIn 30 noIeMbrIe 2014

3.1. GeneralităţiPrin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 81 din 28 mai 2014 a fost stabilită data de 30 noiembrie 201437 pentru desfășurarea alegerilor parlamentare. Hotărârea privind stabili-rea datei alegerilor a intrat în vigoare la 15 septembrie 2014.

Potrivit informației furnizate de Ministerul Justiției către CEC, un număr de 41 de partide și organizații social–politice au avut dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 30 no-iembrie 2014.

Dei menționat că anterior începutului perioadei electorale au fost înregistrate două partide: PP PCRM – la 23 iunie 2014 și PP Patria – la 12 septembrie 2014.

În cursa electorală pentru alegerea parlamentului au fost înregistrați 27 de concurenți electo-rali. La data de 22 noiembrie 2014, CEC a acceptat cererea privind retragerea concurentului electoral Mișcarea Social–Politică Ravnopravie din campania electorală pentru alegerile Parla-mentului din 30 noiembrie 2014.

În perioada electorală din anul 2014, CEC a elaborat 18 acte cu caracter regulator. Tirajul bule-tinelor de vot a fost stabilit la 3 112 449 exemplare. A fost aprobat Regulamentul cu privire la Registrul de stat al alegătorilor și au fost reglementate particularitățile participării la votare a alegătorilor care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședință. Au fost implementate instru-mente novatoare cum ar fi utilizarea plicului–șablon pentru alegătorii cu dizabilități de vedere.

La data de 26 noiembrie 2014, CEC a adresat Curții de Apel Chișinău o cerere prin care a soli-citat anularea hotărârii CEC nr. 2749 din 13 octombrie 2014 „Cu privire la înregistrarea candi-daților la funcția de deputat în Parlamentul RM din partea PP Patria, a simbolului electoral și confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în CEC și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”. Cererea înaintată de CEC a fost admisă integral de Curtea de Apel Chiși-nău și menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție.

Prin urmare, în total la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au participat 25 de concurenți electorali (21 formațiuni politice și 4 candidați independenți). În urma totalizării re-zultatelor votării în Parlament au accesat doar 5 partide politice: PSRM, PLDM, PDM, PL, PCRM.

La data de 9 decembrie 2014, Curtea Constituțională a confirmat rezultatul alegerilor parlamen-tare din 30 noiembrie 2014 și a validat mandatele deputaților aleși38. Curtea Constituțională a respins contestațiile concurenților electorali în ceea ce privește anularea alegerilor (solicitată de PCRM, PSRM, PP Patrioții Moldovei, BE AMUV), renumărarea voturilor (PP PCRM), precum și redistribuirea mandatelor (Oleg Brega). Renumărarea voturilor a fost respinsă fiind invo-cat faptul că numărarea paralelă a voturilor desfășurată de Promo-LEX a confirmat rezultatele anunțate de CEC39.

37 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353308 38 http://constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=524&l=ro 39 https://promolex.md/upload/publications/ro/doc_1423148702.pdf

29


3.2. Examinarea contestaţiilor de către Comisia Electorală Centrală și alte organe electorale

Monitorizarea modului de examinare a contestațiilor de către CEC poate fi realizată eficient și transparent datorită faptului că toate cererile de intrare și contestațiile pot fi regăsite și descăr-cate direct de pe site-ul instituției. Potrivit site-ului CEC, în perioada electorală pentru alegerile parlamentare au fost înregistrate 78 de contestații40. Site-ul permite descărcarea cu ușurință a contestațiilor împreună cu anexe, a referințelor depuse și a hotărârilor CEC, precum și a scriso-rilor de restituire a contestațiilor, după caz.

În perioada electorală, toate contestațiile pentru alegerile parlamentare depuse la CEC au venit din partea concurenților electorali, nefiind identificate careva contestații din partea altor actori implicați în procesul electoral. Putem constata că din cei 25 de concurenți electorali 9 și-au exercitat dreptul de a depune contestații la CEC.

Potrivit diagramei de mai jos, constatăm că cele mai multe contestații au fost depuse de către PCRM – 22 contestații, PSRM – 17 contestații și PDM – 15 contestații.

Diagrama 1

22

15

17

2

4

9

2

6

1

78

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

PCRM

PD M

PSRM

PNL

PPRM

Mișcarea Antimafie

PP Patria

PLDM

PAD

Total

Contestatari potrivit registrului de evidență a CEC

Reieșind din observațiile cu privire la data înregistrării contestațiilor la CEC, putem constata că contestațiile au fost înregistrate în mod egal, cele mai puține contestații fiind înregistrate în intervalul de 15 - 4 zile până la data alegerilor.

Diagrama 2

23

27

8

20

0 5 10 15 20 25 30

De la începutul campaniei până la 30 zile înainte de ziua alegerilor

Între 30 şi 16 zile până la data alegerilor


Cu 3 zile înainte de alegeri și după ziua alegerilor

Data înregistrării contestațiilor

40 http://cec.md/index.php?pag=page&id=1531&l=ro

30


Potrivit raportului cu privire la rezultatele alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014, elaborat de CEC41, în majoritatea cazurilor Comisia Electorală Centrală a fost sesizată în legătură cu încălcarea legislației electorale în ceea ce privește efectuarea agitației electorale de către concurenții electorali, efectuarea agitației electorale în ziua alegerilor și ziua precedentă zilei alegerilor, nereflectarea în rapoartele financiare a cheltuielilor legate de difu-zarea și plasarea publicității electorale sau reflectarea unor informații neveridice, utilizarea re-surselor administrative, nesuspendarea din funcție a unor candidați ai concurenților electorali. De remarcat că în o bună parte din contestații autorii au invocat faptul că alți concurenți electorali fo-losesc resurse administrative sau fonduri nedeclarate, cota acestor contestații constituind circa 32%. Diagrama 3

25

45

8

Obiectul contestațiilor

Folosirea resurselor nedeclarate și a resurselor administrative

Agitație ilegală, încălcarea condițiilor de plasare a publicității electorale

Altele

Am vrea să atragem atenția asupra numărului sporit de contestații care au fost restituite și remise conform competențelor. Astfel, din numărul total de contestații depuse doar puțin peste jumătate au ajuns a fi examinate de către CEC. În total, Comisia a examinat doar 40 de contestații, dintre care 2 contestații s-au referit la solicitarea de a reexamina hotărâri anterioa-re. În 6 cazuri contestatarii au depus cereri de renunțare la contestație, iar 22 din contestațiile depuse CEC le-a remis altor autorități. Restituirea se efectua, de regulă, în aceiași zi (10 cazuri), în decurs de maxim 3 zile (11 cazuri) și în mai mult de 3 zile (11 cazuri). Cel mai frecvent, au fost restituie contestațiile prin care se reclama încălcarea modului de difuzare a publicității electorale de către reprezentanții mass-media. Totodată, o bună parte din contestații au fost restituite organelelor de poliție pentru examinarea modului de plasare a publicității electorale. Diagrama 4

10

40

22

6

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Contestaţii restituitecontestatarilor

Examinate în fond

Transmise altor instituții conform competenței

Retrase

Modul de soluționare a contestațiilor

41 http://cec.md/files/files/raporttotalizarealegeri2014din5decemredactat_5373809.pdf

31


În fond, examinarea contestațiilor de către CEC s-a desfășurat în mare parte în conformitate cu exigențele articolului 67 alin. 1 CE, care obligă CEC să examineze contestațiile în decurs de 5 zile, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Cele mai multe contestații au fost examinate în decurs de 1-3 zile de la data înregistrării (11 cazuri), depășiri ale termenului de examinare au fost constatate doar în câteva cazuri (5 cazuri).

În majoritatea cazurilor concurenții vizați în contestații au depus referințe, prin care și-au ex-primat dezacordul și au putut prezenta probe în acest sens. Cauzele au fost dezbătute în public și în majoritatea cazurilor au fost transmise on-line. În linii generale, au fost respectate principi-ile unui proces contradictoriu, fiecare parte având posibilitatea să prezinte și să reclame probe. Modul de dezbatere al CEC pe marginea unor subiecte denotă faptul că fiecare membru al CEC a avut posibilitatea de a-și argumenta poziția și de a-și exercita dreptul la opinie separată. De multe ori, membrii CEC intrau în polemici pe marginea interpretării legislației electorale, ceea ce denotă faptul că Comisia a încercat să supună unei analize minuțioase cazurile examinate.

De cele mai dese ori, au fost respinse contestațiile depuse de către contestatari. Potrivit hotă-rârilor emise, cel mai frecvent motivul respingerii l-a constituit lipsa de probe suficiente cu privire la acuzațiile aduse.

Diagrama 5

5

25

6

4

0 5 10 15 20 25 30

Admise integral

Respinse

Admise parțial

Admise șisesizat alt organ

Soluții cu privire la contestații

În total, CEC a emis 36 de hotărâri, întrucât într-o hotărâre au fost vizate 3 contestații, care au fost conexate într-o procedură, iar în alte două hotărâri au fost conexate alte 2 contestații.

3.3. Examinarea litigiilor cu caracter electoral de către instanţele de judecată

Cu scopul de a se expune asupra modului în care instanțele de judecată au examinat cauzele și respectând metodologia propusă mai sus, autorii au studiat registrele de evidență ale tuturor judecătoriilor și Curților de Apel pentru a cerceta numărul de cazuri cu caracter electoral care au fost examinate pe parcursul perioadei electorale a alegerilor parlamentare din anul 2014.

A. Evidenţa dosarelor de contencios electoral ale instanţelor de judecată și Curţilor de Apel

S-a constatat că în timpul perioadei electorale, nici o judecătorie nu a înregistrat careva contestații, cu excepția Judecătoriei sec. Buiucani, mun. Chișinău și Curții de Apel Chișinău.

32


Judecătoria sec. Buiucani, mun. Chișinău a examinat cel puțin 3 litigii cu caracter electoral. În ceea ce privește Curtea de Apel Chișinău, potrivit răspunsului oficial primit de la Curtea de Apel Chișinău, se comunică faptul că în procedura acesteia s-au aflat 7 cauze depuse ca urmare a contestării anumitor acțiuni în perioada electorală a anului 2014, dintre care au fost studiate doar 5, pe motiv că celelalte două nu s-ar fi aflat în posesia arhivei instanței de judecată.

Am considerat răspunsul Curții de Apel Chișinău incomplet, iar citarea datelor respective ar fi putut denatura realitatea, mai ales că în cadrul prezentării preliminare a studiului s-a ajuns la concluzia că numărul cauzelor examinate de către Curtea de Apel Chișinău în timpul perioa-dei electorale a fost cu mult mai mare. Datele publice plasate pe site-ul CSJ de asemenea indi-că un număr mai mare de litigii examinate de către această instituție ca urmare a examinării legalității actelor emise de către Curtea de Apel Chișinău.

Pentru a putea furniza, totuși, informații cu privire la modul de examinare a contestațiilor în perioada electorală a anului 2014 de către Curtea de Apel Chișinău a fost examinată baza de date a deciziilor judecătorești emise de către Curtea Supremă de Justiție în anul 2014, în care părțile au contestat anumite acte în perioada electorală, contestare ce are legătură nemijlocită cu perioada electorală.

Aplicând analiza respectivă, obținem anumite date statistice, dar cu părere de rău nu putem aprecia marja de eroare pe motiv că astfel vor fi examinate doar litigiile în care părțile și-au exercitat dreptul de atac în fața Curții Supreme de Justiție. Prin urmare, autorii nu exclud faptul că cifra exactă a litigiilor examinate de către Curtea de Apel Chișinău ar putea fi mai mare decât cea raportată.

Deciziile judecătorești care sunt plasate pe site-ul CSJ se ridică la 212 decizii emise pe margi-nea recursurilor depuse împotriva hotărârilor, precum și încheierilor emise de Curtea de Apel Chișinău în perioada electorală a anului 2014.

Din cifra de 212 decizii emise de către CSJ, 155 de decizii se referă la decizii în care s-a exami-nat legalitatea încheierii emise pe marginea dosarului. În celelalte 57 de dosare a fost exami-nată legalitatea hotărârilor emise de către Curtea de Apel Chișinău. Prin urmare, constatăm o proporție de aproximativ 75% versus 25% în favoarea cauzelor în care nu s-a examinat fondul cauzei.

B. Obiectul litigiului

Judecătoria sec. Buiucani, mun. Chişinău

Un litigiu a fost inițiat împotriva Ministerului Justiției – cu privire la contestarea înregistrării unui partid politic; 1 contestație împotriva Parlamentului cu privire la Campania electorală nedeclarată și 1 contestație împotriva altui partid politic, cu privire la finanțarea ilegală a cam-paniei electorale.

Curtea de Apel Chişinău

Toate litigiile examinate de către Curtea de Apel Chișinău au avut drept obiect de examinare legalitatea Hotărârilor cu caracter individual, precum și general regulatoriu a alegerilor parla-mentare din 2014.

Peste 86% din contestații aveau un conținut difuz, autorii nu au putut identifica care a fost obiec-tul litigiului, dreptul încălcat al alegătorului, modul în care alegătorul vede soluționarea proble-mei sale, solicitările concrete ale acestuia. Dacă ar fi să excludem litigiile frivole care nu conțineau

33


o argumentare clară cu privire la ilegalitatea anumitor hotărâri adoptate de CEC sau a altor acțiuni ale concurenților electorali, atunci putem afirma că obiectul celorlalte litigii a fost unul foarte variat. Potrivit datelor furnizate de către CEC, cel mai frecvent au fost supuse dezbateri-lor contestațiile unor partide politice cu privire la încălcarea modului de desfășurare a agitației electorale. Un aspect oarecum novator a fost dezbaterea modului de exercitare a drepturilor unor concurenți electorali, mai ales când este vorba despre desfășurarea întrunirilor electorale.

C. Părţile litigiului


Toate trei litigii au fost pornite de către concurenți electorali – partide politice. Litigiile au fost pornite împotriva Ministerului Justiției, un alt litigiu - împotriva Parlamentului RM și al treilea litigiu a fost pornit împotriva unui alt concurent politic.


Procesele judiciare examinate de către Curtea de Apel Chișinău au fost examinate prin metoda indirectă, fiind analizat conținutul deciziilor judiciare ale instanței ierarhice superioare. Din numărul total de decizii analizate, putem deduce că majoritatea contestațiilor au fost depuse de către alte persoane decât concurenții politici.

Potrivit diagramei nr. 1, putem constata că circa 86% din toți reclamanții nu au avut calitatea de concurent electoral. Referindu-ne concret la litigiile examinate în anul 2014, constatăm că din cele 183 de litigii pornite de alegători, 178 de litigii au fost pornite de aceeași persoană. După cum s-a menționat mai sus, doar în câteva contestații a fost indicat clar care a fost dreptul încălcat al contestatarului și modul în care acesta a văzut soluționarea cauzei sale.

Diagrama 6

183

28

10

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

Alegători Concurenți electorali, Partide politice

Asociații Obștești

Reclamanți în litigiul de contencios electoral

În calitate de pârât în cauzele respective a fost Comisia Electorală Centrală, acțiunile căreia au ost contestate.

34


D. Examinarea cauzei și emiterea soluţiei


În toate cazurile examinate de Judecătorie au fost respinse contestațiile ca fiind neîntemeiate.


Din numărul total de soluții emise pe marginea contestațiilor depuse la Curtea de Apel Chișinău, circa 73% nu au fost soluționate în fond, fiind restituite în 78%, în alte 22% fiind emise încheieri de a nu da curs sau de refuz în primire.

Dacă am analiza restul datelor de circa 27% care reprezintă examinarea în fond a cauzelor în contencios electoral, am constata că aproape 77% din contestații au fost respinse, fiind admise doar 23%.

Diagrama 7

122

31

2

13

44

0 20 40 60 80 100 120 140

Încheiere de restituire

Încheiere de a nu da curs

Încheiere de încetare/refuz în primire

Hotărîre de admitere a contestației

Hotărîre de respingere a contestației

Soluțiile Curții de Apel Chișinău

Toate cauzele de contencios electoral au fost distribuite în mod aleatoriu tuturor judecătorilor Colegiului Civil și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău. Prin urmare, în perioada electorală fiecare dintre judecătorii acestei instituții a fost implicat în soluționarea măcar a anumitor cauze de contencios electoral.

Circa 89 de cauze au fost soluționate în intervalul de până la 7 zile, inclusiv în ziua alegerilor parlamentare din 28.11.2014.

E. Exercitarea dreptului la atac


Doar într-un singur caz contestatarul a depus o cerere de recurs, care a fost respinsă de instanța ierarhic superioară. Examinarea cauzelor a avut loc în termene rezonabile și potrivit exigențelor prevăzute de Codul Electoral.


Având în vedere că au fost examinate doar cazurile care au ajuns în atenția CSJ, adică cazurile în care au fost contestate încheierile/hotărârile instanței ierarhic inferioare - Curtea de Apel

35


Chișinău, din totalul de 212 studiate doar în 14 cazuri recursurile depuse au fost admise, în restul 198 de cazuri recursurile au fost respinse.

Diagrama 8

14

198

212

0 50 100 150 200 250

Admis recursul, pronunțată o nouă hotărîre

Respins recursul

Total

Soluțiile pronunțate de CSJ

Am menționa durata examinării cauzelor la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit analizei, se confirmă faptul că în circa 59% cauzele au fost examinate prompt, astfel încât durata de la pronunțarea hotărârii în prima instanță și până la pronunțarea deciziei CSJ a fost de 7 zile și doar în circa 7% cauzele au fost examinate mai mult de 15 zile.

Diagrama 9

12650

20

16

Termenul de la emiterea hotărîrii Curții de Apel Chișinău pînă la decizia CSJ

Pînă la 7 zile, inclusiv Pînă la 10 zile, inclusiv

Pînă la 15 zile, inclusiv Mai mult de 15 zile

O altă observație importantă se referă la faptul că aproape jumătate din recursurile declarate au fost înregistrate în ultima săptămână înainte de alegerile din 30.11.2014, prin urmare creându-se o presiune considerabilă asupra corpului judecătoresc al CSJ.

36


3.4. ConcluziiDin totalul registrelor examinate se constată că în perioada campaniei electorale din anul 2014 doar Judecătoria sec. Buiucani a examinat trei cauze care au legătură cu modul de înregistrare al unui concurent electoral de către Ministerul Justiției și două acțiuni cu privire la elemente de agitație electorală desfășurată de anumiți concurenți electorali.

Potrivit răspunsului la cererea de acces la informație, a fost raportat un număr mai redus decât numărul de dosare care au fost examinate de CSJ. Site-ul www.csj.md conține informații cu privire la cel puțin 212 dosare examinate în ordine de recurs de către CSJ ca urmare a campaniei electorale din toamna anului 2014. Prin urmare, informația care a stat la baza analizei indicilor statistici a fost anume conținutul deciziilor judecătorești ale CSJ.

Putem constata o rată foarte ridicată a contestațiilor frivole, depuse de către aceiași exponenți. Prin urmare, se creează impresia că contestațiile au fost depuse cu rea-credință, fără a avea drept scop în sine apărarea drepturilor sale.

În ceea ce privește examinarea cauzelor în termene rezonabile, considerăm că această cerință a fost îndeplinită. Atât CEC, cât și instanțele de judecată au examinat cauzele în termene legal stabilite, cu abateri nesemnificative. Atât în fața Curții de Apel Chișinău, cât și în fața CSJ cauzele au fost examinate fără amânări nejustificate. Părților le-a fost asigurat dreptul de a depune probe și de a prezenta dovezi.

Reieșind din conținutul unor contestații cu privire la execitarea drepturilor concurenților electorali la desfășurarea liberă a întrunirilor electorale, putem constata că această problemă a fost invocată în mai multe decizii judiciare. Probabil a fost un domeniu care a determinat aplicarea neuniformă a legislației, deoarece soluțiile adoptate de către instanțele ierarhic inferioare erau modificate de către instanțele ierarhic superioare.

De menționat că în anul 2014 instanțele de judecată pentru prima dată au admis o acțiune prin care a exclus din cursa electorală un concurent electoral. Autorii studiului nu au putut avea acces la dosarul respectiv, prin urmare nu pot fi prezentate alte concluzii pe marginea examinării unor asemenea tipuri de cauze.

37


Capitolul 4

ALEGERiLE LOCALE GEnERALE Din 14/28 iuniE 2015

4.1. Generalităţi

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 54 din 03.04.2015, data Alegerilor locale generale a fost stabilită pentru 14 iunie 201542.

În cadrul scrutinului din 14 iunie 2015 urmau a fi suplinite 12 578 funcții, dintre care 10 564 mandate de consilieri - în consiliile locale de nivelul I, 1 116 mandate de consilieri - în consiliile locale de nivelul II și 898 de primari.

Contrar bunelor practici în materie electorală (2002)43, în perioada preelectorală și electorală din anul 2015, Parlamentul a operat modificări la Codul Electoral. Astfel, la 9 aprilie 2015, cu 66 de zile până la data alegerilor locale generale, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.3644, care a adus modificări în mai multe acte normative ce reglementează procesul electoral.

Astfel, pe lângă modificări legate de finanțarea campaniilor electorale, în Codul Electoral au fost operate următoarele modificări:

− S–a interzis utilizarea în scop de publicitate electorală a imaginilor ce reprezintă instituții de stat sau autorități publice atât din Republica Moldova, cât și de peste hotare, precum și organizații internaționale. S–a interzis combinarea de culori și/sau sunete care invocă simboluri naționale ale Republicii Moldova ori ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalități istorice ale Republicii Moldova sau de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizații internaționale, sau imaginea unor persoane oficiale străine.

− Concurenților electorali li s–a interzis să implice sub orice formă în acțiunile de agitație electorală persoane care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

− S–a inclus în calitate de temei de solicitare a anulării înregistrării concurentului electoral implicarea sub orice formă în acțiunile de agitație electorală a persoanelor care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

Menționăm că toate modificările date n-au trezit nemulțumiri semnificative în rândurile partidelor politice aflate la guvernare și în opoziție.

4.2. Examinarea contestaţiilor de către Comisia Electorală Centrală și alte organe electorale

Spre deosebire de contestațiile depuse în cadrul alegerilor parlamentare, în cazul alegerilor locale generale, CEC, în calitate de organ ierarhic superior, a fost organul care a examinat ma-joritatea cauzelor.

42 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=358003 43 A se vedea Codul bunelor practici44 http://www.legis.md/cautare/rezultate/90313

38


Ca și în cazul alegerilor parlamentare, accesul la conținutul contestațiilor a fost asigurat datorită informațiilor cu privire la modul de examinare a contestațiilor în anul 201545 plasate pe site-ul CEC. În total, pentru campania electorală din anul 2015 CEC a înregistrat 70 de contestații.

Majoritatea contestațiilor au fost depuse de către concurenții electorali – partide politice. Așadar, 75% din contestații au fost depuse anume de acești actori.

Diagrama 10

53

9

6

2

0 10 20 30 40 50 60

Concurenți electorali - partide politice

Concurenți electorali - candidați independenți

Alegători

Alții

Contestatari potrivit registrului de evidență a CEC 2015

Cele mai multe contestații au fost depuse de PL și PSRM, având în vedere că anume candidații acestor două partide au candidat pentru funcția de primar al mun. Chișinău. În general, majori-tatea contestațiilor au avut ca obiect încălcări comise de candidați la funcția de primar general al mun. Chișinău, numărul contestațiilor în care erau invocate încălcări din alte raioane fiind infim.

Diagrama 11

32

123

128

122

422

53

0 10 20 30 40 50 60

ComuneMișcarea Ravnopravie

PP Casa Noastră Moldova

PLDMPCRM

BE Iurie Leancă

Total

Concurenți - electorali partide

În ceea ce privește data înregistrării contestațiilor, aparent, odată cu apropierea datei alegeri-lor, creștea și numărul contestațiilor. Raportând numărul de contestații la zile, putem consta-ta că ultimele 3 zile înainte de ziua alegerilor au fost cele mai aglomerate în ceea ce privește contestațiile. Din totalul celor 70 de contestații, 60 de contestații s-au referit la primul tur al alegerilor, iar celelalte 10 contestații s-au referit la cel de-al doilea tur.

45 http://cec.md/index.php?pag=page&id=1531&l=ro

39


Diagrama 12

8

18

23

12

9

0 5 10 15 20 25

De la începutul campaniei până la 30 de zile înainte de ziua alegerilor



Cu 3 zile până la alegeri și în ziua alegerilor

După ziua alegerilor

Data înregistrării contestațiilor

Spre deosebire de obiectul contestațiilor depuse în anul 2014, în anul 2015 cel mai mare nu-măr de contestații se referea la agitația electorală ilegală, inclusiv la desfășurarea întrunirilor electorale cu încălcarea procedurii de stabilire, neindicarea datelor cu privire la tiraj, tipogra-fie, sursa de plata a materialelor promoționale.

Diagrama 13

3

7

26

5

25

4

0 5 10 15 20 25 30

Folosirea mijloacelor financiare ilegale

Înregistrarea concurenților

Agitație ilegală

Difuzarea informației în mijloacele mass- media

Altele

Nulitatea alegerilor

Obiectul contestațiilor

O altă constatare referitoare la contestații constituie calitatea slabă a unui număr de contestații în care autorii nu au putut specifica care este obiectul exact al contestației, dreptul încălcat, precum și soluțiile solicitate. De asemenea, autorii contestațiilor nu au ținut cont de preve-derile referitoare la competența organelor electorale și necesitatea depunerii contestațiilor la organele ierarhic inferioare. Aproape 26 de contestații au fost restituite persoanelor care le-au semnat, fără a fi examinate. Din numărul total de 70 de contestații, doar 18 au ajuns să fie exa-minate de către CEC.

40


Diagrama 14

26

23

18

3

0 5 10 15 20 25 30

Contestaţii restituite fără a fi examinate

Remise conform competenței

Examinate în fond

Retrase

Modul de soluționare a contestațiilor

Din numărul total de contestații examinate în fond, majoritatea au fost admise în totalitate sau parțial, și anume 10 contestații din 18 au fost admise în totalitate sau parțial, hotărârile organelor ierarhic inferioare fiind anulate în totalitate sau parțial. În rest, 6 contestații au fost respinse, iar altele 2 au fost restituite persoanelor care le-au depus pe diverse motive.

Diagrama 15

4

6

6

2

Soluțiile examinării în fond a contestațiilor

Admise Respinse Admise parțial Restituite

4.3. Examinarea litigiilor cu caracter electoral de către instanţele de judecată

A. Evidenţa dosarelor de contencios electoral Registrele de evidență a cauzelor sunt duse de către secretariatele instanțelor de judecată atât în format electronic, cât și în registru fizic de evidență a cauzelor. Au fost analizate toate înscri-erile referitoare la cauzele în care participanți la proces erau atât concurenții electorali, cât și organele electorale.

41


Aceeași problemă ca și în capitolul precedent a fost sesizată în raport cu registrul de evidență a cauzelor electorale dus de către Curtea de Apel Chișinău. Pentru anul 2015, ca și pentru anul 2014, au fost înscrise doar o parte din numărul total al cauzelor cu caracter electoral. S-a con-statat o discrepanță mare între numărul de cazuri indicate în răspunsul oficial al Curții de Apel Chișinău în raport cu numărul cauzelor cu caracter electoral examinate de CSJ, în ordine de recurs.

A fost aplicată metoda cercetării indirecte a cauzelor de contencios electoral examinate de că-tre Curtea de Apel Chișinău.

Așadar, potrivit registrelor de evidență a cauzelor de contencios, în perioada electorală judecă-toriile de sector și raionale au examinat cel puțin 1 409 cauze.

În ceea ce privește Curțile de Apel, doar Curtea de Apel Chișinău a remis un răspuns prin care a informat că au fost examinate doar 8 cauze cu caracter electoral. Această cifră vine în contradicție cu datele obținute de pe site-ul www.csj.md care conține cel puțin 43 de decizii în care CSJ s-a expus asupra recursurilor împotriva încheierilor și hotărârilor pronunțate de către Curtea de Apel Chișinău.

Prin urmare, vom examina separat datele obținute de la judecătorii și cele care se referă la examinarea cauzelor de către CSJ.

La nivel de judecătorii au fost examinate registrele de evidență a cauzelor de contencios ad-ministrativ care conțineau inclusiv informații cu privire la litigiile de contencios electoral. În majoritatea cazurilor, judecătoriile duc registrele de evidență a cauzelor atât în format electronic, cât și pe suport de hârtie. În total, s-a constatat că în perioada campaniei elec-torale, inclusiv până la totalizarea rezultatelor votării, au fost înregistrate 1 409 de cauze.

Diagrama 16

712 9 12 14

2

48

1

4133

49

39

8

18

42

26

5245

62

19

5160

73

51

39

28

57

38 36

17

37

4954

59 61

51

34

4 4

54

11

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Chiș

inău

, sec

. Bot

anic

aCh

ișinău

, sec

. Bui

ucan

iCh

ișinău

, sec

. Cen

tru

Chiș

inău

, sec

. Cio

cana

Chiș

inău

, sec

. Rîș

cani

Bălți

Anen

ii N

oiBa

sara

beas

caBr

icen

iCa

hul

Cant

emir

Călă

rași

Căuș

eni

Cead

îr Lu

nga

Cim

işlia

Com

rat

Criu

leni

Dond

ușen

iDr

ochi

aDu

băsa

riEd

ineţ

Fălești

Flor

ești

Glo

deni

Hîn

cești

Ialo

veni

Leov

aN

ispo

reni

Ocn

iţaO

rhei

Rezi

naRîșc

ani

Sîng

erei

Soro

caSt

rășe

niȘo

ldăn

ești

Ștef

an V

odă

Tara

clia

Tele

neşti

Ung

heni

Vulcăn

ești

Numărul dosarelor cu caracter electoral conform registrului de evidență

Din numărul total de 1 409 dosare înregistrate în registrele de evidență a cauzelor, au fost ana-lizate 1 398 de dosare. Prin urmare, autorii studiului au avut acces la circa 99% din numărul dosarelor înregistrate în registrele de evidență.

42


Diagrama 17

01020304050607080

Chiși

nău,

sec

. Bot

anic

aC

hiși

nău,

sec

. Bui

ucan

iC

hiși

nău,

sec

. Cen

truC

hiși

nău,

sec

. Cio

cana

Chiși

nău,

sec

. Rîș

cani

Bălți

Anen

ii N

oiBa

sara

beas

caBr

icen

iCa

hul

Cant

emir

Călăr

ași

Căușe

niCe

adîr

Lung

aCi

miş

liaCo

mra

tCr

iule

niDo

nduș

eni

Droc

hia

Dubăs

ari

Edin

eţFă

leșt

iFl

orești

Glo

deni

Hîn

cești

Ialo

veni

Leov

aN

ispo

reni

Ocn

iţaO

rhei

Rezi

naRîșc

ani

Sîng

erei

Soro

caS

trășe

niȘ

oldă

neșt

iȘ

tefa

n V

odă

Tara

clia

Tele

neşti

Ung

heni

Vul

căneșt

i

Dosare în evidență vs. dosare studiate

Numărul dosarelor cu caracter electoral conform registrului de evidență Total cauze studiate de către autori

Din numărul de dosare studiate, toate au fost repartizate aleatoriu, la dosar fiind anexată fișa de repartizare aleatorie a cauzelor. Din cauza numărului redus de judecători în cadrul unor instanțe, cauzele electorale erau repartizate aceluiași judecător (de exemplu, Judecătoria Basa-rabeasca, Șoldănești, etc. ). Din explicațiile secretariatului instanțelor de judecată reieșea că în perioada respectivă mai mulți judecători se aflau în concedii anuale.

B. Obiectul de examinare a cauzei

Spre deosebire de alegerile parlamentare, unde validarea rezultatelor alegerilor ține de competența Curții Constituționale, în cazul alegerilor generale locale competența de validare le revine instanțelor de judecată raionale și de sector.

Pentru a stabili câte dosare examinate în perioada electorală conțineau contestații, autorii stu-diului au cercetat în totalitate obiectul de examinare al fiecărui dosar înregistrat în registrul de evidență. Trebuie să menționămcă în majoritatea cazurilor înregistrate la judecătorii obiectul de examinare au fost rapoartele de validare a alegerilor locale. Drept indicator numeric a fost luat numărul cauzei introduse în Registrul de evidență a cauzelor, care ulterior a primit și nu-mărul dosarului repartizării aleatorii.

Prin urmare, s-a stabilit că din numărul total de 1 398 de cauze studiate, 1 220 de cauze au constituit demersurile organelor electorale de validare a rezultatelor alegerilor, iar altele 174 de cauze au constituit contestațiile împotriva actelor emise de către organele electorale. Repar-tizarea cauzelor pe raioane este redată în diagrama nr.7.

43


Diagrama 18

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Chiș

inău

, sec

. Bot

anic

aCh

ișinău

, sec

. Bui

ucan

iCh

ișinău

, sec

. Cen

tru

Chiș

inău

, sec

. Cio

cana

Chiș

inău

, sec

. Rîș

cani

Bălți

Anen

ii N

oiBa

sara

beas

caBr

icen

iCa

hul

Cant

emir

Călă

rași

Căuș

eni

Cead

îr Lu

nga

Cim

işlia

Com

rat

Criu

leni

Dond

ușen

iDr

ochi

aDu

băsa

riEd

ineţ

Fălești

Flor

ești

Glo

deni

Hîn

cești

Ialo

veni

Leov

aN

ispo

reni

Ocn

iţaO

rhei

Rezi

naRîșc

ani

Sîng

erei

Soro

caSt

rășe

niȘo

ldăn

ești

Ștef

an V

odă

Tara

clia

Tele

neşti

Ung

heni

Vulcăn

ești

Segregarea datelor cu privire la validarea alegerilor și contestările

Total cauze studiate de către autori Rapoarte de validare Contestații, inclusiv asupra rapoartelor

Dacă e să ne referim la cererile de validare a rezultatelor alegerilor, am sublinia faptul că potri-vit PIGD au fost înregistrate 1 220, însă acest număr este compus, de fapt, din 1 266 de rapoarte de totalizare a rezultatelor alegerilor, dintre care 46 de rapoarte au fost conexate cu alte cauze.

Diagrama 19

0 200 400 600 800 1000 1200 1400

Total rapoarte de validare

Formate cauzei conform PIGD

Rapoarte conexate

Total rapoarte de validare Formate cauzei conform PIGD

Rapoarte conexate

1266 1220 46

Rapoarte de validare

Deși studiul se referă la modul de examinare a cauzelor în contencios electoral, care presupune apariția unei situații litigioase, s-a analizat inclusiv și modul de examinare a cererilor prin care a fost solicitată validarea rapoartelor de totalizare a rezultatelor alegerilor locale.

Astfel, s-a constatat că, în mare parte, cererile prin care s-a solicitat validarea rezultatelor ale-gerilor au fost depuse la un interval relativ echitabil de la data alegerilor. Astfel, în peste jumă-tate din cazuri organele electorale au depus cereri în termen de până la 3 zile, inclusiv de la data alegerilor. Și doar în aproape 2% din cazuri cererile în fața judecătorilor au fost depuse în termen ce depășește 11 zile calendaristice de la data alegerilor.

44


Diagrama 20

624570

26

Data prezentării cererilor de validare a rezultatelor de către CECE la Judecătoriile competente

Cereri depuse de pînă la 3 zile de la data alegerilor

Cereri depuse de la 4 la 10 zile, de la data alegerilor

Cereri depuse de la 11 zile în sus de la data alegerilor

Deși procedura de validare a alegerilor de cele mai multe ori comportă un caracter tehnic, în situația în care nu există careva obiecții și contestații, au existat o serie de cazuri în care instanțele de judecată au fost solicitate să emită hotărâri suplimentare.

Calitatea prestației organelor electorale, de asemenea, a lăsat de dorit pe motiv că de multe ori cererile de validare a alegerilor erau depuse de către CECE de nivelul II, deși urmau să fie depuse de către CECE de nivelul I.

Astfel, din toate instanțele de judecată, în 19 instanțe de judecată a fost necesară emiterea unor hotărâri suplimentare, deoarece în cadrul examinării inițiale a cererilor de validare a alegerilor instanța nu a dispus aprobarea listei supleanților.

În diagrama de mai jos putem vedea că în cele 19 judecătorii care au exminat în total 682 de dosare, în 258 de cazuri a existat necesitatea emiterii unor hotărâri suplimentare pe motiv că în hotărârile de bază instanțele de judecată nu s-au expus asupra listei supleanților.

Diagrama 21

4030

40

18

3424

4556

4651

3124 28

33

7

4350 49

33

189

3 5 6 2

24

1118

2328

2214

3 2

16

34

18

20

102030405060

Numărul hotărîrilor suplimentare

Cauze cu privire la rapoartele de validare, la care nu au fost inregistrate contestații

Cauze în cîte instanțele nu au aprobat lista supleanților, numărul de hotărîri suplimentare

45


În continuare ne-am propus să examinăm care este situația în ceea ce privește cazurile în care au fost examinate contestații împotriva oricăror acte sau acțiuni din perioada electorală a anu-lui 2015. După cum am menționat mai sus, din 174 de cazuri care au fost înregistrate în PIGD, în 56 de cazuri contestațiile au fost depuse împotriva rapoartelor de validare, fiind făcute obiecții asupra procedurii de votare în ziua alegerilor. În 118 cazuri au fost examinate doar contestații împotriva acțiunilor și actelor emise de către organele electorale. Din câte putem vedea, au existat doar câteva judecătorii care nu au examinat contestații, aceasta fiind Judecătoria Bălți, Dubăsari, Ceadîr Lunga, Călărași, Rezina.

Tabel 1

Cauze electorale, care conțin atât contestații separate, cât și contestații împotriva rapoartelor de totalizare,

împreună cu contestații

Dosare în care contestațiile au fost examinate în cumul cu rapoartele de validare a

alegerilor

Dosare în care au fost examinate doar contestații

Chișinău, sec. Botanica 5 1 4

Chișinău, sec. Buiucani 3 0 3

Chișinău, sec. Centru 6 2 4

Chișinău, sec. Ciocana 1 0 1

Chișinău, sec. Rîșcani 1 0 1

Bălţi 0 0 0

anenii noi 4 0 4

Basarabeasca 1 1 0

Briceni 1 0 1

Cahul 3 3 0

cantemir 9 0 9

Călărași 0 0 0

Căușeni 8 1 7

Ceadîr Lunga 0 0 0

Cimișlia 7 0 7

comrat 2 0 2

Criuleni 5 2 3

Dondușeni 1 0 1

Drochia 5 4 1

46


Dubăsari 0 0 0

Edineţ 5 1 4

Fălești 9 7 2

Florești 7 1 6

Glodeni 1 0 1

hîncești 8 8 0

Ialoveni 4 3 1

leova 2 2 0

nisporeni 9 1 8

Ocniţa 3 1 2

Orhei 7 2 5

Rezina 0 0 0

Rîșcani 6 4 2

Sîngerei 7 1 6

Soroca 9 5 4

Strășeni 8 2 6

șoldănești 2 1 1

ștefan Vodă 1 0 1

Taraclia 3 1 2

Telenești 3 0 3

ungheni 17 2 15

Vulcănești 1 0 1

Total 174 56 118

Din cele 56 de dosare în care au fost examinate rapoartele de validare în cumul cu contestațiile, au fost conexate 79 de rapoarte și 69 de contestații. Cele mai voluminoase cauze care au fost co-nexate sunt la Hîncești, unde 15 contestații au fost conexate cu 8 rapoarte de validare, Căușeni, unde 24 de rapoarte de validare au fost conexate într-o procedură cu 1 contestație.

47


Din cele 118 dosare în care au fost examinate doar contestațiile, au fost conexate 119 contestații. Prin urmare, numărul total de contestații depuse și examinate de către instanțele de judecată a constituit 188 de contestații.

Reieșind din data depunerii contestațiilor, s-a constatat că contestatarii au devenit cei mai activi în ultima lună a campaniei electorale, astfel încât cu maxim 30 de zile înainte de ziua alegerilor au fost înregistrate doar 15 contestații, ceea ce reprezintă 8% din numărul total de contestații, circa 48% din numărul total de contestații a fost depus în ultimele trei zile de campanie, în timp ce aproape 44% au fost depuse în termen de la 29 la 4 zile înainte de alegeri.

Diagrama 22

15

81

91

0 20 40 60 80 100

Temen de pînă la 30 zile de la data primului tur

Termen de la 29 la 4 zile pînă în ziua alegerilor

Termen de la 3 zile pînă la data alegerilor, inclusiv

Termenul de depunere a contestațiilor

În urma analizei minuțioase a contestațiilor, s-a constatat că cel mai frecvent obiect al contestațiilor l-au constituit iregularitățile la numărarea voturilor. În cele 62 de contestații, ceea ce reprezintă aproape 33% din numărul total, contestatarii au invocat că nu sunt de acord cu modalitatea de numărare și totalizare a voturilor. În circa 53 de cazuri, ceea ce reprezintă 28% din numărul total a fost solicitată nulitatea generală a alegerilor, contestații ce au fost de-puse atât înainte de data alegerilor cât și după totalizarea rezultatelor alegerilor. Observăm că de cele mai puține ori contestatarii au invocat limitarea drepturilor alegătorilor, problema cu privire la folosirea ilicită a fondurilor, precum și contestații în privința includerii sau excluderii anumitor concurenți electorali.

Diagrama 23

14

27

2

18

62

53

2

10

0 10 20 30 40 50 60 70

Înregistrarea /excludereaconcurentului electoral

Listele electorale

Finanțarea

Campania electorală (agitațiaelectorală, fonduri nedeclarate, etc.)

Renumărarea voturilor

Nulitatea alegerilor

Interzicerea drepturilor alegătorilor

Altele

Obiectul litigiului de contencios electoral

48


Litigiile examinate în Curtea de Apel Chișinău, în mare parte, se refereau la legalitatea unor hotărâri cu caracter general ale CEC.

C. Părţile litigiuluiDin numărul total de 188 de contestații, aproape jumătate de reclamanți au fost candidați independenți, aproximativ la aceeași cotă procentuală au depus contestații reprezentanții par-tidelor politice. La o diferență mare sunt alegătorii, care au reprezentat doar circa 4% din nu-mărul total de contestatari.

Diagrama 24

188

90

84

7

7

0 50 100 150 200

Numărul total de contestații

Candidat independent

Partid Politic

CECE, APL

Alegător

Cine a depus contestațiile în instanță

Referindu-ne la acțiunile contestate prin contestațiile depuse, ajungem la concluzia că în majo-ritatea absolută a cazurilor au fost contestate acțiunile organelor electorale.

Diagrama 25

8 1

179

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

Candidat independent Partid Politic CECE

Acțiunile cui au fost contestate

Doar într-un caz au fost contestate acțiunile unui concurent electoral – partid politic, în altele 8 cazuri au fost contestate acțiunile concurenților electorali, în puțin mai mult de 95% din cazuri au fost contestate acțiunile organelor electorale.

49


Cu privire la litigiile examinate de Curtea de Apel Chișinău, în perioada electorală din anul 2015, în calitate de instanță de fond aceasta a examinat mai cu seamă litigiile pornite împotriva CEC. Din cele 43 de litigii analizate, potrivit conținutului deciziilor CSJ, s-a constatat că 33 de cazuri au fost pornite de alegători și doar în 10 cazuri semnatarii contestației erau concurenți electorali.

Diagrama 26

33

10

43

0 10 20 30 40 50

Alegători

Concurenți electorali, Partide politice

Total

Reclamanți în litigiul de contencios electoral

Analizând calitatea procesului și modul de desfășurare a ședințelor de judecată, constatăm că, în pofida termenelor restrînse de examinare, instanțele de judecată în mare parte au examinat cauzele în prezența părților la proces. Citarea acestora se desfășura prin telefonograme, de cele mai dese ori, întrucât la dosar nu existau careva citații. Cu toate acestea, rata înaltă a participanților la proces denotă faptul că citarea în procesele electorale nu a constituit o problemă.

Diagrama 27

174

145

131

10

0 50 100 150 200

Numărul de dosare

Prezenți din partea reclamantului

Prezenți din partea pîrîtului

Avocati

Prezența în ședințele de judecată

Astfel, din numărul total de dosare care au fost înregistrate prin PIGD, în circa 83% din cazuri erau prezenți reclamanții sau reprezentanții acestora. Rata reprezentanților pârâților, de ase-menea, a fost destul de mare, constituind aproximativ 75%. Cu toate acestea, în doar 5% din cazuri în cauzele de contencios electoral părțile au fost asistate de avocați licențiați.

D. Examinarea cauzei și emiterea soluţieiDin totalul de 174 de cauze, în mare parte contestațiile au fost respinse, rata respingerilor constituind 72%, în timp ce rata admiterilor a constituit doar 13%, iar aproximativ 15% a

50


constituit rata încheierilor de restituire a contestațiilor pe motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă de contestare a actelor organelor electorale în instanțele ierarhic superioare ori pe motiv că contestațiile au fost depuse de persoane fără împuterniciri.

Diagrama 28

23

126

25

Soluțiile instanțelor de judecată

Admise contestațiile Respinse contestațiile Restituite

Reieșind din conținutul contestațiilor și probele anexate la acestea, se constată că de cele mai multe ori contestațiile nu erau susținute de careva anexe. În linii generale, contestatarii menționau anumite abateri în textul contestației, dar fără a prezenta alte tipuri de probe, cum ar fi poze, explicații, copii de pe pliante sau alt gen de acte în care se invoca încălcarea anumitor proceduri de către concurenții electorali.

Termenul de examinare a cauzelor a fost unul rezonabil și nu a depășit termenele legale stabilite.

Hotărârile emise în majoritatea cauzelor conțineau expunerea contestărilor, poziția pârâților și concluziile instanței. Autorii nu au putut aprecia însă calitatea actului judecătoresc emis decât doar prin prisma modului de examinare și expunere a instanței ierarhic superioare în cazul în care au fost contestate hotărârile emise.

Cu referire la examinarea cauzelor în Curtea de Apel Chișinău, se va reține că cele mai frecvente soluții emise de către instanța de fond au fost cele legate de restituirea contestațiilor - în 42%, încheieri de a nu da curs contestației - în 35% din cauze și doar în circa 9% cauzele au fost examinate în fond.

Diagrama 29

18

15

2

4

4

43

0 10 20 30 40 50

Încheiere de restituire

Încheiere de a nu da curs

Încheiere de încetare/refuz în primire

Hotărîre de admitere a contestației

Hotărîre de respingere a contestației

Total

Soluțiile Curții de Apel Chișinău

51


E. Examinarea cauzei în recurs

Numărul total de recursuri depuse pe marginea hotărârilor emise de judecătorii a constituit 40 %. Prin urmare, în mai mult de jumătate din cazuri părțile nu au considerat necesar de a con-testa hotărârile emise. Recursurile declarate, în mare parte, se refereau la aceleași circumstanțe și probleme care au fost expuse în contestații. În foarte puține cauze recursurile conțineau obiecții împotriva argumentelor expuse în hotărâri.

Din totalul de recursuri declarate, și anume 71 din cele 174 de cauze, în mai bine de 70% din cazuri instanțele de recurs au respins cererile de recurs, fiind menținute hotărârile primei instanțe. Restul 30% din cererile de recurs au fost admise cu restituirea cauzelor spre rejude-care. De menționat că în cauzele studiate în nici un dosar instanța de recurs nu a admis recur-sul, ci a pronunțat o altă decizie.

Diagrama 30

50

19

2

0 10 20 30 40 50 60

Respinse cererile de recurs

admis și trimis la rejudecare

admis recursul, scos de pe rol

soluțiile instanțelor de recurs

În ceea ce privește examinarea în recurs a cauzelor de către Curtea de Apel Chișinău, putem constata că în peste 90% CSJ a respins cererile de recurs și doar în 3 cazuri a admis recursul.

Diagrama 31

3

40

43

0 10 20 30 40 50

Admis recursul, pronunțată o nouă hotărîre

Respins recursul

Total

Soluțiile pronunțate de CSJ

52


În ceea ce privește termenul de examinare de către CSJ a cauzelor în recurs , CSJ a examinat aproape jumătate din cauze în decurs de până la 7 zile de la data emiterii hotărârii instanței de fond. Peste termenul de 15 zile au fost examinate circa 18% din cauze.

Diagrama 32

19

9

7

8

43

0 10 20 30 40 50

Pînă la 7 zile, inclusiv



Mai mult de 15 zile

Total

Termenul de la emiterea hotîrîrii Curții de Apel Chișinău pînă la decizia CSJ

4.4. ConcluziiÎn linii generale, identificarea cauzelor de contencios electoral în incinta judecătoriilor a fost realizată cu ușurință, deoarece a existat registrul de evidență a cauzelor de contencios. Prin urmare, sistemul de căutare a permis identificarea cauzelor în care obiectul de examinare l-a constituit legalitatea actelor emise de către organele electorale și acțiunile concurenților elec-torali în perioada electorală a anului 2015.

Toate cauzele au fost repartizate aleatoriu, la dosare fiind atașate dovezi ale faptului că toate litigiile au fost repartizate diferiților judecători. Repartizarea aleatorie în unele instanțe de ju-decată poartă un caracter mai mult formal, motivul de bază fiind numărul insuficient de jude-cători disponibili la momentul distribuirii cauzelor.

De exemplu, în cazul judecătoriei Orhei, la momentul înregistrării și distribuirii aliatorii a ce-rerilor de validare ori a contestațiilor în ordinea contenciosului electroal, erau disponibili doar 3 judecători. Considerăm că există un număr insuficient de judecători disponibili, atât timp cât raionul Orhei este un raion mare, ce are un număr impunător de secții de votare. Totodată, multe din contestațiile electorale au fost conexate cu cererile de validare a alegerilor, ceea ce, în esență, a dus la îngreunarea procesului de validare a alegerilor.

Conexarea cererilor de validare cu contestațiile electorale reprezintă una dintre problemele eminente stabilite în cadrul prezentei cercetări, majoritatea instanțelor de judecată aplicând procedura de conexare (de exemplu, Jud. Căușeni). Din perspectiva Codului de Procedură Civi-lă al RM, conexarea cererilor de validare cu contestațiile electorale nu constituie o încălcare a legislației procesuale. Însă, din perspectiva unui proces fluent și echitabil, instanța care judecă cauza urmează să argumenteze temeinic o asemenea conexare.

În urma cercetării, au fost depistate mai multe cauze, unde nu a fost posibilă validarea alegeri-lor pentru consiliile de circumscripție de nivelul I de către instanța de judecată ori a fost ter-giversată (iar aleșii nu și-au putut începe activitatea) pe motiv că instanța de judecată a dispus conexarea cererilor de validare cu contestațiile electorale depuse de către contestatarii din cadrul aceleiași circumscripții electorale de nivelul II (raionale).

53


Considerăm că instanțele de judecată urmează să-și motiveze nu doar formal încheierile de conexare a cererilor de validare cu contestațiile electorale. Totodată, conexarea urmează a fi făcută doar la cererea motivată a părților în proces, care să conțină atăt temeiuri de drept, cât și de fapt și care ar demonstra cauzalitatea conexării.

O altă problemă a constituit modul de examinare a cererilor prin care se solicita validarea re-zultatelor alegerilor. Aparent, această problemă a fost cauzată și de prestația CECE de nivelul I și II. În primul rîâd, în mai multe cazuri s-a putut observa că cererile de validare erau depuse de CECE de nivelul II, iar într-o singură cerere erau cumulate mai multe localități. Acest fapt con-travine prevederilor art.135 alin.1 din Codul Electoral, care prevede că consiliile electorale de circumscripție ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă procesele-verba-le cu privire la rezultatele alegerilor în judecătoriile de sector sau municipale, iar cele de nive-lul doi - în judecătoriile în care sunt situate consiliile electorale de circumscripție ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi. Spre exemplu, în Judecătoria Căușeni a fost înregistrată o singură cerere din partea CECE de nivelul II, la care erau anexate circa 15 rapoarte de validare a alegerilor.

O altă problemă ce a apărut în legătură cu examinarea rapoartelor de validare a rezulta-telor alegerilor locale generale a constituit faptul că într-un număr foarte mare de cazuri instanțele de fond nu s-au pronunțat asupra listei supleanților. Aceasta contravine prevede-rilor art.135 alin.3 din Codul Electoral, care prevede că instanțele de judecată confirmă, de asemenea, și lista candidaților supleanți. Această problemă poate fi în egală măsură atribuită reprezentanților organelor electorale, care au pregătit cererile de validare și au participat nemijlocit la ședințele de judecată, dar și judecătorilor care au examinat pricinile. Reieșind din declarațiile judecătorilor CSJ, au fost desfășurate suficiente seminare și instruiri pentru judecători cu privire la modul corect de examinare a cauzelor prin care să se expună asupra totalizării voturilor.

Revenind la contestațiile împotriva actelor emise de către organele electorale, putem conclu-ziona că de cele mai dese ori se depun contestații la finele campaniei sau la etapa totalizării voturilor. Deci, se constată o apatie și o lipsă de activism la etapa campaniei electorale. Cu toate acestea, din conținutul contestațiilor depuse în ultimul moment contestatarii indică in-clusiv circumstanțe care au avut loc anterior datei depunerii contestațiilor. De cele mai multe ori, contestațiile avea un caracter declarativ. La contestații nu erau anexate careva probe și dovezi ale încălcării anumitor drepturi sau abuzuri din partea concurenților sau a organelor electorale.

Această circumstanță poate fi determinată de lipsa implicării unor profesioniști, cum ar fi avocații, în cauzele de contencios electoral. În urma cercetării, rezultă că în cauzele unde au fost implicați avocați, instanțele de judecată au admis acțiunile. Totodată, se atestă calitatea probatoriului prezentat de avocați în instanța de judecată. Cu regret, doar în circa 5% din ca-zuri interesele părților au fost reprezentate de avocați licențiați.

Durata examinării cauzelor a fost una rezonabilă și în concordanță cu prevederile legale.

54


COnCLuZii GEnERALE și RECOMAnDăRi

Autorii au analizat recomandările formulate anterior de către experți în domeniu, care se refereau inclusiv și la necesitatea modificării cadrului legal. Se constatată că, în mare parte, recomandările au fost luate în considerare, iar cadrul legal a fost modificat între timp.

Remarcăm faptul că prin Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a con-testațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobată prin hotărârea Comi-siei Electorale Centrale nr. 3353, au fost detaliate toate aspectele necesare pentru examina-rea contestațiilor împotriva actelor emise de către organele electorale.

Cu toate acestea, remarcăm faptul că aplicarea prevederilor art. 65, 66, 67 din Codul Elec-toral de către instanțele de judecată deseori se reduce la aplicarea normelor prin analogie. Aici ne referim la exercitarea căii prealabile de atac și, mai cu seamă, a termenilor în interio-rul cărora urmează a fi depuse contestațiile. Or, prevederile respective nu disting foarte clar diferența între cererea prin care se urmărește adoptarea unei decizii (care nu trebuie nea-parat să fie o plângere) și plângerea prin care se solicită anularea în totalitate sau în parte a actului contestat (contestația împotriva deciziei organului electoral).

Autorii au identificat anumite probleme în ceea ce privește aplicarea uniformă a legislației electorale în partea ce ține de confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor aleșilor locali. În mai bine de 19 instanțe de judecată s-a constatat faptul că unii dintre jude-cători nu s-au expus asupra validării listei supleanților în funcția de consilieri locali.

O altă problemă a constituit modul de evidență a cauzelor electorale, mai ales din partea instanțelor de apel. Cauzele au fost înregistrate în registrul general de evidență a cauzelor de contencios doar în format electronic. Acest mod de evidență face dificilă o studiere apro-fundată a cauzelor de contencios electoral, deoarece motoarele de căutare deseori nu oferă o imagine completă a statisticilor.

Reieșind din concluziile formulate la fiecare capitol, autorii ar fi dorit să formuleze anumite recomandări față de autoritatea legislativă, organele electorale și cele judiciare, precum și față de alți actori implicați în examinarea litigiilor de contencios electoral.

Parlamentului Republicii Moldova – perfecționarea cadrului normativ în vederea evitării lacunelor sau aplicării analogiei legislative,

prin delimitarea noțiunilor de contestație/cerere prealabilă și cerere de chemare în judecată;

– instituirea unui termen pentru consiliile electorale de depunere în instanțele de judecată a demersului privind confirmarea legalității alegerilor locale.

CEC şi CICDE – aprofundarea instruirilor în domeniile legate de numărarea voturilor, întocmirea procese-

lor verbale de numărare a voturilor, prezentarea documentelor în instanțele de judecată pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor;

55


– elaborarea unei liste de control pentru funcționarii electorali cu privire la documentele ce necesită a fi prezentate în instanța de judecată în vederea confirmării rezultatelor alegerilor și validării mandatelor;

– asigurarea evidenței tuturor contestațiilor depuse la CEC, inclusiv a celor cărora nu li se dă curs spre examinare;

– perfecționarea cadrului normativ prin reglementarea în detaliu a procedurii de înaintare către instanțele de judecată a demersului privind stabilirea legalității alegerilor locale.

Consiliului Superior al Magistraturii şi Curții Supreme de Justiție – asigurarea evidenței separate a cauzelor de contencios electoral, pentru a putea verifica

respectarea exigențelor stabilite pentru acest gen de litigii;

– examinarea posibilității formării completelor specializate în domeniul electoral în instanțele de judecată de fond și de apel, care să asigure examinarea promtă și uniformă a cauzelor de contencios electoral;

– publicarea unui ghid cu modele de acte procedurale ale instanțelor de judecată, inclusiv participanți la proces, cu privire la examinarea cauzelor legate de contencios electoral;

– desfășurarea sesiunilor suplimentare de instruire a judecătorilor în domeniul aplicării legislației electorale înainte de începerea perioadei electorale și imediat odată cu începerea acesteia;

– elaborarea unei liste de control (checklist) pentru standardizarea etapelor și acțiunilor pe care trebuie să le conțină o acțiune în contencios electoral;

– sistematizarea informațiilor cu privire la examinarea litigiilor de contencios electoral în ve-derea elaborării unei Hotărâri Explicative a Plenului CSJ pe această tematică.

Subiecților cu drept de depunere a contestațiilor – dezvoltarea abilităților concurenților electorali în vederea prezentării calitative a cauzelor

în instanță;

– evitarea depunerii în instanțele de judecată și organele electorale a contestațiilor neînteme-iate sau tardive.

56


lISTa De abrevIerIalin. – aliniatAPL – administrația publică localăart. – articolulBESV – biroul electoral al secției de votareCEC – Comisia Electorală CentralăCECE – Consiliul electoral de circumscripție electoralăCEDO – Convenția Europeană pentru Drepturile OmuluiCICDE – Centrul de Instruire Continuă în Domeniul ElectoralCtEDO – Curtea Europeană pentru Drepturile OmuluiCSJ – Curtea Supremă de JustițieFig. – figuraMPA – Partidul Politic „Mișcarea Populară Antimafie”mun. – municipiunr. – numărOSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în EuropaPCRM – Partidul Comuniștilor din Republica MoldovaPDA – Partidul Politic „Democrația Acasă”PDM – Partidul Democrat din MoldovaPIGD – Programul integrat de gestionare a dosarelorPL – Partidul LiberalPLDM – Partidul Liberal Democrat din MoldovaPP – partid politicPP Patria – Partidul Politic „PATRIA”PP PCRM – Partidul Politic „PARTIDUL COMUNIST REFORMATOR DIN MOLDOVA”PPCD – Partidul Popular Creștin DemocratPSRM – Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”r. – raionRM – Republica MoldovaUE – Uniunea Europeană

Date post:	31-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times