Elena Midilina NICA

DREPT ELECTORALCurs universitar

Editia aII-a,rcvdn$d qi addugitd

Universul JurftIicBucuregti

-2016-

CUPRINS

Abrevieri.... .............5

TITLUL IDemocrafia - cadrul de manifestare a sistemului eIectoral................. ............7

Capitolul I. Sistemul electoral ...................gSecliunea 1. Definiyia sistemului electoral ..................gSeclitmea a 2-a. Componentele sistemului electoral....secpirmea a 3-a. Rezerva de competenld a legii organice t, *r;;;;;;';;;;;'*'"r*:11

" "'"directe Si primare a sistemului electoral romfut. Cerinye de calitate a legiferdrii.............16

A. Reglementarea in materie electorali prin ordonanle de urgen}A..................................1gB. Exigenla stabilitdlii legislative in materie electorali gi necesitatea de codificare.........ZZ

1. Jurisprudenli constitulionala relevantd.... ......242.Pozilia Curlii Constitulionale privind condiliile de validitate a ordonanleiorde urgenld impuse de art. 115 alin. (a) din constitulie raportate la exigenlastabilit5tii legislative in materie electorald ........263. Angajarea rispunderii Guvernului asupra unui proiect de lege in materieelectorald in contextul loialitelii constitulionale.............. ........................294. Necesitatea codificdrii electorale, a fundamentdrii temeinice a modificdrilorlegislative in materie electorall gi a adaptSrii acestora la specificul societdliiromdne ......31

Capitolul II. Democra{ia............. ..............34Seclirmea 1. Democralia directd ............34Secliunea a 2-a. Democralia reprezentativd (electorald). ............36Secliunea a 3-a. Democralia semidirectd ..................39

A. Referendumul........... ......................40B. Vetoul popular .............43C. Initiativa popular5..... ......................43D. Revocarea populard ........................44

Capitolul fTr. Democralia liheral5 semidirectl romini ..............45secliunea l. caracterul semidirect si liberal al democraliei romdne .............45Secyiunea a 2-a. Condiliile constitulionale ale restrdngerii exercitiului drepturilorelectorale tn democralia liberald semidirectd romdnd ................47Secliunea a 3-a. Procedeele de intervenlie cetdleneascd in cadrul democralieisemidirecte romdne....... .......51

A. Referendumul qi revocarea popular6... ...............521. Coordonate generale aplicabile referendumului nalional gi local...........................522. Referendumul nafional gi revocarea populard a Pregedintelui................................58

2.1. Coordonate genera1e................. ...............582.2. Referendumul obligatoriu pentru revizuirea Constituliei ...............612.3. Referendumul nalional consultativ.. .........622.4. Revocarea populard a Preqedintelui prin referendum .....................66

Dra[

3. Referendumul local gi revocarea populard a alegilor locali..........B. Consideralii generale privind iniliativa popular6.....

Secliunea a 4-a. Alegerile in cadrul democra{iei semidirecte romdne.......A. Definilia alegerilor....B. Tipuri de alegeri....C. Caracterele alegerilor

1. Caracterul politic al alegerilor2. Caructerul liber, periodic gi corect al alegerilor

D. Funcliile alegerilorSeclitmea a 5-a. Specificul mandatului de drept public ..........

A. Prin mandatul de drept public se transferi puterea, qi nu voinla.B. Indeterminarea mandantului in dreptul public.........C. Modul de creare a obligaliilor prin exercitarea mandatului public....D. Mandatul public nu este intuitupersonae .............E. Mandatul public reprezentativ nu este imperativF. Mandatul public nu este revocabilG. Mandatul public nu poate fi redelegat.

TITLUL trDPJPTUL DE A ALEGE $I DRXPTUL DE A FI ALES

Capitolul I. Dreptul de a alegeS ecliune a I . Trds dtur ile s ufr a4iu|ui ..................

A. Universalitatea sufragiului..1. Sufragiul censitar bazat pe censul constituit de avere - formb a sufragiuhrrestr6ns.......2. Evolulia impunerii universalitdlii sufragiului ..................3. Condiliile minimale ale exercitdrii sufragiului universal. Capacitateaelectorald....4. Universalitatea sufragiului qi cetdlenii din strdinitate in statele membre '.cConsiliului Europei......

B. Egalitatea sufragiuluiL Unicitatea votului........2. Votul plural3. Votul multiplu4. Egalitatea reprezentirii corpului politic. Egalitatea puterii electorale

C. Caracterul secret gi personal al votului....1. Caracterul secret al votului2. Caracterul personal al votului gi modalitdli de exercitare a dreptului de

2.1. Crarantiile caracterului personal al votului....2.2.Prezenrp, in cabina de vot gi a altor persoane inafara alegdtorului insistemul romin2.3. Urna speciala2.4. Vonrl prin corespondenli pogtald la alegerile parlamentare din Rornimcl-5. \:ourl automatizat gi votul electronic.J-6. \'otul prin procurl (mandat)

D. Caracterul facultativ al votului.... .....................151E. Sufragiul direct- sufragiul indirect....... ...........155F. Caracterul liber exprimat al sufragiului .............. .................L57

Secliunea a 2-a. Registrul e1ectora1.................. .......160Seclitmea a 3-a. Listele electorale... .....16g

A. Listele electorale permanente qi listele electorale pentru votul princorespondenp................ ....................170B. Listele electorale complementare qi copiile de pe listele electoralecomplementare .............. ....................173c. Listele electorale speciale gi copiile de pe listele electorale speciale ......175D. Listele electorale suplimentare gi tabelele electorale... ......176

Capitolul II. Dreptul de a fi aIes............ ...................1g1Secliunea 1. Condiliile de eligibilitate, ineligibilitdlile si incompatibilitdli\e..................182

A. Condiliile de eligibilitate qi ine1igibil41ile................. .........182B.Incompatibilitafile .....190C. Consideralii despre efectul constatdrii incompatibilitdfii instituit de at.25alin. (2) teza all-a din Legea rr. 176/2010 asupra exercitdrii dreptului de a fi ales ....196

Secliunea a 2-a. Candidaturile............... .................202A. Titularii dreptului de a propune candidaturi ................. .....205

1 . Formaliunile politice care pot propune/susline candidaturi ................ ..................2051.1. Alianlele politice qi alianlele electorale ...................2061.2. Paftidele politice ................2071.3. Listele de susfindtori................ .............20g

2. Organizaliile cetdfenilor aparlindnd minoritdlilor nalionale ..............2143. Candidaturile independente.......... ...............222

B. Propunerile de candidaturi........... ...................2241. Alegerile parlamentare................. ................2242. Alegerile europarlamentare........... ...............2263. Alegerile 1oca1e......... ................22g4. Alegerile preziden!ia1e................. ................230

C. Depunerea, inregistrarea qi admiterea candidaturilor............ ................2301. Alegerile parlamentare................. ................23I2. Alegerile europarlamentare........... ...............2323. Alegerile 1oca1e......... ................2334. Alegerile prezidenjiale................. ................234

D. Contestarea candidaturilor gi rim6nerea lor definitivi................. ........2341. Alegerile parlamentare.......................:............ ................2352. Alegerile europarlamentare........... ...............2363. Alegerile 1oca1e......... ................2364. Alegerile preziden{ia1e................. ................237

E. Dreptul de a renunla la candidaturd qi retragerea candidaturilor............. ................_240Secliunea a 3-a. Egalitatea de Sanse tn materia dreptului de afi a\es.............................241

A. Egalitatea de ganse intre femei gi bdrbafi in materia dreptului de a fi ales ..............2411. Egalitatea abstactd, nenuanlatd. ..................241

2. Egalitatea nuanlatd.....3. Cantl Romdniei

B. Egalitatea de ganse a cetdlenilor apa(indnd unei minoritdli nafionale in materiadreptului de a fi aIes.............

1. Solulii din dreptul comparat2. Solulia tradilionalb in sistemul romdn dupd 1989...3. Este solulia romAn6 conformi egalitatii de qanse?

Secyitmea a 4-a. Consideratii generale privind dreptul de a alege Si dreptul de afiales tn Parlamentul European Si la alegerile locale in cadrul Uniunii Ettropene ....",-

A. Dreptul de a alege gi dreptul de a fi ales pentru Parlamentul EuropeanB. Dreptul de a alege qi de a fi ales la alegerile locale in cadrul Uniunii Europene..-.

Capitolul III. Campania electoraliSecliunea L Finanlarea campaniei electorale

A. Finanlarea privat6 a campaniei electoraleB. Resurse financiare provenite din finanlare publicdC. Rambursarea cheltuielilor fEcute in circumscripliile electorale gi la nivelcentralD. Controlul finanfarii campaniei electorale

Seclitmea a 2-a. Utilizarea mass-media audiovizuald publicd Si privatd in campouselectorald

A. Dreptul la antend qi timpii de antend.B. Emisiunile electorale gi sondajele de opinie cu caracter electoral

Seclitmea a 3-a. AfiSajul electoral qi asigurarea spaliilor pentru tntdlniri cualegdtoriiSeclitmea a 4-a.

Seclitmea a 5-a.

Utilizarea internetului qi a social mediaC ontr o lul c amp anie i e lector ale

Capitolul IV. Cadrul exercitlrii dreptului de a alege gi a dreptului de a fi ales.....-Seclitmea I. Circumscripliile electorale...

A. Definilie gi principii de stabilireB. Decuparea demografi c dezechilibratd .............C. Redecuparea periodica abila (gerrym and er in g-ul)

Seclitmea a 2-a. Circurnscripliile electorale in Romdnia.A. Circumscripliile electorale in cazul alegerilor parlamentare .................B. Delimitarea colegiilor uninominale inbazalegii nr. 3512008: risc degerrymandering? ...........C. Circumscripliile electorale in cazul alegerilor locale.........D. Circumscripliile electorale in cazul alegerilor europarlamentare qi

Secliunea a 3-a. Secliile de votareA. Categorii de secfii de votare....B. Delimitarea gi numerotarea secfiilor de votare..

TITLUL IIISCRUTTNUL (FORMULA ELECTORALA)... ......328

Capitolul I. Tipuri de scrutin.. ...............330Sec[iunea l. Scrutinul majoritar.... .......331

A. Scrutinul majoritar la un tur...... ......................3311. Scrutinul majoritar la un tur uninominal. .....3312. Scrutinul majoritar la un tur uninominal alternativ (preferenfial)................. ........3333. Scrutinul majoritar la un tur plurinominal (de listl) .......3344. Scrutinul majoritar la un tur plurinominal alternativ (preferenlial)................ ......335

B. Scrutinul majoritar la douS tururi.......... ..........3351. Scrutinul majoritar la doud tururi uninominal ......... .......3352. Scrutinul majoritar la doud tururi plurinominal........ ......336

Secliunea a 2-a. Scrutine pre-proporlionale ...........337A. Votul cumulativ ........)) tB. Votul limitat........ ......337C. Minimul electoral..... ................"...33t

Seclitmea a 3-a. Reprezentarea proporlionald.... ....33EA. Evolulie, avantaje qi inconveniente............. ....339B. Etape tehnice .............341C. Tendinle ale RP: proporlionalitate integrald sau aproximativd....... ......342D. Variante de RP care uzeazd de c6turi electorale ................344

1. Metoda celor mai mari resturi (metoda Hamilton 1792) ......... ..........3442. Metoda celei mai mari medii ....3443. Formula Hare (vot unic transferabil) .......... ....................345

E. Metodele prin divi2ori.................. ...................3461. Metoda d'Hondt...... ..................3472. Metoda Sainte-Lague (metoda Webster 1832).......... .....347

F. Pragurile electorale... ,...................348G. Desemnarea aleqilor in reprezentarea proporfionald. Tipuri de liste........................350

Secliunea a 4-a. Scrutinele mixte.. ........354A. Definitie, evolulie gi criterii de c1asificare................. ........354B. Scrutine geografic mixte......... .....355C. Scrutinele geografic omogene.... .....................35d

1. Scrutinul mixt cu liste cu inrudire....... .........3572. Scrutine mixte cu finalitate proporlionald (compensatorii) ...............357

2.1. Scrutinul german pentru alegerea Bundestagului.............. .........3582.2. Serutinul italian din1994..... .................3602.3. Scrutinuljaponez dinl994 ...................3602.4. Scrutinul din Ungaria............... .............361

3. Scrutine care combin[ SM plurinominal $i RP........... ....3624. Scrutine mixte cu finalitate majoritard... ......362

4.1. Scrutinul mixt italian din1924 .............3624.2. Scrutinul practicat la alegerile municipale franceze din 1983 ....3624.3. Scrutinul romdn din 1926 .....................363

536 Drept electoral

Capitolul II. Consecinle ale tipurilor de scrutin................ ........365Seclitmea l. Consecinle asupra sistemului de partide............. ......................370

A. SM uninominal la un tur 9i bipartidismul............ .............3:B. SM la doud tururi, multipartidismul gi bipolarizarea................. ...........375C. Reprezentarea propo4ionald qi multipartidismul ..............3-

Secliunea a 2-a. Consecinle asupra reprezentdrii parlamentare Si a guverndrii............-3WA. SM, reprezentarea parlamentar6 qi stabilitatea guvernamentald..............................jt:B. RP, reprezentarea parlamentara qi (in)stabilitatea guvernamentalS .........................jf,:

1. Aprecieri generale..... ...............jtr2. Consideralii privind sistemul rom6n......... .....................jt4

Seclitmea a 3-a. Consecinlele asupra psihologiei e\ectoratu\ui.......................................if

TITLUL TVORGATUZARXA$r'DESFA$URARXAALEGERrLOR............. .............-390

Capitolul I. Organismele e1ectora1e................ ........--]*Seclitmea 1. Birourile electorale Si oficiile electorale... ..........-jgf

A. Reguli generale privind birourile gi oficiile electorale.... ..................... jg$1. Statutul juridic al birourilor qi oficiilor electorale2. Componenla birourilor gi oficiilor electorale, statutul membrilor qi modul de

4. Actele administrative jurisdiclionale ale birourilor qi oficiilor electorale ........... 45. incetarea activit5tii birourilor gi oficiilor electorale ....................-... {

B. Biroul Electoral Central ..........-- c1. Componenla Biroului Electoral Cenhal ..................."._- t2. Constifuirea qi completarea Biroului Electoral Central3. Atributiile Biroului Eleetoral Central

C. Biroul electoral de circumscripfie e1ectora16.............1. Biroul electoral de circumscrip{ie electorald pentru alegerile parlamentarc-,-*2. Biroul electoral de circumscriptie pentru alegerile locale

2.1. Constituirea, completarea pi atribuliile in cazul alegerilor localegenerale......2.2. Reguli privind birourile electorale de circumscripfie in cazul organir;riide alegeri parliale.......

3. Biroul electoral judelean gi biroul de sector al municipiului Bucuregti incazul alegerilor pentru Parlamentul European gi al alegerilor prezidenliale ...-.4. Biroul electoral pentru secfiile de votare din strdin6tate........,....

D. Biroul electoral al sectiei de votare....1. Constituirea biroului electoral al secliei de votare....2. Biroul electoral al secfiei de votare din strdindtate.................3. Atribuliile biroului electoral al secliei de votare....4. Birourile electorale penhu votuI prin corespondenp................

E. Oficiile electoraleSeqtiutea a 2 - a Autoritate a E le c tor ald P ermanentd ............kcyiuea a 3-a. Aprecieri conclwive Si propuneri.............. ......445

Cuprins 537

Capitolul II. Desllgurarea votirii .........450Secliunea I. Buletinele de vot, documentele necesare pentru exercitarea dreptuluide vot prin corespondenld, semnele electorale si stampilele electorale.........:........... .....450

A. Buletinele de vot pi documentele necesare pentru exercitarea dreptului de votprin coresponden!i........ ....................450B. Semnele electorale ....457C. $tampilele electorale ....................45g

Secliunea a 2-a. Votarea............... ........462A. Etapa preliminara votdrii gi mrsurile organizatorice ale votirii ................ ..............462B. Procedura votirii........ ..................464C. Procedura vot[rii in caztl votului prin corespondenld........ ..................472D. Observarea alegerilor ...................473

Capitolul III. Stabilirea rezultatului a1egerilor................. .........47gsecliunea l. Numdrmea voturilor si consemnarea rezultatului votdrii ........47gsecliunea a 2-a. stabilirea si publicarea rezultatelor alegerilor ............. .....4g4

A.centralizarearezultateloralegerilorincazulalegerilorparlamentare,europarlamentare gi parlamentare................. .......4g4B. Stabilirea, validarea gi publicarea rezultatului alegerilor in canilalegerilorprezidenfiale................. .....................4g5C. Stabilirea rezultatului alegerilor, reparlizarcaqi atribuirea mandatelor in cazulalegerilor membrilor din Rom6nia in parlamentul European............... .....4ggD. Constatarearentltahilui alegerilor, repartizarea gi atribuirea mandatelor gipublicarea rezultatului alegerilor in cazul aregerilor parlamentare................. ..............4g1

1. Stabilirea pragului electoral..... ...,................4912' Repartizarea qi atribuirea mandatelor la nivelul circumscripliei elector ale.....,.....4923. Repartizarea centralizat[ a resturilor electorale la nivel nalional ......4g24. Desf[qurarea mandatelor pe liste de candidali repartizate pe circumscripliielectorale... .................4g35. Atribuirea mandatelor candidalilor de pe liste... .............4g46. Centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor gi publicarearezultatului alegerilor.... ........,.......... ................495

Secyiunea a 3-a. Centralizarea, stabilirea rezultatului alegerilor si atribuireamandatelor in cazul alegerilor 1oca1e......... .............49g

A. Stabilirea rezultatelor alegerilor pentru funclia de primar... .................49gB. Repartizarea mandatelor de consilieri....................:....... . .... ................500C. Atribuirea mandatelor de consi1ieri................. ...................502D. Consemnarea tn procese-verbale a opera{iunilor de centralizare a voturilor, dercpartizare gi atribuire a mandatelor ................. ......................503E. Eliberarea certificatului doveditor al alegerilor.................. ..................,504F. Cenhalizarea voturilor qi a rezultatelor alegerilor la nivel judefean.........................505G. Centralizarcareztltatelor alegerilor la nivel na,tional qi publicarea rezultateloralegerilor... .....................506

Bibliografie ..._....514

Capitolul I

SISTEMUL ELECTORAL

Sec[iunea IDeftni{ia sistemului electoral

Una dintre definiliile date sistemului electorat in doctrina romdndl il reduce in mod

eronat la sistemul normelor juridice electorale, al ciror obiect de reglementare ar fi reprezentat

exclusiv de acele relalii sociale reglementate de dreptul constitulional, care privesc alegerea

deputafilor, senatorilor qi a qefului statului. In continuare, se precizeaz[ c5, prin confinutul lor,normele juridice electorale stabilesc care sunt drepturile electorale ale cet6,tenilor, condiliile ce

trebuie indeplinite de o persoanl pentru a le exercita, garanliile care asigurd exercitarea lorefectivd, obligafiile autoritdlilor qi instituliilor publice in legituri cu alegerea deputafilor, sena-

torilor sau a gefului statului, regulile de organizare gi desfbgurare a alegerilor, precum gi cele de

stabilire, centralizare qi comunicare a rezultatelor votului (scrutinul).

Aceast6 opticd asupra sistemului electoral nu poate fi acceptatS, din mai multe consi-

derente. in primul r6nd, exclude alegerile locale din sistemul electoral, prin ignorarea at6t a

relaliilor sociale corespunz6toare, cAt gi a normelor din Constitulie ce constituie fundamente

constifulionale ale alegerilor locale, respectiv a normelor electorale de rang infraconstitulionalin materie.

in al doilea r6nd, definilia exclude din aria sistemului electoral normele infraconsti-

tulionale privitoare la alegerile nafionale, degi, in continuarea demersului, autorii analizeazd,

asemenea nolTne.

in al treilea r6nd, definilia nu include in sistemul electoral alegerile pentru Parlamentul

European.

in sfhrgit, definilia pare sd reduciL sistemul electoral la sistemul de norme de dreptelectoral, cu neconsiderarea astfel a obiectului lor de reglementare - raporturile sociale ce cad

sub incidenla acestor norne, raporturile juridice de drept electoral.De asemenea, autorul definiliei precizeazd cd sistemul electoral reprezintd o institulie a

dreptului constitujional, constAnd intr-un ansamblu sistematizat de norme juridice de dreptconstitufional, reunite in acelaqi loc datoritd obiecfului comun de reglementare, gi anume

rela{iile sociale care apar ?n procesul electoral (de alegeri), in legituri cu drepturile electorale,

cu scrutinul qi tipurile acestuiaz.

Considerim c[ aceastd definilie elimini cdteva dintre inexactit6,tile celei anterioare, cdtd

weme include in sistemul electoral relafiile sociale referitoare la alegeri, in general, precum qi

normele ce reglementeazd aceste relafii, precizdnd, totodat4 componentele sistemului electoral.Astfel, qi aceastd definilie se videgte incompletd, intrucdt exclude din sistemul electoralnormele de rang infraconstitulional referitoare la relaliile sociale ce apar in procesul electoral.

I Gh. Iancg Gh. Glivan, Sistemul electoral, Ed. All Bech Bucuregti, 2005, p. l.2 Gh. Iancq (Jnele aspecte critice referitoare la sistemul electoral romd4 irl RDP nr. 3/2008, pp. 90-9 l.

Democralia - cadrul de manifestare a sistemului electoral

Considerdm cd sistemul electoral reprezintd, pe de o parte, ansamblul relatiilor sociale cese manifestd ?n legEturi cu alegerile politice, indiferent de nivelul la care acestea se mamfestdgi in urma cdrora se constituie organe reprezentative, indiferent de nivel gi de gradul dereprezentativitate (nalional, local sau european, in cantl Parlamentului European), iar, pe dealt6 parte, ansamblul regulilor juridice, de rang constitulional gi infraconstitulional, cereglementeazd toate aceste relalii socialel. Acestea constituie, de altfel, izvoarele dreptuluielectoral, care coexistd ierarhizat gi trebuie deci sd respecte exigenfele de validitate qi confor-mitate, precum gi raporturile de derogare qi abrogare in cadrul ierarhiei normative.

Astfel definit, sistemul electoral cuprinde, pe de o parte, relaliile sociale care constituieobiectul de reglementare al dreptului electoral, iar, pe de alti parte, dreptul electoral in sensobiectiv, componentd normativS a sistemului electoral. Complementar, sistemul electoral esteobiectul de studiu al dreptului electoral, considerat din perspectiva dreptului ca gtiinla juridic5.in ambele sale sensuri, dreptul electoral poate fi considerat fie subramurd a dreptului consti-tulional, fie ramurd de drept distincti. in alte sisteme de drept, precum cel francez, dreptulelectoral se bucurl de autonomie, fiindu-i recunoscutd deja de decenii calitatea de ramurd dedrept de sine stdtdtoare, iar definiliile date cireptului electoral sunt in mod majoritar de genulcelei la care am aderat qi noi prin maniera in care am incercat sd definim sistemul electoral,centrate pe ideea unui ansamblu de norne aplicabile alegerilor politice. Astfel, in doctrinafrancezl se considerd cd dreptul electoral politic (particula ,,politic" este adf,ugati pentru aelimina din sfera de cuprindere alegerile fErd caracter politic, precum cele administrative sauprofesionale) este ,,cel care reglementeazl. alegerile prin care cetdlenii igi desemneazd, repre-zentanjii. Este deci legat in mod intrinsec de democralia politic5 ale cdrei valori le exprimi qi laorganizarea cdreia contribuie"2.

in ce"u ce ne privegte, considerdm cd ar trebui recunoscut[ gi in RomAnia autonomiadreptului electoral ca ramuri de drept public, distincta de dreptul constitufional, de dreptuladministrativ (in cazul alegerilor locale) gi de dreptul Uniunii Europene (in cazul alegerilorpentru membrii Parlamentului European), ?n pofida str6nsei corelalii pe care dreptul electoral ointre,tine ?n special cu dreptul constitulional in cadrul sistemului de drept public Ai al sistemuluide drept in general.

RaportAndu-ne la definilia datd. in doctrind ramurii de drept, conform cdreia aceasta esteansamblul normelor juridice care reglementeazd, relaliile sociale dintr-un domeniu al viefiisociale, in baza unei metode specifice de reglementare gi a unor principii comune3, primulnostru argument pentru autonomia dreptului electoral este cel referitor la criteriul de naturdobiectivd const6nd in obiectul de reglementare distinct al dreptului electoral. Acesta este unansamblu de relalii sociale cu specific comun, care le distinge de alte relalii sociale qi care se

manifesti intr-un anumit domeniu al viefii sociale. Aceste relalii sunt, in cazul dreptuluielectoral, cele referitoare la alegerile cu caracter pohtic in cadrul democraliei. Al doileaargument este metoda de reglementare specifica si principiile comune, astfel cum se vordistinge pe parcursul demersului nostru.

I Pentru o definilie asemdndtoare a sistemului electoral ir cc.-==: :--:-i::l a se vedea B. Selejan-Gulan, Drept:cnstitulional Si instttulii politice, ed. a2-a, revdzuta qi adiug::i E:. H"::---=:: tsucxegti. 2008, p.209.

2 J.-C. Masclet, Droit dlectoral, PIIF, coll.,,Droit fonda::-::::*-'. ?=--.- -i89. p. ll. apudB.Maligner, Droitilectoral, Editions Ellipses, 2007,p. 11. Acest din urma autor c: ;: .':: :r::-:-: :e cet-rnire, in aceeaqi manierf,, a:reptului electoral de cf,tre autori pe care, de altfel, ii citeaza in e;.,{i se=

3 N. Pop4 Teoria generald a dreptului, TUB, 1992, p. 151. ;:.: l l l:: r>::. I. Dogarq Gh.Ddnigor, Teoria

-zenerald a dreptului, Ed. C.H. Beck, Bucureqti,2006, p. 231.

10 Drept electoral

in ceea ce privegte obiectul de reglernentare al dreptului electoral, chiar daci am relineideea exprimatd in doctrind, cu care suntem de acord, conform cireia ,"nu exist6 intotdeauna un

specific al relaliilor sociale vizate inainte de reglementare"t, atrr observa fbrd dificultate c5, incazul relafiilor sociale privind alegerile, specificul lor existd qi line de domeniul evidenfei,

manifest6ndu-se distinct de relaliile sociale cu care se afl6 in legiturd qi care cad sub incidenla

fie a unor ramuri de drept deja devenite tradilionale, precum dreptul constitulional sau dreptul

administrativ, fie a dreptului european, ramurd de drept mai noud in raport cu acestea. Relaliilesociale reglementate de dreptul electoral trec dincolo de granilele dintre ramurile de drept

menfionate tocmai prin specificul lor, care line de manifestarea liberti,tii de participare incadrul alegerilor politice in democralie.

Sub aryect practic Ai pragmatic, recunoagterea dreptului electoral ca ramuri distincti de

&ept pue se depinda de atitudinea legiuitorului, suslinutd de interesele politice existente la un

mment dd. In acest sens, s-a afirmat, intemeiat, ci ,,indiferent de criteriile propuse, este cert

ci divizarea dreptului in ramuri are ceva artificial, cd oricAt ne-am strbdui este imposibil sa

inlelegem de ce gi in baza ciror criterii obiective va lua fiinf[ o ramurd sau alta. Iati de ce

credem cd voinla legiuitorului dintr-un moment dat este prioritarb de cele mai multe ori.Distinct'ile de ramurd au avut la bazd interese politice, subiective, gi nu obiective (...).Instifuirea unei ramuri distincte constituie intotdeauna o derogare de la dreptul comun, deciinstituie, dintr-un interes politic dat, in momentul respectiv, un regim privilegiat"2. Dinperspectiva acestei v:zi.uni, pe care o considerdm realisti, credem cu atAt mai mult cd incontextul actual din Romdnia se impune ca legiuitorul sd contribuie la instituirea dreptuluielectoral ca ramuri distinct[ de drept, prin adoptarea unui Cod electoral, avdnd in vederedinamica din ce in ce mai complex[ a materiei electorale in RomAnia extinderea qi addncireainteresului manifestat cu privire la sistemul electoral de c5tre actori sociali gi politici (printrecare ii num5rdm gi pe cetdleni, precum gi structurile asociative de la nivelul societafii civile), de

c6fre membrii comunitSlii academice, literatura de specialitate (fie juridic, fie de gtiinlepolitice) ?n domeniu fiind deja vastd qi consistenti calitativ, precum qi de citre practicieni aidreptului electoral, precum membri ai organismelor electorale sau ai altor institutii publice care

au competenle in domeniul electoral.In ultimii ani, legiuitorul insugi a dat dovadd de deschidere cdtre imbundtilirea regle-

mentdrii materiei electorale, dupd cum vom vedea pe parcursul abordarii noastre, iar jurispru-

denla constitufionalS privind acest domeniu a cunoscut qi ea o evolulie remarcabild, prin care

se protejeaza din ce in ce mai eficient caracterul efectiv al garanfiilor drepturilor electoralefundamentale care se manifestd ?n cadrul alegerilor democratice (libere, periodice qi corecte,

dupd cum le instituie constituantul).Astfel, qi nu in cele din urm5, pe lAngi interesul practic al recunoagterii autonomiei

drepfului electoral, la care ar contribui codificarea gi care va trebui si se manifeste in limiteleimpuse de exigenfele constitulionale in materie electorald gi in concordanlE cu un consens

social, politic Ai constitufional asupra idealului qi reafita1ii democra]iei in Romdnia, dobdndireade cdtre dreptul electoral a cafitalii de ramuri distinctb de drept ar prezenta un interes meto-dologic, din perspectivi intelectuald, intrucdt ar permite abordarea sistematici a problematiciielectorale3.

I D.C. Daniqor, I. Dogaru" Gh. Ddnigoa op. cit.,p.231.2lbidem,p.232.3 lbidem, referitor la interesul intelectual qi metodologic pe care il prezinti ideea qi realitatea subdiviziuniior

dreptului.