+ All Categories
Home > Documents > studiu prefezabilitate 1

studiu prefezabilitate 1

Date post: 10-Jul-2015
Category:
Upload: lungu-marius
View: 147 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 41

Transcript

COLECTIV

DE

ELABORARE

SEF PROIECT :

arh. Marius Lungu

EXPERTIZA

TEHNICA :

ing Ioan Bors

ARHITECTURA :

arh. Marius Lungu

STRUCTURA :

ing. Liviu Mohora

INSTALATII - APA CANAL : INCALZIRE: VENTILATII:

ing Viorica Roman

INSTALATII ELECTRICE:

ing. Marin Titu

GEOTEHNICA :

th. Adrian Tanase

STUDIU TOPO:

ing. Daniel Voica

CUPRINSColectiv de elaborare Cuprins Capitolul 1 Date genrale de identificare a investitiei Capitolul 2 Necesitatea si oportunitatea investitiei 2.1. Situatia existenta a obiectivului de investitii Amplasamentul, accese Situatia juridical Scurt istoric Descrierea functionala a constructiilor 2.2. Starea tehnica a constructiilor studiate Date geotehnice Constatarile cercetarilor geotehnice Structura Finisaje Instalatii termosanitare Instalatii electrice 2.3. Valoarea de inventar a constructiilor 2.4. Oportunitatea investitiei Incadrarea obiectivului in politicile de investitie Acte Legislative Capitolul 3 Scenarii tehnico economice 3.1. Scenarii propuse corp B Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 3.2. Scenarii propuse corp cantina Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 3.3. Scenariile recomandate de catre elaborator Capitolul 4 - Concluziile expertizei Observatii referitoare la alcatuirea pagina 1 pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina 2 4 4 4 4 5 5 6 9 9 10 11 13 14 15 16 16 16

pagina 17 pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina pagina 17 17 17 17 23 24 24 24 32 32

pagina 33 pagina 33

structurala a

arrarrrarrrrarrraconstructiei Recomandarile expertului

pagina 33 pagina 34 pagina 34 pagina 35 pagina 36 pagina 37 pagina 38

Capitolul 5 Costul estimativ al investitiilor Modul de evaluare Valoarea investitiilor Anexa 1 - Evaluare generala a obiectivului de investitie Hotel ( corp B ) Anexa 2 Evaluare generala a obiectivului de investitie Sla de conferina si restaurant ( corp Cantina ) Anexa 3 Copii acte normative Planse desenate Plan de incadrare , plan de situatie Planuri - hotel Fatade - hotel Plan, parter, subsol sala conferinta, restaurant Plan etaj, sectiune sala conferinta, restaurant Fatade - sala conferinte, restaurant

plansa plansa plansa plansa plansa plansa

1 2 3 4 5 6

Cap.1 DATE GENERALE DE IDENTIFICAREA INVESTITIEIDenumirea investitiei: - Reabilitare si schimbare de destinatie dincorp B colegiul ASTRA in hotel - Reabilitare si schimbare de destinatie din corp cantina in sala de conferinta si restaurant

Amplasament

: - Str Panselelor nr 23 BRASOV

Beneficiarul investitiei: - Inspectoratul Scolar Judetean Brasov Titularul investieiarhitectura Ing. Ioan Bors - Expertiza SC CONSTEEL PLAN DESIGN SRL - structura SC SANITERM SRL - inst. sanitare, termice, ventilatii SC ROMELECTRO SRL inst. electrice

: - Inspectoratul Scolar Judetean Brasov

Elaboratorii studiului: - Marius Lungu Birou individual de

Cap.2 NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI2.1. Situatie existenta a obiectivului de investitii . Amplasamentul, acceseCele doua constructii studiate sunt amplasate in incinta colegiului Astra( in prezent desfiintat) , care este situat in partea de sud a localitatii langa platforma industriala ROMAN SA. Accesul la amplasament se face din strada Panselelor care are legatura cu bulevardul Carpatilor. Colegiul ASTRA este amplasat pe vechiul amplasament al Poienii Honterus , poiana inconjurata pe trei laturi de dealuri joase impadurite. Acesta este un ansamblu de constructii format

din 17 cladiri, terenuri de sport si un parc, ansamblu care forma un campus scolar. Cladirile studiate sunt amplasate in partea de sud in apropierea dealului impadurit. Orientarea fata de punctele cardinale este nord sud, liziera padurii de foiase neafectand gradul de insorire. Prima constructie studiata(corp B) are accesul principal din nord , dintr-o alee pietonala bordata de brazi. Accesul secundar se face dinspre vest din aleea carosabila existenta in interiorul ansamblului. Cea de a doua constructie studiata(corp cantina) are accesul principal tot din nord acces realizat printr-un portic si un sir de trepte monumentale care preiau o diferenta de nivel de 1,60 m. In constructie se mai realizeaza un nr de 5 accese secundare , 4 pe latura de est si ce de-al cincelea pe latura de vest. In partea din fata a corpului cantina ( fatada nord) este amplasata o platforma asfaltata partial folosita ca parcaj automobile.

Situatia juridicaTerenul si constructiile sunt proprietatea privata a Municipilului Brasov conform extras CF nr .113131 ,nr top 6810/1/21, nr top 6810/1/24. Acesta este in administrarea Inspectoratului scolar judetean Brasov conform act nr .

Scurt istoricn perioada interbelic, orasul cunoaste o noua dezvoltare industrial prin construirea a doua noi fabrici ca: uzina I.A.R.construita n 1925 i uzina ASTRA construita n 1927. Acest fapt impunea pregatirea si formarea de persoanne calificate care sa lucreze in aceste fabrici. Astfel intre anii 1928 si 1936 functioneaza o scoala superioara de arte si meserii iar in 1939 se infiinteaza pe langa uzina ASTRA o scoala pentru ciclu primar, care in anul 1942 se transforma in liceul industrial experimental ASTRA -L.I.E.A. Acesta functioneaza pana in anul 1948, an in care apare reforma invatamantului si in care se infiinteaza Scoala Profesionala Metalurgica si Scoala Tehnica Industriala Metalurgica dela uzinele Steagu Rosu ( foste ASTRA). Odata cu infiintarea noilor scoli in anul 1948 incepe construirea , pe amplasamentul Poienii Honterus , a Centrului Scolar Profesional Metalurgic( foto 1, foto 2 imagini de epoca) , ansamblu proiectat de arhitectii N. Nedelescu , Florin Teodorescu, Titu Elian , Dan Marinescu. Pana in 1950 se construiesc aici o scoala cu 25 sali de clasa si laboratoare( corp A), doua hale pentru ateliere, 8 blocuri internat , o cantina si un corp social care cuprindea mai multe functiuni.

foto 1

foto 2 In anul 1971 scoala capata o noua denumire si se infiinteaza Liceul Industrial Steagu Rosu. In anul 1980 se inaugureaza un nou corp de cladire pentru scoala proiectat de catre Directia de Sistematizare , Arhitectura si Proiectare in Constructii ( actual Proiect Brasov SA), arhitecti .. Corpul B cupinde 20 sali de clasa, laboratoare, ateliere precum si spatii pentru birouri si materiale didactice. Noul corp de scoala a fost proiectat dupa noile norme si standarde functionaliste. Dupa 1989 au loc multiple schimbari a formelor de scolarizare si a profilurilor . Astfel se reinfiinteaza , pe langa scolile existente ,Scoala Complementara de Ucenici iar la liceu apar profiluri noi real matematica fizica , informatica, care nu au succes, fapt care duce la desfiintarea acestora in 1999 cu noua reforma a invatamantului. isi pierde puterea de campus astfe Dupa acestea se reinfiinteaza Scoala de Arte si Meserii dupa care primeste denumirea de Colegiul Tehnic Astra. In anul 2010 fuzioneaza cu Colegiul Tehnic Iosif Silimon ( fost Liceul Industrial Hidromecanica) si se formeaza Colegiul Tehnic Transilvania. De la aceasta data se reduce activitatea scolara in campus aproape la zero (se mai utizeaza doar atelierele din cadrul halelor existente). Tot in aceasta perioada ansamblul incepe sa-si piarda functionalitatea prin desfiintarea internatului, inchirirea sau vanzarea de spatii pentru alte activitati( birouri, desfiintarea cantinei si inchirierea spatiului acesteia pentru activitatii industriale, depozitare (abator LUCA, depozit eurofarm ,atelier tamplarie si mobilier), inchirierea ultimelor

doua etaje ale corpului B catre o scoala privata, lipsa cererii de personal calificat datorita transformarii platformei industriale ROMAN SA ,etc. Tote aceste fapte ce au dus la faramitarea treptata pana la disparitia activitatii de pregatire scolara . In prezent corpurile de constructie sunt in continua degradare si se incearca o refunctionalizare precum si o revigorare a zonei. Acestea sunt administrate partial de Inspecturatul Scolar Judetean Brasov si partial de Primaria Municipiului Brasov.

Descrierea functionala a constructiilorCorp B Corpul B este o constructie cu un regim de inaltime P+3 cu dimensiunile generale de 42,30 x 17,85 m . Acesta este un volum realizat din doua prisme decalate , acoperite cu o sarpanta din lemn deasemenea cu planuri decalate . Aceasta este amplasata in partea de sud a ansamblului cu latura lunga est vest si orientarea incaperilor nord sud . Accesul principal se face pe latura de nord intr-un spatiu de primire in care este amplasata scara principala. Din acest hol se accede intr-un culoar care face distributia la 4 ateliere fiecare dotat cu spatiu preparari si material didactic. Tot din acest hol in capat spre est sunt amplasate grupurile sanitare pe sexe iar in celalalt este amplasata cea de a doua scara si un acces de serviciu amplasat pe latura de vest. In peretii holului sunt realizate dulapuri inzidite pentru fisete. Etajul 1 are o impartire similara cu cea a parterului aici fiind amplasate 4 laboratoare dotate cu spatii preparari si material didactic. In spatiul holului casei scarii principale s-au realizat doua incaperi (birouri) realizate din pereti de gips carton. Etajul 2 si 3 sunt identice si au urmatoarea distributie functionala din culoar se face distributia la 6 sali de clasa , un spatiu pentru material didactic , un vestiar si grupurile sanitare aflate in aceeasi pozitie. La etajul 2 si 3 au fost facute unele compartimentari din gips carton (pentru scoala Romano - Americana) compartimentari realizate fara autorizatie de construire . De la ejajul 3 se face acces catre pod prin intermediul unei trape si a unei scari metalice. Inaltimea de nivel este de 3,50 m , toate incaperile sunt ventilate si iluminate natural. Indici PARTER Sc Su ETAJ 1 Sc Su ETAJ 2 Sc Su Sc ETAJ 3 Su

711,10

599,37

702,40

580,34

702,40

579,61

702,40

578,46

Sconstruit = 711,10 mp Sdesfasurat= 2818,30 mp H streasina = 13,85 m H coama = 20,75 m Corp cantina Corpul cantina este o constructie cu regim de inaltime P + Epartial este in forma de T si acoperita cu sarpanta .In partea din fata I s-a prevazut un turn cu ceas realizat pe structura din lemn. Cantina a fost proiectata ca un spatiu cu folosinta multifunctionala functiunea principala fiind de servire masa pentru elevi si personalul angajat. Ocazional se folosea pentru festivitati , spectacole, proiectii de filme , baluri, etc Accesul principal se face pe latura de nord a constructiei , pe sub un portic generos intrun hol /foyer ce face distributia catre o sala mare , o sala mai mica, grupurile sanitare , spatii spalator si nivelul etajului prin intermediul unei scari in trei rampe. In sala mica de la parter erau serviti personalul angajat iar in sala mare isi luau masa elevii. In sala mare se desfasurau si celelalte activitati enumerate mai sus, astfel ca in continuarea acesteia este amplasata o scena cu 0,85 cm mai sus fata de nivelul salii in spatele acesteia existand trei spatii de circulatie depozitare , unul dintre ele avand acces direct din exterior amplasat pe latura de est .Pentru ventilare si iluminare naturala in sala mare sunt amplasate un numar de 10 fereste pe latura de nord si 3 ferestre pe latura de sud.cu dimensiunile de 2,70 x 5,50 m. Sala mare precum si sala mica sunt deservite de spatiile bucatariei amplasate in volumul adiacent amplasat perpendicular( orientare est - vest) pe volumul principal. Accesul la spatiile bucatariei se face dinspre fatada est intr-un hol din care se face distributia spre spatiile bucatariei , spatii de depozitare grupuri sanitare vestiare si spatiul podului prin intermediul unei scari din beton balansate. Sala mare are dimensiunile in plan de 39,75 x 15,05 m si inaltimea libera sub planseu de 6,70 m(foto 3), Celelalte spatii au inaltimea libera de 3,95 m.

foto 3

foto 4 Partial sub spatiile bucatariei este realizat un subsol in care a fost amplasata o centrala termica , care facea incalzirea mixt : cu aer cald si cu radiatoare. Accesul la subsol se face din exterior intr-un spatiu amplasat la cota -3,60 . Spatiul subsolului are dimensiunile de 17,30 x8,95 m si o inaltime libera de 3,50 m . In interiorul acestuia sunt amplasati doi stalpi cu rolul de sustinere a planseului. Grupurile sanitare de la parter zona accesului principal nu sunt diferentiate pe sexe iar wc-urile sunt tip turcesc. Grupurile sanitare din zona bucatariei( actual productie mobilier) sunt utilate normal. Etajul este realizat partial peste parter si este amplasat la cota +4,15 m fata de cota 0,00 a parterului.Accesul se face intr-un hol din care se face distributia la 3 spatii birouri, un spatii camera proiectii si un spatiu tehnic. Doua dintre birouri sunt amplasate sub acoperis iar pentru iluminare s-au prevazut cate o lucarna pentru fiecare . Celelate birouri au ferestre spre vest unul dintre acesta avand acces la o terasa generoasa amplasata deasupra grupurilor sanitare de la parter. Proiectul initial avea prevazute in planul sarpantei un numar de 15 lucarne ochi de bou pentru ventilarea podului ,dintre acestea existand in prezent doar 6 amplasate in partea din spate. In anii 90 constructia nu a mai fost folosita in scopul proiectat ci a fost inchiriata si utilizata ca spatii de productie si depozitare. In perioada cand a a fost utilizata ca abator (SC LUCA SA) au aparul o serie de constructii parazitare lipite de fatada (afumatorie, garaje- foto 4), au aparut in spatiul salii mari compartimentari noi din bca( foto 3), ghereta paznic, ( realizate fara fundatii ), au fost zidite goluri existente , realizate goluri noi de acces pe fatada din nord precum si rampe auto, etc.

Indici SUBSOL Sc 208,35 Su 154,88 Sc 1576,0 PARTER Sc portic 89,60 Su 1344,07 Sc 202,68 ETAJ Su 152,96

Sconstruit = 1576 mp ( fara portic ) Sdesfasurat= 1987,03 mp ( fara portic ) H streasina = 6,50 m H coama = 11,70 m H turn= 20,00 m Pentru descrierea functionala s-a realizat releveul constructiilor studiate, releveu ce se anexeaza documentatiei prezente

2.2. Starea tehnica a constructiilor studiate . Date geotehniceDate geomorfologice si litologice Amplasamentul in studiu este situat pe treapta nalt a depresiunii tectonice a Braovului, in apropierea contactului cu zona montana (versantul nord-estic al Postavarului Culmea Piscu Vechi ), la altitudini cuprinse intre 605.00 m si 612.00 m. Formele de relief sunt reprezentate, pe aceast treapt a depresiunii de esuri aluviale, cu suprafaa relativ plan, uscat. n succesiunea depozitelor cuaternare ce alctuiesc umplutura sedimentar a Depresiunii Brasovului, spre suprafaa terenului se afl un complex petrografic, dezvoltat predominant n facies dietritic (pietri, bolovani si nisip), a carui grosime depaete 60 m. La baza versanilor montani, n masa depozitelor grosiere se gsesc frecvent intercalate, la diferite nivele, terenuri coezive aflate n stare consistent, cu fragmente de pietri intercalate in masa lor. Sondajele executate pe amplasamentul n studiu au pus n eviden urmtoarea succesiune litologica : - Sub o ptura de umpluturi, de 0.301.90 m grosime, a fost ntlnita o succesiune formata din nisipuri argiloase consitente cu rare fragmente de pietris incluse in masa lui si argile prafoase aflate in stare consistent (I.C. 0.52,I.P. 22.3 %) cu umiditate ridicata in partea lor superioara ( W nat. 24.4 %). Valorile

caracteristicilor de rezisten pentru nisipuri argiloase si argile consistente sunt urmtoarele : greutatea volumica ( )= 1.95 -2.00 g/cm, unghiul de frecare intern () = 21-24, coeziunea ( c ) = 10-15 kPa.Valorile orientative de calcul pentru modulul de deformaie liniara E sunt cuprinse intre 7.000 si 11.000 kPa (terenuri compresibilitate medie ). In zona sondajelor S1 si F6 intre patura de umpluturi si stratul de argila prafoasa consitenta se afla o lentila subtire (0.50 0.60 m) de argila prafoasa maloasa, foarte umeda saturata. Date hidrogeologice Zonele de contact dintre sesurile aluviale si versantii montani sunt caracterizate prin exces de umiditate. In zona perimetrului cercetat au fost intalnite infiltratii puternice de apa deasupra stratului coeziv cu permebilitate scazuta de argila prafoasa la adancimi cuprinse intre 1.80 m(S1), 2.30m(S1), 2.50m(S3), si 1.60m(F6) fata de cota terenului amenajat. Adancimea de nghe Adncimea maxim de nghe a terenului natural din localitatea Braov, de care trebuie inut seama la proiectarea fudaiilor ,conform STAS 6054 -77 este de 1,00 m. Intensitatea seismic Conform normativului P100-1/2006 privind proiectarea antiseismic a construciilor, Braovul se ncadreaz n zona caracterizata prin coeficientul 0.20g. Din punct de vedere al perioadelor de col Tc =0.7 sec.

Constatarile cercetarilor geotehniceSondajele executate pe amplasamentul in studiu au pus in evidena urmatoarele: Corpul B Cladirea este fundat la 2.40 m adancime fa de cota terenului amenajat. Fundaiile sunt realizate din beton nedegradat si au latimi cuprinse intre 1.70 si 1.90 m laime. Terenul de fundare este constituit din argila prafoasa( in zona S1) si nisip argilos cu rar pietris ( zona S2). Presiunea conventionala = 240 kPa ( gruparea fundamentala ) . Presiunea medie vertical pe talpa fundaiei provenit din ncrcrile de calcul din gruparea special, la ncrcri centrice va fi mai mica sau cel mult egal cu 1,2 presiunea convenional.La stabilirea valorii presiunii conventionale sa tinut cont de umiditatea foarte ridicata a terenului. Corp cantina Cladirea este fundat la adancimi cuprinse intre 2.00 m(zona S4) si 2.50 m(zona S3) fa de cota terenului amenajat.

Fundaiile sunt realizate din beton nedegradat si au latimi cuprinse intre 0.45 si 0.65 m laime. Terenul de fundare este constituit din argila prafoasa ( in zona S4) si nisip argilos cu rar pietris ( zona S3). Presiunea conventionala = 240 kPa ( gruparea fundamentala ) . Presiunea medie vertical pe talpa fundaiei provenit din ncrcrile de calcul din gruparea special, la ncrcri centrice va fi mai mica sau cel mult egal cu 1,2 presiunea convenional.La stabilirea valorii presiunii conventionale sa tinut cont de umiditatea foarte ridicata a terenului. Pentru constructiilor studiate s-a realizat studiul geotehnic al terenului , studiu ce se anexeaza documentatiei prezente

StructuraCorp B Constructia a fost construita in perioada 1977 1980. Aceasta este o constructie P+ 3E fara subsol. Structura de rezistenta cadre din beton armat si este alcatuita dupa cum urmeaza: pe directia transversala , cadre din beton armat cu trei deschideri, doua marginale de 7,20 m fiecare si una centrala de 3,00 m , pozitionate interax; pe directia longitudinala exista 15 cadre cu deschiderea de 3,00 m interax; fundatiile sunt izolate si sunt din beton incastrarea la partea superioara a stalpilor fiind in cuzineti beton armat. patru plansee din beton armat amplasate la cotele +3,50m, +7,00m,+10,50m, +14,00 m; sarpanta acoperisului este din lemn si sustine o invelitoare ceramica; frontoane din zidarie de caramida,intarita cu samburi si centuri din beton armat, care inchid lateral sarpanta. Sectiunile stalpilor marginali(fatada ) sunt de 30 x 50 cm iar cei centrali de 45 x 45 cm. Grinzille pe deschiderea de 7,20 m au sectiunile de 20x75 cm iar pe deschiderea de 3,00 m au sectiunile 20 x 45 cm. Peretii interiori sunt nestructurali si sunt partial din caramida de 12,5 cm si partial de bca de 20 cm grosime. Peretii de inchidere pe laturile lungi sunt din bca 30 cm grosime si parapeti bca peste acestia fiind amplasate ferestre. Peretii de inchidere de pe laturile scurte( frontoane ) sunt din caramida. La inspectarea constructiei se constata ca in ansamblu structura de rezistenta a acesteia este in stare buna, nu indica ca ar avea fisuri sau crapaturi , care sa indice ca s-au depasit capacitatea portanta intr-o

anumita perioada, la incarcarile de exploatare, la tasarile diferentiate ale terenului de fundare sau la actiunea cutremurelor din 1986 si cel din 1990. Prin adoptarea solutiilor tehnice prevazute in raportul de expertiza tehnica preliminara, structura existenta a constructiei poate fi utilizata in noile conditii functionale prevazute in proiectul de reabilitare. Corp cantina Constructia are o forma neregulata in plan si este o constructie cu subsol partial, parter si etaj partial. Aceasta fost executata intre anii 1948 -1950. Structura de rezistenta este din zidarie portanta de caramida si este alcatuita dupa cum urmeaza: pereti portanti de zidarie perimetrali si interiori de 45 cm grosime; planseu armat din beton armat sustinut pe stalpi si grinzi din beton armat; planseu din beton armat , pe anumite zone casetat (la 45 foto3) amplasat la cota +6.90 m iar pe altele cu grinzi principale si grinzi secundare amplasate la cotele +4.15 si +7,60m (peste etaj) ; sarpanta de lemn pe scaune , care sustine o invelitoare de tigla ceramica; fundatii continue din beton sub zidariile portante. In zona accesului principal este amplasat etajul cu o deschidere 11,60 x zona care se descarca pe peretii perimetrali de la parter. La etaj sunt amplasati pereti din zidarie pe planseul de peste parter, pereti realizati ulterior .Peste planseul de peste etaj este amplasata o structura din lemn care sustine un turn cu ceas. Greutate acestei structuri este conceputa sa se descarce perimetral la pereti I care sustin planseu. Tot in aceasta zona constructia are evazari care functioneaza ca niste contraforti( portic intrare) In anumite zone in peretii portanti sunt inlocuiti cu stalpi si grinzi care sustin zidaria de deasupra. Stalpii au sectiunile de 4x4 cm ia inaltime libera a golurilor( su grinda) este de 3,50 m. In interiorul sali cu planse casetat s-au realizat ulterior pereti de compartimentare din zidarie bca , pereti amplasati pe pardoseala salii fara fundatie . Acestia nu sunt asigurati cu centuri si grinzi. Partial peste unii s-a realizat un planseu la cota +2,80 m ,din beton intre grinzi metalice I. Ceilalti sunt ridicati la cote diferite +3,55 m, +4,80 m Dupa examinarea pe teren a constructiei se constata ca structura de rezistenta a acesteia s-a comportat corespunzator in perioada de 60 de ani de expoatare si la actiunea succesiva a cutremurelor din anii1977, 1986 si 1990.

Dupa 1989 , costructia a avut utilizari improprii fata de functiunea proiectata si nu afost intretinuta corespunzator. Pentru constructiilor studiate s-a realizat cate un raport de expertiza tehnica , raport ce se anexeaza documentatiei prezente

FinisajeCorp B Din punct de vedere al finisajelor constructia a inceput sa se degradeze din cauza faptului ca este nefolosita precum si a faptului ca invelitoarea din tigla este degradata (foto 5 ) in proportie de 30% si sa-u produs infiltratii pana la nivelul etajului 1(umflarea parchetului foto 6 ).

Foto 5 foto 6 Finisajele exterioare sunt : tamplarii lemn vopsite in doua straturi cu doua foi de geam pentru spatiile parterului si etajului 1si 2 finisajele initiale ale constructiei tamplarii pvc alb cu geam termoizolant pentru etaj 3 lavabil de exterior verde finisaje noi dar de calitate inverioara invelitoare tigla ceramica finisaje originale degradate in proportie 30% elemente lemn apparent sapanta baituite finisaje degradate.

Finisajele interioare sunt cele originale pentru parter, si etajele 1 si 2,exceptie facand zona scarii de acces si etajul 3 unde exista o interventie noua. Finisajele sunt: zugraveli de apa pentru pereti, tavane parchet lu pentru pardoseli sali de clasa mozaic turnat pentru pardoseli culoare parter , etaje 1,2 , si grupurile sanitare eta1 si parter covor pvc pentru pardoseli zona scarii principale , hol etaj 3 si 4 sali de clasa de la acelasi etaj; mocheta pentru incaperire noi create la etajul 3( celelalte sali de clasa). Gresie pentru grupurile sanitare de la etajele 2 si 3; Faianta pereti pentru grupurile sanitare; Zugraveli lavabile pentru pereti tavane etaje 2 si 3; Din elementele de finisaj lipsesc o parte din usile interioare , balustradele pentru scara interioara. Corp cantina Din punct de vedere costructia este degradata foarte tare mai ales in zona acces , grupuri sanitare unde s-au produs infiltratii de la terasa peste parter (foto 7,8). Finisajele existente sunt de calitate inferioara si uzate fizic si moral. Ultima interventie de refacere o finisajelor a fost probabil inainte de 1989, dupa aceea, in special perioada LUCA, au fost interventii distructive sau reaparatii minore la nivelul invelitorii ( probabil in acea perioada au fost desfiintate lucarnele ochi de bou prefazute in proiectul initial) care este intr-o stare relativ buna fata de restul finisajelor existente.

Foto 7

foto 8

Finisajele exterioare sunt: zugraveli de apa alb vopseala in ulei verde pentru soclu si streasina portic, elemente aparente turn; ancadramente beton mozaicat la ferestre( partial distruse); tamplarii lemn cu geam dublu; usi metalice acces(tamplarii adaugate); lemn aparent baituit pe frontoane; balustradae metalice cu mana curenta lemn; tigla profilata ceramica pentru invelitoare si tabla zincata faltuita pentru lucarnele ramase. Finisajele interioare sunt: vopsele in ulei pereti h -1.60; zugraveli de apa pentru pereti; placaje faianta h-2,20 (incaperile unde a functionat abatorul); pardoseli mosaic turnat pentru toate spatiile din parter si partial etaj; dusumea lemn pentru trei birouri din etaj; tamplarii lemn vopsite alb; tamplarii metalice si glasvanduri cu rama cornier metallic; balustrade metalice cu man curenta lemn.

Instalatii termosanitareCorp B Cladirea este echipata cu instalatie sanitara, incalzire si gaze naturale. Consumatorii de apa sunt obiectele sanitare din grupurile sanitare repartizate pe fiecare nivel si hidrantii interiori de incendiu. Conductele de apa rece si calda sunt din teava de otel, iar cele de canalizare din PVC tip U. Alimentarea cu apa rece se face de la reteaua din incinta, la cca. 4 m de cladirie. Evacuarea apelor uzate menajere si pluviale ( sistem unitar ) se face la caminele de vizitare pozate pe reteaua de canalizare existenta perimetral cladirii. Instalatia de incalzire este realizata in sistem bitubular, cu corpuri statice ( radiatoare din tabla si registre din teava de otel ) si teava din otel,. Agentul termic ( pentru incalzire si apa calda menajera ) este produs de centrala termica proprie, amplasata la parterul cladirii. Instalatia de gaze naturale ce apartine cladirii studiate alimenteaza receptorul de gaz montat in centrala termica cazanul pentru producere agent termic. Postul de reglare-masurare propriu este amplasat pe frontonul cladirii. In urma efectuarii releveelor au rezultat urmatoarele:

- o usoara degradare instalatiilor din grupurile sanitare - existenta hidrantilor de incendiu interiori in stare buna de functionare - echipamentele centralei termice functionale si fiabile - instalatiei de incalzire ( distributia, coloane, radiatoare ) cu randament scazut (lipsa izolatii, robinete si valve aerisire, robinete cu dublu reglaj blocate, etc.) In urma studiului spatiilor existente, rezulta o dotare necorespunzatoare cu instalatii, echipamente si accesorii si insuficienta din punct de vedere al amplasarii lor si a noilor functiuni ale cladirilor. Corp cantina Din analiza releveelor instalatiilor de incalzire, sanitare si ventilatie, rezulta urmatoarele: - uzura avansata a tuturor instalatiilor existente, datorita vechimiii lor si a unei exploatari defectuase - dezafectarea centralei termice ce deservea spatiile mai multor cladiri de pe amplasament - desfiintarea centralei de ventilatie - existenta postului de reglare gaze naturale, montat pe constructie

Instalatii electriceCorp B Cladirea este alimentat cu energie electrica printr-un bransament subteran si este racordat la reteaua interioara de telefonie. Categoriile de instalatii electrice cu care este prevazut obiectivul la data intocmirii prezentului studiu, sunt urmatoarele: - instalatii electrice interioare de iluminat normal 220 V - instalatii electrice de forta si legare la pamant ; - priza de pamant. Imobilul este prevazut cu instalatii electrice de iluminat de siguranta pentru evacuare, circulatie, veghe, hidranti . Imobilul nu este prevazut cu instalatii de de paratraznet si instalatii de semnalizare a incendiilor. Corp cantina In prezent obiectivul este alimentat cu energie electrica prin doua bransamente diferite aerian si subteran. Categoriile de instalatii electrice cu care este prevazut obiectivul la data intocmirii prezentului studiu, sunt urmatoarele: - instalatii electrice interioare de iluminat normal 220 V - instalatii electrice de forta si legare la pamant ; - priza de pamant. Imobilul este prevazut cu instalatii electrice de iluminat de siguranta pentru evacuare, circulatie, veghe, hidranti. Mare parte dintre aceste instalatii nu sunt functionale,sau sunt puternic uzate.

2.3. Valoarea de inventar a constructiilor .Valorile de inventar ale celor doua constructii coform datelor furnizare de catre beneficiar sunt: Corp B - 1.843.489 lei - evaluare la data 30 .07. 2010 Corp cantina - 1.405.373 lei - evaluare la data 30. 07. 2010

2.4. Oportunitatea investitiiei . Incadrarea obiectivului in politicile de investitie generaleDupa 2010 odata cu formarea Colegiului Tehnic Transilvania in complex a incetat activitatea de pregatire scolara. Astfel au ramas un patrimoniu construit, in stare buna de functionare dar neutilizat. La nivel de Primaria Municipiului Brasov precum si la nivel de Ministerul Educatiei Cercetarii Tineretului si Sportului M.E.C.T.S. s-au analizat posibilitatile de revigorare a zonei, mai ales ca acest ansamblu este amplasat intr-un cadru natural deosebit. Astfel , nivelul celor doua institutii enuntate mai sus , s-a luat decizia ca o parte din constructii sa fie administrate de catre Primaria Municipiului Brasov iar cealalta parte sa fie administrate de M.E.C.T.S. prin intermediul Inspectoratului Scolar Judetean Brasov, intre acestea din urma fiind incluse si constructiile care fac obiectul acestui studiu. La nivel de M.E.C.T.S. s-a luat decizia ca, datorita pozitiei geografice a Municipiului Brasov, sa se realizeze un centru national de formare profesionala a personalului angajat , fapt ce a coincis cu existenta constructiilor corp B si corp cantina, constructii nefolosite. Asfel s-a luat decizia relizarii investitiilor Reabilitare si schimbare de destinatie corp B in hotel si Reabilitare si schimbare de destinatie din corp cantina in sala conferinte si restaurant investitii care vor fi baza centrului national de formare profesionala. Dupa luarea deciziei s-a realizat o tema de proiectare in care se cere: hotelul sa fie clasificat pentru ** , acesta sa cuprinda un nr de 60 camere(120 locuri cazare), sali de conferinte /seminarii de 120 locuri, sala mic dejun de 40 locuri cu spatii preparare aferente si spatii tehnice, grupuri sanitare: sala de conferinte / congrese de 400 locuri , foyer , garderoba, sala proiectii ,grupuri sanitare, spatii tehnice; restaurant de 150 locuri, care sa cuprinda si doua sali de protocol, spatii tehnice, bucatarie si grupuri sanitare

Acte legislative

Cap.3

SCENARII TEHNICO - ECONOMICE

3.1. Scenarii propuse corp B . Varianta 1Varianta fara proiect V0 Acest scenariu presupune c proiectul nu se implementeaz, nu se realizeaza nici o investitie si constructia este pusa spre conservare datorita faptului ca in prezent nu se desfasoara nici o activitate. Consecinte: nu se concretizeaza politica de revigorare a zonei; costurile minime cu intretinerea constructiei duce la degradeaza din ce in ce mai mult a acesteia( in special problemele existente cu invelitoarea); Neinterventia imediata duce la costuri ulterioare mari pentru reabilitare ceea ce conduce la nerantabilitatea investitiei ulterioare;

Varianta 2

Reabilitare si schimbare de destinatie in hotel fara modificari structurale ale constructiei existente solutie prezentata desenat in plansele 2 si 3 Acest scenariu presupune realizarea proiectului de investiii vizand reabilitarea constructiei existente si schimbarea de destinatie in hotel conform politicilor de revigorare a zonei prin crearea unui centru national de pregatire profesionala si formare a personalui din cadrul Ministerului Educatiei Cercetarii Tineretului si Sportului. Arhitectura Propunerea de transformare a corpului B in hotel, consta in pastrarea volumului actual fara a fi necesare modificari structurale ci doar cosmetizari la nivelul fatadei prin crearea unei prezente ce sa sublinieze noua functiune proiectata a cladiri (hotel). Acest lucru se realizeaza prin demontarea elementelor de zidarie nestructurale , a tamplariilor de lemn existente fara a se intervenii la

structura de rezistenta a constructiei dupa care se vor realiza lucrari de compartimentare cu pereti usori din gips carton si vata minerala iar la nivelul fatadei se vor realiza zidarii din bca care vor avea o alta ritmare plin-gol conforma cu noua schema functionala. Invelitoarea se va repara prin inlocuirea totala invelitorii si partiala aelementelor de lemn deteriorate. Tot la nivelul sarpantei pentru echilibrarea compozitiei se propune ingrosarea paziei si inchiderea stresinii existente, prin crearea unui plan care sa finalizeze corect constructia. Acest lucru se va realiza cu elemente usoare de lumn care vor fi suspendate de structura de lemn a sarpantei existente. La interior se vor realiza numai compartimentari usoare din gips carton + vata minerala, local in zona centrala se vor realiza consolidari cu zidarii sau beton turnat monolit. In zona scarii secundare existente , unul din golurile de fereastra se va anula , prin amplasarea pe exterior o doua tuburi de evacuare lenjerie murdara si gunoi.Acestea la exterior vor fi inchise cu zidarie bca. La nivelul parterului inaltimea libera va fi de 2,80 3,00 m iar la nivelele superioare inaltimea libera va fi de 2,60 m . Aceasta se va realiza prin amplasare de tavane suspendate gips carton. Noua schema functionala propusa va fi urmatoarea: Parter : accese raman neschimbate datorita amplasarii existente ale nodurilor de circulatie. Accesul principal se va face intr-un hol receptie din care se face distributia la doua sali de conferinta , o sala de mic dejun, 3 camere de cazare grupuri sanitare pe sexe, birou, receptie spatii de depozitare . In spatiul holului de receptie este amplasata scara principala care face legatura cu celelalte niveluri. Suplimentar s-a mai prevazut un lift cu o capacitate de 4 persoane. In zona accesului secundar este amplasata centrala termica un oficiu si evacuarile pentru lenjerie murdara si gunoi. In zona unde sunt amplasate tuburile de evacuare se propune o extindere de 8,10 mp unde vor fi amplasate pubelele de gunoi. Pe fatada din spate (sud) s-a mai prevazut un acces pentru spatiile ce deservesc salonul de mic dejun. Acesta se face intr-un hol de distributie care face legatura cu doua spatii de depozitare un grup sanitar si si o mica bucatarie cu rol de incalzire a hranei semipreparate pentru micul dejun. Din spatiul bucatariei se face acces direct sre salonul de mic dejun. Etaje : din spatiul casei scarii principale unde este amplasat si liftul, se face accesul la un hol ( vechiul culoar) care face distributia la un numar de 18 camere duble ,o camera single si un oficiu pentru personal. Din acest hol de distributie se face accesul la scara de serviciu , din spatiul careia se realizeaza evacuarea gunoiului si a lenjeriei murdare , fiecare printr-un tub metallic amplasat pe exterior.

Camerele vor avea fiecare baie proprie si spatii de depozitare precum acces la un balcon frantuzesc. Baile se vor ventila si ilumina artificial. Pod:accesul la pod se vaface prin acelasi loc scara de acces se va inlocui cu una mai putin accesibila( va plia in tavanul suspendat) Finisajele interioare folosite vor fi cele specifice pentru hotel si anume: gresie pardoseli holuri parter,sala mese bai, bucatarie, depozitari oficii, casa scarii secundara; mochete pardoseli pentru sali conferinte, holuri etaje, camere; zugraveli lavabile pereti tavane; faiante pereti grupuri sanitare, bucatarie; usi interioare furniruite pe captuseli; La exterior se va termoizola in totalitate cu polistiren expandat , pe care se vor aplica finisaje ca: tencuieli structurate, placaje ceramice, placaje piatra(numai la nivelul parterului).Pentru balcoanele frantuzesti balustradele vor fi metalice vopsite . Tamplariile vor fi din pvc(imitaie lemn) cu geam termoizolant. Capacitati realizate sala conferinta CATEGORII INDICI FUNCTIUNI HOL ACCES, ASTEPTARE 1,05 mp / persoana SALA CONFERINTE SALA MIC DEJUN GRUPURI SANITARE BUCATARIA BIROURI CIRCULATII (holuri , casa scarii) SPATII TEHNICE (c.t. oficii, depozitari ) CAMERE BAI 1,10mp/ persoana 1,90 mp/ persoana 1 wc/ 25 persoane 10mp/ persoana 1,5mp/ persoana SUPRAFETE nivel Au P P P P P P P E -1,2,3 P E1,2,3 P E-1,2,3 P 148,79 155,62 79,40 36,28 26,14 12,77 70,37 415,74 38,03 17,82 60,99 1138,20 9,30

E-1,2,3

178,65

Norme PSI si de siguranta in exploatare Propunerile din acest studiu au avut ca punct de plecare exigentele privitoare la normele de prevenire a si stingere a incendiilor. In acest sens s-a tinut cont ca prin modul de solutionare al fluxurilor tehnologice sa se asigure o evacuare corecta, rapida si in siguranta a persoanelor . Pentru siguranta in exploatare se propun o serie de masuri specifice care sa previna imbolnavirea sau accidentarea persoanelor si care vizeaza in special conditiile de activitate ale personalului dar si al pubicului utilizator. Structura Prin adoptarea solutiilor tehnice prevazute in raportul de expertiza tehnica preliminara, structura existenta a constructiei poate fi utilizata in noile conditii functionale prevazute in proiectul de reabilitare. Astfel sunt necesare un numar de lucrari minime de consolidare si aducere a structurii la standardele prevazute in normele actuale si anume: - realizarea unor diafragme de beton armat pe sirurile centrale de stalpi pentru rigidizarea longitudinala a structurii; consolidarea unor stalpi centrali prin camasuirea cu beton armat; consolidarea partiala a fundatiilor si realizarea de fundatii noi sub diafragme; ancorarea noilor zidarii de structura existenta; refacerea partiala a structurii sarpantei. Instalatii termo-sanitare Instalatia sanitara a cladirii prezentate isi mentine nemodificat racordul de apa rece si instalatia de hidranti de incendiu interiori. Consumatorii de apa nou proiectati ( obiectele sanitare din baile aferente camerelor de locuit si din grupurile sanitare de la parter ) se alimenteaza cu apa rece de la conducta de distributie existenta la parter. Apa calda de consum menajer este asigurata de schimbatorul de caldura cu acumulare, montat in centrala termica. Conductele instalatiei de apa calda de consum menajer vor fi insotite de conducte de circulatie Conductele montate in coloane si distributie se vor izola cu tub flexibil polietilena expandata . Instalatia de apa ( consum menajer si poabil ) se executa cu conducte din teava de polipropilena . Canalizarea apelor uzate menajere si a apelor pluviale se face gravitational .

Apele uzate menajere vor fi preluate cu tuburi din polipropilena ignifuga, tip PP, si dirijate prin coloane si colectoare la caminele din exterior. Apele pluviale de pe acoperis sunt preluate prin burlane din tabla zincata ce se vor racorda la caminele de canalizare, functie de posibilitatile de racord ( camine si guri surgere existente). Racordul de canalizare nou proiectat se face din tub de PVC tip KG. Pentru incalzirea si ventilarea spatiilor se propun urmatoarele: - incalzire cu corpuri statice in camere, bai, grupuri sanitare si spatii anexe - incalzire cu aer cald si ventilatie ( introducere si evscuare aer proaspat ) in holul de la receptie ( parter ) si salile de conferinte - instalatie de ventilatie ( evacuare ) in bai, grupuri sanitare si spatii depozitare. - Sistemul de ncalzire cu corpuri statice (radiatoare din tabla de otel) este bitubular, cu distributie locala ( cu distribuitoar - colector). Conductele de distributie si coloanele se vor executa din teava de polipropilena, iar legaturile la corpurile de incalzire din teava multistrat, montate in tub protectie din poliuretan spiralat. Coloanele montate in ghene si conductele de distributie se vor izola termic cu tuburi din polietilena expandata. - Ventilatie mecanica centralizata, introducere aer proaspat, recirculare si evacuare aer viciat, in suprapresiune in spatiile salilor de conferinte si hol receptie Aerul proaspat este preluat din exterior prin priza de aer de catre agregate de ventilatie cu recuperator de caldura si distribuit prin tubulatura din tabla zincata izolata cu placi din polietilena expandata protejata cu folie de aluminiu sau tubulatura din ALP. Grilele de evacuare si aspiratie vor fi guri tipizate, cu plenum, montate pe tubulatura Agregatul de ventilatie este prevazut cu recuperare caldura din aerul viciat, cu baterie de incalzire cu agent termic, ventilator cu turatie variabila si plenum. - Instalatie de ventilatie in depresiune la grupurile sanitare si bai prin microventilatoare de extractie . Necesarul de energie termica (apa calda 75/65C - incalzire , ventilatie si preparare apa calda menajera) se asigura de la centrala termica, amplasata la parterul cladirii, ce va fi echipata cu doua cazane in condensatie, cu functionare in cascada, care sa asigure un randament ridicat. Combustibilul utilizat este gazul metan. Cazanul existent se poate mentine, dar este necesara suplimentarea acestuia , avand in vedere cresterea necesarului de caldura ( producere apa calda menajera si ventilatie ), cu mentiunea ca randamentul acestuia ( fara recuperare de caldura ) este cu mult sub nivelul celor propuse.

Instalatia de gaze naturale cuprinde modificarea instalatiei de utilizare pentru alimentarea consumatorilor doua cazane de apa calda. Postul de reglare-masurare se mentine. Instalatii electrice Pentru obiectivul de mai sus vor fi prevazute cu urmatoarele categorii de lucrari de instalatii electrice de curenti tari : -Coloana electrica de alimentare de la postul de transformare existent -Tablou electric general de distributie -Instalatii electrice de iluminat normal, iluminat pietonal si iluminat de siguranta -Instalatii electrice de prize 230V/400V -Instalatii electrice de forta si legare la pamant aferenta receptoarelor electrice -Paratrasnet si priza de pamant si curenti slabi: -Instalatii de voce-date (cablare structurata voce date+echipamente pentru retea de calculatoare+echipamente pentru instalatia de telefonie); -Instalatie de TV -Instalatie supaveghere video in circuit inchis (TVCI) -Instalatie detectare- avertizare incendiu; - Instalatie de antiefractie; - Instalatie de sonorizare; Iluminatul general aferent obiectivului este prevazut n conformitate cu prevederile Normativului NP 061-02 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de iluminat artificial din cldiri i innd cont de specificul activitii desfurate n cldire, de gradul de confort i de finisaj. Sistemul de iluminare nu conine elemente generatoare de zgomot acustic (bobine electromagnetice) sau perturbaii electromagnetice (tiristori sau comutaii pe sarcina inductiva) care pot produce perturbaii electromagnetice i pot afecta funcionarea instalaiei electroacustice i de sonorizare. Nivele de iluminare medii utilizate : camere, dormitoare 100lux; sala de conferinta - 500lux ; spatii tehnice, terase, holuri - 100lux, grupuri sanitare, bai - 200lux. Instalaia electrica de iluminat de siguranta- In conformitate cu NPI7-02 este necesar un iluminat de siguranta Tip 4 pentru: - pentru evacuare la sali si pe caile de evacuare; - pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu, cu corpuri de iluminat amplasate la max. 1,5 m de hidrant (art. 7.13.31).

Iluminatul hidrantilor interiori de incendiu se va realiza cu corpuri de iluminat tip CISA-02 TEMPORA IP 42 complet echipat cu lampa 1x8W acumulatorul avand autonomie de functionare 1,5h, montat aparent pe perete la maxim 1,5m m de hidrant (deasupra sau lateral). Iluminatul pietonal din exteriorul cladirii se va realiza cu ministalpi sau/si stalpi de inaltimi 2,5-3,5m cu corpuri de iluminat cu vapori de sodiu de puteri 70-150W. Comanda iluminatului se va realiza prin intermediul unui intrerupator crepuscular in regimul automat si manual, comandat de o celula fotoelectrica. Circuitele de prize care asigura alimentarea diverselor tipuri de receptoare vor fi monofazate respectiv trifazate si sunt formate din cabluri C2XH 3x2.5 mmp/ 5x 2,5mm2 si din conductoare 3xMHF 2,5mm2 in camere protejate la plecarea din tablouri prin intreruptoare automate si cu protectie diferentiala cu actionare la curent de defect mai mic sau egal cu 0,03 A (30 mA), conform schemei monofilare. Instalatia electrica de curenti slabi este compusa din instalatie de telefonie si date, instalatie de TV, sistem de supraveghere video, sistem antiefractie, instalatie de prevenire a incendiilor, instalatie de sonorizare. Paratrasnet si priza de pamant Pentru obiectivul de mai sus s-au luat in calcul pentru stabilirea tipului de protectie urmatoarele: lungime L=42,3m; Latime l=17,5m; Inaltime H=20,7m; Indice keraunic Ng=4,02; Amplasare obiectiv C1=0,5, C2=C3=C4=C5=1, Eficacitatea E, calculata pentru obiectivul de mai sus este E=0,865. Circuitele si coloanele de forta pentru alimentarea diferitelor receptoare (incalzire, ventilatii si climatizare) se va face cu cabluri C2XH 3x2,5mmp/5x2,5mmp protejate la plecarea din tablouri prin sigurante fuzibile si intreruptoare automate si cu protectie diferentiala cu actionare la curent de defect mai mic sau egal cu 0,03 A (30 mA), conform schemei monofilare.

Varianta 3Reabilitare si schimbare de destinatie in hotel cu mansardare a constructiei existente. Acest scenariu este similar cu cel din varianta nr 2 si se incadreaza in politicile de revigorare a zonei. Arhitectura Fata de varianta nr 2 se propune realizarea a inca unui etaj(partial mansarda) prin desfiintarea sarpantei si realizarea uneia noi care sa integreze cu noul volum creat si noua schema functionala. Fata de varianta 2 descrisa mai sus prin prevederea unui etaj se realizeaza un nr de 18 camere duble, o camera single si un oficiu mai mult. Din cauza faptului ca se mareste capacitatea de cazare cu 37

locuri este necesara marirea spatiului salii de mese de la nivelul parterului cu un nr de 12 locuri. Acest lucru se poate realiza prin extinderea la nivelul parterului sau prin micsorarea capacitatii unei sali de conferinta. Structura Realizarea unui etaj in plus , din punct de vedere structural impun urmatoarele: modificarea formei si sistemului de descarcare a sarpantei; demontarea planseului din beton peste nivelul etajului 3 ,pe doua deschideri in zonele unde sunt amplasate scarile; modificarea fontoanelor de zidarie; realizarea de parapeti de zidarie care vor sustine sarpanta. Aceste lucrari enumerate mai sus impun consolidarea intregii structuri de rezistenta a constructiei , din cauza depasirii capacitatii de rezistenta a terenului de fundare. Instalatii Pentru asigurarea utilitatilor etajului suplimentar este necesara extinderea instalatiilor sanitare ( coloane apa si canalizare ) , incalzire ( coloane, racorduri si casete distributie ), electrice( cabluri, tablouri etc). Sursele de apa , energie termica si electrica nu se modifica.

3.2. Scenarii propuse corp cantina . Varianta 1Varianta fara proiect V0 Acest scenariu presupune c proiectul nu se implementeaz, nu se realizeaza nici o investitie iar constructia functioneaza ca si pana acum. Consecinte: nu se concretizeaza politica de revigorare a zonei; chiriasii care utilizeaza constructia nu au interes in a investi In reparatia acesteia. Veniturile realizate din inchiriere nu acopera costurile reparatiilor; Neinterventia imediata duce la costuri ulterioare mari pentru reabilitare ceea ce conduce la nerantabilitatea investitiei;

Varianta 2Reabilitare si schimbare de destinatie din cantina in sala conferinta si restaurant fara modificari structurale la constructia existenta.

solutie prezentata desenat in plansele 4,5,6 Acest scenariu presupune realizarea proiectului de investiii vizand reabilitarea constructiei existente si schimbarea de destinatie in sala de conferinta si restaurant conform politicilor de revigorare a zonei prin crearea unui centru national de pregatire profesionala si formare a personalui din cadrul Ministerului Educatiei Cercetarii Tineretului si Sportului. Arhitectura Propunerea de reabilitare si transformare a corpului cantina in sala de conferinta si restaurant, consta in pastrarea volumului actual si integrarea noilor functiuni propuse in spatiile existente fara a fi necesare modificari structurale ci doar completari pentru aducerea la noile rigori legislative. Constructia existenta a fost proiectata in 1950 si cu o durata de exploatare de 70 ani din care s-au scurs 61 ani. Cu toate acestea cladirea s-a comportat bine iar starea generala a acesteia este buna, exceptand finisajele care sunt deteriorate sau de calitate inferioara. Dupa analizarea temei de proiectare se propune separarea functiunilor de sala de conferinta si cea de restaurant , sa imparta aceeasi constructie dar sa functioneze independent una de cealalta. Prin separarea functiunilor si realizarea a doua intrari separate pe aceasi fatada precum si existenta porticului existent care marcheaza vechea intrare , (portic care are o prezenta puternica in compozitia volumetrica marcat prin prezenta turnului cu ceas ) se creaza o provocare in abordarea stlistica a tratarii celor doua accese fara a deteriora compozitia initiala. Asfel se propune in zona accesului la sala de conferinta sa se construiasca doua pile de zidarie similare ca inaltime si ca pas cu cele existente , dar neacoperite de sarpanta. Se va realiza cate un acces cu trepte care sa preia diferenta de nivel ,separat pentru ficare functiune in parte, accesele fiind delimitate de un spatiu verde pana in zona porticului , de unde va fi o platforma partial acoperita comuna pentru ambele accese. Aceasta interventie estompeaza importanta accesului initial dar nu dezechilibreaza compozitia. Sala de conferinta se va amplasa in spatiul fostei sali de mese si se va realiza pe principiul casa in casa. Dupa demontarea peretilor de bca din interiorul spatiului, consolidarea si inchiderea perimetrala salii existente se va construi independent de peretii existenti,o structura metalica pe care se va amplasa gradena salii de conferinta iar in zona accesului se va realiza un foyer pe doua niveluri , legatura dintre acestea realizandu-se prin intermediul unei scari elicoidale. Partea din fata unde este amplasata actuala scena se va pastra. Golul existent intre sala de mese si holul acces se va inchide definitiv astfel realizandu - se separarea intre cele doua functiuni propuse. Se va realiza un nou acces direct din exterior precum si doua cai de evacuare suplimentare , acestea fiind amplasate in golurile ferestrelor existente.

Noua schema functionala va fi urmatoarea: - accesul principal se face pe latura de nord intr-un hol/foyer din care se face accesul la sala de conferinta ,garderoba si grupurile sanitare pe sexe amplasate sub gradene. Accesul principal in sala de conferinta se face pe la mijlocul salii printr-un tunel . La partea superioara mai exista doua accese secundare din spatiul foyerul amplasat la cota +3,50 . In zona acceselor secundare la partea superioara a salii este amplasat un spatiu cu functiunea de camera proiectii. Spatiul scenei existente se va marii catre sala scena cu un podium din lemn, amplasat la aceeasi cota cu scena(+0,85). Spatiile din spatele scenei vor ramane neschimbate cu specificarea ca scarile existente care preiau diferenta de nivel vor fi aduse la nivelul scenei, fiind prevazute alte scari realizate in zona podiumului. Accesul secundar exstent pe latura de est se va pastra. Sala de conferinta o fost conceputa sa aiba utilizare multipla si anume nu numai ca sala de conferinta ci si ca sala de spectacole, proiectii filme. Astfel este prefazut un ecran amovibil care poatew sa separe podiumul de restul scenei , in functie de activitatile aflate in desfasurare. Materialele folosite in interiorul salii pentru vor fi fonoabsorbante pentru realizarea unei acustici corecte. Noile compartimentari interioare se vor realiza din pereti gips carton cu vata minerala. Acestia vor fi prevazuti cu rost fata de structura constructiei existente. Finisajele folosite vor fi urmatoarele: placi fibre lemnoase fonoabsorbante pentru pereti sala tavane suspendate placi fibrolemnoase fonoabsorbante pentru tavan sala; mocheta pardoseli sala, scena; zugraveli lavabile + tapete pereti, tavane hol foyer garderoba; marmura pardoseli hol/foyer, garderoba; gresie grupuri sanitare spatiile din spatele scenei; faianta pereti grupuri sanitare; Capacitati realizate sala conferinta CATEGORII INDICI FUNCTIUNI SALA CONFERINTE 0,85 mp / persoana - cu circulatii HOL/ FOYER 0,70mp/ persoana GARDEROBA 2ml /100 persoane SUPRAFETE nivel Au P P E P 388,90 181,09 118,31 21,08

GRUPURI SANITARE SCENA CIRCULATII(dep., holuri , culoare, scari)

1 wc/ 50 persoane -

P E P E E

36,28 73,04 69,73 18.10 22,52

CAMERA PROIECTII

Restaurantul se va amplasa in restul spatiilor ramase , astfel zona pentru servirea mesei va fi amplasata in spatiile aferente holului existent de la parter precum si in spatiile existente de la etaj.In aceste spatii au fost prevazute si doua sali de protocol una amplasata la parter is cea de a doua, mai mica, la etaj.Pentru a se realiza servirea s-a prevazut un lift de marfa cu acces direct in oficiul bucatariei. Bucataria ce va deservi sala de mese precum si spatiile tehnice ca centrala termica si centrala de ventilatie vor fi amplasate in volumul din spate. Noua impartire se va face in felul urmator : Parter :accesul se va realiza prin acealasi loc ca cel existent intrun vesibul care face distributia spre grupurile sanitare si sala de mese. Din sala de mese se face accesul la o sala de protocol si etaj. Sala de protocol de la parter se va amplasa in zona grupurilor sanitare existente, prin demontarea totala a peretilor de compartimentare . Noile grupuri sanitare se vor realiza in zona de acces si acestea au fost dimensionate conform capacitatii restaurantului. Sala de mese este deservita de bucatarie prin intermediul unui oficiu. Din oficiu se face acces la bucataria calda, bucataria rece , spalator vesela si depozir bar. Tot in zona oficiului s-a prevazut un lift de marfa pentru deservirea etajului. Spatiile bucatariei sunt amplasate in volumul din spate accesul la acestea se face pe latura de est in holul existent. Din acesta se face distributia la un birou administratie, patru spatii de depozitare (doua dintre acestea fiind spatiile existente cu grupurile sanitare si vestiare) si la un alt hol de distributie. Din acesta din urma se face accesul la un depozit general, vestiare si grupuri sanitare persona, impartite pe sexe, bucataria calda si spatiile pentru preparari. In spatele prepararilor este un culoar care are si rolul de evacuare gunoi, evacuare care se realizeaza pe latura de vest. Din spatiul bucatariei calde se accede la bucataria rece si spatii spalatorie vase si vesela. Bucatariile precum si spalatoria vesela este delimitata de oficiu prin parapeti si teghele. Pe latura de est sunt amplasate centrala termica si centrala de ventilatie , fiecare avand acces numai din exterior.

Etaj: accesul se face prin intermediul scarii existente intr-un spatiu deschis cu functiunea de sala de mese, din care se accede la o terasa generoasa amplasata pe est si o sala de protocol mai mica. Prin demontarea peretilor de compartimentare nestructurali (asezati pe placa de beton) precum si cei din lemn de sub sarpanta se creaza doua spatii generoase care impreuna formeaza formeaza sala de la etaj. Deservirea salii de la etaj se face cu ajutorul liftului de marfa cu acces direct in spatiul oficiului de la parter. Scara de acces la etaj este o scara in trei rampe cu latime de 1,10 aceasta nefiind corespunzatoare evacuarii persoanelor. Dupa o analiza a geometriei si structurii acesteia se propune modificarea latimii rampei la 1,30 m fara a fi necesara demontarea acesteia si realizarea uneia noi. Terasa va fi amplasata deasupra salii de protocol va fi acoperita cu o sarpanta din lemn si invelitoare din tigla. Finisajele interioare pentru spatiile restaurantului vor fi urmatoarele: marmura pentru salile de mese de la partersi etaj; parchet pentru pardoseli salile de protocol; gresie pardoseli pentru celelalte spatii; zugraveli lavabile, tapete pentru pereti si tavane; faianta pentru bai, vestiare si spatiile bucatariei. La exterior constructia se va termoizola in totalitate cu polistiren expandat . La nivelul sarpantei se va intervenii prin inlocuirea jgeaburilor si burlanelor existente, repararea locala a sarpantei, realizarea lucarnelor de aerisire prevazute initial, precum si inlocuirea in totalitate a invelitorii cu tigla ceramica tip solzi prevazuta in proiectul initial. La nivelul fatadei se vor reface partial ancadramentele mozaicate distruse si se vor inlocui tamplariile existente ramase cu tamplarie de aluminiu cu rupere termica. Elementele de lemn aparente pe fatada se vor pune in valoare prin tratarea si baituirea acestora. Din punct de vedere al finisajelor exterioare se va folosii combinatiile de caramida aparenta(partial placaje) tencuieli structurate deschise la culoare si ancadramentele mozaicate existente. Capacitati realizate restaurant CATEGORII INDICI FUNCTIUNI HOL ACCES SALA MESE SALA PROTOCOL TERASA 2,45 mp / persoana 2,00 mp/ persoana 1,6 mp / persoana SUPRAFETE nivel Au P P E P E E 12,54 168,15 137,93 64,31 29,07 68,96

GRUPURI SANITARE OFICIU BUCATARIE(bucatariecaLda, rece , preparari, spalatoare)

1wc/ 30 locuri -

P P E P P P P P P S

36,28 42,77 4,02 92,24 30,49 98,48 50,18 15,86 71,73 154,88

VESTIARE, GRUPURI SANITARE DEPOZITE ALIMENTE CIRCULATII BiROURI SPATII TEHNICE ADAPOST PROTECTIE CIVILA

Norme PSI si de siguranta in exploatare Propunerile din acest studiu au avut ca punct de plecare exigentele privitoare la normele de prevenire a si stingere a incendiilor. In acest sens s-a tinut cont ca prin modul de solutionare al fluxurilor tehnologice sa se asigure o evacuare corecta, rapida si in siguranta a persoanelor . Pentru siguranta in exploatare se propun o serie de masuri specifice care sa previna imbolnavirea sau accidentarea persoanelor si care vizeaza in special conditiile de activitate ale personalului dar si al pubicului utilizator. Structura Prin adoptarea solutiilor tehnice prevazute in raportul de expertiza tehnica preliminara, structura existenta a constructiei poate fi utilizata in noile conditii functionale prevazute in proiectul de reabilitare. Astfel lucrarile necesare constau in: - consolidarea peretilor structurali cu o retea de stalpisori si centuri de beton armat si ancorarea acestora in fundatii; demontarea peretilor amplasati pe plansee sau pardoseli si descarcarea structuri de sarcina acestora; noua structura metalica a gradenelor se va realiza independent de structura existenta( se va prevedea rost seismic), aceasta se va amplasa pe un radier de beton armat;

peste terasa se va realiza o sarpanta din lemn cu stalpi perimetrali; la nivelul sarpantei se vor remedia elementele deteriorate ale sarpantei. Instalatii termo -sanitare Instalatiile sanitare ce urmeaza a echipa cladirea asigura debitele de apa necesare hidrantilor de incendiu interior si a obiectelor sanitare din bucatarie si grupurile sanitare precum si evacuarea apelor uzate menajere si pluviale. Alimentarea cu apa rece se va face printr-un racord de la conducta de distributie existenta in incinta. Apa calda de consum menajer este asigurata de schimbatoarele de caldura montate in centrala termica proprie. Canalizare apelor uzate menajere si a apelor pluviale se face gravitational, apele fiind dirijate la reteaua existenta in incinta. Conductele montate in coloane si distributie se vor izola cu tub flexibil polietilena expandata Conductele instalatiei de apa ( rece, calda , recirculare apa calda ) se vor executa din teava de polipropilena. Apele uzate menajere vor fi preluate cu tuburi din polipropilena ignifugata tip PP. Apele pluviale de pe acoperis sunt preluate prin burlane din tabla zincata ce se vor racorda la caminele de canalizare. Racordul de canalizare nou proiectat se va executa din tub de PVC tip KG, iar caminele de vizitare din polietilena. Avand in vedere noua functiune a cladirii, dotarea cu instalatii de incalzire/racire si ventilatie, cuprinde : - instalatii de incalzire si racire a spatiilor , functie de destinatie - instalatia de ventilatie Solutia proiectata cuprinde sursa de producere agent termic si sistemele de incalzire, functie de amplasarea si echiparea spatiilor, si anume: - centrala termica, amplasata la parterul cladirii - climatizare ( incalzire / racire) si ventilare centralizata ( introducereevacuare ) in dublu flux in sala de conferinta, salile de mese si sala de protocol - incalzire cu corpuri statice ( radiatoare din tabla de otel) in birouri, bucatarie si spatiile anexe - instalatie de ventilatie ( evacuare ) in bucatarie si grupuri sanitare. Centrala termica este echipata cu doua cazane in condensatie ce produc energia termica necesara incalzirii, producerii apei calde menajere si ventilarii spatiilor. Agentul termic este apa calda max. 80 C . Combustibilul utilizat este gazul metan.

Climatizarea spatiilor se face cu centrale de tratare a aerului , alimentate cu agent termic ( apa calda ) si agent de racire asigurat de agregatul de racire ( chiller ). Conductele de alimentare a bateriilor de incalzire/racire sunt din polipropilena, izolate termic. - Sistemul de ncalzire cu corpuri statice (radiatoare din tabla de otel) este bitubular, cu distributie locala ( cu distribuitoar - colector). Conductele de distributie si coloanele se vor executa din teava de polipropilena, izolate termic cu tuburi din polietilena expandata. - Ventilatie mecanica centralizata, introducere aer proaspat, recirculare si evacuare aer viciat, in suprapresiune . Tubulatura de ventilatie va fi din tabla zincata izolata cu placi din polietilena expandata protejata cu folie de aluminiu sau tubulatura din ALP. Grilele de evacuare si aspiratie vor fi guri tipizate, cu plenum, montate pe tubulatura. Agregatele de ventilatie sunt prevazute cu recuperare caldura . - Instalatie de ventilatie in depresiune la bucatarie si in grupurile sanitare . Instalatia de gaze naturale necesara alimentarii receptorilor proiectati ( cazane, utilaje bucatarie ) cuprinde: - instalatie de utilizare ( exterioara si interioara ) - punct de masura ( contor volumetric aferent debitului necesar ) Bransamentul si postul de reglare se mentine. Instalatii electrice Puterea totala instalata a obiectivului de mai sus, este aproximativ Pi=240 kW, iar puterea maxima absorbita este Pc=120 kW, tensiunea de utilizare fiind 400V. Pentru alimentarea cu energie electrica a receptoarelor aferente salii de conferinte si restaurantului se prevede un tablou electric general de distributie TEG. Iluminatul general aferent obiectivului este prevazut n conformitate cu prevederile Normativului NP 061-02 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de iluminat artificial din cldiri i innd cont de specificul activitii desfurate n cldire, de gradul de confort i de finisaj. Sistemul de iluminare nu conine elemente generatoare de zgomot acustic (bobine electromagnetice) sau perturbaii electromagnetice (tiristori sau comutaii pe sarcina inductiva) care pot produce perturbaii electromagnetice i pot afecta funcionarea instalaiei electroacustice i de sonorizare. Nivele de iluminare medii utilizate : sala de conferinta - 500lux ; sala de mese - 200lux; spatii tehnice, terase, holuri, foayer - 100lux, bucatarie 500lux; grupuri sanitare, bai - 200lux. Instalaia electric de iluminat de siguran -In conformitate cu NPI7-02 este necesar un iluminat de siguranta Tip 3 pentru:

- pentru evacuare la sali si pe caile de evacuare; - pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu, cu corpuri de iluminat amplasate la max. 1,5 m de hidrant (art. 7.13.31). - pentru circulatie, pe cile de circulatie din interiorul salii de conferinte; - mpotriva panicii, cu actionare automat si manual interiorul salii de conferinte; - continuarea lucrului in incperea centralei de detectare si semnalizare a incendiilor; Iluminatul hidrantilor interiori de incendiu se va realiza cu corpuri de iluminat tip CISA-02 TEMPORA IP 42 complet echipat cu lampa 1x8W acumulatorul avand autonomie de functionare 1,5h, montat aparent pe perete la maxim 1,5m m de hidrant (deasupra sau lateral). Iluminatul pietonal din exteriorul cladirii se va realiza cu ministalpi sau/si stalpi de inaltimi 2,5-3,5m cu corpuri de iluminat cu vapori de sodiu de puteri 70-150W. Comanda iluminatului se va realiza prin intermediul unui intrerupator crepuscular in regimul automat si manual, comandat de o celula fotoelectrica. Circuitele de prize care asigura alimentarea diverselor tipuri de receptoare vor fi monofazate respectiv trifazate si sunt formate din cabluri C2XH 3x2.5 mmp/ 5x 2,5mm2 protejate la plecarea din tablouri prin intreruptoare automate si cu protectie diferentiala cu actionare la curent de defect mai mic sau egal cu 0,03 A (30 mA), conform schemei monofilare. Circuitele si coloanele de forta pentru alimentarea diferitelor receptoare (incalzire, ventilatii si climatizare) se va face cu cabluri C2XH 3x2,5mmp/5x2,5mmp protejate la plecarea din tablouri prin sigurante fuzibile si intreruptoare automate si cu protectie diferentiala cu actionare la curent de defect mai mic sau egal cu 0,03 A (30 mA), conform schemei monofilare. Paratrasnet si priza de pamant -entru obiectivul de mai sus s-au luat in calcul pentru stabilirea tipului de protectie urmatoarele: lungime L=60m; latime l=17m; inaltime H=11,7m; Indice keraunic Ng=4,02; Amplasare obiectiv C1=0,5, C2=C3=C4=C5=1, Eficacitatea E, calculata pentru obiectivul de mai sus este E=0,734. Instalatia electrica de curenti slabi este compusa din instalatie de telefonie si date, instalatie de TV, sistem de supraveghere video, sistem antiefractie, instalatie de prevenire a incendiilor, instalatie de sonorizare.

Varianta 3

Demolare constructie existenta si construirea unei constructii noi cu functiunea de centru multifunctional care sa cuprinda sala conferinta 400 locuri spatii de alimentatie publica si loisir.

Pentru ca constructia existenta se apropie de finalul ciclului de viata si exista posibilitatea ca costurile de consolidare sa creasca foarte mult in executie se propune un al treilea scenariu in care constructia existenta este demolata si se realizeaza o constructie noua dupa noile standarde de proiectare si care va ocupa o suprafata mult mai mica la aceleasi suprafete utile. Din punct de vedere tehnic si functional este hazardat a se propune o volumetrie si o schema functiunala, pentru acestea fiind o multitudine de posibilitati.

3.3. Scenariile recomandate de catre elaborator . Corp BPentru reabiltarea si schimbarea de destinatie in hotel se recomanda varianta nr 2 in care se propune mularea noii functiuni in interiorul volumului existent si realizarea unei noi constructii care sa satisfaca cerintele de tema ale beneficiarului. Avantajele scenariului recomandat Fata de varianta nr 1: constructia se reabiliteaza , devine functionala si satisface cerintele din tema de proiectare; constructia nu se degradeaza ulterior fiind necesare investii mai mari. Fata de varianta nr 3 : investitia propusa prin variata nr 3 , prin realizarea unui etaj in plus ,este cu circa 50 % mai mare fata de varianta nr 2 , ceea ce nu se justifica din punct de vedere economic;

Corp CantinaPentru reabiltarea si schimbarea de destinatie in sala de coferinta si restaurant se recomanda varianta nr 2 in care se propune integrarea noii functiuni in interiorul volumului existent si realizarea unei noi constructii care sa satisfaca cerintele de tema ale beneficiarului. Avantajele scenariului recomandat Fata de varianta nr 1: constructia se reabiliteaza , devine functionala si satisface cerintele din tema de proiectare; constructia nu se mai degradeaza, investitiile ulterioare fiind mai mari, astfel justificandu-se varianta nr 3.. Fata de varianta nr 3 :

investitia propusa este mai ieftina fata de cea din varianta nr 3 cu circa 25 %( analiza facuta pentru o constructie noua evaluata la 1000 euro/mp si o suprafata desfasurata de 1650 mp); se pastreaza o constructie in stare relativ buna si care marcheaza o etapa a arhitecturii Brasovului; Posibilitatea ulterioara a utilizarii spatiului podului pentru alte functiuni conexe( ex birouri) si astfel marirea suprafetei utile in acelasi volum construit.

Cap.4

CONCLUZIILE EXPERTIZEI

Observatii referitoare la alcatuirea structurala a constructiilor

Principalele defectiuni de alcatuire a constructiilor , in lumina reglementarilor tehnice actuale sunt : corpul B rigiditatea insuficienta cladirii pe directie longitudinala; - prezenta apei deasupra nivelului de fundare; - rezistenta slaba si deformabilitatea relativ mare a terenului de fundare( presiunea conventionala acceptabila -2KPa) corp cantina -cladirea are o forma neregulata in plan; - peretii portanti din zidarie nu au suficiente legaturi la colturi , ramnificatii si intersectii cu samburi si centuri din beton armat; - structura portanta are un deficit de rigiditate pe pe directia transversala; - peretii portanti nu sunt ancorati suficienti in fundatii.

Recomandarile expertului

Din raportul de expertiza preliminara rezulta ca pentru realizarea schimbarilor de destinatie prevazuta este necesara asigurarea capacitarii de rezistenta si stabilitate a structurilor pentru o noua durata de viata a constructiilor, estimata la 50 ani, in conformitate cu legislatia si reglementarile tehnice aplicabile in prezent. Se recomanda pentru ambele constructii studiate variantele nr 2 de abordare, variante care sunt optime pentru interventiile pe constructii existente din punct de vedere tehnic si economic. Conceptiile constructive de ansamblu propuse sunt favorabile si permit un raspuns n conditii avantajoase la actiuni seismice viitoare si preluarea n conditii bune a ncarcarilor gravitationale.

Solutiile tehnice propuse preliminar pentru interventii conform variantelor recomandate sunt urmatoarele: corpul B rigidizarea cadrelor longitudinale centrale prin prevederea a trei perechi de diafragme de beton armat , amplasate intre 2 stalpi consecutivi( 3,00 m interax) pe toata inaltimea constructiei - consolidarea stalpilor centrali , adiacenti diafragmelor, prin camasuire cu beton armat ; - prevederea unor fundatii din beton armat sub diafragme , sub forma unor elemente care fac si legatura cu fundatiile stalpilor centrali , adiacenti diafragmelor. corp cantina -realizarea unei retele de samburi si centuri din beton armat in structura de rezistenta din zidaria portanta; - prevederea unor pereti structurali din zidarie de caramida pe directia transversala; Aplicarea solutiilor tehnice preliminare si a celor care vor rezulta din analizele expertizei finale va conduce la asigurarea rezistentei si stabilitatii constructiilor reabilitate pe toata durata de viata proiectata.

Cap.5 COSTUL ESTIMATIV INVESTITIILORModul de evaluare

AL

Stabilirea volumului investitiei la nivelul studiului de prefezabilitate si expertiza tehnica s-a facut pe baza de indici globali de costuri rezultate din : nivelul preturilor actuale a le manoperei si materialelor, cotele generale de incheiere a devizelor , precum si acosturilor finale la unele lucrari de interes public realizate. Cote generale de cheltuieli de 9 % din valoarea lucrarilor de baza, acopera cotele necesare pentru: proiectare + verificari studii teren studii specialitate ( expertize tehnice, audit etc) supraveghere tehnica si dirigentie taxe si avize comisioane , s.a.

Valoarea totala a investitieiValoare totala investitie - 16 .945.455 lei Din care cladire hotel ( corp B) 1.682.061 euro x 4,2940 lei / euro = 7.222.770 lei cladire sala conferinta si restaurant (corp cantina)2.264.249 euro x 4,2940 lei / euro = 9.722.685 lei Evaluarile sunt conform deviz anexat (s-a luat in calcul cursul BNR de la data 15.09.2011 1euro = 4,2940 lei )

15.09. 2011

ANEXA 1 EVALUARE GENERALA al obiectivului de investitie hotel ( corp B) Preturi in euro cu TVA inclusNr Cr t 0 1 2 3 4 5 Nr.ctr Deviz obiec t 1 A1 A2 A3 Lucrari si cheltuieli care se cuprind in valoarea investitiei 2 Reabilitare si schimbare de destinatie in hotel Racorduri exterioare Amenajari exterioare TOTAL Cote aferente 9 % TOTAL GENERAL Constr uct + Instala tii 3 116429 6 21080 95083 128045 9 64000 134445 9 Utilaje si echip. tehnol. 4 13416 8 13416 8 13416 8 Dotar e indep enden te 5 10423 4 10423 4 10423 4 Alte chelt. 6 1200 0 1200 0 5120 0 6580 0

TOTAL7 145069 8 21080 95083 156686 1 115200 168206 1

EVALUARE PE OBIECT destinatie in hotelNr Crt 1 2 3 4 5 6. 7. Denumirea devizului categoria de lucrari

Nr A1 Reabilitare si schimbare depe Construct ii si instalatii 37363 544785 115.800 241000 938948 225348 1164296 VALOAREA (euro) Utilaj Mobilier dotari 35.000 46.200 30000 108200 25968 134168 84060 84060 20174 104234 TOTAL 37363 660845 162.000 271600 1131208 271490 1402698

Lucrari structura Lucrari arhitectura finisaj Lucrari instalatii termosanitare Lucrari instalatii electrice TOTAL T.V.A. -24 % TOTAL

EVALUARE PE OBIECT Nr A2 Modificare racorduri exterioareNr Crt 1 2 3 4 5 Denumirea devizului pe categoria de lucrari Lucrari Instalatii apa canal Lucrari instalatii electrice TOTAL T.V.A. - 24 % TOTAL VALOAREA( euro) 4.000 13.000 17.000 4.080 21.080

EVALUARE PE OBIECT Nr A3 Amenajari exterioareNr Crt 1 2 3 4 5 6 Denumirea devizului pe categoria de lucrari Alei platforme pietonale Carosabil, parcaje Zone verzi TOTAL T.V.A. -24 % TOTAL VALOAREA(euro) 10250 58650 7780 76680 18403 95083

ANEXA 2 EVALUARE GENERALA al obiectivului de investitie sala conferinta si restaurant (corp cantina ) - Preturi exprimate in euro cu TVA inclusNr Cr t 0 1 Nr.ctr Deviz obiec t 1 B1 Lucrari si cheltuieli care se cuprind in valoarea investitiei 2 Reabilitare schimbare destinatie in conferinta restaurant Racorduri exterioare Amenajari exterioare TOTAL si de sala si Constr uct + Instala tii 3 156279 1 Utilaje si echip. tehnol. 4 22568 0 Dotar e indep enden te 5 17190 7 Alte chelt. 6 1400 0

TOTAL7 197437 8

2 3 4 5

B2 B3

29016 107855 169966 2 85000 178466 2

22568 0 22568 0

17190 7 17190 7

1400 0 6800 0 8200 0

29016 107855 211124 9 153000 226424 9

Cote aferente 9 % TOTAL GENERAL

EVALUARE PE OBIECT destinatie in salaNr Crt 1 2 Denumirea devizului categoria de lucrari

Nr B1 Reabilitare si schimbare de conferinta si restaurantpe Construct ii si instalatii 113700 661775 VALOAREA ( euro ) Utilaj Mobilier dotari 28.000 138695 TOTAL 113700 828410

Lucrari structura Lucrari arhitectura finisaj

3 4 5 6 7

Lucrari instalatii termosanitare Lucrari instalatii electrice TOTAL T.V.A. -24 % TOTAL

118.500 366.340 1260315 302476 1562791

114.000 40.000 182000 43680 25680

138635 33272 171907

232.500 406.340 180950 379428 1960378

EVALUARE PE OBIECT Nr B2 Modificare racorduri exterioareNr Crt 1 2 3 4 5 Denumirea devizului pe categoria de lucrari Lucrari Instalatii apa canal Lucrari instalatii electrice TOTAL T.V.A. -24 % TOTAL VALOAREA( euro ) 5.400 18.000 23.400 5.616 29.016

EVALUARE PE OBIECT Nr B3 Amenajari exterioareNr Crt 1 2 3 4 5 Denumirea devizului pe categoria de lucrari Alei platforme pietonale Carosabil parcaje Zone verzi TOTAL T.V.A. -24 % TOTAL VALOAREA( euro ) 15850 51690 19440 86980 20875 107855


Recommended