Studiu de Impact[1]

Studiul de impact si raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

1

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT SI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU INVESTITIA “EXTINDERE RETEA ALIMENTARE CU APA, EXTINDERE RETEA

CANALIZARE, REABILITARE STATIE DE EPURARE SI REABILITARE STATII DE POMPARE APE UZATE MENAJERE IN LOCALITATEA

LEHLIU GARA”

1. INFORMATII GENERALE 1.1.Titularul proiectului: Consiliul Local al orasului Lehliu Gara, cu sediul in Lehliu Gara, jud. Calarasi, Str.Pompierilor 3, cod postal 915300 ,Tel:0242 / 640672

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu: ing Sevastita Vraciu persoana fizica autorizata, detinator al atestatului de evaluator nr. R-EIM – 04-57/22.10.2008, tel: 0722674890. 1.3. Denumirea proiectului: EXTINDERE RETEA ALIMENTARE CU APA, EXTINDERE RETEA CANALIZARE, REABILITARE STATIE DE EPURARE SI REABILITARE STATII DE POMPARE APE UZATE MENAJERE IN LOCALITATEA LEHLIU GARA 1.4. Descrierea proiectului si a etapelor acestuia 1.4.1.Scop si necesitate Necesitatea si oportunitatea investitiei a fost fundamentata pe baza nivelului actual al dezvoltarii economico-sociala si urbanistica a orasului Lehliu Gara. Dezvoltarea economica si sociala durabila a unei localitati depinde in mare masura de amploarea echiparii edilitare a acesteia, de asigurarea tuturor utilitatilor necesare desfasurarii activitatii potentialilor investitori sau consumatori, prin ridicarea standardului de viata. Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii de�i deosebit de importantă, este in extindere si se căuta in continuare investitori pentru a pune in valoare poten�ialul local, atât in ceea ce prive�te resursele locale agricole cat si cele umane. Se spera ca pe viitor acestea sa fie principala sursă de locuri de muncă, iar pe de altă parte, prin intermediul lor, sa se creeze o cultură a competiţiei bazată pe flexibilitate şi productivitate.

Existenţa unui sistem de cu apă centralizat in localitatea Lehliu Gara care sa acopere peste 85% din populatie conduce la formarea unor debite însemnate de ape uzate, încărcate cu substanţe organice, care deversate liber în mediul natural, în lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuare şi epurare corespunzatoare a acestor ape, generează impurificarea apelor de suprafaţă şi subterane, a solului, subsolului şi aerului cu noxe specifice acestor ape. Astfel, ar putea apărea epidemii de boli infecţioase precum şi zone insalubre, ceea ce ar degrada aspectul comunei. Colectarea şi evacuarea acestor ape uzate menajere fara o epurare corespunzatoare mecano-biologica si tertiara în emisar ar contribui la creşterea conţinutului acestuia în poluanţi peste limitele admise tinand seama de gradul de dilutie asigurat şi compromiterea acestuia ca mediu. Pentru a evita construirea numeroaselor fose septice în intravilanul localităţii care ar constitui de asemenea


2

surse potenţiale de poluare pentru mediul înconjurător sau utilizarea modalităţilor enumerate anterior este necesară şi oportună extinderea reţelei de alimentare cu apa, a celei de canalizare si reabilitarea statiei de epurare existenta depasita din punct de vedere al tehnologiei de epurare cat si a capacitatii instalate in vederea satisfacerii cerinţelor de calitate ale apei epurate impuse de Compania Naţională Apele Române S.A. Realizarea in comun a tuturor lucrarilor precizate mai sus este o abordate integrata in rezolvarea problematicii legate de infrastructura de apa si canal a localitatii, in concordanta cu legislaţia în vigoare care impune soluţionarea problemei apelor uzate concomitent cu racordarea populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă. In vederea protecţiei şi conservării resurselor de apă de suprafaţă, evacuările în aceste ape sunt reglementate prin utilizarea unei abordări combinate prin stabilirea şi implementarea controlului emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor limită importante ale emisiilor ori, în cazul impactului difuz, a controlului şi a celor mai bune practici din punct de vedere al mediului, stabilite în reglementările specifice privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, epurarea apelor uzate urbane, protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse agricole, evaluarea riscului şi descărcarea de substanţe periculoase în apă, până la data de 22 decembrie 2012. Avand in vedere cele prezentate mai sus, se impune realizarea epurarii corespunzatoare a apelor uzate orasenesti influente in statia de epurare Lehliu Gara, la nivelul cerintelor legislatiei actuale in domeniu. 1.4.2. Profilul activitatii Activitatea se incadreaza in sectiunea a doua, respectiv ”gestionarea si gospodarirea deseurilor” (gospodarire comunala-salubrizare). 1.4.3 Descrierea investitiei Situatia existenta In prezent pe teritoriul orasului Lehliu Gara exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila din sursa subterana ce poate asigura necesarul de apa al localitatii si comunelor invecinate Lungimea reţelei existente de distribuţie a apei este de 15.360 m Sistemul actual de canalizare al oraşului Lehliu – Gară constă dintr-o reţea cu lungimea totală 7,85 km, care deserveşte zona centrală a oraşului situată în partea de nord a liniei CF Bucureşti – Constanţa. Apele uzate menajere de la populatia racordata la canalizarea orasului, de la institutiile publice si apele uzate menajere si tehnologice provenite de la o parte din agentii economici sunt colectate de o retea de canalizare in sistem unitar si transmise prin pompare intr-o statiei de epurare ape uzate situate in partea de Sud-Vest a orasului Lehliu Gara. O parte din apele meteorice sunt colectate de reteaua de canalizare si ajung in statia de epurare. Reteaua de canalizare este realizata din conducte Dn 200 – 400 mm si are lungimea de 5,1 km. colectorul general este realizat din tuburi de azbociment cu Dn 400 mm si are lungimea de L = 1,5 km. Colectarea apelor uzate menajere se realizeaza in sistem gravitational si prin pompare,


3

Statia de pompare ape uzate SP 1 (cu cheson cilindric de stocare temporara) este echipata cu doua electropompe tip EPEG 100 cu Q = 80 mc/h si H = 10 mCA. Pomparea apelor uzate spre statia de epurare se realizeaza discontinuu, la intervale de 1,5 ore; conducta de refulare este din azbociment si are diametrul de 200 mm si lungimea L = 1250 m. Apa epurata este deversata in Valea Argovei, lacul Buzoieni, prin intermediul unei statii de pompare (SP 2) existenta in statia de epurare echipate cu doua electropompe tip ACV 100 DE, cu Q = 60 mc/h si H = 5 mCA Statia de epurare ape uzate este amplasata in extravilanul orasului si are in compunere treapta mecanica si treapta biologica, formate din:

- 2 decantoare tip Imhoff avand D = 9 m si H = 7 m, volumul fiecarei unitati: V = 445 mc - bazin de aerare cu volumul de 400 mc ( 8 x 8 x 6,3 m ) echipat cu un aerator mecanic D = 1m, P = 7 kW, 900 rpm. - Decantor secundar de tip vertical D = 9 m, H = 6,0 m, - Platforme de uscare a namolului : 3 unitati x 200 mp - Statie de pompare a namolului pe paturile de uscare - Statie de pompare a apei spre Valea Argovei ( SP 2 ) - Statie de clorinare - laborator Clorinarea apelor epurate se face in caminul amonte de statia de pompare a apelor uzate (SP 2) Principalele deficiente constatate: - bazinele de acumulare a namolului in decantoarele cu etaj (tip Imhoff) sunt pline cu namol. Nu se poate extrage gravitational namolul, din cauza sedimentarii si pietrificarii (apele uzate influente in statie sunt mixte – menajere si pluviale, iar nisipul adus odata cu apele pluviale, impreuna cu tasarea namolului, au condus la pietrificarea namolului in decantoare si la imposibilitatea evacuarii acestuia). Nici una dintre metodele incercate de catre personalul de exploatare nu a condus la decolmatarea decantoarelor primare si la evacuarea gravitationala a namolului.


4


5

- bazinul de aerare – functionarea este compromisa din cauza defectiunilor dese ale sistemului de aerare

Starea constructiei este intr-un grad avansat de degradare – betonul este fisurat, permitand

exfiltratii de apa uzata ce contamineaza solul.

- decantorul secundar este practic nefunctional


6

- Paturile de uscare a namolului are rigolele de colectare a apei neetanse, permitand scurgerea apelor in pamant.


7

Statia de pompare SP 2 – are un cheson despartit de un perete vertical, care delimiteaza

compartimentul de apa epurata si cel de namol. Din cauza gradului avansat de uzura a peretului despartitor, cele doua compartimente comunica, astfel ca apa epurata este contaminata de namolul evacuat.

compartiment namol


8

compartiment apa epurata

Perete despartitor compartimente namol – apa epurata

Situatia proiectata Populaţia oraşului Lehliu Gară este, conform datelor primite de la SC ECOAQUA Călăraşi, de 4788 locuitori din care:

- 990 cu apartamente la bloc, pentru care s-a considerat un debit specific de apă pentru nevoi gospodăreşti qg = 150 l/om şi zi

- 3343 cu locuinţe la curţi având instalaţii interioare de apă rece, caldă şi canalizare, cu preparare individuală a apei calde pentru care s-a considerat qg = 120 l/om şi zi

Debitele necesare pentru nevoi publice şi pentru industrie s-au apreciat la circa 40% din debitul necesar pentru nevoile gospodăreşti.

Debitele caracteristice pentru sistemul de alimentare cu apă al oraşului Lehliu Gară:


9

- Q zi med = 982 mc/zi (11,37 l/s) - Q zi max 1276 mc/zi (14,78 l/s) - Q orar max = 106 mc/oră (29,55 l/s)

Lungimea reţelei de alimentare cu apa care se extinde prin prezenta investiţie este de 4.880 m. După completarea extinderilor, oraşul Lehliu Gară va avea o reţea de distribuţie de 20.240 m. Considerând o distribuţie uniformă a debitelor pe intreaga suprafaţă a oraşului, rezultă un debit specific orar maxim de: Q orar max : L reţea = 29,55 : 20.240 = 1,46 l/s şi km Cu această valoare a debitului orar maxim specific s-a înmulţit lungimea fiecărui tronson al reţelei, determinându-se debitele necesare pentru dimensionarea conductelor. Folosind aceiaşi metodă, s-a determinat Q orar max = 7,12 l/s (25,65 mc/h) corespunzător lungimii reţelei noi de distribuţie a apei L = 4.880 m. Pornind de la Q o max = 7,12 l/s şi considerând că reţeaua nouă de apă deserveşte zonele marginale ale oraşului Lehliu Gară, cu case la curţi şi cu consumul specific de apă de 120 l/om şi zi, s-a determinat numărul de locuitori deserviţi de această reţea, respectiv 1.400 (etapa an 2.008) inclusiv cerinţa pentru nevoi publice. Prin prezenta investiţie se va realiza extinderea reţelei de canalizare în zona marginală a părţii de nord a oraşului cu o lungime L = 6720m şi o reţea nouă în partea de sud avand L = 7650 m. Lungimea totală a reţelei noi de canalizare va fi de 14.370m (conductă PVC De 250 mm), la care se adaugă 3200 m pentru racordarea abonaţilor (cămin şi conductă PVC De 200 mm).

Lucrările proiectate asigură serviciul de preluare colectare, şi transport ape uzate menajere la staţia de epurare a oraşului Lehliu Gară pentru cca. 1400 de locuitori, inclusiv apele uzate provenite de la construcţiile social administrative de pe teritoriul canalizat. Dimensionarea reţelei noi de canalizare s-a făcut considerându-se consumurile de la alimentarea cu apă a oraşului Lehliu Gară. Lungimea totală a canalizării este de 21,62 Km din care:

- reţea existentă L=7,25 Km - reţea nouă, conform prezentei investiţii = 14,37 Km.

Considerându-se o distribuţie uniformă a debitelor de canalizare, rezultă un debit specific orar maxim de: 29,55 l/s : 21,62 Km = 1,367 l/s şi Km. Cu acest debit specific s-au determinat debitele de calcul pentru fiecare colector în parte. Reţeaua de canalizare nouă din oraşul Lehliu Gară (L total = 14.370 m) s-a împărţit în două părţi, fiind separate de traseul CF Bucureşti – Constanţa. Zona de nord cuprinde extinderea canalizării din zona centrală a oraşului spre marginile acestuia. Canalizarea este prevăzută din tuburi PVC De 250 şi are o lungime de 6720m Zona de sud cuprinde canalizare nouă pe o lungime de 7650m cu tuburi PVC De 250. Se menţionează următoarele: - pe str. N Titulescu de la CF la marginea oraşului colectorul de canalizare se va poza numai pe partea dreaptă a străzii în sensul Lehliu – Călăraşi


10

- pe partea stângă a str. Titulescu s-a prevăzut, în cadrul altei investiţii, un colector de canalizare care transportă spre staţia de epurare a oraşului Lehliu, apele uzate provenite de la satul Răzvani şi de la zona industrială din sud – estul localităţii. Staţiile de pompare prevăzute pe reţeaua de canalizare (3 staţii în zona de nord şi 1 staţie în zona de sud) sunt de tip compact şi se vor furniza integral cu construcţia îngropată din PEID, (1 + 1) pompe submersibile şi tablourile electrice corespunzătoare. Lângă staţiile de pompare s-a prevăzut o instalaţie tip GSM în scopul avertizătii dispeceratelor din oraşele Lehliu Gară în situaţia unor avarii. Se menţionează că aceste staţii funcţionează automat, fără personal, iar sistemul GSM este cel care semnalează posibilele deficienţe în funcţionarea staţiilor. În tabelul de mai jos se prezintă principalele caracteristici ale celor patru staţii de pompare. SP Construcţia prefabricată PEHD Echipamente staţie S3 D = 1400mm

H = 4,00m Q = 33,7 mc/h H = 9,0m Motor trifazat Pe = 1,5 kW, 50Hz, 380v

S4 D = 800mm H = 4,00m

Q = 9,9 mc/h H = 5,0m Motor monofazat Pe = 0,9 kW, 50Hz, 220v

S5 D = 800mm H = 4,00m

Q = 21,5 mc/h H = 5,0m Motor trifazat Pe = 1,2 kW, 50Hz, 380v

S6 D = 800mm H = 4,00m

Q = 5,4 mc/h H = 5,0m Motor monofazat Pe = 0,9 kW, 50Hz, 220v

Conductele de refulare de la staţiile de pompare au următoarele caracteristici: - Sp3 – C278, L = 600 m, conductă PEID De 125mm - Sp4 – C24, L = 5 m, conductă PEID De 110mm - Sp5 – C80, L = 5m, conductă PEID De 110mm - Sp6 – C14, L = 159 m, conductă PEID De 110mm Pe traseul SP6 – C14 conducta de refulare intersectează albia regularizată a pr. Argova. În această secţiune s-a prevăzut o supratraversare cu conducta de refulare peste pr. Argova în lungime de 12 m. Pe zona traversării, conducta de refulare PEID 110 mm se izolează termic cu saltea din vata minerală de 5 cm grosime şi se introduce într-o conductă metalică Dn 250 mm. Conducta metalică Dn 250 mm are rol de protecţie a conductei de refulare şi rol de susţinere (autoportanţă) a sistemului de conducte pe deschiderea de 12 m a traversării. La capetele traversării, conducta se montează pe un mecanism de rezemare fixat pe un bloc din beton simplu cu dimensiunile (0,5 x 0,5 x 1,30) m. Acest bloc se fundează la adâncimea de – 0,80 m, corespunzătoare adâncimii de îngheţ a zonei. În dreptul supratraversării, albia pr. Argova se va proteja cu pereu din dale de beton turnate pe loc în câmpuri mari, care se sprijină pe fundul albiei pe grinzi din beton simplu cu secţiunea 30 x 50 cm.


11

Această amenajare se realizează pe circa 5 m lungime, având în vedere că la 2,0 m distanţă spre aval există o supratraversare a pr. Argova cu conducta de apă potabilă care alimentează cartierul de pe malul drept al pr. Argova. La intrarea in statia de epurare, au fost considerate incarcarile stabilite prin NTPA 002 - Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reţeaua de canalizare si ale celor de calitate pentru deversarea in emisar sunt prezentaţi in tabelul alăturat:

Nr crt

Denumire indicator UM Concentraţia în apa uzatã brută, valori maxime admise conf NTPA 002 (intrare)

Concentraţia limitã max. admisă, valori maxime admise conf NTPA 001 (iesire)

Gradul de epurare necesar [%]

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

CBO5 Materii totale în suspensie (MTS) CCO-Cr Azot total ( TKN ) Fosfor total Grăsimi pH

mgO2/l mg/l mgO2/l mg/l mg/l mg/l Unit pH

300 350 500 30 5 30 6,5 – 8,5

25 35 125 15 2 20 6,5 – 8,5

92,00 90,00 75,00 50,00 60,00 34,00 -

Valorile rezultate impun o epurare mecano biologică cu nitrificarea-denitrificarea apelor uzate si reducerea fosforului.

Statia de epurare Lehliu Gara va fi dimensionata pentru 7000 L.E. la urmatoarele debite de ape uzate:

o debit maxim zilnic : 1.200 m3/zi o debit mediu/ora : 50 m3/ora (24h/zi)

Tehnologia propusa pentru epurarea apelor uzate rezultate de la orasul Lehliu Gara este tehnologia furnizata de catre grupul de firme AMINODAN din Danemarca, constand din: I. TREAPTA MECANICA • Instalatie de sitare (filtrare) • Bazin de egalizarea concentratiilor de poluanti si de compensare a debitelor apelor uzate • Pompe pentru transvazarea apelor uzate pe fluxul statiei de epurare II. TRATARE CHMICA • Dozajul chimicalelor • Dozarea floculantului • Bazinul de floculare • DAC ( Dissolved Air Concentration = Concentrare de Aer Dizolvat ) • Bazinul de nivel • Inlaturarea namolului


12

III. TRATARE BIOLOGICA • Epurare biologica in 3 trepte in bazine cu pelicula fixata pe membrane urmate de compartimente de decantare • Evacuarea apei epurate in sistemul Biokube pentru tratarea biologica • Evacuarea apei epurate in emisar, conform NTPA 001 Descriere procesului de epurare prin tehnologia Aminodan – BioKube: Apa uzată ajunge in statia de epurare prin pompare (de la SP 1) in prima treapta de retinere a materiilor in suspensie din apele uzate prin sitare, realizata prin intermediul unui sistem de filtrare mecanic automatizat, care retine solidele mai mari de 3 mm si eventualul nisip. Aici are loc epurarea mecanica a apelor uzate influente. Materiile grosiere retinute in treapta mecanica sunt transportate automat si descarcate intr-un container usor, care poate fi pozitionat pe trotuarul de langa bazinul din beton armat. După filtrare, apa curge gravitaţional într-un bazin de egalizare, cu un volum aproximativ egal cu volumul de apă colectat în 24 ore, deci va putea reţine şi volumul de ape meteorice colectat în reţeaua de canalizare. Din bazinul de egalizare apa este pompată în treapta de tratare chimica, unde se adauga diverşi reactivi chimici de floculare şi precipitare, dupa care intră în bazinul de floculare „de presiune mare” dotat cu un agitator unde este utilizat dispozitivul de aer concentrat dizolvat „DAC”, sistemul funcţionând la o presiune de 6 atmosfere. Prin acest procedeu se crează bule de aer cu o densitate mult mai mare decât la sistemele uzuale de aerare şi care au o eficienţă mult sporită asupra flotării substanţelor în suspensie care se găsesc in apa sub formă de flocoane obtinute in urma procesului de tratare chimica cu coagulanti/floculanti. In aceasta treapta se elimina pe langa materiile in suspensie si fosforul prezent in apa uzata peste concentratiile necesare procesului biologic, prin dozarea unui precipitant (clorura de aluminiu), care conduce la formarea unei sari insolubile ce va fi eliminata odata cu namolul flotat. Din bazinul de presiune mare, apa este condusă într-un bazin de nivel, iar nămolul colectat la suprafaţa apei, într-un concentrator. Din bazinul de nivel apa trece în treapta biologică – sistem de tratare BIOKUBE BioKube AWTS este certificat si aprobat cu normele europene pentru statii de epurare a apelor reziduale CEN prEN 12566-3 cu urmatoarele valori maxime in efluentul epurat.

o CBO5 < 10 mg/l o NH4 < 5 mg/l o CCO-Cr < 75 mg/l o P < 1,5 mg/l o E-coli < 100/100 ml

Treapta biologica consta intr-un bazin cu trei compartimente identice, fiecare dotata cu bioblocuri (filtre biologice), cu sistem de aerare si zona de linistire. Apa rezultată din bazinul de nivel curge gravitaţional în prima cameră de membrane (filtre bilogice = bioblocuri) la intervale precise de timp. Membranele sunt aerate cu ajutorul unei suflante de aer. Apa uzată curge prin bioblocuri, unde bacteriile heterotrofe distrug materialul organic. După prima cameră de membrane apa uzată este dirijată către o zonă de sedimentare unde este separat gravitational nămolul biologic.


13

Din zona de sedimentare, apa curge gravitaţional în a doua cameră de biofiltre aerate cu ajutorul unei suflante de aer unde procesul acesta reîncepe. După aceste membrane urmează iar o zonă de sedimentare. De la a doua cameră de limpezire a sistemului de epurare biologica, apa ajunge prin gravitaţie în a treia cameră de membrane aerate cu ajutorul unei suflante de aer. Aici găsim micro-organisme autotrofe care distrug amoniacul. Acest proces se numeşte nitrificare, iar după această cameră urmează iarăşi o zonă de sedimentare. Namolul sedimentat in fiecare dintre cele trei compartimente este recirculat (pompat in bazinul de egalizare) . Apa rezultată din ultima zonă de sedimentare poate fi evacuată gravitaţional în conducta de evacuare. Prin tehnologia Biokube, este prevenita formarea hidrogenului sulfurat inca din prima faza (bazinul de egalizare). Namolul rezultat din treapta de epurare biologica, namol cu o umiditate foarte mare (99%) va fi pompat cu ajutorul unor pompe mammouth din zonele de sedimentare inapoi in bazinul de egalizare. De aici, el va fi pompat cu ajutorul celor doua pompe de apa uzata in treapta de tratare chimica. In acest fel namolul biologic va fi compactat pana la aprox. 90 % umiditate si deversat intr-un recipient adiacent. La interval regulate de timp cu ajutorul pompelor mammouth se va recircula o parte din apa tratata si super-oxigenata inapoi in bazinul de egalizare. In acest mod se va produce un soc cand vom introduce aceasta apa super-oxigenata cu apa total lipsita de oxygen si se va forma o zona anaeroba in care se va elimina hidrogenul sulfurat si azotul din azotati. Solutie constructiva: Bazin de beton armat semiingropat, cu dimensiunile: 32,0 x 15,80 x 4,5 m, pe perna de balast. Peste bazin, pentru adapostirea utilajelor tehnologice si a treptei de tratare mecanica a namolului s-a prevazut o hala tehnologica, in care se va construi o camera ce va adaposti tabloul de automatizare si laboratorul. Peretii exteriori ai bazinului se vor hidroizola la interior cu un mortar special. de asemenea, talpa fundatiei se va hidroizola corespunzator. Intre compartimentele bazinului apa curge gravitational. Au fost prevazute conducte tehnologice intre echipamente si utilaje, care sa asigure buna functionare a statiei. Se va executa un record la reteaua de apa potabila, pentru proces si echipamente, precum si pentru personal si laborator. Se vor executa instalatii sanitare.

Conduta de acces ape uzate in statie urmeaza sa fie realizata de catre ECOAQUA SA Calarasi, traseul actual trecand prin proprietati private.


14

By-pass general

Pentru situaţia căderii alimentarii cu energie electrica a staţiei de epurare mecano – biologice compacte (situaţie de avarie), pentru a evita inundarea necontrolata a zonei, se va prevedea o conducta cu rol de preaplin şi by-pass a staţiei de epurare, care va tine cont de debitul maxim posibil. In prima faza, după căderea alimentarii cu energie electrica, apa menajera influenta se înmagazinează in Bazinul de egalizare pana la nivelul preaplinului, după care deversează, in situaţia in care nu s-a remediat defecţiunea electrica, prin conducta de by-pass. Utilitati aferente platformei Apa tehnologica pentru diverse spălări se asigura din reţeaua de apa potabilă de la limita platformei Staţiei de epurare. Platforma Statiei de epurare mecano – biologice este prevăzută cu centura de împământare de protecţie pentru consumatorii electrici si cu iluminat pe timp de noapte. Pentru sanatate si securitate ocupationala, operatorul de apa – canal va asigura dotarile corespunzătoare (Echipament protecţie personal operare si mentenanţă, stingătoare, etc.).

Instalaţii electrice, automatizări:

Instalatiile electrice interioare : - instalatii electrice pentru iluminatul general din incaperi - instalatii electrice de forta - instalatii de protective impotriva descarcarilor atmosferice IPT - instalatie de protectie impotriva socurilor electrice prin legare la nul de protective PE.

Instalatiile electrice proiectate se executa: - cu cabluri cu conductori din Cu, cu izolatie din PVC si cu armatura metalica, montate aparent in spatiile tehnice

Pentru iluminat se monteaza: - corpuri de iluminat cu lampi cu incandescenta in toate incintele statiei de epurare - camera tehnica este iluminata natural, prin ferestre din sticla;

Alimentarea cu energie electrica se va face dintr-un tablou electric. Cladirea va fi prevazuta cu instalatie de paratrasnet. Instalatia electrica este proiectata de catre furnizorul solutiei de epurare, AMINODAN GRUP DANEMARCA. Procesul este complet automatizat, tabloul de automatizare fiind pozitionat intr-o camera in hala tehnologica. Pentru controlul procesului, a fost prevazuta instrumentatie de masura si control on-line, integrata in automatizarea procesului, precum si aparatura de laborator ce permite determinarea instantanee a valorilor parametrilor urmariti, astfel incat sa se asigure o epurare reala si eficienta a apelor uzate . Masuri de protectie si prevenire a incendiilor In cadrul constructiilor nu sunt necesare compartimentari antifoc dar se iau urmatoarele masuri de protectie:

- adaptarea instalatiei la gradul de rezistenta la foc a elementelor de constuctie s-a realizat prin pozarea cablurilor, a conductelor si respectiv a conductoarelor de coborare ale instalatiei de protectie la traznet pe elemente incombustibile;


15

- nivelul de reactie la foc a materialelor constituent ale instalatiei se asigura prin alegerea corespunzatoare a cablurilor si alegerea de carcase metalice pentu tablouri electrice

- nivelul de combustibilitate la foc de origine interna a partilor component ale instalatiei se asigura prin folosirea de elemente incombustibile si prin montarea lor pe elemente incombustibile. Timpul de propagare a incendiilor la cladirile vecine nu se poate estima. Nu este cazul de adoptare a unor masuri speciale pentru desfumare. Aceasta se asigura prin tiraj natural - organizat, prin ferestrele prevazute in peretii exteriori.

Laborator

Pentru controlul procesului, a fost prevazuta instrumentatie de masura si control on-line, integrata in automatizarea procesului, precum si aparatura de laborator ce permite determinarea instantanee a valorilor parametrilor urmariti, astfel incat sa se asigure o epurare reala si eficienta a apelor uzate . Laboratorul a fost prevazut in camera in care este amplasat tabloul de automatizare. Sistematizare verticală date tehnice – functiune, suprafete, instalatii, finisaje

Constructia este de tip cuva deschisa, semi-ingropata, alcatuita din radier, pereti din beton armat si o hala (camera tehnologica) ce adaposteste utilajele, cu suprafata de 7,50 x 15,00 mp alcatuita dintr-un planseu (placi si grinzi) la nivelul cotei ±0,00 cu suprabetonare de 20 cm grosime, necesara realizari canalelor de cabluri si drenaj sustinut de stalpi din beton armat monolit in cuva, precum si un planseu (placi si grinzi) la nivel acoperis cota +5,00 si stalpi din beton armat monolit incastrati in peretii cuvei sau in stalpii din cuva. Radierul si peretii sunt din beton armat monolit, cu o grosime constanta de 40cm. Radierul se toarna peste un strat de 10 cm din beton simplu de egalizare. Fundarea constructiei se va face la adancimea de 2,5 m, de la nivelul terenului, direct pe perna de balast compactat, situata la adancimea de 2,5÷3,5 m.

Sapaturile se vor executa mecanizat si manual, cu taluzuri. La organizarea spatiilor functionale, in concordanta cu solicitarile tematice ale beneficiarului, cu normele si prescriptiile tehnice in vigoare, s-au dimensionat si propus spatiile utile necesare pentru functionarea corespunzatoare a obiectivului proiectat. Compartimentarile functionale ale cladirii tip vor fi:

- rampa acces = 75 mp

- camera tehnologica = 106 mp

- birou = 7 mp

- cuve deschise = 420 mp

Pe intregul amplasament parametrii de construire sunt urmatorii:

- suprafata utila = 520 mp

- suprafata construita la sol = 525 mp

- suprafata desfasurata = 655 mp

- regimul de inaltime = S+P – 5.30 m

In ceea ce priveste regimul de finisare proiectat in concordanta cu optiunea beneficiarului si cu normele specifice functiunii, se propun:


16

FINISAJE INTERIOARE:

- pardoseli: - beton sclivisit – camera tehnica

- pereti si tavane: - tencuieli superioare, vopsele lavabile

- timplarie interioara: - usi si ferestre interioare – tamplarie metalica

FINISAJE EXTERIOARE:

- pardoseli: - beton sclivisit – rampa

- pereti fatada: - vopsea de exterior de culoare alb

- timplarie: - usi intrare – timplarie metalica

- ferestre - tamplarie metalica cu geam armat

- acoperis: - acoperis tip terasa necirculabila acoperita cu membrana hidroizolanta, scurgerea apelor meteorice facandu-se prin burlane din tabla zincata

Din punct de vedere constructiv noua cladire va fi realizata din:

- zidarie de BCA 30cm pentru zidurile exterioare si stalpi si grinzi din beton armat monolit; planseul (placi si grinzi) din beton armat.

- acoperis: tip terasa necirculabila.

- compartimentarile din incinta camerei tehnice sunt realizate din pereti de gips-carton 10cm grosime.

Date de detaliu privind structura de rezistenta, conditii de executie, faze determinante de urmarire a executiei, sunt precizate in volumul de specialitate.

1.4.4 Detalii de amplasament Suprafata de teren ce se va ocupa de catre obiectele tehnologice proiectate apartin domeniului public al comunei. Terenul este amplasat in intravilanul comunei.

Suprafata ce se va ocupa temporar:

- cu reteaua de canalizare menajera: 28.740 mp; - cu reteaua de distributie apa potabila: 9.760mp.

Suprafata ocupata definitiv: -statia de epurare: 525 mp; -statii de pompare SP3-SP6: 16 mp; -camine: 330 mp.

1.5. Descrierea etapelor acestuia Durata propusa pentru realizarea investitiei este de 10 de luni de la semnarea contractului de finantare.


17

Principalele etape de realizare a proiectului sunt:

Obtinerea avizelor, acorduri, autorizatii Executia lucrarilor de constructii Montare echipamente Racorduri electrice, inclusiv sistem de automatizare procese.

1.6. Durata etapei de functionare Pentru reteaua de canalizare si statia de epurare se are in vedere experienta existenta pe plan mondial, unde exista situatii in care alaturi de retehnologizari de inalta performanta coexista si obiecte tehnologice slab performante chiar de la prima etapa (care uneori au peste 100 de ani). Reteaua de distributie a apei potabile,reteaua de canalizare si statia de epurare subt proiectate pentru o durata de functionare in conditii normale de intretinere si exploatare de cel putin 30 - 50 ani si pentru o durata de serviciu normata de 7 ani pentru utilaje si 50 ani pentru constructii. Reteaua de distributie a apei potabile, statia de epurare si reteaua de canalizare vor functiona continuu, 24 ore pe zi, 7 zile pe saptamana, 365 zile pe an. 1.7. Informatii despre productia realizata si necesarul de resurse Q orar max = 7,12 l/s (25,65 mc/h) corespunzător lungimii reţelei noi de distribuţie a apei L = 4.880 m. Dimensionarea reţelei noi de canalizare s-a făcut considerându-se consumurile de la alimentarea cu apă a oraşului Lehliu Gară „Extinderea reţelei de alimentare cu apă”), respectiv:

Q orar max 106 mc/h (29,55 l/s), corespunzător unei populaţii de 4333 locuitori din care: - 990 cu apartamente la bloc şi q specific = 150 l/om/zi - 3343 cu locuinţe la case şi q specific = 120 l/om/zi

Debitul nominal al statiei de epurare a fost fixat la un debit zilnic mediu 1050 m3/zi (incluzand totalitatea apelor uzate tehnologice si menajere evacuate din localitatea canalizata conform proiect. Pentru asigurarea functionatii statiei de epurare sunt necesare: - apa pentru prepararea solutiilor de coagulanti, floculanti 2,5 m3/zi - coagulanti - floculanti - energie electrica. Energie electrica statia epurare, si statiile de pompare: 45kW/h x 18h = 810 kW/zi x 365 zile = 295.650 kW/an -Putere echipamente statia de epurare = 63kW ; - Putere echipamente statii de pompare ape uzate= 10 kW Cantitatea anuala de apa uzata epurata: 1050 [mc/zi] x 365 zile = 38.250 mc/an


18

1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea propusa Activitatea desfasurata pentru constructia retelei de canalizare, statiei de pompare si a componentelor statiei de epurare apartinand orasului Lehliu Gara, respectiv la functionarea obiectivului nu constituie sursa de radiatie electromagnetica si ionizanta. Referintele folosite in analiza efectuata legata de poluarea prin zgomot sunt urmatoarele:

• SR ISO 1996: Caracterizarea si masurarea zgomotului din mediul inconjurator Partea 1: Marimi si procedee de baza. Partea 2: Obtinerea de date corespunzatoare pentru utilizarea terenurilor Partea 3: Aplicatii la limitele de zgomot

• STAS 10009-88: Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se refera la zgomotul exterior).

• STAS 6156-86: Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii social-culturale. Limite admisibile si parametrii de izolatie acustica.

• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536 din 3.07.1997 • STAS 10144/4-80: Caracteristici ale arterelor de circulatie din localitatile rurale si urbane;

Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate sunt prezentate in tab.1.8.1. 1.8.1. In perioada de constructie Principalele surse de zgomot sunt costituite din echipamentele utilizate la construirea statiei de epurare a apei uzate orasenesti, in general, (operatiunile efectuandu-se concomitent. Utilajele folosite pentru totalitatea operatiilor efectuate pe amplasament si puterea acustica asociate:

• Betoniere: 2 buc. cu capacitatea de 8 m3 fiecare, Lw ≈ 105 dB(A); • Excavatoare: 1 buc. cu capacitatea de 1,5 m3 (30t) , Lw ≈ 115 dB(A); • Autocamioane: 2 buc cu capacitatea de 16 m3; Lw ≈ 107 dB(A) • Macara mobile: 1 buc cu capacitatea de 30 t, Lw ≈ 110 dB(A).

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societaţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţe de 10 – 15 m prezintă valori de:

• 60 –115 dB(A) – zonă de acţiune a mijloacelor auto (basculante, cisterne,etc); Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la limita funcţională din mediul urban, prin STAS 10009/88. Activităţile specifice Organizării de şantier se încadrează în locuri de muncă în spaţiu deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).


19

În zona protejată cu funcţiune de locuire, situată la > 400 m distanţă faţă de sursele de zgomot ce aparţin Organizării de şantier, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi pe perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A). Organizarea de şantier prin dotările tehnice, administrative şi sociale de care dispune şi prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursă de radiaţii pentru mediu.

1.8.2. La functionarea obiectivului

Sursele de zgomot apartinand orasului Lehliu Gara sunt reprezentate de utilajele prevazute pentru pomparea apei si suflantele prevazute la treapta biologica aeroba. Sursele de zgomot pe perioada de functionare a obiectivului analizat:

• pompe pentru pomparea apei, recirculare namol, evacuare ape epurate, dozare reactivi evacuare namol;

• suflante de aer; • instalatie deshidratare namol

Se mentioneaza faptul ca aceste utilaje sunt montate in constructii din beton armat/containere de echipamente care asigura protectie acustica.


20

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Tabel 1.7.1.

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala Furnizor Apa epurata 1050 m3/zi = 38.250 mc/an

Energie electrica 295.650 kW/an

Tratare namol 1150 m3/an Polimeri + coagulanti pentru tratare ape si conditionare namol

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Tabel 1.7.2 Nr. crt

Denumirea materiei prime, a substantei sau preparatului chimic

Cantitatea anuala/ Existenta in stoc t

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice Categorie Periculoase/nepericuloase (P/N)

Periculozitate Faze de risc

1 Coagulanti/floculanti organici 4/0,5 N


21

Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea propusa

Tabel 1.8.1

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Polu

are

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si

med

iu)

Polu

are

de fo

nd

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Mas

uri

de e

limin

are/

redu

cere

a

polu

arii

Pe zona obiectivului

Pe zonele de protectie/restrictie aferente obiectivului conform legislatiei in vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond Fara masuri de eliminare/reducere a poluarii

Cu implementa-rea masurilor de eliminare/reducere a poluarii

Zgomot Pe perioada de functionare Suflante trepta biologica

1+1 50dB(A) 40dB(A) 96 dB(A) < 40 dB(A) < 40 dB(A) Nu este cazul Sursa este amplasata in incinta

Pompe ape uzate

5 50dB(A) 40dB(A) 90 dB(A) < 40 dB(A) < 40 dB(A) Nu este cazul Sursa este amplasata in incinta

Pompe namol recirculat in bazinul de aerare /evacuare namol excedentar,etc

2 50dB(A) 40dB(A) 90 dB(A) < 40 dB(A) < 40 dB(A) Nu este cazul Sursa este amplasata in incinta


22

Autobas-culante transport namol

1 50dB(A) 40dB(A) 60 – 115 dB(A)

< 40 dB(A) < 85 dB(A)

Pe perioada de executie constructii Autobetoniere

2 50dB(A) 40dB(A) 60 – 115 dB(A)

< 40 dB(A) < 85 dB(A)

Radiatie electro-mangetica

Nu este cazul

Radiatie ionizanta

Nu este cazul

Poluare biologica

Nu este cazul


23

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului Au fost analizate mai multe tehnologii de epurare a apelor uzate, astfel:

o oferta Adiss SA Baia Mare, o oferta SC Danex Consult SRL Bucuresti, o oferta Aminodan Danemarca.

Oferta Debit influent Q uz zi

max Suprafata de teren necesara

Putere instalata

Adiss SA – in betoane

1500 mc / zi ( 9000 LE ) 7000 mp 93 kW

Adiss SA –containere supraterane

1500 mc / zi ( 9000 LE ) 1054,5 mp 110 kW

SC Danex Consult SRL Bucuresti

1400 mc / zi ( 7000 LE ) 99,5 kW

Aminodan Danemarca

1200 mc / zi ( 7000 LE ) 525 mp 63 kW

Parametri de epurare asigurati:

Nr crt

Denumire indicator

UM

Concentraţia limitã max.

admisă, valori maxime admise conf NTPA 001

( iesire )

Concentratii asigurate la

evacuare ADISS SA

Evacuare

Danex Consult

Evacuare Aminodan Danemarca ( conform certificat

/15.11.2005 ETA

Danemarca*)1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

CBO5 Materii totale în suspensie (MTS) CCO_Cr Azot total ( TKN ) Fosfor total Grăsimi pH

mgO2/l

mg/l mgO2

/l mg/l mg/l

25 35 125 15 2 20

6,5 – 8,5

25 35 125 15 2 20

6,5 – 8,5

25 35 125 15 2 20

6,5 – 8,5

10 35

< 75 5

1,5

6,5 – 8,5

* ETA = Biroului Danez al Comitetului Tehnic European de aprobare a echipamentelor pentru constructii

Fata de cele aratate mai sus, s-a ales tehnologia Aminodan Danemarca, tehnologie ce asigura un grad de epurare superior , cu un consum de energie mic . De asemenea, s-a luat in considerare si suprafata de teren necesara, care sa corespunda spatiului limitat existent in incinta statiei de epurare existente.


24

Avand in vedere ca efluentul, Valea Argovei, este caracterizat printr-o curgere lentă (zona sensibila), s-a adoptat o tehnologie de epurare prin care să se reţină substanţele fertilizante care pot conduce la eutrofizarea acestora (fosfor, azot şi compuşii aferenţi). Pentru dezinfectia efluentului, au fost analizate urmatoarele posibilitati:

- clorinare - instalatie de UV - generatorul de Neutox

Clorinarea Reactivitatea mare a clorului creaza probleme serioase. Reactioneaza instantaneu cu multi compusi organici si anorganici, cum ar fi aminele si amoniul rezultand produsi organici halogenati si respectiv cloramine.

o Este costisitoare in exploatare; o Implica riscuri in exploatare (butelii sub presiune); o Necesita avize suplimentare; o Transportul buteliilor cu clor se supune unor cerinte suplimentare de securitate.

Instalatiile de UV Sunt indicate in special pentru dezinfectarea apei potabile, mai putin in cazul apelor uzate, la care turbiditatea sau anumite substante dizolvate in apa pot reduce eficienta procesului de dezinfectie.

o Sunt indicate in special pentru debite mici (la nivel de gospodarii, locuinte individuale) . o Implica un consum de energie electrica ridicat. o Lampile de UV necesita curatare frecventa, in special cele imersate. o Trebuie inlocuite la perioade scurte de timp o Costurile initiale sunt mici, dar costurile de exploatare sunt ridicate.

Generatorul de Neutox Generatorul, conceput de firma Aquament din Danemarca, produce trei lichide distincte, utilizate pentru tratarea apei, dezinfectarea si sterilizarea apei. Procedeul se bazeaza pe electroliza apei si elimina utilizarea chimicalelor in procesul de tratare si dezinfectare a apei. Electro-Activitatea Apei reprezinta apa ce a fost supusa la electroliza si impartita in doua produse, Anioni si Catozi. Anionul este un biocid lichid eficient care ucide microorganismele, inclusiv bacterii, virusi, spori si fungi. Catodul are multiple proprietati ale unui detergent non-spumos.

Sistemul este complet automatizat, controlul procesului precum si procedurile de intretinere fiind conduse prin intermediul unui automat programabil (PLC).

În traseul hidraulic al procesului, AQUAMENT a instalat un senzor ORP (senzor de determinare a potentialului de oxido-reducere). Acest senzor trimite informatii la tabloul de comandă, urmărind dozajul si calitatea apei prin 3 parametrii: potential de oxido-reducere, pH si conductivitate. Potentialul de oxido-reducere ne oferă informatii despre evolutia oxidării, urmărind astfel deficitul de oxigen din apă (atât biologic cât si chimic). După informatiile culese de senzorul ORP, se poate monitoriza permanent calitatea apei. Valorile optime pentru dezinfectie sunt cuprinse în intervalul 500 – 650 mV. Apa distilată la 25ºC are un ORP de 225 mV. După dozare, valoarea acestuia creste la 240mV.


25

Utilizarea generatorului de NEUTOX este usoara, fara riscuri si extrem de ieftina. Costurile de exploatare precum si costurile cu materia prima sunt extreme de mici.

Consumul de sare: aproximativ 25 kg / 3500 l de solutie NEUTOX

Service-ul este asigurat de catre firma producatoare.

Produsul biocid NEUTOX - amestec de acid hipocloros si hipoclorit de sodiu, generat de echipamentul AQUAMENT se incadreaza in prevederile HG 956 din 18/08/2005 - privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, art.11 alineat 1. De asemenea, substanta se afla pe lista Lista substanţelor active aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenţa produselor biocide , conform directivei Directiva 98/8/CE, a Parlamentului European şi a Consiliului fiind acceptata pentru plasarea pe piaţă şi utilizare în scopuri biocide (vezi Regulament nr. 1048 din 13/06/2005 Publicat in Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 178 din 09/07/2005, intrat in vigoare la 09/07/2005, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2032/2003 privind a doua etapă a programului de lucru de 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor biocide (text cu relevanţă pentru SEE) (produsul se regaseste in lista sub numele de “active chlorine mixture of hypochlorous acid and sodium hypochlorite produced in situ “ (Anexa II – substante active existente si tipuri de produse incluse in programul revizuit) .

NEUTOX :

• este de patru ori mai eficient decat hipocloritul in aceeasi concentratie. • Ucide toate tipurile de bacterii, virusi , fungi, chiar si sporii • Nu miroase si nu are gust Pentru dezinfectia apei efluente la statia de epurare Lehliu Gara se va utiliza generatorul de Neutox . 1.10. Localizarea geografica si administrativa a terenului Obiectivul de investitie este amplasat in orasul Lehliu Gara, judetul Calarasi, amplasat in partea de N-V a judetului Calarasi, în imediata apropierea a autostrăzii Soarelui (A2).

Statia de epurare se va dezvolta pe latura sudica a localitatii pe teren apartinand actualei statii de epurare. 1.11. Informatii despre planificarea/amenajarea teritoriului Suprafata ocupata temporar: -retea canalizare menajera: 28.740 mp; - retea alimentare cu apa; 9760 mp. Suprafata ocupata definitiv: -statia de epurare: 525 mp; -statii de pompare SP3-SP6: 6 mp; -camine: 330 mp.


26

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Descriere tehnologie Treapta I mecanica- fizico chimica Apa uzata intra in treapta mecanica a statiei de epurare constand din sistemul de filtrare mecanic complet automatizat, pornirile-opririle acestuia fiind controlate de catre tabloul de automatizare si control in functie de incarcarea organica din apa uzata. Rolul acestui filtru este de a retine materiile solide grosiere pentrua se proteja si pompele montate in bazinul de egalizare. Materiile in suspensie grosiere retinute dupa treapta mecanica sunt transportate automat si descarcate intr-un container usor, care poate fi pozitionat pe trotuarul de langa bazinul din beton armat. Apa rezultata dupa sistemul de filtrare curge gravitational in bazinul de egalizare ce este dotat cu 2 pompe speciale de apa uzata, una in functiune si una rezerva, si un senzor de nivel conectate la tabloul de automatizare si control. Acesta, pe baza informatiilor primite de la senzorul de nivel porneste si opreste pompele de apa uzata. Bazinul de egalizare are capacitatea de a prelua varfurile de debit si concentratie de poluanti care pot aparea pe parcursul unei zile. Din bazinul de egalizare apa este pompata catre bazinul de floculare dotat cu un agitator, debitul de apa uzata fiind inregistrat de un debitmetru. In bazinul de floculare are loc precipitarea si flocularea materiilor in suspensie din apa uzata, utilizand clorura ferica ce va fi dozata de la bazinul de depozitare a clorurii ferice utilizand o pompa dozatoare, dozarea facandu-se in conducta de legatura spre bazinul de floculare. Tot aici are loc reducerea fosforului, prin dozare cloruri de aluminiu, care precipita fosforul si il fixeaza intr-o sare insolubila care este eliminata odata cu namolul din bazinul de egalizare, namol ce trebuie evacuat de doua ori pe an. Dozarea clorurii ferice este controlata de valoarea pH-ului din apa uzata. Aceasta valoare a pH-ului va fi prestabilita in tabloul de automatizare si control si va fi masurata cu ajutorul unui senzor de pH. Pentru a stabiliza suspensia precipitata inainte de procesul de concentrare, un floculant va fi dozat de catre pompa dozatoare de floculant, catre bazinul de floculare sau prin conducta de legatura catre concentrator. Dozarea floculantului este controlata fiind proportionala cu debitul apei uzate. Bazinele de floculant sunt dotate cu ejectoare, regulatoare de nivel, agitatoare si automatizari. Apa procesata cu adaos de coaguilanti si floculanti, curge din bazinul de floculare catre concentrator. Pentru a ajuta procesul de concentrare a suspensiilor precipitate se utilizeaza sistem de presurizare a aerului, DAC (concentratie de aer dizolvata), apa uzata este adaugata prin conducte special gandite sa reduca presiunea de la DAC situate in conducta de legatura catre concentrator.


27

Apa utilizata la DAC va fi controlata de un debitmetru, fiind produsa continuu in sistemul DAC, din apa curata din bazinul de nivel. Din rezervorul de apa, dotat cu un regulator de nivel, apa va fi pompata utilizand pompe de presiune mare prin ejector in bazinul de mare presiune dotat cu regulatoare de nivel ce controleaza debitul apei care intra in bazinul de presiune mare fiind conectat la o alarma daca bazinul de presiune mare este golit sau este prea plin. In ejector, aerul comprimat din compresor va fi amestecat cu apa intr-o anumita cantitate, controlata de valvele pentru aer si apa din sistemul DAC. Presiunea de functionare de aproximativ 6 atmosfere ofera saturatia optima de aer in apa. Prin reducerea presiunii in “fishtails” – valva de presiune, milioane de bule microscopice si uniforme de aer sunt eliberate. Bulele de aer se ataseaza de materiile in suspensie din apa procesata, care apoi se ridica la suprafata concentratorului in mod constant. Apa purificata este condusa de la fundul bazinului catre bazinul de nivel, care controleaza nivelul apei si namolul in concentrator. Pentru a asigura un continut ridicat materii in suspensie totale in namol, lamele sistemului raclor vor fi controlate de tabloul de automatizare si control- in combinatie cu coborarea/urcarea nivelului apei din bazinul de nivel. Sistemul de nivel telescopic din bazinul de nivel va creste automat nivelul in concentrator si va activa lamele sistemului raclor. Raclarea este desfasurata pe o perioada de 10-20 de minute, dupa care lamele sistemului raclor se vor opri, iar sistemul telescopic din bazinul de nivel va micsora nivelul din concentrator. Toate aceste actiuni sunt comandate de catre tabloul de automatizare si control. Fiecare urcare/coborare de nivel si ciclu de razuire se intampla la fiecare 3-5 ore, dar va fi determinat in timpul pornirii si programarii fiecarui sistem AMINODAN. Pentru a obtine un pH permisiv in apa procesata purificata, se utilizeazahidroxid de sodiu ce va fi dozat din recipientul de depozitare de catre pompele aferente de dozaj catre bazinul de nivel, functie de pH-ul din apa uzata. Aceasta valoare a pH-ului va fi prestabilita in tabloul de automatizare si control si va fi masurata cu ajutorul unui senzor de pH. In aceasta treapta de epurare fizico-chimica se reduce gradul de poluare din apa in proportie de 70% si de asemenea se retine fosforul excedentar proceselor biologice. Namolul este condus printr-un ejector catre un bazin intermediar. Apa din bazinul de nivel, curge gravitational in treapta biologica. Deasupra bazinului din beton armat, pe o suprafata de15 x 7,5 m, se va amenaja o hala in care se vor monta utilajele tehnologice ale acestei trepte. Tot aici se vor monta si recipientii pentru floculant. In hala se va organiza si un birou (compartimentare cu pereti de gips-carton) care va adaposti tabloul de automatizare si control si un mic laborator Cladirea va avea prevazute in pardoseala linii de drenaj pentru eventualele scurgeri si sursa de apa potabila pentru diverse necesitati. Apa rezultata va fi introdusa in bazinul de egalizare de unde va intra in procesul de epurare.


28

Treapta 2 – biologica – sistem BioKube Epurarea biologica este realizata in trei faze, necesare pentru a putea obtine un efluent in limitele standardului NTPA 001/2002 In aceasta treapta de epurare biologica se produce atat nitrificarea, cat si denitrificarea. In prima faza apa rezultata din bazinul de nivel curge gravitational in prima camera de membrane la intervale precise de timp. Una dintre conditiile unui proces de epurare reusit este cronometratea exacta a curgerii apei uzate spre camerele de epurare. Membranele sunt aerate cu ajutorul unei suflante de aer. Apa uzata curge prin bioblocuri, unde bacteriile heterotrofe distrug materialul organic. Dupa prima camera de membrane apa uzata este dirijata catre prima zona de sedimentare. In primul stadiu, are loc reducerea CCO-Cr. Din zona de sedimentare, apa curge gravitational in a doua camera de membrane aerate cu ajutorul unei suflante de aer unde procesul acesta reincepe. Dupa aceste membrane urmeaza iar o zona de sedimentare. In aceasta a doua camera incepe procesul de nitrificare (amoniacul este transformat de catre bacterii nitrificatoare in prezenta oxigenului, in nitrati si nitriti. De la al doilea compartiment de decantare, apa ajunge prin gravitatie in a treia camera de membrane aerate cu ajutorul unei suflante de aer. Aici se finalizeaza procesul de reducere a azotului, prin fixarea acestuia de catre bacterii specializate, iar dupa aceasta camera urmeaza iarasi o zona de sedimentare. Apa rezultata din ultima zona de sedimentare poate fi evacuata gravitational in conducta de evacuare si va corespunde normativului NTPA 001/2002 din Romania referitoare la CBO5, CCO-Cr, MS şi pH sau, dupa cum urmeaza:

CBO5,med. : 25 mg/l – max. CCO-Cr, med. : 125 mg/l – max. MS, av. : 60 mg/l – max. P : 2 mg/l – max. pH : 6,5-8,5

Namolul care se sedimenteaza in fiecare sectiune de epurare este pompat inapoi cu ajutorul unor pompe mammouth in bazinul de egalizare de cateva ori pe zi precum si o cantitate de apa epurata pentru procesul de denitrificare. In acest fel incepem epurarea apei uzate din faza incipenta, chiar din bazinul de egalizare. Namolul rezultat din treapta de epurare biologica, namol cu o umiditate foarte mare (99%) va fi pompat cu ajutorul unor pompe mammouth din zonele de sedimentare inapoi in bazinul de egalizare. De aici, el va fi pompat cu ajutorul celor doua pompe de apa uzata in treapta de tratare chimica. In acest fel namolul biologic va fi compactat pana la aprox. 90 % umiditate si deversat intr-un recipient adiacent. La interval regulate de timp cu ajutorul pompelor mammouth se va recircula o parte din apa tratata si super-oxigenata inapoi in bazinul de egalizare. In acest mod se va produce un soc cand vom introduce aceasta apa super-oxigenata cu apa total lipsita de oxygen si se va forma o zona anaeroba in care se va elimina hidrogenul sulfurat, principalul motiv al mirosurilor neplacute.


29

Avand in vedere ca prin fisa tehnica 2696 / 23.11.2007 emisa de SC Ecoaqua calarasi, anexa la Certificatul de urbanism 99 / 24.10.2007, s-a conditionat emiterea avizului favorabil cu realizarea deshidratarii mecanice a namolului si dezinfectie cu UV, s-a solicitat precizarea gradului de deshidratare a namolului precum si cerintele fata de solutia de dezinfectie a efluentului (de ce se solicita UV ) . Prin adresa 260 / 11.12.2008, SC ECOAQUA SA precizeaza ca gradul de deshidratare pentru namol va fi de 22 % si se doreste dezinfectia efluentului. Pentru deshidratarea namolului, se va monta in hala tehnologica o instalatie de deshidratare mecanica a namolului, care va asigura 24 – 26 % substanta uscata pentru namolul ce va fi evacuat in container si dus la groapa de gunoi (sau la o instalatie de prelucrare – fermentare anaeroba, proces in urma caruia va rezulta biogaz). Pentru dezinfectia efluentuluise utilizeaza generatorul de Neutox. Produsul biocid NEUTOX - amestec de acid hipocloros si hipoclorit de sodiu, generat de echipamentul AQUAMENT se incadreaza in prevederile HG 956 din 18/08/2005 - privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, art.11 alineat 1. De asemenea, substanta se afla pe lista Lista substanţelor active aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenţa produselor biocide, conform directivei Directiva 98/8/CE, a Parlamentului European şi a Consiliului fiind acceptata pentru plasarea pe piaţă şi utilizare în scopuri biocide (vezi Regulament nr. 1048 din 13/06/2005 Publicat in Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 178 din 09/07/2005, intrat in vigoare la 09/07/2005, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2032/2003 privind a doua etapă a programului de lucru de 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor biocide (text cu relevanţă pentru SEE) ( produsul se regaseste in lista sub numele de “active chlorine mixture of hypochlorous acid and sodium hypochlorite produced in situ “ ( Anexa II – substante active existente si tipuri de produse incluse in programul revizuit ) . LISTE DE ECHIPAMENTE SI DOTARI, SPECIFICATII TEHNICE Lista si specificatii tehnice echipamente tehnologce si instrumentatie tehnologie

echipament nr buc specificatii tehnice

sistem de sitare

filtru (instalatie de sitare) 1

Q = 44 mc/h fanta: 3 mm P = 0,75 kW

sistem de evacuare retineri de la site 1 se descarca intr-un container alaturat

treapta chimica DAC ( Dissolved Air Concentration = Concentrare de Aer Dizolvat )

V efectiv bazin = 900 mc ( LxlxH = 15000 x 15000 x 4000 mm )

senzor de nivel 1 de tip switch domeniu de masura: 0 - 4,0 m pompe pentru apa uzata, 2 Q = 44 mc/h


30

1 + 1 H = 30 mCA P = 4,9 kW IP - 69

debitmetru pentru apa uzata 1 electromagnetic

bazin pentru apa potabila 1

V = 4,8 mc construit din inox sau polietilena

senzor de nivel pentru bazinul de apa potabila 1 tip switch

pompa de inalta presiune 1

Q = 24 mc/h H = 85 mCA P = 3,0 kW

compresor 1 Q = 30 mc/h p = 7 bar P = 3,0 kW

ejector 1 constructie proprie Aminodan bazin de inalta presiune 1 V = 2,0 mc senzor de nivel pentru bazinul de inalta presiune

3 tip switch

debitmetru pentru apa DAC 1 electromagnetic

bazin pentru solutie de clorura ferica 1 V = 1 mc

pompa pentru solutia de clorura ferica 1

Q = 0,05 mc/h H = 20 m CA P = 0,022 kw

automatizare pentru controlul pH -ului la dozarea clorurii ferice

1 set produs de Hach Lange

eductor pentru Floculant P(p) 1 buc constructie proprie Aminodan

bazin pentru floculant P(p) 1 buc V = 1,0 mc - produs exclusiv de Aminodan

senzor de nivel pentru bazinul pentru floculant 1 semnal 4 … 20 mA

agitator 1 P = 1,1 kW

pompa pentru floculant P(p) 1

Q = 0,3 mc/h H = 20 mCa P = 0,022 kW

bazin de floculare 1 produs exclusiv Aminodan


31

agitator pentru bazinul de floculare 1 P = 0,75 kW

concentrator secundar 1 V = 30 mc tubulatura intrare cu valva de presiune pentru concentratorul secundar

1

bazin de intrare de la concentratorul secundar 1

bazin de nivel pentru concentrator 1 V = 0,6 mc

senzor de nivel pentru bazinul de nivel pentru concentrator

1 set marca Marton Air CYLINDER

sistem raclor complet automat pentru concentrat

1 P = 0,37 kW

ejector pentru concentrat 1 produs Aminodan

bazin pentru soda caustica 1 V = 1,0 mc - produs exclusiv de Aminodan

pompa pentru soda caustica 1

Q = 0,05 mc/h H = 20 mCA P = 0,022 kW

automatizarea pentru controlul pH-ului la dozarea sodei caustice

1 set Hach Lange

sectiunea III (2 ) - sistem de tratament biologic BIOKUBE

bazin pentru bioreactori 3 V = 300 mc / buc LxlxH = 5000 x 15000 x 4000 mm

aerator pentru sistemul BIOREACTOR 6 p = 7,5 Kw

ELEMENTE BIOREACTOR (BIOKUBE )

18 v = 20 MC / BUC

l X L X h = 2400 X 2400 X 3500 MM

TABLOU COMPLET DE CONTROL PENTRU SISTEMUL AMINODAN

INSTALATIE TENSIUNE INALTA

INSTALATIE DE JOASA TENSIUNE


32

CONDUCTE SI VALVE DIN PVC

conducte si valve din inox

diagrama electrica diagrama procesului diagrama conductelor schita de pozitionare schita fundatiei si canalizarii

planul greutatilor ambalaj Deshidratare namol instalatie de deshidratare mecanica a namolului 24 – 26 % substanta usacata

Deshidrator Sistem de mixare a coagulantului

Pompa si sistem de dozaj a coagulantului

Senzori de nivel Valve si tubulaturi Instalatii electrice si de automatizare

Dezinfectia apei epurate Generator de Neutox Tablou de automatizare si control

Pompe de dozare Senzor ORP ( masurare a potentialului de oxido-reducere )

Rezervor sare ( NaCl) Rezervor de contact , de 3 mc

3.2 Lista dotari de laborator si specificatii tehnice: Nr denumire echipament nr. buc producator specificatii Crt. tehnice -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1. spectofotometru Corona Mobil DR 2800 1 buc producator Hach Lange FT lab 1 2. Termostat LT 200 1 buc producator Hach Lange FT lab 2


33

3. termostat LT20 1 buc producator Hach Lange FT lab 2 4. teste cuveta CBO5 6 buc producator Hach Lange FT lab 3 5. teste cuveta BOD5 6 buc producator Hach Lange FT lab 3 6. BOD5 dilution water set T5 6 buc producator Hach Lange FT lab 3 7. teste cuveta CCO ,

domeniu de masura 15-150 mg/l 6 buc producator Hach Lange FT lab 3 8. test cuveta LATON TN,

domeniu de masura 1-16 mg/l TN 6 buc producator Hach Lange FT lab 3 9. test cuveta fosfat orto-total ,

domeniu de masura 0,5-5 mg/l PO4 6 buc producator Hach Lange FT lab 3 10. test cuveta amoniu , 2,0 – 47 mg/l 6 buc producator Hach Lange FT lab3 11. controler SC 1000 PM 6 Sens 1 buc producator Hach Lange FT lab 4 12. sensor de amoniu NH4D 1 buc producator Hach Lange FT lab 5 13. sonda on-line LDO

( domeniu de masurare 0 .. 20 ppm ) 1 buc producator Hach Lange FT lab 6 2.4. Depozite In incinta statiei de epurare se vor prevedea urmatoarele depozite: - depozit reactivi de tratare fizico-chimica apa si de conditionare namol; - depozit intermediar de namol deshidratat pe actualele platforme ce se vor reabilita. 3.DESEURI Deseurile rezultate din perioada de functionare a statiei de epurare sunt prezentate in tab. 3.1.

3.1. Anticiparea cantitatii de deseuri solide generate (nume, cod, cantitate) 3.1.1. Deseuri rezultate in perioada de exploatare Deseurile rezultate in perioada de functionare a obiectivului sunt:

• deseuri tehnologice retinute in sistemul de canalizare si statia de epurare (namoluri din reteaua de canalizare, retineri pe filtre, namol deshidratat)

• Deseuri menajere; • Deseuri de la echipamentele electrice si electronice; • Deseuri metalice, piese uzate; • Ambalaje din PVC de la transportul reactivilor de conditionare namol (coagulanti,

polielectroliti). • Deseurile masinilor: uleiuri si grasimi, lampi luminiscente vechi. • Cabluri, cauciuc.

Tipuri de deseri retinute:

- reţinerile pe filtre cu un volum de 1,05 m3/zi = 383 m3/an; - nămolul deshidratat – cu un volum de aproximativ 2,1 m3/zi = 767 m3/an poate fi utilizat

în agricultură ca îngrăşământ daca are calitatea corespunzatoare in limitele reglementate, depozitat la depozitul ecologic de deseuri menajere sau la o instalatie de prelucrare – fermentare anaeroba, proces in urma caruia va rezulta biogaz.


34

Depozitarea se face in conditii corespunzatoare urmand a se efectua testul de calitate al namolului in vederea valorificarii pe terenurile agricole sau al eliminarii in conditii corespunzatoare de protectie a mediului dupa efectuarea buletinelor de analiza necesare conform reglementarilor in vigoare (Normei tehnice din 14/01/2004, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 66 din 27/01/2004 privind protectia mediului si în special a solurilor, când se utilizeaza namoluri de epurare în agricultura).

Deseuri/reziduuri periculoase Lampi cu luminescenta, reactivi de laborator expirati, alte substante chimice – vor fi colectate intr-un loc special alocat si vor fi predate unei firme autorizate pentru procesare sau reciclare, sau vor fi depozitate in sectorul pentru substante periculoase la locul de depozitare finala. Transportul va fi realizat prin intermediul vehiculelor speciale in conformitate cu cerintele impuse.

Contracte necesare de preluare deseuri: - deseuri menajere; - namolul rezultat din activitatea statiei de epurare; - substantele chimice expirate; - servicii de colectare a deseurilor periculoase si transportul acestora la un incinerator ecologic/ firme abilitate in procesare. 3.1.2. Deseuri rezultate in perioada de constructie Deseurile rezultate in perioada de constructie a obiectivului sunt: - deseuri din excavatii (pamant, resturi de radacini) ; - deseuri metalice - deseuri – ambalaje (galeti din plastic, cutii carton, folii PVC), resturi de panouri, resturi de materiale plastice - materiale de constructii resturi de caramizi, resturi de mortar, beton, saci de ciment - baterii auto si anvelope uzate, uleiuri uzate; - deseuri menajere - deseuri din activitati administrative: hartie si carton, consumabile epuizate/uzate (cartuse de toner, dischete uzate, piese uzate, etc)

Deseuri/reziduuri periculoase Lampi cu luminescenta – vor fi colectate intr-un loc special alocat si vor fi predate unei firme autorizate pentru procesare sau reciclare, sau vor fi depozitate in sectorul pentru substante periculoase la locul de depozitare finala. Transportul va fi realizat prin intermediul vehiculelor speciale in conformitate cu cerintele impuse.

3.2. Propuneri pentru post utilizarea materialelor rezultate din demolare Nu este cazul.

3.3. Depozitarea finala a deseurilor Deseurile rezultate sunt colectate in sistem separativ fiind eliminate/valorificate unitatilor ce prelucreaza aceste tipuri de produse.


35

Managemetul deseurilor

Tab 3.1.

Denumirea deseului

Cantitatea prevazuta a fi

generata

Starea fizica (solid – S, lichid – L, semisolid– SS)

Codul deseului Codul privind principala proprietate periculoasa

Codul clasificarii statistice

Managemetul deseurilor - cantitatea prevazuta a fi generata –

Valorificata Eliminata Ramasa i

Deseuri rezultate in perioada de functionare a obiectivului

Deseuri menajere 0,3 t/an S 20 03 01 H9; H3.B 5551; 7470; 7483; 7511

0,3 t/an

Deseuri de la reactivi subst chimice: -sticlarie, flacoane -deseuri netoxice

Se vor cuantifica

lunar

S L/S

15 01 07 16 05 07*

H6 4100

integral

neutralizate

Baterii si acumulatori uzati

1 buc/an S 16 06 05 H8; H6 6024; 6024 1 buc/an

Deseuri de la echipamentele electrice si electronice

Se vor cuantifica

anual

S

16 02

4531 integral

Anvelope scoase din uz

Se vor cuantifica

anual

16 01 03 6024; 6024 integral

Deseuri metalice 0,5 t/an S 16 01 17 3710 1 t/an Namol rezultat in statia de epurare

1150 m3/an SS 19 09 02 4100 1150 m3/an

Deseuri de lemn de la paleti de transport

200-400 kg/anse vor

cuantifica ulterior

S

15 01 03

-

1533

200-400 kg/an


36

Deseuri rezultate in perioada de executieDeseuri de produse petroliere

15 l/ an SS 16 07 08* H3.A 6312

15 l/ an

Slamurile de beton Se vor cuantifica

S 17 01 01 4511

Deseuri menajere 2,1 t/an S 20 03 01 H9; H3.B 5551; 7470; 7483; 7511

2,1 m3/an

Deseuri metalice 0,5 t/an S 17 04 07 3710 0,5t/an

Deseuri de izolatie si protectie anticoroziva

100 kg/an S 17 06 04 4532 500 kg/an

Pamant sapatura/umplutura

500 m3 S 17 05 04 4511 5o0 m3


37

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. Apa 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului In România cursurile de apă sunt clasificate în cinci categorii/clase de calitate (I, II, III, IV, V), conform ord. MAPPM 1146/2002. Stabilirea categoriei de calitate pe grupe de indicatori se realizează prin comparaţii succesive cu limite admisibile pentru fiecare categorie de calitate în parte. Calitatea apelor este urmărită conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului Naţional de Monitoring a Calităţii Apelor (SNMCA). Pe baza unor prelucrări statistice, precedate de analiza şi validarea datelor, se determina anumite valori tipice care permit o evaluare a calităţii globale a apelor. a) Apa de suprafata Reteaua hidrografica a judetului Calarasi este reprezentata de bazinul vaii Dunarii al raului Arges si un subbazin al Mostistei. Pe teritoriul judeţului Călăraşi, Dunărea are o lungime de 150 km. Debitul mediu multianual al Dunării este de 5890 m3/s la intrarea în judeţ şi cca 5970 m3/s la ieşire. Debitul se dirijeaza în principal pe Dunărea Veche (90 %), braţul Borcea fiind slab alimentat (cca 600 mc/s). După legătura acestuia cu braţul Răul procentul creşte la cca 60 % , ceea ce face ca navigaţia să fie dirijată în prezent pe traseul Dunărea Veche – Răul – Borcea. Afluentul cel mai important al Dunării în cadrul judeţului este râul Argeş, care se varsă în aceasta în amonte de Olteniţa la km 431 + 0500. Intrarea în judeţ se face în aproprierea localităţii Budeşti cu o suprafaţă de bazin de aproximativ 9200 km2, iar la vărsare, aceasta creşte la 12590 km2. Creşterea suprafeţei de bazin se datorează în principal afluentului acestuia, Dâmboviţa (2830 km2) pe care îl primeşte în aval de Budeşti. Debitul mediu multianual al râului Argeş la intrarea în judeţ este 56 m3/s, iar la vărsare ajunge la 73 m3/s.

În administrarea SGA Călăraşi, pe teritoriul judeţului Călăraşi fluviul Dunărea este monitorizat în secţiunea amonte Olteniţa, statia Dorobantu şi Braţul Borcea în sectiunea Galdau. Analizele au pus în evidenta urmatoarea încadrare Tabel 4.1.: Tabelul 4.1.1 Calitatea fluviului Dunărea monitorizata de SGA Călăraşi în anul 2007

Nr Crt

Parametrii urmariti U/M Clasa de calitate

Fluviul Dunărea

Braţ Borcea

Tronson Am. Olteniţa Dorobantu Modelul 1 Indicatori fizici Mg/l - - - 2 Regimul de oxygen Mg/l III II-III II-III 3 Nutrienti Mg/l II-III II II-III4 Ioni generali,

salinitate Mg/l II II II

5 Micropoluanti µg/l I I I 6 Plancton nr/l β

mezosaprobaβ

mezosaproba β

mezosaproba7 Alge bentonice nr/mp β

mezosaprobaO-β

mezosaproba -

8 Macrozoobentos nr/mp β mezosaproba

β mezosaproba

β mezosaproba


38

Pârâul Valea Argova este afluent de stânga al r. Mostiştea. Codul cadastral: XIV – 1.35.6 Conform Atlasului Cadastral din România s-au extras următoarele date morfohidrografice ale pârâului Valea Argova:

• Pr. Argova în secţiunea de confluenţă cu acumularea Iezerul Mostiştea: - Date privind cursul de apă:

- lungimea L = 23 km - altitudine: - amonte 41 m - aval 13 m - panta medie 0,001 (1%0)

- Date privind bazinul hidrografic: - suprafaţă F = 305 kmp - altitudine medie 39 m - suprafaţă fond forestier 378 ha

• Pr. Argova în secţiunea amonte confluenţă pr. Cucuveanu: - Date privind cursul de apă:

- lungimea L = 15 km - altitudine: - amonte 41 m - aval 19 m - panta medie 0,001 (1%0)

- Date privind bazinul hidrografic: - suprafaţă F = 116 kmp - altitudine medie 45 m - suprafaţă fond forestier 378 ha

Din datele hidrologice întocmite de INHGA Bucureşti în anul 2006 pentru pr. Valea Argovei din B.H. Mostiştea, debitele maxime pe pr. Argova în secţiunea rambleului drumului judeţean Lehliu Gară – Valea Argovei (F = 60 kmp) sunt :

Probabilitate de depăşire 10% 5% 1% F (kmp)

Qmax (mc/s) 5,7 8,4 15,5 60

Pentru pr. Valea Argovei în secţiunea amonte rambleu DN3 Bucureşti – Constanţa s-au dedus următoarele debite maxime (F = 35 kmp)

Probabilitate de depăşire 10% 5% 1% F (kmp)

Qmax (mc/s) 4,75 7,0 12,5 35

b. Apa subterana Sistemul de Gospodarire a Apelor Călăraşi are în administrare o retea constituita din 69 de foraje hidrogeologice de ordinul I si II, distribuite pe tot arealul judeţului. În cadrul programului de monitorizare a reţelei hidrogeologice se efectueaza urmarirea cantitativa si calitativa prin masuratori ale nivelului hidrostatic si prelevari de probe de apă în doua campanii anuale de la un numar de 20 foraje reprezentative. Datorita faptului ca anul 2007 a fost sarac în precipitaţii (cu mult sub media anuală) majoritatea forajelor hidrogeologice au fost influentate, avand scaderi semnificative ale nivelului hidrostatic.


39

4.1.2. Alimentarea cu apa In prezent in orasul Lehliu Gara exista retele de alimentare centralizata cu apa potabila. Prin prezentul proiect se va extinde reteaua de alimentare cu apa, reteaua de canalizare si se va reabilita statia de epurare. Alimentarea cu apa potabila in amplasamentul statiei de epurare se face din sursa proprie de alimentare cu apa a orasului Lehliu Gara.

Pentru combaterea unui eventual incendiu in statia de epurare se va utiliza apa potabila de la bransament sau apa decantata preluata din bazinul de omogenizare. 4.1.3. Managementul apelor uzate Descrierea surselor de generare a apelor uzate Evacuarea apelor pluviale din oras de face in sistem separativ de apele uzate menajere si industriale. Apele uzate menajere rezultate din incinta statiei de epurare se evacueaza in statia de epurare unde sufera procese de epurare fizico-chimica, biologice si avansate. Apele sunt epurate in statia proprie de epurare inaintea evacuarii in receptorul natural, in Valea Argovei, lacul Buzoieni. Apele de spalare a echipamentelor si utilajelor sunt evacuate in statia de epurare treapta biologica. Sistemul actual de canalizare al oraşului Lehliu – Gară constă dintr-o reţea cu lungimea totală 7,25 km, care se va extinde cu 14.370m. Statia de epurare ape uzate reabilitata trebuie sa asigure epurarea debitelor de apa colectate prin sistemul de canalizare al orasului, debitul influent in statia de epurare la nivelul anului 2028 va fi: Q uz zi max = 1.105,42 mc / zi ( 12,79 l/s ) Q or zi max = 92,12 mc / zi ( 25,59 l/s ) Comparativ cu debitul actual de cca. 4,3 l/s = 370 m3/zi debitul actual


40

Bilantul apelor uzate Tabel 4.1.1

Sursa apelor uzate (proces tehnologic)

Totalul apelor uzate generate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare

m3/zi m3/an Menajere Tehnologice (apa de namol)

Pluviale In acest obiectiv Catre alte obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an dm3/s m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an In perioada de functionare a statiei de epurare dupa retehnologizare

Apa uzata 1096 400000 1096 400000 - - - - - In perioada de executie a statiei de epurare -situatia actuala

Apa uzata menajera

370 135050 370 135050 - - - - - -


41

4.1.4. Prognozarea impactului

Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului Orasul Lehliu Gara are asigurata sursa de alimentare cu apa potabila din front de captare, detine statie de tratare, gospodaria de apa si partial retea de distributie. Prin prezenta investitie nu este necesara extinderea sursei de alimentare cu apa potabila ci numai extinderea retelei de distributie a apei potabile, a celei de canalizare si reabilitarea statiei de epurare existenta. Prin investitia prezentata in capitolele anterioare nu se solicita debite suplimentare de apa din receptori naturali nici din surse subterane (fiind utilizata gospodaria de apa existenta), conditii in care investitia nu are impact asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului.

Impactul previzibil asupra ecosistemelor si corpurilor de apa provocat de apele uzate evacuate Evacuarea apelor uzate epurate corespunzator conform proiectului, nu are impact negativ asupra calitatii apelor de suprafata intrucat receptorul natural final (Valea Argovei si raul Mostistea) asigura un grad de dilutie mare iar efluentul epurat respecta limitele reglementate prin NTPA 001/2005. Se evidentiaza faptul ca evacuarea apelor uzate menajere epurate in statia de epurare de tip mecano-biologic nu are impact negativ asupra resursei de apa si nici a ariei protejate Natura 2000 situata in aval, Valea Mostistei. Folosinte de apa in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate Nu este cazul Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa In cazul functionarii necorespunzatoare a treptei de epurare biologica a apelor uzate, din cauza lipsei reglajelor fazelor de exploatare (reactie biologica, decantare, evacuare), a conditiilor meteo nefavorabile (timp deosebit de rece cand scad eficientele treptelor biologice si cele legate de eliminarea azotului), apa uzata este necorespunzator epurata. Poluarile accidentale duc la agresarea factorilor de mediu (stres ecologic, perturbatie). In acest caz sunt fundamentale trei aspecte:

- modul de expunere la stres a diverselor biocomponente ale ecosistemului; - raspunsul ecosistemului la actiunea factorilor de stres; - modul de adaptare sau refacere a ecosistemului in urma actiunii factorilor de stres.

Perturbatiile sunt de doua feluri: - perturbatia soc sau socul perturbator care produce o alterare relativ instantanee a

densitatii unei specii, dupa care sistemul se relaxeaza sau revine in starea sa initiala; - perturbatia durabila care cauzeaza o alterare de durata a densitatii unor specii si aceasta

alterare se mentine pana cand are loc adaptarea unei alte specii. Descarcarile accidentale de ape insuficient epurate de la statia de epurare nu pot produce un stres punctual, de soc asupra cursului de apa Valea Argovei si apoi raul Mostistea intrucat apele sufera procese de epurare mecano-biologica inainte de evacuarea in receptorul natural. Impactul transfrontiera In faza de operare a statiei de epurare nu vor fi generate efecte negative cu impact transfrontier. Efectele preconizate sunt urmatoarele:


42

• reducerea polurii difuze de la populatia din zona ca urmare a utilizarii sistemului de tipul puturi absorbante pentru colectarea dejectiilor umane in gospodarii. Poluarea difuza are efect si asupra calitatii apelor de suprafata prin transferul permanent existent intre panza freatica si apa de suprafata..

• Transportul si depozitarea/utilizarea namolurilor rezultate din statia de epurare se va face cu respectarea legislatiei in domeniu pentru asigurarea protectiei solului si nu va avea impact asupra teritoriilor statelor vecine.

4.1.5 Masuri de diminuare a impactului

Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa In cazul nerealizarii indicatorilor de calitate pe efluentul statiei de epurare se va proceda la verificarea eficientelor de epurare pe trepte de epurare si se aplica un proces de amorsare corespunzator care sa tina seama de necesarul de namol activ in treapta de epurare biologica de varsta namolului, namolul excedentar ce trebuie evacuat din sistem, gradul de recirculare a namolului, etc. urmarindu-se imbunatatirea performantelor statiei de epurare. Masuri de prevenire a poluarii accidentale ale apelor Se vor stabili inaintea punerii in functiune a Statiei de epurare a apelor uzate rezultate din Orasul Lehliu Gara odata cu elaborarea Regulamantului de exploatare al statiei de epurare. 4.2. Aerul 4.2.1. Date generale

Teritoriul judeţului Călăraşi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală.

Regimul climatic este omogen pe tot cuprinsul judeţului ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie. Se caracterizează prin veri foarte calde , cu precipitaţii slabe mai ales în aversă şi prin ierni relativ reci marcate uneori de viscole puternice, dar şi de frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuitate în distribuţia teritorială a zăpezii. În partea sudică a judeţului există un topoclimat specific luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei .

In anul 2007, clima a fost diferita faţă de anul precedent: iarna blanda, lipsita de zapada. vara calduroasa cu temperaturi caniculare in luna iulie si august, si un regim pluviometric sarac in precipitatii.

Situaţia meteorologică în anul 2007, (datele meteo sunt furnizate de staţia meteo aparţinând Sistemului de monitorizare a calităţii aerului) este redată în tabelul alaturat:

An 2007 Temp. medie lunara ( 0C)

Cantitatea de precipitatii

( l/m2) Ianuarie 6.33 11.3 Februarie 4.19 6 Martie 8.2 4.2 Aprilie 11.9 3.1 Mai 19.55 1.8 Iunie 24.28 11.83 Iulie 26.76 0.4 August 24.58 23


43

Septembrie 18.17 9.7 Octombrie 12.6 25.2 Noiembrie 4.73 26.55 Decembrie 0.49 13.75

Tabelul 4.2.1. Date meteorogice în anul 2007

Situaţia meteorologică în anul 2006, pe baza datelor înregistrate de staţia meteo aparţinând APM Călăraşi este redată în tabelul alaturat :

Temperatura Medie ( 0C )

Temperatura maximă( 0C )

Temperatura minima ( 0C )

Data înreg. Temp. Max.

Data înreg. Temp. Min.

13.80 37.01 -12.6 21.08.2006 07.02.2006

Tabelul 4.2.2. Date meteorologice în anul 2006 înregistrate de Staţia Meteo APM Călăraşi

Sub aspect cilmatic, zona Bărăganului se carcaterizeaza printr-un pronutat grad de continentalism, cu contraste mari de la vară la iarnă. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse ître 10-110C. În timpul anului temperatura aerului este în continuă evoluţie, de la valori medii nehative în intervalul decembrie- februaruie, la valori pozitive în intervalul martie – noiembrie. Luna cea mai rece este ianurie, când valoarea medie a temperaturii coboară sub -30 C. Luna cea mai caldă este iulie, cu valori medii în jurul a 230 C. Precipitaţiile au un caracter continental, producându-se diferenţiat de la o lună la alta şi de la un an la altul. Suma anuală este cuprinsă între 400-500mm. Cele mai mari valori s-au înregistrat în zona de câmp ca efect al fenomenului de convecţie termică din sezonul cald, iar cele mai mici în luncă şi baltă, ca urmare a curenţilor descendenţi care iau naştere pe suprafaţa apei datorită unei încălziri mai reduse. Maximum de precipitaţii cad în luna mai-iunie, însumând cca. 25% din valoarea totală anuală, valoarea minimă înregistndu-se în lunile august- septembrie, urmare a predominăii timpului senin şi uscat. 4.2.1.2 CALITATEA AERULUI IN ZONA ANALIZATA Monitorizarea calitatii aerului in zona Călăraşi se realizeaza in sistem automat, prin doua statii amplasate in punctele Chiciu si DSV Călăraşi : Staţia automată Chiciu Este amplasată în zona de frontieră Chiciu şi asigură monitorizarea calităţii aerului astfel : - în sistem DOAS ( Spectroscopie optică de absorbţie diferenţială ) cu echipament automat de tip OPSIS pentru indicatorii : SO2 , NO , NO2 , O3 , C6H5OH - analizoare automate pentru H2S , PM 10 şi CO - parametrii meteo prin staţia meteo automată proprie Staţia automată DSV Este amplasată la Direcţia Sanitară Veterinară şi asigură monitorizarea calităţii aerului astfel : - în sistem DOAS ( Spectroscopie optică de absorbţie diferenţială ) cu echipament automat de tip OPSIS pentru indicatorii : SO2 , NO , NO2 , O3 , C6H5OH - analizoare automate pentru H2S şi PM 10 - parametrii meteo prin staţia meteo automată proprie Staţia Meteo automată de fond este amplasată pe platforma staţiei METEO Călăraşi şi asigură determinarea parametrilor meteo pentru zona comună Călăraşi – Silistra .


44

Parametrii meteo determinaţi prin staţia meteo automată de fond şi prin staţiile meteo automate aflate în amplasamentele staţiilor automate Chiciu şi DSV sunt : temperatura , viteza , direcţia vântului , umiditatea , presiunea atmosferică şi radiaţia solară

Poluantii monitorizati si numarul determinarilor inregistrate sunt prezentate sintetic in urmatorul tabel : Tabel 4.2.3. Judeţ Oraş Staţia Tipul

staţiei Tip poluant (SO2, NOx, TSP, PM10, Pb, Cd, etc)

Număr determinări

Concentraţia medie anuală

Frecvenţa depăşirii valorii limita dupa Ordinul 592/2002 sau dupa Proiect

Observaţii

Călăraşi Călăraşi Chiciu Fond SO2 4161 12.80 0 NO2 4203 9.55 0 NO 3614 7.13 Fara

limita

H2S 6169 0.07 0.24 FENOL 2870 2.60 0.07 O3 4004 54.26 0.06 CO 3048 0.33 0 DSV Impact SO2 6939 10.36 0.01 NO2 7586 7.20 0 NO 6130 12.85 Fara

limita

H2S 5279 0.68 0.01 FENOL 4543 4.46 1.37 O3 5196 50.26 1.37

4.2.2 Surse si poluanti generati Perioada de demolare Nu este cazul. Perioada de constructie Durata estimata a lucrarilor de constructie este de 12 luni pentru realizarea investitiei extindere retea de alimentare cu aoa, extindere retea de canalizare si reabilitare statie de epurare. Numarul maxim de personal ce va fi folosit va fi de 30 de persoane din care 25 muncitori. Poluantul specific operatiilor de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu diametre aerodinamice echivalente mai mici de 10 μm (particule inhalabile, acestea putand afecta sanatatea umana).

Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor.


45

Poluantii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip Diesel cu care sunt echipate utilajele si vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu potential cancerigen).

Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere.

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local, temporar si de nivel redus.

Tabel 4.2.4. Emisii de poluanti generate de sursele mobile in perioada de constructie

Sursa Debite masice (g/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehi-cule

273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0

Utilaje 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14

Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrarilor de constructie nu poate fi facuta in raport cu prevederile OM 462/1993 “Conditii tehnice privind protectia atmosferei“ deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevazute de OM 462/1993 se refera la surse dirijate.

De asemenea, trebuie mentionat ca, prin natura lor, sursele asociate lucrarilor de constructie nu pot fi prevazute cu sisteme de captare si evacuare dirijata a poluantilor. Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational specifice acestui tip de surse. In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare. Perioada de functionare Sursele de poluanti sunt impartite in surse potentiale de miros si surse de emisii de gaz. Sursele de emisii de gaz sunt reprezentate de: procese de descompunere biochimica, reactii chimice, vaporizarea. Compusii organici volatili (COV) sunt emisi din sistemele de colectare, epurare si stocare a apelor uzate prin volatilizarea compusilor organici la suprafata lichidului. Emisiile se pot produce prin mecanisme difuzive si/sau convective. Difuzia se produce cand concentrata la suprafata apei este mult mai ridicata decat concentratia mediului. Materiile organice volatilizeaza sau difuzeaza in aer, intr-o incercare de a atinge echilibrul dintre fazele acvatice sau vaporoase. Convectia se produce cand aerul curge peste suprafata apei, maturand vaporii organici de la suprafata aerului si transportandu-i in aer. Proportia de volatilizare este direct legata de viteza aerului la suprafata apei. Alti factori care afecteaza direct proportia de volatilizare include suprafata apei uzate, temperatura si turbulenta, timpul de retentie al apei uzate in bazin/sistem, adancimea apei uzate in sistem, concentratia compusilor organici in apa uzata si proprietatile lor fizice (precum volatilitatea si difuzivitatea in apa), prezenta unui mecanism care inhiba volatilizarea (precum un film de ulei) sau un mecanism contrar (precum biodegradarea). Multe din elementele de colectare si epurare a apelor uzate sunt cu suprafata libera (neacoperite), ceea ce permite volatilizarea COV din apa uzata.


46

Decantoarele primare/bazine de flotatie Primul scop al acestora este de a separa orice grasime, ulei, spuma si materii solide continute in apa uzata. Majoritatea sunt echipate cu sisteme de indepartare la suprafata pentru indepartarea acestor substante. Decantoare sunt dotate insa in principal cu sisteme de raclare pentru colectarea si indepartarea acumularilor depuse pe radier. Bazinul treptei de epurare biologica Epurarea biologica a apelor uzate se realizeaza in principal prin utlizarea bazinelor de aerare. Microorganismele care metabolizeaza aerobic au nevoie de oxigen pentru realizarea biodegradarii compusilor organici din care rezulta o productie de energie si biomasa. Mediul aerobic in bazin se realizeaza prin utilizarea aerarii pneumatice. Aceasta aerare serveste de asemenea la mentinerea biomasei intr-un regim bine amestecat. Scopul este mentinerea concentratiei de biomasa la un nivel la care epurarea este eficient optimizata cu cinetici de crestere a microorganismelor corespunzatoare. Apa uzata este colectata si epurata in diferite moduri. Multe din elementele de colectare si epurare a apelor uzate sunt cu suprafata libera (neacoperite), ceea ce permite volatilizarea COV din apa uzata in contact cu aerul atmosferic. Poluantii organici se volatilizeaza in incercarea de a exercita echilibrul partial de presiune cu suprafata apei. Astfel, materiile organice sunt emise in mediul ambiant care inconjoara elementele de colectare si epurare. Concentratia emisiilor de COV depinde in mare de multi factori, precum proprietatile fizice ale poluantilor, concentratia de poluant, debitul, temperatura apei uzate proiectarea individuala a elementelor de colectare si epurare. Toti acesti factori, precum si schema generala de colectare si epurare a apelor uzate au un efect major asupra emisiilor de COV. Compusii organici volatili (COV) s-au calculat cu metodologia CORINAIR, care furnizeaza un factor de emisie de 0,36 kg COV/1000 m3. Rezultatele sunt prezentate in Tabelul 4.2.5. Tabelul 4.2.5.Emisii de COV

Debit proiectat Emisii COV m3/h dm3/s kg/h g/s

Zilnic maxim 41,0 11,37 0.01476 0.004093 Zilnic mediu 53,2,0 14,78 0.019152 0.005321 Orar maxim 106 29,55 0.03816 0.010638

Pentru apa uzata epurata in cadrul statiei de epurare se presupune ca are o incarcare in azot total de 15 mg/l. Conform metodologiei US EPA AP-42/1995, cap. 4.3 – Colectarea, epurarea si stocarea apelor uzate, emisiile de amoniac estimate au un debit masic de 0.21 g/s. Se observa nivelul extrem de scazut al acestora. Efectele posibile pot sa apara doar in imediata vecinatate a sursei, fara insa a prezenta un impact asupra sanatatii umane. Surse potentiale de mirosuri generate de statia de epurare ape uzate Mirosurile din zona statiei de epurare se datoreaza gazelor emise din compusii din apa uzata, in principal compusi redusi precum hidrogenul sulfurat si compusii oxidati precum aldehidele. Mirosurile neplacute se datoreaza prezentei compusilor de azot, sulf si fosfor in materiile organice, care sunt degradate biologic de catre bacterii in conditii aerobice sau anaerobice, care duc la cresterea nivelului compusilor urat mirositori.

Acesti compusi rau mirositori includ hidrogen sulfurat, mercaptani, sulfuri organice si amine organice, precum indol sau scatol. Compusii de sulf din apa uzata includ proteine si produsele lor de


47

descompunere, detergenti sintetici si sulfati anorganici. Compozitia apelor uzate industriale evacuate in reteaua de canalizare pot de asemenea sa cauzeze probleme datorita coroziunii metalelor si echipamentelor electrice si de control in zone inchise si cladiri.

Emisiile de hidrogen sulfurat in atmosfera sunt controlate prin pH, care devine din ce in ce mai acid, pe masura ce sulfatul este redus prin actiunea bacteriilor. In plus fata de miros, hidrogenul sulfurat poate cauza de asemenea problema coroziunii metalelor si echipamentelor electrice si de control in zone inchise si in cladiri.

Compusii oxidati rezulta din descompunerea carbohidratilor, proteinelor si grasimilor prezente in apa uzata. Acesti produsi intermediari sunt responsabili pentru mirosul “statut” asociat proceselor biologice. In cadrul sistemelor de epurare care functioneaza corespunzator, acestia sunt degradati ulterior in dioxid de carbon si apa.

Principala sursa de mirosuri poate varia de la o statie de epurare la alta si este dificil de clasificat sursele de mirosuri in ordinea importantei. Este cunoscut faptul ca intrari gravitationale lungi de conducte, sisteme de preepurare, precum sitele si gratarele, tratarea namolului si bazinele de stocare sunt principala sursa a problemelor de miros. Insa, nivele de miros pot varia de la o statie de epurare la alta si de la un sistem de epurare la altul. Apa uzata mentinuta in conditii proaspete (aerobe – continand cel putin un minim de oxigen dizolvat) nu va degaja mirosuri, deoarece bacteriile care creaza probleme de miros nu sunt prezente. Problemele de miros pot creste odata cu cresterea temperaturii ambientale, deoarece activitatea bacteriilor anaerobe creste in timp ce oxigenul dizolvat descreste. Factori semnificativi pentru potentialul de miros sunt temperatura mediului, perioada de retentie a apei uzate in sistemul de canalizare si perioade de stocare pe amplasament pentru nisipul si retinerile de pe gratar nespalate, precum si pentru namol.

Cauze potentiale de generare a mirosurilor intr-o statie de epurare ape uzate

Decantare primara • Indepartarea necorespunzatoare a spumei • Indepartarea ineficienta a materiilor solide decantate • Emisia de gaze mirositoare dizolvate la deversarea periferica

Procesele cu namol activ

• Nivele necorespunzatoare de oxigen • Amestecul slab al apei din bazin • Decantarea lichidului amestecat rezultat in conditii septice • Udarea peretilor bazinului de aerare peste nivelul normal de lichid • Aerosoli aeropurtati

Stocarea si tratarea namolului

• Transferul namolului • Ingrosarea si deshidratarea namolului • Stocarea si transportul namolului • Fermentarea aneroba a namolului

In sistemul de canalizare, problemele de miros pot apare acolo unde se produce antrenarea materiilor organice in timpul perioadelor cu debit crescut. Acolo unde retele de canalizare au panta mica de curgere poate avea loc decantarea. Panta canalizarii trebuie aleasa cu grija pentru asigurarea unei viteze corespunzatoare de autocuratire.

Acolo unde sunt urmarite procedurile corespunzatoare de proiectare in acest sens, fluxul de apa uzata va fi suficient de turbulent pentru absorbirea oxigenului din atmosfera in conducta pentru mentinerea prospetimii si eliberarea de mirosuri neplacute. Ventilarea coloanelor este o procedura comuna in cazurile cladirilor de locuit, pentru eliminarea mirosurilor intr-un sistem de canalizare bine proiectat.

Mirosurile pot apare din indepartarea nisipului si de la indepartarea retinerilor la instalatiile de sitare in cadrul elementelor de preepurare. Spalarea eficienta a acestor materii si reducerea perioadei de stocare pe amplasament reduc la minim potentialul de degajare de mirosuri. In cele mai multe cazuri se recomanda spatii de stocare acoperite.


48

Efecte semnificative posibile – cuantificarea si masurarea mirosurilor

Mirosurile se pot produce din septicitatea debitelor de ape uzate, din stocarea namolului si din nespalarea materiilor retinute pe gratare si a nispului cu continut de materii putrescibile. Problema mirosului la nisip si materiile retinute pe gratare se rezolva prin spalarea eficienta. Cea referitoare la namol se rezolva prin reducerea la minim a perioadei de stocare pe amplasament. Bazinele de stocare goale trebuie spalate si pastrate pe cat posibil curate, cu depozite neputrescibile. Acolo unde probleme de miros sunt posibil sa persiste chiar si dupa adoptarea bunelor practici de management, poate fi necesar acoperirea anumitor elemente din sistemul de epurare al apelor uzate, in vederea colectarii si tratarii emisiilor contaminate in aer. Astfel de elemente din cadrul statiei de epurare trebuie sa fie proiectate intr-o maniera compacta pentru a facilita acoperirea.

Cele mai comune surse de miros din cadrul unei statii de epurare a apelor uzare sunt identificate si clasificate in tabelul urmator.

Mirosuri potentiale rezultate din procesele de epurare a apelor uzate

Procesul Potentialul de generare miros

Intrarea canalizarii in statia de epurare Ridicat

Egalizarea debitului Ridicat

Returnarea laterala a fluxului de apa Ridicat

Preaerare Ridicat

Trecere prin gratar Ridicat

Indepartarea nisipului Ridicat

Decantare primara Ridicat

Transfer/manipulare namol Ridicat

Deshidratarea namolului Ridicat

Decantare secundara Scazut

Limitele de miros ale gazelor mirositoare comune

Compus Limita de miros (ppm) Limita de detectie (ppm)

Acetaldehida 0,04 -

Alil mercaptan 0,00005 0,016

Amoniac 0,037 -

Hidrogen sulfurat 0,00047 -

Etil mercaptan 0,00019 0,0026

Clorofenol 0,01 0,01

Crotil mercaptan 0,000029 0,0077

Dibutilamina 0,016 -

Etilamina 0,83 -

Metilamina 0,021 -

Scatol 0,0012 0,223

Piridina 0,0037 -


49

Perceptia mirosurilor dintr-o sursa de emisie depinde de tipul concentratiei compusului mirositor in aer. Pentru cuantificarea neplacerilor generate de miros, acesta se poate exprima in unitati pe metru cub de aer.

4.2.3 Prognozarea poluarii aerului Statia de epurare poate genera poluanti aeropurtati care variaza in functie de procesele din statie, conditiile climatice, caracteristicile apei uzate, structurilor statiei si altor conditii. Poluantii aeropurtati pot include mirosuri, gaze nocive, toxice sau asfixiante si aerosoli din bazinele de aerare, bazinele de namol si sistemele de ventilare. Calitatea aerului in zona statiei de epurare poate sa nu fie afectat semnificativ, deoarece poluantii vor fi dispersati si transportati la distanta datorita curentilor de aer. Se mentioneaza ca in majoritatea anului vantul bate dinspre oras, indepartand astfel poluantii de zona protejata - zona rezidentiala. Astfel concentratia de poluanti va ramane scazuta, si efectul gazelor emise va fi minimizat. Chiar si apa proaspata saturata si namolul fermentat pot avea mirosuri care nu pot fi acceptate de public in general. Materiilor organice cu continut de sulf sau azot pot, in absenta oxigenului, sa fie oxidate partial anaerobic si sa genereze substante mirositoare precum hidrogen sulfurat, mercaptan, scatole, etc. Orice punct care permite acumularea materiilor organice solide poate deveni o sursa de mirosuri. Elementele statiei de epurare pot produce gaze care pot duce la poluarea aerului, dar majoritatea provin de la sistemele de manipulare precum echipamente de deshidratare. O atentie particulara este acordata prevenirii unor astfel de mirosuri din camerele de deshidratare prin asigurarea unui sistem de ventilatie. Echipamentele de deshidratare, mari generatoare de astfel de gaze trebuie mentinute in cladiri inchise si ventilate suficient, pentru emisia controlata a gazelor. Nivelul imisiilor rezultate din calcul de dispersie Nivelul imisiilor de poluanti s-a calculat pentru compusii organici volatili, care genereaza mirosurile dezagreabile rezultate din activitatile desfasurate intr-o statie de epurare. Pentru modelarea dispersiei s-a utilizat un model bazat pe formularea gaussiana a penei de poluanti, in care, pentru calcularea nivelului imisiilor s-a tinut cont de:

- debit masic poluant (g/s); - inaltimea geometrica a sursei (m); - inaltimea efectiva a penei de poluant (m); - parametrii de dispersie: pe verticala si pe orizontala ; - viteza medie a vantului in stratul dintre sol si inaltimea efectiva a penei de poluant (m/s); - coeficientii de rugozitate a terenului; - corespondenta dintre gradul de stratificare, energia de stabilitate - instabilitate a

gradientului termic si conditiile de dispersie. Algoritmul de calcul stabilit s-a aplicat pentru conditiile de:

a) Stratificare stabila o grad de stratificare F; o energia de stabilitate - instabilitate si gradientul termic: stabilitate usoara; o conditii de difuzie: slabe; o viteza vantului: 0,5 m/s (calm atmosferic);

b) Stratificare instabila: vant cu viteza de 2,5 m/s. Calculele s-au efectuat cu pasi variabili, pana la distanta de 1000 m.


50

Pentru COV, nu este stipulat nivelul imisiilor de poluanti in STAS 12574/87, prin urmare concentratia maxima admisa este limita de detectie a mirosurilor si anume 2 mg/m3, cu un prag de alerta de 1,4 mg/m3.

Debitul masic luat in calcul pentru modelarea dispersiilor poluantilor este 0,011 g/s. In baza debitelor masice si aplicand ecuatia de dispersie Pasquill, au fost determinate concentratiile de substante poluante la diferite distante fata de sursa. S-a considerat situatia de calm atmosferic (viteza vantului 0,5 m/s), considerata a fi cea mai defavorabila pentru dispersia poluantilor in atmosfera. Nivelul maxim al imisiilor de COV

Conditii de dispersie Concentratia maxima de scurta durata (mg/mc)

Distanta(m)

Stabil 0,5 m/s 2,8154 100 0.5695 200 0.3284 300

Instabil 2,5 m/s 0.02567 100 0.0071 200 0.0030 300

Se observa incadrarea in limitele concentratiilor maxim admise pentru COV, conform STAS 12574/87, la mai putin de 200 m de statia de epurare.

O concluzie generala care se desprinde este ca proiectul nu va conduce la o variatie a conditiilor ambientale in zona. Impactul surselor de poluare nepunctiforma din zona, precum mirosurile sunt cu caracter local si nu au un efect major asupra calitatii atmosferice din zona.

Implementarea proiectului nu va conduce la un impact negativ asupra atmosferei in conformitate cu normativele si standardele romanesti. Prin urmare se poate trage concluzia ca realizarea statiei de epurare nu are un efect daunator asupra calitatii aerului atmosferic in zona. 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului In continuare sunt prezentate cateva date de literatura cu privire la tehnologiile care reduc emisiile prin minimizarea oportunitatii de volatilizare a COV din apa uzata, prin schimbari in practicile si procesele de epurare a apelor uzate.

Minimizare picaturilor la deversare Picaturile rezultate la deversare pot fi surse semnificative de emisii, in special daca inaltimea dintre doua suprafete de lichid succesive este mai mare. Hidraulica procesului de epurare poate fi modificata in unele cazuri prin modificarea inaltimii de deversare si a turbulentei asociate care cauzeaza emisiile. Pentru minimizarea emisiilor necontrolate de COV se poate acoperi deversorul si canalul de colectare si colecta controlat emisiile de COV. Minimizarea ratei de aerare Camerele gratarelor aerate si bazinele de aerare sunt in mod obisnuit cele mai mari surse de emisii in procesul de epurare a apelor. Minimizarea ratelor de aerare, de exemplu prin utilizarea controlului automat de oxigen dizolvat in bazinele de aerare, poate sa scada semnificativ emisiile. De asemenea, prin inlocuirea aerarii cu bule mari prin aerarea cu bule fine sau cu oxigen pur, se vor descreste emisiile datorita utilizarii unei cantitati mai reduse de aer.


51

Tehnologii de control Evitarea turbulentei excesive a sistemului de alimentare, evitarea stropirii la intrare, alimentarea cu influent la baza tancurilor si mentinerea unui timp de retentie mai lung in bazinele de aerare. Reducerea numarului de decantoare necesare pentru epurare la minimum necesar. Cu cat sunt mai multe decantoare, cu atat creste suprafata libera si deci emisiile. Masuri pentru reducerea mirosurilor Masurile generale pentru prevenirea neplacerilor din mirosurile generate de statia de epurare se pot imparti in patru categorii generale:

• prevenirea prin evitarea formarii compusilor rau mirositori; • oxidarea compusilor mirositori in fluxul de apa uzata; • colectarea si tratarea aerului mirositor pentru indepartarea compusilor; • mascarea mirosurilor prin imprastierea substantelor chimice parfumate.

Proiectarea sistemului de canalizare trebuie sa tina cont de asigurarea unei viteze de autocuratire.

Este esential ca practicile adecvate de functionare sa fie urmarite la statia de epurare ape uzate pentru minimizarea neplacerilor potentiale cauzate de mirosuri. Masuri operationale, precum controlul eficient al gestionarii nisipului si retinerilor de pe gratare (spalare, stocare in containere acoperite si depozitare frecventa pe platforme de deseuri) si manipularea, trasportul si depozitarea namolului pe amplasament sunt necesare pentru reducerea producerii mirosurilor.

Producerea gazului metan in exces fata de ceea ce este necesar pentru incalzirea statiei va trebui ars pentru prevenirea poluarii aerului. Este necesar ca parametrii procesului de combustie sa fie mentinuti in limitele standardelor in vigoare. Sisteme de ventilare au fost furnizate in blocuri separate ale statiei de epurare, pentru indeplinirea normelor sanitare la locul de munca. La acest sisteme sunt atasate utilitati de indepartare a mirosurilor. Numai in cazul functionarii defectuoase pot apare mirosuri, iar aceste sunt insa nesemnificative si au caracter local.

Prevenirea mirosurilor in sistemul de canalizare se bazeaza in mod uzual pe mentinerea conditiilor aerobe printr-un bun sistem de proiectare sau prin adaos de oxigen sub diferite forme. O metoda alternativa este inhibarea activitatii organismelor anaerobe prin utilizarea de bactericide, precum clorul. Prevenirea hidrogenului sulfurat se pate realiza prin mentinerea unei concentratii de oxigen dizolvat mai mare de 0,2 mg/l in apa uzata. Oxigenul adaugat, intr-una sau mai multe locatii ale retelei de canalizare, poate preveni septicitatea si reduce CBO inainte de intrarea in statia de epurare. Ajuta de asemenea prevenirea materiilor organice in suspensie de la solubilizare, care ar reduce eficienta decantoarelor primare in indepartarea CBO.

Prevenirea mirosurilor nu este intotdeauna posibila si trebuie luate unele masuri de control a acestora, de care proiectarea statiei trebuie sa tina cont. Se pot lua masuri de distrugere chimica, prin oxidare cu ozon, permanganat de potasiu, hipoclorit de sodiu sau acid paracetic.

Vecinatatea fata de locuinte si zone urbane

Mirosurile sunt diluate progresiv si dispersate sub limita de detectie, pe masura ce creste distanta fata de sursa. Conform legislatiei romanesti, statia de epurare trebuie localizata la mai mult de 250 m de zona rezidentiala cu functiune de locuire.

Se apreciaza ca, in conditiile respectarii prevederilor legale privind zona de protectie sanitara, nu sunt necesare masuri suplimentare pentru protectia calitatii aerului.


52

Ca urmare a celor prezentate mai sus, se considera ca, din punct de vedere al impactului proiectului asupra calitatii aerului, nu sunt necesare modificari ale zonei de protectie existente. 4.3. Solul 4.3.1. Caracteristicile solului in zona amplasamentului Solurile judeţului Călăraşi sunt caracteristice zonelor de stepă şi silvostepă; astfel predomină solurile cernoziomice de diferite categorii, unde întâlnim culturile agricole cu rezultate foarte bune în obţinerea producţiilor. În zona de luncă întâlnim soluri sărate, nisipuri şi lovişti, soluri loessoide, unde întâlnim culturi agricole, dar mai slab productive. Pe Dunăre, între km 368 – 400 s-a dezvoltat un zăcământ de agregate minerale (nisip, pietriş, bolovaniş) care se regenereză anual în funcţie de nivelul Dunării. Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare al celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate diferenţiate după nota medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole. Conform datelor furnizate de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi, situaţia încadrarii terenurilor este urmatoarea :

Tabelul 4.3.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Călăraşi

Datele sunt calculate pe baza studiilor pedologice si de bonitate a solurilor efectuate de catre Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi pana la data de 31.12.2007. În Cadrul Sistemului National Sol – teren pentru agricultura, au fost efectuate studii pedologice începand cu anul 2002, studii care se actualizeaza cu o periodicitate de 10 pentru monitorizare sol – teren si studiile agrochimice, cu o periodicitate de 4 ani. Din datele primite de la Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi s-a constatat in urma analizelor efectuate deficit de elemente nutritive si materie organica, P pe o suprafata de 4548 ha ( Borcea, Jegalia, Frumusani, Luica, Budeşti, Chirnogi, Radovanu, Dorobantu, Ulmu, Cuza Voda, Călăraşi, Stefan Voda, Dragos Voda, Fundeni, Sohatu, Vasilati, Fundulea, Belciugatele, Lehliu Sat, Modelu, Roseti, Vlad Tepes, Al. Odobescu, Manastirea), precum si deficit de sodiu , potasiu pe o suprafata de 1500 ha (Borcea , Jegalia , Frumusani , Luica, Budeşti, Chirnogi, Radovanu, Dorobantu, Ulmu, Cuza Voda, Călăraşi, Stefan Voda, Fundeni, Sohatu, Vasilati, Fundulea, Belciugatele, Lehliu Sat, Modelu, Roseti, Vlad Tepes, Al. Odobescu, Manastirea).

Solurile in zona amplasamentului studiat, sunt soluri zonale de stepa si au ca roci parentale loessul sau depozitele loessoide. Loessul este considerat ca material parental optim de formare a solurilor. El s-a sedimentat in pleistocenul superior, fiind cel mai intins depozit de cuvertura.

In zona campului se intalnesc cernoziomuri ciocolatii cu petice de cernoziomuri castanii. In crovuri se intalnesc petice de cernoziomuri levigate de depresiune.

Aceste soluri sunt caracteristice tinutului cu climat stepic unde precipitatiile sunt in jur de 500 mm si vegetatia este alcatuita din ierburi. Sunt bogate in humus, care atinge grosimi ce variaza de la

Folo- sinţă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Ha % din total folosinţă

ha % din total folosinţă ha

% din total folosinţă

ha % din total folosinţă Ha

% din total folosinţă

426696 12462 2.92 194953 45.68 177413 41.58 37599 8.81 4311 1.01


53

60-80 cm. Fiind afanate, se lucreaza usor, primesc si inmagazineaza cantitati de aer si apa suficienta pentru dezvoltarea plantelor.

Fiind formate pe loess cu o structura glomerulara si o textura lutoasa si lutoasa-nisipoasa, sunt poroase, fapt ce determina un drenaj perfect. Cand ploile sunt abundente, apa care se afla in exces se infiltreaza usor si in celelalte straturi, iar cand este insuficienta, se ridica spre suprafata prin circulatia ascendenta la nivelul radacinilor.

Sunt perioade, uneori destul de lungi cand datorita caldurilor si vanturilor, rezerva de apa din sol sa se epuizeze astfel ca plantele sa sufere de seceta. Conditiile favorabile de sol si relief explica predominantul caracter cerealier al regiunii.

4.3.2. Surse de poluare a solului si subsolului

Sursele posibile de poluare a solului sunt reprezentate de:

• Bazinele de ape uzate, reteaua de canalizare, platforme de namol si conducte si alte echipamente care stocheaza sau transporta apele uzate;

• Pierderi accidentale de ulei de la pompe, suflante si transformatoare; • Locuri de stocare a reactivilor (coagulanti/floculanti/var); • Infiltratii si scurgeri ale levigatului de la platforme de depozitare deseuri.

Reutilarea namolului deshidratat pe terenurile agricole reprezinta o sursa controlata de poluare potentiala a solului.

4.3.3. Impactul prognozat

Prin construirea statiei de epurare, terenurile nu vor fi perturbate ca rezultat al lucrarilor de constructie intrucat prin proiect se prevede construirea unei statii de epurare intr-o incinta cu destinatia statie de epurare afectata deja de constructiile existente. Destinatia terenului pe care este amplasata statia de epurare este industriala. Se estimeaza o contaminare potentiala cu deseuri de constructii, pana la definitivarea proiectului.

Dupa punerea in functiune a statiei si prin presupunerea unei functionari corespunzatoare, nu vor exista schimbari in fertilitatea solului terenurilor adiacente. Principalul risc este posibilitatea infiltratiilor apelor uzate, datorita functionarii necorespunzatoare sau datorita neimpermeabilizarii constructiilor ce detin apa uzata si namol.

Alt impact potential va fi generat de depozitarea namolului. Acest impact poate reprezenta un beneficiu daca namolul indeplineste intru totul previziunile legislatiei in vigoare cu privire la depunerea namolurilor rezultate din epurarea apelor uzate pe teren arabil. Namolul ar trebui sa fie pe cat posibil utilizat pentru durabilitatea si imbunatatirea fertilitatii in zona.

In concluzie, daca functionarea statiei de epurare este conforma cu datele de proiectare, nu sunt de asteptat contaminari ale mediului.

Solutia aleasa pentru realizarea proiectului este satisfacatoare din punct de vedere al mediului. S-a tinut cont de deseurile rezultante, de conditiile de functionare ale statiei. Impactul general pozitiv al statiei de epurare trebuie estimat in functie si de capacitatea de epurare a apelor uzate menajere si industriale colectate din amplasamentul orasului.


54

4.3.4.Masuri de diminuare Pentru diminuarea consecintelor negative rezultate in urma construirii statiei de epurare, este necesara reamenajarea terenurilor perturbate de constructie si reamenajarea lor.

Activitatile pentru situatii de urgenta trebuie planificate in timpul functionarii statiei de epurare. Acestea trebuie sa includa toate situatiile de urgenta posibile din timpul functionarii, datorita functionarii necorespunzatoare a echipamentelor si instalatiilor, precum si ca rezultat a producerii de deseuri.

Cercetari regulate sunt necesare pentru evaluarea namolului, stocarea si utilizarea acestuia fara sa genereze impact negativ asupra mediului.

4.4. Subsolul 4.4.1. Conditii geologice Teritoriul judeţului Călăraşi face parte din unitatea structurală cunoscută sub numele de platforma moesică care cuprinde unităţi morfologice cunoscute sub numele de Câmpia Română. Platforma Moesică se învecineaza la N cu falia Pericarpatică, la NE cu Promotoriul Nord Dobrogrean, iar la Est cu falia Dunării care urmăreşte în general cursul acestuia.

În alcătuirea platformei Moesice distingem doua etaje structurale: soclul şi cuvertura sedimentară, analizate prin foraje pe întreaga lor grosime.

Soclul analizat prin foraje, metode geofizice sau prin cale deductivă este heterogen, atât în ceea ce priveşte litologia cât şi vârsta consolidării. În alcătuirea lui intră şisturi cristaline, străbătute de masive granitice, şi “ şisturi verzi “ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din şisturi cristaline de tip palazu.

Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călăraşi situate la adâncimi de 180 – 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate, calcare dolomitice.

Stratele de Frăteşti interceptate în toate forajele din judeţ constituie principala rocă acvifera magazin. Stratele de Frăteşti nu sunt exploatate în prezent decât în mică măsură, existând disponibilităţi serioase atât în Bazinul Dunării cât şi în Bazinul Hidrografic Mostiştea. Nivelul maxim al apelor freatice Din punct de vedere hidrografic perimetrul Lehliu Gară apartine bazinului Mostistea, unde în partea superioară a litologiei se găsesc formatiuni cuaternare în care sunt înmagazionate importante volume de ape subterane, avînd în medie adîncimi între 3,50 – 5,0 m In ceace priveste chimismul apelor subterane conform unor analize din zonă, apa subterană prezintă o mineralizatie moderată, respectiv agresivitate slabă de tip carbonică, sulfatică fată de betoane si metale. Adâncimea de îngheţ Conform STAS 6054 – 87 „Teren de fundare – Adâncimi maxime de îngheţ – Zonarea teritoriului României” adâncimea maximă de îngheţ în zona lucrărilor este de (70 – 80) cm Seismicitatea Seismic, orasul Lehliu gara este situat, conform STAS SR 11100-1:1993 in zona de grad 7/1 (MSK) de intensitate seismica, iar potrivit Normativului P 100 / 2006 – “Cod de proiectare seismica”, caracteristicile geofizice sunt:


55

- zona D - coefficient de seismicitate Ks = 0,16 - perioada de colt Tc = 1,5 sec.

4.4.2. Impactul asupra subsolului

Sursele potentiale majore de poluare a subsolului sunt reprezentate de infiltratiile de ape uzate de la bazinele si conductele ce transporta ape uzate. Impactul potential poate fi prevenit prin asigurarea unei bune conditii de calitate pentru constructiile statiei (impermeabilizari ale bazinelor existente) si verificarea regulata a scurgerilor si controlul acestora. Conditiile subsolului pot fi monitorizate cu ajutorul forajelor de observatie.

4.4.3. Masuri de diminuare a impactului

În vederea prevenirii unui posibil impact generat de amplasamentul obiectelor Staţiei de epurare si a Retelei de canalizare asupra solului si subsolului, se vor avea în vedere următoarele recomandari :

• depistarea la timp a eventualelor avarii la constructiile si instalatiile prezentate mai sus ce alcatuiesc reteaua de canalizare si statia de epurare şi remedierea lor.

• etanseitatea cuvetelor de stocare temporara a namolului.

Analizele de sol vor trebui sa fie efectuate in scopul de a preveni posibile contaminari cauzate de scurgerea de namol. Vor trebui sa fie efectuate evaluari ale namolului pentru depozitarea ulterioara si sau/utilizare pe termen lung fara riscuri de mediu. Pentru utilizarea in agricultura se recomanda ca in procesul de tratare fizico-chimica sa se utilizeze coagulanti/floculanti de natura organica.

4.5. Biodiversitate 4.5.1. Vegetatie din zona

Condiţiile ecologice, se reflectă şi în formaţiile vegetale şi lumea animală ce le populează, care aparţin zonelor de stepă, silvostepă şi păduri de foioase. Municipiul Călăraşi este amplasat în zonă de stepă, caracterizată prin insule de păduri de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu arţar tătăresc (Acer tataricum) dispersate între terenurile agricole şi arealele restrânse cu pajişti secundare stepice puternic modificate de om. Aceste pajişti sunt alcătuite din: firuţa cu bulb (Poa bulbosa), bărboasă (Botriochloa-Andropogon-ischaemum), năgara (Stipa capillata), peliniţă (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepossa), etc.

Flora şi faună judeţului Călăraşi sunt caracteristice zonei de stepă şi silvostepă, fiind direct influenţate de starea factorilor de mediu din judeţ şi nu numai. La nivelul judeţului Călăraşi, majoritatea vegetaţiei este reprezentată de culturi de plante tehnice şi cerealiere.

Vegetatia forestiera, care ocupa 4,3% din suprafata judeţului este formata indeosebi din speciile: plop euro-american, salcam, stejar peduncular, ulm, tei, artar tataresc.

Starea ariilor naturale protejate In zona orasului Lehliu Gara nu exista arii protejate.


56

Habitatele naturale

Judeţul Călăraşi este alcătuit din punct de vedere al habitatelor, din medii de viaţa antropizata în procent de 98 %, dominantă fiind câmpia.

Dintre habitatele naturale rămase, unde omul a intervenit mai puţin, judeţul Călăraşi este reprezentat de:

- ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea iniflorae si / sau Isoeto – Nanojuncetea; - ape puternic – mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara ; - rauri cu maluri namoloase cu vegetatie Chenopodion rubri si Bidention ; - pajisti aluviale Cnidion dubii

Se intalnesc comunitati de vegetatie pioniera ierboasa si lemnoasa (renisuri de salcie alba), vegetatie erbacee inalta, zavoaie, paduri de lunca, salcie cu plop, ulm, frasin, plantatii de plopi hibrizi, tufarisuri si arborete mici, tufisuri de salcie, grupuri cu Amorpha fruticosa, stufarisuri, papurisuri, rogozuri, comunitati de plante acvatice de ape dulci(plutici, lintita de balta). 4.5.2.Impactul asupra vegetatiei

Constructia statiei de epurare va afecta o suprafata de teren redusa (circa 525 mp) din suprafata existenta in amplasamentul actual al statiei de epurare ce se va reabilita si extinde.

Activitatile de constructie si amenajarea a statiei de epurare nu vor duce la pierderea unor specii de flora din aceasta zona. Nu s-au semnalat specii rare sau protejate. Multe specii floricole din astfel de zone modificate de om sunt specii adaptate conditiilor perturbatoare, iar multe specii sunt o consecinta a industrializarii.

In prezent fluviul Dunarea primeste prin intermediul afluentilor sai toate apele uzate evacuate din localitatile limitrofe canalizate fara o epurare prealabila corespunzatoare Construirea si functionarea eficienta a statiei de epurare va asigura o imbunatatire rapida a calitatii mediului (ape fretice si de suprafata), care va duce la o diversitate mai mare a unor specii, unele existente inainte de amenajarile din zona. Fara o statie de epurare calitatea apelor de suprafata Argova, Mostistea si Dunarea va continua sa se inrautateasca, iar in scenariul cel mai defavorabil poate conduce la disparitia unor specii florale acvatice sau semiacvatice care se dezvolta de-a lungul partilor afectate ale fluviului.

4.5.3. Fauna din zona Faună sălbatică a judeţului Călăraşi este foarte bogată în specii de interes cinegetic dintre care mentionam mistretul, capriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Orasul Lehliu Gara este situat in vecinatatea Vaii Argova afluent de stanga al Vaii Mostistea in zona ariei de protectie ROSPA0105 Valea Mostiştea.

Fauna salbatica intalnita in aria protejata Nr.crt Cod

sp. Denumire specie Localizare/Sit Natura 2000 in care este prezenta

1 A298 Acrocephalus arundinaceus

Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

2 A297 Acrocephalus scirpaceus



57

3 A168 Actitis hypoleucos

Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

4 A247 Alauda arvensis Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

5 A054 Anas acuta Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA)

6 A053 Anas platyrhynchos

Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

7 A055 Anas querquedula Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

8 A051 Anas strepera Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Valea Mostistea(SPA)

9 A041 Anser albifrons Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

10 A028 Ardea cinerea Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

11 A059 Aythya ferina Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

12 A061 Aythya fuligula Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Valea Mostistea(SPA)

13 A145 Calidris minuta Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA) 14 A146 Calidris

temminckii Valea Mostistea(SPA)

15 A366 Carduelis cannabina


16 A364 Carduelis carduelis


17 A363 Carduelis chloris Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

18 A365 Carduelis spinus Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA) 19 A136 Charadrius dubius Valea Mostistea(SPA) 20 A212 Cuculus canorus Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-

Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

21 A253 Delichon urbica Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

22 A096 Falco tinnunculus Bratul Borcea(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

23 A125 Fulica atra Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)


58

24 A244 Galerida cristata Ciocanesti-Dunare (SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Valea Mostistea(SPA)

25 A123 Gallinula chloropus

Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

26 A251 Hirundo rustica Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

27 A459 Larus cachinnans Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

28 A179 Larus ridibundus Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

29 A156 Limosa limosa Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Valea Mostistea(SPA)

30 A292 Locustella luscinioides

Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Valea Mostistea(SPA)

31 A271 Luscinia megarhynchos

Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Valea Mostistea(SPA)

32 A230 Merops apiaster Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

33 A383 Miliaria calandra Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

34 A262 Motacilla alba Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

35 A260 Motacilla flava Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

36 A160 Numenius arquata Iezerul Călăraşi (SPA), Valea Mostistea(SPA) 37 A277 Oenanthe

oenanthe Valea Mostistea (SPA)

38 A337 Oriolus oriolus Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Valea Mostistea(SPA)

39 A017 Phalacrocorax carbo

Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

40 A312 Phylloscopus trochiloides

Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

41 A336 Remiz pendulinus Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

42 A249 Riparia riparia Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)


59

43 A351 Sturnus vulgaris Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA)

44 A004 Tachybaptus ruficollis

Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Valea Mostistea(SPA)

45 A048 Tadorna tadorna Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-Oltenita(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Valea Mostistea(SPA)

46 A161 Tringa erythropus Valea Mostistea(SPA) 47 A164 Tringa nebularia Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA) 48 A165 Tringa ochropus Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA) 49 A163 Tringa stagnatilis Valea Mostistea(SPA) 50 A232 Upupa epops Bratul Borcea(SPA), Ciocanesti-Dunare (SPA), Dunare-

Oltenita(SPA), Dunare-Ostroave(SPA), Iezerul Călăraşi(SPA), Valea Mostistea(SPA)

51 A142 Vanellus vanellus Lacul Galatui(SPA), Valea Mostistea(SPA) Tabel 4.5.1.Specii de fauna salbatica de interes national identificate in judet Specii de interes comunitar Lista speciilor de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Nr.crt Cod sp. Denumire specie Localizare/Sit Natura 2000 in care este prezenta 1 A024 Ardeola ralloides Bratul Borcea (SPA), Ciocanesti – Dunare(SPA),

Dunare – Oltenita (SPA), Dunare – Ostoave (SPA), Iezerul Călăraşi (SPA), Lacul Galatui (SPA), Valea Mostistea (SPA)

2 A060 Aythya nyroca Bratul Borcea (SPA), Ciocanesti – Dunare(SPA), Dunare – Oltenita (SPA), Lacul Galatui (SPA), Valea Mostistea (SPA)

3 A021 Botaurus stellaris Bratul Borcea (SPA), Ciocanesti – Dunare(SPA), Dunare – Oltenita (SPA), Iezerul Călăraşi (SPA), Lacul Galatui (SPA), Valea Mostistea (SPA)

4 A196 Chlidonias hybridus Bratul Borcea (SPA), Ciocanesti – Dunare(SPA), Dunare – Oltenita (SPA), Dunare – Ostoave (SPA), Iezerul Călăraşi (SPA), Lacul Galatui (SPA), Valea Mostistea (SPA)

5 A031 Cicconia cicconia Bratul Borcea (SPA), Ciocanesti – Dunare(SPA), Dunare – Oltenita (SPA), Dunare – Ostoave (SPA), Iezerul Călăraşi (SPA), Lacul Galatui (SPA), Valea Mostistea (SPA)

6 A231 Coracias garrulus Bratul Borcea (SPA), Dunare – Ostoave (SPA), Valea Mostistea (SPA)

8 A027 Egretta alba Bratul Borcea (SPA), Ciocanesti – Dunare(SPA), Dunare – Oltenita (SPA), Iezerul Călăraşi (SPA), Lacul Galatui (SPA), Valea Mostistea (SPA)

9 A131 Himantopus himantopus

Bratul Borcea (SPA), Ciocanesti – Dunare(SPA), Dunare – Oltenita (SPA), Dunare – Ostoave (SPA), Iezerul Călăraşi (SPA), Valea Mostistea (SPA)

10 A022 Ixobrychus minutus Bratul Borcea (SPA), Ciocanesti – Dunare(SPA), Dunare – Oltenita (SPA), Dunare – Ostoave (SPA),


60

Iezerul Călăraşi (SPA), Lacul Galatui (SPA), Valea Mostistea (SPA)

11 A338 Lanius collurio Bratul Borcea (SPA), Dunare – Ostoave (SPA), Valea Mostistea (SPA)

12 A339 Lanius minor Bratul Borcea (SPA), Dunare – Ostoave (SPA), Valea Mostistea (SPA)

13 A176 Larus melanocephalus

Bratul Borcea (SPA), Valea Mostistea (SPA)

14 A019 Pelecanus onocrotalus

Bratul Borcea (SPA), Dunare – Ostoave (SPA), Iezerul Călăraşi (SPA), Valea Mostistea (SPA)

15 A393 Phalacrocorax pygmeus

Bratul Borcea (SPA), Ciocanesti – Dunare(SPA), Dunare – Oltenita (SPA), Dunare – Ostoave (SPA), Iezerul Călăraşi (SPA), Lacul Galatui (SPA), Valea Mostistea (SPA)

16 A140 Pluvialis apricaria Valea Mostistei (SPA) 17 A193 Sterna hirundo Bratul Borcea (SPA), Ciocanesti – Dunare(SPA),

Dunare – Oltenita (SPA), Dunare – Ostoave (SPA), Iezerul Călăraşi (SPA), Lacul Galatui (SPA), Valea Mostistea (SPA)

18 A166 Tringa glareola Bratul Borcea (SPA), Ciocanesti – Dunare(SPA), Dunare – Oltenita (SPA), Dunare – Ostoave (SPA), Iezerul Călăraşi (SPA), Valea Mostistea (SPA)

Tabel 4.5.2.Lista speciilor de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE In siturilor ce fac parte din reteaua ecologica Natura 2000 sunt cuprinse suprafete ocupate de culturi agricole, paduri, perdele de protectie a malurilor, lacuri, terenuri degradate si pajisti. Comparativ cu fauna mamiferelor, pasarile sunt cele mai numeroase, aici au conditii de hrana, de odihna, reproducere si chiar de cuibarit unele din specii. Pasarile cu cuiburile in malul apelor: pescarelul albastru, prigoria, lastunul de mal, deasemenea prezenta pe langa ape este si codobatura. Zavoaiele luncii constituie un mediu favorabil pentru privighetoare, mierla, cuc, dumbraveanca etc. Pasarile rapitoare sunt reprezentate prin: acvila de camp, gaita neagra, soimul dunarean, cucuvele etc.

4.5.4.Evaluarea impactului asupra faunei Activitatile de constructie a retelei de alimentare cu apa, canalizare si a statiei de epurare vor duce la pierderea unor habitate pentru unele specii mai putin mobile din aceasta zona. Activitatile de constructie vor deplasa majoritatea elementelor faunale mobile (ex. pasari, mamifere, insecte etc.). Insa amplasamentul propus este deja influentat de activitatile umane si se considera ca este mai indicata dezvoltarea controlata a acestuia decat trasnformarea intr-un teren parasit.

In vecinatate se gasesc ample habitate potrivite pentru acomodarea elementelor mobile de fauna (ex. pasari, mamifere, insecte, etc.) deplasate ca urmare a activitatilor de constructie. Multe specii faunistice din astfel de zone modificate de om sunt specii adaptate conditiilor perturbatoare, iar multe specii sunt o consecinta a abandonarii zonelor urbane, unele chiar in centrul localitatilor. Amplasamentul statiei nu este localizat langa nici un traseu de migratie sezonal utilizat de pasari.

Construirea si functionarea eficienta a statiei de epurare va asigura o imbunatatire rapida a calitatii apelor de suprafata, care va avea drept consecinta un efect pozitiv asupra faunei atat din culoarul de curgere a apelor cat si din habitalele semiacvatice marginale existente de-a lungul malurilor raului, ducand la cresterea densitatii speciilor.


61

4.5.5. Impactul asupra zonelor naturale protejate

Amplasamentul statiei de epurare este localizat in apropierea zonei protejate NATURA 2000 in amonte de Valea Mostistei.

Amplasamentul statiei de epurare este in amontele zonei protejate NATURA 2000 si datorita distantei si topografiei amplasamentului, al epurarii corespunzatoare al apelor uzate care sunt diluate de apele paraului Argova inainte de deversare in Valea Mostistei, nu se estimeaza impacturi negative asupra florei si faunei unor astfel de zone protejate, datorita constructiei si activitatilor de functionare aferente statiei de epurare.

4.6. Peisajul 4.6.1.Caracteristicile peisajului Statia de epurare este amplasata intr-o zona destinata activitatilor agricole, in actualul amplasament al statiei de epurare ce urmeaza a se reabilita.

4.6.2.Analiza si evaluarea migratiei contaminantilor in peisaj Migrarea contaminantilor in peisaje poate avea loc prin intermediul aerului, solului sau apei. Deoarece unul din principalii purtatori de poluanti in mediu este apa, epurarea apelor uzate rezultate are o mare semnificatie in intreruperea migrarii in peisaj si de aici in lantul de alimentare – vegetatie, animale si oameni.

Instalatia de deshidratare a namolului este un amplasament cu semnificatie importanta in ceea ce priveste emisii de mirosuri.

Daca statia de epurare functioneaza corespunzator, nu vor fi emisii de contaminanti – miros neplacut, deseuri din procesul de epurare care sa migreze in peisaj.

Dupa realizarea proiectului, daca sunt urmarite regulamentele interne si daca situatiile de urgenta sunt evitate, nu sunt de asteptat migrari ale contaminantilor in peisaj.

4.6.2.Impactul asupra peisajului Terenul propus pentru construirea statiei de epurare este actualul amplasament al statiei de epurare situat in zona industriala si in vecinatate de terenuri agricole.

Trebuie mentionate urmatoarele fapte:

- Constructia statiei de epurare nu implica lucrari majore cu privire la bazinul hidrografic sau parametrii hidrologici ai raurilor;

- Problema corelarii functionale cu alte lucrari hidrotehnice precum sistemul de alimentare cu apa si reteaua de canalizare este bine rezolvata, avand efecte pozitive asupra protectiei sanitare a populatiei;

- Conform normativelor romanesti, o statie de epurare este clasificata in “clasa a II-a de importanta”, ceea ce inseamna “constructie principala definitiva” si categoria a 3-a din punct de vedere hidrotehnic (sistem de ape uzate cu importanta locala). Aceasta clasificare este justificata de localizarea, natura si scopul proiectului.

Nu trebuie sa existe cladiri sau structuri majore cu functie de locuire pe o raza de 300 m de perimetrul amplasamentului. Amplasamentul statiei de epurare poate asigura aceaste distante si perimetrul de protectie sanitara. Se considera ca prin constructia statiei peisajul nu este afectat


62

negativ, daca sunt adoptate masuri corespunzatoare de creare a unei perdele vegetale de protectie a amplsamentului statiei de epurare.

4.6.3.Masuri de diminuare

Terenul desemnat pentru construirea statiei de epurare este partial acoperit cu ierburi. Pentru a nu modifica structura generala a peisajului, precum si pentru diminuarea impactelor posibile asupra sanatatii umane si peisajului, se recomanda o perdea de copaci care sa imprejmuiasca amplasamentul.

4.7. Mediul social si economic 4.7.1. Impactul produs de santierul amenajarii Impactul produs de zgomot si vibratii Se sconteaza sa apara o crestere aditionala a zgomotului in timpul fazei de executie a retelei de canalizare si a statiei de epurare si a infrastructurii acesteia. Aceasta va dura un timp de cca 36 luni.

Principalele surse de zgomot sunt costituite din echipamentele utilizate la construirea statiei de epurare a apei. Utilajele folosite si puterea acustica asociata:

• Betoniere: 2 buc. cu capacitatea de 8 m3 fiecare, Lw ≈ 105 dB(A); • Excavatoare: 1 buc. cu capacitatea de 1,5 m3 (30t) , Lw ≈ 115 dB(A); • Autocamioane: 2 buc cu capacitatea de 16 m3; Lw ≈ 107 dB(A) • Macara mobile: 1 buc cu capacitatea de 30 t, Lw ≈ 110 dB(A).

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societaţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţe de 10 – 15 m prezintă valori de:

• 60 –115 dB(A) – zonă de acţiune a mijloacelor auto (basculante, cisterne,etc); Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la limita funcţională din mediul urban, prin STAS 10009/88. Activităţile specifice Organizării de şantier se încadrează în locuri de muncă în spaţiu deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). În zona protejată cu funcţiune de locuire, situată la cca. 400 m distanţă faţă de sursele de zgomot ce aparţin Organizării de şantier, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi pe perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A). Organizarea de şantier prin dotările tehnice, administrative şi sociale de care dispune şi prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursă de radiaţii pentru mediu.

Sursele de zgomot apartinand Statiei de epurare sunt reprezentate de utilajele prevazute pentru pomparea apei si suflantele prevazute la Treapta biologica. Sursele de zgomot pe perioada de functionare a obiectivului analizat:

• suflante; • pompe apa bruta; • pompe de namol, etc.


63

Se mentioneaza faptul ca aceste utilaje sunt montate in constructii din beton armat care asigura protectie acustica.

Nu se asteapta generarea unor niveluri excesive de zgomot si vibratii asupra locuintelor din vecinatate, localizate la o distanta > 250 m de perimetrul statiei. Nivelurile admisibile cele mai ridicate (NAR) ale presiunii zgomotului in diferitele zone ale asezarilor (Standarde igienice Nr.0-64 in privinta celor mai ridicate niveluri de zgomot admisibile in zonele locuite sunt prezentate in Tabelul 4.7.1.

Tabelul 4.7.1. Cele mai ridicate niveluri admisibile de zgomot in zonele locuite Teritorii si zone din suprafetele locuite Nivel de zgomot

(dВ) Ziua Nivel de zgomot (dВ) Noaptea

Parti urbane existente 55 45

Parti urbane existente adiacente cu drumurile principale

60 50

Teritorii si zone industriale 70 70

In cazul unei montari necorespunzatoare si a unei proaste intretineri a utilajelor, pot creste vibratiile industriale.

Nu se asteapta sa se produca nici un impact legat de radiatiile de incalzire, non-ionizare si ionizare. Un nivel crescut al sunetului este produs de catre suflante.

Impactul asupra infrastructurilor existente

Santierul nu va avea impact asupra retelelor de orice tip (trafic rutier, cale ferata, telefonica, electrica, etc).

Impactul socio - economic

Santierul amenajarii retelei de alimentare cu apa potabila, canalizare si statiei de epurare va avea un impact economic pozitiv prin crearea unor noi locuri de munca pentru populatia din zona.

4.7.2. Impactul socio – economic al noii investitii

Intrarea in functiune a statiei de epurare va duce la asigurarea conditiilor de protectie a mediului impotriva poluarii difuze datorita populatiei orasului Lehliu Gara prin asigurarea unei ape potabile de calitate furnizate in sistem centralizat, colectare si evacuarea de ape epurate corespunzator in receptori naturali.

Din punct de vedere economic, statia de epurare va asigura cca. 3 noi locuri de munca pentru populatie.

In concluzie, impactul socio- economic al investitiei este pozitiv. 4.8. Mostenirea culturala


64

Lista monumentelor arheologice Cod RAN

Denumire Categorie Tip Judeţ Localitate Cronologie Ultima modificare (descendent)

93860.02 Aşezarea culturii Dridu de la Lehliu. la 500 m N de satul Lehliu

locuire civilă

aşezare Călăraşi

Lehliu, com. LEHLIU

Epoca medievală / sec. IX - X

18.04.2007 (creată)

93860.01 Cimitirul de la Lehliu - "Cimitirul părăsit". în partea de E a satului Lehliu

descoperire funerară

necropolă

Călăraşi

Lehliu, com. LEHLIU

Epoca medievală, Epoca modernă / sec. XVIII - XIX

18.04.2007 (actualizată)

93860.08 Aşezarea preistorică de la Lehliu. pe partea dreaptă a văii Profira, la 200 S de digul care formează balta Lehliu II

locuire civilă


Lehliu, com. LEHLIU

Epoca medievală, Preistorie

08.01.2007 (creată)

93860.07 Aşezarea medievală de la Lehliu. la 200 m S de digul care formează Balta Lehliu II

locuire civilă


Lehliu, com. LEHLIU

Epoca medievală, Epoca migraţiilor / sec. al IV-lea

08.01.2007 (creată)

93860.06 Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Lehliu (2). la 1,5 km S de satul Lehliu

locuire civilă


Lehliu, com. LEHLIU

Epoca migraţiilor / sec. al IV-lea

08.01.2007 (creată)

93860.05 Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Lehliu (1). la 1 km S de satul Lehliu

locuire civilă


Lehliu, com. LEHLIU

Epoca migraţiilor, Epoca medievală / sec. al IV-lea, sec. XVIII – XIX

08.01.2007 (creată)


65

93860.04 Aşezarea medievală de la Lehliu. la 1,5 km sud de satul Lehliu

locuire civilă


Lehliu, com. LEHLIU

Epoca medievală / sec. XVIII - XIX.

08.01.2007 (creată)

93860.03 Aşezarea de epoca bronzului de la Lehliu. La 100 m N de şoseaua naţională Bucureşti-Constanţa, pe partea stângă a văii Profira

locuire civilă


Lehliu, com. LEHLIU

Epoca medievală, Epoca bronzului / sec. IX - X

08.01.2007 (creată)

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Au fost analizate mai multe tehnologii de epurare a apelor uzate, astfel:

1. oferta Adiss SA Baia Mare 2. oferta Sc Danex Consult SRL Bucuresti 3. oferta Aminodan Danemarca

Oferta Debit influent Q uz zi

max

Suprafata de

teren necesara

Putere

instalata

Adiss SA – in betoane 1500 mc / zi ( 9000 LE ) 7000 mp 93 kW

Adiss SA –containere supraterane 1500 mc / zi ( 9000 LE ) 1054,5 mp 110 kW

SC Danex Consult SRL Bucuresti 1400 mc / zi ( 7000 LE ) 99,5 kW

Aminodan Danemarca 1200 mc / zi ( 7000 LE ) 525 mp 63 kW

Parametri de epurare asigurati:

Nr crt

Denumire indicator

UM

Concentraţia limitã max.

admisă, valori maxime admise conf NTPA 001

( iesire )

Concentratii asigurate la

evacuare ADISS SA

Evacuare

Danex Consult

Evacuare Aminodan Danemarca (conform certificat

/15.11.2005 ETA

Danemarca*) 1.

2.

3.

CBO5

Materii totale în suspensie

CCO-Cr

mgO2/l

mg/l

mgO2/l

25

35

125

25

35

125

25

35

125

10

35

< 75


66

4.

5.

6.

7.

Azot total ( TKN )

Fosfor total

Grăsimi

pH

mg/l

mg/l

15

2

20

6,5 – 8,5

15

2

20

6,5 – 8,5

15

2

20

6,5 – 8,5

5

1,5

6,5 – 8,5

* ETA = Biroului Danez al Comitetului Tehnic European de aprobare a echipamentelor pentru constructii Fata de cele aratate mai sus, s-a ales tehnologia Aminodan Danemarca, tehnologie ce asigura un grad de epurare superior , cu un consum de energie mic . De asemenea, s-a luat in considerare si suprafata de teren necesara, care sa corespunda spatiului limitat existent in incinta statiei de epurare existente. Avand in vedere ca receptorul apelor epurate este Valea Argovei, caracterizat printr-o curgere lentă (zona sensibila), s-a adoptat o tehnologie de epurare prin care să se reţină substanţele fertilizante care pot conduce la eutrofizarea apelor de suprafata (fosfor, azot şi compuşii aferenţi). 6. PLANURI DE DIMINUARE A EFECTELOR SI MONITORIZARE 6.1.Planul de diminuare a efectelor 6.1.1 Apa uzata bruta Influentul statiei de epurare este determinat de volumul si compozitia apelor uzate evacuate din procesul tehnologic de fabricare a hartiei. Responsabilitatea bunei functionari a statiei de epurare ii revine Primariei loc Lehliu Gara prin operatorul local. Aceasta este responsabila si pentru monitorizarea si controlul evacuarilor de ape uzate industriale preepurate optimizarea proceselor de preepurare. 6.1.2.Treptele intermediare de epurare Functionarea eficienta a statiei de epurare necesita monitorizare si control corespunzator a echipamentelor, instalatiilor si parametrilor de functionare a statiei de epurare. Monitorizarea treptelor intermediare permite o detectare din timp a functionarii defectuoase si asigurarea aplicarii unor masuri corective eficiente.

6.1.3.Efluentul evacuat Conditiile de functionare a statiei de epurare se reflecta in general in calitatea efluentului evacuat. Monitorizarea sistematica a calitatii efluentului epurat evacuat in rau permite o evaluare cuprinzatoare a performantei statiei.

Trebuie luate masuri pentru prevenirea evacuarii in receptorul natural a apelor uzate insuficient epurate.

6.1.4.Namolul La fel ca si monitorizarea apei uzate brute si epurate, monitorizarea namolului ajuta la prevenirea si identificarea problemelor care pot aparea in procesele de tratare si depozitare a namolului.


67

6.1.5.Receptorul natural Daca statia de epurare functioneaza in scopul atingerii cerintelor de calitate proiectate (calitatea efluentului evacuat conform NTPA 001/2005), nu se va produce o deteriorare a categoriei de calitate a receptorului natural. Un nivel corespunzator de monitorizare a calitatii receptorului natural trebuie asigurat in zona de evacuare a efluentului statiei de epurare, in conformitate cu legislatia romaneasca si cu bunele practici internationale.

6.1.6.Responsabilitati pentru monitorizare Operatorul statiei de epurare este responsabil pentru implementarea masurilor de diminuare cu privire la functionarea statiei de epurare (atat a liniei de epurare a apelor uzate, cat si a liniei de tratare a namolului). 6.2.Planul de monitorizare 6.2.1.Linia de epurare a apelor uzate Activitatea de monitoring si control al functionarii statiei de epurare consta in realizarea sistematica de masuratori (hidraulice, analitice s.a.) si stocarea rezultatelor acestora in scopul furnizarii de informatii cu privire la conditiile de desfasurare a proceselor de epurare (in special pentru treapta biologica), a eficientelor de functionare a utilajelor/instalatiilor de epurare si a calitatii efluentului evacuat in receptorul natural. Punctele de control pe fluxul tehnologic al statiei de epurare sunt urmatoarele:

- influent statie de epurare; - efluent treapta mecanica de epurare; - efluent treapta biologica de epurare.

Prelevarea probelor de apa uzata, pentru treptele de epurare mecanica si biologica, se face cu respectarea timpilor de retentie hidraulica. In cursul unei zile (24 h) se efectueaza minim 1 – 2 prelevari de probe de apa uzata din fiecare punct de control. In general, date analitice concludente se obtin din masuratori efectuate pe probe medii (2, 3, 4 sau 8 ore). Indicatorii de calitate care se urmaresc pe fluxul tehnolgic sunt:

- temperatura; - pH, alcalinitate; - materii in suspensie; - reziduu filtrabil la 105oC; - sulfati; - consumul chimic de oxigen (CCO-Cr), consumul biochimic de oxigen (CBO5), oxigen

dizolvat; - azotul amoniacal, azotiti, azotati, azot total; - fosfati, fosfor total; - sulfuri si hidrogen sulfurat; - detergenti sintetici biodegradabili; - substante extractibile cu solventi organici; - metale; - alte substante periculoase prioritare (daca este cazul).


68

Tabelul 6.1: Programul de monitorizare a liniei de tratare a apelor uzate

Punctul de control Indicatorul de calitate controlat

Frecventa de control

(monitorizare) Tipul probelor

Influent statie de epurare debit Continuu

Influent treapta mecanica de epurare

pH 4 ori/zi momentana materii in suspensie 1 data/zi proba medie CCO-Cr 1 data/zi proba medie

CBO5 1 data/zi proba medie pe maximum 3 ore

Efluent treapta mecanica de epurare

debit 4 ori/zi proba momentana

pH 4 ori/zi momentana materii in suspensie 1 data/zi proba medie CCO-Cr 1 data/zi proba medie


azot total 1 data/zi proba medie fosfor total 1 data/zi proba medie

Efluent treapta biologica de epurare = efluent final evacuat in receptorul natural

debit 4 ori/zi momentana pH 4 ori/zi momentana materii in suspensie 1 data/zi proba medie CCO-Cr 1 data/zi proba medie


azot total 1 data/zi proba medie fosfor total 1 data/zi proba medie detergenti sintetici biodegradabili 1 data/zi proba medie

6.2.2.Linia de tratare a namolurilor Evacuarea namolurilor din statia de epurare, fie ca este vorba de valorificare agricola sau depozitare controlata, trebuie insotita de o activitate de urmarire, stocare si interpretare a datelor privind cantitatea si calitatea acestora. Programul de monitorizare se axeaza pe acei constituenti ai namolului care pot reprezenta un pericol potential pentru sanatatea oamenilor si animalelor, cum ar fi: metalele grele, substantele organice nebiodegradabile, germenii patogeni s.a. In consecinta, instituirea sistemului de urmarire si monitorizare a acestor factori va garanta asigurarea calitatii namolului ce urmeaza a fi valorificat in agricultura si implicit, va conduce la o mai buna urmarire a eficientei proceselor de prelucrarea a namolurilor in statia de epurare. Conform legislatiei romanesti, namolul de la statiile de epurare orasenesti si industriale poate fi utilizat in agricultura, prin depunere pe sol, daca sunt respectate conditiile respective. Prin urmare, daca se adopta ca solutie finala depunerea pe soluri utilizare in scop agricol, sistemul de monitorizare trebuie sa cuprinda analiza namolului tratat inainte de imprastiere pe teren, precum si analiza solului pe care se depune namolul.


69

6.2.3.Responsibilitati pentru monitorizare Responsabilitatile activitatii de monitoring si control al functionarii statiei de epurare (linia de epurare a apei uzate si linia de tratare a namolurilor) revin in totalitate titularului de activitate. Reprezentantii Agentiei de Protectia Mediului, prin Serviciul Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu au obligatia sa monitorizeze calitatea efluentului evacuat de statia de epurare.

7. SITUATII DE RISC 7.1.Identificarea factorilor de risc pentru sanatatea umana Amplasamentul propus pentru construirea statiei de epurare a apei uzate este localizat pe locatia actualei statii de epurare.

Poluarea mediului poate afecta sanatatea populatiei in functie de extinderea si gradul de expunere la factori chimici, fizici si biologici (determinanti exogeni). Expunerea este evenimentul prin care individul vine in contact cu un poluant din mediu de o anume concentratie, pe o anumita perioada de timp. In cele mai multe cazuri este dificil de obtinut o imagine precisa a expunerii unei populatii.

7.1.1Factori de risc caracteristici fazei de constructie a statiei de epurare Factorii de risc ce pot apare in timpul fazei de constructie a statiei de epurare se refera la poluarea mediului ambiant cu praf si gaze de combustie, poluarea solului cu deseuri de constructie si produse petroliere, poluare fonica (zgomot) si accidente potentiale. Nivelul de zgomot in timpul fazei de executie a statiei de epurare si a infrastructurii acesteia variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul utilajelor in functiune, regimul de lucru, suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din masuratorile efectuate pentru activitati similare, nivelul de zgomot in zona utilajelor la distante de 10 – 15 m prezinta urmatoarele valori:

- 60 –115 dB – zona de actiune a mijloacelor auto (basculante, cisterne,etc); - 70 - 85 dB – zona de actiune buldozer; - 70 –75 dB – zona incarcator frontal.

Activitatile specifice organizarii de santier se incadreaza in locuri de munca in spatiu deschis, si se raporteaza la limitele admise conform Normelor de Protectie a Muncii, care prevad ca limita maxima admisa la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala normala a atentiei un nivel acustic echivalent continuu pe saptamana de lucru de 90 dB. La aceasta valoare se adauga o corectie de 10 dB in cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). 7.1.2.Factori de risc caracteristici fazei de operare a statiei de epurare Factorii de risc ce pot apare in timpul fazei de operare a statiei de epurare sunt prezentati centralizat in Tabelul 7.1.


70

Tabelul 7.1: Factori de risc ce pot apare in timpul functionarii statiei de epurare

Cauza Efect Impact potential

Factori chimici:

Ventilarea neadecvata a spatiilor inchise unde gaze precum CH4, CO2 sau H2S se pot acumula

Zone periculoase (de lucru) datorita:

– proprietatilor explozive ale CH4;

– toxicitatii H2S; – efectelor axfixiante ale CO2

Pericol asupra sigurantei personalului care trebuie sa actioneze conform tehnicilor managementului riscului

Ape uzate preepurate insuficient la sursa de provenienta

Concentratii ridicate de materii in suspensie, metale grele, coloranti, detergenti, in apa uzata Perturbarea sau intreruperea in caz de urgenta a procesului de epurare a apelor uzate si revenirea cu dificultate la ciclul tehnologic normal Namol rezultat din procesul de epurare cu continut ridicat de substante poluante

Efect negativ asupra treptei de epurare biologica si asupra calitatii namolului rezultat Siguranta si sanatatea personalul de exploatare Pagube, timp pierdut, penalitati, amenzi Dificultati la depozitarea namolului pe sol Poluare potentiala a solului, in cazul depozitarii namolului pe sol

Controlul deficitar al procesului de epurare al apei uzate si de tratare a namolului cuplate cu conditii meteorologice nefavorabile

Formare si emisie de mirosuri Neplaceri cauzate de mirosuri in exteriorul amplasamentului

Utilizare necorespunzatoare a polielectrolitului

Substanta iritanta pentru ochi, sistemul respirator si piele

Impact negative asupra sanatatii operatorilor din statia de epurare care manipuleaza aceste substante

Factori fizici si patogeni:

Zgomot si vibratii provenite de la pompe, aeratoare, omogenizatoare s.a.

Risc asupra sigurantei si sanatatii personalului daca nu poarta echipament de protectie adecvat

Personalul de exploatare - deficiente ale auzului si afectiuni ale sistemului nervos

Adoptarea de catre operatorii si vizitatorii statiei de epurare a practicilor improprii cu privire la igiena Adoptarea de catre operatorii platformei de depozitare deseuri a practicilor improprii cu

Expunerea operatorilor si vizitatorilor statiei de epurare la bacteriile si agentii patogeni din apele uzate si namoluri

Riscul personalului operational si a altor persoane de pe amplasament la imbolnaviri (alergii, infectii cu agenti patogeni, dermatoze sau alte efecte mai grave asupra sanatatii)


71

privire la igiena Functionarea necorespunzatoare a instalatiei de stabilizare a namolului din statia de epurare si management necorespunzator la depozitarea namolului – in contraventie cu normativele nationale si ale UE de buna practica

namolurilor pentru depozitare Riscul contaminarii culturilor daca namolul este aplicat intr-un mod necorespunzator pe un teren utilizat in scopuri agricole

Riscul contaminarii culturilor si prin urmare risc asupra sanatatii umane

7.2.Evaluarea impactului cumulativ a factorilor de risc identificati, asupra sanatatii In cazul in care operatiile din timpul, construirii amenajarii statiei de epurare, depozitarii deseurilor de constructie sunt bine organizate si realizate sub supraveghere stricta, prin aplicarea principiilor de buna practica industriala, precum si prin respectarea conditiilor de securitate si protectie a muncii, lucratorii nu vor fi expusi riscurilor.

Contactul zilnic cu reteaua de canalizare, apele uzate, microorganismele, substantele periculoase si umiditatea ridicata necesita prevederea unor echipamente de lucru curate si corespunzatoare, dusuri la sfarsitul programului de lucru, odihna si hrana, grupuri sanitare cu spatii de spalare pe amplasament. Caile majore de penetrare a substantelor chimice periculoase si a microorganismelor in corpul operatorilor sunt prin ingerare, piele si aparatul respirator. Daca sunt aplicate masuri personale de protectie si siguranta, daca sunt amenajate locuri speciale pentru masa si fumat, daca exista bune obiceiuri de igiena, precum spalarea mainilor cu apa si sapun inainte de masa etc., riscurile de aparitie a bolilor/deranjamentelor gastro-intestinale sunt considerabil diminuate.

Prin respectarea cerintelor din legislatia romaneasca si a Uniunii Europene pentru functionarea sistemului de epurare a apelor uzate, experienta internationala arata cu riscurile asupra populatiei, personalului si mediului vor fi minime.

7.3.Riscuri si situatii de urgenta 7.3.1.Riscuri naturale In general, factorii naturali care pot genera dezastre sunt determinati de: potentialul seismic corelat cu traseul principalelor falii tectonice, reteaua hidrografica, clima, gradul de acoperire (vegetatia), compozitia solului si dispunerea straturilor geologice. 7.3.2.Potentialul seismic al zonei In consecinta, aceste caracteristici confera zonei un statut mai sever in domeniul proiectarii si realizarii constructiilor de orice gen, incepand de la locuinte si terminand cu constructiile ingineresti speciale. Conform normelor in vigoare, cladirile si obiectele tehnologice care intra in componenta statiei de epurare trebuie sa fie proiectate si dimensionate astfel incat sa reziste dinamicii seismelor de amplitudine 8 pe scara RICHTER.


72

7.3.3.Riscul de inundabilitate In judetul Calarasi, reteaua hidrografica este dominata de cursul inferior al fluviului Dunarea si raul Mostistea. Regimul de scurgere caracteristic acestui fluviu prezinta mari fluctuatii de debite, inundatiile maxime producandu-se de regula, in perioada primavara - vara, ca urmare a suprapunerii efectelor topirii zapezilor si caderii ploilor in intregul bazin al Dunarii. Realizarea lucrarilor de indiguire pe fluviul Dunarea, au diminuat considerabil riscul de inundare a zonelor de lunca. Statia de epurare nu este situata in zona inundabila. 7.3.4.Seceta

Zona Lehliu Gara, spre deosebire de restul judetului, nu este semnificativ afectata de seceta.

7.3.5.Alunecari de teren Nu este cazul 7.4.Accidente potentiale Tipurile de accidentele care pot avea loc pe amplasamentul statiei de epurare si consecintele acestor accidente sunt prezentate centralizat in tabelul urmator:

Tabelul 7.2: Tipurile de accidente potentiale si consecintele asociate acestora

Tipul de accident potential Consecintele accidentului

Evacuare accidentala de materiale periculoase pentru mediu (ape uzate neepurate, namoluri netratate)

- emisii poluatoare a solului si a resurselor de apa din vecinatate – in mare de tipul celei experimentate in prezent de-a lungul receptorului natural al apelor uzate neepurate

Cauzele principale ale producerii acestor accidente sunt: eroarea umana, avarii ale instalatiilor sau obiectelor tehnologice, operarea incorecta a instalatiilor sau obiectelor tehnologice sau ca urmare a unor calamitati. 7.4.1.Masuri de atenuare si indepartare a emisiilor accidentale Reducerea riscurilor asociate acestor tipuri de accidente poate fi asigurata prin elaborarea si implementarea unui programul de instruire a personalului si a unui Plan de interventie la poluari accidentale, privind: - exploatarea corecta si in conditii de securitate a instalatiilor si obiectelor tehnologice

componente ale statiei de epurare; - modalitatile de interventie in cazul producerii unui accident sau a unei avarii; - operatiile de salvare si acordare a primului ajutor; - utilizarea corecta a echipamentelor de protectie; - organizarea de aplicatii practice de interventie in caz de accidente/avarii cu participarea

intregului personal din statia de epurare.


73

8.DESCRIEREA DIFICULTATILOR Dificultatile tehnice intampinate de titular in timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului au constat in lipsa unor factori de emisie pentru emisiile fugitive care vor rezulta in urma desfasurarii activitatilor de epurare.

Dupa punerea in functiune si incadrarea in parametrii tehnici optimi a obiectivului analizat, cu ocazia intocmirii bilanturilor de mediu specifice, se va verifica daca estimarile privind emisiile fugitive au fost corecte. 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a acoperit toate aspectele mentionate in Anexa 2 din Ordinul 863/2002, iar concluziile acestuia sunt prezentate in cele ce urmeaza. A) DESCRIEREA ACTIVITATII Obiectivul de investitie este amplasat in orasul Lehliu Gara, judeul Calarasi, in partea de nordica a judetului.

Obiectivul de investitie este amplasat in orasul Lehliu Gara, judetul Calarasi, amplasat in partea de N-V a judetului Calarasi, în imediata apropierea a autostrăzii Soarelui (A2).

Statia de epurare se va dezvolta pe latura sudica a localitatii pe teren apartinand actualei statii de epurare.

Suprafata ce se va ocupa temporar: - cu reteaua de canalizare menajera: 28.740 mp; - cu reteaua de distributie apa potabila: 9.760mp.

Suprafata ocupata definitiv: -statia de epurare: 525 mp; -statii de pompare SP3-SP6: 16 mp; -camine: 330 mp. Conform calculelor efectuate in vol 2 – extindere retea de canalizare, statii de pompare, debitul influent in statia de epurare la nivelul anului 2028 va fi: Q uz zi max = 1.105,42 mc / zi ( 12,79 l/s ) Q or zi max = 92,12 mc / zi ( 25,59 l/s )

Statia de epurare Lehliu Gara va fi dimensionata pentru 7000 L.E. Obiectele care fac parte din investitie sunt: • Extindere retea de distributie a apei potabile; • Extindere retea de canalizare menajera; • Reabilitare statie de epurare ape uzate menajere Retea de distributie a apei potabile: Lungimea reţelei de alimentare cu apa care se extinde prin prezenta investiţie este de 4.880 m. După completarea extinderilor, oraşul Lehliu Gară va avea o reţea de distribuţie de 20.240 m.


74

Retea de canalizare menajera:

Lungimea totală a reţelei noi de canalizare va fi de 14.370m (conductă PVC De 250 mm), la care se adaugă 3200 m pentru racordarea abonaţilor (cămin şi conductă PVC De 200 mm).

Statie pompare:

Staţiile de pompare prevăzute pe reţeaua de canalizare (3 staţii în zona de nord şi 1 staţie în zona de sud) sunt de tip compact şi se vor furniza integral cu construcţia îngropată din PEID, (1 + 1) pompe submersibile şi tablourile electrice corespunzătoare. Statia de epurare Tehnologia propusa pentru epurarea apelor uzate rezultate de la orasul Lehliu Gara este tehnologia furnizata de catre grupul de firme AMINODAN din Danemarca, constand din:

I. TREAPTA MECANICA • Instalatie de sitare (filtrare) • Bazin de egalizarea concentratiilor de poluanti si de compensare a debitelor apelor uzate • Pompe pentru transvazarea apelor uzate pe fluxul statiei de epurare II. TRATARE CHMICA • Dozajul chimicalelor • Dozarea floculantului • Bazinul de floculare • DAC ( Dissolved Air Concentration = Concentrare de Aer Dizolvat ) • Bazinul de nivel • Inlaturarea namolului III. TRATARE BIOLOGICA • Epurare biologica in 3 trepte in bazine cu pelicula fixata pe membrane urmate de compartimente de decantare • Evacuarea apei epurate in sistemul Biokube pentru tratarea biologica • Evacuarea apei epurate in emisar, conform NTPA 001 ASIGURAREA UTILITATILOR Instalaţii electrice Necesarul de energie electrica va fi asigurat din reteaua de distributie a energiei existenta in zona. Iluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat incandescente si fluorescente. Alimentarea cu apă Alimentarea cu apa a statiei de epurare se va realiza din reteaua de distributie a apei potabile existenta in orasul Lehliu Gara.


75

B) METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI

Evaluarea impactului asupra calitatii aerului s-a facut prin modelare matematica, utilizandu-se un model acceptat si adecvat surselor aferente obiectivului si conditiilor topoclimatice ale zonei. Determinarea emisiilor de poluanti necesare pentru modelare s-a efectuat cu metodologiile recomandate de MMDD.

C) IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI Factorul de mediu apa

Prin prezenta investitie nu este necesara extinderea sursei de alimentare cu apa potabila ci numai extinderea retelei de distributie a apei potabile, a celei de canalizare si reabilitarea statiei de epurare existenta. Prin investitia propusa nu se solicita debite suplimentare de apa din receptori naturali nici din surse subterane (fiind utilizata gospodaria de apa existenta), conditii in care investitia nu are impact asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului.

Evacuarea apelor uzate tehnologice si menajere epurate (epurate corespunzator), conform proiectului, nu are impact negativ asupra calitatii apelor de suprafata receptorul natural (Valea Argovei si in aval Valea Mostistea- Zona protejata Natura 2000 ).

Factorul de mediu aer

Sursele de poluanti sunt impartite in surse potentiale de miros si surse de emisii de gaz. Sursele de emisii de gaz sunt reprezentate de: procese de descompunere biochimica, reactii chimice, vaporizarea. Analiza rezultatelor obtinute in urma modelarii matematice a dispersiei poluantilor in atmosfera comparativ cu valorile limita pentru concentratiile de poluanti in atmosfera (imisii), prevazute de legislatia in vigoare pune in evidenta faptul ca nivelurile de concentratii in aerul ambiental generate de sursele aferente obiectivului se vor situa cu mult sub valorile limita, indiferent de intervalul de mediere.

Factorii de mediu sol si subsol

Prin construirea investitiei, terenurile nu vor fi perturbate decat local ca rezultat al lucrarilor de constructie. Se estimeaza o contaminare potentiala cu deseuri de constructii, pana la definitivarea proiectului.

Dupa punerea in functiune a statiei si prin presupunerea unei functionari corespunzatoare, nu vor exista schimbari in fertilitatea solului terenurilor adiacente. Principalul risc este posibilitatea infiltratiilor apelor uzate, datorita functionarii necorespunzatoare sau datorita neimpermeabilizarii constructiilor ce detin apa uzata si namol.

Alt impact potential va fi generat de depozitarea namolului. Acest impact poate reprezenta un beneficiu daca namolul indeplineste intru totul previziunile legislatiei in vigoare cu privire la depunerea namolurilor rezultate din epurarea apelor uzate pe teren arabil. Namolul ar trebui sa fie pe cat posibil utilizat pentru durabilitatea si imbunatatirea fertilitatii in zona.

In concluzie, daca functionarea statiei de epurare este conforma cu datele de proiectare, nu sunt de asteptat contaminari ale mediului.


76

Solutia aleasa pentru realizarea proiectului este satisfacatoare din punct de vedere al mediului. S-a tinut cont de desurile rezultante, de conditiile de functionare ale statiei. Impactul general pozitiv al statiei de epurare trebuie estimat in functie si de capacitatea de epurare a apelor uzate menajere si industriale colectate din activitatea unitatii.

Factorul de mediu biodiversitate

Amplasamentul statiei de epurare este in amontele zonei protejate NATURA 2000 si datorita distantei si topografiei amplasamentului, al epurarii corespunzatoare al apelor uzate care sunt diluate de apele paraului Argova inainte de deversare in Valea Mostistei, nu se estimeaza impacturi negative asupra florei si faunei unor astfel de zone protejate, datorita constructiei si activitatilor de functionare aferente statiei de epurare.

Factorul de mediu social

Intrarea in functiune a investitiei preconizate va duce la asigurarea conditiilor sanitare pentru populatia orasului si de protectie a a mediului prin evacuarea de ape epurate corespunzator in receptori naturali.

Din punct de vedere economic, statia de epurare va asigura cca. 3 noi locuri de munca pentru populatie.

In concluzie, impactul socio- economic al investitiei este pozitiv. D) MASURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU

Factorul de mediu apa

In cazul nerealizarii indicatorilor de calitate pe efluentul statiei de epurare se va proceda la verificarea eficientelor de epurare pe trepte de epurare si se aplica un proces de amorsare corespunzator care sa tina seama de necesarul de namol activ in treapta de epurare biologica de varsta namolului, namolul excedentar ce trebuie evacuat din sistem, etc. urmarindu-se imbunatatirea performantelor statiei de epurare. Masuri de prevenire a poluarii accidentale ale apelor se vor stabili inaintea punerii in functiune a Statiei de epurare a apelor uzate rezultate odata cu elaborarea Regulamantului de exploatare al statiei de epurare.

Factorii de mediu sol si subsol

Pentru diminuarea consecintelor negative rezultate in urma construirii statiei de epurare, este necesara reamenajarea terenurilor perturbate de constructie si reamenajarea lor.

În vederea prevenirii unui posibil impact generat in amplasamentul Staţiei de epurare asupra solului si subsolului, se vor avea în vedere următoarele recomandari :

• depistarea la timp a eventualelor avarii la instalatiile prezentate mai sus şi remedierea lor. • etanseitatea cuvetelor de stocare temporara a namolului.


77

Analizele de sol vor trebui sa fie efectuate in scopul de a preveni posibile contaminari cauzate de scurgerea de namol. Vor trebui sa fie efectuate evaluari ale namolului pentru depozitarea ulterioara si sau/utilizare pe termen lung fara riscuri de mediu.

Activitatile pentru situatii de urgenta trebuie planificate in timpul funtionarii statiei de epurare. Acestea trebuie sa includa toate situatiile de urgenta posibile din timpul functionarii, datorita functionarii necorespunzatoare a echipamentelor si instalatiilor, precum si ca rezultat a producerii de deseuri.

Cercetari regulate sunt necesare pentru evaluarea namolului si stocarea si utilizarea acestuia fara sa genereze impact negativ asupra mediului.

E) CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Sursele de impurificare a atmosferei datorate proceselor tehnologice de epurare a apelor uzate vor avea un impact redus, atat in amplasamentul sau, cat si in zonele cu receptori sensibili (zone protejate din apropiere), in conditiile respectarii prevederilor din proiect privind controlul poluarii si reducerea/eliminarea emisiilor. Concentratiile de poluanti in atmosfera obtinute in urma modelarii matematice generate de sursele aferente obiectivului se vor situa cu mult sub valorile limita, indiferent de intervalul de mediere. Evacuarea apelor uzate tehnologice si menajere epurate, conform proiectului, nu are impact negativ asupra calitatii apelor de suprafata intrucat receptorul natural intrucat efluentul epurat respecta limitele reglementate prin NTPA 001/2005. Sursele de impurificare a solului si subsolului Eventualele surse de poluare a solului care pot conduce accidental la poluarea subsolului si apelor subterane, pot fi infiltratiile de ape uzate de la sistemul de canalizare si bazinele statiei de epurare si cel de depozitare temporara namol deshidratat, in cazul neetansietatilor acestora.

Pentru prevenirea unui posibil impact asupra solului, subsolului si apelor subterane este necesara verificarea perioadica a etanseitatii sistemul de canalizare iar in cazul depistarii unor avarii, remedierea urgenta a acestora.

INTOCMIT

Ing. Sevastita Vraciu

Date post:	29-Apr-2017
Category:	Documents
Upload:	costel11
View:	260 times
Download:	0 times

Studiu de Impact[1]

Documents