+ All Categories
Home > Documents > studii de caz

studii de caz

Date post: 24-Nov-2015
Category:
Upload: daniela-postolache
View: 115 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
ceccar
54
CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA FILIALA BUCURESTI STUDII DE CAZ Postolache Stefania Daniela STAGIAR AN 2 Aplicatii_Set1_A2_S1_2013
Transcript

CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA FILIALA BUCURESTI

CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA FILIALA BUCURESTISTUDII DE CAZ

Postolache Stefania DanielaSTAGIAR AN 2

Aplicatii_Set1_A2_S1_2013 1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.

2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare.

3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.

4. Studiu de caz privind veniturile de exploatare.

5. Studiu de caz privind veniturile financiare.

6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare.

7. Studiu de caz privind IAS 18.

8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.

9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.

10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.

11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.

12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.

13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare.

14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment.

15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.

16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.

17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.

18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.

19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare.

20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente necesare exploatarii.

21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial bruta.

22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta.

23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).

24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10).

25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10).

26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10).

27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10).

28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an(10).

29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10).

30. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10).

1.Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.

O societate comercial cu profil de activitate producia, vinde ctre un client mrfuri n valoare de 8 000 lei, TVA 24%. Dup ce recepioneaz mrfurile, clientul constat c o parte din mrfuri au defecte. Nentelegerea dintre cele 2 pri nu se rezolv pe cale amiabil, astfel nct clientul intenteaz proces judectoresc societii comerciale. Estimarea la sfritul anului privind probabilitatea de a pierde procesul este de 30%. La finalul anului urmtor, estimarea este de 20%. n anul N+2, estimarea ajunge pn la procentul de 80 %. La sfritul procesului, societatea comercial primete o amend n valoare de 5 500 lei.

nregistrarea provizionului la sfritului primului an:

- calcul TOTAL factur : 8 000 lei + 8 000 lei x 24% = 9 920 lei

- calul provizion necesar a fi constituit: 9 920 x 30 % = 2 976 lei

6812 = 1511 2 976 lei

Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigii

privind provizioanele

nregistrarea provizionului la sfritului celui de-al doilea an:

- calcul provizion necesar a fi constituit: 9 920 x 20% = 1 984 lei

- Provizion existent - Provizion necesar = 2 976 lei - 1 984 lei = 992 lei - provizionul va fi diminuat cu 992 lei

1511 = 7812 992 lei

Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane

nregistrarea provizionului la sfritului anului al treilea:

- calcul provizion necesar a fi constituit: 9 920 x 80% = 7 936 lei

- Provizion existent - Provizion necesar = 7 936 lei - 1 984 lei = 5 952 lei - provizionul va fi majorat cu 5 952 lei

6812 = 1511 5 952 lei

Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigii

privind provizioanele

Plata amenzii

6581 = 5121 5 500 lei

Despgubiri, amenzi, penaliti Conturi la bnci n lei

Anularea provizionului

1511 = 7812 7 936 lei

Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane

2.Studiu de caz privind cheltuielile financiare.AGA a unei S.C. hotrte emiterea unui pachet de 3 000 obligaiuni cu valoare nominal de 50 de lei. Preul la care se rscumpr obligaiunile este acelai, de 50 lei. Obligaiunile se vnd prin banc la preul de 35 de lei, iar rata dobnzii este de 10%. Dup 2 ani, obligaiunile sunt rscumprate dup care se anuleaz. Primele de rambusare se amortizeaz n 2 trane egale.

Emisiunea obligaiunilor

% = 161 150 000 lei

5121 mprumuturi din emisiuni de obligaiuni

Conturi la bnci n lei 105 000 lei

169

Prime privind rambursarea obligaiunilor 45 000 lei

Plata dobnzii la sfritul primului an (150 000 * 10% = 15 000)

666 = 5121 15 000 lei

Cheltuieli privind dobnzile Conturi la bnci n lei

nregistrarea amortizrii (45 000 lei / 2 trane = 22 500 lei)

6868 = 169 22 500 lei Cheltuieli amortizare prime rambursare Prime privind rambursarea obligaiunilor

Obligaiuni

Plata dobnzii la sfritul celui de-al II-lea an (150 000 * 10% = 15 000)

666 = 5121 15 000 lei

Cheltuieli privind dobnzile Conturi la bnci n lei

nregistrarea amortizrii (45 000 lei / 2 trane = 22 500 lei)

6868 = 169 22 500 lei Cheltuieli amortizare prime rambursare Prime privind rambursarea obligaiunilor

obligaiuniRscumprarea obigaiunilor

505 = 5121 150 000 lei

Obligaiuni emise i rscumprate Conturi la bnci n lei

Anularea obigaiunilor

161 = 505 150 000 lei

mprumuturi din emisiuni de obligaiuni Obligaiuni emise i rscumprate 3.Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.

a)Societatea comerciala Alfa S.A. produce mobilier. In urma unui cutremur sunt distruse produse finite in valoare de 35.000 lei.

Inregistrarea distrugerii produselor

671

=

345

35.000 lei

Cheltuieli privind calamitatile

Produse finite

i alte evenimente extraordinare

b)n urma unor alunecri de teren, societatea comercial Beta S.A. a constatat distrugerea unei plantaii de meri recent intrate pe rod, pierdere evaluat la suma de 18.000 lei. nregistrarea contabil este:

671 = 2134 18 000 lei

Cheltuieli privind calamitile Animale i plantaiii alte evenimente extraordinare4.Studiu de caz privind veniturile de exploatare.

O societate comercial decide casarea unui mijloc de transport, din care recupereaz piese de schimb, cu o valoare de 1000 de lei i materiale auxiliare, n valoare de 800 de lei. Piesele de schimb si materialele auxiliare recuperate sunt utilizate pentru repararea altor mijloace de transport.

Recuperarea de materiale auxiliare

% = 7588 1 800 lei

3021 Alte venituri 1 000 lei

Materiale auxiliare din exploatare

3024 800 lei

Piese de schimb

Darea in folosin a materialelor consumabile

6021 = 3021 1 000 lei

Cheltuieli privind Piese de schimb

piesele de schimb

6024 = 3024 800 lei

Cheltuieli privind Piese de schimb

piesele de schimb5.Studiu de caz privind veniturile financiare.

O societate comercial emite 10 000 obligaiuni la valoarea de emisiune de 2,5 lei. Valoarea de rambursare se stabilete la preul de 3 lei. S.C. rscumpr 4 700 de obligaiuni la valoarea de 3,3 lei, si alte 1 800 la valoarea de 2,7lei. Dup rscumprarare, obligaiunile se anuleaz.

Rscumprarea celor 4700 obligaiuni:

Calcul valoare obligaiuni rscumprate - 4 700 x 3,3 lei = 15 510

505 = 5121 15 510 lei

Obligaiuni emise i rscumprate Conturi curente la bnci n lei

Anularea celor 4700 obligaiuni

Calcul valoare obligaiuni anulate la valoarea de rambursare - 4 700 x 3 lei = 14 100 lei

% = 505 15 510 lei

161 Obligaiuni emise i rscumprate

mprumuturi din emisiuni de obligaiuni 14 100 lei

668

Alte cheltuieli financiare 1 410 lei

Rscumprarea celor 1800 obligaiuni:

Calcul valoare obligaiuni rscumprate - 1 800 x 2,7 lei = 4 860 lei

505 = 5121 4 860 lei

Obligaiuni emise i rscumprate Conturi curente la bnci n lei

Anularea celor 4700 obligaiuni:

Calcul valoare obligaiuni anulate la valoarea de rambursare - 1 800 x 3 lei = 5 400 lei

% = 505 5 400 lei

161 Obligaiuni emise i rscumprate

mprumuturi din emisiuni de obligaiuni 4 860 lei

768

Alte venituri financiare 540 lei

6.Studiu de caz privind veniturile extraordinare.

Societate comerciala Delta SRL desfasoara activitatea de vanzare cu amanuntul. Costul de achizitie de produselor este de 2.500 lei. In urma unui incendiu din depozit s-au distrus jumatate din produsele aflata in depozit. Societatea are asigurare pentru incedii si alte calamitati naturale pentru care poate primi 100% din valoarea produselor distruse sau maxim 5.000 lei.

Valoarea totala a marfurilor distruse = 2.500 / 2 = 1.250 lei

TVA neexigibila a marfurilor distruse = 1250 * 24% = 300 lei

Inregistrarea distrugerii stocului

671

=

%

1250 lei

Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente371

1.550 lei

Marfuri

4428

-300 lei

TVA neexigibila

Incasarea depagubirii

512

=

771

1.250 lei

Conturi la banci in lei`

Venituri din subventii pentru evenimente

Extraordinare

7.Studiu de caz privind IAS 18.

La data de 01.01.N, societatea Alfa vinde mrfuri unui client. ncasarea este amnat i va fi la nivelul sumei de 40.000 lei. Condiiile de ncasare sunt: 50% din pre se ncaseazn momentul vnzrii,30% se va ncasa la un an de la vnzare, iar restul de 20% se va ncasa la 2 ani de la vnzare. Rata dobnzii pe piaa financiar pentru un credit echivalent este de 10%.

La vnzare, societatea va recunoate ca venit din activiti curente valoarea just a contraprestaiei de primit, iar diferena dintre valoarea just i valoarea nominal a contraprestaiei va fi nregistrat ca venit n avans.

Valoarea just a veniturilor = 40.000 * 50 %+ (40.000* 30%/1,1 - 40.000*20%/1,1) = 37.520 lei

Venit n avans = 40.000 lei 37.520 lei = 2.480 lei

4111 = 707 40.000 lei

Clieni Venituri din vanzarea marfurilor 37.520 lei

472

Venituri nregistrate n avans 2480 lei

La sfritul anului N, Alfa va nregistra o parte din veniturile n avans ca venituri din dobnzi:

Venit din dobnzi =(37.520 - 20.000)* 10% = 1.752 lei

472 = 766 1.752 lei

Venituri inregistrate in avans Venituri din dobanzi

La sfritul anului N+1, Alfa va trece diferena rmas din veniturile n avans la venituri din dobnzi:

Venit din dobnzi = 2.480 lei 1.752 lei = 728 lei

472 = 766 728 lei

Venituri inregistrate in avans Venituri din dobanzi

8.Studiu de caz privind costurile indatorarii.

O intreprindere realizeaza un complex comercial care are ca surse de finantare, in general, fonduri imprumutate. Cheltuielile cu activele in curs de realizare, efectuate in timpul anului sunt de 2.100.000 lei. La sfarsitul anului ramane neachitata suma de 500.000 lei din imprumuturile contractate.

Imprumuturile contractate pentru achitarea furnizorilor se prezinta astfel:

- imprumuturi pe termen scurt 100.000 lei, cu o rata a dobanzii de 15% ;

- imprumuturi pe termen lung 1.000.000 lei, cu o rata a dobanzii de 7%;

- alte credite pe termen lung 3.000.000 lei, cu o rata a dobanzii de 8%.

Dobanda s-a platit la 6 luni, respectiv pentru primul semestru, ramanand neachitata la sfarsitul anului dobanda corespunzatoare semestrului al II-lea.Pentru determinarea ratei de capitalizare, se calculeaza media ponderata:

[(100.000 * 15%) + (1.000.000 * 7%) + (3.000.000 * 8%)]/(100.000 + 1.000.000 + 3.000.000) = 7.9%

Dobanda anualaDobanda platita

100.000 * 15% = 15.00015.000 *6/12 = 7.500

1.000.000 * 7% = 70.00070.000 * 6/12 = 35.000

3.000.000 * 8% = 240.000240.000 * 6/12 = 120.000

Total = 325.000Total = 162.500

Deoarece se capitalizeaza doar costurile indatorarii corespunzatoare platilor efectuate, suma dobanzilor ce poate fi capitalizata este de:

(3.000.000 - 100.000) x 7.9%/2 semestre = 114.550 lei

Ponderea dobanzilor ce se capitalizeaza in valoarea dobanzilor efectiv platite se aplica la valoarea dobanzilor aferente fiecarui tip de imprumut pentru a obtine sumele ce trebuie reflectate in contabilitate:

(114.550 / 162.500) * 7.500 = 5286 lei dobanda aferenta imprumutului pe termen scurt ce se capitalizeaza

(114.550 / 162.500) * 155.000 = 109263 lei dobanda aferenta imprumuturilor pe termen lung ce se capitalizeaza

Inregistrarea dobanzilor ce se capitalizeaza

231

=

%

114549 lei

Imobilizari corporale in curs

5198

5286 lei

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

1682

109263 lei

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung

Inregistrarea dobanzilor ce nu se capitalizeaza in contabilitate pe parcursul intregului exercitiu financiar se face tinand cont ca dobanda aferenta semestrului al doilea nu este platita, dar este angajata, ea necapitalizandu-se 325.000 114.500 = 210.500 lei666

=

%

210.500 lei

Cheltuieli privind dobanzile

5198

9714 lei

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

(15.000 5286)

1682

200786 lei

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung

Inregistrarea dobanzilor efectiv platite:%

=

5121

162.500 lei

5198

7.500 lei

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

1682

155.000 lei

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung

9.Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.

S.C. Alfa S.A. primeste sub forma de imprumut pe termen lung, suma de 5000$, la cursul de 3,31 lei/$, cu o dobanda de 200$ pe an. Dupa primul an se ramburseaza imprumutul si dobanda aferenta la cursul de 3,38 lei/$.

a) primire imprumut:

5124 = 167 16 550 (5000$*3,31Lei/$)

b) rambursare imprumut:

conform cursului de primire: 5 000$*3,31 lei/$ = 16 550 leiconform cursului de la data achitarii 5000$*3,38 lei/$ = 16 900 leiDiferente nefavorabile:167 = 5124 16 550 lei

c) inregistrare diferente:665 = 167 350 lei (16900 lei 16550 lei)d) plata dobanzii:3,31 lei/$ * 200 $ = 662 lei conform cursului de la data achitarii;3,38 lei/$ * 200 $ = 676 lei conform cursului de primire;

168 = 5124 662 lei

e) inregistare diferente: 665 = 168 14 lei (676 lei 662 lei)10.Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.

Se consider o societate consolidant M care deine 80 % din capitalul social al societii consolidate F, adic 800 u.m. ntre cele dou societi nu exist operaii reciproce. Bilanurile celor dou societi nainte de consolidare se prezint astfel:

Bilant M

Activ

Capitaluri proprii si datorii

Imobilizari corporale 10 000

Capital social 6 000

Imobilizari financiare F 800

Rezerve 2 200

Active circulante 9 200 Rezultat 1 000

Capitaluri proprii 9 200

Datorii 10 800

Total 20 000

20 000

Bilant F

Activ

Capitaluri proprii si datorii

Imobilizari corporale 1 400

Capital social 1 000

Rezerve 100

Active circulante 2 600 Rezultat 300

Capitaluri proprii 1 400

Datorii 2 600

Total 4 000

4 000

Imobilizarile financiare sunt titluri de participare detinute de M in capitalul social al societatii F.

Bilantul consolidat al grupului dupa metoa integrarii globala va arata astfel:

BILANT CONSOLIDAT ( mii lei)

prin metoda integrarii globale

Activ Pasiv

Imobilizari corporale 11.400 lei Capital social M 6000 lei

(10.000+ 1400) Rezerve consolidate 2.280 lei( 2200+80)

Active circulante 11.800 lei Rezultat consolidat 1.240 lei

(9200+2600) (1000+240)

CAPITALURI PROPRII 9520

INTERESE MINORITARE 280

( 200-20-60)

DATORII ( 10.800-2.600)

TOTAL ACTIV 23.200 lei TOTAL PASIV 23.200 lei

Rezervele consolidate: 2.200 + 100x80% = 2280

Rezultatul consolidate: 1.000 + 300 x 80% = 1240Se observ c, n bilanul consolidat, a fost eliminat n activ valoarea titlurilor departicipare deinute de M n F (800 u.m.), iar n pasiv s-a eliminat din capitalul social al lui F contravaloarea titlurilor de participare deinute de M (800 u.m.), iar diferena de 20% ce aparin acionarilor din afara grupului, se regsete la interese minoritare".Suma intereselor minoritare de 280 a fost obinut adunnd cota de participare la capitalurile proprii ale acionarilor societii F din afara grupului, respectiv capital social1.000 x 20% = 200, cota de participare a acelorai acionari la rezulatul societii F 300 x20% = 60 i rezerve 100 x 20% = 20, deci 200 + 60 + 20 = 280.

11.Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.

Fie urmatoarea organigrama de grup:

Societatea F1 controleaza societatea F2 in conjunctiv cu asociatul X

Bilanturile individuale ale societatilor M, F1 si F2 se prezinta astfel:

Bilant societate M

Imobilizari corporale 10.000

Titluri de participare F1 640

Alte active 5.760

Total active 16.400

Capitalul social 4.000

Rezerve 8.000

Rezultat 2.000

Datorii 2.400

Total capitaluri proprii 16.400

Bilant societate F1

Imobilizari corporale 2.525

Titluri de participare F2 1.200

Alte active 520

Total active 4.240

Capitalul social 800

Rezerve 1.200

Rezultat 256

Datorii 1.984

Total capitaluri proprii 4.240

Bilant societate F2 Imobilizari corporale 20.000

Alte active 12.800

Total active 32.800

Capitalul social 4.000

Rezerve 12.000

Rezultat 800Datorii 16.000Total capitaluri proprii 32.800

Pentru simplificare, precizam ca nu s-au prezentat conturile de pofit si pierdere ale societatilor si

nici operatii reciproce

F1 80% 80% = > Exclusiv Integrare globala

F2 80%*30%=>24% 30% Comun Integrare proportionala

Acest calcul al procentajului de interes evidentiaza interese minoritare de 30%-24%=6%

A. Cazul in care se utilizeaza tehnica de consolidare pe paliere

Consolidarea grupului M se va derula in doua etape:

Consolidarea va incepe de la F2 inspre M; societatea F2 va fi integrata proportional in

societatea F1, formandu-se astfel subgrupul consolidat F1

Subgrupul F1 va fi integrat global in societatea M, formandu-se astfel grupul consolidat

M; capitalurile proprii ale subgrupului F1 vor fi partajate intre grup (80%) si minoritari

(20%).

Palierul 1: consolidarea societatii F2 de catre societatea F1.

Preluarea postuilor din bilantul societatii F1, in proportie de 100%

Preluarea posturilor din bilantul societatii F2, in propotie de 30%

Imobilizari corporale 2.520Alte active 3.840

Capital social 1.200 Rezerve 3.600Rezultat 240Datorii 4.800

Eliminarea operatiilor reciproce (nu exista)

Eliminarea tilturilor detinute de F1 in F2

Capital social = Titluri de participare F2 1200

Bilantul consolidat al subgrupului F1

ACTIV

Imobilizari corporale = 2.520+6.000 = 8520

Alte active = 520+3.840 = 4360 Total Activ 12.880

PASIVCapital social 800+1200-1200 = 800Rezerve consolidate 1.200+3.600 = 4800

Rezultat consolidat 256+240 = 496Total capitaluri proprii 6096Datorii 1.984+4.800 = 6784Total Pasiv 12.880

Palierul 2: consolidarea subgrupului F1 de catre M

Preluarea posturilordin bilantul societatii M, in poportie de 100%

Preluarea posturilor din bilantul subgrupului F1, in proportie de 100%

Eliminarea operatiilor reciproce (nu exista)

Partajul capitalurilor proprii ale subgrupului F1:

Capitaluri proprii Soocietatea M (80%) Interese minoritare(20%)subgrup F1

Capital social 800 640 160

Rezerve 4.800 3.840 960

Rezultat 496 3 97 397Total 6.096 4.877 1.219

Eliminarea titlurilor detinute de M in F1:

Capital social 800Rezerve 4.800Rezultat 496Titluri de participare 640Rezerva consolidate 3.840

Rezultat consolidat 397 Interese minoritare 1.219Bilantul consolidat al grupului M

ACTIV

Imobilizari corporale 10.000+8.250 = 18.520

Alte active 5.760+4.360 = 10.120Total Activ 28.640

PASIV

Capital social 4.000+800-800 4000Rezerve consolidate 8.000+3.840 11.840Rezultat consolidat 2.000+397 2397Capital proprii aferente act. Soc 18.237Mama 1219Interese minoritare 1120Rezerve 20%*(800+4.800) 99Rezultat 20%*496 19456Total capitaluri proprii

Datorii 2.400+6.784 9184Total Pasiv 28.640

Societatea M integreaza proportional societatea F2

Preluarea posturilor din bilantul societatii F2, in proportie de 30%

Partajul capitalurilor proprii ale societatii F2

Capitaluri

proprii subgrup

F2

ValoriValori

integrate

(30%)

Partea grupului

(80%*30%=24%)

Interese

minoritare

(6%)

Capital social4.0001200960240

Rezerve1200036002880720

Rezultat80024019248

Total16.800504040321008

Titlurile detinute de F1 in F2 sunt finantate astfel : 80%de societatea M si 20% de minoritari. In

consecinta eliminarea titlurilor se va face : pe seama capitalului social al societatii F2 pentru

80%*1.200=960 si pe seama interesului minoritar 20%*1.200=240 u.m. In plus se evidentiaza

interesele minoritare in activul net contabil al societatii F2

Capital social 1.200Rezerve 720Rezultat 48

Titluri de participare 1.200

Interese minoritare(1.008-240) 768Bilantul grupului consolidat M

ACTIV

Imobilizari corporale 10.000+2.520+6.000 18.520Alte active 5.760+520+3.840 10.120Total Activ 28.640

PASIVCapital social 4.000 Rezerve consolidate

(8.000+80%*1.200+30%*12.000- 11.8406%*12.000)

Rezultat consolidat

(2.000+80%*256+30%*800-6%*800) 2397Capital proprii aferente act. Soc 18237Mama 1219Interese minoritare

Rezerve 20%*(80+1.200) 1120+6%*(4.000+12.000)-20%*1.200

Rezultat 20%*256+6%*800 99Total capitaluri proprii 9184Datorii 2.400+1.984+30%16.000=4.800

Total Pasiv 28.640

12.Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.

Se consider societatea M care deine de la nfiinarea societii F, 30% din capitalul acesteia, de 1.000 U.M. Societatea F va fi cuprins n consolidare prin metoda punerii n echivalen. Rezervele lui F sunt de 60 U.M. i reprezint profitul anilor anteriori nedistribuit, iar profitul exerciiului curent este de 120 U.M. Conform metodei substituiei vom substitui titlurile n valoare de 300 u.m. din bilanul societii M cu cota parte din capitalurile proprii ale lui F ce revin societii M:

F partea lui M

- capital initial 1000 x 30 % 300

- rezerve 60 x 30 % 18

- profit 120 x 30% 36

Total

capitaluri proprii 1.180 354

In bilanul consolidat al societii M la activ apare postul de titluri puse n echivalen" la valoarea de 1.180 x 30% = 354 u.m., n locul valorii titlurilor la cost deachiziie de 300 u.m. Diferena dintre valoarea de subscriere de 300 u.m. reprezint parteasocietii M n rezervele i profitul societii F (354 -300 = 54), adic partea din rezerve 18u.m., i partea din profit 36 u.m., care vor majora capitalurile proprii ale societii M.

13.Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare.

In temeiul art. 94 alin. 1 lit. (a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, prezentul Plan de reorganizare este propus de catre Tura Victoria Amarda, in calitate de administrator special al societatii

debitoare (in insolventa) denumita in continuare Debitoarea, Societatea sau Eurocheese.

Destinatarii acestui Plan de reorganizare denumit in continuare Planul sunt judecatorul sindic i

creditorii inscrii in tabelul definitiv de creane .

Conditiile preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare a activitatii Eurocheese Productie ,

conform art. 94 alin. 1 lit. (a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile i

completarile ulterioare au fost indeplinite, dupa cum urmeaza:

- Debitoarea si-a manifestat intentia de a-si reorganiza activitatea, odata cu formularea cererii de

deschidere a procedurii;

- Debitoarea, prin administratorul special, a propus planul de reorganizare;

- Tabelul definitiv de creane impotriva EUROCHEESE PRODUCTIE SRL a fost depus la dosar i afiat la

data de 19.06.2012, planul fiind propus in interiorul termenului prevazut de art. 94 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 85/2006; debitoarea nu a mai fost subiect al procedurii instituite de Legea nr. 85/2006, nici

societatea si nici un membru al organelor de conducere nu a fost condamnat definitiv pentru niciuna

dintre infractiunile prevazute la art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Pentru a reflecta o imagine ct mai clar asupra activitii acesteia n ultimii patru ani, analiza efectuat acoper situaia patrimoniului debitoarei, categoriile de structur ale activului i capitalurilor proprii i datoriile societii:

INDICATORI2006200720082009

Imobilizari necorporale342045307540275705239534

Imobilizari corporale299424072605482048498220108339

Imobilizari financiare0000

Stocuri140.965132.681224.418141.496

Creante777.8399.100.7885.001.3734.679.458

Casa si conturi12.52932.351513.716109.262

ACTIVE CIRCULANTE931.3339.265.8204.712.0754.930.216

Cheltuieli in avans245.063707.8011.631.5233.002.255

TOTAL ACTIV4.512.68117.561.70927.104.28528.040.810

Structura activelor imobilizate

INDICATORI2006200720082009

ACTIVE IMOBILIZATE73.93%43.21%76.6%71.71%

ACTIVE CIRCULANTE79.17%92.9%74,28%62,15%

CHELTUIELI IN AVANS5,43%4.03%6,02%10,71%

TOTAL ACTIV100,00%100,00%100,00%100,00%

Imobilizrile necorporale n perioada 2006 2009, sunt date de licenele de utilizare ale programelor

informatice, marca Traian One , licente programe de contabilitate.

Imobilizrile corporale reprezint activele mobile i imobile care contribuie la producerea de bunuri i

servicii, au ponderea cea mai mare n total active imobilizate i au cunoscut o crestere de 9 ori in

perioada analizata, datorita investitiilor care s-au realizat in fiecare an, cu exceptia anului 2009.

Datorita specificului activitatii, societatea a investit permanent in echipamente de productie si mijloace

de transport. In anul 2007 semestrul 2, a fost inceputa investitia fabricii Jilava.

Detaliat, evoluia imobilizrilor necorporale i a imobilizrilor corporale, n perioada 2006-2009 se

prezinta astfel:

Evolutia imobilizarilor 2006-2009

INDICATORI2006200720082009

Imobilizari necorporale342.045307.540275.705239.534

Imobilizari corporale

terenuri841.070841.070841.070841.070

constructii1.479.1002.755.6252.755.6252.755.625

Instalatii , utilaje si masini39.209165.740679.607473.044

Alte instalatii , utilaje si mobilier46.54246.54246.54246.542

Imobilizari in curs525.7753.300.24416.874.23016.668.206

In perioada mentionata, s-a achizitionat terenul din Jilava, imobilul situat la parter in Bd. Coposu nr. 2 si mijloace de transport.

Totodata, cheltuielile de investitie aferente fabricii Jilava au colectate in imobilizari in curs pana la

finalizarea implementarii proiectului, in 2010.

Situaia activelor circulante i evoluia acestora

Activele circulante reprezint a doua component n structura activului bilanier, i, prin natura lor, pot nsemna calea cea mai scurt spre obinerea unor lichiditi pe termen scurt. Acestea cuprind elemente

patrimoniale de activ care, datorit destinaiei i a naturii lor, nu pot rmne o perioad ndelungat de

timp n societate. Activele circulante particip i se transform cu fiecare circuit sau ciclu de fabricaie,

mbrcnd forme diverse pe fazele procesului de producie.

La Eurocheese Productie, cele mai importante componente ale activelor circulante sunt stocurile

(branzeturile, smantana, untul, urda, grasimile vegetale), creantele (clienti, debitori diversi),

lichiditatile si cheltuielile in avans.

Ponderea stocurilor in activele circulante variaza intre 15% si 4%, cu tendinta de scadere datorata

optimizarii raportului materii prime/materiale aprovizionate si comenzi livrate.

Produsele finite raman in stoc cel mult de 15-20 zile.

Creantele constituie 80-90% din totalul activelor circulante si provin din solduri clienti si debitori diversi.

Tendinta generala de crestere a termenului de decontare a facturilor, uneori peste 45 zile, in ultimii ani a

determinat si o crestere a creantelor de la distribuitorii multinationali, care constituie cea mai mare

parte a creantelor (90%).

Pe de alta parte, valorificarea creantei impotriva asociatului Uniprep SA, in valoare de 1,9 milioane

lei, intarzie sa se produca, datorita numeroaselor procese si interese contradictorii, care lezeaza

interesele creditorilor.

contabile ale

debitorului

Situaia capitalurilor proprii

n componena capitalurilor proprii intr: capitalul social, rezervele de orice fel, rezultatul reportat i rezultatul exerciiului financiar.

n ceea ce privete evoluia elementelor componente ale acestui indicator, putem afirma urmatoarele:

Capitalul social al Societii, n sum de 1.803.800 lei, nu a suferit modificri n perioada 2006 2009,

fiind divizat n 18.038 parti sociale, cu valoare nominal de 100 lei/parte sociala.

Rezervele societatii au crescut in fiecare an al perioadei, de la 306.870 lei la 1.214.000 lei, fiind de

aproape 4 ori mai mari decat in anul 2006.

Capitalurile proprii au crescut in primii trei ani pana la 4,8 milioane lei, dar in 2009 au scazut la cel

mai mic nivel din perioada analizata .

n cadrul capitalurilor permanente ale Eurocheese Productie, se evideniaz Creditele bancare pe

termen lung, n valoare de 9.637.080 lei, contractate pentru investiiile de la fabrica Jilava, investiie

aflat n funciune n prezent.

Aceast datorie dateaza din 2007, Societatea nemainregistrnd, pn n anul 2007, credite bancare pe

termen lung.

De asemenea, pentru aceeasi investitie, societatea a primit o subventie in valoare de 6.000.000 lei din

partea APDRP, respectiv 50% din valoarea eligibila a proiectului de 12.000.000 lei.

Datoriile

Analiznd datoriile n perioada 2006 2009, observm c acestea au crescut an de an, cele mai mari

creteri fiind nregistrate n anul 2008, de la 8,5 milioane lei la 18 milioane lei, odat cu contractarea

creditului pentru investiii si achizitionarii de bunuri si servicii pentru investitie.

Se remarc i creterea semnificativ a datoriilor ctre Bugetul Statului i furnizorii de materii prime si

materiale, astfel nct datoriile la 31 decembrie 2009 erau de 8 ori mai mari dect cele nregistrate la

aceeai dat a anului 2006.

Datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de: datorii aferente creditelor bancare pe termen scurt,

datorii fa de furnizori, fa de bugetul statului i bugetul local local, salarii, furnizori i conturi asimilate,

i alte datorii care insumeaza 72% din totalul datoriilor .

La finele anului 2009, structura datoriilor pe termen scurt era urmtoarea :

- 48 % - datorii la furnizori i conturi asimilate

- 29 % - credite pe termen scurt, inclusiv contracte de leasing si contract de factoring

- 20 % - bugetul consolidat al statului, bugetul local, salarii

- 3 % - alte datorii.

Evoluia contului de profit i pierdere n perioada 2006 2009

Contul de profit i pierdere este un document contabil care ofer o imagine fidel asupra performanei

financiare, sintetiznd ntr-o manier explicit veniturile i cheltuielile dintr-o perioad de gestiune i, pe

aceast baz, prezint modul de formare a rezultatelor economice. Aadar, contul de profit i pierdere

este un document de sintez contabil prin care se regrupeaza fluxurile de exploatare, financiare i

extraordinare ale unei ntreprinderi. Cu ajutorul lui, se explic modul de constituire a rezultatului

exerciiului financiar n diferite etape, permind desprinderea unor concluzii legate de nivelul

performanelor economice ale activitii desfurate de o entitate, ntr-o perioada de gestiune.

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri este un indicator sintetic economico-financiar, care exprim veniturile totale din

exploatare obinute de o societate economic, pe baza operaiunilor comerciale efectuate ntr-un an.

In perioada 2006 2009, indicatorul a inregistrat crestere in 3 ani consecutivi cu 55% , in al patrulea

an revenind la nivelul din 2006.

La reducerea cifrei de afaceri, au contribuit mai multi factori interni i externi, a cror influen se

resimte i n perioada actual:

n primul rnd, s-a nregistrat o diminuare a activitii de producie, determinat de lipsa

lichiditatilor necesare pentru capitalul de lucru, astfel incat s-a restrans distributia nationala la

doar cateva orase si a fost intrerupta colaborarea cu Rewe Romania si MiniMax.

In al doilea rand, s-a redus treptat cererea medie/ o comanda/magazin de la circa 1500 lei pe

factura la 650 lei pe o factura.

Din aceasta cauza, au fost disponibilizate 15 persoane, dintre care muncitori calificati,

economisti cu experienta si personal auxiliar.

A crescut concurenta producatorilor europeni cu investitii si tehnologii noi implementate in

Romania, Bulgaria sau Polonia.

Cheltuielile de exploatare

n perioada analizat, cheltuielile de exploatare au avut o evolutie identica cu veniturile din exploatare

pe care le-au urmarit indeaproape.

Cheltuielile din exploatare reprezinta 91-92% din veniturile din exploatare, cu exceptia anului 2008,

cand nivelul acestora a scazut la 87%, astfel ca s-a inregistrat profit operational in toti anii intre 7% in

2009 si 32% in 2007.

Structura cheltuielilor de exploatare la finele anului 2009, se prezint astfel :

- cheltuieli cu personalul (inclusiv obligaii salariale) 19 %

- cheltuieli cu materii prime i materiale 65 %

- cheltuieli cu utiliti (energie, gaz, apa ) 3 %

- alte cheltuieli de exploatare (provizioane, servicii, transport, impozite, taxe) 13%

Cheltuielile de exploatare s-au meninut la un nivel relativ ridicat din mai multe motive:

cheltuielile cu personalul

Aceasta se explic att prin prevederile legislative, care nu permit o flexibilitate a salariului n relaia

angajat angajator, ct i prin profilul activitii de producie, care presupune personal calificat,

specializat n puncte critice ale produciei.

Cheltuielile cu mentenanta si conservarea fabricii si utilitatilor aferente au grevat de

asemenea nivelul cheltuielilor de exploatare;

Cresterea preturilor la materiile prime , ambalaje si ingrediente

.

Veniturile totale ale unei societi comerciale cuprind:

- venituri din exploatare

- venituri financiare

- venituri extraordinare.

Veniturile din exploatare au ponderea cea mai mare n totalul veniturilor i reflect activitatea

desfurat ntr-o perioad dat de timp, iar din punct de vedere contabil, reprezint echivalentul valoric

al produciei realizate sau vndute (produse finite, marfuri, lucrari, servicii), servind ca sursa de

acoperire a cheltuielilor.

Veniturile totale au nregistrat o crestere pentru perioada 2006-2008 cu 55% si descretere pentru anul

2010, care a fost anul cel mai scazut din activitatea societatii.Veniturile financiare au pondere mic n totalul veniturilor, nsumnd veniturile din dobnzi, veniturile

din diferenele de curs valutar, veniturile din interese de participare sau alte venituri financiare. n anul

2010, veniturile financiare au reprezentat 9,5 % din totalul veniturilor.

Cheltuielile financiare provin din comisioane si dobanzi, dar mai ales din diferente de curs valutar si

au influentat negativ rezultatul in toti anii analizati.

Cheltuielile totale cuprind :

- cheltuieli de exploatare

- cheltuieli financiare

- cheltuieli extraordinare.

Cheltuielile de exploatare au ponderea cea mai mare n totalul cheltuielilor i sunt reprezentate de

totalitatea resurselor consumate pentru realizarea activitii de producie i desfacere a produselor finite.

Ponderea acestora oscileaza intre 88-92% si reprezinta principala sursa de reducere a costurilor si

eficientizare.

In 2009, cheltuielile materiale au scazut cu 64% fata de anul 2008, iar cheltuielile cu servicii si taxe sau redus cu 40% fata de anul precedent; asa cum s-a aratat mai sus, cheltuielile cu personalul au

ramas la acelasi nivel cu anul precedent.

Acest fapt a facut ca anul 2009 sa devina primul an care inregistreaza pierdere contabila de 220.000 lei.

Diagnosticul financiar patrimonial Analiza patrimoniului net

Patrimoniul sau activul net este expresia averii nete a acionarilor, altfel spus valoarea drepturilor pe

care le posed proprietarii asupra entitii patrimoniale. Prin activ se inelege orice bun material sau

crean, care se poate evalua pecuniar i care este n proprietatea societii.

Activul net contabil, folosit i n evaluare, poate fi definit ca excedentul totalului bunurilor i drepturilor

societii asupra totalului datoriilor ei ctre teri, fiind echivalenta capitalurilor proprii, reprezentat de

elemente de substan material.

Prin urmare, activul net contabil d indicii asupra solvabilitii globale a Eurocheese Productie.

Activul net contabil n ultimii patru ani este pozitiv, fiind n ultimul an de referin, premergator intrarii in insolventa, n valoare de 8.557.955 lei.

Analiznd valoarea activului net contabil n perioada 2006 - 2009, observm o reducere a acestuia doar

n ultimii doi ani, respectiv 2008 2009, cu precdere n ultimul an al perioadei, datorit creterii valorii

datoriilor. Aceastea decurg, n principal, din creditele contractate pentru investitie de la RBS si din

cresterea datoriilor la furnizori.

Aceste valori, mpreun cu dobnzile calculate conform contractului ncheiat, reprezint ponderea

diferenei datoriilor nregistrate n ultimii ani fa de anii precedeni. Chiar i n aceast situaie, activul

net contabil la 31.12.2009, n valoare de 8.557.955 lei, este un indicator pozitiv, care

exprim posibiliti reale de dezvoltare a activitii.

ACTIVUL NET CONTABIL LA DATA DE 31.12.2009

Denumire element 31.12.2009

A. ELEMENTE DE ACTIV

I ACTIVE IMOBILIZATE

1 Imobilizari necorporale la valoarea ramasa 239.534

2 Terenuri si mijloace fixe la valoarea ramasa 3.440.133

3 Imobilizari necorporale si corporale in curs 16.668.206

4 Imobilizari financiare 0

TOTAL I (rd. 1 la rd. 4) 20.347.873

II ACTIVE CIRCULANTE

5 Materii prime, materiale consumabile 64.150

6 Productie in curs de executie 7.173

7 Produse finite si marfuri 50.876

9 Disponibilitati banesti 109.262

10 Investitii pe termen scurt efecte de ncasat 0

11 Creane si decontari 4.679.458

TOTAL II (rd. 5 la rd. 11) 4.930.216

III Cheltuieli in avans 2.762.721

TOTAL A (I+II+III) 28.040.810

B Elemente de pasiv ( DATORII )

12 Imprumuturi si datorii asimilate

13 Furnizori

14 Creditori

15 Dividende de platit

16 Alte decontari

17 Conturi de regularizare si asimilate

TOTAL B ( rd.12 la rd.17) 19.482.855

ACTIV NET CONTABIL (A-B) 8.557.955

Analiza solvabilitii, fondului de rulment, necesarului de fond de rulment i

trezoreriei nete

Solvabilitatea reprezint capacitatea societii de a face fa obligaiilor adente care rezult, fie din

angajamente anterior contractate sau din operaii curente, fie din prelevri obligatorii.

Se consider c o entitate este solvabil, dac urmtoarele egaliti sunt ndeplinite:

Active imobilizate = Capital permanent

Active circulante = Datorii de

n practic, aceast egalitate nu se ntalnete, deoarece ar fi necesar corelarea perfect a ncasrilor i

plilor. De aceea, este necesara constituirea unei rezerve, care s fac fa neregularitilor existente

ntre scadenele ncasrilor i scadenelor plilor. Aceast rezerv este fondul de rulment. Fondul de

rulment reprezint partea din resursele financiare permanente care asigur finanarea activelor

circulante rennoibile permanent.

Formula de calcul :

Fondul de rulment = Surse permanente - Alocri permanente , sau

fond de rulment = Alocri ciclice - Surse ciclice

Necesitatea finanrii ciclului de exploatare trebuie s fie acoperit din resursele din exploatare

corespunztoare. Necesarul de fond de rulment este diferena dintre necesitile de finanare ale

exploatarii i datoriile din exploatare.

Indiferent de formula, rezultatul este acelasi si exprima acea parte a capitalurilor permanente care pot

acoperi nevoile de finantare.

Indiferent de modalitatea de calcul, in logica financiara nu exista decat un singur fond de rulment, iar

rezultatele obtinute prin mai multe formule coincid .

Echilibrul financiar al societatii este reflectat de:

Trezoreria net = Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment

n cazul concret al societii, se desprind urmatoarele observatii :

Fondul de rulment negativ inregistrat de societate in perioada 2006 2009, reflecta situatia dificila a

acesteia inainte de a se lua decizia intrarii in insolventa.

Din punct de vedere al activelor circulante, Fondul de rulment negativ de -3.161.034

evidentiaza pe termen scurt deficitul in raport cu datoriile temporare.

Este necesar ca, la reluarea activitatii, sa se faca o determinare cat mai exacta a Fondului de rulment

si sa se asigure un echilibru financiar pozitiv pe termen lung, asa cum se arata in capitolul privind

strategia Planului de reorganizare.

Activele circulante transformate in lichiditati intr-un termenscurt (sub un an) vor permite rambursarea

integrala a datoriilor pe termen scurt si degajarea lichiditatilor excedentare.

Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila a societatii sub aspectul solvabilitatii sale.

Necesarul de fond de rulment pozitiv inregistrat de societate in perioada 2006 2009 semnifica un

surplus de nevoi temporare, determinat de cresterea activitatii si cifrei de afaceri a societatii in 2007 si

2008.

Pentru perioada ulterioara reluarii activitatii , cand Planul prevede crestere in fiecare an, necesarul de

fond de rulment va fi pozitiv, reflectand cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Trezoreria neta negativa inregistrata in anii 2008 si 2009, semnifica existenta unui dezechilibru

financiar, la incheierea exercitiului financiar, un deficit monetar acoperit prin credite pe termen scurt, in

cazul de fata prin credite furnizor sau asociat.

Aceasta situatie evidentiaza dependenta societatii de resurse financiare externe, deoarece lichiditatile nu

sunt suficiente pentru plata datoriilor, in special a celor pe termen scurt.

Aceasta se datoreaza mai multor cauze :

Intarzierea implementarii investiei cu doi ani;

Nedecontarea la timp a cheltuielilor de investitie in valoare de 3.000.000 ron (25%)

Presiunile exercitate de unul din debitorii si asociatii societatii (Uniprep) au determinat

necesitatea preluarii controlului la masa credala a acestuia si eliminarea celorlalti creditori prin

plata sumei de peste 1.300.000 ron

Criza economica

Cheltuielile de conservare a fabricii si utilitatilor.

14.Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment.

Se cunosc urmatoarele informatii:

A. ACTIVE IMOBILIZATE

Cheltuieli de constituire 3.500

Amortizarea chelt de constituire (3.000)

Valoare neta 500

Imobilizari corporale 2.000.000

Amortizarea imobilizarilor corporale (750.000)

Valoare neta a imob corporale 1.250.000 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1.250.500

B. ACTIVE CIRCULANTE

Marfuri 245.000

Provizioane pt deprecierea marfurilor (35.000)

Valoare neta a marfurilor 210.000

Clienti din care incerti (100.000) 900.000

Prov pt deprecierea cl incerti (100.000)Val neta a creantelor client 800.000Casa si conturi la banci 40.000TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 1.050.000

C. CHELTUIELI IN AVANSD. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN

Furnizori 509.500Credite bancare pe termen scurt 100.000TOTAL DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADADE UN AN 609.500

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGATII CURENTENETE (B+C-D-I) 440.500

F. TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE (A+E) 1.691.000G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

Credite bancare pe termen lung 1.381.000

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 20.000 I. VENITURI INREGISTRATE IN AVANSJ. CAPITAL SI REZERVE

Capital subscris varsat 250.000 Rezerve 50.000Rezultatul reportat (10.000)

TOTAL CAPITALURI PROPRII 290.000

In vederea lichidarii s-au efectuat urmatoarele operatii:-imobilizarile corporale au fost vandute la pretul de 1.400.000 mii u.m.-marfurile au fost vandute la pretul de 220.000 mii u.m-clientii incerti au fost incasati in proportie de 20%, restul creantei fiin irecuperabil;-pentru plata inainte de termen a furnizorilor, societatea beneficiaza de un scont de 3%;-s-au rambursat creditele contractate la banca;-cheltuielile ocazionate de lichidare sunt de 8.000 mii u.m.Contabilizarea operatiilor de lichidare se poate face dupa mai multe metode, una dintre acestea fiind cea identica cu cea utilizata atunci cand continuitatea activitatii este asigurata. vanzarea imobilizarilor

5121= % 1.736.000.000

7583 1.400.000.000

4427 336.000.000

descarcarea de gestiune

%= 21 2.000.000.000

281 750.000.0006583 1.250.000.000 vanzarea marfurilor

5121 = % 272.800.000

707 220.000.000

4427 52.800.000

descarcarea de gestiune

607= 371 245.000.000

reluarea la venituri a provizionului pt deprecierea marfurilor

397= 7814 35.000.0006.

incasarea clientilor certi

%= 4111 800.000.000

5121 784.000.000 667 16.000.000 incasarea clientilor incerti%= 4118 100.000.0005121 20.000.000654 80.000.000

reluarea la venituri a provizionului pt deprecierea creantelor clienti497= 7814 100.000.000

plata furnizorilor

401= % 509.500.000

5121 494.215.000

767 15.285.000

rambursarea creditelor fata de banca

%= 5121 1.481.000.000

162 1.381.000.000

519 100.000.000inregistrarea cheltuielilor generate de lichidare

628= 5121 8.000.000

reluarea proviz pt riscuri si cheltuieli

151= 781 220.000.000

anularea chelt de constituire%= 201 3500.000

2801 3.000.000

6583 500.000

inchiderea conturilor de venituri

%= 121 1.790.285.000 707 220.000.000 7583 1.400.000.000 7812 20.000.000 7814 135.000.000767 15.285.000

inchiderea conturilor de cheltuieli

121= % 1.599.500.000 607 245.000.000 628 8.000.000 654 80.000.000 6583 1.250.500.000

667 16.000.000

regularizarea taxei pe valoarea adaugata

4427= 4423 388.800.000

plata taxei pe valoare adaugata4423= 5121 388.800.000

inregistrarea impozitului pe profit691= 44 1 30.525.600

plata impozitului pe profit

441= 5121 30.525.600

.inchiderea contului de cheltuieli121= 691 30.525.60015.Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.

Presupunem ca societatile M, A si B controleaza in comun societatea F. Fiecare societate detine 30% din titlurile societatii F. Diferenta de 10% din titluri este detinuta de persoane fizice.

Societatea M a achizitionat titlurile detinute la societatea F cu pretul de 6.000 u.m.

In cursul exercitiului N intre societatile M si F se deruleaza urmatoarele operatiuni:

-societatea M acorda un imprumut pe termen lung societatii F, in suma de 3.000 u.m.;

-societatea M livreaza marfuri societatii F in valoare de 800 u.m., vandute integral de catre societatea F, dar neachitate de aceasta pana la inchiderea exercitiului N.

Situatiile financiare simplificate ale societatilor M si F la 31.12.N se prezinta astfel:

Bilantul societatii MACTIV

PASIVTerenuri

Constructii

Titluri de participare

Imprumuturi acordate pe termen lung

Creante-clienti

Disponibilitati20.000

10.000

6.000

3.000

1.500

500Capital social

Rezerve

Rezultat

Furnizori25.000

6.000

2.000

8.000

TOTAL ACTIV41.000TOTAL PASIV41.000

Contul de profit si pierderi al societatii MVenituri totale

Cheltuieli totale100.000

98.000

Rezultat2.000

Bilantul societatii FACTIV

PASIVTerenuri

Constructii

Creante-clienti

Disponibilitati17.500

5.000

1.000

1.500Capital social

Rezerve

Rezultat

Datorii pe termen lung

Furnizori18.000

2.000

1.000

3.000

1.000

TOTAL ACTIV25.000TOTAL PASIV25.000

Contul de profit si pierderi al societatii FVenituri totale

Cheltuieli totale60.000

59.000

Rezultat1.000

I. Parcurgerea etapelor de consolidare a bilantului.

a). Cumularea posturilor din bilantul societatii M in procent de 100% si a posturilor din bilantul societatii F in procent de 30%Post bilantierSocietatea M

(100%)Societatea F

(30%)TOTAL

Terenuri

Constructii

Titluri de participare

Imprumuturi acordate pe termen lung

Creante clienti

Disponibilitati20.000

10.000

6.000

000

1.500

5005.250

1.500

-

-

300

45025.250

11.500

6.000

000

1.800

950

Total activ41.0007.50048.500

Capital social

Rezerve

Rezultat

Datorii pe termen lung

Furnizori25.000

6.000

2.000

-

8.0005.400

600

300

900

30030.400

6.600

2.300

900

8.300

Total pasiv41.0007.50048.500

b). Eliminarea operatiilor reciproce

Datorii pe termen lung = Imprumuturi acordate pe termen lung 900 (30%*3.000)

Eliminarea sumei nedecontate din operatiunea de vanzare/cumparare a marfurilor, conform procentajului de integrare:

Furnizori = Clienti 240 (30%*800)

Eliminarea titlurilor detinute de societatea M in F:

- calculul diferentei de achizitie:

(+) Costul de achizitie a titlurilor

6.000

(-) Valoarea justa a titlurilor achizitionate 5.400

(=) Fond comercial

600

Contabilizarea fondului comercial:

Fond comercial = Titluri de participare 600

Eliminarea participatiilor detinute de M in F

Capital social = Titluri de participare 5.400 (6.000-600)16.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.

Sa se determine activul net contabil corectat pe baza urmatoarelor informatii:

- capital social: 10.000;

- rezerve: 3.000;

- rezultat reportat: 5.000;

- cheltuieli de constituire: 2.000;

- cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crearii unui produs pentru inlocuirea altuia care va iei de pe piata anul urmator;

- cheltuieli in avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

Raspuns:

Nr.

Crt.ExplicatiiDate din Bilantul

ContabilDate din Bilantul

economicNr. Crt.ExplicatiiDate din Bilantul

ContabilCorectie Etapa 1Corectie Etapa 2Total CorectiiDate din Bilantul

economic

1Ch. constit200001C social1000010000

2Ch. cercet100002Rezerve30003000

d.c 4000 creare produs3Rez Rep50005000

3Ch vans10000

TOTAL130000180000-150003000

ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) - (2.000 + 6.000 +1.000) = 9.000 u.m.

17.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.

Determinati activul net corijat al unei intreprinderi prin ambele metode, cunoscand urmatoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de infiintare 15.000; cladiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; imprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.

Raspuns:

Nr.

Crt.ExplicatiiDate din Bilantul ContabilCorectie Etapa 1Corectie Etapa 2Total CorectiiDate din Bilant economicNr. Crt.ExplicatiiDate din Bilantul

ContabilCorectie Etapa 1Corectie Etapa 2Total CorectiiDate din Bilantul economic

1Chetuieli

infiintare15000-15000-1500001Capital social100000100000

2Cladiri2000002000002Rezerve1000010000

3Echipamente2500002500003Profit55000-15000-1500040000

4Stocuri3000003000004Venituri Anticipate80000-80000-800000

5Casa10000100005Furnizori4000008000080000480000

6Banca1500001500006Creditori8000080000

77Imprum.TL200000200000

TOTAL925000-150000-15000910000925000-15000-15000910000

- Metoda substractiva:

Cladiri 200.000

Echipamente 250.000

Stocuri 300.000

Casa 10.000

Banca 150.000

Total active 910.000

Furnizori 400.000

Creditori 80.000

Imprumuturi 200.000

Venituri anticipate 80.000

Oblig 760.000

ANC 150.000

18.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.

Precizati care este valoarea activului net corectat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:

1.Metoda substractiv

Activul Net Corectat = Total active reevaluate corijate Total datorii

2.Metoda aditiv

Activul Net Corectat = Capitaluri proprii + Total influene rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice

Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corectat.

Activ net corectat= Capitaluri proprii+ Diferente din reevaluare

= (3.000.000+500.000+1.000.000)+14.000.000 = 18.500.000

19.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare.

Considerand ca valoarea unei intreprinderii redresabile dupa 2 ani este de 4 mil u.m., in conditiile unui capital ce trebuie reinvestit pentru redresarea societatii Kinv de 1000.000 u.m. iar rata de actualizare este de 20% rezulta o valoare estimata a intreprinderii redresabila de circa 1.8 mil u.m. 2

V = 4000/ (1+0.2) -1.000.000 = 1.777.778 lei

20.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente necesare exploatarii.

Bilantul la 31.12 N se prezinta astfel:ActivPasiv

Imobilizari corporale1.600Capital social2.000

Fond Fond comert250Diferente de reevaluare550

Stocuri300Obligatii financiare (t.P.)500

Creante500Furnizori + credite200

Disponibilitati600

3.2503.250

Necesarul de fond de rulment (NFR) 600Profit net previzional500/anPlanul de finantare se prezinta astfel: 1 2345 Investitii 200 - 200 - 200 NFR - 100 - 100 - Rambursari imprumut 100 200 200 - -

Mijloace necesare 300 300 400 100 200

-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;-Renta de goodwill va fi actualizata la rata de 12%.Evaluarea se face in doua etape: evaluarea elementelor corporale i evaluarea elementelor necorporale.

Evaluarea elementelor corporale:Activ corporal (net) 3.000Datorii 700Valoarea eleni, corporale 2.300Evaluarea elementelor necorporale:

Calculul CPNE:Imobilizari corporale nete l .600NFR 600 CPNE = 2.200

In functie de elementele cifrate din planul de finantare, masa CPNE va evolua in 5 ani astfel:012345

CPNE la inceput an2.2002.2002.5002.9003.0003.200

Mijloace necesare-300300400100200

CPNE la sfarit an2.2002.5002.8003.3003.1003.400

Remunerarea CPNE(15%)_375420495465510

Profit previzional net-500500500500500

Superbeneficiu-+ 125+ 80+ 5+ 35-10

Superbeneficiu actualizat la 12%-11164322-5

GW= 195Valoarea globala a intreprinderii:

Valoarea elementelor corporale 2.300Valoarea elementelor necorporale 195Valoarea globala 2.495In ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabilite ipotezele de baza:durata rentei: a fost fixata la 5 ani; cu cat durata e mai mare, cu atat goodwill-ul sau badwill-ul sunt mai mari dar si riscul este mai mare. De regula, durata se stabilete in functie de constatarile din diagnostic (3-7 ani);perioada de referinta: s-au luat in consideratie 5 ani viitori; in practica se pot lua in calcul patru perioade: istorica (minim 3 ani), viitoare (minim 3 ani), mixta (trecuta i vii toare) i ponderata (combinarea primelor trei);rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%; cu cat este mai mare cu atat renta de goodwill este mai mica. Se pot aplica rate diferentiate: o rata pentru partea imobilizata i o alta rata redusa cu pana la jumatate din prima pentru partea circulanta;beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obtinut conform metodologiei pentru determinarea capacitatii beneficiare; rata de actualizare; nu are scopul de a corija eroziunea monetara ci de a lua in calcul neincasarea imediata. Rata de actualizare masoara renuntarea la disponibilitatea financiara a capitalurilor; cu cat ateptarea e mai lunga cu atat penalizarea e mai dura. Cu cat rata e mai mare cu atat goodwill-ul e mai mic.21.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial bruta.

a) Care este valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi care, dupa reevaluarea bunurilor, prezinta urmatoarea situatie patrimoniala: capital social 3.000; imobilizari 8.000; stocuri 20.000; creante 15.000; rezerve 500; profit 1.000; diferente din reevaluare 14.000; disponibilitati 500; obligatii nefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie 10.000

Valoarea substantiala bruta (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC +Datorii ) + Active obtinute prin inchiriere sau leasing - Active imprumutate/inchiriate/cedatetertilor - Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune

VSB = 8000 + 20000+15000 + 500 + 10.000 = 53.500

Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

b) Activul net contabil al unei intreprinderi este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Cat va fi valoarea substantial brut a ntreprinderii?

Valoarea substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.

Valoarea substantiala bruta = 425.000 + 105.000 75.000 = 455.000 mii lei

22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta.

Care este valoarea patrimoniala de baza a unei intreprinderi care prezinta urmatorul bilant economic : imobilizari 60.000 ; capital social 70.000 ; obligatii 640.000 ; stocuri 300.000; creante 400.000 um, diferente de reevaluare 50.000 ; profit 10.000 ; rezerve 10.000 ; disponibilitati 20.000 :

ACTIVPASIV

1. Imobilizari60 0001. Capital social70 000

2. Stocuri300 0002. Obligatii640 000

3. Creante400 0003. Diferente din reevaluare50 000

4. Disponibilitati20 0004. Profit10 000

5. Rezerve10 000

TOTAL ACTIV780 000TOTAL PASIV780 000

Metoda substractiva:

ANCorijat = Total activ reevaluat corijat Total datorii

ANCorijat = 780 000 -640 000 = 140 000

Valoarea substantial neta = Valoarea substantial bruta datorii totale

VSB = 60.000 + 300.000 + 400.000 + 10.000 = 770.000

VSN = 770.000 640.000 = 130.000

23.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).Pentru fiecare cont de imobilizari necoroporale se verifica valorile brute, amortizarea cumulata, provizioanele create pentru depreciere si valorile netele contabile.

Se verfica soldurile de deschidere si inchidere cu cele din bilant.

Pentru imobilizarile de valori importante se analizeaza modul de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei.

Se vor compara documentele de inventariere cu evidenta contabile pentru a se asigura ca nu s-a omis nici un document.

24.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10).

Obiective privind auditul al imobilizarilor corporale:Verificarea intrarilor din punct de vedere al tranzactiilor de achizitie:-facturi de achizitie

-NIR-urile;-Jurnal de cumparari;-Fisa mijlocului fix;-Modul de calclul al amortizarii;-Verificarea inregistrarilor in contabilitate a intrarilor.Verificarea intrarilor de imobilizari prin casare:

-Expirarea duratei normale de functionare;

-Existenta procesului verbal de casare;

-Existenta valorii ramase neamortizata din punct de vedereal trecerii acesteia pe cheltuiala.

Verificarea tranzactiilor privind vanzarile intreprinderii:

-Documentul de vanzare (facturi, contracte);

-Respectarea conditiei ca pretul de vanzare fara TVA sa fiecel putin egal cu valoarea ramasa neamortizata.Verificarea iesirilor sub forma donatiilor:

-Contractul de donatie;-Procesul verbal de scoatere din functiune;

-Constituirea valorii ramase neamortizata ca nededectibilafiscal.25.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10).

Pentru examinarea conturilor de imobilizari financiarea se efectueaza urmatoarele lucrari:

Obtinerea un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat.

Verificarea intrarilor de investitii financiare.

Verificarea iesirilor de investitii financiare.Confirmarea soldurile conturilor de credite intragrup si asigurativa ca sunt corect prezentate.

In cursul inventarierii fizice au fost incluse in stocuri cateva articole de stoc nevandabile.

Se stabileste o politica predefinita si avand criteria clare privind politica de scoatere din gestiune a acestor tip de bunuri

Se testeaza prezenta unor stocuri nevandabile prin chestionarea angajatilor din productie si management si prin observarea atenta a articolelor deteriorate.

26.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10).

La examinarea stocurilor trebuie avut in vedere:-Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.

- Selectarea unui esantion de stocuri din fisele de inventar preliminare si verificarea existentei stocurilor respective.

- Identificarea stocurilor tertilor detinute de societate.

- Obtinerea de detalii privind bunurile in tranzit sau cele aflate in alte locatii.

- Revizuirea fiselor de inventar ale tuturor stocurilor finale.

27.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10).

Informatiile necesare auditarii creantelor includ:

Documente de casa;Extrase de cont;Facturi fiscale;Jurnale;Contracte aferente;Confirmarea soldurilor cu clientii;Lista debitorilor intreprinderii;Raport de clasificare a creantelor in functie de zile (30, 60, 90).28.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an(10).

Obiectivele auditului financiar contabil afferent datoriilor includ:

Verificarea intrarilor din punct de vedere al tranzactiilor de achizitie;

Verifcirea facturilor de prestari servicii;Verificarea contractelor de vanzare- cumparare dar si a celor de leasing;Verificarea provizioanelor constituite in cazul soldurilot debitoare a clientilor.

Doua societati comerciale convin sa compenseze datoriile care le au una fata de cealalta.

Societatea A SRL va compensa facture 1/ 01.01.2013 in valoarea de 150 lei iar societatea B SR: va compensa facturile 256/2.03.2013 in valoare de 70 lei si factura 311 / 01.04.2013 in valoare de 80 lei.

Inregistrarea contabila pentru ambele societati este

401=411

150 lei

29.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10).

Pentru datoriile pe termen lung, auditorul va examina documentele care justifica soldurile de deschidere; se pot, de asemenea, obtine informatii prin confirmarea soldurilor de deschidere

Procedurile analitice sunt utile ca indicatori care semnaleaza ca firma clientului se confrunta cu dificultati financiare importante. raportul peste medie intre datoriile pe termen lung sau activul net, concomitent cu un raport dintre profituri si totalul activelor sub nivelul mediu, arata un risc de blocaj financiar relativ mare.Din categoria utilizarilor temporare fac parte:

- Distribuirea de dividende (N-1) in cursul exercitiului N;- Achizitii de imobilizari corporale;- Cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii;- Diminuarea capitalurilor proprii;- Rambursarea de datorii pe termen lung i mediu.30.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10).

Probele de audit privind conturile de investitii pe termen lung se obtin de la conducerea firmei asupra pastrarii acestora i efectul lor asupra situatiilor financiare. Conturile de investitii prezentate in situatiile financiare pot fi validate de auditor prin informatiile date, prin cotatiile de piata, valoarea acestora i compararea cu valoarea contabila a investitiilor la data raportului. Daca valorile cotate pe piata nu depaesc valorile investigate in conturi el va estima daca este cazul sa reduca valoarea contabila a acestora. Este important sa se verifice de catre auditor ajustarile facute in conturi intre valorile de piata i valorile contabile de intrare.


Recommended