---S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Adev@rata m@sur@ dup@care se judec@ orice putere:c$t de bine a f@cut pe lume,nu c$t zgomot a f@cut”.

Al. Vlahu]@

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 324 anul 7 vineri, 28 octombrie 2011 1 RON

„Se observ@, în România, pre -ferin]a pentru dezbaterile elitistedespre soarta Europei. Ceea cereflect@ defazarea istoric@ în ra -port cu etapele construc]iei euro -pene, înclina]ia spre imitare }imimare a «bonjuri}tilor» ironiza]ifrecvent de grup@rile critico – ra -]ionale ale culturii române mo -derne. Mai exprim@ }i tendin]ade încurajare a stratific@rilor so -ciale determinate ilegal }i nepro-

ductiv, în detrimentul echilibrului social – economics@n@tos, dar }i supralicitarea formei în dauna fondului.În fapt, elitele demonstreaz@ astfel c@ au atins o limit@a creativit@]ii în construc]ia european@, c@ sunt blocateîn proiectul de dup@ al Doilea R@zboi Mondial”.

Mustr@rile elegant ambalate ale cunoscutului comenta-tor de politici economice, prof.dr. Vasile Pu}ca}, fost nego-ciator }ef al României cu UE, ]intesc rezultatele }i atmos-fera „extraterestr@” a colocviului interna]ional „Penser l'Europe”aflat la cea de-a X-a edi]ie, în organizarea AcademieiRomâne }i a Funda]iei Române pentru {tiin]@ }i Art@, des-f@}urat la Bucure}ti, în urm@ cu dou@ s@pt@mâni.

România - între poemele elitiste }i proza d-lui Franks

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

„Dumnezeu a a}ezat munca ca o sentinel@ pentru virtute”

Napoleon

„Istoria muncii este îns@}i istoria umanit@]ii. Iat@ aproa -pe zece mii de ani c@ munca a înl@n]uit atunci cândomul a fost serv, }i c@ munca a eliberat când omul adevenit propriul s@u st@pân. Civiliza]ia timpului libercare de mai mult de un demi-secol a fost realizat@^n ]@rile bogate, a reprezentat }i reprezint@ una dinacele revolu]ii lini}tite care au returnat societ@]ile f@r@prea mult zgomot. Acolo unde, în secolul XIX, atâ]iab@rba]i, femei }i copii nu aveau ca singur orizont de-

cât uzina; acolo unde ace}tia î}i foloseau corpul lor vreme de 10 sau 12 sau14 ore de servitu]i, ma}ina (f@r@ excep]ie) a încetat în mod progresiv s@ fieinamicul lor. Ea a u}urat munca uman@, a permis zile de repaos din ce înce mai numeroase, a ridicat nivelul de via]@”.

A}a cum foarte plastic prezin -t@ maestrul {tefan Mâ}u în carteasa „Omenirea secolului al XXI-lea}i guvernul mondial”, actualul tsu-nami al economiei mondiale, înca-drat ini]ial cu un optimism necon-firmat, ca o „criz@ 2008-2010”,încununeaz@ cu o nedorit@ logic@e}ecul unui mod de dezvoltareeconomic@ inadecvat }i neadap-tat care epuizeaz@ resursele nat-urale }i condamn@ la s@r@cie ma-

joritatea popula]iei lumii. De}i în ultimii 50 de ani ai sec-olului XX produc]ia mondial@ a crescut de }ase ori }ipopula]ia mondial@ de (numai) dou@ ori, inegalit@]ile întrena]iuni }i în interiorul na]iunilor s-au accentuat, devenindo surs@ de îngrijorare }i de poten]ial conflict.

28 octombrie 1866. Inaugurarea Statuii Libert@]ii,la intrarea ^n portul New-York.

Munca, blestem sau eliberare? - Incursiuni temerare într-un univers duplicitar -

Extinderea Re]elelorTrans-Europene de

Transport pe teritoriulRom$niei

continuare ^n pag. 4-5

Sediul Fondului Monetar Interna]ional

Wall Street Journaldeschide în mod voit unadin cele mai mari Cutiiale Pandorei din Europade Est. Pe scurt, im -portanta publica]ie deeconomie }i afacerispune clar c@ Europa deest ar trebui s@ se gân-deasc@ serios dac@ nucumva este cazul s@ re -na]iona lizeze o parte din

sectorul bancar prezent în aceste ]@ri.

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

master Eniko LORINCZI, ULBS }i master Ligia TOMA, ULBS pag. 7

Emil DAVID

conf. univ. dr. R@zvanSorin {ERBU, ULBS

Vedere din New-York

Vedere din Paris

Na]ionalizareab@ncilor

Motiva]ia premiuluiNobel pentru

economie - 2011- analize “Euroeconomia XXI” -

Economia digital@ surs@ cheiepentru dezvoltarea durabil@ a

zonelor rurale }i platform@ pentrutransform@ri socio-economice

Arti}tii cet@]ii. Rela]ia dintre aptitudine,

voca]ie }i talent.

pag. 6

continuare ^n pag. 2

Datorit@ importan]ei sale, do -meniul transpor turilor a fostunul din tre primele reglementa -te la nivelul Uniu nii Eu ropene.Primele preve deri au ap@rut înc@din Tratatul de la Roma din1957 }i au fost modi ficate con -tinuu, ast@zi exis tând un cadrusectorial legislativ }i institu]io -nal imens. Un sistem comunitarde trans por turi integrat con-tribuie la dezvoltarea infrastruc-

turii în toate statele membre, înl@tur@ ba riere din calealiberei circula]ii a m@rfurilor }i persoanelor.

dr. Paul LUCIAN,ULBS

TRANSPORTURI2 VINERI 28 OCTOMBRIE 2011

urmare din pagina 1În scopul sus]inerii politicii în do -

meniul transporturilor, Comisia Euro -pean@ a implementat un cadru stra -tegic care vizeaz@ rela]ia dintre cre} -terea economic@ }i dezvoltarea trans-porturilor cu efect direct asupra com -petitivit@]ii economiei f@r@ s@ afectezemediul înconjur@tor.

Dintre toate modurile de transport,cel aerian înregistrat de departe ceamai impresionant@ cre}tere în UniuneaEuropean@ în ultimii dou@zeci de ani.

Transportul care nu d@uneaz@ s@ -n@t@]ii publice sau ecosistemelor }icare r@spunde, totodat@, nevoilor demobilitate folosind resursele regene -rabile sub rata lor de refacere }iresursele neregenerabile sub rata dedezvoltare a substitutelor regenera-bile este numit transport durabil eu -ropean. Potrivit estim@rilor europene,sectorul transport din UE este eva -luat la 1.000 miliarde de euro pe an- circa 10 la suta din PIB-ul anual alUniunii Europene, ̂ n sector fiind anga-jate circa 10 milioane de persoane.

Politica TEN (Trans-European Net-works) se concentreaz@ pe proiectetransfrontaliere de infrastructur@,care s@ lege sistemele na]ionale detransport.

De}i Uniunea reglementeaz@ lanivel suprana]ional în domeniultransporturilor, dezvoltarea TEN nueste o responsabilitate comunitar@ ciuna na]ional@. Cu alte cuvinte, statelemembre sunt cele care trebuie s@investeasc@ în dezvoltarea TEN. Aufost create }i instrumente financiarela nivel comunitar care s@ asistestatele membre în implementarea pro-iectelor. Este în dezbatere }i o pro -punere din partea Comisiei Europenepentru a ridica nivelul ajutorului pecare comunitatea îl poate acordastatelor pentru dezvoltarea TEN de la10& la 20&.

Astfel, în cadrul Comisiei Euro -pene func]ioneaz@ un Directorat Ge -neral pentru energie }i transport, iarParlamentul are un comitet pentruturism }i transport }i, nu în cele dinurm@, exist@ trei agen]ii specializateîn siguran]a circula]iei, în transportulterestru, maritim }i, respectiv, aerian.Acest domeniu este important }i prinprisma dimensiunilor lui: statisticilearat@ c@ sectorul transporturilor pro-duce 7& din produsul intern brut alUE, acoper@ 7& din totalul locurilorde munc@ }i consum@ 40& din inves-ti]iile statelor membre, precum }i30& din energia comunitar@.

Conceptul de Re]ele Trans-Euro -pene (TEN) a fost propus la sfâr}itulanilor '80, în contextul func]ion@riiPia]ei Unice Interne. Era ilogic s@ fiediscutat@ ideea de Pia]@ Unic@, calibertate de mi}care pentru bunuri,persoane }i servicii, dac@ regiunile }ire]elele na]ionale ce alc@tuiesc pia]anu sunt legate de o infrastructur@modern@ si eficient@.

[inând cont de faptul c@, re]elelede transport sunt fundamentale pen-tru politica de coeziune social@ }ieconomic@ a Uniunii Europene, dez-voltarea viitoare a transportului tre-buie s@ ia în calcul deteriorareamediului, pentru respectarea principi-ilor dezvolt@rii durabile.

Av$nd ^n vedere situa]ia precar@a infrastructurii }i a parcului demijloace de transport, precum }i ten -din]ele negative înregistrate în ultimiiani în privin]a productivit@]ii resur -

selor consumate, acestui sector îirevine o pondere important@ (60&)din aloc@rile de fonduri UE în cadrulpriorit@]ilor tematice.

Drumurile comunale vor fi finan -]ate }i de la Fondurile Structurale(Fondul European pentru DezvoltareRegional@).

La Conferin]a Pan-European@ aTransporturilor din Creta, care a avutloc ^n anul 1994 s-au stabilit, iar laConferin]a de la Helsinki din 1998 s-aureconfirmat coridoarele pan-euro penede transport, teritoriul Româ niei fiindstr@b@tut de trei dintre coridoare:� Coridorul IV: Berlin-Nurnberg-Praga-Budapesta-Bucure}ti-Constan]a-Salonic-lstanbul� Coridorul IX: Helsinki-St.Peter sburg-Moscova-Pskov-Kiev-Liubashevska-Chi}in@u-Bucure}ti-Dimitrovgrad-Alexandropolis� Coridorul VII: Dun@rea, inclusiv leg@-tura pe Canalul Dun@re-Marea Neagr@.

Coridoarele IV }i IX sunt multi-modale, cuprinzând noduri }i centrede colectare }i distribu]ie între modu -rile de transport: rutier, feroviar, flu-vial }i maritim.

România, prin a}ezarea sa geo -grafic@, reprezint@ o zon@ de inter-sec]ie a magistralelor interna]ionalede transport, care leag@ atât nordulde sudul Europei, cât }i vestul deestul acesteia. Re]eaua de transportasigur@ leg@tura atât cu toate re]elele]@rilor vecine, cât }i cu cele din ]@rileEuropei }i Asiei.

O re]ea de infrastructur@ a trans-porturilor bine pus@ la punct estecoloana vertebral@ a societ@]ii }i aeconomiei Uniunii Europene. Dezvol -tarea TEN }i extinderea acesteia c@ -tre est este una din priorit@]ile cheieale politicii comune de transport. Cutoate acestea, nu s-au realizat eva -lu@ri strategice ale TEN }i ale extin-derii acesteia cu privire la mediulînconjur@tor }i nici nu au fost eva -luate beneficiile }i efectele economi -ce }i sociale ale re]elei. Datele cuprivire la investi]iile în infrastructur@sunt vechi, iar cifrele recente privindfinan]area investi]iilor de c@treb@ncile interna]ionale indic@ faptul c@actualmente se acord@ o importan]@prioritar@ construirii re]elei rutiere }inu celei de cale ferat@. Aceasta re -prezint@ un risc pentru erodarea con-tribu]iei pe care a avut-o transportulpe calea ferat@ în sistemul transpor-turilor din ]@rile membre ale UniuniiEuropene.

Situat@ pe coridorul de tranzitdintre Europa de Vest }i OrientulMijlociu, ea îns@}i o putere regiona -l@, produc@tor }i consumator, Ro -mânia, odat@ devenit@ independent@în a doua jum@tate a secolului alXIX- lea, a început s@ î}i dezvoltetransporturile investind în creareaunor infrastructuri la nivelul tehno-logic cel mai înalt al perioadei res -pective. Poten]ialul oferit de avanta-jele naturale - ]ar@ riveran@ la MareaNeagr@ }i ]ar@ dun@rean@ str@b@tut@pe o lungime de 1.075 km de ceamai important@ cale navigabil@ dinEuropa, fluviul Dun@rea - a conferitRomâniei o pozi]ie strategic@ favora-bil@, în zona de confluen]@ a polilorgeneratori de transporturi din Euro -pa, Balcani }i Orientul Mijlociu. Aces-tei pozi]ii i s-au conferit noi valen]eodat@ cu realizarea leg@turii directedintre Marea Neagr@ }i Marea Nordu -lui ca urmare a construirii CanaluluiDun@re-Marea Neagr@ în anul 1984}i a finaliz@rii c@ii navigabile Rhin-Main-Dun@re în anul 1992.

De}i este recunoscut c@, din mo -tive obiective, starea tehnic@ a infra-structurii române}ti nu corespundeîn totalitate standardelor europene,trebuie men]ionat@ o realitate de ceamai mare importan]@: România are ore]ea de infrastructuri (drumuri, c@iferate, c@i navigabile, canale naviga-bile, porturi maritime }i fluviale, aero-porturi, c@i aeriene) care asigur@ rea -lizarea conect@rii tuturor localit@]ilorla re]eaua na]ional@ de transport }i lasistemele interna]ionale de transport.

Re]eaua rutier@ na]ional@, careeste înc@ departe de nivelurile atinseîn Uniunea European@, ca de altfel }icea feroviar@, este evident c@ va luapropor]ii în viitorul deceniu }i vaafecta semnificativ s@n@tatea }i eco-sistemele suport al vie]ii. Dezvoltareava fi o consecin]@ a mobilit@]ii for]eide munc@, a dezvolt@rii pie]elor re -gionale de munc@ }i a nevoii de inter -conectivitate între regiuni }i localit@]i.

Mention@m c@, România a des -chis spre negociere Capitolul 9 -"Politica în domeniul transporturilor"în luna iunie 2001. Raportul periodical Comisiei Europene din anul 2001aprecia faptul c@ România a f@cut unprogres semnificativ în transpunerea}i implementarea acquis-ului comuni-tar în domeniul transporturilor.

Programul Opera]ional SectorialTransport, (POS-T) aprobat la 12 iu -lie 2007, stabile}te, într-o viziune coe-rent@, priorit@]ile, obiectivele }i mo -dalit@]ile de alocare a fondurilor struc-turale }i de coeziune pentru dezvol -tarea sectorului de transport în pe -rioada 2007-2013.

România a stabilit c@ile de trans-port (drumuri rutiere, porturi, aero-porturi, c@i navigabile, etc.) care facleg@tura cu re]eaua european@ TEN, }iinvesti]iile în infrastructura de trans-porturi se fac prioritar în aceast@direc]ie. {i fondurile structurale care

vor fi coordonate prin POS Trans portvor merge prioritar tot înspre obiec-tivele de importan]@ pentru TEN.

Modernizarea }i dezvoltarea axelorprioritare de transporturi transeuro -pene (TEN) de pe teritoriul Românieiare drept scop realizarea unui sistemsustenabil de transport integrat cure]elele UE. Obiectivul urm@rit esteaccentuarea coeziunii teritoriale din-tre România }i statele membre aleUE prin reducerea semnificativ@ atimpilor de parcurs, îmbun@t@]ireasiguran]ei }i calit@]ii serviciilor peprincipalele destina]ii la nivel na]ional}i în cadrul UE, atât pentru pasagericât }i pentru m@rfuri, }i reducereaefectelor adverse asupra mediului.

Dezvoltarea infrastructurii na]iona-le de transport, în afara axelor priori -tare TEN, are ca scop realizarea un sis-tem na]ional de transport sustenabil.

Programul Opera]ional SectorialTransport 2007-2013 reprezint@ unadintre componentele prin care se asi-gur@ implementarea obiectivelor sta -bilite prin lege înc@ din anul 2003pentru realizarea, dezvoltarea }i mo -dernizarea re]elei de transport de in -teres na]ional }i european, corespun -z@tor angajamentelor asumate de Ro -mânia în acest sector }i Strategieipentru Transport Durabil pe perioada2007-2013 }i 2020, 2030 (elaborat@în anul 2008).

Gestionarea sumelor intr@ in atri -bu]iile Ministerului Transporturilor, careeste Autoritatea de Management pen-tru Programul Opera]ional Sectorialde Transport (POS Transport), pro-gram care se va ocupa de autostr@zi,drumuri europene }i na]ionale, aero-porturi, c@i ferate, porturi na]ionale}i regionale care fac parte din re -]eaua trans-europeana de transport.Programul Opera]ional Regional (POR),complementar cu POS Transport, vaavea ^n responsabilitate celelalte com-

ponente ale infrastructurii de trans-port: metroul bucure}tean, transpor -tul urban din ]ar@ }i drumurile jude -]ene, porturile }i aeroporturile care nufac parte din re]eaua trans-european@.

Fondurile structurale vor trebuifolosite pentru Re]elele Trans-Europenede transport, respectiv Coridorul IVferoviar }i rutier, Coridorul IX rutier}i feroviar }i Coridorul VII de trans-port naval pe Dun@re, pentru c@ suntprioritare pe agenda UE.

La finalul anului trecut, CompaniaNa]ional@ de Autostr@zi }i DrumuriNa]ionale din România (CNADNR) alansat o avalan}@ de licita]ii privindconstruirea a 183 de kilometri dinCoridorul IV paneuropean, al c@rorcost total a fost estimat la circa 1,4mld. euro, iar din aceast@ sum@, 85&este finan]at@ din bani europeni,restul fiind contribu]ie de la bugetulstatului.

CNADNR a demarat ^n prezentlucr@rile pe aproximativ 65 de km deautostrad@ pe Coridorul IV pan euro-pean, cu o valoare total@ de peste450 milioane de euro. Cei 65 de kmde autostrad@ au fost ^mp@r]i]i ^npatru }antiere: N@dlac - Arad, cu olungime de 22,2 km }i o valoare de115,8 milioane euro; N@dlac - Arad,cu o lungime de 17 km }i o valoarede 124,5 milioane euro; Timi}oara-Lugoj, cu o lungime de 9,5 km }i ovaloare de 63,6 milioane euro;Or@}tie - Sibiu, cu o lungime de 16km }i valoare de 146,6 milioane euro.Termenul de finalizare al acestor lu -cr@ri este estimat pentru anul 2013.

Autostr@zile incluse ^n coridorulIV pan european vor beneficia definan]are european@, ^n propor]ie de85&, restul fiind contributia Guver -nului Rom$niei.

Apreciem, c@ aceast@ autostrad@constituie o prioritate na]ional@ }i onecesitate european@.

Extinderea Re]elelor Trans-Europene de Transport pe teritoriul Rom$niei

conf. univ. dr. Paul LUCIAN, ULBS

3INTEGRARE FMIVINERI 28 OCTOMBRIE 2011

urmare din pagina 1Observa]ia este îns@ la fel de vala-

bil@ – spunem noi - }i în cazul pri -mei edi]ii a dezbaterilor anuale „For -bes România CEO Forum” derulat@cu un mult mai mare fast mediatictot pe malurile Dâmbovi]ei, la mij -locul s@pt@mânii trecute, cu partici-parea oficialilor guvernamentali ro -mâni }i a elitei oamenilor de afaceridin ]ara noastr@.

Care este leg@tura ideatic@ dintrecele dou@ reuniuni la nivel academic}i elitist? Amândou@ au încercat s@ g@-seasc@ un r@spuns cât de cât aproa -pe de adev@r la o întrebare crucial@:ce s-a întâmplat cu uniunea Euro -pean@ în ultimul deceniu de a ba -lansat de la extaz la agonie }i maiales ce s-a ales de intensele dezba-teri despre viitorul Europei, în careau fost antrena]i }i cet@]enii euro -peni? Pentru c@ ast@zi, în apogeulcrizei economico – financiare carezguduie zona euro }i întregul conti-nent, este evident c@, în ansamblu,cet@]enii europeni au fost am@gi]i cuvorbe de c@tre diriguitorii politici aiComunit@]ii care, dup@ 2004, au re -in stalat formula „Europei elitelor” }iau respins proiectul spa]iului publiceuropean. Pentru c@, interesul euro-pean a fost practic abandonat, înfa]@ ie}ind interesul statal }i intere-sul na]ional – totul în func]ie decapacit@]ile de influen]are a statelormembre care controleaz@ monopolistzona euro.

Continuând similitudinile dintrecele dou@ manifest@ri bucure}tene,vom constata c@ amândou@ s-au cen-trat pe discutarea cauzelor ce auadus Europa în situa]ia în care seafl@, în contextul în care criza datori-ilor }i neîncrederea investitorilor fa]@de zona euro amenin]@ s@ trag@Uniunea European@ iar în recesiune.În aceast@ situa]ie critic@, oricâte pla-nuri pentru relansarea economiei s-ar pune pe tapet, ele s-ar dovediutopice atâta vreme cât func]ioneaz@teoria jocului de domino, falimentulGreciei – o certitudine pentru ceimai mul]i observatori interna]ionaliaviza]i – constituind doar un pream-bul pentru al]ii, care stau în ante-

camera pr@bu}irii, Italia }i Spaniafiind cele mai vulnerabile.

Cât ne prive}te pe noi, cei dinzona emergent@, s@ ne amintim c@,la data ader@rii, României i s-a indussperan]a c@ a ales calea prosperit@]ii}i a dezvolt@rii durabile. C@ ea vaar@ta cu totul altfel decât în etapaneguroas@ a preader@rii, într-o Uniu -ne care va fi ea îns@}i altfel, maiputernic@, mai omogen@, mai bineadecvat@ provoc@rilor globaliz@rii }icircumstan]elor interna]ionale.

Speran]e de}arte pentru c@, iat@,acum discut@m în reuniuni inter-na]ionale academice planuri iluzorii }icontradictorii de evitare a valului doial crizei.

Din p@cate, strategiile sugeratepentru relansarea economic@ se batcap în cap. Unii au spus acum, laBucure}ti, c@ solu]ia ar fi }i maimult@ austeritate. Al]ii au opinat c@mai mult@ decât avem deja nu sepoate, c@ austeritatea este inutil@cât@ vreme ea îngroap@ definitiv con-sumul. Unii a}eaz@ între priorit@]i atra-gerea investi]iilor str@ine, dar al]iiobiecteaz@ c@ acest deziderat }i-aepuizat practic resursele, atâta vremecât banii sunt tot mai scumpi, iarexporturile c@tre zone euro se vorînregistra în continuare în declin. Uniimiliteaz@ pentru sc@derea fiscalit@]ii,dar sunt contrazi}i de cei care de -monstreaz@ c@, prin gradul necore-spunz@tor de colectare a taxelor,România nu are înc@ spa]iu pentrurelaxare fiscal@.

Dar de ce s@ ne mir@m de bram-bureala care domne}te în min]ilenoastre cele mai luminate, când Uniu-nea European@ îns@}i caut@ chiar înaceste zile decisive, cu frenetic@ dis-perare, consensul odat@ cu r@spun -surile la câteva întreb@ri cruciale:cine va achita nota de plat@ a Gre -ciei, cum se vor finan]a deficitelena]ionale în cre}tere, cu ce bani sevor recapitaliza b@ncile europene, câtva fi de mare }i cum se va folosiFacilitatea European@ pentru Stabi -litate Financiar@ (FESF)?

{i atunci m@ întreb, la fel ca dl.Vasile Pu}ca}, la ce ne folosescnou@ asemenea sindrofii cu preten]iide summit-uri ale elitelor politicii re -gionale? S@ ne d@m savant cu p@ -

rerea, s@ plângem pe umerii Europeiîn suferin]@, s@ emitem verdicte f@r@sens, s@ constat@m criza }i... s@ nelament@m?

Pentru c@ doar atât mai poateface o ]ar@ care }i-a cedat totalmentepân@ }i decizia de politic@ bugetar@creditorilor externi ! Nu ne crede]i?Lua]i aminte la bâlbâielile penibile aleguvernului Boc în materie de con-struc]ie a bugetului pe 2012. De}i,conform legii, acesta trebuia trimisspre dezbatere Parlamentului pân@ în15 octombrie a.c., nimeni nu }tie nicipân@ azi cât vor fi, de pild@, cre} -terea economic@ }i ]inta de deficit înanul viitor. Dl. Boc vântura pân@

deun@zi, falnic ca un p@un, o prog-noz@ de cre}tere economic@ de 3,5 -4 la sut@. Vin anali}tii de la BERD}i-l corecteaz@ cam pe la 2 la sut@.Se treze}te }i FMI-ul }i anun]@ c@ defapt cre}terea va fi de 1,5 la sut@.Acum este a}teptat la Bucure}tionorabilul domn Jeffrey Franks care(pariem!) va scoate din gentu]a luide înalt birocrat un procent de cre} -tere de doar 1 la sut@. Iar dl. Boca}teapt@ doar revela]ia din mapafunc]ionarului FMI pentru a afla }i el}i a transmite plin de sine na]iuniicât va fi cre}terea economic@, câtdeficitul bugetar, dac@ vor sc@deasau nu salariile }i pensiile românilor

}i a}a, în general, cu cât o s@ nemai scufund@m în austeritate. P@idac@ toate aceste proiec]ii, prognoze}i cifre se afl@ în buzunarul d-luiJ.F., pentru ce mai cheltuim bani cureuniuni academice care bat apa înpiu@? {i, mergând mai departe cura]ionamentul, de ce mai avem ne -voie de un guvern, un premier }i odroaie de consilieri }i func]ionari pu -blici bine pl@ti]i doar ca s@ ne comu-nice nou@, am@r@}tenilor, ceea ce dl.Franks }tie precis }i de mult@ vreme:cum va ar@ta România la anul }i lamul]i ani, sau cât de s@raci vor firomânii care n-au avut inspira]ia s@se fac@ miliardari.

Emil DAVID Vedere din Bucure}ti

Sibiu, Pia]a Mare, o frumoas@ efigie european@

România – între poemele elitiste }i proza d-lui Franks

MUNCA VINERI 28 OCTOMBRIE 20114

c my bc my b

c my b c my b

urmare din pagina 1A}a începe în prestigioasa revist@

francez@ „l'Histoire”, num@rul pe oc -tombrie 2011, editorialul „Destin al oa-menilor” ca prefa]@ a unui amplu gru-paj de studii intitulat „Munca, de laBiblie la 35 de ore” }i „Munca, bles -tem sau eliberare?”. Dar care suntprincipalele articole ale grupajului?Iat@, „Marele vis al unei societ@]i aloisir-ului”, interviu cu Antoine Prost,pe urm@ „Totul a început în neolitic”,interviu cu Jean Guilaine, „Locul fe -meilor”, „Antichitatea: au fost sclaviipentru aceasta” de Jean Andreau, „Re-gula a fost constrângerea”, interviu cuAlessandro Stanziani, „Evul Mediu: openiten]@ mântuitoare”, interviu cuJacques Le Goff, „Ce spune Biblia?”de Pierre Gilbert, „Corpora]iile: o inven-]ie a Vichy-ului?” de Philiphe Ber -nardi, „Revolu]iile industriale: muncas-a modificat înaintea ma}inilor”, deCorinne Maitte }i Didier Terrier, „Marxsau gloria muncitorului” de PhilippeMinard, „Montchrestien, economistulpionier” de Joël Cornette, „Speran]elenebune ale republicanilor de la 1848”de Michel Winock, „Bolile profesion-ale. Plumbul }i praful” de Paul-AndréRosental, „Fran]a: 250 de ani de legiprivind munca”, „Amenin]area o re -prezint@ precaritatea”, interviu cu Ro -bert Castel. A}adar, o adev@rat@ fres -c@, cu simboluri, culoare, detalii afelului cum a evoluat }i evolueaz@aceast@ categorie magic@: munca.

Cum mai multe din studiile meleau fost - }i sunt – elaborate }i ele încadrul unei astfel de ample tematici,vom avansa câteva considera]ii înacest sens, unele ale revistei, uneleale mele, altele „mixte”, încercând s@deslu}im de unde am pornit, undeam ajuns }i unde ar fi posibil s@ajungem. S@ ajungem cu munca maiales acum când, potrivit celor mai multeopinii, tehnologiile noi care domin@ ^nprezent }i vor domina mai mult acti -vit@]ile din urm@toarele decenii, maimult licen]iaz@ for]@ de munc@ decâtabsorb. Cu alte cuvinte, al@ turându-lanalizei noastre }i pe sociologul ame -rican Jeremy Rifkin, în pre zent }i înperspectiv@ din ce în ce mai mul]itineri, în lipsa unor segmente de ab -sorb]ie mai mult sau mai pu]in de -zirabile, este posibil s@ nu afle nicio-dat@ de lucru. „Este posibil”, ceea ce,din punctul nostru de vedere }i nudoar, poate îndrepta evolu]ia ome niriipe un f@ga} extrem de periculos.

Trecem, succint totu}i, peste unfapt fundamental: con}tientizarea ne -cesit@]ii de a muncii în scopul de ane hr@ni, de a vie]ui, de a habita... {ia venit sclavagismul, un mare pasînainte fa]@ de timpul în care s-adescompus comuna primitiv@, cu in -stitu]ii, cu structuri, cu reglement@ridraconice, dar pe un plan esen]ialconferind vie]ii riscul permanent de amuri dup@ gândurile, gesturile, toa -nele st@pânilor de sclavi. În balan]@,fa]@ de aproape nimic alt@dat@, acumatârna }i binele, dar r@ul atârna multmai mult. Feudalismul, celebrul „Mo -yen Age”, cu b@t@lii, turnire, domni]e,vr@jitori, alchimi}ti, dar }i cu umani}tide seam@, cu un sistem contractualesen]ial }i atotcuprinz@tor (celebrelecontracte de vasalitate pe diferitelepaliere), cu utilizarea larg@ a energi-ilor neconven]ionale pentru o pro-duc]ie }i activit@]i, este drept, redusecomparativ cu percep]iile noastre deast@zi, conserv@, în mare m@sur@, mun-cii caracterul împov@r@tor., de}i, fa]@de st@pânul de sclavi, din dreptul se -niorului era eliminat@ posibilitatea dea-}i omorî servul („iobagul”) dup@

bunul s@u plac. Era ceva. Ne în@l]@miat@, fa]@ de trecut, pe o anume scar@a umanismului...

Feudalismul, legare de p@mânt sunttot mai sub]iate }i vulnerabilizate, întimp, de mari manufacturi care dejaaplic@ larg munca salariat@ }i principiicapitaliste de management, munca, înmai toate ipostazele ei }i în pofidaunor mari constrângeri, v@dindu-se cao esen]ial@ surs@ pentru via]@ }i chiarun timid progres. Cum bine scrie ma -rele medievist }i cu fundamentale preo-cup@ri de istorie economic@ JacquesLe Goff, o veritabil@, în mare m@sur@,„peniten]@ mântuitoare, izb@vitoare”.

... Ajungem, dar, la timpul revo -lu]iilor industriale. Scriam în urm@ cupeste 30 de ani (Dan Popescu, „Ci -viliza]ie }i industrie”, Ed. Albatros, Bu-cure}ti, 1981), c@ debutul primei revo -lu]ii industriale, aceea a trecerii de lalemn la c@rbune }i metal în condi]iileîn care ma}inismul înlocuia tot maimult manufacturile, a fost, din punctde vedere uman, al muncii ca atare,eminamente distrug@tor, devastator.Un recul? Mai degrab@ o ruptur@. Daro ruptur@ impunând imense sacrificiisociale, bazat@, îns@ pe considera]iieconomice }i permi]ând apoi, prinacumul@ri succesive, o ampl@ înain -tare pe drumul transla]iei de la „mun -ca, blestem însu}it ca o fatalitate”spre „munca eliberare”. Vom z@boviîn acest sens cu atât mai mult cu câtcoordonez, conduc pentru marele Con -gres Mondial de Istorie Economic@,Stellenbosch, Africa de sud, iulie2012, sec]iunea, puternic încadrat@într-o astfel de tematic@ generoas@,„Industrializarea: mit }i realitate în]@rile Europei de Est (1910-2010)”.Ce putem dar men]iona într-un astfelde cadru?

Ar@tam în volumul meu amintit:«Iat@-ne, prin urmare, în Anglia seco -lului al XVIII-lea, în pragul revolu]ieiindustriale. De ce îns@ în Anglia }i nuaiurea? Pentru c@ aici au existat con -di]iile necesare premerg@toare indus-trializ@rii, pe fondul c@rora a fost po -sibil saltul ce a asigurat, al@turi deefectele sale universal-civilizatoare, do-bândirea de c@tre Anglia pe timp depeste un secol a statutului de „atelieral lumii”, sporindu-i bog@]ia, dar cres -când, ini]ial, }i mizeria celor s@raci.Existau în Anglia resurse ale subsolu-lui }i un minerit dezvoltat, înc@ dinsecolul al XVI-lea, în aceast@ ]ar@ ex -ploatându-se, tot mai intensiv, c@r -bunele, fierul, plumbul }i cositorul. Ladispozi]ia marelui imperiu colonial,deja conturat, care era Anglia secolu-lui al XVIII-lea, se afla o abunden]@de materii prime ieftine, ca de pild@bumbacul indian, ca }i posibilitatearealiz@rii unui consum de mas@, indis-pensabil industrializ@rii. De asemenea,exista posibilitatea constituirii de ca -pitaluri ca }i un rezervor de bra]e demunc@ ieftine. Acesta din urm@ era de-terminat de extinderea marii proprie -t@]i funciare ce a sporit mizeria popu -la]iei rurale, a accentuat tendin]a ei dea se îndrepta spre ora} - precum }ide prevederi ale legii }i împrejur@riistorice – r@zboiul american de inde-penden]@ }i r@zboaiele napoleonienecare practic f@ceau imposibile emi -gr@rile. Mai departe, în Anglia existauingineri }i speciali}ti iscusi]i, care pu -teau inventa }i utiliza ma}inile, ace}tiafiind forma]i pe fondul tradi]iilor salede minerit, prelucrarea metalelor }ifabricarea postavurilor, ca }i al tradi -]iilor de înv@]@mânt }i preg@tire teo-retico-tehnic@. Un exemplu sugestivde implicare a înv@]@mântului în pre-ocup@rile de promovare a progresuluitehnico - }tiin]ific ni-l ofer@ biografialui James Watt, inventatorul ma}inii

cu abur moderne. În 1764, el s-a an -gajat mecanic de între]inere a apara-turii tehnice la Universitatea din Glas -gow, unde, încercând s@ repare ma -}ina cu abur „Newcomen”, a fost }o -cat de risipa de combustibil pe careo genera înc@lzirea }i r@cirea alterna-tiv@ a cilindrului. Pe baza unor studiide calorimetrie ale profesorului JosephBlack, care î}i expunea din 1761 con-cluziile studiilor sale în prelegeri ]i -nute la aceea}i universitate, Wattajunge la ideea condensatorului izolat,dep@}ind astfel o etap@ fundamental@pe drumul cre@rii ma}inii cu abur.

Între cererea de produse, posibi -lit@]ile financiare }i materiale de por -nire a activit@]ii menite s@ satisfac@aceast@ cerere, mobilul produc]iei ca -pitaliste de a ob]ine profit, pe de oparte, }i capacit@]ile de prelucrareexistente, sub nivelul acestor cerin]e}i condi]ii, de pe alt@ parte, se creaseastfel un dezechilibru. Înl@turarea lui,imperios cerut@ }i necesar@, solicitainterven]ia esen]ial@ a min]ii umane,munc@ de calitate. Existând toateaceste premise, la întrebarea pe care}i-o punea cercet@torul german WolfSchneider (”Omniprezentul Babilon”):„dac@ (aici, în Anglia – n.n.) inventa-torii au f@cut posibil@ existen]a fabri-cilor sau dac@ industrializarea, careplutea în aer, }i-a creat... inventatorii”,putem r@spunde c@ au fost valabileambele ipoteze.

S@ continu@m. „Comer]ul cu Indiilede R@s@rit, aducându-ne produse lapre]uri mai sc@zute decât ale noastre,va avea probabil ca efect de a neobliga s@ invent@m procedee }i ma -}ini care s@ ne permit@ s@ producemcu mai pu]in@ mân@ de lucru }i chel-tuieli mai mici }i – prin aceasta – s@reducem pre]ul obiectelor manufac-turate”. Citatul face parte dintr-un me -moriu datat 1701 al unor proprietaride manufacturi preocupa]i s@ g@seas c@solu]ii de câ}tig mai mare în fa]a iefti-nit@]ii cu care se importa bumbaculindian, dar }i ̂ n fa]a concuren]ei puter -nice pe care ]es@turile indiene, fabri-cate cu pre]uri mai sc@zute, o f@ceaucelor engleze. {i solu]iile au începuts@ apar@. Începutul a fost f@cut în1733, când John Kay a inventat suve-ica zbur@toare, tehnic@ care a dat unputernic impuls produc]iei ]es@turilor.31 de ani mai târziu, James Har -greaves nu mai admite milenara roat@de tors }i inventeaz@ o ma}in@ defilat cu o productivitate mai mare,de}i era ac]ionat@ manual. „Aceast@ac]iune manual@ nu este o problem@”,se pare c@ ar fi spus Thomas Highs,câ]iva ani mai apoi el concepândac]ionarea hidraulic@ a ma}inii. Bre -

vetarea utilajului respectiv o face îns@Richard Arkwright, în 1769, iar SamuelCrompton este cel care, un deceniumai târziu, sintetizând particularit@]ileacestor inven]ii, concepe o nou@ }iperfec]ionat@ ma}in@ de filat sub]irecunoscut@ }i sub numele de „mule”.

Drumul era, deci, deschis. Primafabric@ modern@ de ]es@turi a ap@rutla Doncaster, dar numai la un andup@ ce, în 1785, inventivul prelatEdward Cartwright a conceput r@z -boiul de ]esut mecanic, restabilindechilibrul între capacitatea tehnic@ afilaturilor }i a ]es@toriilor. Cert estec@, dac@ în 1771 Anglia importa 4,75milioane livre (1 livr@ = 0,453592 kg)de bumbac, în 1880, importul respec-tiv a crescut la 56 milioane livre, iarîn 1802 exportul de ]es@turi de bum-bac a dep@}it pentru prima oar@ pecel de ]es@turi de lân@. Statisticile maiarat@ c@ marile uzine mecanice înlo -cuiau tot mai mult atelierele familiale,practic neputincioase în fa]a con-curen]ei pe care le-o f@ceau cele din-tâi. În 1806 în fabricile din industriabumbacului lucrau 90 mii de munci-tori, la care se adaug@ înc@ 184 miide lucr@tori în manufacturi sau ladomiciliu, cifre de m@rimi uluitoarepentru acea vreme. Se prefigura, ast-fel, o mare industrie textil@, prelu-crarea lânii, a m@t@sii }i inului adap-tându-se }i ea noilor perfec]ion@ritehnice din prelucrarea bumbacului.

Dezvoltarea industriei britanice dinsecolul al XVIII-lea va fi legat@ de altedou@ însemnate evenimente. Primul:translatarea, în deceniile finale aleveacului respectiv, a centrului de greu -tate din economie de pe lemn – pân@atunci principalul combustibil }i mate-rial de construc]ii – pe c@rbune }imetal. Schimbarea a fost favorizat@de a}a-numita „criz@ a lemnului”, ma -nifestat@ pe fondul cre}terii continuea pre]ului acestuia, urmare a unor di -feren]e tot mai evidente între cerereade lemn în cre}tere }i posibilit@]ilemereu mai mici de a o satisface,p@durile seculare ale Angliei, defri}atef@r@ mil@ pân@ atunci, oferind pie]ii unvolum relativ mereu mai sc@zut demas@ lemnoas@.

În m@sur@ important@, la efectua -rea transla]iei amintite a contribuitactivitatea unor tehnicieni ingenio}i. În1709, Abraham Darby, un quaker dinCoalbrookdale, a produs fonta prinutilizarea c@rbunelui cocsificabil în lo -cul mangalului, extinderea larg@ a pro -cedeului în anii urm@tori constituindtocmai un r@spuns în fa]a penuriei delemn. Iat@-l }i pe Benjamin Hunstmancare, la 1750, încearc@ }i reu}e}te s@prelucreze fonta într-un fier forjabil în

creuzete, amplificând prin aceasta po -sibilit@]ile de utilizare industrial@ afontei. Peste mai pu]in de trei decenii}i jum@tate, Henry Cort concepe pro-cesul de pudlare prin care ob]ine o]el.S-a constituit astfel nu numai o baz@solid@ de pe care, în cea de-a douajum@tate a secolului al XIX-lea, H.Bessemer, W. Siemens sau G. Tho -mas au deschis por]ile marii epoci ao]elului, ci a fost dat un impuls din-tre cele mai puternice îns@}i produc]ieide c@rbune }i industriei metalurgice.

Produc]ia de c@rbuni a Angliei aajuns în 1800 la circa 10 milioane detone, extrac]ia minereului de fier asporit de la 17 mii de tone în 1740la aproape 700 mii de tone în 1834,produc]ia de metal s-a ridicat de la25 mii tone, cât era în 1720, la 62mii în 1788, ajungând chiar la 250mii tone în 1806. Se preg@tea astfelterenul pentru folosirea presiunii abu-rului – cel@lalt dintre cele dou@ im -portante evenimente amintite care aumarcat dezvoltarea industriei englezea timpului. Utilizarea aburului solicitamult c@rbune: el exista. Cerea dinabunden]@ fier din care s@ poat@ fifabricate motoarele }i platformele lor:exista }i acesta }i înc@ la un pre] rela-tiv sc@zut. Ca urmare a promov@rii înanii „'790” pe scar@ industrial@ atehnologiei de topire a minereului defier cu huil@, pre]ul tonei de font@scade de la 17 lire în 1728 la 6 lireîn 1802. Cerea utilaje pentru prelucratmetalul, ma}ini }i piese: existau }i eleîntrucât utilizarea metalului, de o pre-lucrare tot mai avansat@ în condi]iileprogresului tehnic rapid realizat înindustria metalurgic@, f@cea posibil caîn toate ramurile s@ apar@ noi ma}ini}i produse de neconceput atâta vremecât principala materie prim@ de lucruera lemnul.

În aceste condi]ii, au ap@rut in -ven]ii suscitând un mare interes înepoc@: borma}ina (în 1774), raboteza(1776), ma}ina de fabricat cuie (1790),ma}ina de fabricat cabluri (1792), fie -r@str@ul circular (1780), presa hidra -ulic@ (1795), }.a., ca }i acea culmede ingeniozitate care a fost strungulcu micrometru }i ma}ina de filetat cuc@rucior, realizate de Henry Maudslayîntre 1797 – 1800. Despre aceast@ultim@ inven]ie Marx spunea c@ aconstituit o condi]ie esen]ial@ pentrufabricarea ma}inii cu abur: „... se im -punea producerea pe cale mecanic@ aformelor strict geometrice necesarepentru diferitele piese de ma}ini calinie, plan, cerc, cilindru, con }i sfer@.Aceast@ problem@ a fost rezolvat@ deHenry Maudslay...”.

continuare ^n pagina 5

Munca, blestem sau eliberare?Dan POPESCU Podul Westminster, Londra anului 1746

VINERI 28 OCTOMBRIE 2011 5

c my bc my b

c my b

MUNCA

c my b

urmare din pagina 4Folosirea presiunii aburului cerea,

de asemenea, o minte apt@ s@-i se -sizeze necesitatea }i s@-i conceap@mecanismul: a ap@rut }i aceasta,rezultat al unor eforturi succesive }iconjugate. Având ca punct de plecarema}ina cu abur construit@ de fran -cezul Papin în 1690, }i pe urm@ ceaconstruit@ între 1705 }i 1712 del@c@tu}ul Thomas Newcomen, JamesWatt, prin conceperea în 1784 ama}inii sale cu aburi moderne, a r@ -mas în istoria tehnicii ca un mareinventator. Referindu-se la produsultehnicianului englez, Marx, care s-aocupat amplu de astfel de probleme,scria: „...se descoperise un primmotor care î}i producea propria safor]@ motrice prin consumul de c@r -buni }i ap@, motor al c@rui poten]ialde energie este supus în întregimecontrolului omenesc, motor mobil }iîn acela}i timp un mijloc de loco-mo]ie..., care permite concentrareaproduc]iei în ora}e în loc s@ o r@sfirela ]ar@ cum face roata hidraulic@, }icare este universal în aplicarea satehnologic@, a}ezarea sa fiind deter-minat@ în m@sur@ relativ mic@ deîmprejur@ri de ordin local. Marelegeniu al lui Watt reiese din descriereacare înso]e}te brevetul pe care }i l-aînscris în aprilie 1784, descriere încare ma}ina sa cu abur nu esteprezentat@ ca o inven]ie destinat@unor scopuri speciale, ci ca un factorgeneral al marii industrii”.

Era firesc ca aceast@ realizare s@p@trund@ rapid în întreaga industrieenglez@, în filaturi }i ]es@torii, în me -talurgie, industria alimentar@, etc. În1800 func]ionau deja la Birmingham11 ma}ini cu abur, la Leeds – 20, laManchester – 32; 15 ani mai târziu]es@toriile din Manchester utilizau 200asemenea motoare. Uluit, parc@, unc@l@tor suedez prin Anglia scria laînceputul veacului XIX: „nu este exa -gerat s@ se afirme c@ aceste ma}iniau ajuns mai obi}nuite în Angliadecât sunt la noi morile de ap@ }imorile de vânt”. Pe aceast@ baz@ s-apermis o dezvoltare prodigioas@ in -dustriei engleze, asigurându-i-se oanume unitate, creându-se practicmarea industrie.

Borna „J.Watt” marcheaz@ o în -semnat@ etap@ parcurs@ pe drumulprogresului tehnic }i civiliza]iei. A}acum este cunoscut, omul a pus înslujba sa primele surse de energiecare le întreceau pe ale sale începânddin al IX-lea mileniu î.e.n., odat@ cudomesticirea unor animale: boi, cai,c@mile, elefan]i. Sursele respective nuerau îns@ autonome, erau complicate,imposibil de utilizat în numeroasescopuri. Numai dup@ aproape 11 mi -lenii de munc@, de c@ut@ri, asemeneaneajunsuri au putut fi în mare m@sur@eliminate. Dup@ cum scria un istoric,„puf@ind }i }uierând combina]ia dec@rbune, ap@ }i spirit inventiv aîmpins omenirea în epoca modern@”.

Se asigur@ acum condi]ii mai bunepentru cre}terea productivit@]ii, consti-tuirea acumul@rilor, o dezvoltare multmai diversificat@ a industriei }i eco -nomiei, consolidarea }i l@rgirea pie]eiodat@ cu intensificarea comer]uluiintern }i extern. Importul englez debumbac, de pild@, a început s@ aib@tot mai mult ca punct de plecare nunumai India, ci }i continentul nord-american, ceea ce, pe lâng@ alteefecte, a antrenat extinderea munciisclavagiste aici }i dezvoltarea astfel aunor contradic]ii ce au contribuit ladeclan}area R@zboiului de Secesiunecâteva decenii mai târziu. Într-un fel,o jum@tate goal@ a paharului pentrumunc@, care se umple rapid.

For]a aburului cap@t@ o conside -rabil@ extindere în transporturi, modi-ficând fundamental sistemele respec-tive. La începutul secolului XIX aceas-ta era deja utilizat@ pentru mi} careafunicularelor terestre de remorcare avagoanelor cu c@rbuni pe planuriînclinate. Era îns@ pu]in... Ceea ceexplic@ de ce, în 1807, americanul R.Fulton se afirm@ drept constructorulunei prime nave cu motor – de 20de cai putere – cu care realizeaz@acea curs@, r@mas@ faimoas@, pe laculErie. De la lac pân@ la ocean distan]as-a mic}orat apoi vizibil. În 1811 Bellînainteaz@ cu vasul „Cometa” pe flu-viul englez Clyde, pentru ca anul1825 s@ r@mân@ în istorie }i ca anulprimei travers@ri oceanice cu o nav@cu aburi: cu 24 de temerari c@l@torila bord, vaporul „Entreprise”, ocolindAfrica, a str@b@tut 18 mii km, adic@distan]a pân@ în Indii.

„Iat@ o realizare”, }i-au spus, separe, tehnicienii transporturilor tere-stre, preocupa]i s@ afle posibilit@]i deutilizare a for]ei aburului în propriulsector. Eforturile lor au rodit rapid: în1826 o tr@sur@ cu abur a str@b@tut o}osea pavat@ cu macadam, lung@ de128 km, în 11 ceasuri, vestind parc@autovehiculul }oselelor. Ca urmare adezvolt@rii înc@ insuficiente atunci amijloacelor tehnice necesare fabrica]ieiautovehiculului, acesta va apare abiadup@ mai mult de o jum@tate deveac. Dar o asemenea insuficien]@ numai era valabil@ în cadrul transportu-lui pe }ine, tractat animal }i consi -derabil extins în acel moment.Preluând concluziile unor numeroaseîncerc@ri mai mult sau mai pu]inizbutite – între care se remarca cea alui Trevitnic }i Vivian, creatorii, în1808, ai locomotivei „Prinde-m@ dac@po]i”, vehicul cu doi cilindrii, a}eza]ioblic, de ambele p@r]i, transmi]ândmi}carea ro]ilor de dinapoi – meca -nicul englez George Stephenson s-adecis s@ rezolve problema. Munca saa fost dur@. O prim@ ma}in@ cu abur,terminat@ în 1814, a mers doar cu 12km pe or@, nerealizând câ}tigul fa]@ devehiculul tras de cai. De un succesmult mai mare s-a bucurat locomoti-va sa intitulat@ „Locomotion nr.1”,care, la 27 septembrie 1825, a re -morcat pe sec]iunea Brusetton –Stokton, lung@ de 58 km, un tren de90 tone, format din vagoane înc@rcatecu c@rbuni }i c@l@tori. Neputin]a loco-motivei de a remorca vagoanele peculmile din lungul traseului, a deter-minat utilizarea pe aceste por]iuni dedeal a unui funicular terestru fix,

prev@zut cu cablu }i motor cu abur,menit s@ sprijine efortul vehiculului luiStephenson. Pesimi}tii precum }i ceicare câ}tigau din afacerile transportu-lui cu trac]iune animal@ se pare c@ aujubilat când, dup@ doi ani de ex -ploatare a liniei, s-a renun]at la loco-motiv@ – c@reia pe cât îi era de re -dus@ viteza, pe atât îi era de costisi-toare între]inerea - }i s-a revenit latrac]iunea animal@.

Utilizând brevetul asupra c@ld@riitubulare al francezului Marc Seguin }iaducând o nou@ perfec]ionare inven -]iei sale în mecanismul ]evilor fier -b@toare, Stephenson înfrânge toatedificult@]ile. La 6 octombrie 1829, elreu}e}te s@ cucereasc@ cu celebra„Raket”, având o vitez@ de 35km/or@,locul întâi în cadrul unui concurs delocomotive desf@}urat pe câmpia dela Rainhill (lâng@ Liverpool). Lucrurileerau pe un f@ga} bun. Doar un anmai târziu, la 16 septembrie 1830, aavut loc inaugurarea c@ii ferate Liver -pool – Manchester de c@tre primultren cu abur din lume. Cercet@toriiromâni A. Cebuc }i C. Mocanu arat@c@: „Primul tren cu abur din lume,înc@rcat cu 130 de c@l@tori, porne}tedin Liverpool, ajungând la Manchesterîntr-o or@ }i 30 minute. Linia treceaprintr-un tunel lung de 2 km }i ca s@nu se sufoce pasagerii din cauzafumului foarte abundent, la trecereaprin tunel trenul era tras cu odgonulde c@tre atelaje cu cai. Trenul, plin cuinvita]i de seam@, a mers cu o vitez@de 35 km/or@ în mijlocul aclama]iilorentuziaste ale popula]iei în}irate de-alungul liniei”.

Succesul locomotivei cu abur dinAnglia a avut un mare r@sunet, uti-lizarea ei r@spândindu-se cu repezici-une: în 1830 este folosit@ pe conti-nentul nord-american, în 1832 înFran]a, în 1835 în Bavaria }i Belgia,în 1837 în Rusia, în 1838 în Prusia}i Austria, etc. Prima cale ferat@ dinRomânia a început s@ fie construit@ în1846. În a doua jum@tate a secoluluial XIX-lea, subordonat@ }i unor sco -puri strategice }i de exploatare a co -loniilor, a început utilizarea de c@i fe -rate }i pe alte continente: în 1853 înAsia (India), în 1854 în Australia, înAfrica (Egipt) în 1856.

Ca efect al revolu]iei industriale,ora}ele engleze au c@p@tat o puternic@dezvoltare. A}a cum subliniaz@ isto -ricul Arnold Toynbee: „Când s-a pro-dus revolu]ia industrial@ ora}ul tipicdin Anglia era tot ora}ul tradi]ional”.Casterbridge-ul, de exemplu, a}a cumse relev@ el din romanul „Primarul

din Casterbridge” al lui Thomas Hardy(un serial cu acest titlu a fost prezen-tat }i de Televiziunea noastr@). Iat@ oscurt@ descriere prin care T. Hardyînf@]i}eaz@ chipul pastoral al acestuiora}: „Casterbridge tr@ia din agricul-tur@ în aceea}i m@sur@ ca }i sateleînvecinate. Or@}enii resim]eau oricefluctua]ie ce survenea în situa]ia ]@ -ranilor, c@ci le afecta în aceea}im@sur@ încas@rile; din acela}i motivparticipau la necazurile }i bucuriilefamiliilor aristocrate pe o raz@ de 10mile. Pân@ }i la dineurile date de fa -miliile de liber profesioni}ti, discu]iilese învârteau doar în jurul grâului, albolilor animalelor, al cositului }i se -ceratului, împrejmuitului }i sem@na -tului; iar problemele de politic@ erauconsiderate nu atât din propriul lorpunct de vedere, al unei burghezii cudrepturi }i privilegii, cât din punctulde vedere al vecinilor lor de la ]ar@”.Era o panoram@ urban@ adesea întâl-nit@ în Anglia acelui timp – tot A.Toynbee ne-o spune – s-ar fi potrivitla fel de bine anticului ora} Jerychon,a}a cum se înf@]i}a el în mileniul alVII-lea î.e.n. Este drept, în ora}elemanufacturiere via]a pulsa mai viu,dar acestea erau înc@ departe fa]@ deceea ce au devenit – ele ca }i alteora}e – în timpul }i dup@ revolu]iaindustrial@. Ce dimensiuni au avutaceste transform@ri?

„Uzinele }i fabricile s-au dezvoltatde o manier@ nemaiauzit@ – noteaz@cercet@torul J. Chastenet - ... în con-secin]@ ora}ele au crescut în detri-mentul ruralului”. În 1685 Liverpool-ul nu avea decât 4 mii de locuitori,dar num@ra 40 de mii în 1760, cânddeja începuse s@-}i afirme virtu]ilesale industriale. În aceea}i perioad@,Manchester-ul, devenit centrul indus-triei bumbacului din Lancashire, a tre-cut }i el de la 6 mii la 40 mii lo -cuitori; el va avea 95 mii locuitori în1801. Popula]ia Birmingham-ului, ora -}ul fierului, era, în 1750, de aproape25 mii suflete; ea a atins îns@ 75 miiîn 1801. Popula]ia Londrei s-a m@rit}i ea, ajungând, de la 700 mii lo -cuitori la începutul secolului al XVIII-lea, la aproape 900 mii de locuitori în1801, }i la circa 2 milioane delocuitori în 1835, Londra fiind dejaconsiderat@ cel mai mare ora} al lu -mii. În r@stimpul amintit de un secolpopula]ia Parisului, revolu]ia industri-al@ realizându-se în Fran]a pu]in maitârziu fa]@ de Anglia, crescuse cu maipu]in de 50 mii locuitori.

O economie în care influen]a me} -te}ugurilor }i agriculturii – pân@ atun-

ci de departe dominant@ – este însc@dere, crescând în schimb cea amarii industrii }i a comer]ului extern,o economie al c@rei sistem circulator– transporturile – devenea tot maioperativ }i eficient, o economie careî}i g@sise chiar teoreticianul în per-soana lui Adam Smith, care, de}i sereferea în lucr@rile lui cu deosebire lamanufacturi, servea prin tezele }i con-cluziile sale marea industrie, o astfelde economie î}i punea pecetea pe oîntreag@ re]ea de localit@]i urbane, învio -rându-le, dezvoltându-le, emancipân-du-le. În acest sens detaliile sunt totatât de sugestive ca tr@s@turile dejaenumerate: înc@ din 1761 a intrat înexploatare la Londra prima pomp@ cuaburi destinat@ aprovizion@rii ora}uluicu ap@, iar în 1797, câ]iva ani dup@ce W. Murdock inventase iluminatulcu gaz provenit din c@r bune, demon-strând, pe exemplul propriei locuin]e,utilitatea }i economicitatea procedeu-lui, primele fabrici }i magazine dinBirmingham sunt iluminate astfel.

Dac@ cre}terea intens@ a produc]ieiindustriale, dezvoltarea economiei înansamblu, apari]ia vehiculelor careprin vitezele lor permiteau, practic,comprimarea timpului, dezvoltareaora }elor, dep@rtarea tot mai mult aacestora de aspectul medieval }i decel al satelor, proliferarea diferitelorutilit@]i urbane, impulsul cultural – edu-ca]ional dat omului de crearea mariiindustrii etc., au constituit urm@riînsemnate ale revolu]iei industriale,înf@ptuirea acesteia nu a întârziat s@amplifice, s@ fac@ mai pregnante ca -ren]e ale sistemului. Între acestea, cuefecte dintre cele mai dramatice s-amanifestat polarizarea bog@]iei, dar }ia mizeriei, a s@r@ciei, a umilin]ei.

Pe scena industriei }i economieitimpului încep s@ apar@ primii mariexponen]i ai capitalului industrial. Uniidintre ei au origini modeste, cu to]iiîns@ sunt întreprinz@tori }i financiaripricepu]i. Patronii, cei mai mul]i, „nusunt capabili s@ judece într-o ches -tiune de tehnic@ – se arat@ într-undocument al vremii. Ei se mul]umescs@ pun@ acolo un om care }tie me -serie, aduc capitalul lor }i din mo -mentul în care pot vinde la pre]uricompetitive merg înainte”. Acumu -leaz@ bog@]ii imense. Un fost b@rbier,devenit îns@ inventatorul R. Arkwright,despre care am amintit, a ajuns pro-prietarul a zece fabrici cu un capitalde câteva zeci de mii de lire. Un m@ -runt fabricant de nasturi, M. Boulton,devine cavalerul industriei construc-toare de ma}ini, averea, for]a eco-nomic@ a firmei sale permi]ându-i s@corespondeze non}alant cu suveraniiimperiali ai timpului. J. Wilkinson de -venise, înc@ de la 1782, primul regeneîncoronat al fierului din economiacapitalist@, iar R. Peel, fabricantul destofe, din averea pe care o strânge,î}i permite subscrip]ii în scopuri mi -litare la nivelul mai multor procentedin bugetul Angliei. Nu dezinteresat:este înnobilat, ca dealtfel mai mul]idintre marii industria}i ai timpului }idevine om politic; deviza lui este „In -dustria”, dezvoltarea ei, la aceast@}coal@ formându-se însu}i fiul s@u,ajuns mai târziu ministru }i chiarprim-ministru al Angliei.

Clasa marilor industria}i nu a ajunsîns@ propriu-zis la putere decât odat@cu reforma electoral@ din 1832. Darînc@ de la începutul secolului al XIX-lea p@turile conduc@toare au fost ne -voite s@-i între]in@ veleit@]ile. În con -di]iile ei de morg@ }i flegm@ nobiliar@,Anglia tr@ia în acel timp ceea ce vagenera câteva decenii mai târziu în Ame-rica sau Fran]a deviza oficial@ „Îmbo-g@]i]i-v@”». Dar cu ce pre]? (va urma)

- Incursiuni temerare într-un univers duplicitar -

Paris: “O zi ploioas@”, 1877 - Caillebotte

PERSPECTIVE VINERI 28 OCTOMBRIE 20116

urmare din pagina 1Din aceast@ perspectiv@, tehnolo-

gia informa]iei }i a comunica]iilor }iimplementarea economiei digitale înmediul rural poate fi o solu]ie dedezvoltare durabil@ }i diminuare adiscrepan]elor urban-rural.

În raport cu adoptarea economieidigitale prin implementarea tehnolo-giei informa]iei }i comunica]iilor }iutilizarea acestor tehnologii în comu-nit@]ile rurale s-ar putea argumentac@ oamenii care locuiesc în zonelerurale au mai multe restrictii în ceeace prive}te activit@]ile de zi cu zi }iau mai pu]in acces la informa]ie,m@rfuri }i servicii decât cei caretr@iesc la ora}. Cercet@rile calitativece le-am desf@}urat în zonele ruralesugereaz@ c@ exist@ motiva]ii din celemai diverse }i interesante ce nu punsub semnul întreb@rii nevoia oame-nilor care tr@iesc în comunit@]ilerurale în a adopta }i utiliza tehnolo-gia informatiei }i comunicatiilor (TIC)}i se diferen]iaz@ în oarecare m@sur@de motiva]iile celor care traiesc în zo -nele urbane. De fapt, folosirea aces-tor tehnologii (TIC) poate avea unimpact mai mare în via]a unei per-soane care locuie}te în comunitatearural@ decât ar avea asupra persoa -nelor din zona urban@ întrucât per-soana care locuie}te în zona rural@poate avea cu ajutorul tehnologieiinforma]ionale acces la informa]ie,bunuri }i servicii la care nu ar fi pu -tut avea acces în trecut. În]elegândmai bine nevoile oamenilor carelocuiesc în zona rural@ }i cum teh -nologia informa]iei }i comunica]iilorpoate satisface aceste nevoi, vomavea o abordare mai bun@ în design-ul noilor produse ale tehnologiei in -forma]iei }i în aplica]iile pe compu -ter pentru utilizatorii din zona rural@.

O activitate de zi cu zi, indiferentunde locuie}ti este shoppingul. Înzonele rurale lipsesc de exemplulan]urile de magazine pe care le în -tâlnim în centrele urbane. De exem-plu, în anumite comunit@]i rurale sepoate s@ lipseasc@ supermarketul,m@cel@ria, magazinul de haine, demuzic@, libr@rii, banc@ comercial@,agen]ii de turism sau de asigurare,etc. Ca rezultat, oamenii de aici aumai pu]in de ales atunci c$nd vinevorba de cump@rat produse }i ser-vicii }i se poate s@ nu fie în stares@ fac@ o afacere bun@ ca în pie]elede desfacere urbane. În paralel cuaceste argumente ne-am putea între-ba dac@ internetul are poten]ialul s@ofere o mai larg@ varietate de bunuri}i servicii,care sunt disponibile încomunit@]ile rurale mici }i la pre]uricompetitive a}a cum le g@sim înora}e. Eu cred c@ da. Dar dincolo deaceste problemele subliniate aici, tre-buie s@ fim aten]i cum este definittermenul rural }i în ce const@ con-ceptul de ruralitate. De fapt nu exist@o defini]ie universal acceptat@ pentrutermenul rural. {i a}a cum surprinde}i literatura de specialitate, putem ob -serva c@ sunt diferite tipologii desprezona rural@, diferite probleme asoci-ate cu aceste zone, diferite tipuri deoameni care locuiesc în comunit@]irurale }i diferite modalit@]i în caretermenul “rural” este definit pentru sco-puri statistice.

Contextul nou de ferm@ cu o va -rietate de obiective }i activit@]i aduceo folosire mai diversificat@ a zonelorrurale cu un rol mai pu]in semnifica-tiv pentru sectorul agricol. Mai multtimp liber }i mobilitatea mai mare areziden]ilor genereaz@ un num@r maimare de vizitatori în zonele rurale.Toate acestea conduc la o aten]iemai mare care trebuie acordat@ teh -nologiilor informa]iei }i comunica -]iilor din mediul rural. Deasemenea,

calitatea mediului atrage din ce în cemai mul]i reziden]i care doresc s@tr@iasc@ la ]ar@.

O alt@ abordare ce merit@ aten]iaeste interesul crescut în schimb@rilede climat }i rolul zonelor rurale.Edwin A. Williams împarte func]iilespa]iilor deschise, a zonelor rurale în6 clase:1. Func]ii care presupun activit@]i cesunt localizate în func]ii de produc-tie sau în agricultur@ 2. Func]ii care presupun valori cul-turale }i naturale(locuri de valoarecultural@ }i biologic@)3. Func]ii legate de s@n@tate, bu -n@stare, incluzând func]ii de protec]ie}i func]ii de petrecere a timpului li -ber (de exemplu men]inerea calit@]ii apeisubterane }i a zonei de recreere)4. Func]ii legate de siguran]a public@}i hazardele naturale sau create de om(de exemplu controlul inunda]iilor)5. Spa]iu pentru drumuri }i re]ele(infrastructur@ }i re]ele naturale)6. Spa]iu pentru expansiunea urban@

În mod evident, aceste utiliz@risau func]ii, fiecare apreciate într-unmod diferit de autori, creaz@ o si -tua]ie complicat@ }i probleme dificilde rezolvat.

Statele Unite ale Americii suntconsiderate lideri în biotehnologiadin agricultur@ }i continu@ s@ ser -veasc@ ca model important pentru]@rile din jur în c@utarea provoc@rilorglobale vizavi de mâncare. Restullumii are nevoie de aceast@ demon-stra]ie de lider mai mult decâtoricând avându-se în vedere pre]urileridicate la mâncare }i mi}c@rile po -litice ce au loc peste tot în lume.Dac@ Statele Unite ale Americii aravea un e}ec în a ridica biotehnolo-gia agriculturii la nivel de pioneratatunci s-ar submina încrederea înabilitatea comunit@]ii globale de a seconfrunta cu provoc@ri legate desecuritatea hranei.

În 1970, scepticii au argumentatc@ noile tehnologii erau mai scumpe,mai complicate, controlate de mono -poluri }i astfel inaccesibile s@racilor.Ei au mers mai departe }i au sus -]inut c@ împ@r]irea tehnologiei arap@rea între ]@rile industrializate }icele în curs de dezvoltare. Aceast@conturare ideologic@ a fost aplicat@

informa]iei ce se n@}tea }i tehnologi-ilor din telecomunica]ii }i sintagma“împ@r]ire digital@” a devenit simbolîn dezbaterile interna]ionale pe temainova]iei, a drepturilor umane }i do -rin]a de prosperitate.

De fapt scepticii au c@utat s@ în -cetineasc@ adoptarea noilor tehno -logii în ]@rile în curs de dezvoltare }iau folosit “tehnologia potrivit@”. Auîncercat s@ înghe]e tehnologia întimp }i au compromis îmbunat@]irileîn ceea ce prive}te bun@starea uma -n@ }i r@spândirea prosperit@]ii.

Realitatea s-a dovedit a fi dife rit@.Tehnologia informa]iei }i comuni-ca]iilor este acum o surs@ cheie aproductivit@]ii economice }i o plat-form@ pentru transform@ri socioeco-nomice pretutindeni în lume. Multezone au putut s@ p@}easc@ în epocamodern@ a informa]iei prin telefoanemobile }i acum este rampa de lan -sare în domeniul mobil pentru multezone rurale unde se schimb@educa]ia, s@n@tatea }i multe aspectedin via]a socioeconomic@. R@spân -direa acestor tehnologii a fost posi-bil@ datorit@ unor lideri care doreaureformarea politicilor na]ionale pentrua crea spa]iu pentru tehnologii mo -derne. Un studiu recent preg@tit deComisia Europeana a concluzionat:biotehnologiile ne-ar putea aduceinstrumente folositoare în sectoareprecum agricultur@, pescuit, alimen-ta]ie, industrie. Produc]ia de culturiva trebui s@ fac@ fa]@ cererii cres-cute, asigurând totodat@ durabilitateamediului. P@strarea resurselor natu-rale }i nevoia de a-i sus]ine pe fer-mieri }i popula]iile rurale din jurullumii sunt }i a}a }i trebuie s@ fie înnoua conjunctur@, problemele con-temporane majore.

Ca s@ ajungem la cele mai bunesolu]ii trebuie sa lu@m în conside raretoate alternativele pentru a ne adresaacestor provoc@ri folosiind metode}tiin]ifice.

Majoritatea problemelor sau difi-culta]iile care se ivesc în ora}e suntlegate de durabilitatea }i calitateavie]ii. Desigur aceasta este întâlnit@}i în ora}ele mai mari dar cu toateacestea problemele sunt u}or dife -rite. Cu toate acestea, câteva zonerurale în mod special cele care sunt

îndep@rtate,depopulate sau depen-dente doar de agricultur@ vor aveadificult@]i în fa]a noilor provoc@ri înanii ce urmeaz@.

Acestea includ sc@derea niveluluivenitului, situa]ie demografic@ nefa-vorabil@, rate sc@zute de angajare,ra te crescute de }omaj, o dezvoltareînceat@ a sectorului ter]iar, abilit@]islabe în capital uman, lipsa oportu-nit@]ilor pentru femei }i tineri. Maimult decât asta sunt presiuni careafecteaz@ negativ zonele rurale. La felca în ora}ele mari problemele legatede dezvoltarea durabil@ în ora}e suntlegate mai ales de poluarea în trafic{i activit@]i industriale. Aglomera]iaora}elor, a zonelor urbane este unadintre cele mai importante probleme.

În zonele rurale care se afl@ ladistan]e mici de centrele urbane,gospod@riile formeaz@ o parte sem-nificativ@ a popula]iei locale }i astfelcontribuie la vitalizarea a}ez@mintelorrurale }i la cre}terea importan]eiimplement@rii economiei digitale }i atehnologiei informa]iei }i comuni-ca]iilor. Putem privii fermele ca di -ferite surse de venit pentru a în]e -lege cât de important@ este produc]iaagricol@ pentru venitul fermierilor, }itotodat@ importan]a multiplic@riiacestui venit cu ajutorul economieidigitale pentru o dezvoltare durabil@.

În sensul celor expuse aici încercs@ închid cercul ideilor cu teza luiPatrick d’Humieres oferit@ }i demaestrul {tefan Mâ}u spre reflec]iacititorilor potrivit c@reia “dezvoltareadurabil@ va omorî capitalismul” însensul c@ deja actuala criz@ credibi-lizeaz@ succesiunea eco-capitalismu-lui dup@ capitalismul financiar muri-bund. „Trebuie s@ ne convingem deacet lucru, de care nu toat@ lumeaeste con}tient@: lumea veche a mu -rit. Resorturile ei sunt sf@rîmate. Lafel }i mondializarea pe care o cu -noa}tem de treizeci de ani. Cre}tereadurabil@ este cea care aduce progre-sul, îmbun@t@]irea nivelului de via]@al tuturor. Mondializarea sustenabil@este aceea în care fiecare dezvoltân-du-se, contribuie la dezvoltareacelorlal]i. Dac@ vrem s@ salv@m ca -pitalismul trebuie ca el s@ redevin@în ochii tuturor, sinonim cu progre-sul, }i nu cu regresul.”

Economia digital@ surs@ cheie pentru dezvoltarea durabil@ azonelor rurale }i platform@ pentru transform@ri socio-economice

conf. univ. dr.R@zvanSorin {ERBU, ULBS

PREMIUL NOBEL B~NCIVINERI 28 OCTOMBRIE 2011 7

urmare din pagina 1Din Estonia }i pân@ în Albania }i

din Cehia pân@ în România, pon-derea sectorului bancar controlat deb@nci occidentale este între 60 }ipeste 90. În România 84 &. Aceast@situa]ie seaman@ în noul context cua}ezarea tuturor ou@lelor în acela}ico}. Pur }i simplu supracondi]iona -rea estului fa]@ de b@ncile din occi-dent a devenit acum riscant@, în con-textul în care siguran]a }i solvabilita -tea b@ncilor occidentale este ris cant@.Sunt toate }ansele ca creditarea }ichiar func]ionarea b@ncilor s@ se în -trerup@ tocmai atunci când toateaceste state a}teapt@ cel mai multdin partea lor pentru consolidarea însfâr}it a cre}terii economice. E drept,povestea achizi]iei sectorului bancarde c@tre capitalul bancar occidental afost una de succes, chiar dac@ des -tul de atipic@ pentru restul Europei.În Europa, în ciuda globaliz@rii, capi -talul bancar a r@mas destul de multîn mâini locale. În Germania deexemplu, Deutsche Bank este liderul

de pia]@, iar în Fran]a b@ncile fran -ceze BNP, Credit Lyonese, CreditAgricole etc domin@ autoritar pia]a.Doar în est b@ncile locale au pierdutconsistent în fa]a marilor b@nci occi-dentale. Avantajul celor din urm@ afost unul consistent. Toat@ creditareape care s-a bazat Estul a fost deprovenien]@ occidental@ }i ritmul ma -siv al creditului }i al cre}terii eco-nomice pe care implicit a indus-o, aufost posibile tocmai pentru c@ occi-dentalii au pus la dispozi]ie sumeimense pe baza efectului de levier.B@ncile occidentale au ob]inut pân@în 2009 – 2010 profituri uria}e pebaza acestor credite. Dar tot acestscenariu de succes a trecut }i acumtoate marile avantaje de alt@ dat@ setransform@ în dezavantaje colosoale.Mai mult, privatizarea sectorului ban-car a presupus un angajament din-colo de contractul de v$nzare cum -p@rare în sine. Cum b@ncile suntceva mai mult decât o cârn@]@rie,orice tranzac]ie bancar@ nu se reducesimplu doar la o chestiune de pre].Controlul, reglementarea, solvabilita -tea, garan]ia statului }i rolul esen]ialpe care îl au în mersul unei eco -

nomii, toate fac ca b@ncile s@ fie uncapitol special. Asta înseamn@ c@atunci când statele estice au fost deacord s@ – }i privatizeze b@ncile auîn]eles c@ dincolo de banii cash pecare i-au ob]inut au primit }i garan]iipe termen lung în privin]a angaja-mentului acestor institu]ii în cred-itarea economiilor acestor ]@ri. Odat@cu problemele cu care se confrunt@b@ncile mame în ]@rile lor de origine,sucursalele lor din est risc@ s@ nu-}imai poat@ îndeplini angajamentul infor-mal de creditare. Ba mai mult, potinduce un risc sistemic în întreagazon@ prin retragera liniilor de finan -]are sau chiar insolven]ele de careau parte, toate în vechile lor zone dereziden]@ dar cu efecte în lan] în Est.Dac@ nu î}i mai pot respecta promi-siunea originar@, dar pot trage dup@ele în pr@pastia recesiunii }i stateledin Est, de}i sistemul lor bancar estesolid }i s@n@tos, nu este chiar justi -ficat@ chestiunea na ]ionaliz@rii? Tabuulpropriet@]ii de stat a disp@rut odat@cu na]ionaliz@rile americane. Oricum}i în SUA }i oriunde altundeva, aces-te na]ionaliz@ri sunt sau vor fi con-juncturale, pân@ la dep@}irea crizei }i

reg@sirea unor investitori priva]i. Dar pemoment, na]ionalizarea, ]inând cont deperico le, poate avea sens. Cu o condi-]ie, }i anume aceea de rezolva chestiu-nea de fond pentru care ea poate s@aib@ loc: men]inerea credit@rii statu-lui dar }i a sectorului neguvernamen-tal la niveluri acceptabile. Atunci, ar -gumentul suprem pentru care se poateporni întregul demers ]ine de mersulcreditului. Dac@ acesta înregistreaz@pa}i înainte, atunci na]ionalizarea nue justificat@. Cel pu]in deocamdat@.România a înregistrat luna trecut@ ocre}tere de 2,7& a credit@rii fa]@ deanul trecut ceea ce fere}te provizo-riu b@ncile locale de spectrul na]io -naliz@rii în interesul economiei. Al

doilea aspect ]ine de costuri. Î}i potpermite statele din est na]ionaliz@ri ?Cu siguran]@ pre]ul întoarcerii în pro-prietatea statului a unei b@nci nu vafi la fel de mare azi ca pre]ul priva-tiz@rii, dar pentru state s@race el esteoricum ridicat. Nu este simplu s@faci rost de câteva sute de milioanede euro pentru capitalizarea uneib@nci }i repunerea ei in func]iune însistemul de drenare a banilor. Darnici imposbil. {i cu atât mai multobligatoriu dac@ apar pene de credi -tare sau risc sistemic. Cu toate op -]iunile la îndemân@, într-o perioad@ asolu]iilor surpriz@, aproape nici o va -riant@ nu trebuie exclus@. Creditareatrebuie s@ continue.

Na]ionalizarea b@ncilorDan SUCIU

Premiul, denumit oficial PremiulSveriges Riksbank ȋn {tiin]e Eco -nomice ȋn Memoria lui Alfred Nobel,a fost acordat pentru prima dat@ ȋn1968. Din 1969 au fost acordate 43de Premii Nobel pentru economieajungându-se la un numar de 69 delaurea]i; printre laurea]i pot fi aminti]i:Milton Friedman, Amartya Sen, JamesTobin, Paul Krugman, Robert Solow.

Premiul constând ȋn 10 milioanede coroane suedeze, o medalie deaur }i o diplom@ va fi acordat lau-rea]ilor la o ceremonie care va avealoc la Stockholm pe data de 10 de -cembrie, la aniversarea mor]ii luiAlfred Nobel, potrivit Bloomberg.

În acest an, ȋnainte de anun]arealaurea]ilor, Thomson Reuters a f@cutpublic@ o predic]ie intern@ care afost bazat@ pe o metod@ de previ -ziune pe care au pus-o la punctexper]ii s@i }i care este centrat@ pecuantificarea cit@rilor }i referin]elorf@cute ȋn literatura de specialitate,dar laurea]ii nu au ocupat locurifrunta}e ȋn acest clasament.

Unii speculatorii au mizat pe fap-tul c@, ȋn acest an, Comitetul Nobelva acorda premiul ȋn termenii crizeifinanciare, iar atunci laureatul ar fifost Douglas W. Diamond - Profesorla University of Chicago, GraduateSchool of Business, nominalizat pen-tru analiza intermedierii financiare }imonitoriz@rii. Al]i speculatori au luatȋn considerare termenii de criz@ aistatului birocratic, social, asisten]ial,mizând pe Anne Krueger - ResearchAssociate la National Bureau of Eco -nomic Research }i Gordon Tullock -

Profesor la George Mason Univer -sity, nominaliza]i pentru identificarea}i analiza fenomenului “rent-seeking”}i studierea implica]iilor sale. Saupoate c@ de data aceasta Comitetulevita tangen]ele la temele zilei }i gân-dea ȋn termenii tehnici-metodologici?{i atunci se vorbea desigur despreJerry A. Hausman - Profesor la Mas -sachusetts Institute of Technology }iHalbert White Jr. - Profesor la Uni -versity of California, San Diego, no -minaliza]i pentru contribu]ii la dez-voltarea econometriei.

Dar, }i de aceast@ dat@, ComitetulNobel a surprins speculatorii. Eco -nomi}tii americani Thomas J. Sar -gent, profesor de macroeconomie laNY University }i Christopher A. Sims,profesor la Princeton au câ}tigat, ȋn10 octombrie, premiul Nobel pentrueconomie pentru progresul ȋnregis-trat ȋn cercetarea rela]iilor dintre m@ -surile de politic@ economic@ }i im -pactul lor asupra economiei reale.

Cei doi au fost r@spl@ti]i pentrucercet@rile efectuate ȋntr-un domeniunumit “macroeconomie empiric@”, do-meniu ce utilizeaz@ datele istoricedeoarece posibilitatea unor experi-mente este exclus@ ȋn economie.

Ceea ce Sargent }i Sims audemonstrat este dovada c@ }tiin]aeconomic@ arat@ lucrurile a}a cum artrebui s@ fie, }i nu cum sunt ele defapt. Ei nu au ȋncercat s@ contrazic@teoriile normative }i bazele funda-mentale, ci ei au ȋncercat s@ expliceimportan]a factorilor subiectivi }i psi-hologici asupra evenimentelor eco-nomice. De exemplu, dup@ modelul

normativ, o cerere crescut@ pentrunotebook-uri va duce la o cerere ȋnmai multe domenii, cum ar fi: mate-rialele necesare asambl@rii, soft-uri,procesoare, carduri de memorie, etc.Astfel, se creaz@ }i o cerere a for]eide munc@. %ns@ efectul este influ-en]at de astept@rile companiilor dinacest domeniu }i ale poten]ialilorcump@r@tori.

Modelele propuse de ei com-pleteaz@ modelele normative cu datedescriptive. Ca de exemplu, ȋn cadrulactualei crize economice, popula]iase a}teapt@ ca statul s@ ȋnceteze spri-jinirea economiei din cauza dimi -nu@rii tot mai pregnante a resurselorpublice; acest lucru duce la un efectmai mic al m@surilor de ajutor decâtmodelul normativ previzionat. Contri -bu]iile lor au ap@rut ȋn urma unorstudii individuale ȋncepute din anii ’70}i s-au dovedit a fi complementare.

Economia este permanent preju-diciat@ de }ocuri care nu pot fi antici -pate, acestea putând afecta variabi -

lele macroeconomice pe termen scurt}i lung. Orice modificare aduce ȋnlan] o serie de alte modific@ri. Aceas -t@ afirma]ie a fost demonstrat@ decei doi laurea]i atât prin utilizareaunor instrumente matematice }i apli-carea lor ȋn economie, dar }i princorelarea unor modele dinamice deserii de date cu scopul identific@riirela]iilor de cauzalitate.

Sims }i Sargent au ȋncercat s@ sur -prind@ legaturi sinuoase ȋntre politi-ca guvernamental@ ȋn domeniul fiscal}i monetar }i a}tept@rile popula]iei }iale mediului de afaceri. Ideile de baz@evaluate ȋn analiza celor doi econo-mi}ti se refer@ la faptul c@ politicafiscal@ nu-}i atinge ȋntotdeauna tar-get-ul din cauza unor reac]ii predic-tive din partea companiilor }i alepersoanelor.

Sargent a contribuit la ȋn]elegereaefectelor schimb@rilor sistematice depolitic@ economic@, iar Sims s-a fo -calizat pe studierea modului ȋn care}ocurile se transmit ȋn economie.

Thomas Sargent a examinat posibi -litatea determin@rii schimb@rilor din eco -nomie, utilizând o metod@ ȋn trei pa}i:1. dezvoltarea unui model macroeco-nomic structural ȋn care el a descrismatematic }i cu precizie economia;2. rezolvarea modelului matematic pro -pus care se axeaz@ pe a}tept@rile }imodul ȋn care vor fi afectate vari-abilele;3. pasul statistic sau utilizarea date -lor istorice pentru a estima parame -trii fundamentali care nu se schimb@dup@ o modificare a politicii eco-nomice.

Modelul lui Sargent poate fi uti-lizat pentru studierea efectelor unorexperimente ipotetice diferite, pre-cum schimb@ri ale politicii monetare.

Pe de alt@ parte, Sims a adus onou@ modalitate de a analiza datelemacroeconomice. Teoria lui se ela-boreaz@ tot ȋn trei pa}i, dup@ cumurmeaz@: 1. elaborarea modelului de autoregre -sie vectorial@ sau modelul VAR. Acestmodel este un pronostic prin care sefolosesc serii statistice de timp;2. extragerea }ocurilor fundamentale,la care economia a fost expus@;3. analiza impuls – r@spuns, careilustreaz@ impactul de-a lungul tim-pului pe care ȋl au }ocurile funda-mentale asupra variabilelor analizate.

Combinate, cercet@rile celor doieconomi}ti constituie o baz@ impor-tant@ a analizei macroeconomice mo -derne, de}i reac]iile negative au ap@ -rut ȋn urma acord@rii acestui premiuNobel. Nimeni nu s-a str@duit s@ do -vedeasc@ faptul c@ cercetarea mergeȋn direc]ie diferit@ fa]@ de realitatea eco-nomic@, exemplu concludent fiind chiardescoperirile celor doi care nu au dato solu]ie concret@ la actuala criz@.

De-a lungul istoriei, premiul No -bel pentru economie a fost acordatmajoritar nominaliza]ilor de origineamerican@, ponderea laurea]ilor dealt@ origine fiind doar de 26&. S@nu uit@m de faptul ca din SUA aupornit, totu}i, dou@ mari crize careau afectat ȋntreaga omenire.

Motiva]ia premiului Nobel pentru economie - 2011- analize “Euroeconomia XXI” -

master Eniko LORINCZI, ULBS master Ligia TOMA, ULBS

Vedere din Stockholm

Bucure}ti, sediul B.C.R.

Arta plastic@, }i nu numai, estedomeniul care depinde în cea maimare parte de talent. Apoi urmeaz@preg@tirea artistic@, cultura plastic@ }ivizual@ }i nu în ultimul rând efortul}i munca investit@ în realizareaoperei de art@.

În evolu]ia istoriei artelor plasticenumai arti}tii consacra]i au dat operenemuritoare. Pe lîng@ ace}tia exist@,}i au existat din timpuri imemoriale,persoane care au practicat arta ca unhobby, s-au delectat cu producereade lucr@ri care vizeaz@ arta. Ace}tiase numesc amatori sau diletan]i. Ceidoi termeni nu con]in în accep]ia lorlingvistic@, nimic peiorativ. Amator

este sinonim cu iubitor, iar diletantuleste persoana care se delecteaz@ cuarta, pentru propria pl@cere f@r@ s@urm@reasc@ recompense materiale,pecuniare.

În momentul în care amatorul do -

re}te ca produc]iile sale s@ fie în -dr@gite }i pl@cute de alte persoane,ca acestea s@ se delecteze la rândullor, dar urm@resc }i venituri b@ne}ti,produc]iile respective intr@ în sferacomercialului care func]ioneaz@ dup@alte criterii, de multe ori diferite decele artistice. În stabilirea valoriiacestor produc]ii intervine o corela]iedintre aptitudine, voca]ie }i talent,preg@tira profesional@ }i efortul de -pus în munca de crea]ie.

În România, înainte de venirea laputere a comuni}tilor, arta de ama-tori nu a intrat în politica cultural@ astatului }i ea s-a dezvoltat în cadreindividuale.

Dup@ ce comuni}tii au perluat pu-terea politic@ la 30 decembrie 1947,au trecut la reorganizarea întregiisociet@]i române}ti pe principii „de-mocratice” de provenien]@ sovietic@.Treptat, treptat, s-a instaurat regimultotalitar cel mai crunt din Europa.

Artele }i literatura n-au sc@pat,nici ele, de binefacerile noii societ@]i.Au fost supuse preceptelor imuabileale ideologiei marxist leniniste. A fostintrodus, ca metod@ de crea]ie obli -gatorie, realismul socialist.

Primii ani, din 1948 pânâ în 1965,a corespuns cu cea mai aberant@perioad@ din istoria artelor române}ti.Creatorilor din domeniul artelor plas-tice }i nu numai, l-i se cerea s@ oglin-deasc@ în operele lor aspectele celemai semnificative din „m@rea]a” ope -r@ de construc]ie a socialismului, muncadin uzine }i fabrici, de pe }antiere }iogoare, chipul omului nou.

S@ realizeze, veridic, ample com-pozi]ii inspirate din lupta proletaria -tului pentru o via]@ mai bun@, dinistoria glorioas@ a poporului nostrupentru independen]@ }i neatârnare.Nuereau v@zute cu ochi buni, de c@trediriguitorii ideologiei comuniste, în -cerc@rile, exprimentele din perimeteulformal.

Orice tendin]e de preluare crea -toare a unor ecouri ale artei mo derneerau considerate ca decadente, tribu -tare esteticii }i ideologiei capitaliste}i sanc]ionate vehement.

Tot în acea perioad@ a început s@fie încurajat@ arta de amatori, ca ex -presie a democratiz@rii artei. Evolu]iahipertrofiat@ a acestei activit@]i a cu -noscut în „iepoca de aur” cote exa -gerate, ajungând, în anumite cercuris@ fie catalogat@ ca superioar@ arteiprofesioniste. La baza prolifer@rii ama -torismului a stat o sugestie idealist@a lui K. Marx, care, în lucrarea sa„Scrieri despre art@”, printre ideileutopice pe are le enun]ase cu mareconvingere, spunea c@ în comunismnu vor mai fi pictori, sculptori, poe]i,

actori sau balerini, ci numai oameniai muncii, care în timpul liber vorpicta, sculpta, vor scrie poezie sauvor dansa, acest lucru fiind posibilnumai datorit@ bugetului de timp li -ber foarte mare pe care il ofereaeconomia socialist@, în care datorit@introducerii tehnologiilor de vârf, seva scurta timpul de munc@.

În perioada de apogeu a societ@]ii„multilateral dezvoltate”, amatorismula c@p@tat propor]ii mega litice. A de -venit o activitate care a dus la sub-minarea artei profesiniste, creându-seo mare confuzie în r$ndurile iubito-rilor de art@. În jude]ul Sibiu în 6oct. 1976 a luat fiin]@ Asocia]ia Ar -ti}tilor Plastici Amatori despre carevoi vorbi în num@rul urm@tor.

ART~ ECONOMIE VINERI 28 OCTOMBRIE 20118

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arti}tii cet@]ii. Rela]ia dintre aptitudine, voca]ie }i talent.

31 octombrie 1517. Luther afi}eaz@cele 95 de teze pe u}a bisericii din

castelul Wittenberg.

Dan Hatmanu - portretul luiEugen Dornescu

Vladimir Zamfirescu - “Rural@”Petru-Ovidiu Dumbr@veanu - “Nocturn@”