Formarea poporului român și a lim-bii române i-a preocupat pecărturari, de la cronicari ai evuluimediu românesc și european la is-toricii moderni și cei contemporani.Aspectele abordate parțial sau într-o mai mare măsură de aceștia aufost cele legate de spațiul șiîmprejurările istorice în care a avutloc etnogeneza românească. Pen-

tru Anonymus, cleric și notar alregelui Bela al III-lea al Ungariei

(1148-1196), în a sa Gesta Hungarorum, datată aproximativla sfârșitul secolului al XII-lea, românii sunt descendențiiromanității din întreg arealul carpato-pannonic, arătând că, lavenirea lor în Câmpia Pannonică, maghiarii găsesc opopulație mixtă, compusă din slavi, bulgari și vlahi. Tot elmenționează că domnia o avea aici un anume blac cu numeleGelu. Spusele cronicarului anonim sunt confirmate spre

sfârșitul secolului al XIII-lea de Simon de Kéza, unul dintrecei mai importanți cronicari maghiari din timpul domniei luiLadislau al IV-lea (1272-1290), care menționează în GestaHunnorum et Hungarorum, prezența românilor în Pannoniaca păstori și coloni ai romanilor chiar în perioada dedominație a spațiului pannonic de către huni. SzamosköziIstván, umanist și istoric maghiar, autor al unei colecții deinscripții romane din Dacia și al unei Istorii a Ungariei,nefinalizată, susține în lucrarea sa din anul 1593descendența românilor din vechii coloniști romani, arătând căei înșiși își zic romani, iar limba lor trădează originea latină1.Martin Opitz, profesor la Academia din Alba-Iulia, eruditdascăl și poet german, secretar și istoriograf al regeluiVladislav al IV-lea Vasa, al Poloniei (1632-1648), în a saDacia Antiqua, face referiri clare cu privire la limba și datinileromânilor. Un istoric și cărturar maghiar din secolul al XVIII-lea, Huszti András, în lucrarea sa Vechea și noua Dacie,apărută la Viena în 1791, îi amintește pe români ca urmași aigeților și ai vechilor colonii romane.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Salus populi suprema

lex esto.”

Maximă a dreptuluipublic roman

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 472 anul XV vineri, 15 martie 2019 1 RONPUNCTUL PE EUROPA

Prin calitățilelui de man-ager, prinacțiunile lui in-

sistente și prindeosebita sa seriozitate și spontanei-tate, afacerile noului trust al lui JohnDavison Rockefeller prosperă. Încădin 1886, beneficiile anuale se ridicaula 15 milioane de dolari, raportate laun capital de 70 de milioane de dolari,ceea ce însemna un randament de21%. Considerabil. Cu atât mai mult

cu cât prețul petrolului fusese și erastabil. În „Standard Oil” originar,partea în acțiuni a lui John R. fusesede 66%. Oricum, acum ea era maimare. Cu ritmul de lucru, de acțiune allui Rockefeller, Andrews se obișnuiagreu: „de ce să ne mai agităm atât câtsuntem deja atât de bogați?” O ideecare lui John R. nu-i prea plăcea. An-drews, deci, se va retrage din afacereîn schimbul a 1 milion de dolari banicheș. Ceea ce a mulțumit ambelepărți.

OMuL CARE A CREAT OPREsTIGIOAsă DINAsTIE

JOhN DAvIsON ROCKEfELLER(1839 – 1937) (III)

- CuM sE fAC AvERILE îN sTATELEuNITE -

- continuare în pag. 4 -

Ca în fiecare an, săptămânacare include și ziua de 8martie, este și săptămânaTârgului de turism de laBerlin, unde am avut bucu-ria de a participa alături decolegi și un student de laFacultatea de Științe Eco-nomice, de reprezentanți de

la Asociația Județeană deTurism din Sibiu sau de lacâteva firme de turism sem-nificative din Sibiu. Partici-parea noastră a vizat și oevenimentele desfășurate încadrul standului românescorganizat cu ocazia acestuiimportant eveniment. Sibiula fost la înălțime prinr e p r e z e n t a ț i a”gastronomică” oferită debucătari care au pus în val-oare produsele traduiționalespecifice zonei.

Dan POPEscu

REsTAuRANTELEMIChELIN, O fATAMORGANA PENTRu

GAsTRONOMIAROMâNEAsCă

Dr. Univ. Dr. Alexiu tatu, ulbs

- continuare în pag. 5 și 8 -

- continuare în pag. 3 și 7 -

AsPECTE ALE ETNOGENEzEI ROMâNEșTI

ne-a părăsit zilele trecute, dupăo lungă și grea suferință,prof.univ.dr. d.H.c. dumitru cio-coi-Pop, rector întemeietor alulbs. a plecat din această lumeși a intrat în legendă. un mareom, un veritabil savant. a con-struit mult și temeinic. un man-ager excelent și un om de echipă.Este primul și singurul care, princalitățile sale, a reușit să aducăelitele academice americane lasibiu. Și cât de numeroși profe-sori sibieni au studiat, la fațalocului experiența americană. Omare deschidere către lume șiuniversalitate: Germania, Mareabritanie, china etc. imens.Printre foarte puținii d.H.c.români ai unor universități amer-icane. a dezvoltat logisticauniversității noastre ș.a. am pier-dut un mare profesor, un mareconducător, un mare prieten de ofinețe și sensibilitate remarca-bile. sincere condoleanțe familieigreu încercate.dumnezeu să-l odihnească înpace

dan Popescu

IN MEMORIAM

Conf. Univ. Dr. Virgilnicula, ulbs

ALINIEREAPRACTICILOR

DE MARKETINGONLINE

TENDINȚELORGLOBALE

Conf. Univ. Dr. Cameliabudac, ulbs

Ca urmare a faptuluică inovația e peste tot,apare constant între-barea ce urmează șicum pot fi folositenoile practici. Mai multdecât atât, marketeriise gândesc ce potface diferit păstrândtotuși identitatea debrand dar integrândcomponente ca video-ul, VR-ul, email-ul șimobile marketing-ul...

- continuare în pag. 2 -

MARKETING2 VINERI 15 MARTIE 2019

urmare din pagina 1

cât impact va mai avea Face-book și cât vor crește alte plat-forme.Evoluția pieței obligă compani-ile la o adaptare constantă a in-strumentelor de marketing,pentru ca bugetul alocat să nuse dovedească a fii prea marecomparativ cu obiectivele pro-puse – profit, reacția publicului,etc. Utilizatorii se adaptează dince în ce mai repede la noiletehnologii ceea ce impune apli-carea rapidă de noutăți tehno-logice pentru ca aceastăevoluție să devină la rândul săuun avantaj competitiv.Indiferent dacă vorbim despretendințe precum big data,influențatori, marketing princonținut, publicitate nativă saupersonalizare, numitorul comuneste creșterea relevanței bran-dului și a experienței de brandîn mediul online. Prin inter-mediul noilor tehnologii, bran-durile pot și trebuie să aducămai multă valoare consuma-torului. Simpla valoareintrinsecă a produselor și ser-viciilor nu mai este suficientă.Pentru a supraviețui, fiecarebrand trebuie să adopte progre-sul tehnologic astfel încât să fiecapabil să ofere o relevanțădigitală specifică, prin inter-mediul căreia să satisfacănevoile consumatorului într-unmod superior.Analizând și sintetizând princi-palele tendințe în marketingulonline, la nivel global, concluziafirească este că cei care vorstabili trendurile sunt chiarclienții. Satisfacția clienților esteindicatorul de performanță con-siderat de marketeri, ceea ceface ca între marketing, serviciiși vânzări să nu mai existe

granițe. Tehnologia permiteconsumatorilor, mai mult decâtoricând, să interacționeze cubrandul și să contribuie laconstrucția lui, alături de alțiconsumatori și de echipa demarketing.Tehnologia transformă călătoriaconsumatorului dintr-o simplăexperiență la cumpărături într-una personalizată și unică. As-pecte precum inteligențăartificială, realitate virtuală &augmentată și Internet ofThings sunt cele care vor aduceun aport semnificativpersonalizării experienței decumpărare, în beneficiul con-sumatorului. Consumatorii de azi au posibili-tatea de a-și face cumpărăturileoricând doresc, de pe orice dis-pozitiv doresc. Ce este impor-tant este ca brandul să fieprezent oricând și oriunde îșivor face ei cumpărăturile.Domeniul digital trebuie să fieacum o parte din tot ceea ce seîntâmplă, online-ul și offline-ultrebuie să fie complet integrate.Companiile nu au nevoieneapărată de o strategiedigitală, lucrul de care au ele cuadevărat nevoie este să știecum să conecteze componentadigitală la procesul complexcare le arată cum anume iauconsumatorii deciziile decumpărare.Căutarea produselor dorite prinmotoarele de căutare, estesursa principală de informareonline, atât pentru consumatoriidin online cât și pentru cei dinoffline: aproximativ 68% dintreconsumatori folosesc căutărilepe Internet pentru a obțineinformații atunci când doresc săfacă o achiziție (ConsumerBarometer, 2017). A devenit oașteptare normală cainformațiile despre branduri săfie la un click distanță, utilizatoriidorind acces imediat la detaliidespre produsele căutate

Prin prelucrările complexe ainformațiilor cuprinse în marilebaze de date, companiile află ogrămadă de lucruri noi despreclienți și preferințele lor, de-venind din ce în ce mai bune lațintirea publicului vizat şi la co-municarea în modul cel mai efi-cient cu consumatorii, în funcțiede obiceiurile lor de cumpărareşi de căutare pe Internet. Datorită bazelor de date declienți, a proceselor prin carepot fi prelucrate şi exploatateprecum şi datorită rețelelor desocializare şi proceselor defabricație flexibile, din ce în cemai multe companii învață cumsă ofere produse și design-uriadaptate la nevoile șipreferințele specifice fiecăruiclient.Rețelele sociale au schimbatmult modul în care consumatoriidin lumea întreagă acceseazăinformația, comunicarea a de-venit mult mai accesabilă iarconținutul acesteia s-a modificatîn raport cu nevoile utilizatorilor,dovedindu-se adevărateexperiențe centrate pe con-sumator. Potrivit datelorfurnizate de Statista, rata depenetrare a rețelelor sociale lanivel global este din ce în cemai mare. Astfel, 71% din uti-lizatorii de internet utilizeazărețele sociale în activitățile zil-nice din mediul online și facacest lucru cu precădere de petelefoanele inteligente. Dispozi-tivele mobile au adus posibilităținoi pentru rețelele sociale mo-bile incluzând caracteristici delocalizare sau jocuri sociale.Abundența de informații la caree supus utilizatorul în mediulonline conduce marketerii cătresoluții în social media, ca instru-ment vital al strategiei de mar-keting. Astfel, crește numărul decanale social media cu potențialde interes pentru consumatorulromân, prin intrarea în zona derelevanță a platformelor Insta-

gram și Pinterest. În cadrulstrategiilor de social media,aceste platforme vor deveniparte din mix, alături de Face-book, YouTube și în unelecazuri LinkedIn. Conținutul video este din ce înce mai prezent (publicul aratătot mai mult interes în aceastăzonă) și, cu mici excepții - sin-gurul care generează angaja-ment pozitiv în mod organic însocial media. Nu se maivorbește atât de video ca șiconținut, ci de experiența pecare o oferă. Utilizatorul începesă o descopere treptat, dintr-operspectivă subiectivă, elsimțind că trăiește momentul re-spectiv. Fie că vorbim de video-uri 360, Augmented Reality sauVirtual Reality, în mod cert esteuna din zonele cu cel mai marepotențial de exploatare. Castrategie de marketing, eficiențavideo-ului din ultimul timp, aadus contribuții în special pen-tru branding și engagement.Video-ul ajută la mărirea rateide deschidere a emailurilor, la agăsi mai ușor brandul pe mo-toarele de căutare și la a îldiferenția de concurență.Crearea de conținut video, esteprincipala provocare ceîmpiedică mai multe afaceri săfolosească acest tip de conținut,și a reuși să-și depășeascăconcurența.Content marketing-ul este o altătendință considerată de marke-teri în ultimii ani, alături deasumarea paradigmei primadată dispozitivul mobil. Faptulcă produsul spune o povesteeste mai relevant pentru con-sumatorii care sunt din ce în cemai atenți la modul deinteracțiune cu un brand.Relevanța digitală poateîmbrăca multiple forme: de la omai bună înțelegere a con-sumatorului, a nevoilor și a val-orilor sale până la anticiparea șiadresarea acestor nevoi (big

data, personalizare), satisfac-erea lor în condiții de accesibili-tate sporită (mobilitate, UX) sauchiar crearea unor nevoi noi(big data, content marketing).Atât pe piața locală, cât și lanivel global, în ultimul timp seobservă tendința de a mergespre zona de marketing prininfluențatori. Pe plan local, ul-timii ani au permis dezvoltareaunei astfel de nișe. Aceștiinfluențatori provin fie din rândulunor persoane cu vizibilitate dinzona de TV, ce au migrat și îndigital observând deschidereabrandurilor în dezvoltarearelațiilor și pe acest canal, dar șidinspre vloggeri sau alte per-soane care s-au afirmat și aureușit să dezvolte în jurul lorcomunități. Într-un context în careconcurența vine din toatepărțile, cea mai bună metodă dea câștiga atenția și încredereaclienților este prin asociere cupersoane sau branduri caredeja au reușit acest lucru.Parteneriatele cu cei care audeja o comunitate în jurul lor potrezulta în campanii foarte cre-ative și extrem de eficiente.Dezvoltarea conținutului videoși dorința de a personaliza câtmai mult comunicarea vor crearelații solide între branduri,influențatori și comunitățileacestora. Conținutul este ele-mentul cel mai relevant pentrumarketing, dar contextul în careeste livrat a devenit mai impor-tant ca niciodată. Viitorul sună promițător, cumulte noutăți de care ar fi indi-cat a se ține cont în planul uneistrategii de marketing online.Atâta timp cât nevoia publiculuie cea care contează și se valivra informația care este demaxim interes pentru el, cusiguranță se vor obține rezul-tatele dorite de la o campaniede marketing online.

Conf. Univ. Dr. Camelia budac, ulbs

urmare din pagina 1

Istoricul și universitarulMakkai László în IstoriaTransilvaniei, 1946, admiteinformațiile lui Anonymusdintr-o primă versiune aGestei Hungarorum, fiind deacord cu acestea.2 Lauren-tius Toppeltinus (1640-1670), unul dintre cei maiimportanți și reprezentativiistorici sași, în lucrarea saOrigines et occasus Trans-sylvanorum, publicată laLyon în anul 1667, susțineoriginea romană a românilor,aceștia fiind urmașiicoloniștilor aduși deîmpăratul Traian în Dacia,limba lor este limba vechilorromani.3 Johann Tröster,cărturar și om de culturăsas, vorbește, și el, cu argu-mente istorice, în Das Altund Neu Teutsche Dacia,publicată în anul 1666 laNürnberg, despre latinitateapoporului și a limbii române.4

Istoricul și etnologul maghiarBenkö Jozsef (1740-1814),în Transilvania sive magnusTransilvaniae principatus,apărută la Viena în anul1778, afirmă că o bună partedin romani a părăsit Dacia,dar că o parte a lor împreunăcu populația autohtonă aurămas pe loc. Un alt cărturar

cunoscut, Michael Lebrecht,scriitor și pedagog (1757-1807), în Geschichte deraborigienen dacischenVölker in Abendunterhaltun-gen, apărută în anul 1791 laSibiu, menționează căromânii ca urmași ai ro-manilor sunt ,,cei mai vechilocuitori ai acestor regiuni”.Edward Gibbon, specialist înistoria antichității romane,arată în The History of theDecline and Fall of theRoman Empire, 1776-1778,că după retragereaadministrației și stăpânirii ro-mane din Dacia, aici rămâne,,o parte însemnată dinlocuitorii ei, care mai maregroază aveau de emigraredecât de stăpânitorul got”.Acestor istorici, cărturari șioameni de cultură străini5 lise adaugă afirmațiile mitro-politului cărturar sîrb, ȘtefanStratimirovici și slovaculuiPaul Joseph Schafarik(1795-1861), istoric, etno-graf și renumit slavist, care,într-o lucrare publicată laLeipzig în anul 1844,menționa: ,,valahii de la nordși de la sud de fluviu au toțiaceeași origine” și suntrezultatul amestecului,,tracilor și geto-dacilor curomanii”. Continuitatea populațieidaco-romane pe teritoriulfostei provincii romane, for-

marea poporului și a limbiiromâne în spațiul carpato-danubiano-pontic au fostnegate de istorici străini, cu,,argumente” și motivații decele mai multe ori de ordinpolitic. Franz Joseph Sulzerîn Geschichte dastransalpinischen Daciens,publicată la Viena în anii1781-17826, este de părerecă Dacia a fost părăsită,românii nu-și au originea încoloniștii romani și s-au for-mat ca popor în PeninsulaBalcanică, de unde vin lanord de Dunăre la sfârșitulsecolului al XIII-lea7 și re-spectiv după marea invazietătară din anul 1241 și decidupă venirea ungurilor înArdeal. I.C. Eder reia ideilelui Sulzer, iar Bolla Mártonsusține că românii sunt deorigine bulgară. I.Chr. Engel,într-o lucrare apărută laViena, 1794 și Halle 1797susține că venirea românilorîn nordul Dunării s-a produsîn secolul al IX-lea. Cel careîncearcă să ,,argumenteze”că etnogeneza româneascăs-a produs în sudul Dunăriieste Robert Rösler, care înRomänische Studien, lucrarepublicată la Viena în 1871,este de părere că dacii aufost distruși ca popor,vechea toponimie dacică adispărut, Dacia nu a putut firomanizată în 165 de ani,

toți locuitorii au părăsitDacia în timpul împăratuluiAurelian, poporul român șilimba română s-au format însudul Dunării, românii suntun popor de păstori nomazi,nu există izvoare istorice de-spre românii de la nord deDunăre anterior secolului alXIII-lea. Ideea exterminării dacilor arfi un caz unic în istoriauniversală ori inscripțiileatestă conviețuirea dintredacii învinși și coloniștiiaduși ex toto orbe Romano,după cum arată Eutropius înBreviarum ab Urbe condita.,,Secătuirea” Daciei debărbați, vehiculată de unii is-torici străini este contrazisăde înrolarea în armataromană a multor tineri daci.Este de remarcat în acestsens că, împăratul Traianînființează ala I Ulpia Daco-rum, atestată în Cappadociapână în secolul IV, cohors IUlpia Dacorum, staționară laClaudiana în Siria, atestatăși după anul 300. În timpullui Hadrian este înființată co-hors I Aelia Dacorum pentruprovincia romană Britannia,în timp ce alte formațiuni mil-itare formate din dacistaționează în Numidia,Mesopotamia, ItaliaNoricum, Pannonia, înaceastă din urmă provinciefiind atestate cohors II Au-

gusta Dacorum și cohors IIAurelia Dacorum. Cohortealcătuite din daci suntprezente și într-o zonă maiapropiată, cum este provin-cia Moesia Inferior, unde îngarnizoana Civitas Monta-nensium staționa cohorsGemina Dacorum Gordina.Trebuie, de asemenea,reținut că trupe auxiliare for-mate din tineri daci, sunt at-estate epigrafic la Cumidava(Rîșnov), Drobeta (TurnuSeverin), Praetorium etc.8

Toponimia dacică esteprezentă după cucerirea Da-ciei, denumiri ca Apulum,Buteridava, Capidava, Dro-beta etc, la care se adaugătoponimele anterioarecuceririi romane, ca Altium,Berzobis, Carsium, Durosto-rum și care sunt recognosci-bile în toponimia ulterioară:Oltina, Berzovia, Hârșova,Dârstor. Hidronimia vorbeșteși ea de la sine: Dunăre(Danubius), Olt (Alutus),Mureș (Maris), Someș(Samus), ca și onomasticadacică – antroponime ca De-cebalus, Mucapor, Ro-manus9 , fără să fie foartenumeroase, se regăsesctotuși în multe din inscripțiiledescoperite la Germisara,Histria și în alte așezăridaco-romane.10

3VINERI 15 MARTIE 2019 ROMÂNIIDr. Alexiu tatu

- cOntinuarE în PaGina 7 -

ROCKEFELLER VINERI 15 MARTIE 20194

urmare din pagina 1

Mediul de afaceri, însă, deve-nea mereu mai complicat. Mod-elul de trust al lui John R. a fostcopiat în multe din celelalteactivități de producție: whisky,zahăr, tabac, nutrețuri, fabri-carea cuielor etc. În asemeneacondiții, Congresul american vavota, în vara anului 1890,faimoasa lege Sherman, pro-hibind toate înțelegerile desti-nate să diminueze efecteleconcurenței. Iar pe baza aces-tei legi, Curtea supremă dinOhio a ordonat lichidareatrustului petrolier al lui Rocke-feller... Am urmărid, de altfel,cum, în decursul activitățilorsale, John R. urmărea să afleacele posibilități, căi, tehnicicare să-l ducă la profit, lacâștig. De multe ori, în funcțiede ce făcea el și de ce făceaualții, legile se modificauurmărind să obtureze o calesau alta. Și atunci John R. șiceilalți mari întreprinzători sestrăduiau să afle, mereu, alte șialte posibilități. Se realiza astfelun progres evident în sistemulde management macroeco-nomic. Sunt considerații care severifică și în tot ceea ceurmează.

Ce a făcut, dar, Rocke-feller? În principiu, fiecare certi-ficat din cadrul trustului său afost rambursat din perspectivafracțiunilor de acțiuni aferentefiecăreia din cele 19 societățicare constituiau trustul. Deci lu-crurile puteau trena. Acționarii,fiecare potrivit reprezentativitățiisale, continuau să primeascădividende mari plătite de trust.Însă aceste venituri nu puteau fitaxate deoarece, oficial, trustulnu exista. Rezultatul? După 5ani de la ordinul de lichidare,trustul continua să funcționeze.A ieșit scandal, iar opiniapublică americană a cerutreparații. S-a aflat, însă, un nou„adăpost legal”. Cu precădere,mulțumită legislatorilor din New-Jersey. Ei au votat o legepermițând unei societăți încor-porate în statul respectiv săposede și să gestioneze acțiuniale unor societăți înregistrateoriunde. Se va naște astfel, îniunie 1899, societatea „Stan-dard Oil of New-Jersey”, veri-tabil holding ce controlacapitalurile a 30 de societăți sta-bilite atât în SUA cât și în afaralor. Rockefeller estepreședintele Consiliului deAdministrație, el singur fiind tit-ularul unei treimi din capitalulsocial, treime valorând circa110 milioane de dolari. Nupuțini spuneau că este o cifrădestul de depărtată de realitatedacă se ținea cont de faptul căbeneficiul brut anual atingeaatunci 64 milioane de dolari. Iarpeste 10 ani se va ridica la 116milioane.

Din nou aceleași pre-siuni asupra trusturilor. În 1911,președintele Theodor Roo-sevelt va provoca disoluția și alui „Standard Oil of New-Jer-sey”. Din „cenușă” au ieșit circao duzină de societăți mai micicu nume diverse: „Socony Vac-uum”, „Mobil Oil”, „Amoco”,“Sophiro”, „Esso” etc. Printreacestea, „Standard Oil of New-Jersey” va rămâne cea maiputernică moștenitoare, cu uncapital de 285 milioane de

dolari. O „solidaritate reziduală”va continua să existe în sensulunor înțelegeri tacite în ceprivea zonele de influență. JohnR. mai avea doar un rol de ob-servator, cu atât mai mult cu câtla 60 de ani se simțea obosit șiaspira la o existență mai puținhărțuitoare. Direcțiunea în toateaceste privințe era asigurată deun mic comitet executiv prezidatde unul dintre cei mai vechiasociați, comitet în care își aflalocul și fiul său John DavisonRockefeller Jr.

În mod paradoxal,totuși, deși seniorul seretrăsese, cam din acel timp șipână în 1914 presa și opiniapublică s-au dezlănțuit, aproapeferoce, împotriva lui John R. Elera reprezentat ca incarnațiacapitalismului opresor, ca sin-istrul manipulator al puteriioculte a banilor asupra politicii,ca geniul răufăcător almonopolurilor exploatatoare.Caricaturile presei îl desenaudeopotrivă. Erau totuși vorbe,doar vorbe. Omul și-a văzut detreabă înainte. Desigur, mulți îlprezentau ca „omul cel maibogat din lume”. Niciodată mil-iardar, însă, la valoarea dolaru-lui de atunci. Averea luiRockefeller era constituităesențial din valori mobiliare, val-ori supuse fluctuațiilor pieței.Firmele respective, erau, însă,ca „o stropitoare binefăcătoare”pentru întreaga economieamericană. Dividendeleactivității petroliere erau atât deconsiderabile, încât, încă din1890, „Standard Oil of New-Jer-sey” reprezenta o trezorerie derezervă în valori ale altor între-prinderi, mai ales din domeniulcăilor ferate. Cu o puterefinanciară la azimut, „StandardOil of New-Jersey” iriga astfelîntreaga economie americană.Nu mai era vorba doar de„vorbe” acum, ci de fapte, demulte și imense fapte concrete.Remarcate și acestea.

...John va investi în

mine de fier, în liniile de caleferată ale lui „Union Pacific”.Deasemenea, în domeniulasigurărilor, în ce priveștetelegrafia, iluminatul electric,considerabil benzinele etc.John R., în pofida vârstei luiavansate, supraveghea prin in-termediul Bursei toate acesteplasamente. El afirma: „Capac-itatea de a face bani este un darde la Dumnezeu. Un dar ce tre-buie dezvoltat și utilizat cel maimult posibil spre a face bineumanității. Având acest dar dela Dumnezeu, eu cred că estede datoria mea să fac bani, dince în ce mai mulți bani. Și sămă folosesc de acești bani pen-tru binele altor oameni, așa cumîmi dictează conștiința mea”. Înaltă parte afirmând că „dacăsatisfacerea senzuală egoistăîși află limitele în capacitateacorpului uman și aconvențiunilor sociale,satisfacțiile pe care ți le oferăputerea de a ajuta pe alții nucunosc astfel de limite”. Suntcuvinte acoperite de gesturi re-marcabile care spun mult de-spre caracterul acestui imensîntreprinzător și om remarcabil.În postură de fidel credinciosbaptist, beneficiarii ajutoarelor,donațiilor sale erau mai alescolegiile de învățământ, spi-talele, azilele de bătrâni, misiu-nile baptiste din străinătate,societățile de binefacere. Odonație importantă în aceavreme a fost destinată tinereiUniversități din Chicago, deșase sute de mii de dolari,donație care a fost, apoi, dese-ori repetată la valori mai înalte.

...Primul Război Mon-dial a reprezentat, pentru imag-inea lui Rockefeller, o veritabilăreconfirmare. În bine. Mulți oa-meni puternici – și de laînvingători, dar și de la învinși –au realizat că industriapetrolieră americană șieuropeană în care John R.avea partea lui, prin organi-zarea sa remarcabilă, prin

performanțele sale tehnologicea reprezentat un factor esențialîn victoria câștigată de cătreavioane, tancuri, transportul cuautomobile etc. Nu întâmplător,dar ținând seama și de partici-parea lui la efortul financiar alnațiunii, de donațiile sale con-sistente pentru Crucea Roșie,pentru Belgia, pentru alte țări,regele Albert și cardinalulMercier, într-o călătorie înStatele Unite, l-au vizitat per-sonal pe Rockefeller. De altfel,se făceau din ce în ce mai multsimțite activitățile de binefacereale Fundației Rockefeller, custriațiuni în numeroase țări,fundație dirijată, coordonată deJohn D. Rockefeller Jr. S-auvădit astfel contribuții esențialela reconstrucția unor regiuni eu-ropene devastate de război.Deasemenea, au fost finanțateinstituții de studiu în domeniulsocial, economic, managerialetc. Au fost, mereu, astfel, suteși sute de milioane de dolari...

Îi plăcea celebritatea,pe care o dobândise de altfel. Afost teribil de încântat când, pela începutul anilor 1930, a primito scrisoare, trimisă din Anglia, oscrisoare pe care expeditorulnu scrisese nici nume, niciadresă, ci doar Statele Unite,atașând o mică fotografie a luidecupată dintr-un ziar... Am tre-cut în revistă mai multesecvențe din copilăria –tinerețea sa și din activitatea luila anii maturității și ai senectuții.În abnegația, munca, credința șiconsistența sa, în perseverențasa, în ce privește mintea sa atâtde bine organizată șiimaginativă – în toate acestea,deci, avem explicația ascensiu-nii sale atât de fulminante.Dintr-un tânăr relativ obișnuit adevenit, în timp, omul care îșiculegea profituri în toată lumea.Aproape fiecare lampă aprinsăundeva și, ceva mai târziu,aproape fiecare motor pus înfuncțiune au adăugat câte ungrăunte de beneficii pentru

„Standard Oil of New-Jersey”,trust ale cărui venituriinternaționale aproape cădepășeau PNB-ul, am spuneastăzi, american. Acțiuni înlege, la limita legii, în afaralegii? În lege și la limita legii. Înbună măsură, situația s-arepetat și se repetă, 70-80 deani mai târziu, în informatică. Șinu doar în informatică. Motiv dereflecție, în fapt, pentru fiecare,asupra a ceea ce am făcut șifacem...

Notă: Se împlinesc, iată,aproape 30 de ani de când,întâi revista „Continent” și apoi„Grupul de Presă și EditurăContinent”, SRL, pe bază depărți sociale, funcționează.Sunt, iată, 30 de ani de cândeu, în calitate de Director, șicolegul Nicușor Eșanu, directoreconomic ne-am străduit săținem pe picioare și să facem săprogreseze o societate de acesttip. Nu ne-a fost ușor. Odată cuSRL părți sociale – am fost, înprincipal, trei asociați, ne-amluat efectiv soarta în propriilemâini. Sigur, judecând dupăprincipiile de conducere a uneifirme capitaliste, atunci când altreilea asociat a avut pretențiinejustificate la un venit imens,am renunțat la el (1993). Numai intru în detalii. Cu atât maimult cu cât, în acea vreme, eu,câștigând concursul la Universi-tate, în ianuarie 1992, șideținând și funcția de consilier-expert în Ministerul Transpor-turilor, la București, tocmaipentru a ne mai relaxa situațiafinanciară renunțasem lasalariul de manager la GPE„Continent”. Cel de care ne-amdespărțit nu a plecat oricum, cicu o bună parte din părțile so-ciale, cele care i se cuveneau.Oricum, am mers înainte, dez-voltând în continuare sectorulcomercial și pe cel editorial.Sperăm să fie așa și mai de-parte. La mulți ani! G.P.E. „Con-tinent”!

Dan POPEscu

VINERI 15MARTIE 2019 5GASTRONOMIE

urmare din pagina 1

Durabilitatea turismului în as-pectele sale economice, so-ciale și de mediu a reprezentataxa ITB Berlin 2019, unul dintrecele mai mari târguri de turismdin lume, care s-a desfășurat laBerlin în perioada 6 -10 martie,cu participarea a peste 180 dețări și peste 110.000 vizitatoriprofesioniști, peste 5.000 dejurnaliști din 80 de țări și circa450 de bloggeri acreditați, careau venit să vadă standurile aaproximativ 10.000 deexpozanți. Schimbările climat-ice, masificarea și izbucnireafobiei pentru turism, repectareamediului și distribuirea benefici-ilor economice ale acestei in-dustrii sunt câteva dintreprincipalele subiecte care aufost abordate în seminariile șiconferințele derulate la acestprestigios târg de turism.„ITB Berlin demonstrează încăo dată că formatul analogic altârgului poate fi mai reușit decâtoricând în era digitală. Per-cepem în avans tendințele sec-torului și adaptăm formatelenoastre”, a asiguratpreședintele târgului din Berlin,Christian Göke, la prezentareaITB 2019 în cadrul conferințeide presă de deschidere. Întâlnirea care, conform organi-zatorilor, generează aproxima-tiv 7.000 de milioane de euro,cu numere de participare simi-lare cu cele de anul trecut, esteconsiderată drept referință pen-tru o industrie-cheie pentrumulte țări.Potrivit Organizației Mondiale aTurismului (UNWTO), anul tre-cut s-au înregistrat peste 1.400de milioane de călătoriinternaționali (+6%), iar indus-tria a generat venituri globaledin exporturi de 1.600 milioanede dolari (1.400 milioane deeuro), comparabile cu cele dinsectorul petrolului sau al auto-mobilelor.Durabilitatea este percepută cao axă transversală a târgului, cuo creștere a ofertei de turism

ecologic și un număr semnifica-tiv de mese rotunde șiprezentări privind impactul tur-ismului de masă (am remarcatfaptul că turismul de croazierădevine tot mai accesibil pentruun număr mare de vizitatori) șiefectele reciproce dintre turismși încălzirea globală.Impactul în creștere al tehnolo-giei în sectorul turistic a fost viz-ibil în cadrul târgului, care a pusaccentul pe zona segmentuluiTehnologie, pe excursii șiactivități care se regăsesc înaplicații pentru această indus-trie a realității virtuale și arealității augmentate. În plus, afost organizată o sesiune de-spre eTravel, la care au partici-pat mari companii și firmeemergente sau „start-up-uri”.Târgul a inclus, de asemenea,creșterea turismului medical,care are un mare potențial eco-nomic, în opinia expertilor ITB,dedicând etajul unui pavilionpentru această specialitate.Alte segmente ale sectoruluituristic care au fost incluse înîntâlnirea de la Berlin sunt tur-ismul de afaceri și MICE (meet-ings, incentives, congress andevents) și oferta specializatăpentru colectivul LGTBI, pre-cum și problema transversală amobilității, în transformarearapidă cu boom-ul economieipartajate, apariția conduceriiautonome și asumareaprogresivă a conștiinței demediu.În ultimele două zile, târgul afost deschis publicului nespe-cializat, o oportunitate de careanul trecut au profitat peste50.000 de persoane pentru avizita pavilioanele ITB.De la gastronomia locală larestaurantele cu stele Michelineste o cale lungă și din păcate,deocamdată, în țara noastrănu există nici un restaurant caresă fi obținut măcar o steaMichelin. Dar cu “ce semănâncă Michelin”? GhidulMichelin s-a născut din ideeade a recomanda cele mai bunelocuri de vizitat din întreagalume; astfel, în anul 1900 selansează prima ediție a ghidu-lui Michelin din aceasta serie,

intocmit de frații Michelin carela acea vreme își încercau tal-entele antreprenoriale în indus-tria automobilistică; acest ghidera oferit gratuit clienților laachiziționarea oricărui set deanvelope, furnizând informațiipractice, destinate șoferilor, de-spre locuri cu mâncare și locuride dormit, precum și alteinformații: hărți, instrucțiuni deschimbare a roților, localizareaservice-urilor auto, abenzinăriilor etc.Sistemul notării cu stele a fostintrodus în 1926, iar în 1933 afost adoptat formatul de maxi-mum 3 stele, utilizat până înprezent. O atracție (fie earestaurant, monument istoricsau altceva) este notată cu ostea atunci când criticii Miche-lin consideră că merită vizitatăde către turiștii care au un itin-erariu ce poate cuprinde șiacea destinație sau acel obiec-tiv se află în apropierea traseu-lui ales. Două stele sugereazăcă merită chiar să te abați de ladrumul tău pentru a vizita locul,iar calificativul absolut, de treistele, desemnează o atracțieatât de impresionantă, încâtmerită să planifici o întreagăcălătorie numai pentru a ajungeacolo.Există două versiuni diferite aleGhidului Michelin: Ghidul Roșuși Ghidul Verde. Primul este celmai cunoscut, fiind axat pe celemai bune hoteluri și restaurantedin Europa. De cealaltă parte,Ghidul Verde se concentreazămai mult pe obiective de turism,dar recomandă și diverse lo-caluri sau magazine care pot fivizitate în cadrul unui sejur.Ghidul Michelin cuprinde șipublicații anexă precum GhidVoyageur Pratique (pentrucălătorii independenți), GhidGourmand (cele mai bunelocații culinare), Ghid Escapade(iesiri scurte) și Ghid Coup deCoeur (hoteluri de calitate).Indiferent de ghid sau dedestinaţie, stelele sunt întot-deauna acordate în conformi-tate cu aceleaşi criterii Michelin:impresia pe care i-a făcut-o viz-itatorului la sosire, renumele sit-ului, patrimoniul său cultural,

comoditatea şi confortul oferitvizitatorului, autenticitatea şifarmecul său, calitatea servici-ilor de primire, precum şi de alţifactori.Există însă un Ghid Verde pen-tru România, lansat de Miche-lin, care cuprinde o listădetaliată a obiectivelor turisticecare trebuie vizitate măcar odată în viață. Acestea suntetichetate cu un anumit numărde stele, sugerând turiștilor câtefort merită depus pentru aajunge în acea destinație. Vari-anta lansată recent, cea de-adoua ediție a Ghidului VerdeMichelin pentru România, a fostpublicată la opt ani dupătipărirea primei ediții și cuprindeo serie de destinații noi față deprima ediție: Valea Marei șiValea Maramureșului (3 stele);Parcul Național Retezat (2stele); Castrul Porolisum (2stele); Ulpia Traiana (2 stele);Salina Turda (2 stele); CascadaBigăr (2 stele). Muzeul Astradin Dumbrava Sibiului este re-comandat turiștilor din toatălumea, fiind notat cu 3 stele înediția tipărită a Ghidului Miche-lin din acrest an.Restaurantele cu stele Michelinsunt restaurantele care oferăadevărate experiențe culinare,opere de artă gastronomică cucare marii chefs vor încerca sătrezească fiecare simț alclienților care le trec pragul și alcăror ghid complet este publicatși revizuit anual de către cele-bra companie franceză.Anul 1936 este începutul caremarchează acordarea de steleMichelin, întreg procesulreprezentand practic o modali-tate de a clasifica restauranteleîn funcție de calitate, creativi-tate, măiestria bucătarului, ra-port calitate-preț, respectareastandardelor culinare și atențiape detaliu a tot ceea ceînseamnă produsul finit - într-oexpresie, cum arată și careeste gustul felului de mâncaredin farfuria care ajunge în fațaclientului.Michelin acordă aceste stele cuajutorul unei întregi „armate” deinspectori care călătoresc „subacoperire”, ca anonimi, în în-

treaga lume. Rapoartele lorsunt foarte complexe, aceștiaexaminând detalii precum cali-tatea și aspectul florilor de pemasă, prezentarea și calitateapreparatelor, tehnica de gătirefolosită de bucătar, gradul decoacere, atractivitatea localuluiprecum și dacă restaurantuldispune de servicii de parcaresau alte facilități tipice pentrucei care călătoresc.Procesul este însă unul foartelaborios: înainte de primireaprimei stele Michelin, restau-rantul primește nu mai puțin de4 vizite naționale. Restaurantcu o stea Michelin înseamnăcă restaurantul este foarte bun;a doua stea Michelin este acor-data după 10 vizite ale inspec-torilor francezi (restaurant careare un meniu excepțional,merită să faci un popas în dru-mul tău), iar a 3-a stea Michelineste acordată numai după con-trolul inopinat și detaliat al in-spectorilor internaționali(restaurant cu un meniuexcepțional, merită săcălătorești și doar pentru el).Nu a durat mult timp până caMichelin să devină un sistemde referință în întreaga lume. În2005 a fost publicat primul ghidpentru Statele Unite, concentratpe New York, în 2007 a apărutprimul ghid pentru Tokyo,Japonia, iar în 2012 ghidulMichelin puncta 23 de țări de pe3 continente, cu peste 45.000de adrese de restaurante.Paul Bocuse, cel care a intro-dus „la nouvelle cuisine” înFranța și cel care premiază ande an cei mai buni bucătari dinlume, a spus despre ghidulMichelin că este „singurul ghidcare contează”, iar freneziacare apare în perioadapublicării acestuia estecomparată cu cea a decernăriipremiilor Oscar.Deși pasiunea pentru mâncarea plecat din Franța, cele maimulte restaurant cu steleMichelin le deține în prezentTokyo. Pe locul 2 este Parisul,pe locul 3 Kyoto, pe locul 4 NewYork, iar pe locul 5 Honk Kong.

România nu este pelistă, însă pentru cine îșidorește să încerce o experiențăde stele Michelin, Budapesta,Milano, Bruxelles, Paris sauAtena sunt cele mai apropiatedestinații. La întrebarea de ce nu suntrestaurante cu stele Michelin înRomânia , argumentul multorchefs de top este că nu esteposibil să găsești cele mai buneproduse tot timpul anului, iarcriteriul prospețimii și diversitățiipreparatelor este unul definito-riu. Un alt motiv ar fi că româniiîncă nu au o culturăgastronomică elaborată, nefiinddispuși să plătească sumedestul de ridicate pentru oporție minusculă de mâncare(ei mergând mai mult pe prin-cipul „all inclusive” – mâncare ladiscreție, dacă se poate farfuriacu vârf și cât mai mult dezmățculinar).O altă problemă este cea a pa-tronilor de restaurante care vorsa facă bani din afacere și săobțină un profit imediat, nu petermen lung, motiv pentru care,majoritatea restaurantelor dinstrăinătate care sunt clasificatepe stele Michelin sunt alebucătarilor, care se dedică întotalitate artei culinare.

Conf. Univ. Dr. Virgil nicula, ulbs

- continuare în pagina 8 -

PALTINISUL, PRIMAVARA APARITII EDITORIALE VINERI 15 MARTIE 20196

ROMÂNIIVINERI 15 MARTIE 2019 7

urmare din pagina 1

Cât despre ipoteza că pe-rioada de 165 de ani a fostinsuficientă pentru ro-manizare, trebuie spus că înalte teritorii cucerite de ro-mani acest proces s-adesfășurat în perioade detimp variind între un secol șiun secol și jumătate – estecazul Galiei și cel al His-paniei. Precizând că nici unizvor străin nu atestă omigrație românescă la nordde Dunăre nici în secolul IXși nici în secolul XIII, putemconcluziona că ideile luiSulzer ca și teoria lui Röslerau slujit mai degrabă unorinterese politice decâtadevărului istoric. În spri-jinul celor afirmate mai susvin autori ca Dio Cassius,Rufius Festus, AmmianusMarcellinus, Zosimos, Ior-danes etc., care în lucrărilelor vorbesc despre continui-tatea unei simbioze daco-ro-mane în nordul Dunării până

în secolul VI d. Hr. Putemadăuga de asemenea șicâteva izvoare scrise, cumar fi însemnarea de la Sfân-tul Munte Athos, păstrată laMânăstirea Castamonitu(Costamonitu), careamintește un episod întâm-plat probabil între anii 726-780: ,,în zilele împărațiloriconoclaști, grupuri de peambele maluri ale Dunării,folosindu-se de anarhia tim-pului, așa numiții ,,richini” șimai ales vlaho-richini”veniră în Imperiu cu femeileși copiii lor, fiincă nu era ni-meni care să li seîmpotrivească și să lupte cuei”. O veche cronică turcă,Ogüzname, amintește o,,țară a vlahilor”, Ulak ili, șipe locuitorii acesteia,,,vlahii”, Ulakes, în lupta îm-potriva unui val de migratoriasiatici. Opere ale ge-ografilor armeni amintescpentru secolul IX o țarănecunoscută ,,ce-i zicBalak” (Valahia). Pentrusecolul X, cărturarul arabMutahhar al-Magdisiamintește și el în opera lui,

pe la anul 996, pe vlahi, iarscrisori și tratate aleîmpăraților bizantiniconfirmă și ele, prezențaromânilor la sfârșitul mileni-ului I în spațiul carpato-danubiano-pontic.Și dacă la cele de mai susreiterăm contribuțiile consis-tente cunoscute alecorifeilor Școlii Ardelene –Samuil Micu, GheorgheȘincai, Petru Maior, IoanBudai-Deleanu, ale istori-cilor Daniel Philippide, Dion-isie Fotino, BogdanPetriceicu Hașdeu, Alexan-dru D. Xenopol, AlexandruPhilippide, Ștefan Meteș,Constantin C. Giurescu, casă amintim doar o parte din-tre cei care au demonstratpe bază de izvoare scrise șimărturii arheologice conti-nuitatea daco-romană șioriginea latină a românilor,credem că orice om de bunăcredință înțelege că etno-geneza românească esteparte integrantă a etno-genezei popoarelor eu-ropene neolatine, că genezaetnică românească face

parte dintr-un amplu și com-plex proces general conti-nental.

referințe:1. Ulterior, la începutul sec-olului al XVII-lea,Szamosközi István îșiretractează afirmațiile, fiindde părere că românii nu potfi urmașii coloniștilor adușide Traian în Dacia, pentrucă împăratul Gallienus (253-268) ar fi mutat populațiaDaciei romane la sud deDunăre. El este, de altfel,primul istoric maghiar carecontestă continuitatearomânilor în Dacia.2. Ca și Szamosközi István,Makkai László revine asupraafirmațiilor sale, fiind ulte-rior de părere că lucrarea luiAnonymus nu poate ficonsiderată o sursă deinformații serioasă.3. Laurentius Toppeltinussusține, între altele, și căsașii ar fi urmașii dacilor!4. Johann Tröster susține șiel că sașii se trag din daci șigoți!5. Considerăm că afirmațiile

lor, făcute înainte deapariția conceptului denațiune, nu pot fi consider-ate decât tendențioase.6. Apariția ei a fost unrăspuns dat ca urmare alucrării lui Samuil Micu-Klein, De origine Daco-Ro-manorum.7. Această ultimă aserțiuneeste contrazisă de izvoareistorice străine pe care levom aminti mai jos.8. Nu credem că trebuie ui-tate aici nici răscoaleledacilor liberi.9. Sub numele Romanuseste evident că se ascundmulți dintre dacii învinșicare își vor continua viața înnoua provincie romană. 10. Sunt de amintit șicazurile lui Iulius Dizzace dela Troesmis, Daizus Como-zoi de la Tropaeum, alecopiilor lui Valerius Marcus,aflat la Durostorum:Decibalis, Seiciperis, Mu-mutzis cu surorile lor,Macaria și Matidia, al lui Lu-cius Iulius Iulianus care și-aadăugat cognomenul Run-dacio etc.

Dr. Alexiu tatu

rOMa: cOluMna lui traian

urmare din pagina 5

Există diverse topuri ale restau-rantelor cu stele Michelin dinEuropa. Se remarcă restauran-tul Plaza Athenee - restaurant 3stele Michelin, din Paris, Franța,unde gătește chef AlainDucasse. Acesta oferăexperiențe gastronomice greude refuzat, o autentică bucătăriefranceză elaborată și servită, înpreparatele gătite folosindu-secele mai inedite și proaspete in-grediente, cu un meniu destulde piperat care ajunge, înmedie, la 210 euro/persoană. Dacă există un superstar în ma-terie de gastronomie, acestaeste cu siguranță AlainDucasse. La 56 de ani, el esteconsiderat părintele bucătarieifranceze și simbolul conceptuluide haute cuisine. Cei mai bunibucătari de pe planetă auînvățat secretele meseriei directde la el. Are in total 21 steleMichelin, 23 restaurante și uncontract cu Agenția SpațialaEuropeană ca să creeze mân-care pentru misiunile pe Marte.Cariera sa de peste 40 de anieste construită pe un principiudeloc pretențios - sloganul lui înbucătărie este „simplu, sănătosși bun”. Este cel mai apreciat,dar nu ezită să-și dezvaluie se-cretele, din contra: AlainDucasse are propria școală debucătari, în care îi învață pe ceicare aspiră la o carieră îndomeniu tot ce trebuie să știe.Iar asta pentru că AlainDucasse crede în educareapublicului, care nu se poateface decât învățând de la ceimai buni din domeniu. Ca dreptdovadă, cei mai mulți dintrebucătarii de top au învațat chiarde la el secretele meseriei. Pentru Alain Ducasse, 2012 afost un an cu totul deosebit. S-au împlinit 25 de ani de când afost numit Chef la restaurantulLouis XV, situat în incinta cele-brului Hotel de Paris din MonteCarlo. Restaurantul i-a adusfaima mondiala, iar asta pentrucă a reușit să-l transforme înprimul restaurant cu 3 steleMichelin din lume.

În Monte Carlo, restaurantulLouis XV este ”Haute cuisine oftaste”, un simbol al bunului gustși al fanteziilor culinare. Localuleste recunoscut pentru auten-ticitatea și eleganțamâncărurilor combinate atent.Crama, ce contine peste400.000 de sticle, este par-adisul iubitorilor de vin. Într-o cameră elegantă șiluminoasă, cu accente aurii,decorată luxos în stilul GrandSiècle, toate ceasurile suntoprite pe ora 12, ca un semn caîn acest palat al plăcerii timpulnu are importanță. La aniver-sare, sute de chefs veniți dintoate colțurile lumii – StateleUnite, China, Japonia și depeste tot din Franța, au strânslaolaltă undeva la 300 steleMichelin și l-au sărbătorit peAlain Ducasse în cel mai ex-travagant mod cu putință. Afost o cină cum nu s-a maivăzut, dar pe deplin meritată deAlain Ducasse. Liderul gas-tronomiei franceze a avut și in-vitati pe masură, pe membriifamiliei regale din Monaco.Prințul Albert și soția lui,Prințesa Charlene, precum șifiica lui Grace Kelly, PrințesaCaroline, au ținut un toast încinstea lui Alain Ducasse.Mâncarea servită celor 400 depersoane invitate a fost din in-grediente locale, dar cât sepoate de rafinată: „baby”legume tăiate foarte subțiri, cu oprecizie maximă, servite în pa-hare de cristal, caviarchinezesc, anghinare și trufealbe. Supa de pește din pește-scorpion, dorada, calamari șicaracatiță. Pentru desert, o spe-cialitate cu mere și gutui sal-batic, înghețată făcută dincremă de lapte de văcuță dinregiune, bomboane deciocolată. Toate, acompaniatecu o selecție foarte rafinată debăuturi – șampanie DomPerignon Rose din 1995(niciodată scoasă la vânzare),Cheval Blanc 2004 și Chateaud’Yquem din 1988.Alain Ducasse consideră căamestecul bucătăriilor creeazadoar confuzii „Fusion is confu-sion” și susține că tradițiilefranceze rămân fundamentalepentru Haute Cuisine în în-

treaga lume. În viziunea lui,modernismul în gastronomie îlreprezinta sănătatea: maipuține grăsimi, mai puțină sare,mai multe produse locale și desezon, mai puțină carne și maimult pește, lucruri demonstrateși în meniul de la cina de 3 steleMichelin.Restaurantul La Dame de Pic,

Paris, Franța: Anne-Sophie Pic,marea doamnă a bucătărieifranceze, a deschis primul săurestaurant dorind să ofere oadevarată experiențăsenzorială tuturor celor care-itrec pragul: mâncarea ei trebuieprivită, mirosită, gustată și abiaapoi mâncată. Așa că ea a lu-crat cu un parfumier, astfel încâtmirosurile să trezească cliențiloramintiri din copilărie.Restaurantul Geranium –3 steleMichelin. Copenhaga, Dane-marca: este unul dintre cele maineobișnuite restaurante cu 3stele Michelin din Europa; estesituat la etajul 8 al stadionuluinațional de fotbal din Copen-haga și oferă cele mai spectac-uloase vederi panoramiceasupra parcului. Cine îi trecepragul este surprins de toată at-mosfera creată și de modul încare chefs de aici îmbina celemai inovative tehnici de gatit cucele mai bune ingrediente or-ganice, pentru a crea cele maifine și echilibrate preparate. Restaurantul La Pergola –3stele Michelin. Roma, Italia:este situat deasupra orașuluietern, cu o privelișteîncântătoare, în cadrul uneigrădini cu vedere panoramică.Are o bucătărie mediteraneanăcondusa de Chef Heinz Beck,un maestru aflat într-o continuăcăutare a ingredientelor de ceamai bună calitate și oferindclienților preparate inovative lacel mai înalt nivel al gas-tronomiei de tip gourmet.Restaurantul DriverXo – 3 steleMichelin. Madrid, Spania: prop-une o călătorie a gusturiloralături de cel mai nonconformistbucătar, Chef Dabid Muniz,pentru care prezentareapreparatelor sale înseamnătotul și care poate întrece op-erele celor mai renumiți artiști.Cei care doresc să pășeascăîntr-o lume a senzațiilor și să

guste preparate din bucătăriainternaționala, pot rezerva uncity break la Madrid, astfel încâtsă poată vizita numeroaseleobiective turistice și să îșiîncânte simțurile cu cele maifine și inovative preparate cre-ate de chef Dabid Muniz.Restaurantul Bord’Eau –3 steleMichelin, Amsterdam, Olanda:este restaurantul hotelului DeL’Europe din Amsterdam, situatpe raul Amstel, ce oferă oimpresionantă vedere asupraorașului; cele mai rafinate in-grediente combinate cu celemai exclusiviste vinuri din în-treaga lume crează oaspeților oexperiență a gustului greu deuitat. Pentru 48 un prânz deeuro/persoană și 128euro/persoană pentru cină,simțurile sunt încantate în unuldin cele mai bune restaurantecu stele Michelin din lume.Restaurantul Moments - 2 steleMichelin, Barcelona, Spania:continuă să câștige noi premii șinoi adepți datorită bucătărieicreative, proaspete șisănătoase, inspirată din culturaculinară catalană. Gestionat deChef Carme Ruscalleda și fiulsau Raul Balaman, restaurantuloferă una din cele mai frumoaseexperiențe gastronomice dinBarcelona. După ce a câștigatîn total 7 stele Michelin pentrurestaurantele din Tokyo șiSpania, Chef Ruscalleda a de-venit unul dintre cei mai renumițibucătari din Spania. Decorat dedesigneri în nuanțe aurii și chih-limbar, Moments crează oatmosferă relaxantă și oexperiență de neuitat.Restaurantul Steirereck - 2 steleMichelin, Viena, Austria: estesituat in centrul Vienei și oferăun loc de relaxare și festin gas-tronomic în cel mai frumos locdin oraș, după părerea multora.Sub atenta supraveghere a luiChef Heinz Reitbauer, restau-rantul oferă două meniuri: unulde șase feluri contra sumei de142 euro/persoană și un altul deșapte preparate, contra sumeide 152 de euro/persoană.Restaurantul Fischers Fritz - 2stele Michelin, Berlin, Germa-nia: situat in inima Berlinului, înapropiere de Piața Gendarmen-markt, este ideal pentru cu-

plurile de îndrăgostiți caredoresc să ia masa la luminalumânării, într-un cadru primitor.Cu o atmosferă romantică,restaurantul propune o fuziunea bucătăriei germane și a celeifranceze sub atenta supraveg-here a Chef Christian Lohse. Restaurantul La DegustationBohême Bourgeoise - 1 steaMichelin, Praga, Cehia: estesituat într-o clădire istorică dincapitala celor „1000 de turnuri”,oferind oaspeților săi preparateinspirate din bucătăria cehătradiționala, inovatoare și plinăde arome. Clienții pot alege unmeniu de șase feluri contrasumei de 93 de euro/persoană.Restaurantul Senses - 1 steaMichelin, Varșovia, Polonia: seaflă într-o clădire istorică dincentrul Varșoviei si este condussub atenta supraveghere aChef Andrea Camastra carepropune o serie de preparateatent selectate ce îmbinăaromele tradiționale cu celemoderne ale bucătărieipoloneze. Clienții pot opta pen-tru unul din meniurile de de-gustare, incluzând șaptepreparate, cu arome clasice;prețul unui astfel de meniu estede 90 de euro/persoană.Acestea sunt doar cateva dinnumeroasele restaurante custele Michelin cotate ca fiindcele mai bune din Europa; de-sigur, am omis numeroaserestaurante care își găsesc cusiguranță locul în alte topuri:Noma (Copenhaga), Dinner(Londra), Piazza Duomo (Italia),The Ledburry (Londra), LeChateaubriand (Paris), Ven-dome (Germania), SchlossSchauenstein (Elveția) și multealtele, pe care le vom prezentaîn numărul viitor al acesteipublicații.Celebrele restaurante cu steleMichelin sunt cele care oferăadevărate experiențe culinare,pe care, cu siguranță, nu le vețiputea întâlni în altă parte. Merităsă vizitați măcar o dată un astfelde restaurant, deoarece vețirămâne surprinși de veritabileleopere de artă gastronomică cucare marii chefs vor încerca săvă trezească și să vă răsfețefiecare simț.

GASTRONOMIE VINERI 15 MARTIE 20198

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUNICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

Conf. Univ. Dr. Virgil nicula, ulbs