sãptãmâna sãptãmâna - saptamanamedicala.ro · Pornind de la acestea, ca ºi de la nevoile...

MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna sãptãmâna

An VII � Nr. 136 � 13 iulie - 23 august 2011

EXEMPLARGRATUIT

FINWATCH

136

www.saptamanamedicala.ro

Farmacia pecare v-orecomandãm:

3

EDITORIAL


Se na]te o nou/ medicin/?

ste ºtiut faptul cã publicitatea la medicamente are un regim

cu totul special, pentru cã un medicament este el în sine un

produs pentru consum special: se cumpãrã ºi se adminis-

treazã doar cu prescripþia sau recomandarea medicului, deci

nu sub efectul publicitar al unei reclame. Cel puþin în cazul medica-

mentelor care se dau exclusiv pe reþetã, care au nenumãrate con-

traindicaþii ºi riscuri în caz de abuz, este normal sã fie total interzisã

publicitatea, atâta timp cât pacientul trebuie sã asculte strict de în-

drumarea medicului. Pentru cã, mai ales în aceastã situaþie, neres-

pectarea tratamentului medicamentos dat de medic (ca, de exemplu,

întreruperea medicaþiei ºi înlocuirea acesteia cu o altã reþetã reco-

mandatã prin publicitate ca „miraculoasã”) poate avea consecinþe

ireparabile pentru sãnãtatea pacientului.

Altfel se pune problema în cazul reclamei la pasta de dinþi, a as-

pirinei sau a vitaminelor, pentru care abundã reclamele de la diverºi

producãtori, astfel încât consumatorul are libertatea de a alege. Nici

în acest caz publicitatea nu trebuie lãsatã complet nesupravegheatã,

pentru cã se ajunge la formulãri „neloiale” faþã de concurenþã ºi,

uneori, ºi faþã de consumator. În acest fel, o sã vedem în curând re-

clame la pasta de dinþi care vindecã orice din cavitatea bucalã ºi, de

ce nu, vindecã tot traiectul digestiv, lungeºte viaþa ºi creºte rezistenþa

împotriva cancerului!

Dacã ne referim la publicitatea produselor naturiste, în unele re-

clame acestea sunt prezentate ca având efecte benefice exagerate,

ca panaceu, chiar ca posibile substitute ale unor medicaþii elaborate

ºi testate îndelungat în institute medicale de prestigiu ºi prescrise pe

reþetã de medici cu facultate.

Vedem tot mai mult în ultima vreme cã, în zona produselor natu-

riste, al cãror aport la creºterea rezistenþei organismului uman este

recunoscut, îºi fac loc încet-încet în farmacii ºi în plafaruri produse

noi, geniale, care vindecã orice sau care pretind cã pot reda echili-

brul sãnãtãþii pe baza unor principii nu ºtim cât de bine verificate.

Dacã ne luãm dupã multitudinea ºi varietatea produselor de

acest fel ºi dupã agresivitatea reclamei, am putea crede cã se naºte

o nouã medicinã! Dar una bazatã pe arbitrar, pseudoºtiinþã, publici-

tate, pe ignoranþa ºi disperarea pacientului în lupta cu boala, pe ne-

putinþa medicinii în faþa anumitor maladii ºi pe lipsa de reglementare

în ceea ce priveºte reclama la produse care, prin trimiteri la pretinse

efecte curative miraculoase, tind sã substituie medicamentele.

�� C/lin M/rcu]anu

E

CUPRINS

ªtiri 4

Punct de vedere 6

Recomandãri medicale 8

Esteticã 8

Endocrinologie 10

Recuperare medicalã 12

Terapia durerii 14

Medicinã nuclearã 15

Nefrologie 16

Dermatologie 18

Diabet 21

Oncologie 26

Terapii naturale 25

Terapii complementare 26

Ayurveda 28

Unitãþi medicale 30

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::Monitorul Oficial

EDITOR

FINWATCH

4

}TIRI

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 136 � 13 iulie - 23 august 2011

Stigmatizarea ºi discriminarea sunt unele dintredificultãþile majore cu care pacientul ºi familia seluptã în timpul bolii ºi al refacerii dupã un episodacut: ignoranþa, prejudecãþile, frica faþã de maladiilemintale ºi faþã de cei care sunt atinºi de ele întu-necã ºi mai mult evoluþia cãtre o remisiune stabilã.Stigmatizarea poate deveni principala cauzã a izolã-rii sociale, a imposibilitãþii de a gãsi de lucru, a abu-zurilor de tot felul, a pierderii domiciliului ºi a institu-þionalizãrii excesive, iar toate acestea reduc ºanselerecuperãrii.

Persoanele care suferã de boli mintale ºi fa-miliile lor trebuie încurajate sã cearã ajutorul tuturorcelor implicaþi în îngrijirea lor: medicii de familie, me-dicii psihiatri, asistenþii de psihiatrie, asistenþii so-ciali, psihologii, farmaciºtii, grupurile de suport.

Lipsa de aderenþã la tratament în cazul persoa-nelor cu boli mintale este o problemã semnificativã,cu un efect negativ important asupra evoluþiei ºiprognosticului bolii mintale - utilizarea serviciilor me-dicale nu numai psihiatrice, ci ºi de alte specialitãþifiind în final mai mare la pacienþii nonaderenþi, prog-nosticul mai slab, costurile medicale ºi sociale multcrescute. În aceastã perspectivã, este foarte impor-tant pentru pacienþi ºi pentru familiile lor sã ºtie cât

mai multe despre oferta terapeuticã ºi despre ca-pacitatea unui tratament continuu de a preveni noirecãderi. Comunicarea continuã cu medicul în ca-drul unei adevãrate relaþii terapeutice este cheiasuccesului.

Pentru a face faþã acestei încercãri, cei care su-ferã ºi familiile lor trebuie sã fie ajutaþi sã afle câtmai multe despre boalã, sã înveþe cum sã facã faþãunei crize, sã recunoascã semnele premergãtoareînrãutãþirii bolii. De multe ori, aceste informaþii abso-lut necesare nu parvin celor care ar putea beneficiade pe urma lor. Cauzele sunt multiple: timiditateabolnavilor, lipsa de timp sau jargonul prea tehnic alunor profesioniºti, profuziunea de date pe care in-ternetul le oferã fãrã nicio garanþie ºtiinþificã ºi pecare un laic nu le poate evalua corect sau, pur ºisimplu, lipsa de speranþã, care îi face pe mulþi sãcreadã cã nu existã soluþii sau rãspunsuri pentrunecazurile lor.

Pornind de la acestea, ca ºi de la nevoile expri-mate în dialogul pe care îl purtam cu cei care ne-auoferit încrederea lor, Asociaþia din România de Psi-hiatrie Comunitarã îºi propune sã lãrgeascã mij-loacele de comunicare cu pacienþii prin adãugareaunui forum de dialog pe site-ul asociaþieiwwwwww..ddiiaallooggssaannaattaatteemmiinnttaallaa..rroo..

Pe acest forum, pacienþii sau familiile lor potdialoga cu specialiºti, pot solicita informaþii ºi reco-mandãri.

„Unde ne gãsim terapia?”, „Mi-am luat azi trata-mentul?”, „Cât timp voi lua tratament?”, „Iau trata-mentul ºi totuºi...”, „Vizitã lunarã la terapeutul meu”,„Boala psihicã – cum trãim cu ea”, acestea sunt câ-teva dintre subiectele de discuþie de pe forum.

Cât de important este s/ ieitratamentul zilnic?

Aflarea unui diagnostic de boal/ esteun moment dificil \n existen[aoric/ruia dintre noi, dar pentru carep/rem s/ avem mijloacele de a facefa[/. Aflarea unui diagnostic de boal/psihic/ grav/ este un traumatism devastator, care dep/]e]te prin complexitate ]i suferin[/ resursele persoanei afectate. Bolnavii suport/

povara unor simptome incomprehen-sibile, care le modific/ brutal ]i, de multe ori, ireversibil via[a, iar ceicare \i \nconjoar/ se v/d confrunta[ipermanent cu un "ceva" amenin[/tor,imprevizibil ]i neinteligibil, o istoriedramatic/ \n care nici unii, nici al[iinu se simt sus[inu[i dec`t prea pu[in]i, de cele mai multe ori, trec/tor.

5www.saptamanamedicala.ro

Programul de master în “Laborator Clinic” esteorganizat de disciplina de Laborator - Biochimie Cli-nicã din cadrul Facultãtii de Medicinã a Universitãtiide Medicinã si Farmacie Tîrgu Mures si este adresatabsolventilor Facultãtilor de Biologie, Biochimie, Chi-mie si Farmacie, având scopul formãrii de abilitãtimedicale în activitatea de laborator. Programul co-respunde cerintelor de pregãtire europene în dome-niu si presupune o pregãtire multidisciplinarã poliva-lentã a specialittilor care lucreazã în laboratoarelemedicale, fiind structurat pe urmãtoarele module:Fundamentele fiziologice ale medicinei interne, Bio-chimie clinicã (generalã si implicatii practice), Imu-nologie (generalã si implicatii practice), Hematologie(Examenul sângelui ºi al mãduvei osoase, patologieeritrocitara, leucocitarã, imunohematologie, hema-tologie transfuzionalã, hemostaza si tromboza – eva-luarea în laborator), Geneticã, Biologie Celularã ºiMolecularã, Citologia lichidelor de epanºament, Mi-crobiologie medicalã (Bacteriologie, Micologie, Viru-sologie, Parazitologie, Diagnosticul de laborator alinfecþiei), Notiuni fundamentale de Biostatisticã,Metodologia ºi etica cercetãrii în laboratorul de ana-

lize medicale, Sistemul de management al calitãtiiîn laboratorul de analize medicale.

Absolventii acestui program de masterat îºi vorputea gãsi locuri de muncã în tarã cât ºi în tãrilemembre ale Uniunii Europene, în diverse laboratoa-re sau institute de cercetare.

În fiecare an sunt disponibile 10 locuri de pre-gãtire, taxa de ºcolarizare fiind de 3000 RON/an(achitatã trimestrial). Durata masteratului este de 2ani (organizati în 3 semestere de pregãtire teoreticãºi practicã ºi un semestru de pregãtire exclusiv prac-ticã).

Admiterea se organizeazã în UMF Târgu Mureºîn fiecare an în luna septembrie. Examenul de admi-tere se face pe bazã de interviu. Bibliografia pentruadmitere va fi comunicatã pe site-ul universitãtii, cucel putin o lunã înainte de sustinerea examenului.

PPeennttrruu rreellaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree ppeerrssooaanneellee iinntteerree--ssaattee ssee ppoott aaddrreessaa llaa tteelleeffoonn 00774433 338800 005544..

DDIIRREECCTTOORR DDEE PPRROOGGRRAAMMPPrrooff.. ddrr.. MMiinnooddoorraa DDoobbrreeaannuu

Masterat \n Laborator Clinic la Universitateade Medicin/ ]i Farmacie Târgu Mure]

6

PUNCT DE VEDERE


În timpul operaþiei de cataractã/RLE, stratul ex-tern al cristalinului natural sau sacul cristalinian rã-mâne pe poziþia sa anatomicã în scopul implantãriicristalinului artificial. Cataracta secundarã reprezin-tã opacifierea acestui sac cristalinian în zona saposterioarã. Pacientul observã o scãdere a acuitãþiivizuale, pe care în general o descrie ca vedere “înceaþã”, la fel cum era ºi anterior operaþiei de cata-ractã.

La pacienþii care au fost supuºi unei intervenþiichirurgicale de înlocuire a cristalinului în scop re-fractiv ºi care sunt, în marea lor majoritate, mai ti-neri comparativ cu pacienþii operaþi de cataractã,aceastã complicaþie survine mai devreme, din cau-za unei reactivitãþi mai mari a organismului tânãr.

Tratamentul cataractei secundare se face cuajutorul LASER-ului Neodinium YAG. Este o procedu-rã scurtã, nedureroasã, ce se realizeazã în cabinetulde oftalmologie. Nu este necesarã incizie sau anes-tezie loco-regionalã, ca ºi în cazul operaþiei de cata-ractã/RLE. De obicei, pentru confortul pacientuluise instileazã un anestezic topic (picaturi de anes-tezic). Trebuie realizatã dilatarea pupilei (midriaza)înaintea tratamentului LASER.

LASER-ul YAG realizeazã o breºã în sacul crista-linian chiar în aria pupilarã, permiþând luminii sãajungã la nivelul retinei la dimensiunile normale.

Procedura dureazã maximum 5 minute, timp încare se realizeazã câteva impacturi cu LASER-ul însacul cristalinian; în urma tratamentului, pacientulnu va avea nicio restricþie. Uneori, pacienþii pot per-cepe prezenþa unor scântei sau “musculiþe volante”în câmpul vizual, care însã dispar într-un intervalscurt de timp.

Întrucât LASER-ul induce o uºoarã inflamaþie,respectiv o creºtere moderatã ºi tranzitorie a presiu-nii intraoculare, se recomandã un tratament cores-punzãtor cu antiinflamatoare ºi hipotensoare ocu-lare, fie administrate topic (coliruri), fie pe cale gene-ralã (oralã). Alte rare, dar totuºi posibile complicaþiice pot surveni în urma acestui tratament sunt repre-zentate de: edemul cornean, edemul macular, deco-larea de retinã (un caz la 50 de pacienþi), sângerãriintraoculare la nivelul polului anterior, deplasareasau mici distrugeri ale cristalinului artificial.

LASER-ul YAG este considerat a fi cea mai bunãmetoda de îndepãrtare a cataractei secundare. Mo-mentul când trebuie efectuat acest tratament tre-buie decis de medical oftalmolog, în concordanþã cunevoile pacientului – dacã acesta considerã ca acui-tatea vizualã a înregistrat o scãdere importantã ºiinfluenþeazã viaþa sa de zi cu zi.

�� Dr. Miruna NicolaeMedic specialist oftalmolog

Doctorand \n }tiin[e medicaleClinica AmaOptimex, Bucuresti

www.amaoptimex.ro

Ce este cataracta secundar/ ?Cataracta secundar/ este una dintre cele mai frecvente complica[ii ale chirurgiei cataractei (1 din4 pacien[i, \n primii 5 ani de la opera[ie). De obicei apare de la c`teva s/pt/m`ni p`n/ la c`[ivaani de la opera[ia de cataract/, dar ]i dup/ extrac[ia cristalinului transparent (f/r/ cataract/) \n

scop refractiv (Refractive Lens Exchange-RLE).

8

ESTETIC?


Armonia în viaþa eroticã depinde în cea mai maremãsurã de potrivirea sexualã fizicã. Atunci cândexistã o jenã în ceea ce priveºte actul sexual,

se produce un efect negativ ºi, de multe ori, greu deînlãturat în începerea ºi finalizarea actului sexual, iarajutorul medicului ºi al psihologului poate înlãturaaceastã jenã. Din declaraþiile pacienþilor noºtri, dupão discuþie sau chiar un tratament chirurgical, câºtigulprincipal nu este neapãrat unul fizic (dispariþia durerii,a inflamaþiilor, problema de sensibilitate etc.), ci unulpsihologic, precum ”mi s-a luat o piatrã de pe inimã”.

Atât prin siguranþa de sine cât ºi prin înlãturareaimpedimentelor fizice, aspectul erotic al vieþii ar puteasã nu mai fie “o problemã”, mai ales pentru persoa-nele care, din cauza unor deficite estetice, nu ºi-au în-ceput viaþa sexualã. Aceste aspecte sunt la limita din-tre specialitãþile urologie, ginecologie, chirurgie plas-ticã ºi sexologie. Se recomandã prezentarea ambilorparteneri la consultaþie, în vederea identificãrii pro-blemelor ºi a gãsirii unei cãi adecvate ºi acceptabilede rezolvare a acestor nepotriviri.

Chirurgia plasticã oferã soluþiile fizice la problemanepotrivirii dintre parteneri:

� IInntteerrvveennþþiiee cchhiirruurrggiiccaallãã ddee aalluunnggiirree ddee ppeenniiss.Se obþine o alungire de minimum 15-20% din lun-gimea actualã a penisului în erecþie (1500- 2500 deeuro);

� CCiirrccuummcciizziiee. Favorizeazã o igienã mai bunã ºirealizeazã o uºoarã desensibilizare în cazul persoane-lor cu ejaculare precoce (200-300 de euro);

� ÎÎnnggrrooººaarreeaa ddee ppeenniiss ººii//ssaauu îînngguussttaarreeaa vvaaggii--nnuulluuii pprriinn lliippooffiilllliinngg ssaauu iinnjjeeccþþiiee ccuu aacciidd hhyyaalluurroonniiccrealizeazã o fricþiune mai bunã ºi rezolvã, mai ales,

cazurile de nepotrivire dupã o naºtere fiziologicã(600- 1200 de euro);

� ÎÎmmbbuunnããttããþþiirreeaa pprriinn lliippooffiilllliinngg ((aauuggmmeennttaarree)) aappuunnccttuulluuii GG realizeazã împingerea punctului G sprevagin ºi apariþia mai uºoarã a orgasmului vaginal(600- 1000 de euro);

� RReemmooddeellaarreeaa vvuullvveeii ººii llaabbiiooppllaassttiiee (micºora-rea labiilor mici) din motive estetice (500-1000 deeuro);

� MMooddiiffiiccaarreeaa iinnttrrooiittuussuulluuii (orificiul extern al va-ginului) - dupã mai multe naºteri vaginale apareuneori nevoia micºorãrii orificiului vaginal pentru aavea ºi a oferi o mai mare plãcere sexualã;

� RReejjuuvveennaarree ggeenniittaallãã ffeemmiinniinnãã (Lipofilling la ni-velul labiilor mari) - în cazurile de hipotrofie a labiilormari, se obþine un efect estetic (600-1200 de euro);

� IImmppllaannttuurrii ddee ppeenniiss,, în cazurile grave de im-potenþã (1500-5000 de euro);

� IImmppllaannttuurrii ddee tteessttiiccuull - chirurgie reparatoriedin motive estetice, când un testicul lipseºte (500-1000 de euro);

� EEppiillaarree ddeeffiinniittiivvãã aa rreeggiiuunniiii ggeenniittaallee, (100-500de euro);

� LLiiffttiinngg ssccrroottaall -- dupã scãderi mari în greutateºi, uneori, din naºtere scrotul este prea coborât ºi in-comod ºi este nevoie de micºorarea ºi ridicarea lui,din motive de igienã ºi estetice (700-800 de euro);

� HHiimmeennooppllaassttiiee - contribuie la refacerea echili-brului psihic dupã o traumã fizico-emoþionalã în cazu-rile de abuzuri etc. (400-900 de euro).

Majoritatea sunt intervenþii simple, ambulatorii,cu anestezie localã ºi fãrã riscuri vitale sau funcþio-nale ºi cu grad mare de satisfacþie. Aceste intervenþiisunt de fineþe ºi dureazã 20- 90 de minute. Rezulta-tele se vad imediat, iar activitatea sexualã se poaterelua rapid, vindecarea regiunii genitale având locîntre 7 ºi 14 zile. Intervenþiile genitale se pot face înorice sezon ºi nu necesitã concediu medical.

În articolele urmãtoare vom detalia avantajele ºiriscurile intervenþiilor destinate celor douã mari cate-gorii de pacienþi interesaþi de îmbunãtãþiri genitale,adicã persoanele care, dupã un timp (de cele maimulte ori dupã sarcini, naºteri etc.), au observat o scã-dere a plãcerii ºi a dorinþelor sexuale, dar ºi cei careconsiderã cã au complexe în iniþierea unui act sexual(pentru prima datã).

Dr. Babak HATAMISpecialist ChirurgiePlastic/, Reconstructiv/]i Estetic/Clinica Aesthetic Line,Bucuresti sectorul 1,B-dul Dacia Nr. 51 Tel: 021.211.29.98,0722.262.882,0372.717.829

Îmbun/t/[iri ale organelor genitale externe…potrivire sexual/

10

ENDOCRINOLOGIE


Cele mai întâlnite boli ale tiroidei

�� Insuficien[a tiroidian/ (hipotiroidismul) apareatunci când glanda tiroidã produce insuficienþi hor-moni tiroidieni. Boala poate sã aparã oricând pe par-cursul evoluþiei unui om (congenital, în copilãrie saula maturitate); de aceea trebuie luate mãsuri încã dinfazele incipiente. Pentru copii trebuie fãcute controaleperiodice la medicul specialist, deoarece boala poatesã aparã fãrã simptome anterioare. Sunt o serie deboli care se pot asocia cu insuficienþa tiroidianã, darprin leziuni la nivelul hipofizei sau hipotalamusului.

SSiimmppttoommee aallee hhiippoottiirrooiiddiieeii:: constipaþie, piele us-catã, creºterea în greutate deºi pacientul nu are poftãde mâncare, dureri musculare ºi articulare, întârzierimenstruale sau cu flux abundent, depresie, gândire ºivorbire lentã, somnolenþã, scãderea capacitãþii dememorare, adaptabilitate scazutã la frig etc.

CCaauuzzee aallee hhiippoottiirrooiiddiieeii� inflamaþie cauzatã de sistemul imunitar (tiroi-

dita autoimunã/Hashimoto);� în urma unei intervenþii chirurgicale parþiale,

partea de glandã rãmasã nu produce suficienþi hor-moni tiroidieni;

� în urma tratamentului cu iod radioactiv, în ca-zul guºei sau al altor boli ale tiroidei, se distrug preamulte celule (foliculi tiroidieni).

�� Excesul de hormoni tiroidieni (hipertiroidismul)apare atunci când glanda tiroidã pune în circulaþie ocantitate mai mare de hormoni tiroidieni. Poate fi an-trenatã în acest proces întreaga glandã sau o forma-þiune tumoralã localizatã într-o anumitã zonã a tiroidei(adenomul toxic). Dacã în cazul insuficienþei tiroidienetotul “evolueazã încet”, în cazul hipertiroidismului to-tul “evolueazã rapid ºi agresiv”.

MMaanniiffeessttããrrii ººii ssiimmppttoommee ppeennttrruu hhiippeerrttiirrooiiddiiee� la nivelul aparatului cardiovascular se mani-

festã prin tulburãri de ritm cardiac, creºterea numãru-lui de bãtãi pe minut (tahicardie), bãtãi cardiace rapi-de ºi neregulate (fibrilaþie), bradicardie (ritm cardiaclent);

� pulmonar se manifestã prin creºterea numãru-lui de respiraþii pe minut (creºterea de la 18 respiraþiiîn medie la peste 25 pe minut);

� la nivelul tubului digestiv, tranzitul devine ac-celerat ºi se manifestã prin scaune frecvente, dar nudiareice, ci prin scaune neformate frecvente (5-7/zi);

� tegumentele sunt subþiri, umede, chiar excesivde umede din cauza efectului calorigen pe care îl auhormonii tiroidieni, iar pe corp rãmân urme uºoaredin cauza vasodilataþiei periferice (dermografism ac-centuat);

� neuropsihic se manifestã prin agitaþie, insom-nie, tremurãturi ale membrelor, iar în cazul bolii GravesBasedow (guºa exoftalmicã) se adaugã modificãri

TTiirrooiiddaa este o glandã endocrinã, în formã de flu-ture, situatã în zona cervicalã anterioarã, deci la ni-velul gâtului, deasupra manubriului sternal, între cei2 muºchi sternocleidomastoidieni.

În secolul XVII s-a introdus termenul de tiroidãplecând de la faptul cã ea a fost asociatã cu un scutal gâtului (în limba greacã scutul este numit Thy-reos), dar ulterior s-a dovedit cã, prin funcþionalita-tea sa, poate fi consideratã un scut al normalitãþii înorganism.

HHoorrmmoonniiii ttiirrooiiddiieennii sunt necesari oricãrui procesce se deruleazã în organism. Pornind de la creºtere,

hormonii tiroidieni sunt responsabili pentru apariþianucleilor de osificare, sunt rãspunzãtori de termore-glarea organismului (produc cãldurã), sunt cei carediferenþiazã sistemul nervos ºi au un rol major înmetabolisme (glucidic, lipidic, proteic etc).

Aproape un miliard de celule poartã numele defoliculi tiroidieni - care sunt sediul biosintezei hormo-nilor tiroidieni -, iar orice afectare a funcþionalitãþiiacestor foliculi poate duce la insuficienþa hormoni-lor tiroidieni. Tiroida nu este autonomã în organismºi nu lucreazã solitar; de aceea avem un întreg sis-tem de reglare (numit mecanism de feed-back) întreencefal, hipofizã ºi tiroidã.

Prof. Dr. ConstantinDumitracheMedic Primar EndocrinologieDoctor în }tiin[e MedicaleClinica Gral MedicalColentina 2

Totul despre tiroid/sau cum s/ previi bolile tiroidiene

11

ENDOCRINOLOGIE


oculare, cea mai evidentã fiind “ochii holbaþi” (protru-zia globilor oculari);

� scãderea rapidã în greutate, chiar dacã pa-cientul are poftã de mâncare ºi mãnâncã (uneoripeste medie).

Atunci când pacientul manifestã una sau maimulte dintre aceste simptome clinice, trebuie sãmeargã la medicul endocrinolog (mulþi pacienþi seduc direct la cardiolog, gastroenterolog etc. ºi uitã deacest aspect).

CCaauuzzee aallee hhiippeerrttiirrooiiddiieeii Principala cauzã este patologia autoimunã cu

apariþia unor substanþe stimulative pentru funcþiona-litatea tiroidei, care duc la un exces de hormoni tiroi-dieni. Totodatã, cum s-a precizat la început, o altãcauzã o reprezintã formaþiunea tumoralã hiperfunc-þionalã, care pune în circulaþie în organism o cantitatemare de hormoni tiroidieni. Stresul poate fi însã unfactor care declanºeazã sau accentueazã tocmaiacest element autoimun cauzal al bolii. Foarte frec-vent, stresul se regãseºte în anamneza fiecãrui pa-cient (povestea spusã la doctor ca factor declanºatoral bolii). Pacienþilor cu hipertiroidism le este contra-indicat sã consume alimente cu exces de iod (inclusivsare iodatã), sã cureþe nuci cu mâinile goale, sã facãinvestigaþii cu substanþã de contrast etc.

TTrraattaammeenntt ppeennttrruu bboolliillee ttiirrooiiddeeiiMajoritatea bolilor tiroidiene se trateazã prin me-

dicamente. Pentru hipotiroidie se administreazã me-dicamente cu hormoni tiroidieni, iar doza se stabi-leºte în funcþie de severitatea bolii. Pentru hipertiroi-die se apeleazã la medicamente antitiroidiene, iodradioactiv sau tratamentul chirurgical (tiroidectomie)atunci când boala nu rãspunde la medicaþie.

�� Cancerul tiroidianCancerul tiroidian este destul de frecvent întâlnit

în cazul guºilor nodulare ºi, mai ales, în guºile unino-dulare. România este o þarã cu deficit de iod, iar înrândul populaþiei se gãsesc foarte mulþi oameni cuguºã endemicã, aproape 20-30% din populaþie.

Cancerul tiroidian este o formã de cancer cu oevoluþie lentã, iar diagnosticul se efectueazã pe bazapuncþiei aspirative cu ac fin. Tiroida este eliminatã înacest caz definitiv prin intervenþia chirurgicalã, iarpacienþii urmeazã ulterior tratament cu iod radioactivpentru eliminarea ultimelor celule cancerigene carear mai putea rãmâne în þesut. Doctorul stabileºtedoza necesarã suplinirii glandei eliminate, iar acesttratament medicamentos trebuie urmat pe durata în-tregii vieþi.

Recomand/ri

Atunci când pacientul manifestã simptome clini-ce de hipo sau hipertiroidie, trebuie sã meargã lamedicul endocrinolog (mulþi pacienþi se duc direct lacardiolog, gastroenterolog etc. ºi uitã de acestaspect).

Pentru femeile însãrcinate este recomandatã ovizitã preliminarã din timp la medicul endocrinolog,iar dupã naºtere, în primul an, trebuie testatã funcþiatiroidei pentru a evita bolile asociate (tiroidita postpar-tum). În aceastã perioadã, apariþia nodulilor tiroidienibenigni este frecventã, însã, în ultimii ani, a crescutincidenþa nodulilor canceroºi (cancer tiroidian).

Preven[ia bolilortiroideiÎn perioada dintre 1155 iiuulliiee

ººii 3311 aauugguusstt 22001111 operatorulde servicii medicale Gral Medical desfãºoarã Cam-pania ““LLaassãã fflluuttuurreellee ssãã zzbbooaarree,, îînnssãã aaii ggrriijjãã ddee eell””,iar fiecare pacient poate efectua un control promo-þional destinat bolilor de tiroidã. Astfel, numai înaceastã perioadã puteþi beneficia de o verificarecompletã a tiroidei, la preþuri reduse cu pânã la50%: investigaþii de specialitate, analize medicalede laborator ºi interpretare medicalã specializatã.Gral Medical continuã efortul sãu de promovare,prevenþie ºi informare a românilor cu privire la ulti-mele tratamente din domeniul medicinei private,oferind sprijin cu privire la reducerea incidenþelorprincipalelor afecþiuni cu care se confruntã în pre-zent.

Campania se desfãºoarã în Bucureºti ºi Plo-ieºti, iar cererile efectuate în perioada campanieipot fi programate ºi dupã expirarea acesteia.

�� DDeettaalliiii ººii pprrooggrraammããrrii oonnlliinnee::wwwwww..ggrraallmmeeddiiccaall..rroo�� CClliinniiccaa ddee DDiiaaggnnoossttiicc GGrraall002211--332233..0000..0000 ((0022)) ssaauu 00772244--224422..225599�� CClliinniiccaa GGrraall CCoolleennttiinnaa002211--331177..8833..9955 ssaauu 00773300--002255..881188�� CClliinniiccaa GGrraall PPllooiieeººttii 00224444--551166..333311�� CClliinniiccaa OOnnccooFFoorrtt PPiitteeººttii 00331111--000000..119999�� CClliinniiccaa OOnnccooFFoorrtt FFooccººaannii 00331111--000000..220011�� CClliinniiccaa OOnnccooFFoorrtt CCrraaiioovvaa 00331111--000000..220000ssaauu 00335511--444422..441199

12Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 136 � 13 iulie - 23 august 2011

Diagnosticul diferenþial al entorsei de gleznã seface cu tendinita ºi leziunile tendonului lui Achille,sindroamele de durere regionalã, fractura de os na-vicular, febra muscularã postactivitate fizicã susþi-nutã, fracturã de stres, fracturã distalã de peroneusau maleola peronierã, fractura metatarsianului V,dislocarea tendonului peroneal etc.

Specialiºtii recomandã frecvent terapie fizicalãpentru pacienþii care au suferit entorse de gleznãuºoare, moderate sau moderat severe, mai alespentru persoanele cu instabilitate cronicã ºi simpto-me de recurenþã. Crioterapia ºi electrostimulareamuscularã amelioreazã tumefierea ºi durerea,menþinând ºi tonusul musculaturii locoregionale. Lafel ºi undele scurte sau ultrasunetele, scad edemulºi faciliteazã reparaþia tisularã. Electroterapia ºi la-seroterapia se insidã la distanþã de mo-mentul producerii entorsei.

Se recomandã medicaþie analgezicãºi antiinflamatorii nesteroidiene pentru acontrola durerea ºi inflamaþia, atât în ad-ministrare generalã, cât ºi localã, sub for-ma de gel, creme, pomezi. Controluladecvat al edemului sau tumefacþiei estecritic pentru vindecare.

Terapia entorselor cuprinde în modobligatoriu repausul funcþional, relativ sauabsolut, aplicarea de gheaþã sau crio-terapia, compresia localã, ridicarea mem-brului deasupra nivelului inimii, în poziþieantideclivã ºi în cazuri grave, intervenþiachirurgicalã. În cazurile severe, gleznatrebuie susþinutã prin aparat ghipsat.

Articulaþia poate fi încãrcatã la mers în en-torsele uºoare la 1-3 zile dupã leziune, în celemoderate sau medii dupã 7-10 zile, iar în cele se-vere, dupã douã sãptamani. Exerciþiile speciale demobilizare uºoarã, stretching, exerciþii de izometrieºi izotonie de menþinere a tonusului muscular la ni-velul lanþurilor cinematice pe miºcãrile de flexie-extensie la nivelul membrului inferior sunt necesareuneori pentru a menþine funcþionalitatea ºi a reduceriscul complicaþiilor, în special al celor vasculare.

Programul de recuperare începe dupã a treia zide la entorsã ºi poate dura pânã la 2 sãptãmânipentru entorsele uºoare ºi pânã la 3 luni pentru celesevere. În funcþie de gravitatea entorsei, activitãþilesportive pot fi reluate la o distanþã cuprinsã între 2ºi 12 sãptãmâni de la momentul incidentului/acci-dentului. Anumite sporturi, precum rugby, baschet ºifotbal, au nevoie de o perioadã mai mare de recupe-rare. În schimb, nataþia, ciclismul, joggingul pe planorizontal, sunt sporturi mai puþin solicitante pentrugleznã ºi pot fi reluate mai precoce.

Totuºi, oricare ar fi suprasolicitãrile cotidienesau activitãþile sportive ulterioare, o gleznã cu en-torsã în antecedente nu este lipsitã de riscul recu-rentelor. Pentru a evita aceasta, este bine sã se în-ceapã un program de recuperare a forþei grupelormusculare satelite gleznei. Pentru aceasta, se potefectua numeroase programe de exerciþii, mai alesmiºcãrile în piscinã sau hidrokinetoterapie. Reco-mandarea specialiºtilor este sã nu se poarte încãl-þãminte care favorizeazã instabilitatea gleznei. Sevor evita tocurile înalte, se vor evita terenurile deni-velate pe care se desfasoarã activitatea sportivã.Dupã o entorsã severã de gleznã, se recomandãpurtarea pânã la 6 luni a ortezei de gleznã, la desfã-ºurarea activitãtilor sportive, precum schiul, pati-najul.

Entorsa de glezn/- diagnostic diferen[ial,

tratament (2)

Dr. GeorgianaOzana Tache, Medic primar fizioterapie,recuperare medical/,Doctor în }tiin[e medicaleMedic coordonatorCentrul de RecuperareMedical/ „Medical Care“0723.626.289

RECUPERARE MEDICAL?


intre toate etiologiile durerilor de spate, her-nia de disc reprezintã, probabil, subiectulcel mai aprins ºi în evoluþie în prezent.

De ce? Pentru cã, de zeci de ani, facemacelaºi lucru – operãm orice hernie care apare pepozele de RMN fãrã o corelare clinicã, iar rezultatelesunt proaste! Chiar dacã, pe termen scurt, pare cã ebine cã ne-am operat, dupã 5-10 ani apar problemesecundare cu soluþii tot mai puþin mulþumitoare ºi,de multe ori, cu durere cronicã pe viaþã!

Ce ne întrebãm când aflãm cã avem 1, 2 herniide disc: Trebuie sã mã operez? La ambele? E ur-gent? Dacã nu mã operez, o sã paralizez? Dacã numã operez, cât o sã mã doarã aºa?

Ce ºtim în clipa de faþã: statistic, 6 din 10 adulþicu vârsta de peste 65 ani aleºi aleator, farã simp-tome, la un examen de RMN au hernii de disc! Avemaceste hernii de ani ºi ani de zile, în general fãrãsimptome, iar când apar crize, cele mai multe trec larepaus ºi antiinflamatoare. Riscul ca o hernie sã serupã ºi ne paralizeze este extrem de mic; de aceea,nu se fac operaþii care sã previnã aceste probleme– ne-am opera de 3-4 ori pe viaþã! Dacã se rupe unfragment de disc – indiferent de mãrimea lui! - nutrebuie scos, pentru cã organismul îl fibrozeazã ladimensiuni infime, deci trebuie tratate doar simpto-mele – ºi asta doar când existã!

Când trebuie operatã o hernie de disc? Cândavem durere rebelã la tratament – dar cu asta seocupã Terapia Durerii! - sau când avem deficit motorîn EVOLUÞIE, sub tratament, sau dacã apare incon-tinenþã urinarã sau fecalã. Atenþie mare cum definiþideficitul motor, pentru cã, de cele mai multe ori,mersul ºchiopãtat, de exemplu, este rezultatul apã-rãrii la durere ºi nu al unui deficit motor real.

Dar, ce facem noi laTerapia Durerii? Ne ocu-pãm de toþi acei pacienþicare se situeazã între ceicare rãspund la antiinfla-matoare ºi repaus – cam60% dintre herniile dedisc ºi cei care trebuieoperaþi, sub 5%.

Cauza durerii din hernia de disc este, în cele maifrecvente cazuri, DOAR inflamaþia nervului. De ce nueste, de cele mai multe ori, presiunea mecanicã –adicã hernia – cauza, aºa cum s-a crezut de deceniiîntregi?? Pentru cã noi trãim cu aceste hernii ani ºiani de zile, fãrã ca mãcar sã ºtim de ele. Anumitemiºcãri pot inflama nervul aflat lângã aceste herniiºi, în general, simpla dezinflamare – fie cu medica-þie oralã fie cu infiltraþii ghidate cu raze X - poateduce la dispariþia simptomelor ºi reluarea activitã-þilor. Cauza mecanicã este un factor major în cazurifoarte rare ºi, prin procedee minim invazive per-cutane – adicã cu ace de diverse mãrimi –, acestediscuri se pot decomprima ºi retrage în carapacealor, evitând procedeul chirurgical clasic.

Centrul de Diagnostic ºi Tratament ProVita estesingura clinicã ce abordeazã în mod complex pa-cientul cu dureri de spate, oferind toatã gama deterapii minim invazive pe coloanã – nucleoplastie,decompresii dirijate, discografii stimulate, IDET,ablaþii cu radiofrecvenþã.

Le recomandãm pacienþilor tratamentul adec-vat dupã un algoritm gradual, în funcþie de rãspun-sul personal, diminuând la minim riscurile ºi invazi-vitatea procedurilor. Respectãm cu stricteþe indica-þiile de proceduri dupã ghiduri internaþionale ºi sun-tem centru de pregãtire zonal pentru cel mai marelider mondial de aparaturã medicalã de specialitate- Neurotherm. Credem în instruirea pacienþilor vizavide boala lor ºi comunicarea cu întreaga echipãmedicalã implicatã - neurolog, medic de recuperare,neurochirurg - esenþialã pentru o practicã medicalãmodernã.

D

Dr. Ovidiu Nicolae PaleaMedic Specialist ATI]i Terapia DureriiCentrul de Diagnostic ]i Tratament ProVitaTel: 021.318.76.26;[email protected]

Hernia de disc

TERAPIA DURERII

15

MEDICIN? NUCLEAR?


ÎÎnn hheemmoorraaggiiiillee ddiiggeessttiivvee iinnffeerriiooaarree (jejunale, ileale,colonice), tteehhnniicciillee sscciinnttiiggrraaffiiccee sunt metode utile dediagnostic, ele având o sensibilitate mare de detecþiea localizãrilor acestora. Scintigrafia este recomandatãîn cazul unor hemoragii cu ratã foarte redusã a sân-gerãrii, chiar de 0,05-0,10 ml/min. sau în situaþiile încare examenul endoscopic are contraindicaþii relative:postoperator recent dupã intervenþiile chirurgicale pestomac, la pacienþii cu hepatitã sau când elementeleendoscopice sunt neconcludente (colon plin cu sânge,leziune vizualizatã, dar fãrã semne de sângerarerecentã etc.). Dupã injectarea hematiilor marcate cu99mTc (radiotrasorul de elecþie folosit) sunt bine vizua-lizate: compartimentul sangvin, cordul, ficatul, splinaºi rinichii, fãrã a fi evidenþiatã în mod normal radioacti-vitatea de la nivelul intestinului subþire. Dacã pacientulprezintã o sângerare “activã” în timpul studiului, sediulsângerãrii va fi vizualizat, în câteva minute dupã injec-tare, ca un focar cu acumulare anormalã a radiofarma-ceuticului reprezentat de hheemmaattiiiillee mmaarrccaattee ccuu 9999mmTTcc.Pentru a se putea stabili diagnosticul de hemoragiedigestivã inferioarã, trebuie evidenþiatã deplasarea ra-dioactivitãþii extravazate în lumenul intestinului. Cânddeplasarea se produce rapid, este mai probabil casângerarea sã aibã loc în intestinul subþire, în timp ce

o staþionare relativã sau o deplasare lentã indicã maidegrabã ca sediu colonul.

DDiivveerrttiiccuulluull MMeecckkeell,, reminiscenþã a ductuluiembrionar omfalomezenteric, localizat de obicei pro-ximal faþã de valva ileo-cecalã, poate fi întâlnit la 1-3%din populaþie. Aproximativ 55% din diverticulii Meckelsimptomatici conþin mucoasa gastricã ectopicã, restulputând conþine mucoasã ilealã, duodenalã, colonicãsau pancreaticã. Simptomul cel mai des întâlnit laaceºti pacienþi este sângerarea, din cauza secreþieiacido-peptice a mucoasei gastrice ectopice, care pro-duce ulceraþii ale mucoasei ileale neprotejate. Pentrudetecþia prezenþei unui diverticul Meckel se foloseºteproprietatea anionului de pertechnetat de a fi preluatde celulele de suprafaþã ale mucoasei gastrice, care îlconcentreazã ºi apoi îl secretã. Luând în considerarefaptul cã marea majoritate a diverticulilor Meckel sân-gerânzi conþin mucoasã gastricã ectopicã, 9999mmTTcc--ppeerr--tteecchhnneettaattuull (radiofarmaceuticul) se va fixa la nivelulmucoasei diverticulului, iar prin detectarea radiaþieiemise la suprafaþa corpului de radiotrasor va putea fidetectatã prezenþa ºi localizarea acestuia. Pe imagi-nile abdominale normale se constatã acumularea per-technetatului de 99mTc la nivelul stomacului (radioactivi-tate ce apare la 5 min., creºte pânã la 15-30 min. dela injectare, dupã care rãmâne constantã), duodenu-lui, jejunului, parenchimului renal, bazinetului, uretere-lor ºi vezicii urinare. Aria hipercaptantã, corespunzã-toare diverticulului Meckel, este situatã, cel mai frec-vent, în cadranul abdominal inferior drept ºi este ante-rioarã faþã de structurile retroperitoneale, pe imaginileobþinute în incidenþã lateralã ºi apare simultan cu ra-dioactivitatea gastricã.

Rolul scintigrafieiîn detec[ia

hemoragiilor digestiveinferioare ]i a

diverticulului MeckelDr. Adriana RimbuMedic primar Medicin/Nuclear/Medic specialistRadiodiagnosticDoctor \n ]tiin[e medicalePre]edint/ a Societ/[ii Rom`nede Medicin/ Nuclear/0724.201.203; 0763.337.493

Sângerare lanivelul unghiului

hepatic al colonu-lui cu migrarea

radioactivitãþii înlumenul colonic

16

NEFROLOGIE


Rela[ia dintre familie ]i bolnavulcu insuficien[/ renal/

Cu siguranþã cã bolnavul este elementul cel maiimportant, deoarece de la bolnav se pleacã, asupralui se acþioneazã ºi de el, în primul rând, depind re-zultatele obþinute. Mai este însã un element foarteimportant ºi anume FAMILIA.

Componentã a echipei de îngrijire, familia estelocul unde bolnavul trãieºte, se îmbolnãveºte, setrateazã ºi se vindecã. Astfel, evoluþia bolii depindeîntr-o mare mãsurã de modul în care ceilalþi membriireuºesc sã asigure o atmosferã plãcutã, condiþii igie-nico-sanitare bune ºi susþinerea moralã necesarã.

Apariþia sau existenþa unei boli cronice are im-pact asupra întregii familii, ºi nu doar asupra indivi-dului. Modul în care aceºtia reuºesc sã gestionezeun proces de mobilizare ºi se adapteazã stresuluiprovocat de boalã ºi nevoilor celui bolnav îl ajutã peacesta în lupta lui cu boala, creºte speranþa ºi cali-tatea vieþii.

O familie poate sã dezvolte câteva conduite prin-tre care: cooperarea (familia este receptivã ºi rãmâ-ne alãturi de bolnav); hiperprotecþia (duce la pier-derea autonomiei bolnavului); abandonul (familiaconsiderã cã datoriile ei s-au încheiat, plasându-l înspital sau azil); culpabilitatea; angoasa (atunci cândtrãiesc în strânsã dependenþã cu bolnavul)1.

Fiecare membru percepe ºi trãieºte diferit ace-laºi eveniment, dar în special sistemul familial întotalitate are impact asupra bolii, influenþat fiind deo serie de factori:

a) Factori sociali: se referã la facilitãþile socialeacordate de unele sisteme sanitare;

b) Factori culturali: de exemplu, poate influenþacomplianþa la tratament;

c) Factori tradiþionali” (etnici, religioºi): familiilecare apeleazã la obiceiuri populare, îngrijiri empiricesau încrederea în vindecãri miraculoase.2

Se poate întâmpla ca familia sã dezvolte unelereacþii la boalã, care pun în dificultate acþiunile vii-toare ºi îngrijirea pacientului. Câteva reacþii obser-vate sunt: negarea bolii; neîncrederea3; emoþii nega-tive funcþionale (supãrare, tristeþe) ºi disfuncþionale(furie, disperare); sentimente negative (culpabilitate,îngrijorare, nesiguranþã, revoltã, protest), întrebãriprecum „ce vom face, cum ne vom descurca?” “dece eu, de ce tocmai mie?”, ele trebuind înlocuite cusperanþa prin resurse comunitare, servicii sociale,preoþi, prieteni ºi toate acestea pentru pãstrareacoeziunii familiale.

În cazul bolnavilor fãrã familie este necesarãconstituirea unei “familii de substituþie”, compusãdin: medic-asistenþi-prieteni-vecini-voluntari ºi/saucompania unui prieten din lumea celor care nu cu-vântã (ex: câini, pisici, papagali etc.).

Tipuri de comportament în familia cu bolnavcronic:

� Adaptarea fizicã, psihicã ºi socialã Atitudini pozitive - Organizarea vieþii în jurul bol-

navului menþine echilibrul familial (ca, de exemplu,schimbarea programului pe cât posibil pentrupreluarea unora dintre funcþiile bolnavului). E nece-sarã luarea unor mãsuri de bunã îngrijire ºi de încu-rajare a igienei.

Atitudini negative - Pe de altã parte, preluareatuturor sarcinilor bolnavului duce la dezmembrarea

"E nevoie nu numai ca medicul \nsu]i s/ fac/ ce trebuie f/cut,ci ]i bolnavul ]i cei ce se g/sesc \n jurul lui precum ]i cele dinafar/."

(Hipocrate, Aforisme, Cartea I, 1)

Pentru a ob[ine cele mai bune rezultate \n \ngrijirea bolnavului cronic este nevoie s/ fie lua[i \n considerare to[i factorii care potinfluen[a evolu[ia bolii. Ace]ti factorisunt biomedicali, umani, materiali ]i de natur/ psihologic/, profesional/, social/, familial/, economic/, cultural/ ]i spiritual/.

17

NEFROLOGIE


familiei. Hiperprotecþia, de exemplu, poate duce lasentimentul de dependenþã, inutilitate, tristeþe ºichiar la depresie. Dezinteresul faþã de bolnav, chiarºi agresivitatea sunt ºi ele atitudini des întâlnite înfamilie.

� Asigurarea unor condiþii de viaþã adecvateAtitudini pozitive - Respectarea tratamentului ºi

a regimului alimentar, adaptarea la noul stil de via-þã; oferirea unui spaþiu adecvat cu asigurarea ne-voilor fundamentale ca: luminã, aerisire, cãldurã.

Atitudini negative - Neacceptarea tratamentuluidin cauza veniturilor foarte mici.

� Menþinerea contactului cu noile generaþiiSe adreseazã în special persoanelor în vârstã,

care, la un moment dat, sunt nevoite sã solicite aju-tor fizic, financiar sau afectiv din partea generaþiilormai tinere.

� Menþinerea relaþiei armonioase în cadrulcuplului

Presupune dragoste, respect, sprijin ºi înþelege-re din partea partenerului.

Atitudine negativã - indiferenþa parteneruluifaþã de celãlalt.

� Participarea la activitãþi de grupRol esenþial în reintegrarea socialã, care are

efect pozitiv în procesul de evoluþie al bolii. Menþineun tonus bun, atât fizic cât ºi psihic. Trezirea intere-sului pentru divinitate prin rugãciune ºi participa-rea la serviciile religioase.4

Cele mai bune rezultate au fost obþinute printriada mãsurilor medico-psiho-sociale. Aceastãechipã trebuie sã educe familia pentru schimbareamentalitãþii privind obligaþiile faþã de bolnav,evidenþierea rolului în îngrijirea lui ºi, pe lângã aces-tea, sã ofere sprijin moral, înþelegere ºi susþinere.

O parte din cele menþionate mai sus cad în sar-cina psihologului, care are menirea de a orchestraaceste douã entitãþi – familia ºi bolnavul, prin: as-cultare, care are efect de catharsis (acceptarea trãi-rilor) ºi înþelegerea acestora, mobilizarea resurselorfamiliei, ajutarea membrilor sã vorbeascã deschis,informare ºi suport.

În încheiere, gãsim utili urmãtorii indicatori so-ciologici propuºi de Dr. Teodor Tudoran spre efec-tuarea unor cercetãri în acest sens (vezi nota 5):

� Sunt satisfãcut cã pot apele la ajutorul fa-miliei atunci când ceva este în neregulã.

� Sunt satisfãcut cã familia abordeazã ºi îm-parte problemele cu mine.

� Sunt satisfãcut cã familia acceptã ºi susþinedorinþele mele de a întreprinde noi activitãþi.

� Sunt satisfãcut cã familia rãspunde stãrilorafectiv emoþionale (dragoste, supãrare, mânie).

� Sunt satisfãcut cã în cadrul familiei existãun mod plãcut de a petrece timpul liber.

VVaarriiaannttee ddee rrããssppuunnss:: aproape întotdeauna: 2 punctecâteodatã: 1 punctniciodatã: 0 puncte

EEttaalloonnaarree::familie sãnãtoasã: 8 – 10 punctefamilie cu problem: 6 – 7 punctefamilie cu risc crescut: < 6 puncte

1 George Haber, dr., Bogdan Constantin dr., Medicul defamilie + familia vârstnicului = parteneri ai actului medical ºide îngrijire. În: Medicina familiei (Timiºoara), II (1995), 6, 32-33.

2 Afilon Jompan, dr., Familia ºi boala. În: ib., IV (1997), 2,8-10.

3 Idem, ib., p.9.4 Afilon Jompan, dr., Îmbãtrânirea. În: ib., II (1995), 3-4,

10-12.5 Teodor Tudoran, dr., Problemele familiei. În: ib., 17

Psiholog Andreea P/]tioiuFresenius NephroCare România, Deva

Telefonul Pacientului: 0723 550 123


DERMATOLOGIE

Recomand/ri medicalepentru sezonul estival

Sezonul estival a început deja ºi cu toþii ne fa-cem planuri de vacanþã. Vom merge la mare,vom face drumeþii la munte, vom face sport în

aer liber. Cum anume trebuie însã sã ne protejãmorganismul pentru a profita din plin de bucuriile veriifãrã a suporta neajunsurile unei expuneri exageratela soare?

Soarele este absolut necesar pentru producþiade vitamina D, iar în absenþa expunerii la soareapare deficienþa de vitamina D, cu o multitudine deconsecinþe nefaste, pentru cã vitamina D, dincolode contribuþia ei la sãnãtatea oaselor ºi la reglareametabolismului calciului ºi fosforului, este implicatãîn peste 450 de reacþii metabolice ºi enzimatice,contribuind la: apãrarea antiinfecþioasã, apãrareaantitumoralã, reglarea metabolismului glucidic, re-glarea rãspunsului imun ºi prevenirea bolilor auto-imune. Necesarul de vitamina D poate fi însã furni-zat dupã expuneri relativ scurte la soare, care sã nuimplice arsurã solarã.

Vara este un bun prilej de activitãþi sportive înaer liber. Având în vedere actuala “epidemie” deobezitate, cu toate afecþiunile asociate acesteia(diabet zaharat, hipertensiune, boli cardiovascu-lare), este important sã ne miºcãm mai mult decâto facem de obicei. Nu înseamnã asta oare sã încãl-

cãm sfaturile dermatologilor? Nicidecum. Putem sãpracticãm sportul în aer liber dacã respectãm câ-teva recomandãri simple:

� Cele mai potrivite momente (atât din punctulde vedere al radiaþiei solare cât ºi din punctul de ve-dere al confortului termic) pentru sport sunt în inter-valele orare: 8-11, 17-20.

� Purtarea unui echipament (tricou cu mânecãscurtã, ºapcã, pãlãrie) care sã protejeze pielea deexpunerea directã la soare.

� Utilizarea foarte consecventã ºi în cantitatesuficientã a unui fotoprotector pe toate zonele depiele neacoperite de îmbrãcãminte. Sunt foartepotrivite fotoprotectoarele care conþin mexoryl,deoarece acesta este un excelent filtru, atât pentru

Sezonul estival a \nceput deja ]i cu to[ii ne facem planuri de vacan[/. Vom merge la mare, vom face drume[ii la munte, vom face sport \n aer liber.

Cum anume trebuie \ns/ s/ ne protej/m organismul pentru a profita din plin debucuriile verii f/r/ a suporta neajunsurile unei expuneri exagerate la soare??

Dr. Raluca PopescuMedic primar Dermato-venerologie,Asistent universitar, Doctor în }tiin[e medicaleCentrul Medical Medsana

19

DERMATOLOGIE


ultravioletele B cât ºi pentru ultravioletele A (ex:Anthelios XL, Capital Soleil)

Persoanele care au numeroase “aluniþe” (nevi) ,meritã sã consulte un dermatolog. Doar dermatolo-gul este în mãsurã sã precizeze dacã nevii respectivisunt complet benigni ºi nu au potenþial evolutiv saudacã, dimpotrivã, trebuie urmãriþi la intervale scurtede timp sau excizaþi. Controlarea acestor nevi prinexamen clinic ºi dermatoscopic este o manevrã sim-plã, neinvazivã, lipsitã de riscuri ºi ne poate oferi li-niºtea unei vacanþe fãrã griji.

Pentru cei care-ºi fac vacanþa la mare, este la felde importantã folosirea unor creme hidratante (ex:Lipikar, Nutrilogie, Locobase) pentru cã pielea riscãsã devinã excesiv de uscatã din cauza expunerii lasoare ºi la apa sãratã de mare.

Nu trebuie uitatã nici hidratarea pe cale oralã.Cea mai bunã hidratare se face cu apã. Bãuturilerãcoritoare ºi alcoolul contribuie la atmosfera de va-canþã, dar nu se recomandã sã ne bazãm hidratareaexclusiv pe aportul acestora.

Activitãþile în aer liber pot fi uneori serios afec-tate de agresiunile insectelor (þânþari, pãianjeni etc).Pentru a preveni înþepãturile þânþarilor sau cãpuºe-lor, care pot produce ºi reacþii alergice ºi pot fi ºisursa unor boli infecþioase (ex: meningita produsãde virusul West Nile, boala Lyme) se pot utiliza pre-parate care conþin DEET (N,N-Diethyl-meta-tolua-mide) – un foarte eficient repelent de insecte (ex:

OFF, Autan). Dacã totuºi acesta nu a fost eficient ºireacþia la locul de înþepãturã este foarte intensã, sepot folosi preparate cortizonice de uz local, care auefect antiinflamator ºi de diminuare a mâncãrimilor(ex: Locoid).

Unele medicamente au efect fototoxic (crescsensibilitatea pielii la soare ºi riscul de arsurã so-larã) – este bine sã verificãm dacã medicamentelepe care le utilizãm presupun precauþii de acest gensau nu.

În unele situaþii, persoanele cu pielea sensibilãpot face alergii la fracþiile parfumate ale unor cos-metice sau parfumuri. Aceste reacþii sunt uºor derecunoscut pentru cã apar pe zonele pe care acesteproduse au fost aplicate. Sunt relativ uºor de com-bãtut, oprind cosmeticul suspect ºi, eventual, utili-zând un preparat local cu hidrocortizon (ex: Locoid).

Din cauza cãldurii, pe piele pot apãrea feluritereacþii “de iritaþie”. Unele dintre acestea sunt iritaþiibanale ºi apar mai ales în zonele pliurilor, în timp cealtele pot semnala infecþii micotice. Pentru orice iri-taþie persistentã sau neobiºnuit de intensã se reco-mandã un consult medical – infecþiile micotice suntmult mai simplu de tratat atunci când sunt sur-prinse în faze incipiente.

Înarmaþi cu aceste informaþii ºi cu o micã trusãmedicalã, din care n-ar trebui sã lipseascã: cremafotoprotectoare, un repelent de insecte, un preparatcortizonic topic ºi crema hidratantã, vom putea pro-fita deplin de bucuriile verii. Vacanþã plãcutã!


adiaþiile ultraviolete de tip A ºi de tip B dinspectrul solar sunt rãspunzãtoare atât depigmentarea pielii ca bronz, cât ºi de arsu-rile solare, de la eritemul simplu pânã la in-

solaþia gravã, precum ºi de pigmentãri neregulate,nedorite, inestetice ºi de îngroºarea ºi îmbãtrânireapielii. Mai grav insã este cã radiaþiile solare sunt rãs-punzãtoare de producerea unor cancere ale pielii pepielea indemnã sau de stimularea celulelor melano-citare din unele aluniþe, în limbaj de specialitatenevi, care pot degenera în melanom malign.

Sezonul cel mai riscant din acest punct de ve-dere este cel estival, cu cele mai multe zile însorite,sezonul în care cei mai mulþi se duc la plajã ºi încare apar cele mai multe cazuri de arsuri solare, in-diferent dacã expunerea a avut loc la munte sau lamare. ªi riscul cel mai mare apare la persoanele cunevi. Iar dintre acestea, cele care au nevi displazicisunt mai supuse acestor riscuri.

Vorbind despre nevi, aceºtia pot fi împãrþiþi în 2mari categorii:

1. nevii displazici, cu potenþial ridicat demalignizare, ºi

2. restul nevilor, al cãror risc de malignizare esteredus.

Nevii displazici apar ca formaþiuni pigmentareplane sau în relief, cu formã relativ neregulatã, custructurã ºi coloraþie neregulate, cu dimensiuni dela câþiva milimetri pânã la mai mulþi centimetri. Ne-specialiºtii cu greu pot sã-i recunoascã, dar mediculspecialist o poate face, mai ales cã, în ultima vreme,s-a dezvoltat ºi la noi o metodã de diagnostic numitãdermatoscopie. Nevii displazici au risc crescut demalignizare, care creºte odatã cu expunerea la soa-re, mai ales când au loc arsuri solare chiar de micãintensitate. Nevii displazici conþin în structura lor ce-lule melanocitare care, sub influenþa unor factoriexterni fizici, chimici, mecanici etc., pot sã-ºi schim-be caracterele ºi sã se multiplice anarhic, dezvol-tând, astfel, melanomul malign.

Ceilalþi nevi pot deveni cu risc crescut dacã suntsupuºi unor traumatisme puternice unice sau micro-traumatisme repetate. Mã refer la microtraumatis-mele provocate de îmbrãcãminte sau încãlþãminte,dar mã refer ºi la traumatismele provocate de radia-þia solarã, la arsurile chiar uºoare, provocate de ex-punerea mai mult sau mai puþin prelungitã la soare.Prin aceste traumatisme, celulele nevice caracteris-tice acestor nevi pot sã-ºi schimbe, de asemenea,caracterele ºi sã capete o dezvoltare anarhicã. Chiardacã aceastã eventualitate este mai rarã, trebuieluatã în considerare ºi luate mãsurile necesare pen-tru contracararea efectelor nedorite.

Dintre persoanele pe care le întâlnim pe plajã,un risc crescut îl au cele cu piele mai deschisã la cu-loare, adicã cele cu piele de tip I ºi II, dupã clasifica-rea lui Fitzpatrick. Aceste persoane fac cu uºurinþãreacþii cel puþin eritematoase dupã expunerea lasoare, din cauza lipsei de pigment melanic.

Ca mãsuri de precauþie pe care ar trebui sã leluãm pentru a ne proteja împotriva radiaþiilor solarear fi:

� evitarea expunerii la soare între orele 11.00ºi 16.00, mai ales a persoanelor cu nevi (Atenþie!Chiar statul sub umbrelã poate fi nociv din cauza re-flexiei radiaþiilor, produsã de nisip ºi de apã);

� folosirea de creme sau loþiuni fotoprotec-toare, în funcþie de tipul de piele (chiar ºi pielea maicoloratã trebuie protejatã); cu cât pielea e mai albã(tipul I), cu atât factorul de protecþie trebuie sã fiemai mare;

� folosirea de loþiuni hidratante dupã expune-rea la soare.

Persoanele cu nevi ar trebui sã solicite consul-taþii într-un serviciu de dermatologie pentru un exa-men dermatoscopic pentru diagnosticarea ºi ur-mãrirea lor.

Clinica „BIOTERRAMED” are întregul echipa-ment specializat pentru examinarea dermatosco-picã, precum ºi personal calificat.

�� Dr. Paul Ilarian IonescuMedic primar dermatolog

Doctor \n medicin/Competen[/ \n dermatoscopie

www.bioterramed.ro

R

Soarele ]i aluni[ele

Soarele, factor binef/c/tor pentrus/n/tatea oamenilor, poate avea

]i efecte nedorite, poate chiarnocive, prin expunere prelungit/

]i repetat/.

DERMATOLOGIE

21

DIABET


Deºi diabetul este o boalã care se cunoaºte încãdin antichitate, date epidemiologice propriu-ziseexistã începând cu prima parte a secolului XX. 30 demilioane de oameni aveau diabet în 1985, pentruca, peste 10 ani, numãrul total de bolnavi de diabetsã ajungã la 135 de milioane. Estimarea OMS din2000 furnizeazã o cifrã impresionantã: 177 de mi-lioane de persoane suferã de diabet în întreagalume, în 2008 existau 245 de milioane de diabetici,iar previziunile sunt îngrijorãtoare: 370 de milioanepânã în 2030. Creºterea numãrului de bolnavi se vaproduce din cauza înmulþirii numãrului de cazuri,mai ales în þãrile în curs de dezvoltate. Celelalte cau-ze se referã la explozia demograficã, îmbãtrânireapopulaþiei, dietele vicioase, obezitatea, sedentaris-mul.

Incidenþa diabetului zaharat de tip 2, care re-prezintã aproximativ 95% din cazuri, este în conti-nuã creºtere, la vârste din ce în ce mai mici. Pânã în2030, în þãrile dezvoltate, majoritatea populaþiei cudiabet va fi în vârstã de 65 de ani sau peste, în timpce în þãrile în curs de dezvoltare, cei mai multi pa-cienþi vor aparþine intervalului de vârstã activ dintre45 ºi 64 ani.

Dacã prevalenþa diabetului în majoritatea þãrilorse situeazã, în medie, între 5 ºi 10%, în România,aceasta atinge aproximativ 4,3% din totalul popula-þiei în 2008, ceea ce ne plaseazã, cel puþin deocam-datã, printre þãrile cu prevalenþã micã.

În România, prevalenþa diabetului zaharat în2003 a fost de 1,98 la sutã, urcând la 2,12 la sutãîn 2004 ºi la 2,23 la sutã în 2005, cu un numãr depacienþi înregistraþi de 429.979 în 2003, 459.518în 2004, 482.250 în 2005. Numãrul de cazuri noi afost de 50.062 în 2003, 54.561 în 2004 ºi 53.443în 2005, cu o incidenþã de 230 la 100.000 de lo-cuitori în 2003, 251 în 2004 ºi de 247 în 2005,potrivit datelor MS.

În plus, s-a constatat creºterea prevalenþei dia-betului zaharat în rândul copiilor ºi adolescenþilor -cu 3% în fiecare an, iar între preºcolari - cu 5% pean. Totuºi, conform studiului Eurodiab, incidenþadiabetului zaharat pentru grupa de vârstã 0-14 ani,în þara noastrã, este de aproximativ 3/100.000 per-soane, una dintre cele mai mici din Europa.

În 2008 erau înregistraþi în þara 538.648 de dia-betici, dintre care 2.025 de minori; 512.502 sunt

pacienþi care primesc tratament farmacologic anti-diabetic (antidiabetice orale ± insulinã), înregistraþila Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate.

În condiþiile creºterii alarmante a numãrului deîmbolnãviri în ultimii ani potrivit calculului de risc, seestimeazã cã 30% din populaþia României ar puteasuferi de diabet în urmãtorii zece ani!

Conform OMS, costurile sanitare directe ale bo-lilor legate de diabet se situeazã între 2,5% ºi 15%din bugetul anual al þãrii alocat sãnãtãþii, depinzândprintre altele ºi de prevalenþa localã a diabetului, câtºi de gradul de sofisticare a tratamentelor disponi-bile. În România, în anul 2006 a fost alocat un bugetde 90 milioane de euro, ceea ce reprezintã circa 2%din totalul bugetului destinat sãnãtãþii pentru acestan.

Astfel, diabetul zaharat reprezintã o preocuparepermanentã pentru Ministerul Sãnãtãþii Publice. Do-vada o reprezintã creºterea finanþãrii programuluide diabet care, pentru anul 2008, a fost cu aproxi-mativ 25% mai mare decât în anul 2007(330.000.000 RON în 2008 faþã de 262.625.000RON în 2007). Suma fixã pentru un copil cu diabetzaharat insulino-dependent este 180 lei/lunã, iarpentru un adult cu diabet zaharat insulino-depen-dent este 60 lei/lunã.

La programul de evaluare a sãnãtãþii populaþieiiniþiat de Ministerul Sãnãtãþii Publice desfãºurat înperioada 1 iulie 2007 - 30 iunie 2008 s-au prezen-tat la medic ºi au fost evaluaþi 11.104.655 de ce-tãþeni, peste 55% din populaþia þãrii, care a primittaloane. Dintre aceºtia, 43,4% au fost bãrbaþi, iar57,6% au fost femei.

Cea mai bunã prezentare la medicul de familie(59-64%) s-a înregistrat în judeþele Harghita, Co-vasna, Dolj, Alba, Mureº, Argeº, Sãlaj, Gorj, Partici-parea cea mai redusã (41-34 % ) a fost înregistratãîn judeþele: Giurgiu, Mehedinþi, Tulcea, Vrancea,Bacãu, Cãlãraºi, Ilfov ºi municipiul Bucureºti.

3.323.156 persoane (adicã 30% din cei evalu-aþi) prezintã risc de îmbolnãvire prin diabet zaharat.

�� Dr. Cornelia Zetu�� Conf. Dr. Cristian Serafinceanu

www.persepolispediatrie.ro

continuare în numãrul viitor

Diabetul zaharat - date epidemiologice

22

ONCOLOGIE


Când sãnãtatea este la mijloc, trebuie sã ºtim cepoate ºi ce nu poate sã facã un supliment nutri-tiv pentru noi. Nu strategiile de marketing trebuie

sã recomande un asemenea produs, ci doar dovezile.Când avem în faþã situaþii care privesc viaþa ºi moar-tea, este mai bine sã utilizezi suplimente cu rezultatedocumentate ºi de la companii care îºi pot susþine afir-maþiile fãcute la adresa produselor pe care le au, cumateriale obþinute din cercetãri clinice, acceptate ºipublicate.

DDAAIIWWAA PPhhaarrmmaacceeuuttiiccaall CCoo,, LLttdd..,, TTookkyyoo,, JJaappoonniiaa,este o astfel de companie ºi puteþi fi convinºi cã, în ur-ma studiilor efectuate, BBiioo BBrraann // MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaanna dovedit cã poate stimula, mai puternic ºi mai eficientdecât probabil oricare alt produs, un sistem imunitarslãbit din cauza stresului, a alimentaþiei nesãnãtoase,a poluãrii ºi a altor factori care induc aceastã stare.

Ce este BioBran?BBiioo BBrraann 11000000//MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann, supliment nu-

tritiv natural ºi GMO free (nemodificat genetic), estebrevetat de pr. dr. Hiroaki Maeda - director de cercetareºi dezvoltare la DDaaiiwwaa PPhhaarrmmaacceeuuttiiccaall CCoo,, LLttdd,, ddiinnTTookkyyoo,, JJaappoonniiaa,- ºi utilizat din 1990 în diverse þãri depe glob (SUA, Japonia, Germania, Anglia, Spania, Italiaetc.). Dr. Mamdooh Gohoneum, profesor de imunolo-gie la Drew, Universitatea de Medicinã ºi ªtiinte Me-dicale din Los Angeles, a realizat o mare parte din cer-cetarea privind rãspunsul imunologic al organismuluipentru suplimentul BioBran. El afirmã despre BioBrancã este cel mai puternic imunomodulator cu care alucrat în ultimii 20 de ani.

AArraabbiinnooxxyyllaannuull eessttee oo ffiibbrrãã aaccttiivvãã ddiieetteettiiccãã,, eesstteeeexxttrraassãã ddiinn ttããrrââþþaa ddee oorreezz,, pprriinn hhiiddrroolliizzãã ppaarrþþiiaallãã eennzzii--mmaattiiccãã,, pprroodduuccâânndd ffrraaccþþiiuunnii mmoolleeccuullaarree ppaarrþþiiaall ssoolluubbiilleeccaarree ppoott ffii aabbssoorrbbiittee ddiinn iinntteessttiinnee îînnttrr--oo ccaannttiittaattee sseemm--nniiffiiccaattiivvãã ccaa mmoodduullaattoorr lliimmffoocciittaarr. Hidroliza este efectu-atã cu un extract din ciuperca schiitake, utilizatã înJaponia la tratamentul cancerului. Cu toate cã en-zimele ciupercii Shitake sunt utilizate în procesul de fa-bricare pentru hidrolizã, nnuu eexxiissttãã nniicciiuunn ccoonnþþiinnuutt ddeecciiuuppeerrccii mmããssuurraabbiill îînn pprroodduussuull ffiinnaall,, aassttffeell ccãã aaffeeccþþiiuu--nniillee ccuu iinnttoolleerraannþþãã llaa cciiuuppeerrccii nnuu aauu nniicciiuunn ffeell rreeaaccþþiieenneeggaattiivvãã llaa aacceeaassttaa..

Efectul BioBran asupra organismuluiAtunci când organismul este slãbit sau într-o stare

de boalã, sistemul imunitar poate deveni suprasolici-tat, iar activitatea celulelor imune poate deveni anevo-ioasã. Cercetãrile au dovedit ca BioBran/MGN-3 Arabi-noxilan poate ajuta în mod considerabil la refacereamecanismului natural de distrugere a celulelor tumo-rale ºi la o creºtere puternicã a sistemului imunitar, ast-fel:

� creºte sseemmnniiffiiccaattiivv ººii rraappiidd aaccttiivviittaatteeaa limfo-citelor, cceelluulleelloorr NNKK (Natural Killer cells, celule care dis-trug celulele canceroase) cu aproape 300%, dar ºi acti-vitatea cceelluulleelloorr BB ((pprroodduucc aannttiiccoorrppii)) ccuu 220000%% ººii TT ((ddiiss--ttrruugg cceelluulleellee ccaanncceerrooaassee)) cu 150%,

� stimuleazã ccrreeººtteerreeaa pprroodduuccþþiieeii ddee cciittookkiinneennaattuurraallee precum IInntteerrffeerroonniiii,, IInntteerrlleeuukkiinneellee,, FFaaccttoorriiii ddeeNNeeccrroozzaarree aa TTuummoorriilloorr ((TTNNFF)) ,

� induce creºterea AAppooppttoozzeeii ºi a calitãþii vieþii((QQOOLL)).

Produsul BBiiooBBrraann 11000000,, în cceeii 2200 aannii ddee uuttiilliizzaarreeºi având o serie întreagã de studii care îl susþin((wwwwww..cchheemmoommeedd..rroo,, wwwwww..ddaaiiwwaa--pphhaarrmm..ccoomm,,wwwwww..jjaaffrraa..ggrr..jjpp..,, wwwwww..bbiioobbrraann..oorrgg,,wwwwww..ddhhddeeuurrooppee..sskk..)), ºi-a dovedit avantajele utilizãrii.

Indica[ii:� Adjuvant în terapia medicamentoasã a cance-

rului, indiferent de stadiu, inclusiv leucemie (cancer desân, prostatã, plãmân, colon, stomac, pancreas, rectal,vezicã etc.);

� Recomandat înainte, în timpul ºi dupã perioadacurelor radio ºi chimioterapice (le îmbunãtãþeºte rezul-tatele, le reduce efectele negative);

� Hepatita B ºi C (ciroza, cancer hepatic); � Diabet (noninsulino dependent);� Infecþii cronice (bacteriene, virale, fungice);� Tabagism, etilism, persoane cu deficite imuni-

tare, SIDA, reumatism cronic etc.;� Persoane care provin din familii cu antecedente

neoplazice.

Beneficii:� Puternic imunomodulator;� Reduce în mod real efectele negative ale trata-

mentului chimioterapic ºi radioterapic;� Efect rapid (la câteva zile de la administrare);� Îmbunãtãþeºte cu adevãrat calitatea vieþii

(QOL);� Efect antioxidant ºi antiinflamator;� Uºor de administrat (pudrã solubilã sau ta-

blete);� Natural ºi GMO free (nemodificat genetic) indi-

cat ºi vegetarienilor;

CANCERUL a mai pierdut un pas!

Bio Bran/MGN-3 Arabinoxilan, probabil cel mai puternic imunomodulator NATURAL

]i GMO free (nemodificat genetic)

23

ONCOLOGIE


� Fãrã efecte secundare, nontoxic, indicat ºi pen-tru copii;

� Nu interfereazã negativ cu alte tratamente me-dicamentoase sau fitoterapice;

� Nu necesitã regim alimentar special;� Susþinut de studii efectuate ºi publicate în Japo-

nia, SUA ºi Europa;� Calitate demonstratã în timp, utilizat cu succes

de peste 20 ani la nivel mondial.� Înregistrat ºi în România

M?RTURII ÎN URMA UTILIZ?RII BIOBRAN

�� Cancer de colon, pulmonar ]i sânSunt din Tecuci ºi doresc sã împãrtãºesc celor

care au nevoie, despre binefacerile miraculosului BioBran. În iulie 2010 am fost diagnosticatã cu un cancerde colon plus metastaze pulmonare ºi la sân. Tumoradin colon mãsura 7,3 cm. Am început imediat trata-mentul recomandat de medici: radioterapie ºi chimio-terapie. În acelaºi timp am început sã iau ºi Bio Branavând confirmarea unui medic oncolog cã pot sã facasta. Tratamentul oncologic a durat cinci sãptãmâni,iar eu am putut sã-l suport uºor. Bio Bran iau în conti-nuare ºi mã simt bine.Tumora mea din colon a scãzutcu 3 cm, nu mai sunt propusã pentru operaþie. Mã simtbine ºi cred ca Bio Bran-ul mã ajutã.

�� Cancer la sân ]i plãmâniMã numesc P.E am 61 de ani ºi sunt din Calafat.

Acum ºase ani am fost diagnosticatã cu cancer la sângradul 3. Am fost operatã dar dupã cinci ani de la ope-raþie boala a recidivat. Ma simþeam foarte rãu, nu maiaveam poftã de mâncare, putere ºi nici poftã de viaþã.Nu puteam sã fac nici un efort deoarece oboseamfoarte tare.

În urma analizelor ºi tomografului am fost diagnos-ticatã cu noduli metastazici intercostali, subclaviculariºi la plãmâni. Medicul nu le-a dat copiilor prea multesperanþe, urmând sã rãmân în spital pentru tratamen-tul cu chimioterapie, dar am cautat ºi soluþii alternativecu chimioterapia descoperind astfel BIO BRAN 1000

Sunând la numãrul postat pe site am obþinut maimulte informaþii de la compania Chemomed despremodul în care acþioneazã BIO BRAN ºi astfel am hotã-rât sã îl achiziþionãm. Dupã câteva luni de chimiote-rapie în paralel cu BIO BRAN m-am simþit din ce în cemai bine iar rezultatul analizelor mi-a dat ºi mai multesperanþe. Starea mea începuse sã se îmbunãtãþeascãputând astfel sã fac scurte plimbãri ºi reuºind chiar sãajung la greutatea pe care o aveam de obicei.

Astãzi, la un an de la urmarea tratamentului dechimioterapie împreunã cu BIO BRAN 1000, rezulta-tele analizelor au fost uimitoare, nodulii gãsiþi acum unan au dispãrut complet. Fiind foarte mulþumitã de re-zultatele acþiunii BIO BRAN-ului m-am decis sã îl iau încontinuare deoarece mã ajutã sã mã simt foarte bine.

�� Cancer ovarianMã numesc M.T. sunt din Deva, am 61ani ºi în 9

martie am fãcut trei ani de la operaþie. Cu trei aniînainte mi s-a pus diagnosticul de neoplasm ovarianbilateral, apoi puþin mai târziu s-a completat cu stadiul3. Aceste zile au fost cele mai cumplite zile din viaþamea. Deci, am fost operatã, apoi am fãcut chimiote-rapia cu taxol ºi carbo, medicamente cu multe efectesecundare.

Încã de la aflarea diagnosticului, copiii mei au cãu-tat pe internet sã afle totul, sau cât mai multe despreaceastã boalã. Am avut avantajul ca unul este medic ºiamândoi ºtiu câteva limbi strãine ºi în plus am vorbitdeschis despre cum sã încerc sã lupt cu boala. Aºa amaflat de existenþa BIO BRAN 1000 / MGN3-lui, pe carel-am cumpãrat la început din Canada, apoi din Angliaºi acum din România, produs care m-a însoþit de la în-ceperea chimioterapiei pânã azi. Consider cã în totacest timp faptul cã m-am simþit relativ bine, cã mi-amputut continua activitatea, ca în toþi aceºti ani am avutun marker în valorile normale s-a datorat în moddeosebit BIO BRAN-ului.

Accesând wwwwww..cchheemmoommeedd..rroo veþi putea citi cartea,,,,BBiiooBBrraann ººii lluuppttaa ppeennttrruu ccrreeººtteerreeaa ssiisstteemmuulluuii iimmuunniittaarr..IImmuunnoommoodduullaaþþiiaa ººii bbeenneeffiicciiiillee ssaallee ppeennttrruu bboollnnaavviiii ddeeccaanncceerr”” ºi viziona filmul ,,,,AArraabbiinnooxxiillaann ((BBiiooBBrraann)) ººii iimmuu--nniittaatteeaa uummaannãã””,, precum ºi alte studii efectuate cuBioBran.

Ofertã valabilã pânã la 15 august 2011în limita stocului

PPuutteeþþii aacchhiizziiþþiioonnaa BBiiooBBrraann 11000000 ((225500)) ddiinn ffaarrmmaacciiii,, iinncclluussiivv ddiinn ffaarrmmaacciiiillee DDOONNAA

ssaauu CCOONNTTAACCTTAAÞÞII IIMMPPOORRTTAATTOORRUULL!!

ªªaannssaa uunnuuii nnoouu îînncceeppuutt!!

AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ssttaannddaarrdd ddee 44 ccuuttiiii

BBiioo BBrraann 11000000,, vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitaþi: www.chemomed.ro; www.daiwa-pharm.com;www.jafra.gr.jp; www.dhdeurope.sk; www.biobran.org

24

ONCOLOGIE


DE CE BIO ACTIVE MC??

�� DDEEOOAARREECCEE SSÃÃNNÃÃTTAATTEEAA EESSTTEE MMAAII BBUUNNÃÃ DDEECCAATTTTOOAATTEE ªªII MMEERRIIÞÞII SSÃÃ AAII PPAARRTTEE DDEE EEAA!!

�� DDeeooaarreeccee ccoonnþþiinnee 110000%% eexxttrraacctt ddiinn cciiuuppeerrccaaAAggaarriiccuuss BBllaazzeeii MMuurriillll,, ddeennuummiittãã ““CCiiuuppeerrccaa lluuiiDDuummnneezzeeuu””,, ccuunnoossccuuttãã ppeennttrruu aaccþþiiuunneeaa aannttii--ttuu--mmoorraallãã ppuutteerrnniiccãã..

�� DDeeooaarreeccee cciiuuppeerrccaa eessttee ccuullttiivvaattãã îînn mmeeddiiuu nnaattuu--rraall,, nnuu iinn sseerrãã,, ffããrrãã îînnggrrããººããmmiinnttee cchhiimmiiccee..

�� DDeeooaarreeccee BBIIOO AACCTTIIVVEE MMCC iiþþii ooffeerrãã ggaarraannþþiiaa ccaa--lliittããþþiiii jjaappoonneezzee,, pprriinn mmããrrcciillee pprriimmiittee ddee llaa aassoocciiaa--þþiiii ddee MMeeddiicciinnãã AAlltteerrnnaattiivvãã ººii CCoommpplleemmeennttaarrãã ddiinnJJaappoonniiaa..

�� DDeeooaarreeccee îîll aacchhiizziiþþiioonneezzii ddiinn ffaarrmmaacciiee ssaauu ppllaaffaarr,,ccuu iinnddiiccaaþþiiii ddee aaddmmiinniissttrraarree ppeerrssoonnaalliizzaattee..

�� DDeeooaarreeccee vveezzii mmiinniimmee iimmbbuunnããttããþþiirrii aallee ssttããrriiii ddeessããnnããttaattee îînn 1100--1122 ZZIILLEE!!

�� CCOONNÞÞIINNEE 112200 DDEE EELLEEMMEENNTTEE NNEECCEESSAARREE OORRGGAA--NNIISSMMUULLUUII ((MMIINNEERRAALLEE,, AAMMIINNOOAACCIIZZII,, OOLLIIGGOOEELLEE--MMEENNTTEE)) ªªII CCÃÃ EESSTTEE UUªªOORR DDEE ÎÎNNGGHHIIÞÞIITT ªªII UUªªOORRDDEE AASSIIMMIILLAATT!!

�� DDEEOOAARREECCEE SSÃÃNNÃÃTTAATTEEAA EESSTTEE MMAAII BBUUNNÃÃ DDEECCAATTTTOOAATTEE ªªII MMEERRIIÞÞII SSÃÃ AAII PPAARRTTEE DDEE EEAA!!

� Un studiu de caz, realizat în acest sens, estecel al pacientei E.I., în vârstã de 41 de ani, înãlþime156 cm, greutate 56 kg, participantã la emisiuneamedicalã a Irinei Reisler. Bolnava de cancer la sân,a luat suplimentul Bio-Active Oyama Agaricus, dupãoperaþiile de mastectomie unilateralã totalã ºi his-terectomie totalã. Înainte de administrarea Ciuperciilui Dumnezeu, dar ºi în timpul terapiei, E.I. a fostinvestigatã ºi supravegheatã de medici. Dupã numai7 zile de tratament, cu 4 pliculeþe/zi, starea de sã-nãtate a pacientei s-a îmbunãtãþit considerabil, aºacum aratã studiile comparative fãcute pe baza in-vestigaþiilor cu biorezonanþã.

� De curânds-au observat re-acþii deosebit debune în cazul no-dulilor la sân apãruþi pe fondul dezechilibrului hor-monal. Persoane de vârste diferite, 33 ºi respectiv58 de ani, cu greutate normalã ºi înãlþime medie, de165 cm, care au luat în interval de o lunã câte 3 pli-culeþe/zi de supliment, au constatat la investigaþiicã nodulii dispãruserã. În acest moment, pentru aminimiza riscul de reapariþie a acestora, ambelepersoane iau suplimentul în cantitate de 1 plicu-leþ/zi.

� O altã situaþie extraordinarã este cea adoamnei E. V. din Bucureºti, în vârstã de 62 de ani(162 cm ºi 62 kg), care acum doi ani a fost diagnos-ticatã cu cancer la colon. Dupã intervenþia chirurgi-calã ºi tratamentul clasic, starea pacientei pãrea sãse fi îmbunãtãþit. În noiembrie 2010 însã i-au fostdepistate metastaze la ficat ºi plãmâni, iar starea desãnãtate a început sã se degradeze vizibil, în sensulcã nu avea poftã de mâncare, avea o obosealã per-manentã ºi abia se putea ridica din pat. Dupã 12zile în care a luat câte 3 pliculeþe/zi de OyamaAgaricus Bio Active MC, a reuºit sã mãnânce puþinmai mult, sã aibã un tonus bun ºi sã se poatãdeplasa cu uºurinþã prin casã. Dupã o lunã de laînceperea administrãrii suplimentului alimentar s-aîngrãºat cu 2 kg ºi se putea ocupa de treburilegospodãreºti, cãci starea de obosealã a dispãrut.Analizele relevã o îmbunãtãþire de 60% afuncþionarii plãmânilor ºi de 64% a pancreasului. Înprezent continuã administrarea de Bio Active MC.

Importator:SC Euro Japan Trading SRL

Mobil: 0723.93.30.17E-mail: [email protected]

Web: www.ejtrading.eu

Ciuperca lui Dumnezeu

Oyama Agaricus Bio-Active MC, aceasta este denu-mirea suplimentului din Ciuperca lui Dumnezeu, care

le-a redat speran[a bolnavilor de cancer, de diabet, celor care au probleme cu tensiunea arterial/,

cu sistemul hormonal, cu sistemul nervos, cu diverseboli dermatologice sau cu surplusul de greutate.

25

TERAPII NATURALE


Vara este cea mai bunã perioadã pentru o dietã deslãbit, dar ºi pentru mai multã miºcare, bazatã pe vita-litate, obþinutã într-un mod cât mai natural.

Dar sã ºtiþi cã dacã sunteþi fãrã vlagã, nu e cazulsã þineþi o curã de slãbire, ci trebuie sã începeþi cu re-vigorarea ºi reechilibrarea energeticã.

Vara mâncãm mai puþin, pentru cã nu mai consu-mãm energie sã ne încãlzim corpul, iar din cauza cãl-durii, apetitul se diminueazã; este o ocazie foarte bunãsã ne canalizam energia spre mai multã miºcare pen-tru sãnãtate ºi o dietã sãnãtoasã.

Este însã important sã ne obþinem energia din sur-se de încredere, de o calitate nutritivã ºi de o puritatesuperioarã, iar cunoscãtorii ºtiu sã facã diferenþa.

Un bun punct de plecare pentru o curã de varãeste ceaiul verde sau ceaiul chinezesc, cea mai consu-matã bãuturã din lume, dupã apã. Este o bãuturã mi-raculoasã, din timpuri imemoriale, care ajutã la men-þinerea sãnãtãþii ºi a tinereþii organismului.

Ceaiul verde ocupã un loc de frunte în topul celormai benefici antioxidanþi.

Efectul antioxidant al extractului de ceai verde sedatoreazã prezenþei flavonoizilor polifenoli, care prote-jeazã organismul de efectul dãunãtor al radicalilor li-beri, neutralizându-i.

Aceºti radicali liberi sunt rezultatul metabolismuluiºi au un puternic efect oxidant, care, în exces, dãunea-zã celulelor din organism.

Polifenolii antioxidanþi Epigallocatechina Gallate(EGCG), denumiþi generic ”catehine”, sunt cei mai pu-ternici compuºi din extractul de ceai verde. Sunt de100 de ori mai puternici antioxidanþi decât vitamineleC ºi E.

Printre multiplele efecte aleceaiului verde: scade colestero-lul, reduce nivelul zahãrului dinsânge, scade pofta de mâncare,sporeºte imunitatea, ajutã la eli-minarea toxinelor, sporeºte meta-bolizarea grãsimilor ºi scade re-tenþia de apã, ceea ce duce, înfinal, la scãderea în greutate.

Testele medicale au demon-strat cã EGCG inhibã dezvoltareacelulelor canceroase ºi distrugunele dintre aceste celule, fãrã aafecta celulele normale. EGCGpoate preveni, de asemenea,tromboza, una dintre principalele

cauze ale atacurilor de cord sau ale atacurilor ce-rebrale.

Toate aceste proprietãþi fac din ceaiul verde bazaunei cure de dezintoxicare, începutul drumului pentruun tonus ridicat, unde urmãtorul pas e un adaos devitamine ºi minerale cu formule potrivite pentru re-echilibrarea organismului.

În combinaþie cu ceaiul verde, aceste vitamine nuîngraºã, dar dau vigoarea necesarã miºcãrii susþinute.

În plus, vitaminele asociate cu acizii graºi Omega-3îºi cumuleazã efectele ºi dau protecþie cardiacã laefort, eliminarea aritmiilor, diminuarea durerilor osteo-articulare ºi musculare, reducerea stresului fizic, dar ºipsihic – stabilizarea dispoziþiei, un plus de concentra-re. Sã nu uitãm cã Omega-3 sunt ”cãrãmizile” creie-rului ºi adevãrate grãsimi antistres.

Formula unicã cu multivitamine cu ceai verde,Omega-3 ºi L-carnitinã, Sport Trio S3, sporeºte masamuscularã, oferã rezistenþã la efort ºi aduce cu 50%mai multã energie necesarã efortului de toate felurile.

Este o prejudecatã des întâlnitã ideea cã uleiul depeºte nu se consumã vara, deoarece ºi vara avem ne-voie de efectele minunate ale Omega-3: protecþie car-diacã ºi la stres, scãderea riscului de depresie, îmbu-nãtãþirea circulaþiei cardiovasculare, efect antiinfla-mator pentru articulaþii ºi sistemul digestiv, atât denecesare pentru sporirea rezistenþei la caniculã.

Aºadar, pentru o sãnãtate viguroasã, ºi vara tre-buie sã ne alegem cu grijã suplimentele pentru curaperfectã, trebuie sã avem ºi o dietã specificã verii, cufructe ºi legume ºi miºcare din belºug.

În Islanda, în unele locuri de muncã solicitante seoferã Omega-3 în mod gratuit salariaþilor, pentru rreezziiss--tteennþþãã llaa eeffoorrtt ººii uunn pplluuss ddee eenneerrggiiee,, pprrootteeccþþiiee llaa ssttrreessffiizziicc ººii iinntteelleeccttuuaall..

Înainte de o zi solicitantã, întotdeauna gãsiþi sprijinîn Omega-3, uleiul pur de peºte, natural , din Islanda.

Canicul/, dietede var/, Omega-3

]i ceai verde

Ulei de pe]te pur islandez- Redescoperi[i vigoarea s/n/t/[ii -

Tel: 0722 810 692; 0213303117Comandaþi aici: wwwwww..ssaaggaassaannaattaattee..rroo

26

TERAPII COMPLEMENTARE


istemul Nervos Autonom coordoneazã activi-tatea tuturor organelor ºi sistemelor la nivelulcorpului fizic. Este centrul de comandã de alcãrui echilibru depinde inclusiv funcþia moto-

rie a organismului nostru. Afecþiunile neurologice pre-cum parezele, paresteziile, tremorul membrelor supe-rioare sau inferioare, dezechilibrul la mers, pierdereatemporarã a memoriei (amnezia), tulburãrile de vor-bire, durerile de cap, þiuiturile în urechi (tinitusul), du-rerile de cap, convulsiile în cadrul unor boli precumEpilepsia, Scleroza multiplã, Accidentele VasculareCerebrale, devin tot mai greu de tratat doar cu ajutorulmedicinei alopate. Se administreazã medicamente zil-nic, se cresc dozele ºi totuºi nu se observã efectele. Ex-plicaþia constã în faptul cã medicaþia alopatã acþio-neazã doar la nivelul corpului fizic. Sistemul nervosautonom ºi Creierul depind ca funcþionare de echili-brul corpului energetic. La fel ca orice organ ºi sistemdin corpul nostru, sistemul nervos comunicã cu corpulenergetic pe mai multe frecvenþe. Dacã biocâmpurilegenerate de aceste frecvenþe sunt blocate, apar deze-chilibre energetice, care determinã perturbãri ale func-þiei celulare neuronale, conducând apoi la afecþiunineurologice. Un tratament corect ºi complet presu-pune reechilibrarea corpului energetic.

În clinica noastrã s-a prezentat o pacientã învârstã de 59 de ani pentru obosealã, stare depresivã,cefalee frontalã, dureri cervicale, parestezii ale mem-

brelor inferioare ºi parezã la nivelul membrului inferiordrept, toate acestea asociate cu o dificultate marcatãla mers. În antecedentele personale, prezentã Hiper-tensiune Arterialã de aproximativ 20 de ani, AccidentVascular Cerebral în urmã cu 5 ani, Obezitate gradul 1,Dislipidemie mixtã ºi Steatozã Hepaticã. Consultaþiacompletã în cadrul Clinicii Sciencemed a identificatdezechilibrele energetice ºi gradul acestora la nivelultuturor organelor ºi sistemelor din corp cu ajutorul apa-ratului de biorezonanaþã Paul Schmidt, perturbãrilefuncþiilor celulare cu ajutorul ElectrosomatografieiInterstiþiale, tipul sensibil ºi constituþional al pacienteiîn cadrul anamnezei homeopate. Astfel, am reuºit sãstabilim un tratament personalizat, adaptat pacientei,întrucât toate remediile gemoterapice, fitoterapice ºihomeopate pe care le-am administrat au fost testatecu aparatul de biorezonanþã. Remediile alese au fostcele care au echilibrat biocâmpurile dizarmonice alepacientei, transformându-le în biocâmpuri armonice.Terapia a constat în 2 ºedinþe de armonizare energe-ticã pe sãptãmânã, remedii homeopate, gemoterapiceºi fitoterapice adaptate pacientei. Dupã 3 luni de tra-tament am redus dozele ºi numãrul medicamenteloralopate, deoarece starea generalã s-a îmbunãtãþitfoarte mult, ameliorãri semnificative obþinându-se atâtfizic cât ºi psihic. Au dispãrut starea de obosealã ºi de-presia, s-au redus foarte mult episoadele cefalalgiceatât ca frecvenþã cât ºi ca intensitate (de la crize du-

reroase zilnice, la 2 pe lunã ºi mult maiuºoare), nu mai prezintã parestezii lanivelul membrelor inferioare, iar funcþiamotorie a membrelor inferioare s-aameliorat foarte mult, crescând gradulde stabilitate ºi mobilitate la nivelulmembrului inferior drept.

Calea spre vindecare presupunetratamentul corpului ca un tot, atât lanivel fizic cât ºi, mai ales, la nivel energe-tic. Presupune sã þinem cont de sferamentalã ºi emoþionalã a pacientului, detipul lui sensibil ºi constituþional, pentrua stabili un tratament personalizat,adaptat pacientului, nu bolii. Nu se potface progrese în tratamentul bolii, fãrã atrata pacientul.

Clinica Sciencemed

S

Clinica ScienceMed BucurestiBucuresti, B-dul Constantin

Brancoveanu Nr.14, Bloc 5B, parter,sector 4

Tel: 0723.175.208 [email protected]

Clinica ScienceMed Buzau Buzau, B-dul Unirii, Bloc 9F, Ap. 2,

parterTel: 0735.779.330

[email protected] ªtiinþa în armonie cu natura

Medicina Integrat/ Sciencemedtrateaz/ bolile neurologice

27

TERAPII COMPLEMENTARE


Parte importantã din somaticã, picioarele au pri-vilegiul de a confirma spusele unui mare savant, careafirma cã “anatomia este ºtiinta formei vii”. Femeile,prin “designul” lor elaborat de Mama Naturã, trebuiesã adauge un plus de frumuseþe pãrþilor care sunt ex-puse mai mult sau mai puþin generos privirilor de toatefelurile (admirativ, contemplativ etc). S-a afirmat cãpersonalitatea poate fi decodificatã dupã forma ºi di-namica miºcãrii picioarelor. Înþelegând cã picioareleconstituie una din zonele cele mai des vizitate de ra-darul semenilor, concluzionãm cã îngrijirea lor repre-zintã un obiectiv esenþial în viaþa de zi cu zi a femeiimoderne.

Un picior cu desen svelt, neinvadat de tulburãrilede circulaþie venoasã ºi nici de modificãrile articula-þiilor, poate reprezenta o adevãratã provocare pentruesteticul uman.

În ceea ce priveºte eficienþa actului terapeutic, tre-buie sã recunoaºtem cã profilaxia este mai eficientãsub toate aspectele, lãsând ca medicina curativã (in-tervenþionistã sau conservatoare) sã-ºi dispute rezulta-tele mai mult sau mai puþin discutabile.

În acest context, propunem un set de “paºi” pen-tru a menþine ºi întreþine frumuseþea naturalã a picioa-relor cu geometria catifelatã cu concentraþia quantumsatis de real ºi imaginar.

Menþinerea unei circulaþii venoase fiziologice (maiales la cei cu antecedente eredocolaterale sugestivepentru boala varicoasã, ca si în activitãþile desfãºuratenumai în picioare (stomatologi, stewardeze etc.) impu-ne administrarea profilacticã de GGeell VVeennoottoonniicc în alter-nanþã cu GGeell VVeennooffoorrttee de cel puþin 2 ori/zi (seara ºidimineaþa).

În cazul în care administrarea de dimineaþã esteimposibilã, se poate da VVeennooffoorrtt comprimate, carepoate îmbunãtãþi rãspunsul terapeutic.

Modificãrile articulare pot fi prevenite prin folo-sirea de MMoobbiill GGeell (seara ºi dimineaþa) împreunã cuEExx--RReeuummaa 3-6 cpr./zi (conþine aspirinã naturalã).

Femeile sãnãtoase ilustreazã atributul unui orga-nism cu fiziologie normalã.

Administrarea de AAppii--OOsstteeoommaarriinn ºi MMiinneerraallvveeggpot ameliora calitatea formelor. Ca posologie: 3-6 cpr./zi pentru AAppii--OOsstteeoommaarriinn în funcþie de deficitul mi-neral.

Micoza interdigitalã se poate trata cu MMiiccooGGeell,,aplicaþii locale de 2-3 ori pe zi; picioarele care transpirã- cu GGeell AAnnttiissuuddoorriiffiicc ppeennttrruu ppiicciiooaarree cu 1-2 aplicaþii/zi.

Cãlcâiele, de multe ori neglijate (este posibil ca ºiAhile sã-ºi fi neglijat cãlcâiul ºi toþi ºtim ce-a pãþit) prinexpunerea lor la mediul înconjurãtor, pot aduce dateesenþiale despre starea de igienã a individului, ca ºidespre fiziologia lui.

Pentru menþinerea unui tegument integru reco-mandãm CCrreemmaa ppeennttrruu ccããllccââiiee,, cu rezultate excep-þionale în multe cabinete de înfrumusetare. Nu trebuieuitatã depilarea cu CCeeaarrãã ddeeppiillaattooaarree ccuu pprrooppoolliiss,, cucearã de albine, care poate rezolva tranºant elimina-rea imaginii de picior masculin.

Dupã ºedinþe de epilare cu CCeeaarrãã ddeeppiillaattooaarree ccuupprrooppoolliiss,, recomandãm GGeell CCaallmmaanntt dduuppãã eeppiillaarree,, careconþine muºeþel, ulei de cãtinã presat la rece, gãlbe-nele, propolis.

Aceºti paºi constituie un BAREM minimal pentruca picioarele sã devinã ambasadori ai FRUMOSULUINATURAL într-o lume dominatã de kitsch-uri.

Pentru informa[ii suplimentarepute[i contacta

Farmacist Mioara Duvlea, Farmacia Afina:

0744 622 587

Picioarele frumoase,un ideal greu

de atins?

Dr. Sorin GodeanuLaboratoarele Elidor

www.elidor.ro Telefon: 021.335.95.63

28

AYURVEDA


Aceste trei fructe din compoziþia suplimentului Tri-fyla corespund, fiecare, câte unui factor de dezechi-libru al organismului - „tridosha“ din medicina ayurve-dicã indianã. Conform teoriei ayurvedice, organismuleste compus din trei „dosha“ – Vata, Pitta, Kapha.

� Vata este uneori tradus ca „vânt“, ºi corespun-de sistemului nervos ºi minþii. Natura sa este uscatã,rece, luminoasã ºi activã.

� Al doilea este Pitta, care este, de asemenea,tradus ca „foc“ sau „bilã“. Acesta este responsabil pen-tru toate transformãrile metabolice, inclusiv digestia ºiasimilarea de nutrienþi, precum ºi asimilarea de infor-maþie, de înþelegere ºi claritatea gândirii . Natura luipitta este reprezentatã de: cald, umed ºi luminos.

� Kapha este uneori tradus ca „apã“ sau „mu-cus“ ºi este responsabil pentru toate funcþiile anabo-lizante, pentru regenerarea ºi dezvoltarea musculatu-rii ºi a þesutului osos. Natura sa este rece, umedã ºigrea.

Astfel Trifyla menþine echilibrul balanþei Vata-Pitta-Kapha.

Un fapt cu totul extraordinar la acest amestec esteacela cã aria sa de acþiune este foarte extinsã, unnumãr relativ mic de combinaþii de plante indieneavând un efect general atât de complex. Trifyla nu nu-mai cã ajutã la detoxifierea ºi curãþarea colonului, darare ºi rolul de a purifica sângele ºi de a elimina to-xinele din ficat. Totodatã, Trifyla reduce unele formede colesterol (colesterol seric), reduce tensiunea arte-rialã ridicatã ºi sprijinã imunitatea organismului. Trifylaeste clasificatã ca o formã de laxativ purgativ, adicã unstimulent intestinal. Pe lângã efectul detoxifiant, Trifylaare, de asemenea, o mare valoare nutritivã, ea conþi-nând un nivel ridicat de vitamina C.

Terminalia chebula (Haritaki) are acþiuni ºi efecteantivirale ºi antibacteriene, laxative ºi astringente.Este utilizatã tradiþional în ameliorarea unor afecþiuniale aparatului urinar, în diareea cronicã, precum ºi întratarea hemoroizilor.

Emblica officinalis (Amla) este o plantã bogatã înproteine vegetale, aminoacizi, vitamine, minerale ºioligoelemente. Conþine vitamina C în procent de peste100 de ori mai mare decât în mere. Fructele sunt osursã foarte importantã de vitamina C, au efectdiuretic ºi laxativ, ºi au o mare valoare nutritivã. Fruc-tul Amla ajutã la scãderea colesterolului.

Planta are proprietãþi antibacteriene, antivirale ºiantioxidante.

Terminalia belerica ajutãîn tulburãri de tranzit intesti-nal (diaree), hemoroizi ºi îninfestarea cu paraziþi intestinali.

Astfel Trifyla este consideratã ca fiind un panaceuuniversal ºi este suplimentul alimentar cel maifrecvent prescris în medicina ayurvedicã.

Studiile experimentale au arãtat cã “amesteculcelor trei fructe” are o acþiune semnificativã în tratareacancerului, prin distrugerea celulelor tumorale ºi pro-tejarea celulelor sãnãtoase. De asemenea, reduce ris-cul apariþiei cancerului datoritã efectului sãu antioxi-dant.

Trifyla reuºeºte sã menþinã ºi armonia psihomen-talã. Are efecte remarcabile în ceea ce priveºte dimi-nuarea efectelor stresului de fond precum ºi a tensiu-nii emoþionale. Aceasta, datoritã unui efect direct asu-pra sistemului nervos.

Toate produsele firmei SSTTAARR IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL MMEEDDsunt obþinute din plante medicinale native din India, cul-tivate în condiþii ecologice ºi prelucrate prin procedeetehnologice netermice, la standarde internaþionale decalitate (ISO), fiind avizate de I.B.A.

PPRROODDUUSSEELLEE SSEE GGÃÃSSEESSCC ÎÎNN TTOOAATTEE FFAARRMMAACCIIIILLEE ªªII UUNNIITTÃÃÞÞIILLEE PPLLAAFFAARR DDIINN BBUUCCUURREEªªTTII ªªII DDIINN ÞÞAARRÃÃ

SSAAUU ÎÎNN MMAAGGAAZZIINNUULL PPRROOPPRRIIUU DDIINN BBDD.. CCAARROOLL II NNRR.. 4466

((VVIISS--AA--VVIISS DDEE BBIISSEERRIICCAA AARRMMEENNEEAASSCCÃÃ))

Star International Medwww.ayurmed.ro

[email protected]./Fax: 021.313.94.81

021.303.80.44; 021.311.33.11

TRIFYLA - Purificator digestiv complet TTrriiffyyllaa eessttee uunn ssuupplliimmeenntt aalliimmeennttaarr aayyuurrvveeddiicc 110000%% nnaattuurraall,, oorriiggiinnaarr ddiinn IInnddiiaa.. EEsstteeuunn pprroodduuss aayyuurrvveeddiicc iinnssppiirraatt ddee uunn aammeesstteecc ddee ffrruuccttee iinnddiieennee,, ººii aannuummee:: AAmmaallaakkii,,HHaarriittaakkii ººii BBhhiibbiittaakkii..

30

UNIT?{I MEDICALE


Clinici medicale

MATE FIN MEDICAL

Str. Maior Ion Coravu, nr. 20,sector 2, BucureºtiTel: 021.310.16.52;021.310.17.52;[email protected]

SSCCIINNTTIIGGRRAAFFIIEE Scintigrafie tiroidãScintigrafie renalã Scintigrafie pulmonarãScintigrafie osoasãScintigrafie cu mibiScintigrafie cu hematiimarcate, hemoragiigastrointestinale, MugaScintigrafie glande salvareScintigrafie diverticul MeckelScintigrafie celebralãEECCOOGGRRAAFFIIEEEcografii uzuale Ecografie mamarã, pãrþi moi,pediatricã, sarcinã,transvaginal

GRAL MEDICAL

Str. Traian Popovici (fostaUnitãþii) nr. 79-91, sector 3,BucureºtiTel./Fax: 021/323.00.00 (02)Mobil: [email protected]

Consultaþii ºi investigaþii despecialitateAnalize medicale delaborator

Imagisticã medicalã(radiologie, CT, RMN,mamografie)Radiologie dentarãAbonamente de sãnãtateMedicina munciiSpitalizare de zi (Dializã,Litotriþie, TratamentulPintenilor Calcaneeni,Tratamentul RãnilorDeschise, Radioterapie ºiChimioterapie)

Chirurgie esteticã

Psihiatrie

PSIHOTOP CABINET PSIHIATRIC

BucurestiStr. Av. Iuliu Tetrat nr. 23,Sector 1 Tel./Fax: 230 96 12 Email: [email protected]•Examinare psihiatrica, psihodiagnostic cu indicatiipentru tratament de specialitate •Control psihiatric periodic •Tratament psiho-relaxantcentrat pe pacient

Recuperare

MEDICAL CARECENTRU DERECUPERARE MEDICALÃ

Intr. Tudor Stefan nr.42-44 (Dorobanti),Sect.1, BucureºtiTel.: 233.97.760723 626 289

[email protected]

MMeeddiicciinnaa ffiizziiccãã ººii ddee rreeccuuppeerraarree mmeeddiiccaallãã,, LLaasseerrtteerraappiiee,, MMaassaajj tteerraappeeuuttiicc ººii ddee rreellaaxxaarree,, GGiimmnnaassttiiccãã mmeeddiiccaallaa,, FFiittnneesssstteerraappeeuuttiiccKKiinneettootteerraappiiee

SPORT MED CENTERBld. Ion Ionescu de la Brad

nr. 5, demisol, Bucureºti

(zona Bãneasa)

[email protected]

Telefon/Fax: 031.805.99.70

PPããssttrraarreeaa ffoorrmmeeii ffiizziiccee

RReeccuuppeerraarreeaa ffoorrmmeeii ffiizziiccee

TTrraattaarreeaa oobbeezziittããþþiiii

TTrraattaarreeaa dduurreerriilloorr mmuussccuullaarree

TTrraattaarreeaa dduurreerriilloorr aarrttiiccuullaarree

MMaassaajj rreellaaxxaarree

MMaassaajj aannttiicceelluulliittiicc

MMaassaajj tteerraappeeuuttiicc

KKiinneettootteerraappiiee

FFiizziiootteerraappiiee

AAccuuppuunnccttuurrãã

PPssiihhoollooggiiee

PPrreeggããttiirree PPrreennaattaallãã LLaammaazzee

Oftalmologie

AMA OPTIMEXStr. Toamnei, nr. 54, sector 2Tel: 021-610 36 47;021-21116 22;0723 889 315;0372708 708Fax: 0372 708 733E-mail: [email protected]@cataracta.ro www.amaoptimex.ro

•Investigatii oftalomologice:Biometrie, Ecografie,Tonometrie oculara, Examende camp vizual computerizat,Pahimetrie, Dioptron,Keratometrie, Determinareadiametrului pupilar,Determinarea diametruluicorneean, Topografiecorneeana, BiomicroscopieSpeculara (masurareacelulelor endoteliale)•Operatii: de Cataracta, de

Glaucom, de Pterigion, deStrabism, ale Pleoapelor.Reducerea dioptriilor cu laser - LASEK, PRK(miopie, hipermetropie, astig-matism), reducerea dioptriilorforte (miopie, hipermetropie)•Tratamente Laser•Tratamentul DMLV(degenerescenta macularalegata de varsta)•Analize necesare pentruoperatie:Hemoleucograma,Coagulograma, Glicemie, Uree, VSH,AST, ALT, Bilirubina totala,HVB, HVC, HIV, Consult cardi-ologic, EKG,dispozitive deajutor vizual pentru slabvazatori •Optica Medicala

Stomatologie

NEOCLINIQUEStr. Rosia Montana, nr. 6, bl.O7, sc. 2, interfon 56,BucurestiInformatii si programari: 021 430 33 65021 430 31 99031 409 12 [email protected] NON STOPRadiologie DentaraImplantologieChirurgie OMFOrtodontieCosmetica dentaraServicii dentare pentru copii

DENT ELYSEEStr. J.L. Calderon nr.51, sector 2, Bucuresti Tel/fax: 021.312.33.00 Mobil: 0723.380.498 E-mail: cabinet@dentelysee.roProfilaxieOdontologieOrtodontieProteticaEndodontieParodontologiePedodontie;Cosmetica dentaraChirurgie si implantologieTratamentul disfunctiilorocluzale, bruxism

Date post:	02-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

sãptãmâna sãptãmâna - saptamanamedicala.ro · Pornind de la acestea, ca ºi de la nevoile...

Documents