ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MARKETING

Analiza datelor de marketing utiliznd SPSS

Preda Andreea IulianaGrupa 1722, Seria B

Bucuresti2014

ContentsRAPORT DE CERCETARE3a.Schimbarea unei variabile din scala metrica in nemetrica3b.Schimbarea unitatii de masura:4c.4d.Analiza univariata (tendinta centrala, caracterizarea variatiei)41.Intrebari masurate pe scala nemetrica42.Intrebari masurate pe scala metrica9b. Analiza bivariata181.Nemetric-nemetric182.Metric- nemetric243.Metric-metric29Concluzii si recomandari:30

RAPORT DE CERCETARE

Obiectiv: Analizarea modului n care studenii i petrec timpul liberIpoteze: Studentii prefera sa-si petreaca timpul liber plimbandu-se; Printre cele mai mari pasiuni ale studentilor se numara lectura, activitatile sportive si shopping-ul; Studentii isi petrec cele mai multe ore pe saptamana dormind, iesind cu prietenii sau petrecand timp cu familia; Cele mai multe ore petrecute de studenti in fata calculatorului sunt dedicate accesarii paginilor de social media; Majoritatea studentilor beneficiaza de sprijinul parintilor in ceea ce priveste bugetul personal; Ulterior absolviriii cursurilor de licenta studentii urmaresc ocuparea unui post ntr-o companie strin de mari dimensiuni.

A. Prelucrarea datelor

a. Schimbarea unei variabile din scala metrica in nemetrica

Am ales pentru aceasta etapa intrebarea 4_4 pentru a observa in ce masura aloca studentii orele petrecute in fata calculatorului pentru lectura:Statistics

Ore destinate lecturii

NValid223

Missing2

Mode1

Ore destinate lecturii

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Validtimp foarte redus17678.278.978.9

timp redus4017.817.996.9

timp mediu52.22.299.1

timp ridicat2.9.9100.0

Total22399.1100.0

MissingSystem2.9

Total225100.0

Dupa cum se observa in grafic, cei mai multi dintre respondenti, in numar de 176, acorda un timp foarte redus lecturii atunci cand se afla in fata PC-ului, 40 dintre acestia acorda un timp redus acestei activitati, 5 respondenti acorda un timp mediu documentarii si doar 2 studenti dedica un timp ridicat lecturii.

b. Schimbarea unitatii de masura:c. d. Analiza univariata (tendinta centrala, caracterizarea variatiei)

1. Intrebari masurate pe scala nemetricaPentru a realiza o analiza univariata in cazul unei variabile nemetrice vom folosi intrebarea 1 referitoare la modalitatea preferat de petrecere a timpului liber a respondentilor.

Modalitatea preferata de petrecere a timpului liber

NValid225

Missing0

Mode6

Modalitatea preferata de petrecere a timpului liber

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Validsport/sala de forta219.39.39.3

cercuri tematice52.22.211.6

cu familia2812.412.424.0

cumparaturi114.94.928.9

plimbari in aer liber8839.139.168.0

cinematograf146.26.274.2

jocuri PC/consola52.22.276.4

iesiri in club83.63.680.0

excursii2812.412.492.4

navigare web94.04.096.4

alta83.63.6100.0

Total225100.0100.0

Potrivit datelor din tabel, putem deduce urmatoarele concluzii: toti respondentii au raspuns la intrebarea cu privire la modalitatea preferata de petrecere a timpului liber. Valoarea modala este egala cu 6, ceea ce inseamna ca cei mai multi dintre studenti (88) prefera sa-si petreaca timpul liber plimbandu-se.Din tabelul ce caracterizeaza variatia observam atat distributia de frecvente cat si procentele. Observam ca 39.11% (88) dintre respondenti prefera plimbarile in aer liber, 12.44% (28) prefera sa-si petreaca timpul cu familia sau mergand in excursii, 9.3% (21) dintre acestia au ales sportul/ sala de forta, 4.9% (11) prefera cumparaturile, 4 % (9) sunt dedicati navigarii web, 3.6% (8) dintre respondenti prefera iesirile in club sau au alta modalitate de petrecere a timpului liber si doar 2.2% (5) dintre studenti prefera cercurile tematice sau jocurile PC/consola.Urmatoarea variabila pe care o vom analiza se refera la pasiunile studentilor, respectiv intrebarea 2.

Pasiuni - activitati sportivePasiuni - shoppingPasiuni - lecturaPasiuni - gastronomiePasiuni - electronica/hardwarePasiuni - vehicule motorizatePasiuni - artaPasiuni - altele

NValid8686914420165914

Missing139139134181205209166211

Mode11111111

Dupa cum se observa din tabel, cei mai multi studenti (91) din esantionul de 225 de respondenti au ca pasiune lectura, valoarea modala fiind 1. Pe locul 2, la egalitate, studenii (86) sunt pasionati de activitatile sportive si de shopping, 59 dintre acestia sunt pasionati de arta, 44 de gastronomie, 20 dintre respondenti au ca pasiune electronica, in timp ce 16 studenti fac din vehicule motorizate o pasiune si numai 14 au alte pasiuni.

Statistics

Pasiuni - lectura

NValid91

Missing134

Mode1

Pasiuni - lectura

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Validda9140.4100.0100.0

MissingSystem13459.6

Total225100.0

Potrivit graficului, o proportie de 40.4%, adica 91 respondenti sunt pasionati de lectura.

In continuare vom analiza in ce masura considera studentii ca blogurile/paginile personale sunt de incredere, corespunzatoare intrebarii 7 (q7_9)

Statistics

surse de incredere - Bloguri/pagini personale

NValid223

Missing2

Median3.00

Mode3

surse de incredere - Bloguri/pagini personale

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Validdezacord total156.76.76.7

dezacord4118.218.425.1

nici nici10044.444.870.0

acord6026.726.996.9

acord total73.13.1100.0

Total22399.1100.0

MissingSystem2.9

Total225100.0

Din numarul total de respondenti avem 223 de cazuri valide si 2 cazuri care nu pot fi luate in considerare. Astfel, cei mai multi dintre studenti, adica 100 (44.4%) sunt impartiali in ceea ce priveste credibilitatea paginilor personale, 60 (26.7%) sunt de acord cu afirmatia ca paginile personale sunt de incredere, in timp ce 41 (18.2%) sustin contrariul. Mai mult decat atat, 15 dintre acestia (6.7%) sunt in dezacord total cu aceasta afirmatie, contrar celor 7 (3.1%) studenti care sunt total de acord cu credibilitatea oferita de aceste bloguri. Graficul are menirea de a ne demonstra in mod vizual aceasta repartitie. De asemenea, cea mai frecventa varianta de raspuns (valoarea modala) a fost nici nici, adica cea de-a treia, astfel ca peste 50% dintre respondenti au ales aceasta varianta, in timp ce sub 50% au ales alte variante de raspuns.

2. Intrebari masurate pe scala metrica

Pentru a realiza o analiza univariata in cazul unei variabile metrice vom folosi intrebarea 4_3 referitoare la impartirea a o suta de puncte intre anumite activiti n funcie de ponderea acestora din timpul petrecut n faa calculatorului si in cazul nostru, social media.Pentru a analiza tendinta centrala folosim: media, mediana, si modul (acestea se pot calcula pentru variabile de tip metric), pentru a caracteriza variatia: cuartilele, deviatia standard, variatia, range, valoarea minima si valoarea maxima. Pentru variabila metrica folosim histograma.

Statistics

Pondere utilizare PC - social media

NValid225

Missing0

Mean26.75

Median25.00

Mode30

Std. Deviation13.536

Variance183.232

Range70

Minimum0

Maximum70

Percentiles2520.00

5025.00

7531.50

Numarul total de raspunsuri a fost 225. In urma acordarii celor 100 de puncte putem observa ca in medie, s-au acordat 26.75 puncte pentru aceasta categorie. Mediana ne arata ca 50% din punctele acordate au fost peste 25 si 50% sub aceasta valoare. Modul ne indica faptul ca cei mai multi respondenti au acordat valori de peste 30 puncte. Dupa caracterizarea tendintei centrale, caracterizam si variatia cu ajutorul urmatorilor indicatori: abateria medie patratica ne indica faptul ca punctajul acordat ponderii utilizare PC social media se abate cu o medie de +/- 13.536. Variatia este de 183.232. Au fost respondenti care au acordat minimum 0 puncte acestei variabile si respondenti care au acordat cea mai mare valoare de 70 de puncte.In cazul histogramei putem observa faptul ca avem valori deasupra si sub curba distributiei normale.

In acelasi mod, vom analiza si ponderea utilizarii PC pentru filme/emisiuni, corespunzatoare intrebarii 4_5:Conform datelor din tabel, studentii au acordat, in medie, 22.01 puncte din 100 activitatilor legat de vizionarea filmelor/emisiunilor cand utilizeaza PC-ul. Dintre acestia, 50% au acordat peste 20 puncte acestei activitati si ceilalti 50% sub acest punctaj, obtinandu-se o valoare modala de 20 puncte. In ceea ce priveste analiza variatiei, abaterea standard are o valoare medie de +/- 13.059, iar variatia este de 170.549. In ceea ce priveste minimul, s-au acordat 0 puncte si 80 puncte pentru maxim.Prin intermediul histogramei putem observa faptul ca distributia este putin asimetrica, orientata catre partea din stanga.

Statistics

Pondere utilizare PC - filme/emisiuni

NValid225

Missing0

Mean22.01

Median20.00

Mode20

Std. Deviation13.059

Variance170.549

Range80

Minimum0

Maximum80

Percentiles2510.00

5020.00

7530.00

O alta intreabre relevanta pentru analiza univariata pentru scara metrica este 3_4, unde respondentii au alocat un numar de ore pentru diferite activitati, printre care iesirile cu prietenii.In acest caz, studentii au alocat, in medie, 9.8 ore pe saptamana pentru aceasta activitate, valoarea cea mai frecventa fiind de 10 ore, iar in ceea ce priveste valoarea medianei, jumatate dintre studenti aloca peste 8 ore iesirilor cu prietenii, in timp ce cealalta jumatate aloca mai putin de atat.Statistics

Ore pe saptamana - iesiri cu prietenii

NValid220

Missing5

Mean9.80

Median8.00

Mode10

Std. Deviation8.679

Variance75.321

Range71

Minimum1

Maximum72

Percentiles255.00

508.00

7510.00

Potrivit histogramei, putem observa faptul ca distributia este putin asimetrica, orientata spre stanga.

O alta activitate asemanatoare celei precedente este petrecerea timpului cu familia (q3_5), pentru care cei mai multi studenti au sustinut ca acorda 10 ore pe saptamana, jumatate dintre ei petrecandu-si timp cu familia peste 10 ore, in timp ce cealalta jumatate, mai putin de atat. In medie, acestei activitati i-au fost alocate 12.44 ore, iar spre deosebire de activitatea precedenta respondentii au acordat un maxim de 96 ore. De asemenea, histograma reprezinta si ea o asemanare cu activitatea caracterizata anterior, distributia fiind tot asimetrica, orientata spre stanga.Statistics

Ore pe saptamana - timp cu familia

NValid215

Missing10

Mean12.44

Median10.00

Mode10

Std. Deviation13.069

Variance170.799

Range96

Minimum0

Maximum96

Percentiles254.00

5010.00

7520.00

Tot in cadrul celei de-a treia intrebari (3_0) am analizat si numarul de ore pe saptamana pe care studentii o dedica serviciului, care, in medie, au fost de 12.44 ore, cei mai multi dintre respondenti atribuind acestei activitati un numar de 10 ore, dintre care jumatate lucreaza peste acest numar de ore, iar restul sub 10 ore intr-o saptamana. In histograma putem observa ca avem valori ce se afla deasupra si sub curba de distributie normala, care este orientata catre stanga.Statistics

Ore pe saptamana - servicu/munca

NValid206

Missing19

Mean17.20

Median18.00

Mode0

Std. Deviation14.450

Variance208.817

Range56

Minimum0

Maximum56

Percentiles254.00

5018.00

7526.25

Urmatoarea intrebare pe care o vom analiza este 9_1, referitoare la ct de mult au considerat respondentii c un job bun ntr-o organizaie mare influeneaz realizarea de economii.Statistics

Influenta realizare economii - Job bun intr-o organizatie mare

NValid224

Missing1

Mean8.04

Median8.00

Mode10

Std. Deviation2.013

Variance4.053

Range9

Minimum1

Maximum10

Percentiles257.00

508.00

7510.00

Observam faptul ca valoarea medie a raspunsurilor date de respondenti privind influenta unui job bun in realizarea de economii este de 8.04 puncte. Mediana este de 8 puncte, prin urmare 50% dintre respondenti au acordat valori pana la aceasta valoare iar 50% peste aceasta valoare. Modul are valoarea 10, deci cea mai des intalnita valoare a fost de 10 de puncte, ceea ce inseamna ca acestia au considerat ca un job bun intr-o organizatie mare influenteaza foarte mult realizarea de economii.

Pentru a caracteriza variatia, analizam mai intai abaterea medie patratica, care are valoarea de 2.013. Aceasta inseamna ca valorile optime pentru realizarea de economii cu ajutorul unui job bun se abat in medie de la valoarea medie cu +/-4.053. Valoarea maxima si minima este necesara pentru a observa amplitudinea variatiei. Aceasta ne arata intre ce valori maxime(10 puncte) si minime (1 punct) oscileaza variabila. Prin intermediul histogramei putem observa faptul ca distributia este putin asimetrica, orientata catre partea din dreapta. Putem observa ca avem valori ce se afla deasupra si sub curba de distributie normala.

Statistics

Influenta realizare economii - Realizarea de venituri ocazionale

NValid224

Missing1

Mean5.67

Median6.00

Mode5

Std. Deviation2.310

Variance5.334

Range9

Minimum1

Maximum10

Percentiles254.00

506.00

757.00

La intrebarea 9_4 se observa faptul ca valoarea medie a raspunsurilor date de respondenti privind influenta unui job bun in realizarea de economii este de 5.67 puncte. Mediana este de 6 puncte, prin urmare 50% dintre respondenti au acordat valori pana la aceasta valoare iar 50% peste aceasta valoare. Modul are valoarea 5, deci cea mai des intalnita valoare a fost de 5 de puncte, ceea ce inseamna ca acestia au considerat ca realizarea de venituri ocazionale influenteaza intr-o oarecare masura realizarea de economii.

Pentru a caracteriza variatia, analizam mai intai abaterea medie patratica, care are valoarea de 2.310. Aceasta inseamna ca valorile optime pentru realizarea de economii cu ajutorul unor venituri ocazionale se abat in medie de la valoarea medie cu +/ 5.334. Valoarea maxima si minima este necesara pentru a observa amplitudinea variatiei. Aceasta ne arata intre ce valori maxime(10 puncte) si minime (1 punct) oscileaza variabila. Prin intermediul histogramei putem observa faptul ca distributia oarecum simetrica, iar valorile sunt plasate sub curba de distributie normala.

Statistics

Influenta realizare economii - Potentialul ridicat de avansare in cariera

NValid224

Missing1

Mean7.21

Median8.00

Mode9

Std. Deviation2.313

Variance5.350

Range10

Minimum0

Maximum10

Percentiles256.00

508.00

759.00

O alta influenta asupra venitului o constituie si potentialul ridicat de avansare in cariera (intrebarea 9_2), rezultatele culese fiind dupa cum urmeaza: jumatate dintre studenti au acordat sub nota 8 acestei activitati, iar cealalta jumatate peste aceasta nota, insa cei mai multi respondenti au situat potentialul ridicat de avansare in cariera pe pozitia 9 pe o scala de la 1 la 10, ceea ce inseamna ca acest calificativ se apropie de foarte mult in influenta sa. Mai mult decat atat, maximul acordat a fost de 10, iar media raspunsurilor legate de influenta acestei variabile s-a situat la 7.21. Astfel, curba distributiei se plaseaza inspre partea dreapta, unde valorile sunt mari.

b. Analiza bivariata coeficientul de corelatie, tabel de contingenta, reprezentare grafica1. Nemetric-nemetric

Pentru a realiza o analiza bivariata intre doua variabile nemetrice vom utiliza intrebarea 1 cu privire la modalitatea preferata de petrecere a timpului liber si intrebarea 18 cu privire la sexul respondentului.

Primul tabel ne prezinta faptul ca avem 223 cazuri valide si 2 cazuri care nu pot fi luate in considerare.

Case Processing Summary

Cases

ValidMissingTotal

NPercentNPercentNPercent

Modalitatea preferata de petrecere a timpului liber * Sexul respondentului22399.1%2.9%225100.0%

Modalitatea preferata de petrecere a timpului liber * Sexul respondentului Crosstabulation

Sexul respondentuluiTotal

barbatescfemeiesc

Modalitatea preferata de petrecere a timpului libersport/sala de fortaCount111021

% of Total4.9%4.5%9.4%

cercuri tematiceCount235

% of Total.9%1.3%2.2%

cu familiaCount32528

% of Total1.3%11.2%12.6%

cumparaturiCount01111

% of Total.0%4.9%4.9%

plimbari in aer liberCount78087

% of Total3.1%35.9%39.0%

cinematografCount41014

% of Total1.8%4.5%6.3%

jocuri PC/consolaCount325

% of Total1.3%.9%2.2%

iesiri in clubCount088

% of Total.0%3.6%3.6%

excursiiCount32528

% of Total1.3%11.2%12.6%

navigare webCount279

% of Total.9%3.1%4.0%

altaCount347

% of Total1.3%1.8%3.1%

TotalCount38185223

% of Total17.0%83.0%100.0%

Tabelul al doilea ne transmite pe rand legatura care exista intre cele doua variabile : astfel, cand vine vorba de sport, ca activitate preferata, fetele, in numar de 10, sunt depasite de baieti cu unul, caz valabil si in randul jocurilor PC/consola, unde se pare ca exista doar 2 fane pentru aceasta categorie. La cercurile tematice insa diferenta de 1 punct este inversa, astfel ca aceasta activitate este preferata de 2 baieti si de 3 fete. In ceea ce priveste familia, fetele sunt cele care prefera sa petreaca mai mult timp in familie, spre deosebire de baieti, care au fost in numar de 3. Dupa cum era de asteptat, modalitatea preferata de petrecere a timpului liber a 11 studente a fost shopping-ul, activitate la care nu exista niciun respondent de genul masculin, situatie care se repeta si in cazul iesirilor in club, unde au raspuns 8 studente. Plimbarile in aer liber sunt iarasi preferate de 80 studente si doar de 7 studenti. De asemenea, fetele prefera si vizionarea filmelor la cinematograf, depasindu-i iar pe baieti, dintre care au ales doar 4 aceasta activitate ca fiind principala. Excursiile sunt si ele preferate de 25 fete si doar de 3 baieti, caz valabil si in privinta navigarii web, preferata de 7 internaute. In ultimul rand, 4 studente au preferat alta modalitate de petrecere a timpului liber, categorie in care se claseaza si 3 studenti.

Chi-Square Tests

ValuedfAsymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square42.200a10.000

Likelihood Ratio38.40210.000

Linear-by-Linear Association3.0561.080

N of Valid Cases223

a. 12 cells (54.5%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .85.

Din tabelul hi patrat observam ca avem un procent de 54.5% (>20%), ceea ce ne indica faptul ca nu putem aplica acest test statistic.

Symmetric Measures

ValueApprox. Sig.

Nominal by NominalPhi.435.000

Cramer's V.435.000

Contingency Coefficient.399.000

N of Valid Cases223

Un alt exemplu de analiza bivariata dintre doua variabile nemetrice o reprezinta legatura dintre intrebarea 5, referitoare la culoarea preferata a respondentilor si sexul acestora:

Case Processing Summary

Cases

ValidMissingTotal

NPercentNPercentNPercent

Culoarea preferata * Sexul respondentului22198.2%41.8%225100.0%

Culoarea preferata * Sexul respondentului Crosstabulation

Sexul respondentuluiTotal

barbatescfemeiesc

Culoarea preferatarosuCount94453

% of Total4.1%19.9%24.0%

verdeCount42428

% of Total1.8%10.9%12.7%

albastruCount207191

% of Total9.0%32.1%41.2%

galbenCount145

% of Total.5%1.8%2.3%

alta culoareCount34144

% of Total1.4%18.6%19.9%

TotalCount37184221

% of Total16.7%83.3%100.0%

Potrivit tabelului de mai sus, culoarea rosie este preferata de 44 fete din intregul esantion de 221 respondenti si doar de 9 baieti. Verdele este de asemenea o culoare destul de placuta in randul studentelor, in procent de 10.9% si doar 1.8% in randul studentilor. Cea mai populara culoare este insa albastrul, iubit de 71 fete si 20 baieti, spre deosebire de galben, care se pare ca este placuta doar de 5 respondenti, dintre care un baiat si restul fete. Cu toate acestea, exista si alte culori preferate de restul de 44 studenti.

Chi-Square Tests

ValuedfAsymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square5.060a4.281

Likelihood Ratio5.6704.225

Linear-by-Linear Association1.1431.285

N of Valid Cases221

a. 3 cells (30.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .84.

Symmetric Measures

ValueApprox. Sig.

Nominal by NominalPhi.151.281

Cramer's V.151.281

Contingency Coefficient.150.281

N of Valid Cases221

2. Metric- nemetric

Urmatoarea analiza bivariata evidentiaza legatura dintre timpul alocat pe saptamana (ore) pentru lectura (q3_1) si sexul respondentului (q18) :

Case Processing Summary

Cases

ValidMissingTotal

NPercentNPercentNPercent

Ore pe saptamana - lectura * Sexul respondentului21997.3%62.7%225100.0%

Ore pe saptamana - lectura * Sexul respondentului Crosstabulation

Sexul respondentuluiTotal

barbatescfemeiesc

Ore pe saptamana - lectura0Count224

% of Total.9%.9%1.8%

1Count6814

% of Total2.7%3.7%6.4%

2Count52530

% of Total2.3%11.4%13.7%

3Count21113

% of Total.9%5.0%5.9%

4Count51823

% of Total2.3%8.2%10.5%

5Count93443

% of Total4.1%15.5%19.6%

6Count055

% of Total.0%2.3%2.3%

7Count11516

% of Total.5%6.8%7.3%

8Count145

% of Total.5%1.8%2.3%

10Count23032

% of Total.9%13.7%14.6%

11Count011

% of Total.0%.5%.5%

12Count134

% of Total.5%1.4%1.8%

14Count178

% of Total.5%3.2%3.7%

15Count033

% of Total.0%1.4%1.4%

16Count011

% of Total.0%.5%.5%

17Count011

% of Total.0%.5%.5%

18Count011

% of Total.0%.5%.5%

20Count099

% of Total.0%4.1%4.1%

21Count022

% of Total.0%.9%.9%

24Count101

% of Total.5%.0%.5%

28Count011

% of Total.0%.5%.5%

30Count112

% of Total.5%.5%.9%

TotalCount37182219

% of Total16.9%83.1%100.0%

Chi-Square Tests

ValuedfAsymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square26.313a21.195

Likelihood Ratio27.13121.167

Linear-by-Linear Association3.0821.079

N of Valid Cases219

a. 32 cells (72.7%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .17.

Symmetric Measures

ValueApprox. Sig.

Nominal by NominalPhi.347.195

Cramer's V.347.195

Contingency Coefficient.328.195

N of Valid Cases219

Din primele tabele se observa numarul cazuilor valide (in numar de 219) si a cazurilor care nu sunt luate in considerare (6 cazuri). Astfel, in marea majoritate a cazurilor, cu exceptia unuia, studentele sunt cele care dedica cele mai multe ore lecturii. Tabelul hi patrat ne arata ca nu putem aplica acest test deoarece valoarea 72.7% este mai mare de 20%.

Apoi am analizat ponderea utilizarii PC social media, tot in functie de sexul respondentului.

Case Processing Summary

Cases

ValidMissingTotal

NPercentNPercentNPercent

Pondere utilizare PC - social media * Sexul respondentului22399.1%2.9%225100.0%

Chi-Square Tests

ValuedfAsymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square13.730a20.844

Likelihood Ratio13.82820.839

Linear-by-Linear Association.1961.658

N of Valid Cases223

a. 32 cells (76.2%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .17.

Symmetric Measures

ValueAsymp. Std. ErroraApprox. TbApprox. Sig.

Interval by IntervalPearson's R.030.067.442.659c

Ordinal by OrdinalSpearman Correlation.027.067.396.692c

N of Valid Cases223

a. Not assuming the null hypothesis.

b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c. Based on normal approximation.

Observam din cele de mai sus ca avem sub tabelul hi patrat o valoare mai mare de 20% ceea ce ne indica faptul ca nu putem aplica acest test statistic. Precum am mentionat mai sus, daca l-am fi putut aplica ne-am fi uitat la Asymp.sig., care daca avea valoarea mai mica decat 0.05 atunci insemna ca exista legatura. Daca am fi vrut sa vedem directia si intensitatea legaturii ne uitam la coeficientul Spearman sau la coeficientul de contingenta. Diagrama norului de puncte se realizeaza doar pentru variabilele metrice. Intrucat am folosit o variabila metrica si una nemetrica, nici graficul nu ne poate exprima nimic. Deci graficul nu este reprezentativ.

3. Metric-metric

Pentru a realiza o analiza bivariata intre doua variabile metrice vom utiliza intrebarea 3_1 referitoare la orele destinate lecturii si 4_4 care ilustreaza ponderea utilizare PC- lectura/documentare.

Case Processing Summary

Cases

ValidMissingTotal

NPercentNPercentNPercent

Ore pe saptamana - lectura * Pondere utilizare PC - lectur/documentare21997.3%62.7%225100.0%

Chi-Square Tests

ValuedfAsymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square434.913a399.104

Likelihood Ratio218.0023991.000

Linear-by-Linear Association16.6111.000

N of Valid Cases219

a. 430 cells (97.7%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .00.

Symmetric Measures

ValueAsymp. Std. ErroraApprox. TbApprox. Sig.

Interval by IntervalPearson's R.276.0644.231.000c

Ordinal by OrdinalSpearman Correlation.347.0605.450.000c

N of Valid Cases219

a. Not assuming the null hypothesis.

b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c. Based on normal approximation.

Conform graficului si coeficientului Pearson pozitiv, legatura dintre cele doua variabile este directa, dar slaba, valoarea coeficientului fiind de 0.27.

B. Concluzii si recomandari:

Acesta cercetare isi propune sa analizeze modul in care isi petrec studentii Facultatii de marketing din cadrul ASE timpul liber. Prezinta informatii referitoare la modul preferat de petrecere a timpului liber al respondentilor, pasiunile acestora, orele alocate in medie pe saptamana pentru anumite activitati, masura in care acesta considera ca numite surse de informatii sunt de incredere, influenta anumitor elemente asupra nivelului venitului unei persoane si influenta in realizarea de economii si categorii de persoane care obisnuiesc sa economiseasca, componenta bugetului studentilor si alocarea acestuia in actiuni prioritare acestora, planurile de viitor ale studentilor la marketing ulterior terminarii studiilor de licenta si intrebari demografice. Am observat ca Ca o concluzie trebuie sa se tina cont de aceste aspecte pentru a cunoaste care sunt obiectivele de interes ale studentilor pe pagina principala a site-ului facultatii.

Referitor la modul cum ar imparti o suta de puncte intre mai multe elemente care se regasesc pe site-ul facultatii putem observa ca pentru serviciul ,,Pagina personala pentru investigarea situatiei scolare , media este de 21.125 de unde rezulta ca punctajul mediu acordat acestui serviciu de este de 21.125 puncte. Majoritatea valorilor acordate de respondenti au fost peste 20 de puncte. Aceasta variabila ne ajuta sa intelegem ce valoare acorda studentii fiecarui element in parte care se afla pe site si care este proportia in care este evaluat.

In urma analizei dintre doua variabile cu privire la modul de alocare a o suta de puncte intre structura meniului si biblioteca digitala (publicatii accesibile online) am observat ca nu exista o legatura directa intre aceste doua variabile. Din tabelul de repartitie a punctelor putem concluziona ca pentru cea de a doua variabila s-a acordat un punctaj mai mare dar nu semnificativ fata de structura meniului , ambele variabile au obtinut puncte de la minim 5 pana la valoarea maxima de peste 85 de puncte. Trebuie sa tinem cont si de aceste aspecte deoarece in multe ocazii ele sunt cele care influenteaza comportamentul respondentului atunci cand acceseaza site-ul facultatii. Am realizat si o asociere intre 2 variabile nemetrice pentru a observa daca studentii care acceseaza site-ul A.S.E. intra si pe site-ul Facultatii de Marketing. Au fost valide 308 cazuri, dar nu ne-a generat o legatura directa intre aceste variabile deoarece asim.sig este mai mare 0.05.Pe parcursul analizei am incercat sa observam daca exista legatura intre mai multe variabile dar datorita faptului ca procentul din tabelul testului hi patrat era mai mare de 20% nu am putut aplica acest test de semnificatie.Pe baza cercetarii putem spune ca trebuie sa se acorde mai multa atentie asupra elementelor ce se regasesc pe site-ul Facultatii de Marketing si trebuie imbunatatit aspectul paginei si structura meniului.