I

Drept penal. Partea specialfl IICurs tematic

. Infracliuni contra autoritdtii

. Infractiuni contra infbptuirii justiliei

.Infracliuni de coruplie gi de serviciu

.Infracliuni de fals

. Infracliuni contra siguran{ei circulalieipe.drumurile publice

. Infracliuni contra familiei.

Cristina Rotaru r Andra-Roxana Trandafir

Valerian Cioclei

#Editura C. H. Beck

Bucuregti 2016

Cuprins

Cuvint-inainte .............. ...........IX

Abrevieri... ............XI

Lucrlri frecvent citate.......... ....................X[I

Tema I. Infracfiuni privind autoritatea gi frontiera de stat................................... 1I.1. Caracterizarea generald a infracliunilor privind autoritatea ......................... 1

I.2. Ultrajul .........................5I.3. Uzurparea de calitdli oficia1e........ ...................... 17I.4. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri ............23I.5. Ruperea de sigi1ii...... ......................26I.6. Sustragerea de sub sechestru ..........30

TemaaII-a.Infracfiunicontrainftptuiriijustifiei...... ....................35IL 1. Caracterizarea generald a infracfiunilor contra infbptuirii justiliei ........... 35II.2. NedenunlareaIi.3. Omisiunea sesizdrii .......................49II.4. Inducerea in eroare a organelor judiciare....... .......................55II.5. Favorizareaftptuitorului............ .........._............64II.6. Tdinuirea.................. .....................73II.7. Obstruclionarea justiliei............. ....................... g3

II.8. Influenlarea declaralii1or............. ...................... g9

II.9. Mdrturia mincinoasd .....................97II.10. Rdzbunarea pentru ajutorul dat justi{iei ........ 105II.l 1. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri............... ...........112IL12. Presiuni asupra justiliei............ ..................... I lgII.13. Compromiterea intereselor justiliei........... ....120II.l4. Incdlcarea solemnitdtii gedinlei... .................. l2jILl5. Ultrajul judiciar..... ....................133ll.16. Cercetareaabuzivd ....................142II.17. Supunerea la rele tratamente.................. ....... l4gII.l8. Tortura................. ..................... 155II.19. Represiunea nedreapta ................ ..................162II.20. Asistenla 9i reprezentarea neloiald....... ......... 16gII.21.8vadarea................ ....................173II.22. inlesnirea evaddrii. .................... lg3

VI Drept penal, Parteo speciald ll. Cttrs tenlotic

I I.23. Nerespectarea hotarArilor j Lrdecdtolegti ......... i 90

11.24. Neexecutarea sanc{iunilor pena1e.......... '.......199

Tema a III-a. Infracfiuni de corupfie 9i de serviciu.................. ...... 203

Capitolul 1. Infrac{iuni de corup{ie.................' ............203

Ill.l.l. Caracterizarea generald a infrac{iunilor de corupJie .'.'...".."""" """"204III.1 .2. Luarea de mita ."'207111.1.3. Darea de mi1d............. .....'.....'.221

III.1.4. Traficul de influenld .......""""230III.1.5. Cumpdrarea de infltrenla. """"240III.1.6. Fapte sdvArgite de cAtre membrii instanlelor de arbitraj

sau in legatr-rrd cu acegtia """""""""'24-lIll. i.7. Fapte sdvArgite de c6tre func{ionari strdini sau inlegaturd cu acegtia.... ""'249

Capitolul2. Infrac{iuni de serviciu """"" 251

III.2.1 . Caracterizarea generald a infrac{ir"rnilor de servici1l.................. ..........252

111.2.2. Delapidarea. """"255111.2.3. Purtarea abuziva .""""""""""265111.2.4. Abuzul in serviciu... ."""""""'270111.2.5. Neglijen{a in serviciu... """""'279111.2.6. Folosirea abuzivS. a func{iei in scop sexnal ...."""""""" 2B4

111.2.7. Uzurparea func{iei """"""""" 290

III.2.8. Conflictul de interese... """""'294lIt.2.g. Violarea secretului corespondentrei................ ....'."""""'299

Tema a fV-a. Infracfiuni de fa1s............. ..........."""""' 305

Capitolul 1. Falsificarea de monede, timbre sau alte valori......................."""" 305

IV.1.l. Caructerizarea generaia a infracliunilor de falsificare de monede,

timbre sau alte va1ori.......... ...'.....'.....306

lV .1.2. Falsificarea de monede ..........' 309

IV.1.3. Falsificarea de titluride credit sau instrumente de plata...'..'...........'.313IV.l .4. Falsificarea de tirnbre sau efecte poqtale .... 320

IV.1.5. Punereain circula{ie a valorilor falsificate ....'.'.'.-........'.322IV.1 .6. Delinerea de instrumente in vederea falsificirii de valori .................'329

IV.l.7. Emiterea frauduloasd de moned6... ...'........' 333

IV.1.8. Falsificarea de valori strdine......... ....'..'......337

Capitolut 2. Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare......338IV.2.1. Caracterizare generald a infracliunilor de falsificare a

instrumentelor de autentificare sau de marcare.. '...................... 339

1y.2.2'Falsificareadeinstrumenteoficiale....'IV.2.3. Folosirea instrumentelor false .............'....'.345

LV.2.4. Falsificarea de instrumente de autentificare striine.. ...'.' 348

Cuprins VII

Capitolul 3. Falsuri in inscrisuri................... ................3;t9IV.3.1 . Caracterizare generalS a infracliunilor de falsuri in inscrisuri............ 350lV.3.2. Falsul material in inscrisuri oficiale ........... 356IV.3.3. Falsul intelectua1............ .........364IV.3.4. Falsul in inscrisuri sub semnatura privata ......................372IV.3.5. Uzul de fais.............. ...............37gIV.3.6. Falsificarea unei inregistrari tehnice.. .........3g21V.3.7. Falsulinformatic.............. .......3g6IV.3.8. Falsulin declaralii ..................391IV.3.9. Falsul privind identitatea ........3gjIV.3.10. Infracliuni de fals comise in legaturd cu autoritateaunui stat str4in........... ....403

Tema a V-a. Infracfiuni contra siguranfei publice .....404V. 1. Caracterizare generald a infracliunilor contra siguranleicirculaliei pe drumurile publice ........405

V.2. Punerea in circulalie sau conducerea unui vehicul neinmatriculat ......... 408V.3. Conducerea unui vehicul lEri permis de conducere .................. .............416V.4. Conducerea unui vehicul sub influenla alcoolului sau aaltor substanle ................ ...................421

V.5. Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice................42gV.6. Pardsirea locului accidentului ori modificarea sau $tetgereaurmelor acestuia 433

Tema a VI-a. Infracfiuni care aduc atingere unor relafii privindconviefuirea sociali ..........439

vl.1 . caracterizarea generald a infrac{iunilor contra familiei ....439VI.2. Bigamia ................. ....................443VI.3. Incestul .................. ....................449VI.4. Abandonul de familie ................453VI.5. Nerespectarea mdsurilor privind incredin{area minorului.....................461vI.6. Inpiedicarea accesului la invd{bmantul general obrigatoriu.................. 469

Bibliografie ...,.....4j3

Tema IInfracfiuni privind autoritatea gi frontiera de stat

In Titlul III al Pa4ii speciale din Codul penal, intitulat ,.lnfracliuni privind auto-itatea gi frontiera de stat", sunt reluate infracliunile grupate in Codul penal anterior.n Titlul V - ,.lnfracliuni contra autoritdtrii". mai pulin infracliunea de ofensd adusd:nor insemne, gi sunt introduse patru infracliuni noi privind frontiera de stat.

Titlul este structurat in doud capitole: Capitolul I - Infrac{iuni contra autoritdlii;Capitolul II - tnfracliuni privind frontiera de stat.

Din motive didactice, vom trata in aceastd lucrare doar infracliunile din primul;apitol.

I.1. caracterizarea general5 a infracfiunilor privind autoritatea

Infrac{iunile reunite in acest capitol au un conlinut eterogen, dar prin intennediul lor:ste protejatd aceeagi valoare - autoritatea, intruchipatd in diferite modalitatri: detersoane care exercitd autoritatea de stat, de sernne distinctive sau uniforme, de sigiliiEtc. Incriminirile din Titlul V al Codului penal anterior au fost preluate in acest capitol,cu excep{ia infracliunii de ofensd adusd unor insernne. in Expunerea de motive lahoiectul de lege privind Codul penal (in continuare ,.Expunerea de motive q Codullripenal") se menlioneazd cd ,.renun{area la infrac{iunea de ofensd adusd unor insemnereprezintd concluzia la care s-a ajuns in unna analizdrii necesita{ii acestei incrimindri,dar gi a proportionalitdlii dintre natura gi severitatea mijloacelor de constrAlgere. pe deo parte, 9i irnpoftan{a valorii sociale ocrotite'plin aceste mijloace. pe de alta parte. inceea ce privegte necesitatea incrimindrii unei asemenea fapte nu existd argumente caresa sus{ind in mod rezonabil men}inerea acesteia in sfera de proteclie penald, in condi-;iile in care practica jLrdiciard este aproape inexistentd in aceastd materie". Capitolulcuprinde cinci infracliuni: Ultrajul (art.257), Uzurparea de calitdli oficiale (aft.25g),Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri (afi.259), Ruperea de sigilii (ar1.260),Sustragerea de sub sechestru (ar1. 261).

C. Rotant

Infracliuni privind atftoritatea qi f'ontiera de stat

Obiectul juridic

puterea de stat se exercitd prin intermediul instituliilor de stat. Pentru ca puterea de

stat sd poatd fi exercitatd inti-un stat democratic este necesar nu doar ca instituliile

publice sa igi poata impune voin{a, ci sd se bucure 9i de respect din partea cet6{enilor'

infracliunile din acest capitol au ca obiect iuridic generic rela1iile sociale privind auto-

ritatea, protejAnd respeciul datorat instituliilor publice, prestigiul acestora, premise

n....ur. p"niru "*.r.itu..u

drepturilor gi indepiinirea obligaliilor ce le revinr.

.Unele din infrac{iunile din acest capitol au 9i un obiect juridic secundar, deoarece

prin intermediul lor sunt ocrotite 9i alte valori: libertatea, integritatea fizicd, sdnatatea

qi uiulu persoanei (de exemplu, in cazul infracliunii de ultraj)'

Obiectul material

Obiectul material existd doar in cazul infracliunilor pentru care obiectul juridic

are gi o materializare. Astfel, in cazul infrac{iunii de ultraj sbvdrqite prin exercitarea

de violen{e, obiectul material secunclar este reprezentat de corpul persoanei' iar in

cazul infiacliunii prevdzute de art.259 C.pen', obiectul material consta intr-un

inscris.

Subiec{ii infrac{iunilor

subiectul activ nleste, de reguld, citcumstan{iat. o anumitd calitate a lZptuitorului

conduce in cazul unor infracliuni la relinerea unei variante agfavate: de exemplu,

calitatea de custode in cazul infrac{iunii de sustragere de sub sechestru sau a celei de

rupere de sigilii. calitatea de funclionar public in cazul infrac{iunii de sustragere sau

distrugere de insclisuri.sibiectut pasiv principql este institulia publica a cdrei autoritate a fost vatamatd

prin fapta savarqlta. La infracliunea de ultraj, subiectttl pasiv secundar este func{io-

narul public ce indeplineqte o funclie ce irnplicb exerciliul autoritdlii de stat 9i fa16 de

.ur".-u savar.git fapta. in cazul variantei de la alin. (3) al aft.25'7 c'pen., subiectul

pasiv este un membru de farnilie al func{ionarului public. iar in cazul agravantei de la

alin. (4), subiectul pasiv poate fi doar un polilist sau jandalm'

Locul 5i timpul sivirqirii infracfiunilor

Nu prezintd relevanld pentru realizarea condiliilor de tipicitate in cazul inflac{iu-

nilor din acest caPitol.

I A se vedea O. Loghin, .4. FitipaS, Drept penal romdn. Partea speciald. ed. revizuitd, Casa

de Edittu'a gi Presd ,.$ansa" SRL, Br"rcureqti. 1992. p. 167 '

C. Rotaru

Caracte ri'-area generald a infracliunilor privind autor itatea

Situalia premisi

Unele infracliuni pot prezenta situalie prernisa. De exemplu, in cazul infracliuniiprevdzute de art.257 C.pen., situalia premisd constd in delinerea de cdtre func{ionar aunei func{ii ce implica exerciliul autoritaiii de stat, in cazul infracliunii prevdzute deart.260 C.pen. trebuie sd existe un sigiliu legal aplicat, iar in cazul celei prevdzute dean.26l C.pen., sd existe un bun legal sechestrat.

Latura obiectivi

Elementul material se realizeazl., de regulS, printr-o acliune, fiind vorba de infrac-;iuni comisive: amenin{area, lovirea sau alte acte de violenld; vdtdmarea corporald orilovirile sau vitdmdrile cauzatoare de moarte la ultraj; sustragerea sau distrugerea incazul art.259 C.pen. etc.

Urmarea imediatd este reprezentatd de starea de pericol pentru prestigiul gi res-pectul de care trebuie sd se bucure autoritatea. La unele infracliuni existd gi o urmareimediatd secundard: de exemplu, la infracliunea de ultraj, aceasta consta intr-ovatamare adusb integritalii fizice $i sanatalii sau decesul persoanei vrtdmate.

Legdtura de cauzalitate rezultd, de regulS, ex ,e.in cazul infracliunilor la careexistd 9i o umaLe imediatd secundard trebuie demonstratd. legdtura de cauzalitateintre fapta comisd gi rezultat (de exemplu, in cazul ultrajului urlnat de moartea victi-mei trebuie dovedit cd loviturile aplicate sunt cele care au determinat moafteafunclionarului public).

Latura subiectivd

Vinovd|ia. lnfracliunile din acest capitol se sdvArqesc cu inten{ie, directd sau indi-rectd. La infrac{iunea de ultlaj care are ca urmare moafiea victimei, vinovdlia trebuiesi existe sub forma praeterintentiei.

Mobilul si scopul nu au relevan{[ in privinla incadrdrii juridice, cu exceplia varian-telor prevdzute de alin. (2) qi (3) ale afi. 257 C.pen., unde sdvArgirea unor infracliuniimpotriva funclionarului sau a unui membru de farnilie al acestuia trebuie comisd iziscop de intimidare sau rdzbunare.

Formele infrac{iunilor

Tentativa este posibild la majoritatea infracliunilor, dar este sanc{ionata doar incazul infracliunii prevdzute in aft. 259 C.pen.

ln cazul comiterii unei tentative la infracliunea de omor impotriva unui func{ionarpublic ce indeplinegte o funclie ce implicd exerciliul autoritS{ii de stat se va re{ineforma consumatd a infracliunii de ultraj raportatd la tentativd la orlor, gi nu tentativ6la ultra-|.

Consurlarea are loc in momentul producerii unndrii irnediate.

C. Rotarlt

4 Infracliuni privind autoritatea tij'ontiera de std

Infracliunea prevdzutd de art.258 C.pen. poate avea un caracter continuu,celelalte infracliuni pot imbrdca in principiu forma continuati.

Variante

Toate infracliunile din capitol prezintS, pe l6ngd varianta tip, gi variante agravate.

Sanc{iuni

De reguld este prev6zut6 pedeapsa inchisorii, dar la unele infracliuni [cele prevS-zute de art.258 alin.(1), (2), art.260 gi art.26l C.pen.l, pedeapsa inchisorii estealternativd cu cea a amenzii.

;l

ilC. Rotarut