Reconstruind Socialul. Riscuri şi solidarităţi noi Prima Conferinţă Internaţională a Societăţii Sociologilor din România Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca 2-4 Decembrie 2010 Secţiunea tematică: Open session. Coordonator: - Lucrare pentru conferinţă. Nu citaţi fără acordul autorilor Sociologia din spaţiul public Studiu asupra sociologiei publice în România Drd. Delia Bădoi Departamentul de Sociologie, Universitatea din Bucureşti Introducere Lucrarea „Sociologia din spaţiul public - Studiu asupra sociologiei publice în România” reprezintă încercarea de a contura o sociologie publică în România prin referiri la publicul sociologiei şi la promovarea sociologiei în spaţiul public. Când ne gândim la sociologia modernă, ne întrebăm: Suntem în epoca cunoaşterii, cum facem faţă noilor provocări ale sociologiei? Este clar că nu mai putem gândi sociologia astăzi doar prin prisma mijloacelor tradiţionale, de aceea propun discutarea teoriei sociologiei publice care ne va ajuta să înţelegem de ce sociologia a devenit vulnerabilă şi de ce are nevoie de public pentru a deveni o ştiinţă puternică.
Transcript
Reconstruind Socialul. Riscuri şi solidarităţi noi
Prima Conferinţă Internaţională a Societăţii Sociologilor din România
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
2-4 Decembrie 2010
Secţiunea tematică: Open session.
Coordonator: -
Lucrare pentru conferinţă. Nu citaţi fără acordul autorilor
Sociologia din spaţiul publicStudiu asupra sociologiei publice în România
Drd. Delia Bădoi Departamentul de Sociologie, Universitatea din Bucureşti
Introducere
Lucrarea „Sociologia din spaţiul public - Studiu asupra sociologiei publice în
România” reprezintă încercarea de a contura o sociologie publică în România prin referiri la
publicul sociologiei şi la promovarea sociologiei în spaţiul public. Când ne gândim la
sociologia modernă, ne întrebăm: Suntem în epoca cunoaşterii, cum facem faţă noilor
provocări ale sociologiei? Este clar că nu mai putem gândi sociologia astăzi doar prin prisma
mijloacelor tradiţionale, de aceea propun discutarea teoriei sociologiei publice care ne va
ajuta să înţelegem de ce sociologia a devenit vulnerabilă şi de ce are nevoie de public pentru
a deveni o ştiinţă puternică.
2
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA Sociologia publică se vrea a fi o reformă a sociologiei. Termenul de “sociologie
publică” a fost inventat în anul 19881 de către preşedintele Asociaţiei Americane de
Sociologie, Herbert Gans care introduce pentru prima dată sociologia publică în cartea sa
“Sociology in America: The discipline and the public”. Ulterior, în anul 2004, termenul a
fost preluat de către Michael Burawoy, care a lansat o mişcare de stânga in sociologia
americană. Sociologia publică a fost aspru criticată de unii sociologi americani, încă de la
lansare, întrucât a fost considerată ca fiind succesoare a acelei „sociologii radicale” din anul
1970 pe care o promova un sociolog ca Alvin Gouldner. Premisa de bază a abordării si
dezbaterii este că sociologia publică se află în opoziţie mai ales cu sociologia din mediul
academic. Lumea actuală ar avea nevoie mai ales de o sociologie publică, prin care să se
depăşească academismul închis în propriile controverse i să se răspundă provocărilorș
dezvoltărilor contemporane .
Pornind de la această idee, există anumite caracteristici importante ale sociologiei
moderne care duc la anumite explicaţii consistente pentru teoria sociologiei publice. Putem
vorbi astăzi despre o „nouă sociologie” identificată de însuşi W. Mills, care este menită să
dea publicului „o nouă faţă a sociologiei” (Ossewaarde (2007). Autorul face distincţia între
sociologia veche şi sociologia nouă, astfel: „sociologia veche se referă la valori ca autonomie,
raţionalitate instrumentală, utilitate, tehnocraţie, confort sau bani. În contrast, sociologia nouă
se referă la sociologia publică, valori morale, libertate, demnitate umană etc.”(Simon, 1995
apud Ossewaarde, 2007, p. 3)
Opoziţia dintre vechea sociologie şi noua sociologie se caracterizează prin faptul că
noua sociologia critică sociologia veche pentru că nu a fost suficient de responsabilă cu
normele publice care puteau ghida ştiinţa.
În prezent ne-am afla în stadiul în care sociologia reflexivă se afirmă prin noi
configurări : „1.consolidarea şi dezvoltarea profesionalismului analizei şi comunicării
sociologice; 2. îngemănarea cunoa terii despre lumea socială cu modul de implicare a acesteiș
cunoa teri în construc ia unor lumi sociale mai bune; 3. dezvoltarea transferului cât maiș ț
sistematic şi critic al acestui tip de cunoa tere sociologica în spa iul public al ac iunilorș ț ț
individuale i sociale. „(Vlăsceanu, 2010)ș
Obiectivul prezentei lucrări îl reprezintă formularea unor premise care să contribuie
la mobilizarea comunită ii sociologilor români în acele activită i de cercetare şi acţiune careț ț
1 Conform site-ului dedicat sociologiei publice http://publicsociology.com/
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAsa aibă o relevanţă mai mare asupra viitorului sociologiei şi a meseriei de sociolog din
România.
Studiul pleacă de la întrebarea: Este necesară o sociologie publică în România ?
Pentru a putea demonstra utilitatea sociologiei publice, am adunat teorii şi date din studii deja
realizate în America, dar şi din România. La baza proiectului se află o cercetare calitativă pe
tema utilităţii sociologiei în România, realizată cu subiecţi care lucrează în domeniile
ştiinţelor sociale: domeniul politicilor sociale, politicilor publice, sociologi care lucrează în
universităţi şi în domeniul marketing-ului şi indivizi care nu au studiat sociologia şi nici nu o
legătură directă cu aceasta. Ca instrument de cercetare a fost folosit ghidul de interviu
semistructurat pe şase dimensiuni: cunoaşterea sociologică la nivelul simţului comun,
utilitatea sociologiei în societatea actuală, producătorii de sociologie, executorii sociologiei şi
agenţi ai aplicaţiilor de sociologie.
Sociologia sociologiei: Controverse în dezvoltarea sociologiei universale şi româneşti
Fiinţele umane au fost dintotdeauna preocupate să-şi descopere comportamentul,
consecinţele şi motivele pentru care reacţionează într-un fel sau altul într-o situaţie dată. De-a
lungul timpului, oamenii de ştiinţă şi-au exprimat aceste necesităţi de a se descoperi pe sine şi
pe cei din jur în diferite modalităţi, unele cu ajutorul unor termeni de natură filosofică, altele
de natură religioasă. Întrebările care într-o oarecare măsură au fost retorice în trecut: „Care
este natura umană?” „Ce este societatea?” „Există o structură socială?” au fost piatra de
temelie a dezvoltării deopotrivă a ştiinţelor sociale şi a ştiinţelor naturii. Totuşi, preocuparea
constantă de a descoperi societatea, indivizii şi procesele sociale este destul de recentă, ne
arată Giddens.”(Giddens, 2000, p.15).
Sociologia încă de la început s-a confruntat cu problema definirii sale ca ştiinţă
apropiată filosofiei sau ca ştiinţă socială. Filosofia a avut contribuţia ei în definirea şi
dezvoltarea sociologiei, numai dacă ţinem cont de faptul că August Comte când a inventat
cuvântul „sociologie” el se legitima ca fiind un filosof care doreşte să descopere societatea,
dar totodată bazându-se pe ştiinţă. Aşadar, Comte a făcut din prima distincţia dintre filosofie
şi sociologie, întrucât dacă dorea să se ocupe de societate prin prisma filosofiei, probabil ar fi
reuşit acest lucru şi fără să inventeze o altă ştiinţă. Cu toate acestea, unii autori ne
avertizează: ”Chiar dacă nu este vorba de eliminarea integrală a filosofiei, începuturile clasice
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAale sociologiei sunt marcate de necesitatea declarată a construcţiei unei filosofii de un gen
nou în interiorul sociologiei, adică nespeculativă şi rezultând din analiza concretă a
fenomenelor sociale”. (Vlăsceanu, 1982, p.140).
Durkheim, deşi a preluat o serie de idei din lucrările scrise de Auguste Comte, a
crezut întotdeauna că sociologia pentru a deveni o ştiinţă, „trebuie să studieze acţiunile
noastre ca indivizi, cum ar fi starea economică sau influenţa religiei”( Giddens, p.16). Deşi la
început considera că „sociologia este în mare parte o disciplină filosofică”, prin formularea
regulilor metodei sociologice a consacrat ideea metodologiei sociologiei care „ studiază
faptele sociale ca pe nişte lucruri”. (Vlăsceanu, p.140).
Mizând „pe o ardere a etapelor” în ceea ce priveşte dezvoltarea sociologiei ca ştiinţă
diferită de filosofie şi mai ales că nu este interesul meu de a face o descriere amănunţită a
istoriei sociologiei, putem spune că sociologia de-a lungul dezvoltării ei a mers mai mult pe
traiectoria ştiinţelor sociale2. Această traiectorie i-a rezervat un loc printre tiin ele socialeș ț
sectoriale, în primul rând pentru că sociologia şi-a dezvoltat o metodologie de cercetare şi în
al doilea rând pentru că a mizat pe producerea de propoziţii teoretice care să fie aplicabile
prin procedee logice şi metodologice ( Vlăsceanu, p.141). Admitem faptul că sociologia a
fost cea care a răscolit secolul al XIX-lea în special, autorul Lallement (1997) dându-i chiar
denumirea de „fiică a revoluţiilor”. Schimbările aduse de revoluţiile burgheze ale vremurilor
de atunci au fost temeliile „care au condus la accelerarea diferenţierii indivizilor în societate
şi mai ales la creşterea puterii acestora de a regândi ordinea socială” (Larionescu, 2007, p.8).
Toate aceste aspecte ale istoriei dezvoltării sociologiei ca disciplină independentă de
celelalte tiin e sociale sunt deosebit de importante pentru că tot ele au fost cele care auș ț
generat de-a lungul timpului anumite confuzii şi controverse în sociologie. Analiza
comparativă a teoriilor şi ideilor sociologice occidentale cu cele estice, sau îndrăznim să
spunem, chiar româneşti, ar fi una benefică pentru a reconstitui demersul sociologiei ca şi
disciplină. Însă, situaţia nu este simplă, sociologia occidentală a fost şi este complet diferită
de cea estică, numai dacă ne gândim la perioada comunistă, care a ţinut sociologia pe loc
timp de mai bine de 50 de ani.
Dimitrie Gusti vorbea despre sociologia ca ştiinţă a naţiunii, care trebuie să se
ocupe în principal de chestiunile fundamentale ale ei. Astfel că în caracteristicile sociologiei
naţiunii vom găsi multe similitudini cu cele ale sociologiei publice şi vom vedea şi de ce. 2 Trebuie precizat faptul că filosofia a fost şi este in sine o ştiinţă socială, însă când mă refer că
sociologia s-a îndreptat mai mult spre ştiinţele sociale doresc să pun accentual pe ideea că sociologia este o ştiinţă socială sectorială, de sine stătătoare, care cu timpul şi-a creat propriul obiect de studiu şi de analiză.
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA„ Cercetările trebuie să ia în considerare unităţile sociale, schimbările sociale, procesele
sociale şi tendinţele actuale ale unei societăţi”, în al doilea rând, ceea ce este specific
sociologiei româneşti „ monografiile de sate, de oraşe, de judeţe, de regiuni etnice”, cu alte
cuvinte sociologia naţiunii va fi extrem de sensibilă la ceea ce Gusti numea înaintea
sociologilor americani, problemele sociale fundamentale ale unei naţiuni. (Bădescu, p. xvi-
xvii). Chestiunile majore care în viziunea lui Dimitrie Gusti vin în ajutorul afirmării
sociologiei ca şi ştiinţă publică, a întregii naţiuni sunt: studiul unităţilor sociale, al proceselor
şi tendin elor sociale actuale, precum interesul pe studierea conflictelor şi dezechilibrelorț
unei naţiuni, toate acestea trebuie să reprezinte obiectele de referinţă cele mai importante
pentru sociologie.”Din moment ce sociologia este ştiinţa realităţii sociale, iar realitatea
socială concretă este formată din unităţi sociale, nu ne rămâne altă metodă decât să cercetăm
cu amănuntul, integral, cât mai multe cu putinţă dintre unităţile sociale existente”.(Gusti, p.
11)
Ştim că în România, prin Reforma Învăţământului din 1948, sociologia a fost
interzisă ca disciplină din şcoli şi universităţi, precum şi cercetarea instituţionalizată.
Cenzura, înlocuirea sociologiei cu materialismul istoric, precum şi dezvoltarea sociologiei în
valuri, fiind acceptată şi interzisă la un interval foarte scurt de timp a făcut ca ştiinţa
sociologică să aibă un statut destul de controversat. Căderea regimului comunist din 1989 nu
a adus sociologiei foarte multe avantaje la momentul acela.”Rapiditatea cu care s-a renunţat
la spectrul marxism-leninismului a pus comunitatea sociologilor în faţa unei probleme de
mare dificultate privind definirea noilor abordări teoretice. Soluţia a fost găsită în caracterul
multiparadigmatic al disciplinei şi in afinităţile mai vechi ale sociologilor faţă de diferitele
orientări teoretice” (Larionescu, p.102).
În opinia proprie, caracterul multiparadigmatic al sociologiei a fost la acel
moment salvator, însă tot el a fost cel care a adus multe controverse mai târziu sociologiei.
Astfel, chiar dacă sociologii după 1989 au încercat să evite paradigma marxist-leninistă, chiar
în editarea manualelor sau a cărţilor de specialitate, acest lucru nu înseamnă că sociologia nu
va mai fi afectată de perioada comunistă. Consider că datorită acestei mişcări bruşte a căderii
comunismului, sociologia a plecat şchiopătând în demersul său către modernitate. În acest
demers de reconstituire a sa, sociologia şi-a deschis perspectivele pentru a cuprinde cât mai
multe paradigme, astfel încât ea a devenit o ştiinţă globală. Ne vom referi la situaţia din
România, unde în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi „în sensul creşterii implicării
sociologiei în rezolvarea problemelor complexe ale tranziţiei”. Eforturile, studiile şi analizele
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAau fost pe de o parte destul de însemnate numeric, însă au reprezentat „expresia unei frustrări,
generate de prezenţa considerată ca insuficientă a sociologiei în spaţiul public.”(Mihnea
Preotesi, 2003)
În urma Congresului sociologilor şi asistenţilor sociali din septembrie 2003, au fost
extrase câteva citate însemnate în ceea ce priveşte lipsa de vizibilitate a sociologului în
spaţiul public:„… sociologia este mai mult decât se vede la televizor şi în presa din România”
(Ilie Bădescu); „… învăţământul sociologic este marginalizat în continuare după 1989”; „…
sociologia este puţin utilizată ca resursă intelectuală”; „… limitarea iraţională a
învăţământului sociologic a dus la posibilitatea redusă a sociologiei de a fi influentă” (Cătălin
Zamfir); „Nu vezi sociologia în spaţiul public” (Vasile Dâncu). (M. Preotesi, 2003)
Terrence Holiday (1992) spunea că „sociologii care nu-şi găsesc un loc de muncă în
învăţământul superior sunt dispersaţi pe piaţa muncii” şi ce şanse de reuşită au să se angajeze
ca sociologi sau ca şi experţi ? Este interesant să consideram că doar un număr mic de
sociologi lucrează în institute de cercetare recunoscute, majoritatea lucrează în licee sau
universităţi unde sunt devotaţi muncii de predare. (Holiday, 1992 apud Black, 1999)
Sintetizând, se poate spune că vulnerabilitatea sociologiei se manifestă pe paliere clare
şi distincte: sociologia rămâne înglobată în dezbaterile epistemologice şi metodologice ;
sociologia se manifesta prin divizarea în multe subdiscipline (fragmentare ridicată);
sociologii se confruntă cu lipsa unei nişe ocupaţionale; sociologia rămâne la adăpost în casa
sa aparentă –universitatea.
Referindu-ne şi la situaţia României în mod concret, de ce avem nevoie de o
sociologie publică? Cătălin Zamfir era de părere că „deşi în ultimii 13 ani sociologia s-a
dezvoltat rapid, ea nu a prezentat dezvoltarea spectaculoasă la care ne aşteptam.” Autorul
vorbeşte despre o criză a sociologiei care în viitor se va aprofunda datorită a trei cauze:
„sociologia acordă anumite răspunsuri problemelor societăţii actuale care sunt sever
insuficiente, dacă nu chiar inexistente; în al doilea rând există o anumită dificultate în relaţia
dintre sociologie şi ştiinţele sociale sectoriale. Vulnerabilitatea sociologiei se datorează
ezitărilor de a depăşi paradigma sa tradiţională fundată pe o teorie generală şi o metodologie
centrată mai mult pe cercetare, având deschideri limitate spre profesii practice”. „În al treilea
rând, numărul relativ redus al sociologilor în raport cu cei din alte discipline, fapt care îi
conferă o capacitate competitivă relativ scăzută pentru cucerirea domeniilor practice”
(Zamfir, 2003).
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA După opinia proprie, sociologia s-a pierdut pe parcursul demersului ei către
dezvoltare din cauza pătrunderii celorlalte ştiinţe sociale sectoriale în domeniile şi obiectele
de studiu ale sale. Astfel că eforturile de consacrare ale sociologiei nu au fost în zadar, însă
nici nu putem spune că au fost suficiente. Principala cauză, consider eu, este lipsa
sociologilor pe piaţa muncii şi bineînţeles lipsa locurilor de muncă pentru absolvenţii
facultăţilor de sociologie.3 În principal locurile de muncă pentru absolvenţii de sociologie se
dezvoltă în sferele celorlalte ştiinţe sociale: economie, management, comunicare, marketing,
ştiinţe politice. (ibidem).
Economia, managementul, marketingul, au cunoscut dezvoltări spectaculoase în
ultimii ani, prin urmare şi crearea a foarte multe locuri de muncă. Toate aceste aspecte ne duc
cu gândul că sociologia va ajunge să fie o ştiinţă mai multe teoretică, iar practica de care
sociologia ar trebui să se ocupe, va fi realizată de alte discipline. „Numărul mare al
absolvenţilor în alte domenii ocupă masiv locuri de muncă care ar putea fi, cu prioritate,
ocupate de sociologi.”(ibidem). Ştiinţele sociale precum economia, managementul,
marketingul, au cunoscut dezvoltări spectaculoase în ultimii ani, prin urmare şi crearea a
foarte multe locuri de muncă. Astfel pentru a putea compara modul în care este percepută
sociologia în raport cu alte ştiinţe sociale (psihologia şi economia) am creat graficul de mai
jos, cu date din Eurobarometrul din 2002:
Grafic 1.
Din graficul de mai sus se poate observa că sociologia este percepută ca fiind cea mai
puţin ştiinţifică faţă cu psihologie si economie. Sociologia a obţinut scorul de 52.9%, cel mai
mic scor în comparaţie cu psihologia şi economia care au obţinut cu 3%, respectiv cu 10%
3 Când mă refer la lipsa locurilor de muncă pentru absolvenţii de sociologie doresc să accentuez lipsa posturilor de sociolog din firmele şi instituţiile din România.
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAmai mult decat sociologia. Întrebarea măsoară percepţia populaţiei cu privire la sociologie,
psihologie sau economie ca ştiinţe de sine statătoare. Se poate constata de asemenea că la
varianta de răspuns “no opinion (nu ştiu), sociologia prezintă scorul cel mai mare (13.9%),
ceea ce înseamna că cele două ştiinţe, psihologia şi economia sunt mult mai cunoscute în
rândul publicului larg, decât sociologia.
Un studiu calitativ realizat în anul 2000 „ A fi sociolog într-un oraş de provincie:
tineri sociologi în căutarea unei cariere” 4 publicat în cartea „ Starea societăţii româneşti
după 10 ani de tranziţie” în urma Congresului Naţional de Sociologie şi Asistenţă socială din
România, Bucureşti, realizat pe recenţii absolvenţi de sociologie, promoţia 2000 din
Universitatea din Oradea î i propunea să abordeze tema situaţiei sociologiei româneşti, maiș
exact ce se întâmplă cu acei sociologi care nu sunt instituţiile de învăţământ, sau în institutele
de cercetare sau care nu lucrează în domeniul sociologiei. Studiul pleacă de la premisa că
instituţiile răspunzătoare de promovarea disciplinei sociologiei, sau cele care formează
specialişti în domeniu, universităţile, institutele de cercetare sau poate chiar şi mass-media îşi
au o mare parte din vină, mai ales că ele lasă de multe ori „impresie greşită”. Astfel există în
viziunea autorilor două mari probleme în construcţia carierei de sociolog care implicit
afectează şi afirmarea sociologiei: în primul rând lipsesc generaţii anterioare care să se fi
integrat în mod concret pe piaţa muncii sociologice iar în al doilea rând „publicul posibil al
sociologiei” are o imagine distorsionată şi destul de limitată despre sociologie şi posibilităţile
de angajare în domeniu. Posibilităţile de angajare sunt destul de puţine, iar acest lucru
„deteriorează în continuare imaginea de sine a sociologilor”.
Rezultatele studiului sunt cât se poate de previzibile şi de descurajatoare, subiecţii sunt
unanimi în a recunoaşte precaritatea poziţiei sociologilor pe piaţa muncii : „este greu să faci o
carieră de sociolog”, „nu merită să faci sociologia”, „ nu sunt posturi în care să valorifici
pregătirea de sociolog”.
La întrebarea dacă sociologia foloseşte la ceva, majoritatea subiecţilor admit că la
locul de muncă actual nu folosesc în activitatea lor profesională cuno tin ele de sociologie,ș ț
lucru care era de aşteptat dat fiind posturilor pe care le ocupă acum (contabili, profesori de
discipline socio-umane) sau lipsa lor de ocupaţie. Autorii au remarcat că subiecţii aveau o
dificultate în a descrie în mod concret la ce foloseşte sociologia, dând anumite răspunsuri
vagi : „sociologia este necesară în toate domeniile”, „ sociologia ar fi utilă oriunde”. Mai
4 Informaţii din studiul „ A fi sociolog într-un oraş de provincie: tineri sociologi în căutarea unei cariere” publicat în cartea „ Starea societăţii româneşti după 10 ani de tranziţie” în urma Congresului Naţional de Sociologie şi Asistenţă socială din România, Bucureşti, 14-15 dec 200
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAmult decât atât, subiecţii mărturisesc că sociologia i-a captivat pentru că s-a dovedit o ştiinţă
mult mai interesantă decât au crezut ei, dar în acelaşi timp au un sentiment de dezamăgire,
poate chiar de frustrare pentru că nu au reuşit să se angajeze în domeniu.
Această cercetare realizată pe proaspeţii absolvenţi de sociologie din Universitatea
din Oradea îşi are limitele sale, în primul rând pentru că a fost realizată la nivel local, pe
studenţii din Oradea şi în al doilea rând rezultatele provin din cele 14 interviuri
semistructurate realizate, aşadar cercetarea nu poate fi reprezentativă pe populaţia României.
Un alt studiu calitativ “Ce cred sociologii despre profesia de sociolog?”, realizat în
20055 pe 460 de subiecţi, a plecat de la ipoteza: “cuno tin ele şi reprezentările sociologilorș ț
practicieni despre profesia de sociolog nu diferă de cuno tin ele şi reprezentările în materieș ț
ale sociologilor in mediul academic”. Cercetarea are la bază o analiză comparativă între
absolvenţii facultăţilor de sociologie de la stat şi private din Braşov, Cluj, Bucureşti, Iaşi.
S-a constat că în România “vocea” academicului, sau a sociologilor academici este
foarte pronunţată, iar “vocea publică” aproape că nu există. “În SUA, unde avem cea mai
importantă dezvoltare profesională a sociologiei, deci cei mai mulţi sociologi practicieni,
problema vocii publice este sesizată şi ea după anul 2000” (Onuţ, 2008, p.188). Studiul
semnalează faptul că sociologii academici se văd numai pe ei, astfel că “sociologii
academici nu ştiu să fabrice decât alţi sociologi academici”. În ceea ce priveşte cariera de
succes în sociologie, constatările au fost următoarele: “ sociologii cu cariera de succes sunt
cei care deţin propriile institute de cercetare, ba mai mult unii dintre ei vedeau cariera de
succes ca o combinare între cariera universitară cu cea de cercetare într-o instituţie, altfel
spus prin activitatea de cercetare socială” (idem, p. 210). În momentul în care subiecţii au fost
rugaţi să dea exemple de carieră de succes în legătura cu profesia de sociolog au existat foarte
multe non-răspunsuri. Se pare că exemplele i-au pus foarte mult în dificultate şi că
“sociologii nu au o reprezentare a succesului cu profesia lor, sau că sunt nesatisfăcuţi din
punct de vedere profesional”. ( idem, p. 211)
„În timp ce misiunea publică a disciplinei rămâne o importantă parte a sociologiei
contemporane, profesia de sociolog din cadrul universităţii diminuează cu mult rolul public al
sociologului. Deşi formele aplicate ale cercetării au crescut, profesia de sociolog a făcut
relativ puţine lucruri pentru a încuraja munca care ar fi putut duce către o preocupare pentru
problemele publice” .Este de recunoscut faptul că „sociologii pot fi o combinaţie între
5 Scârneci F, „ Ce cred sociologii despre profesia de sociolog”, în volumul Colocviul internaţional de ştiinţe sociale-Acum 2006, Ed. Universităţii „Transilvania” Braşov, 2007
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAcercetători academici, cercetător practicanţi, profesori şi intelectuali publici. „Dintre toţi
aceştia, ultimul pare că este cel mai neglijat”. (Holiday, 1992 apud Black, 1999)
„A te angaja public, cere un set de aptitudini care ii obligă pe sociologi să scrie într-o
manieră accesibilă publicului educat şi să vorbească la forum-uri publice şi dezbateri din
media. Este de preferat să se scrie mai multe cărţi pentru consumul general care să trateze în
special grupuri, organizaţii şi asociaţii care nu includ în mod necesar şi sociologi ca şi
membri activi”. (ibidem)
Un model al sociologiei publice
Iniţiatorul conceptului de sociologie publică, M. Burawoy (2004) a contrastat
sociologia publică cu sociologia profesională, formă a sociologiei academice. Autorul
împreună cu alţi promotori ai sociologiei publice din cadrul A.S.A. au încurajat disciplina să
se angajeze în forme politice şi publice cu accente pe politici publice, pe activism politic,
mişcări sociale, societate civilă. Teorie inspirată din „Imaginaţia sociologică” a lui W. Mills,
sociologia publică va fi menită să revitalizeze disciplina sociologiei prin metodele sale
empirice şi teoretice asupra societăţii: „ca o oglindă şi conştiinţă a societăţii, sociologia
trebuie să definească, să promoveze şi să informeze public despre clase sociale, inegalităţi
rasiale, degradarea mediului, violenţă statală şi nonstatală” (Burawoy, 2004). Burawoy
admite că lumea are nevoie de sociologie publică, o sociologie care transcende academicul.
Sociologia publică va fi definită ca o formă de comunicare între sociologi şi restul
persoanelor din afara sociologiei. Sociologii au un rol foarte important în cadrul
comunităţilor, societăţilor cât şi în cadrul politicilor publice. „Sociologia publică este
angajată să servească mai multor tipuri de public, (...) cu principalul scop de a face din
sociologie o vizibilă şi legitimă întreprindere menită să revigoreze ştiinţa însăşi„ (Burawoy,
2004,p.2). Sociologia publică se referă la public, dincolo de universitate şi se angajează într-
un dialog despre problemele publice pe care le studiază sociologii.
Asociaţia sociologiei americane (ASA), a dezvoltat o aşa numită „invita ie spreț
sociologia publică” încercând să includă cât mai multe tipuri de public. Sociologia publică
apare în mai multe forme, astfel că putem distinge : dialog mediat, nemediat, unilateral,
bilateral, multilateral sau prin diferitele tipuri de public : naţional, local, hegemonic, active,
pasive etc. (Burawoy, 2004). Cu toate acestea, ne întrebăm care sunt premisele dezvoltării
modelului sociologiei publice?
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA În anul 2004, în cadrul Asociaţiei Americane de Sociologie, s-a înfiinţat consiliul
„Task Force on Institutionalizing Public Sociologies” axat în cea mai mare măsură pe
promovarea dezvoltarea dar şi validarea sociologiei publice în cadrul universităţilor şi
instituţiilor de profil. Dezbaterile din cadrul Consiliului ASA din 2005, în ceea ce priveşte
instituţionalizarea sociologiei publice, au fost concretizate într-un raport oficial „Public
sociology and the roots of american sociology: re - establishing our connections to the
public”6. Raportul poate fi utilizat în special de departamentele de sociologie pentru
recunoaşterea şi încurajarea cercetărilor din domeniul sociologiei publice pe baza celor
aptesprezece recomandări ale Consiliului ASA. Recomandările se bazează pe în special peș
următoarele aspecte importante: „1. Existenţa unor evaluatori ai sociologiei publice care să
fie disponibili în cadrul departamentelor de sociologie, 2. Dezvoltarea unui manual disponibil
pentru a lucra cu presa. 3. Recomandarea ca editorii de articole să distribuie copii ale
articolelor celor mai relevanţi consumatori din mediul non academic (media, guvern, asociaţii
non- profit) 4. Înfiinţarea unei asociaţii independente pentru a disemina cele mai importante
cercetări sociologice către public. 5. Integrarea unui site pilot al sociologiei publice în cadrul
site-ului deja existent al ASA, 6. Explorarea posibilităţii înfiinţării unei publicaţii periodice
pe sociologie publică „Case Studies in Effective Public Sociology”, 7. Posibilitatea ca
anumite organizaţii non academice să devină „peer-review” ai sociologiei publice. 8.
Încurajarea universităţilor să-şi construiască curriculum în vederea pregătirii studenţilor ca
sociologi publici. 9. Dezvoltarea în cadrul ASA a unui ghid de urmat în cariera de sociolog
public, 10. Dezvoltarea unui sistem de reprezentare în cadrul Consiliului ASA ai sociologilor
din mediul non academic, cu drept de decizie în cadrul Consiliului. „ (ASA Council, iulie
2005) şi în final, lansarea celor şase jurnale Social Problems în Februarie 2004, Social Forces
în Junie 2004, Critical Sociology în vara 2005, The British Journal of Sociology in 2005, The
American Sociologist in 2005 şi 2007 şi Canadian Journal of Sociology.
Principalul scop al raportului Task Force este acela de a arată că instituţionalizarea
sociologiei trebuie realizată astfel încât „munca sociologilor să devină vizibilă, folositoare şi
influentă”, iar sociologia ca şi disciplină să iasă de sub umbrela academicului şi să se
adreseze mai mult diverselor tipuri de public.
Lumea s-a schimbat în sens opus, iar sociologia şi-a schimbat şi ea priorităţile, care
este soluţia sociologia la această schimbare? „ Interesul sociologiei publice este reacţia şi
răspunsul în acelaşi timp la a privatiza orice”, iată paradoxul: prăpastia dintre etosul
6Pentru mai multe informaţii puteţi accesa raportul integral pe site-ul ASA Task Force http://pubsoc.wisc.edu/
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAsociologic şi lumea pe care o studiem creează obstacole dar inspiră şi provocări. (Burawoy,
2005, p. 5). John Gabriel et all (2009) în articolul lor „Public Sociology: Working on the
Interstices” referindu-se la o posibilă integrare a modelului sociologiei publice într-unul
dintre departamentele de sociologie ale Universităţii Metropolitan din Londra, îşi puneau
întrebarea „ Dar ce fel de conversaţii trebuie să aibă sociologii şi ce fel de public? Publicul nu
este static sau fix. Dând ca exemplu o parte din cercetările realizate de ei, autorii au admis
faptul că este dificil să te angajezi în multiple conversaţii sau cu multiple tipuri de public:
studenţii care efectuează cercetări, profesionişti din organizaţii, grupuri marginalizate şi
diverse audienţe din media ( Gabriel, p. 8). Sociologia are nevoie de o prezentă puternică a
publicului, la ora actuală ea este invizibilă ochiului publicului şi mai mult decât atât este
dominată de celelalte ştiinţe sociale. ( Boyns and Fletcher, 2005, p.6) „Receptarea dubioasă a
sociologiei publice de către sociologi este o problemă importantă pentru o afişare publică. Iar
faptul că sociologia are o problemă cu relaţiile publice ar trebui să fie o mică surpriză pentru
sociologi”( Boyns and Fletcher, 2005, p.6). De câte ori sociologii nu se confruntă cu întrebări
precum: Sociologia ? Ce e asta? Cu ce se ocupă mai exact? Seamănă cu psihologia?
(ibidem)
Situaţia se poate simplifica, atât timp cât sociologia va ţine acţiunile sale şi opiniile
morale într-un climat favorabil ei, prin teorii şi date relevante publicului larg, oamenii vor
asculta şi cu timpul credibilitatea sociologiei va creşte şi va permite sociologilor a avea o
influenţă asupra politicilor publice.
Utilitatea sociologiei publice poate fi descrisă prin următoarea schemă:
1. Sociologia prin cercetările şi analizele sale va acumula credibilitate şi va deveni o ştiinţă
publică.
2. Publicul, prin acţiunile publice ale sociologie, va căpăta încredere şi astfel sociologia va
putea avea o influenţă în spaţiul public:
„Constat că există o tot mai mare consecinţă a prestigiului scăzut al sociologilor în
rândul ierarhiei academice, mai ales când economiştii şi sociologii se aşează la aceeaşi masă.
Toate aceste aspecte survin tot din ideea că sociologii trebui să câştige credibilitate.” (idem,
p. 37). În acelaşi timp, ideea pe am amintit-o de la începutul lucrării, una dintre
vulnerabilităţile sociologiei este diversitatea sau fragmentarea ştiinţei. Această idee din urmă
poate fi bună, însă pentru ocupaţiile din mediul academic, pentru că sociologii din academic
pot preda orice, sau pot găsi un jurnal unde pot publica pe orice temă. „Pur si simplu nu
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAputem fi propria noastră prăjitură pe care o mâncam”, nu putem fi combinaţia dintre ideologic
şi intelectual şi să mai avem pretenţia să fim şi influenţi (idem, p. 37).
Studiu asupra sociologiei publice în România7
Lucrarea „Sociologia din spaţiul public - Studiu asupra sociologiei publice în
România” reprezintă încercarea de a contura o sociologie publică în România. Premisa
acestei lucrări se bazează pe ideea că sociologia actuală se dezvoltă mai mult în sfera
academică şi mai puţin în sfera publică, care conform lui Burawoy, are menirea de a informa
public. După ce am definit sociologia publică şi am descoperit care sunt etapele dezvoltării
acestui model controversat, este momentul de a afla dacă modelul sociologiei publice ar fi
necesar şi în România. Pentru a facilita obţinerea de informaţii nuanţate şi de calitate am ales
15 subiecţi cu studii superioare din domeniul tiin elor socio-umane: sociologie, filosofie,ș ț
profit. Datorită specificului tiin ific al temei, ghidul de interviu a fost astfel formulat încât săș ț
prezinte o dificultate medie, cu întrebări formulare la nivelul simţului comun. Interviurile au
durat între 40-60 min cu sociologi şi aproximativ 30 minute cu persoanele care nu au studiat
sociologia. Ipoteza de la care am plecat în construirea ghidului de interviu este: Cu cât
subiecţii sunt mai reticenţi şi mai dezinformaţi asupra sociologiei, cu atât nevoia şi utilitatea
sociologiei publice este mai mare.
„ De ce este necesară o sociologie publică în România?” este întrebarea de la care
am plecat în construirea demersului sociologiei publice în România. Obiectivele cercetării au
vizat:
1. Identificarea gradului de cunoaştere al sociologiei în rândul persoanelor care au
studii în domeniul ştiinţelor sociale dar şi în rândul sociologilor.
2. Identificarea utilităţii şi nevoii unei sociologii publice în România.
3. Mobilizarea comunităţii sociologilor la cercetare şi acţiune asupra viitorului
sociologiei şi a profesiei de sociolog din România.
În construirea ghidului de interviu m-am bazat pe următoarea schemă operaţională:
7 O primă variantă a acestui studiu a fost prezentat în cadrul Conferinţei anuale a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţa socială din Bucureşti, mai 2010.
Studiul asupra sociologiei publice în România este parte a disertaţiei „Sociologia din spaţiul public – Studiu asupra sociologiei publice în România”, Bucureşti, iunie 2010.
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA
În realizarea cercetării am plecat şi de la câteva, le-am numit eu, „prejudecăţi”: mă
aşteptam ca întrebările concepute să nu prezinte dificultăţi şi să poate fi înţelese de toată
lumea, de asemenea am crezut că de la sociologi voi afla lucruri mult mai interesante şi mai
„revelatoare” decât de la restul persoanelor care nu au studiat sociologia, în al treilea rând m-
am aşteptat de la subiecţii mei să-mi spună că pentru a face sociologie, ai nevoie de studii
aprofundate în domeniu şi în final m-am bazat pe ideea că există o diferenţa mai mult sau mai
puţin pronunţată între sociologia academică şi sociologia din mediul marketing-ului.
Prejudecăţile iniţiale s-au transformat, vom vedea, în „judecăţi” confirmate de lumea
reală.
1. Cunoaşterea sociologică la nivelului simţului comun
a. Obiectul de studiu al sociologiei
Pentru a putea înţelege specificitatea ghidului de interviu, am rugat subiecţii să-mi
spună cu ce cred ei că se ocupă sociologia sau în cazul sociologilor, ce înţeleg prin
sociologie. Cum sociologia este o ştiinţă globală şi cu multe subînţelesuri, răspunsurile au
fost şi ele diverse, atâ ia respondenţi, atâtea definiţii. Fie că unii au legat sociologia mai multț
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAde marketing sau de statistici şi alţii au încercat definiţii mai la obiect, răspunsurile au fost
diverse :
De exemplu un sociolog a încercat o definiţie dincolo de cuno tin ele saleș ț :
„ ....când spun sociologie spun sondaje de opinie, vocea poporului, integrare –grup (...) în
ultima perioadă am văzut că au început să apară tot mai des pe la televizor, sociologii spun
că ....(…) dar dacă nu ar apărea deloc, probabil aş fi confundat-o cu psihologia „ .
(Sociolog, mediul public).
În câteva dintre răspunsuri, am identificat şi câteva stereotipuri legate de sociologie, cel mai
probabil legate de imaginea şi informaţia publică aflată la îndemâna omului de rând:
„Din punctul meu de vedere, când zici sociologie, zici statistici în orice domeniu, îmbinate
cu marketing, produse, poate calitatea vieţii...” (economist, mediul public)
„Sociologia este un barometru care măsoară diverse activităţi în planul social, se fac foarte
multe statistici ca să identifice problemele cu care se confruntă mulţimile, sociologia se
ocupă de mase, nu doar de individ. (jurnalist, mediul public)
Totuşi, cel mai des întâlnit concept de care subiecţii s-au folosit pentru a defini
sociologia este acela de „societate”.
„O să dau definiţia pe care i-o dau oamenilor când sunt întrebată, sociologia este psihologia
societăţii, nu mai studiezi un om, ci studiezi mai mulţi” (sociolog, firma de marketing)
„Din cate ştiu eu, e o ştiinţă care se ocupă cu studiul relaţiilor inter-umane în societate”
(doctorand inginerie, sector non-profit)
b. Sociologia ca ştiinţă a naţiunii
Rămânând în acelaşi context al definirii sociologiei, am realizat „o întrebare capcană”
prin care am vrut să văd dacă oamenii consideră sociologia o ştiinţă ajutătoare, care să-i
ghideze spre o mai bună înţelegerea a societăţii actuale. Concluziile finale arată că sociologia
este pentru sociologi şi pentru interesaţi de domeniu, sociologia ca tiin ă nu are capacitateaș ț
de a ajuta oamenii să înţeleagă mai bine societatea:
„....nu suntem foarte credibili, suntem prea aproape de simţul comun, sociologia este o
ştiinţă soft, e mai aproape de simţul comun decât altele..” (sociolog, medul public)
Consumul exclusiv de sociologie nu există, „produsele de cercetare nu sunt ca nişte
romane”, poţi avea acces la cunoaştere sociologică numai dacă eşti „din interior”, sociologia
în sine nu are mijloacele necesare de a ghida oamenii:
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA„Acum depinde la ce societate facem referire pentru că dacă analizăm consumul de ştiinţă
sociologică în România, aş putea spune că este inexistent. Singurele contacte pe care le au
oamenii cu ”sociologia românească” se rezuma doar la un recensământ ori la un sondaj
electoral.. Astfel cred că oamenii nu pot cunoaşte aportul sociologiei daca nu prezintă
interes pentru domeniu măcar în general.”(absolvent sociologie, sector non-profit)”
Se pare că „ sociologii sunt propria prăjitură pe care o mănâncă”
„... nu sunt convinsă că ajunge (informaţia sociologică)... nu prea văd cum cineva care nu a
studiat sociologia ar avea un contact direct, ci doar prin intermediul celor care sunt deja în
acest mediu, poate prin intermediul politicii, politicilor publice, prin conversaţii. Cel mai
bine ai contact cu sociologia atunci când eşti la locul faptei , adică atunci când ai acces la
un curs de sociologie, în afara locului faptei e mai greu ....Nu cred ca există un consumator
dezinteresat al produselor de cercetare , nu stă nimeni să citească articole să vadă cum e
lumea, dacă ai nevoie ele pot fi folosite ca şi instrumente. Nu e ca un roman, îl citeşti şi
gata ... Ar fi cazuri când există cercetări pe domenii de interes cotidian, public ... la noi nu
ştiu să fie...” (sociolog, mediul academic).
„nu cred că publicul larg este interesat de subiect. Avem tendinţa de a nu ne interesa de
chestii pe care nu le înţelegem din prima..” (doctorand inginerie, sector non profit)
„un studiu sociologic indică o stare actuală de fapt, concretă, asta nu înseamnă că ajută la
înţelegerea profundă a realităţii” (absolvent de filosofie)
2. Utilitatea sociologiei în societatea actuală (în general)
a. Nevoia de sociologie
Sociologia necesită timp alocat, iar dacă nu eşti direct interesat de domeniu, atunci e
foarte greu sa intri in contact cu cercetările şi analizele sociologice. Sociologia ar putea să fie
utilă dacă ar fi publică sau dacă rezultatele ar circula mai uşor prin intermediul media.
Sociologii intervievaţi au fost de părere că sociologia ii ajută din punct de vedere personal să
vadă lumea cu alţi ochi şi mai mult decât atât ea oferă nişte aptitudini speciale de înţelegea a
realităţii.
„Lumea poate trai fericită şi fără sociologie sau înţelegerea vieţii sociale... în primul rând
sociologia necesită costuri de timp, dacă ai o altă profesie e clar ca nu poţi face sociologie
(...) Sociologia te face să te uiţi la societate altfel, să nu iei de bun totul ...” (sociolog,
mediul academic)
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA„La modul general sociologia m-a ajutat să devin mai analitică, mai atentă la ce e în jurul
meu, am devenit de la un om cu căşti pe stradă la un om care întoarce capul la ceea ce se
întâmplă, asta e schimbarea cea mai importantă” (sociolog, firmă marketing).
Persoanele din afara sociologiei au considerat utilă sociologia, dar nu în mod evident pentru
ei care vin din alte domenii ale socio-umanului. Informaţiile sociologică nu îi ajută în mod
direct în viaţa de zi cu zi, informaţiile necesare le pot extrage şi din alte surse:
„Cred că da, îi văd utilitatea dar pentru cineva care nu a studiat sociologia, găsesc anumite
adevăruri dar le extrag prin alte metode, experienţe personale, training-uri, prin alte ştiinţe
pe care le-am studiat deja” (absolvent tiin e economice, multinaţională)ș ț
„Nu ai nevoie de sociologie, pentru că descrii anumite comportamente pe care sociologia le
analizează ulterior, la nivelul profesiei ai nevoie de sociologie pentru a-ţi realiza diferite
planuri pe care le ai, pe partea de studii ai nevoie de analizele sociologice .... iar pe partea
de politici publice, ai nevoie de rezultatele sociologice”. (doctorand ştiinţe politice,
preşedinte organizaţie politică)
În plus faţă de respondenţii care nu au studiat sociologia, sociologii au mai fost întrebaţi
dacă la nivel individual ţin cont în viaţa lor de cercetările pe care le realizează. În
construcţia acestei întrebări am plecat de la premisa că sociologul prin meseria pe care o
practică are acces la cunoaşterea ştiinţifică pentru că el lucrează cu anumite instrumente care
îl vor legitima să apeleze la acest tip de cunoaştere. În acelaşi timp, sociologul deţine şi o
cunoaştere comună, identică celorlalţi indivizi „obişnuiţi” care îl poate trăda sau mai rău îl
poate pune în dificultate. Acest lucru se va întâmpla în momentul în care el va identifica
problema propusă de „client” ca făcând parte din problemele cu care el se confruntă sau cu
care s-a confruntat în trecut.
„Ţin cont de ele ca şi o experienţă de viaţă ...înveţi din ele, povesteşti ..” (sociolog, mediul
academic)
„Cercetările mi-au folosit la propriile curiozităţi” (sociolog, mediul public)
3. Utilitatea analizelor sociologice în rezolvarea problemelor sociale majore
Sociologia nu se poate ocupa de adevăratele probleme ale societăţii pentru că
exceptându-l pe Gusti şi teoria naţiunii, sociologia prin misiunea ei nu are capacitatea
necesară. Poate şi de aici fragmentarea ştiinţei şi porţionarea în mici domenii ale socialului.
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIARespondenţii au apreciat faptul că sociologia tratează doar problemele care au finanţare şi
care sunt accesibile:
„eu am o problemă totuşi cu cercetările despre sărăcie, mi se pare ok să studiezi lucruri
mici, marile probleme ale naţiunii nu cred că le putem rezolva noi” (sociolog, mediul public)
„Din păcate studiile sociologice din ara noastră se concentrează pe probleme i situa iiț ș ț
politice, sunt comandate de entită i politice cu un anumit scop. Sunt con tient că există iț ș ș
multe alte studii însă doar cele enun ate anterior sunt în lumina reflectoarelor.” (doctorandț
inginerie, sector non-profit)
„Analizele sociologice se centrează foarte mult pe aspectele solicitate de cei care
realizează aceste studii… Nu cred că există o anumită comunitate sociologică care este
interesată de anumite probleme.. , care să fie capabilă să propună rezultate către public. Nu
cred că există o şcoală de gândire în România pe anumite aspecte, există şcoli financiare, în
funcţie de fondurile de care dispun, asociaţia sociologilor in sine nu poate să facă nimic,
facem conferinţe pe teme de actualitate pentru că de acolo vin banii.” (doctorand ştiinţe
politice, preşedinte organizaţie politică)
4. Sociologia ca ştiinţă publică
a. Din perspectiva politicilor publice
Teoria sociologiei publice consemnează faptul că menirea sociologiei este să informeze
public despre diferite probleme sociale şi ca cercetările realizate să se concretizeze în politici
publice. În România politicile publice ar trebui să se bazeze pe cercetări sociologice?
Respondenţii au apreciat pozitiv că nu poţi construi o politică publică fără ca în prealabil să
nu fie la bază o diagnoză, un studiu de impact sau o analiză sociologică.
Din perspectiva analizelor sociologice, am constat faptul că în construirea politicilor
publice, se pleacă foarte mult de la o generalizare a subiectelor, decidenţii politici ştiind deja
ce au de făcut, nu mai consideră necesară utilizarea unor analize:
„Mi se pare esenţial, de aici ar trebui să plece, de la părerea oamenilor, oamenii ar trebui
intervievaţi, în afară aşa se face ...” (economist, mediul public)
„Cu siguranţă, pentru că atât timp cât nu ai pulsul populaţiei, nu poţi face o strategie sau o
politică publică” (jurnalist, mediul public)
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA„... oamenii ar accepta mai uşor o schimbare, cei care le emit au informaţii generale despre
problema respectivă şi printr-un studiu, l-ar personaliza puţin..” (manager resurse umane,
mediul privat)
„La noi nu prea se întâmplă, poate şi datorita modului cum se realizează, studiile de impact
se fac prea puţine, mai mult pentru faptul că UE cere, de obicei se trece peste pentru că sunt
generalităţi pe care le cunoaşte toata lumea şi se trece peste..” (doctorand ştiinţe politice,
preşedinte organizaţie politică)
„Trebuie luat in calcul că politicile publice se fac într-un mediu foarte conflictual, unii vor
ceva, alţii altceva, si atunci sunt constrângeri mari, si dacă ai face un studiu, el nu ar cântări
mult, e nevoie de o schimbare instituţională ca sa dai putere politică studiilor ... „ (sociolog,
mediul academic)
b. Din perspectiva politicienilor
Atunci când vine vorba de politicieni, putem vorbi despre o „prostituare” a sociologiei?
Imaginea ideală a unui politician, prieten bun cu sociologul, care ţine cont de analize în
desfăşurarea activităţii sale, pare un mit, mai mult decât atât, politicienii folosesc de regulă
sondajele pentru a-şi urmări imaginea proprie, electoratul şi şansele de reuşită şi nu pentru a
identifica probleme. Faptul ar fi de preferat ca politicianul să lucreze cu sociologii, devine o
altă problemă:
„Politicienii trebuie să se raporteze foarte mult la datele sociologice, un politician trebuie
să analizeze impactul imaginii sale şi politicile pe care le fac şi le propun.... Targetarea şi
mobilizarea oamenilor la vot, astfel că el va avea nevoie în toate aspectele sale de sociologie
şi de rezultatele sociologice. În România se practică aceste lucruri, cam toţi politicienii buni
folosesc date sociologice în ceea ce fac dar nu toată lumea şi nu în orice moment. Analiza
imaginii lor o fac in mod curent, alţii analizează electoratul foarte bine, e totul foarte scump
şi nu este eficient întotdeauna ...” (doctorand ştiinţe politice, preşedinte organizaţie politică)
„Cred ca mare problemă a politicii româneşti este că interesul pentru sociologie este scăzut
şi se fac legi conform propriei percepţii. O să adaug un singur exemplu care a avut un
impact major asupra mea. Politicianul care a lucrat pentru legea consumului de substanţe
ilegale se confesa într-un mod cât se poate de sincer şi stupid în acelaşi timp, spunea că s-a
documentat cu privire la substanţele ilegale pe internet, fără să se consulte cu nici un expert
ori măcar un ONG. Sociologia este utilă, însă o folosim prea puţin. (absolvent sociologie,
sector non-profit)
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA
c. Cunoaşterea cercetărilor sociologice, a sociologilor şi a cărţilor de sociologie
Pentru a vedea cât de publică este sociologia, am rugat responden ii să-mi dea exempleț
de cercetări realizate recent la noi în ţară, pe diferite teme şi exemple de sociologi din
România sau din străinătate.
Majoritatea subiecţilor au avut mare dificultate în a-şi amintit câteva exemple de
sondaje realizate la noi în ţară, totuşi ca şi cercetări sociologice, s-au amintit următoarele:
raportul prezidenţial, cercetările realizate pe romi, exit-pollurile, barometrele de la Soros,
sondaje despre criza economică.
Dintre sociologi au fost amintiţi de cele mai multe ori în următoare ordine:
Sociologi români: Septimiu Chelcea, Dumitru Sandu, Dimitrie Gusti, Bogdan Voicu
Sociologi din afară: Goffman, Durkheim, Comte, Giddens, Bauman, Boudon
În plus sociologii au fost rugaţi să dea în plus şi exemple de cărţi de specialitate.
Această întrebare se pare că i-au pus in dificultate, dintre cărţi amintesc: Goffman ...... ,
„Sociologia emoţiilor” S. Chelcea, „Metodologia...” S. Chelcea, „Explicaţia sociologică”
Cosima Rughiniş, Giddens ”Sociologie” Thomas Sheff „Social emotions”
d. Sociologia în spaţiul public
Am încercat să aflu cât de mult este prezentă sociologia în spaţiul public şi ce ar
trebui făcut ca oamenii să aibă acces mai uşor la informaţia sociologică. Mulţi dintre subiecţi
au recunoscut faptul că sociologia nu le este accesibilă şi nu este mediatizată în spaţiul public
şi pentru ca ea să devină mai publică, unele dintre soluţii ar fi mai multe campanii în media,
apariţia pe portaluri online mai importante:
„Suntem în epoca internetului, ar putea fi şi mai mult informaţii despre sondaje, cum de se
poate prin telefon să fiu sunată şi să mi se spună „ Alo sunt Sorin Oprescu ... vino la vot...”
asta cum se poate? Ar putea şi celelalte sondaje să fie mai mediatizate. Prin telefon de
regulă se fac sondaje, am fost deseori sunată să răspund la întrebări despre servicii,
produse. Auzeam pe la serviciu, despre tot felul de cercetări dar eu mă întrebam de ce eu nu
am auzit de ele? Oamenii aceştia trăiesc într-un glob de sticlă? Nu au contact deloc cu
realitatea? Să ne aducă la cunoştinţă, să iasă în public cu rezultate.” (economist, mediul
public)
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA „Astfel de studii ar fi putea fi puse pe site-uri şi portaluri de profil, dar putea fi inserate în
site-urile ministerelor, pentru că sunt foarte mulţi oameni din domenii conexe care
vizualizează site-urile şi care ar putea fi mai informaţi în momentul in care ar avea o astfel
de secţiune, îi ajuţi şi pe ei si pe tine sa-şi faci munca cunoscută. Cred că efectele s-ar vedea
pe termen mediu şi lung. Cred că studiile care se efectuează acum sunt cunoscute unui
segment restrâns, sau doar pe cei care îi interesează.” (manager resurse umane, mediul
privat)
„Sunt foarte puţine analize publice, chiar şi cele finanţate sunt foarte pu ine, ele sunt foarteț
târziu publicate sau rămân într-un sertar la un ONG, pe urmă sociologii ar trebui să încerce
să trateze subiecte interesante pentru toată lumea, nu ar trebui să se rezume la cele doua/trei
subiecte, astfel încât să atragă oamenii spre rezultate...” (doctorand ştiinţe politice,
preşedinte organizaţie politică)
5. Producătorii de sociologie
a. Locul sociologului în societate
Există anumite stereotipuri legate de profesia de sociolog care sunt corelate cu
imaginea publică a meseriei de sociolog şi implicit a sociologiei. La întrebarea unde este
locul sociologului în societate, subiecţii au fost de părere că un sociolog ar fi mai folositor în
mediul public, mai aproape de politicieni şi de public:
„Se poate adapta atât în privat cât şi în public, dar utilitatea i-o văd cel mai bine in mediul
public, pentru că acolo poate influenţa prin munca sa o parte mai mare din populaţie”
(absolvent tiin e economice, multinaţională)ș ț
„L-aş vedea într-un institut de cercetare, ca o punte de legătură între oamenii şi politicieni,
vizibili de toată lumea ...”(economist, mediul public)
„Instituţii de cercetare, Academia Română, mediul public, dar şi mediul privat - companii de
marketing, aş prefera să împiedic de un sociolog peste tot, l-aş vedea şi în instituţiile de
învă ământ, educaţie civică. În universitate sociologul ar rămâne la nivel de teoretician nuț
un practician, sociologul trebui să lucreze pe teren. (jurnalist, mediul public)
„Există oameni care lucrează peste tot, sociologul este ceva predominant. Ce crezi că eşti
asta e ti ... daca tu eşti într-o comunitate care te recunoaşte ca şi sociolog, atunci sociologș
eşti... „ (sociolog,mediul academic)
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA6. Agenţi ai aplicaţiilor sociologiei
a. Practicantul de sociologie
Spre surprinderea mea, majoritatea respondenţilor au fost de părere că sociologia nu
este o ştiinţă care necesită studii în domeniu, sociolog poate deveni orice persoană interesată
indiferent de diploma obţinută, cu condiţia să deţii imaginaţie sociologică şi spirit de
observaţie. In concluzie nu trebuie să termini o facultate de sociologie, ca sa te numeşti
sociolog:
„În domeniul acesta ar putea să lucreze un om care a făcut una din tiin ele sociale: istorieș ț
până la economie, poate un jurnalist nu aş vedea... Pe marketing oricum sunt mai mult
angajaţi decât noi, poate noi suntem mai migăloşi, dar cam atât...” (sociolog, mediul public)
„Cei care au studiat sociologia, dar şi cei care au ales domenii adiacente: ştiinţe politice,
ştiinţe economice, filosofie sau psihologie. Domeniile se interpătrund, cel puţin până la un
anumit punct.” (absolvent filosofie)
„Oricine poate face sociologie, sunt anumite meserii care impun anumite facultăţi, dar asta
nu este una dintre ele, trebuie să fii doar interesat de domeniu.” (absolvent ştiinţe
economice, multinaţională)
„Sociologia este puternic relaţionată cu diverse ştiinţe, fiecare ştiinţă se intersectează cu
sociologia, toţi pot face sociologie în dreptul lor, a face sociologie nu înseamnă neapărat să
citeşti nu ştiu câte cărţi, cred că dacă ai imaginaţie sociologică, dacă ai simţul observaţiei,
simţul comun dezvoltat încât să ajungi să observi în jurul tău. Omul poate să aibă ceva
zăcăminte de psiholog, sau poate de sociologie. Cu imaginaţia sociologica te naşti, este un
talent înnăscut … să sesizezi lucruri în amănunt…” (sociolog, firmă marketing)
b. Sociologia academică vs. Sociologiei din mediul marketing-ului
Sociologii au fost rugaţi să răspundă la întrebarea: Există vreo diferenţă între sociologia
din mediul academic şi sociologia din firmele de marketing ?
Sociologii afirmă ca există o diferenţă între academic şi marketing, cu toate că metodologia
este aceeaşi, clienţii sunt diferiţi:
„Academic vorbind, dincolo de curiozitatea ştiinţifică, există stereotipia, în academic nu-ţi
foloseşte la nimic, în marketing îşi poate folosi la ceva. Există o diferenţă, poate chiar şi la
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAcum foloseşti analizele ...probabil dacă academicul ar fi mai ascultat, mai public ar fi mai
mică diferenţa.” (sociolog, mediul public)
„Marketing-ul mi se pare cam ipocrit, mi se pare că cercetarea nu are decât rolul de a-l
îmbogăţi pe client, nu-i vad utilitatea, util lui îi este de a contribui la dezvoltarea industriei,
să încurajeze consumarismul …şi atunci cercetarea academică este diferită…” (sociolog,
formă marketing)
„… cercetările din institutele de marketing pot fi ..bine făcute, prost făcute sau naiv făcute.
Cred că ele încearcă să descrie un comportament social, e ceea ce e comun oamenilor şi nu
e axat pe particularităţi individuale ale unui om, psihic, dar comportamentul de consum ţine
de structurile culturale, e pe pajiştea noastră ... (Sociolog, mediul academic)
Marketing-ul şi academicul sunt lucruri diferite, clienţi diferite, performante diferite ...
outputul nostru principal este publicaţia... în marketing ai un client, ai un produs, metodele
sunt asemănătoare , noi scriem cât mai mult text şi cât mai puţine grafice, în marketing cât
mai multe grafice şi mai puţin text. Sociologia academică îşi are rolul ei ..” (Sociolog,
mediul academic)
c. Accesul la informaţia sociologică
Accesul la rezultatele sociologice rămâne o problemă încă nerezolvată, după
realizarea cercetărilor, rezultatele nu devin publice sau vizibile de publicul larg. Subiecţii au
fost de părere că informaţiile pot fi accesate uşor mai ales de cei din domeniu, care ştiu unde
să caute, sau de regulă sunt postate foarte târziu şi oamenii îşi pierd interesul. Informaţiile
sociologice sunt accesibile persoanelor care ştiu unde să caute şi care lucrează în mod
constant cu ele:
„(Informaţiile) cred ca pot fi accesate mai uşor de cei care au o pregătire in domeniul
intelectual. Pentru cei care nu sunt bine informaţi sau care nu ştiu unde să caute informaţia
sau care preiau informaţiile « de-a gata » de la jurnalele de ştiri, fără a le interioriza,
lucrurile sunt puţin mai dificile.” (absolvent filosofie)
„Nu ajung informaţiile, ajung târziu, sau rămân într-un sertar . Informaţiile ar avea un
impact mare dacă ar fi publice, la studiile de piaţă înţeleg că nu sunt publice pentru că sunt
plătite, dar când se face un studiu pe bani publici, nu înţeleg .. de ce nu este disponibil la
acea dată ? (doctorand ştiinţe politice, preşedinte organizaţie politică)
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAd. Utilitatea publică a informaţiilor sociologice
În final am rugat responden ii să-mi găsească câteva soluţii pentru ca sociologia săț
devină o ştiinţă publică. Concluziile au fost că sociologia ar trebui să fie mai bine făcută,
sociologii să fie mai bine pregătiţi, mai deschişi şi mai înclinaţi către muncă de calitate:
„Nu trebui să fie o problemă ca sa faci sociologie. Eu de exemplu sunt obişnuit cu mediul
academic din Franţa, acolo apar cărţi cu studii despre sociologie de la preferinţe politice la
probleme de familie, ai toate datele, sunt publicate. Echipele de sociologi le fac, si ele sunt
căutate, sunt cumpărate, sunt adunate toate cercetările şi sunt publicate într-un volum. Intră
într-o librărie din România şi ai să vezi că aceste studii nu se găsesc, multe dintre ele nu se
publică, altele sunt publicate pe internet pe o pagina şi uitate acolo, altele sunt indexate
prost pe google s.a.” (doctorand ştiinţe politice, preşedinte organizaţie politică)
„Ar trebui ca sociologia să fie mai bine făcută, să înveţe sociologii mai bine, dacă faci
sociologie te uiţi la problemele sociale, dar sociologul trebuie să se uite la ce ceilalţi nu se
uită. Dacă o faci bine să nu fie numai sondaje, să te uiţi si la conţinut, apoi mai multă
acţiune şi calitate ... astfel vei răspunde mai bine problemelor. Competiţia să fie mai
deschisă ... Când profesiunea merge bine, găseşti şi problemele mai bune” (sociolog, mediul
academic)
„Să deveniţi mai vizibili şi ca figuri publice şi prin campanii, m-ar interesa să ştiu şi detalii
legate de metodologii, cu atât ar fi mai veridic.” (absolvent ştiinţe economice,
multinaţională)
„Să se ocupe cu problemele cu care individul se confruntă în viaţa de zi cu zi, deşi sunt
minore, el se confrunta în mod direct. Pe nevoile societăţii ..sociale, individuale. Sociologia
ar trebui să vină şi cu soluţii, e clar că dacă rezultatele sunt negative ele vor avea un impact
destul de mare..”. (jurnalist, mediul public)
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAConcluzii
Rezultatele cercetării ne arată că persoanele care nu studiază sociologia şi care nu au
o legătură directă cu mediul academic au un grad scăzut de cunoaştere al sociologiei şi atunci
când trebuie să descrie anumite mecanisme de funcţionare a ştiinţei, se folosesc în special de
cunoaşterea la nivelul simţului comun. Deşi majoritatea subiecţilor au recunoscut că
întrebările ghidului sunt de bun simţ, ei au avut o oarecare dificultate în a răspunde, deşi au
primit toate indicaţiile necesare şi clarificări ale întrebărilor. Este clar că acest ghid de
interviu nu a fost unul accesibil nu datorită dificultăţii întrebărilor ci mai mult datorită lipsei
de cuno tin e din domeniul sociologiei. Subiecţii nu au fost în mod evident reticenţi laș ț
subiectul propus, reticenţa a venit odată cu necunoaşterea subiectului. De regulă cu cât
subiecţii erau mai bine informaţi cu atât aceştia prezentau o deschidere mai mare faţă de
subiect. Nevoia de sociologie publică în România s-a resimţit atât în rândul sociologilor, cât
şi în rândul celorlalţi subiecţi, cu precizarea că subiecţii care veneau din mediul academic,
sau care aveau o legătură directă cu acesta, aveau o perspectivă mult mai bogată şi mai
globală în ceea ce priveşte sociologia din spaţiul public.
Sociologia este o ştiinţă globală care poate suporta orice definiţie, fie că ne referim la
statistică, sondaje, grup, relaţii, societate, în final se ajunge tot la sociologie. La întrebarea
„Crede i că sociologia ajută oamenii să înţeleagă mai bine societatea de astăzi ?” ț am
presupus că sociologia are capacitatea de a se ocupa cu problemele de zi cu zi ale oamenilor,
astfel răspunsurile pe care le-am primit mi-au confirmat faptul că sociologia nu deţine cheia
rezolvării problemelor majore sau cotidiene şi mai mult decât atât sociologia la momentul
actual este pentru sociologi şi pentru cei direct interesaţi de domeniu, sociologii nu au puterea
sau nu deţin soluţiile pentru a face o sociologie care să fie şi publică. „Produsele de
cercetare nu sunt ca nişte romane”, oamenii nu sunt interesaţi să ştie ceea ce nu le este la
îndemână sau ceea ce nu înţeleg. Am semnalat că există o diferenţă între ce cred unele
persoane că este sociologia, şi ce e este ea de fapt. La nivelul simţului comun importanţa
sociologiei se risipeşte sau devine extrem de ştearsă în comparaţie cu persoanele care
deţineau cuno tin e de sociologie . Subiecţii s-au arătat în majoritatea lor, interesaţi deș ț
domeniu, unii dintre ei devenind chiar curioşi, însă problema intervine atunci când trebuie să
caute informaţia, aceasta din urmă nu este publică şi nici vizibilă.
Nevoia de sociologie publică a devenit evidentă mai ales atunci subiecţii mi-au
confirmat faptul că sociologia le-ar fi utilă, dar mai ales dacă rezultatele le-ar surveni într-un
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAmod facil prin intermediul media. În acest caz, utilitatea informaţiilor se estompează, pentru
că ele sunt bune, „dar se poate trăi şi fără sociologie”, se poate găsi substitute. În ceea ce
priveşte studiile sociologice, ele nu ies în sfera publică, subiecţii au recunoscut că studiile pe
probleme de interes public nu sunt uşor accesibile, recunoscând faptul că au văzut foarte des
sondaje politice, sau legate de produse.
Din punctul de vedere al sociologilor, informaţiile date de aceştia nu au fost
nicidecum revelatoare, sociologii mi-au confirmat cele spune de celelalte persoane,
sociologia nu este promovată şi nici vizibilă publicului. Aceste aspecte nu par să-i deranjeze
şi nici nu am simţit că se simt datori întru promovarea sociologiei. Unii au recunoscut faptul
că prin meseria lor sociologii nu sunt foarte credibili şi mai mult decât atât, spre surprinderea
mea, meseria de sociolog o poate face oricine, fără a avea în prealabil studii în domeniu. E de
ajuns să aibă timp şi fie interesat să se documenteze.
În urma rezultatelor cercetării am constat un paradox: pe de o parte sociologia nu
este o ştiinţă accesibilă publicului datorită lipsei de vizibilitate a studiilor realizate, deci
implicit este o ştiinţă fantomă practica de sociologi din mediul academic, pe de cealaltă parte
sociologia este o ştiinţă cunoscută, cel puţin la nivelul simţului comun şi care poate fi practica
de orice persoană interesată de domeniu, fără să fi terminat o facultate de sociologie.
Ca şi soluţii pentru ca sociologia să răspundă mai bine problemelor actuale, subiecţii
au fost părere că sociologiei ar trebui să fie făcută mai bine, ca sociologii să fie mai atenţi la
conţinut şi ca cercetările care apar în spaţiul public să conţină şi informaţii legate de
metodologie, aceste precizări ar creşte credibilitatea sociologilor. O altă soluţie ar fi ca
sociologii să fie mai vizibili, informaţiile despre cercetările realizate să se găsească cu mai
multă uşurinţă pe internet sau prin intermediul media.
În final, deşi tema sociologiei publice este actualmente controversată şi criticată în
mediul academic din toată lumea, ea deţine un poten ial de dezvoltare foarte mare. Discursulț
despre sociologia publică a devenit deja unul cunoscut şi dezbătut în întreaga lume. Burawoy,
unul dintre inventatorii acestui model, a dezbătut din 2004 şi până în prezent această temă în
toată America, precum şi în Anglia, Norvegia, Canada, Taivan sau Africa de Sud. De
asemenea, au apărut numeroase articole în ediţii ca „Social Problems”, „Social Firces”,
„Critical Sociology”, cum şi în newsletter-ul Asociaţiei Americane de Sociologie. Este de
ajuns o accesare pe google a noţiunii de „public sociology” şi vom vedea numeroase bloguri,
site-uri dedicate promovării sociologiei publice. Graţie documentaţiei asupra temei am
constat că de-a lungul timpului şi până astăzi majoritatea autorilor care au dezbătut sociologia
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIAsociologiei, fie au eşuat în a demonstra sociologiei disciplinei, fie discursurile lor au rămas la
stadiu de formulări teoretice. Teorii importante formulate de autori ca Andrew Halley, Peter
Berger, J. Turner, Bauman ş.a. au ajuns la concluzia că sociologia nu are capacitatea decât să
fabrice tot sociologie, fiindcă marea preocupare a sociologilor este sociologia şi cam atât.
„Sociologia a devenit o disciplină academică vizibilă prin intermediul legăturilor sale cu
marketing-ul. Mai mult decât atât, rolul sociologului în spaţiul public s-a diminuat foarte
mult, astfel că momentan, ea este salvată în cadrul universităţilor”(Black, 1999). Sociologia
publică s-a născut din dorinţa creării unei sociologii care să fie publică şi care are capacitatea
de a rezolva probleme de interes public. Misiunea publică a sociologiei rămâne importantă
pentru dezvoltarea ştiinţei şi cu toate acestea profesia de sociolog din cadrul universităţii
diminuează cu mult rolul public al sociologului. Deşi formele aplicate ale cercetării au
crescut, profesia de sociolog a făcut relativ puţine lucruri pentru a încuraja munca care ar fi
putut duce către o preocupare pentru problemele publice”. (Black, 1999)
Consider că această pistă a dezvoltării sociologiei publice este foarte importantă
pentru creşterea vizibilităţii sociologiei şi pentru promovarea sociologiei în spaţiul public.
Este de preferat să se scrie mai multe cărţi pentru consumul general care să trateze în special
grupuri, organizaţii şi asociaţii care nu includ în mod necesar şi sociologi ca şi membri
activi”. (Holiday, 1992 apud Black, 1999). În mod clar, este un demers important pentru a
mobiliza comunitatea sociologilor ca să se angajeze public şi să facă munca sociologică mai
relevantă în afara universităţii.
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIABibliografie
1. Black, Timothy. (1999). Saving Sociology, part II. Going Public: How Sociology
Might Matter Again. Sociological Inquiry, Vol. 69, No. 2, 257-275: University of
Texas Press
2. Boyns, David and Fletcher, Jesse. (2005). Reflections on Public Sociology: Public,
relations, disciplinary identity, and the strong program in Proffesional Sociology.
American Sociologist Fall/Winter 2005: Sage Publications
3. Burawoy, M. (2005). For Public Sociology. American Sociological Review, Vol. 70,
No. 1 (Feb., 2005), pp. 4-28
4. Burawoy, Michael .(2000). A Sociology for the Second Great Transformation?.
Annual Review of Sociology. Vol. 26, pp. 693-695
5. Burawoy, Michael. (2004). Public Sociologies: Contradictions, Dilemmas, and
Possibilities. Social Forces, Vol. 82, No. 4 (Jun., 2004), pp. 1603-1618: University of
North Carolina Press
6. Burawoy, Michael. (2005). The Return of the Repressed: Recovering the Public Face
of U.S. Sociology. The Annals of the American Academy of Political and Social
Science, 600- 68. Sage Publications
7. Calhoun, Craig (2005). The promise of public sociology. The British Journal of
Sociology 2005 Volume 56 Issue 3
8. Ericson, Richard (2005) Publicizing sociology. The British Journal of Sociology 2005
Volume 56 Issue 3
9. Gabriel, John et all. (2009). Public Sociology: Working at the Interstices. The
American Sociologist, 40:309-331: Springer Science
10. Giddens, Anthony. (2000). Sociologie. Bucureşti : Editura Bic All ( pp.5-24)
11. Gusti, D. (1995). Sociologia naţiunii şi a războiului. Floarea Albastră: Bucureşti
12. Gusti, Dimitrie (1946). Opere vol. IV. Sistemul de sociologie, etică şi politică.
Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste România
13. Joey Sprague. (2008). Sociology: the Good, the Bad, and the Public. Gender &
Society, 22-697: Sage Publications
14. Kalleberg, Ragnvald. (2005). What is ‘public sociology’? Why and how should it be
made stronger?. The British Journal of Sociology Volume 56 Issue 3
22
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA15. King, Anthony. (2007). The Sociology of Sociology. Philosophy of the Social
Sciences; 37; 501: Sage Publications
16. Larionescu, Maria. (2007). Istoria sociologiei româneşti. Suport de curs (pp.6-10, 85-
98)
17. Mills, Wright C. (1975). Imaginaţia sociologică. Bucureşti: Editura Politică (pp. 31-
59)
18. Nichols, Lawrence T. (2009). Public Sociology: Problematics, Publicity,and
Possibilities. Am Soc (2009) 40:233–234 Springer Science+Business Media, LLC
2009
19. Onuţ, G. (2008). Profesia de sociolog. Braşov: Universitatea Transilvania
20. Ossewaarde, Marinus. (2007). Sociology back to publics. Sociology, 41-799: Sage
Publications
21. Preotesi, Mihnea. (2003). Sociologul în spaţiul public. Consideraţii pe marginea
Congresului Sociologilor şi Asistenţilor sociali. Oradea, disponibil pe
http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2003.3-4.a09.pdf, la data de
30 august 2008
22. Report Task Force on Institutionalizing Public Sociology: “Public sociology and the
roots of american sociology : re – establishing our connections to the public” ASA
SOCIOLOGIA DIN SPAŢIUL PUBLIC – STUDIU ASUPRA SOCIOLOGIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA29. Turner. Jonathan, [f.a] American sociology in chaos: differentiation without
integration. The American Sociologist. Volume 37, Number 2, 15-29, DOI:
10.1007/s12108-006-1002-
30. Vlăsceanu, Lazăr (2008). Introducere în metodologia cercetării
sociologice :Universitatea din Bucureşti [nepublicat]
31. Vlăsceanu, Lazăr (2008). Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului
privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării. Disponibil pe www.stisoc.ro
32. Zamfir, C. Zamfir E.Bădescu I.(coord.). (2000). Starea societăţii româneşti după 10
ani de tranziţie. Bucureşti: Editura Expert (pp.791- 803)
33. Zamfir, Cătălin. (2003). Direcţii de dezvoltare a sociologiei ca disciplină, sistem de
învăţământ şi profesie. Comunicare la congresul de sociologie din 2 oct. 2003,
