b rtzervate.i air- mii-: @epsegte

rt

DeN OcravnN Rusu

SOCIALIZAREA POLITICA

LA COPII SI ADOLESCENTIt)

PRESA UNIVERSITARi CLUJEANA

2018

Cupnrus

INTRoDUCERE

CAPIToLUL 1 . Conceptul gi formele de socializare poiitici .......................1.1 . Ce este socializarea politicd?

I .2. Socializarea politicd - un concept hibrid intre politicl qi socializare .......1.3. Formarea eului politic ...._.........

1.4. Formele socializdrii politice1.4.1. Principalele forme de socializare politici in abordarea lui Dekker

qi Meyenberg1.4.2. Conffoverse teoretice asupra fomelor de socializare politicd .............

1.5. Principalii beneficiari ai socializf,rii politice: profesioniqtii vs. actorulsocial cotidian

1.6. Abordnri specifice a conceptului socializlrii politice la copiiqi adolescenli1.6.1. Abordarea socializirii politice din perspectiva psihotogiei .................1.6.2. Abordarea socializ[rii politice din perspectiva sociologiei ..................

C,cptroI-ut- 2. Mecanismele gi agenlii socializdrii politice ........................2.1. Mecanismele debazd ale socializirii politice ...............

2.1.1. Abordarea lui Percheron2.1.2. Bourdieu si conceptul de habihrs sau formarea

habitudinilor mentale ........................ ..................... 33

2.2. Agenlii de socializare politicd ..................................... 342.2.l.Sffucturaspatiuluidesocializare ...........................34

2.3. Factorii socializdrii politice in cercetarea proprie. Obiectivele cercetArii .... 4j2.3.1. Subiectii ................................... 472.3.2. Instrumentul de lucru ............... 4g2.3.3. Rezultate ................._................ 482.3.4. Concluzii .................................. 50

CAeIToLT-,'L 3. Construc{ia universului cultual politic al copiilor si tinerilor:reprezentarea conceptului de politicA Ei a simbolurilor politice . . . . . . . . . . . . 5 1

3.1. Ce reprezinti conceptul de culturi politicl? ............... 5l3.2. Diversitatea culturilor politice ................................_,.._ 52

19

21

9

15

15

t7

l8l9

22

2323

28

31

31

3l

Soc AL|ZAREA poLt cA LA co ptL tr ADoLESCENI

3.3. Operalionalizarea culturii politice: vocabularul parlizan - vocabularpolitic propriu-zis .....................-...... 533.3.1. Relalia eu-lui politic cu simbolurile politice .......... 53

3.4. Cercetare cu privire [a preferinlele pentru personalitilile politiceqi liderii principalelor fonnaliuni politice ................................................. 553.4.1. Obiectivele cercetdrii ............... .............................. 553.4.2.Ipoteze ......................................553.4.3. Subiectii ................................... 55

3.4.4. Rezultate .................................. 553.4.5. Concluzii cu privire la preferinfele pentru personalitSlile politice

qi liderii principalelor formaliuni politice ............................................ 60

3.5. Perceplia asupra partidelor politice gi familiilor ideologice la copiiigi adolescenli ................................... 603.5.1. Socialismul $i social-democralia; comunismul si eurocomunismul .... 6l3.5.2. Liberalismul clasic, liberalismul social, liberalismul neoclasic ........... 623.5.3. Conseryatorismul,,moderaf' Ei conservatorismul,,reacfionar";

neoconseryatorismul ......................... ..................... 63

3.6. Perceplia asupra familiilor politice'. dreapta qi stdnga in cultura politicda copiilor gi adolescenlilor .............. 64

3.7. Studiu cu privire la preferinlele pentru partidele politice, ideologiilepolitice $i orientarea stinga-dreapta ................. .......... 66

3.7.1. Obiectivele studiului .............. ................................ 66

3.7 .2.Ipoteze ...................................... 663.7.3. Subiecfii ................................... 66

3.7.4.Re ltate .,-.,.-.,-........................ 66

3.7.4. Concluzii cu privire la preferinlele pentru partidele politice ............... 73

3.7.5. Concluzii refetitoare la preferinlele ideologice ale subieclilor ............ 73

3.7.6. Concluzii asupra poziliondrii de stAnga sau de dreapla ....................... 74

3.8. Concluziile capitolului 3 ................. 75

Clerrot,ul- 4. Cetdlenie activb la copii qi adolescenli ....-...-.................-.... 77

4.1. Ce este conceptul de cet6{ean sau citizenship? ............ 71

4.2. Formarea cetlleanului activ - scopul socializdrii politice al oriclruiregim politic .................................... 78

4.2.1. Modele de competente qi cultura civica ................. 784.2.2. Modelul competenle ;i cultura civicd in Antichitate ............................ 794.2.3. Modele de competenle Ei cultura civicd in Evul mediu ....................... 8l4.2.4. Modele de competenle qi cultura civici in Epoca moderni ................. 82

4.2.5. Modele actuale pentu competen{d qi culturi civica ............................ 82

4.3. Sflrdiu pentru elaborarea unui model al ceti1eniei.................................... 874.3.1. Obiectivele ............................... 88

izan - vocabular

Stile pol;tice

naliElile politice

:logice la copiii

;i eurocomunismul ....

;rnul neoclasic ...........J -reacjionar";

ga in cultura politicd

lirice. ideologiile

dele politiceale subieclilor ............1reapm .......................

rlitice al oricirui

ritate ............................I mediu .......................ca modemdr-icd ............................

5353

Cuprins

4.3.2.lpoteze ..................................... 89

4.3.3. Subiectii ................................... 89

4.3.4. Rezultate .................................. 89

4.4. Concluziile capitolului 4 .............. 102

CAPIToLUL 5. Participare gi capital social la copiii qi adolescenlii

din Romdnia .......... 105

5.1. Structura populaliei copiilor gi tinerilor din RomAnia ............................ 105

5.2. Definirea conceptului de participare ......................... 106

5.3. Cadrul legislativ in domeniul drepturilor de participare a copiilor

;i tinerilor .... ... 107

5.3.1. Definirea conceptului de padicipare a copilului la sistemul

de decizie ............................... 108

5.3.2. Definirea conceptului de padicipare a adolescentului

la sistemul de deci2ie........................

5.4. Studiul privind participarea copiilor qi adolescenlilor5.4.1. Participarea copiilor qi adolescen{ilor la deciziile din familie

asupra principalelor probleme care ii afecteazi direct ....................... I 1 1

5.4.2. Parl\c\parea la disculii cu cei din mediu (al!ii decAt pdrinjii)despre principalele domenii a1e vielii social-politice .... .................... 114

5.4.3.Interesului declamt fatd de politici ln genetal qi intenlia de vot ..... .. 115

5.4.4. Participare social6: implicarea in activitali de voluntariat .................

5.4.5. Atitudinile de protest ..............

5.4.6. Capitalul social: toleranJi vs. intoleranli ;i gradul de incredere

generalizatd qi p^rtioulatizafi....... ........................ 123

5.5. Concluziile capitolului 5 ......... 132

CAprroLUL 6. Modelul explicativ multivariat pentru determinarea

5555

55

55

55

60

606l62

1t8123

66666666667373

14

75

77

7'1

139

142

143

144

78787981

8282

8788

108

110

135

135

138

139

interesului pentru politicA (MEIP) ..............

6. 1. Descrierea modelului ..............

6.2. Opera{ionalizarea qi descrierea variabilelor incluse in model

6.2. l. Operalionalizarea dimensiunilor explicative ........

6.2.2. Construirea variabilelor latente agregate cu metoda PCA(principal cornponent analysis)

6.2.3. Variabile incluse qi variabile excluse .... "......... ...

6.3. Vizualizarea modelului ..............

6.4. Interpretarea modelului dezvoltat in cercetarea proprie ..................... ...

CAeIToLUL 7. Instrumente pentru stimularea participdrii: educalia civicigi educalia pentru democratie ......................

7.1. Interven.tii generale pentru stimularea participdrii ......'. .........................

145

145

SoctAL zAREA poLTcA LAcop tstADoLEscENTt

7.2. Rolul ;colii, intervenlia statului in educatia civicd prin MinisterulEducaliei gi Cercetarii ....................7.2.1. ProgramA ;colar6 de educatie civic[ pentru liceu7.2.2. Ac!funi organizate de minister qi guvem pentru stimularea

7.3. Implicarea societdjii civile in educaJia civici qi democralie7.3.1. Acliuni comune: societatea civild ,,Salva1i copiii,' ;i Ministerul

EducaJiei ;i Cercetdrii ..........................?.3.2. Firme multinationale: Orange7.3.3. British Council se implicd in programele de educalie civicd,

educatie pentru democratie, dar gi educagie politicd ..........................7 .3 .4 . Oryanizalil\e de copii, pafie activd a societifii civile. ,,Consiliul

Copiilor SPUNE,,7.3.5. ARDOR7.3.6. ,,Youth Parliament,' project ;i Open Society

7.4. Concluzii

Ceplrolur 8. Socializarea politici a membrilor Consiliul Judeteanal Elevilor Cluj ................................8.1. Descrierea generall a Consiliului Judelean al Elevilor Cluj8.2. Cadrul legislativ, structura $i activitntile CJE Cluj

8.2.1. Cadrul in care se desftsoard activitatea Consiliului8.2.2. Struch_ra organizatoricd a CJE Cluj ........_........ .. ...8.2.3. ActivitAlile organizate de CJE Cluj Ei partenerii acestuia ..................

8.3. Sudiu de caz cu membrii CJE Cluj ........... .. ..... .

8.3.1. Cadrul teoretic al sh_rdiului8.3.2. Scopul ;i justificarea studiului ......................8.3.3. Subieclii cercetdrii ....................8.3.4. Instrumentele folosite ..............8.3.5. Metoda de lucru. Descrierea procedurii de lucru8.3.6. Rezultatele studiului de caz asupra elevilor din CJE Cluj ... . ..........8.3.7. Concluziile generale cu privire la studiul de caz cu elevii

din CJE Cluj

CAIIToLUL 9. Disculii, limite ale cercetedi qi direcfi de continuare ......

BIBLIOGRAFIE

Aesrnecr/ REzUMAT ................

AurxA .............

147148

150

151

150

152

153

154155

't56

157

157

157157

157

158

159

159

164165

165

166

t75

17',l

179

191

193

C,q.prror,ur- 1

Conceptul gi formele de socializare politici

1.1. Ce este socializarea politici?

Pentru cercetarea pe baze ;tiinlifice a intercsului pentru politicd gi a rcprezentdrii

fenomenului politic la copii ;i adokscenli este importanti definirea conceptului

socializarea politici.Socializarea politicd este procesul de formare a personalitSlii politice, in cursul

clreia individul insugeqte cunoqtinle, atitudini qi valori din cunogtinlele, atitudinile

qi valorile culturii sau culturilor politice specifice societilii respective (Percheron,

l99i). Aceasti definilie vizeazd explicarea modului de achizilionare a informa{iilor

cu caracter politic din mediu de cdhe individ, adici are loc o analizi la nivel de input

sau intriri, precum qi in final cum aceste informalii produc personalitatea politic[

cognoscibil[ prin reacliile qi comportamentele sale politice qi sociale, a'dicd o analizA

la nivel de output sau de ie;iri. Vom vedea in continuare c[ aborddrile ulterioare a

acestui concept nu diferi esenlial de aceasti abordare clasici impusl de Percheron.

Dacd aborddm termenul de socializare politicl din perspectiva apartenelei la

procesul socializdrii generule vom obsela ci acest proces general este v-azrr/. ca

un: ,,proces psihosocial de transmitere-asimilare a atitudinilor, valorilor, concepliilor

sau modelelor de comportare specifice unui grup sau unei comunitili in vedetea

formErii, adapt.drii qi integrdrii sociale a unei persoane" (Zamfr, Vlisceanu, 1993,

p. 555). in felul acesta conceptul de socializare este un termen general pentru a

desemna cdile de familiarizare a individului cu valorile qi atitudinile societa$i, iar

prin conceptul de socialimre politicd ca pffite d acestui proces general: ,,^cea pat1.e

a procesului [...] in cursul cireia sunt modelate atitudinile politice." (Almond, Powell

1992, p.4s).

Practic cele doui definilii ne indici faptul ci integrarea copiilor qi adolescenlilor

in societate, mai precis in mediul social-politic, prin procesul de socializare politicd

decurge cu formarea unei identitdli politfue care la Parsons se bazeazd, pe faptul cE

personalitatea individuali se folosegte de procedee deosebite, unice in simpla alegere

a rolurilor. in felul acesta un individ poate aparent s[ fie incongruent cu sine dar

congruent cu identitatea sa politicd. Este, exemplul politicianului parvenit care face

o avere fabuloasS. prin mijloace ilegale dar care face pomeni electorale, construieqte

biserici qi ajutd sdracii, jucAnd aparent rolul unui Robin Hood modem, care ia de Ia

Soc AL|ZAREA poLT cA LAcop StaDoLEscENT

bogali 9i dd la sdraci. Este posibild aceastd identitate politicd deoarece nu mai estenecesar ca instanta eului s6 incerce sI-gi pistreze identitatea (Krappman, i9g0).

Formarea identitdlii ;i a personulitdlii politice la copii qi adolescenfii are locintr-o lume plini de semnificalii pe care doi reprezentan{i de seam6 a curentuluifenomenologiei sociologice, P.L. Berger si T, Luckman, incearcl s6 le explice cuajutorul concepielor de cunoqtin{e cotidieng de socializare primari, respectiv secundariqi cu cel de univers de viati. Autorii, considerd cd acegti indivizi tineri devin prinsocializarea generali qi implicit prin socializarea politici parte a societi.fii in caretrdiesc. Internalizarea elementeror din mediul prin de semnificalii in care trdiesc,omul iqi formeazd o identificare morald cu ajutorul cdreia va fi plrtaq la existenlacelor din anturajul sru. Procesul de formare a internalizirii lumii inconjurrtoare senumeqte socializare (Berger-Luckm an, 1966, cap.III., 1.a.), sau introducerea prin_cipali qi completd a individului in lumea obiectivd a societalii sau intr-o anumitaparte a societi{ii. Socializarea primard este prima fazii in care omul devine membrual societilii, in copil5rie. Fiecare fazr ulterioari introduce persoana deja socializatdintr-o noud secliune a lumii obiective din societatea in care treieste.

intr-o abordare modem[, dar nici ea foarte diferiti de cele prezentate pdndacum, urmnnd linia clasicd a lui percheron, Denni qi l*comte (2004) consideri socia_lizarea ca an prim proces constitutiv al oricdrui sislem politic, care incorporeazdpersonalitdlii individului normele ,si codurile culturale are mediului in care trdie;te.in interactiunea cu societatea se formeazd scheme de reprezentare dar mai alesmodele de acliune care se concretizeazl in conduite sociare dar si comportamentepolitice in momentul in care individul se implici in activit[li politice. Accea;iautori consideri ci integrarea politicului precede implicarea directi gi activl inpoliticd iar fenomenele de antrenare a indivizilor se rcalizeazd. in societifile demo_crajiilor occidentale. Ptactic indivizii realizeazii la nivelul lor de comportament oarticulare intre societate qi poriticd. principiire de func{ionare qi organizarea sistemelorpolitice incurajeazr membrii societdlii civire si se angajeze in sisternul public dedecizie, deoarece ei devin prin aceasta ceti.feni activi. Idealul oricirui sistem politicdemocratic este extensia drepturilor de parlicipare la sistemul de decizie, mobilizareagi implicarea unor categorii din ce in ce mai mari din popula{ie, iar in felul acestasd dezvolte o adevirati ,,culturi politici de participare,,.

Prezentarea;i definirea conceptului de socializare politicd cu ajutor.ul a maimultor abordiri teoretice, arati faptul ca intue acestea nu existi diferenle semniticativein ceea ce prive$te apartenenla la procesul de socializare general; iar formareaidentitilii qi personalit5lii politice este rezultatul intermediar al acliunii culturii incare triieste individul. Identitatea gi personalitatea politicd este ?n afara ac{iunilorculh'ale si rezultatul deciziilor individuale evidenliate in com6rrortamentele qi atitudiniledin sfera social-politici.

itici deoarece nu mai este

tea (Krappman, 1980).pii si adolescenlii are locn! de seami. a curentuluil incearcd s[ le explice curirrari respectiv secundarE

i indivizi tineri devin prini pate a societilii in care

annifica{ii in care trdiesc,b ta fi pirtaq la existenfarii lumii inconj uritoare se

a- ! sau introducerea prin-;ietitii sau intr-o anumiticre omul devine membru: pesoana deja socializatie riieste.rde cele prezentate pena

rI (lflH) consideri socia-

nlitic - care incorporeozd

' rcdiului in care trdie$te.

rFez€nlare dar mai ales

ek dar Si comportamente

ctirititi politice. Acceaqicarea directi qi activi ina-d in societi{ile demo-

lor d€ comportament oe 5i organizarea sistemelor

ae in sistemul public de

ftl oricerui sistem politicrol de decizie. mobilizareaptila[i€. iar in felul acesta

nltica cu ajutorul a maibrn diferente semnifi cativere eeneral; iar formareadiar al actiunii culturii ini es-te in afara ac{iuniloroportamentele ;i atitudinile

CAp ToLUL 1. Concept!l Siformele de socializare polttjcj

1.2, Socializarea politice -un concept hibrid intre politici qi socializare

in opozilie cu abordarea anterioard in care am considerat conceptul de sociali-zare politici ca un concept relativ bine definit, unii autori consided. inclusiv conceptulgeneral de socializare ca fiind unul marcat de o anumiti dezordine interpretativi qi

teoretica, iar astfel in mod similar qi cel derivat din acesta: socializarea politicl@incu, 1999). Argumetul principal al ambiguit5lii conceptului de socializare politicieste justificat de Dincu prin faptul ci este un produs rezultat din construc{ia a doudconcepte importante: socializare qi politic.

Pentru clarificarea concephrlui de politic am apelat pentru inceput la lista propusd

de J.S. Roucek (1956), pentru domeniul politicului in care el propune urmdtoareleteme: participare politicd, comportament elecloral, studiul atitudinilor poliliceextremiste ;i radicale, sociologia razboiului, determindri ale opiniei publice ;i alepropagandei, relalii intre psihologie ;i politicd, probleme ale psihopatologiei gi aleiralionalismulai politic, conceptul de conducdtor ,, charismatic", jmcliile ideologiiloretc. in mod similar apelAnd la alf; autori precum: Reinhard Bendix qi Seymour MartinLipset (1957), lista se completeaz[ cu noi elemente: birocralia;i administraliapublicd, studii comparalive de stracturi politice si sociale; grupuri emice; ideologii;intelectualii; misciiri muncitoresfi; putere legislativd; armatd; sisteme politice nalionale;planificare; elite politice $i probleme de leadership; Wtide politke; politica regimurilorsubdemoltate; grupuri de presiune; factori psihologici ai apartenen/ei politice; opiniepublird, propagcndd ;i efecte ale mas*media; modele de viald politicd regiomld; religie

;i politicd; politicd rurald, stratificare sociald $i politicd; comportarnent electotal.Analiza celor doul liste a ceea ce inseamnd politic ne oferd o imagine parcd

prea generali qi vasti a ceea ce poate fi atasat conceptului de socializare pentru adefini de fapt socializarea politici si practic justificd argumentului lui Dincu ( I 999)asupra ambiguiti,tii domeniului circumscris de socializarea politicA. Concluzia asupra

acestor dimensiuni ale politicului este ce un sistem social, indiferent de gradul s[ude organizare, de nivelul dezvolt5rii sale, de nahra s4 implicl cu necesitate o dimensiuneqi o func1ie politicd. Politicul ;i politica au fost dintotdeauna coordonate majore aleexistenlei qi acliunii umane. ,,mai mult ca oricdnd, epoca noaslrd este martota uneipolitizdri tmiversale. Totul c devenit politic, deoarece totul se $Id sub infuenla politiciisau se oglindeste in ea" (I)wd,eaq 1952, pg. 52). Toate organizaliile sociale de lafamilie pAnd la organizafiile de la locul de muncd qi bisericd, identificdm indivizicare incearci s[ influenleze si si exercite o putere asupra celorlalfi, care subscrie defapt abordlrii psihologiei sociale in viziunea cireia nu existd interactiune umand

71

Soc ALtzAREA poLtlcA LAcop tgtaooLEscENT

care sd fie scutiti de procesele de negociere qi influenti prin care sd se manifesterapoftulile de putere (Marc, Picard, 1989).

1.3. Formarea eului politic

Socializarea politici ca si socializarea generali este un proces continuu. Chiarcele mai obiqnuite experienfe modificl perspectiva politicd individuall, eul potiticaflAndu-se intr-o continud schimbare (Almond, Powell, 1992). Dar inainte de formareaunui eu politic, trebuie sd remarcim cL identificarea cu grupul na,tional devanseazitoate no{iunile exacte de geografie (Piage!J., & Weil,l951). Percheron (1993), aratncd inaintea formirii eului politic, copii cAnd sunt solicitafi si aleagd dintre diferitelesimboluri pe acela care reprezintd cel mai bine guvernul firii lor, cei mai tineri alegcu predilec{ie personajele trecutului. Asfel, copiii americani de pdni in 10 ani, ildesemneazS. pe G. Washington sau pre;edintele in func1ie, iar cei de vArsti mai marede 10 ani aleg Congresul qi posibilitatea de a vota sau dreptul de vot. in paralel cuformarea identitilii colective qi nalionale, copiii incep si adere la grupuri mai reshdnsegi specifice, ca de exemplu partide sau forma{iuni politice. Astfel, aproximativ 55olo

dintre copiii cu vdrsta cuprinsa inhe 9 gi l0 ani, se declarS. republicani respectivdemocrali. Ei participi activ la campaniile electorale ale favoritilor lor, distribuieflututagi, poarta insigne electorale sau se imbracd in culorile partidului pe care ilsuslin.

Tot de la virsta de aproximativ 9-10 ani, aratd qi cercetirile francezilor Percheronqi Roig (1964), apar la copii francezi optiunile politice qi ideologice, chiar daci ea

reprezinti o identificare reflexd cu opliunea politicl a pdrintilor pentru un partid,form5. de guvemArnant respectiv o personalitate politici. Percheron gi Charles Roig(1964), in doui anchete realizate pe copii, una intr-un cartier perifer.ic al Parisuluiqi alta in Grenoble, au putut constata faptul ci la copiii francezi de aceasti vArstddiferentierea familiilor politice ,,StAnga-Dreapta" se traduce prin reprezentiri diferiteale unor evenimente sau prin posesia unui vocabular diferit. Astfel in ciudaimaginii favorabile despre Marea Revolutie Francezl promovatI. de istoriografiaoficiali, in cultura politicl de dreapta din Grenoble, o tleime din copiii inclu;i inshrdiu, considerau ci revolujia din 1789 a fost un eveniment nefavorabil. in felul acesta

reprezentarea sociald a Revoluliei Franceze se supunea unei judecdfi de valoarespecifici Dreptei, iar vocabularul politic preferat includea: ,general"; ,,bogdlie";,,ministru"; ,, burghezie'; ,Jorle ale ordinii" ets.. in mod contrar, copiii alchetati dinmediul muncitoresc din suburbia Parisului considerau a fi mai apropiali de Stdngadecdt de Dreapta, fapt evidenfiat in preferin,ta vocabularul lor pentru termeni ca si:

,,comunism"; ,democralie"; "sindicaf'; "revendicare"; "parlamentarism" (Percheron,1993).

prin care sa se manifeste

n proces continuu. Chiaf:n individuald, eal politicl). Dar inainte de formarea

lryul nalional d,ev anseazd,

l. Percheron (1993), aratisi aleagi dintre diferiteleirii lor. cei mai tineri aleg

:ni de pinl in 10 ani, iliar cei de virsti mai mare

eporl de vot. in paralel cu

re la grupuri mai reshense

. Astfel. aproximativ 55olo

hri republicani respectiv

fasoritilor lor, distribuie

orile partidului pe care il

iile fiancezilor Percheronlleo lo-e ice- chiar dac[ ea

hlilor p€ntru un partid,

urlemn si Charles Roigrder periferic al Parisului

frmezi de aceasti vdrstd

: pin nprczentiri diferiter diferit Astfel in ciudarufihlrata de istoriografi aeirne din copiii inclugi in. nefarorabil. in felul acesta

mei judecdli de valoarez: -general" ;,,bogdlie" ;rrrrrar- copiii anchetati din

d mai apropiali de Stdnga

Ll hr penm: termeni ca gi:

rhmEntarism'' (Percheron,

CaplroluL 1. Conceptulsiformele de socializare po itic:

Eul structural politic, reprezinta o combinafie de sentimente qi atitudini in

proportii variabile (Almond, Powell, 1992). Nivelul primar cuplinde: credin,tele ;iatitudinile de identifrcare precum nalionalismul, auloreprezentdri etnice sau clasiale,

angajament religios sau ideologic, sentimentul drepturilor qi datoriilor tn socielate.

Pe al doilea nivel, mai pulin emolional qi mai ra{ional se situeazd: cuno;tinlele

despre inslitulii politice Ei de gwerndmdnt, precum;iformele de ata;amenl. Nivelul

superior sau al treilea nivel este cel al. opiniilor trecdloare privind evenimentele,

politicile ori personalitdlile curente. De remarcat cd primul nivel este dobAndit

adeseori cel mai devreme ;i se dovedegte a fi cel mai durabil in timp.

Rezultatele psihanalizei in crearea nojiunii de eu politic se bazeazi pe con-

ceptele elaborate de Freud, care in lucrarea inlif:Jatl Eul ;i mecanismele deJbnsite

(1936), vorbe;te despre echilibrul eului. Freud consideri cd Eul trebuie si formeze

cu ajutorul diferitelor strategii un echilibru intre eul instinctiv, supraeu qi cerin-tele

lumii exterioare. in modelul evolutiv al lui E.H. Erikson, eul integreazl iden-

tificlrile de pini atunci, coordoneazi acele necesitdli ;i elibereazd aptitudinile

deja insu;ite, de care se foloseqte in ocuparea rolurilor sociale, in aqa fel incitsA obtini acceptarea celorlalli. Eul poate fi surprins exclusiv in cadrul relaliilorcu acei camarazi de a ciror recunoastere are nevoie individul (Krappman, resp.

Erikson, p. 26).

Sintetizind teoriile asupra formdrii euJui politic constatim cA ele au ca punct

comun faptul cd din punct de vedere structural asistlm la o organizare supra-

nivelar[ bazatd pe trei nivele, in care primul nivel este cel mai stabil in timp dar care

la rindul lui este precedat de identitatea apa{enentei la grupul nalional. Nivelul

intermediar qi superior este in ordine crescltoare afectat de evenimentele curente

iar specific pentru intteaga construclie a euJui politic este faptul cd asiguri un echilibru

intre instinctele individului qi lumea exterioard. De exerr.rplu o persoan[ impulsivi,

violenti qi intolerantd igi va gdsi locul intr-un partid radical sau ultranalionalist 9i

va gisi aprecierea socialf, prin numdrul de membrii care aderi la partidul lui. Prin

aprecierea celorlalli avem practic oglinda eu-lui politic structurat.

1.4. Formele socializirii politice

1.4.1. Principalele forme de socializare politici in abordarea luiDekJ<er qi Meyenberg

Socializarea politicd ca qi parte a procesului general al socializirii are propriile

mijloace qi forme de ac.tiune. Dekker;i Meyenberg (1991, p. 39-40) au identificat

trei forme de ac{iune:

19

SOCIAL ZAREA POLTICA LA COPI 5 ADOLESCENJ

. socidizarca politicd intenlionatd qi dbectd, cu scopul orientat spre dobAn_direa de cunoqtinle specializate, formarea atitudinilor si a comportamentelorceteFne$ti. Concret aceastd formd de socializare se realizeazd, prin: educatiacivicd sau studiul de alte materii scolare din domeniul politicului,.

o socializarea politicd intentjonatd iwtirectd are loc datoriti unor factori desocializare sau activititi care nu au ca scop principal educalia politicl.I/oluntariatul intf-o organizalie non-profit sau chiar intr_m partid politic,reprezintd c6teva exemple pentru acest tip de socializare politicd;

o socializarea politicd neintunlion td Ei indbectd apare in condiliile de invdlareinformali, cum ar fi lectura presei, urmdrirea de talk_show-uri la lelevizorsau ascultarea qtirilor.

Procesul socializirii politice este direct daci implici comunicarea expliciti deinforma{ii, valori ori opJiuni privind domeniul politic qi indirect dacd. se realizeaz|,in momentul in care opliunile politice sunt modelate de cltre experienlele personale.Existi experienJe sau evenimente care iqi pot llsa amprenta asupra intregii societili.Astfel de evenimente au cel mai putemic impact asupra tinerilor pe cale sd se implicein viafa politice. Atunci cind anumite experienle produc schimblri dramatice inatitudinile membrilor mai varstnici ai societdlii, putem vorbi despre resocializarepolitici (Almond, Powell 1992, p. 53-54).

Sintetizdnd rolul experien{elor directe qi indirecte, politice gi non-politice, latentegi manifeste in socializarea politicd Almond qi Verba (1996, p. 2g3), oferi un cadrude discutie pro qi contra asupra primordialitalii tuturor acestor factori (Tabelul l.l):

Tabelul l.l. Consideralii pro qi contraosupra socializdrii politice din penpectivd directd gi indfuectd

Fdrd sd insitim foafte mult prin mai multe coment[rii decAt cele aflate in formatabelard putem afirmi c[ influen{a pe care o a\ pattern-urile autoritdlii nonpoliticeasupra socializlrii politice se realjzeaz\" in familie, unde au loc practic primele

Afirmafie Critici si argumenteExperienlele non-politice de socializarecu rol in socializarea politicE au ?nc6 detimpuriu iar sisremul politic esle privir cape ceva obiqnuit, familiar.

Corect dar anumi{i factori care apar ma tarziuau un impact mai ridicat, implicarea,partizanatul sunt mai bine explicate deexperientele mai tarzii

Experienlele subiec{ilor sunt doar latentpolitice, prin consecin{ele lor

Experienlele de viatd sunt Ei manifest politice

Procesul de socializare este unulunidirec{ional in care familia, scoala;exercitd influenle asupra copiilor

Efectele sunt bidirec{ionale

;copul orientat spre doben-Lilor si a compoftamentelorr rcalizeaza prtn: educaliazniul politicului,.

oc datoriti unor factori de

rincipal educalia politicl.hiar intr-un parlid politic,alizare politic[;are in condi{iile de invdlare, talk-show-uri la televizor

i comunicarea explicitd de

indirect dacd se realizeaz\.

irre erperienlele personale.

ra asupra intregii societili.erilor pe cale si se implicerc schimbiri dramatice iniorbi despre resocializare

itice gi non-politice, latente

%- p. 283), oferi un cadru

estor factori (Tabelul 1.1):

tati ;i indirectd

decit cele aflate in formari I e aut o r itdli i nonpo litic ele au loc practic primele

CAp roLUL 1_ Conceptul liformele de socializare politic;

experienle care implicd autoritateq Si reaclia fald de autoritate. S-a considerat,uneori in mod simplist, c[ aceasti. experienli din familie va genera atitudinea gi

conceplia viitorului adult asupra sistemului politic. O influengi mai putemic[ tindsi aibi mai degrabl experienlele din $coale care se apropie mai mult de experienlelepolitice. decdt cele din familie.

1.4.2. Controverse teoretice asupra formelor de socializare politici

Controversele principale asupra formelor de socializare politicd sunt intre teorialiberald gi cea radicali.. Astfel intre teoretitienii liberali qi cei radicali ai culturiipolitice existA doul aspecte divergente in ceea ce privegte forma socializlrii politice(Hague, Harrop & Breslin, 1993, p. 149): primul care se referd la dimensiuneatemporald iar al doilea la maniera de desfisurare a socializdrii politice la vArstd adulti.

Teoreticienii punctului de vedere liberal consider-a cd atitudinile polilice primareiau na;tere in tinercle iar socializarea adultului, ca gi cea a copilului, este rezultatulspontan al experienlelor de naturi personald pe cAnd perspectiva radicali accen-tueazd rolul experientelor la vdrstd adultd qi procesul de socializare politici esterezultatul al unui efort sustinut, avend drept obiectiv crearea unui ,,consens nalionalsupra-partinic" (Miliband, 1969, p. 169).

in mod logic, nu putem justifica semnul de egalitate int;e pdrerile, atitudiniles,i reprezentdrile adullilor ;i ale copiilor, deoarcce lumea politici adultd, prin expe-rienlele sociale, politice, a nivelului de dezvoltare a personalitAtii, este una totaldiferiti de cea a copiilor. Trebuie s[ mai accentuam faptul cd adolescenlilor qi

copiilor le este in obicei sd pund sub sernnul intreblrii foarte multe idei pe care intirnpul copiliriei le-au primit de la adulfi in procesul de educalie. in aceast proces

de punere la ?ndoial6 a informaliilor primite de la adulli pdterile sunt afectate intr-omisurl mai uqoarA, dar uneori evenimentele, pot influenla intr-o manierl extremlatitudinile, plrerile;i credinlele, care ajung si se schimbe radical fali de cele iniliale,dobdndite in copilirie (Percheron, 1971). in Tabelul 1.2 regisim modul in care cele

doud perspective: liberald qi cea radicall gdsesc o explicare asuprz socializdrii politice,

care aparent este una antagonistd dar in realitate este una complementare.

Tabeh l.2. Penpediva liberald qi cea radicald asupra socializdrii politice

Sursi/{inti Perioadi NaturiLiberal De la o generatie la alta Familie Copilirie Spontana

Radical De la clasa dominanticdtre clasele dominante

Media Versta adulti Deliberatd

Sur"si. Rod Ilagu€, Richard Harrop & Shaun Brgslin - Conparative Govemment and politics. London,MacMillan Press, 1993, p.149

iagi sunt qi manifest politice

2I

Soc AL|ZAREA poLT cA LAcop S ADoLESCENJT

Darmon (2006), preia de la P.L. Berger si T. Luckman, ideea prin care

acegtia incercau si explice formare a ide lildlii li a personalitiilii polilice la copii ;iadolescentii cu ajutorul conceptelor de ctmo;tin,te cotidiene, de socializare primard,respectiv secundard ;i cu cel de univers de viald. Prin aceastd abordare Darmon,impaca controversele amintite explicand procesul de socializare politic[ ca unproces continuu care se rcalizeazd in cAteva etape distincte: socializarea primard,socializmea secundmd, socializarea continud, socializarea anticipativd; iar acesle

etape coincid cu dezvoltarea individului de la copil la adult; qi resocializarea cu

schimbarea radicald a atitudinilor in urma unui eveniment major, care poate avea

loc atit la copii cAt qi la adulli.in conceplia lui Darmon socializnea primard are loc in copilirie, are un caracter

afectiv, reprezinti rur prim proces de transformare a copiilor in adevirate fiinle umane,

sociale prin invdlarea valorilor de bazd, prin pregdtire ;i limbaj si cunoaste odenoltare pozitivd din putct de vedere social-

Socializarea secundatd se manifestl ca un proces de invdlare a normelor ;ivalorilor altor instanle de socializme, altele decet familia, adici, scoala, grupul de

prieteni, grupul de adulli qi este orlentald cdtre neutralixie afectivd.

Socializarea continud esle procesul de lransmitere;i insu;ire permanenld aunor modele tulturale ;i uormative.

Socialimrea anticipativd implicd invdlarea valorilor, credinlelor gi compona-

mentelor unui grup cdruia persoana nu ii aparline in prezent, dar Ia care doreqte

sd adere. Acest gen de socializare le permite oamenilor sd-;i schimbe atitudinile qi

acjiunile lor, in momentul in care vor intra in noul grup.

Resocializarea se referi la invdlarea tmui nou sel de valori, credinle $i compor-

tamente care sunt diferite de cele qnlerioare qi presupune cd o persoand trebuie sd

se dezvele de ce este vechi ;i sd invele ceea ce esle nou. Orice persoani care igi

schimbd statutul social, grupul de apartenen(i sau faptul ce existe o schimbare de

regim politic, cunoaste un proces de resocializare (Almond, Powell 1992).

1.5. Principalii beneficiari ai socializirii politice:profesioniqtii vs. actorul social cotidian

Bourdieu (1980), vede socializarea politicl mai degrabi ca o afacere tehnicd,

a profesioni;tilor domeniului gi in care doar aparent existl egalitate de vot iar inrealitate doar o restransi clasi de privilegiafi avAnd un rol activ pe baza unei competenle

tehnice de socializare politici, una in care actorii sociali se famlliarizeazl, cu,

sistemele de valori interiorizate in prima copil[rie qi se obisnuiesc cu pozilia instructura sociald qi alta sprijinit5 pe educalia qcolar6, pentru o parte de privilegiali

lckman, ideea prin care

,alitdtii politice la copii ;ie, de socializore primard,

Lceasti abordare Darmon,acializare politici ca un:lE: socializarea prirnard,

eo mticipath)d; iar aceste

dult.: si resocializarea cu

nt major, care poate avea

n copilSrie, are un caracter' in adev[rate fiin{e umane,

e;i limbaj ;i cunooste o

le in'd1are a normelor ;ia- adicd- ;coala, grupul de

te afectivd.

li insu;ire permanenld a

. credinlelor $i comporta-

e:ent, dar la care doreEte

;A-;i schimbe atitudinile Ei

ralori, credinle qi compor-

t cd o persoand lrebuie siiu. Orice persoan[ care iqici existi o schimbare de

nd Powell 1992).

)litice:

rabd. ca o afacere tehnicd,i*i egalitate de vot iar indr. pe baza unei compeiente

:iali se familiarizeazi cu

: obisnuiesc cu pozilia inrIru o pane de privilegiati

CAprroLUL 1. ConceptulSlformele de sociaLizare pollticj

prin care li se legitimeazi competenta socialI gi le fvnizeazd, o competentd con-

ceptudld qi discutslud. (Bourdieu, 1980,242). Autolul, accepti ideea de socializare

pur politicd a individului, doar in conditriile in care aceasta are ca rezttltat formarea

de competente politice, determinate de cuno$tin.tele politice, iar discursul politicsau activitatea simbolicl de asemenea politicd se realizeazd,, prin limbajul gtiin{ei

politice. Deqi este un proces social global, ;i cum am vdzut anterior la Bourdieu,

socializarea politicd este apanajul elitelor sau a pfivilegialilor, deoarece ea se reali-

znaz in cadn unor grupuri elitiste qi diferi de socializarea politici a altor grupuri

mai puln privilegiate. Chamboredon (1973) susJine aceasti idee a socializirii politice

diferentiate deoarece grupurile gi mediile sociale se raporleazd in mod diferit la

cultura societilii globale in funclie de aceasti raportare diferen{iati la cultut[, socia-

lizarea politicd va teprezenta adaptarea individului la societate prin inculcarea culturii,

adic6; ,,un sistem dinamic de interacliuni care genereazd in pelmanenld efecte de

adaptare individuald la viala colectivd' (Denni gi Lecomte, 2004; 169). Din acest

punct de vedere socializarea politic[ poate fi: pozitivS, confomi cu valorile, normele

qi a;teptirile sociale dezirabile ;i promovate de societate qi de grupul de apartenen,ti -apaltenfa la o familie cu traditie in politicd sau activismul dintr-o organizafie de

tineret ,,obligi"' oarecum subiectul s[-qi continuie activitatea in acest domeniu numit

politicd - qi negativi, adici conha aqteptlrilor, valorilor qi normelor sociale generale,

dar conformd cu cele ale unui grup sau ale unei subculturi-adici aparten{a la un

grup radical sau extremist care se afli in contradictie cu valorile generale ale societilii

de libertate, toleran{d etc., dar care satisface valorile grupului din care face parte qi

cuc e se identificd.

1.6. Abordiri specifice a conceptuluisocializirii politice la copii qi adolescen{i

AvAnd in vedere rnultitudinea de elemente explicative, care se asociazd con-

ceptului de socializare politicl,9i apadenen{a lor la discipline diferite, o mai bunb

abordare a conceptului inseamnd gi prezentarea modului in care aceste diferite dis-

cipline qi curentele din ineriorul lor;i explici ;i analizeazi din perspectiva lor specificd.

1.6.1. Abordarea socializirii politice din perspectiva psihologiei

1.6.1.1. Evolu{ia stadiali a socializarii politice la copii qi adolescen{i dinperspectiva psihologiei genetice

Pornind de la premisi c[ in procesul de socializare, are loc un schimb permanent

intl€ societate qi individ, depdqim cadrele conceptuale unidirecfionale, cate considerau

23

Soc ALtz REA poltlcALAcop tstADoLEscENT

cdnd analiza sistemului politic cand actorul social, cheia prin care descifrim misterulsocializdrii politice. copilul in viziunea lui piaget di sens universului s[u, atuncicAnd reuqeqte sL structureze obiectele, spaliul Si timpul, sd descopere relalia dintrecauzd Si efect, iar intre toate aceste elemente si, aplice scheme logice de interpletarc;i rmalizd. Prin socializare copilul poate s6. interiorizeze actititdli, valori Si norme,care il ajuti, in fond, sd se integreze sau din contri sA nu se integreze, in vialasocialr. Studiul procesului de socializare politici implici anatiza ;i interpretareaopiniilor si atitudinilor subiecrului, deoarece specificul dezvoltirii politice, nu faceca aceasta sd se dezvolte independent de celelalte domenii ale dezvoltirii sale generale.se tine cont de faptul c[ evolulia copilului este constanta doar in ceea ce privestevdrsta sa cronologici, deoarece complexul fenomenelor psihologice, intelectuale,morale, cognitive, nu se dezvolti in mod constant qi uniform la fiecare subiect inparte. Atingerea unui nou stadiu de dezvoltare, inseamnd .rlneori reorganizarecIotald q sistemului psihic al copilului, dupl care armeaz6. o perioacld de echilibru,cu schimbiri nesemnificative. Stadiile superioare de dezvoltare ale copilului, zzimplicd schimbdri de atitudini, opinii sau cunoqtinle cu dltele.Informatiile care audevin mai importante decAt cele anterioare, devin primordiale iar cele care au scizutca ;i importan{i, se integreazl in noua structuri dar au o semnificalie sau valoaremai redusi.. in felul acesta se schimbd in primul r6nd: modul de organizare acunoStintelor, atitudinilor Ei opiniilor; iar in al doilea rind: tipul informoliilor pecare Ie proceseazd subiectul. Aceste modificdri determinate de trecerea de la o etapdla alta, sunt atat sub aspect calitattu cdt ;i contitativ (piaget, 1910).

in momentul in care analizdm copilul din perspectiva socializirii politice, hebuiesi ludm in calcul ci dezvoltarea inteligen{ei infantile este stadiali, iar mecanismelegAndirii politice sunt condi{ionate $i de alti factori de dezvoltare: metliul social,interacliunea cu adul,til. Socializarea politic4 este in foarte rnare misurd dependentide nivelul de dezvoltare a inteligenJei copilului. Prin dezvoltarea gAndirii, intelectuluigi maturizarea emolionald, copilul iqi denoltd reprezentdrile despre lume ;i relaliilecu ceilalli.

RezumAnd punctele de vedere din ultimii 60 de ani a peste 40 de specialigti inceea ce priveste natura inteligenfei, Sternberg (cit. de C. Missiuna, l9g9) gdseqtepe langl multitudinea de opinii contradictorii qi doua elemente similare pentrudefinirea inteligentei: inteligmya ca ;i caprcitatea de a invdla ptecdnd de la experienld ;iinteligenla ca ;i capacitatea de adaptare la mediu.

in domeniul achiziliei de informatii, invdlmii si adaptdrii la mediul politic unrol important iljoacd inteligen{a, iar in abordarea piagetianl a inteligenlei l-a avutproblema conceptului. Chiar daca pare redundanti informalia dar adaptarea Siintegrarect politiculul necesitr gi implicarea inteligenfei ca factor de compatibilizare$i integrare a tuturor informatiilor oblinute din invilare.

24