P oliti c i orie n tate cå tre cer e re: P oli t icam o n e t a r å C A PI TO LU LV PO LI TI CI O R I EN T ATEC ÅTR EC ER ER E: PO LI TI CA M O N ET A R Å C a ¿ i p o i lt i ca fi sc a l å , p o l i tica m o n e t a r å a c¡ io n e a zå a su p r a ce r er i i a g r e g ate ca r e , m o d i fi c ân d u- se , a t r a g e m o d i fi c å r i l ed o rite ¿ i înout p ut/ve n it . D e ¿ i sco p u ril e p o l i tic i i m o n e tar e s unt, î n e s en ¡ å , ac e l e a ¿ i c a a l e o r i c å re i a l te p o l it i ci m a cr o e co n o m ice , i n st r u m e n t e l e ¿ i m o d a l i tå¡il e d e ap l i ca re d i f e r å . ¥ n e se n ¡ å , p o l iti ca m onet a r å r e p r e zi n t å exe r ci t a r e a co ntr o l ul u i B å nci i C entr a l easu p r a of e r t e i d e b a n i ca u ni n st r u m e n t d e a t i n g e r eao b i e ct i ve l o r p o l i ti ce g ener a l e. De ¿ i sc o p u r i l e p o l i ti ci i monet a r e su n t a se månåtoare ce l o r a l e p o l iticii fi s ca l e , i n st r u m e n t e l e a ce steia d i f e r å m u l t , e l e fi i n d o r i e n t a te sp re m o d i fi c a r ea o f e r t e i d e b a n i pe p i a ¡ a m onet a r å . Princi p al e l e i n st r u m e n te de p o l it i cå monet a r å su n top e r a ¡ iu n i le p e p i a ¡ a d e sch i så , d o b â n d a d e r e fi na n ¡are ¿ i f o n d u r i l e d e r e ze r vå. P rin i nt e rm e diul a ce stor i nst rum ent e,B anca C entr al å poa te spor isau r edu ce of erta de ban i( m asa m on et ar å) di nec on om i e, f ap t ce de termi nå o se r i e deefectedet r an sm i si e ca r e se sol de azå ,pân å l a ur m å,cu cr e¿ ter ea sau scåd erea cerer i i ag r eg at e pe pi a¡a b u n u ril o r ¿ i s ervi c i i l o r . C a ¿ i l a p o l i t i ci l e fi s ca l e , a ce stei n st r u m e n t eauo e fi c i e n ¡ å d i f e r it å u n u l f a ¡ å de a l tul, a u e f e ct e d etr a n sm isie d i f e r i t e ¿ i , mai m ult, e fect u l fi n a l a su p r a ce r erii a g r e g a te d i f er å .T o a te a ce ste e f e ct e se o b ¡ in p r i n i n t er m e d i u lm u l t i p l i ca t o r i l or m on et ar i ,care fac l egå t ura î nt r e o schi m ba r e m on et ar å da t å ¿ischi m ba r ea o u t p u t u lu i / ve nit u l ui, d e c i a u n e i va r i a b i le r e a le. ¥ n a p li ca r e ap o lit i ci l or monet a r e, r ol u l p r i nci p a l r evi n eBånci i C e n tr a l e ¿ i st r at e g i ei ace st e i a . B u n a a p l i ca re a a ce st e i st r at e g i i, p r e cu m ¿ i i n t e r ve n ¡ i i l e B å n cii C en tr al e l a m om en t e op ortune,i nd ep en de n¡ a eiîn r ap ortcu alte inter ese e co n o m i ce ( d e exe m p l u ,a l e g u ver n u l u i )s u n tcon d i ¡ i i f u n d a m e n t a l eca p o l i t i ci l e m o n et ar e p r om ova t e så - ¿ i ati n gå sco p u r i l e . 191
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
CAPITOLUL V
POLITICI ORIENTATE CÅTRE CERERE: POLITICA MONETARÅ
Ca ¿i poiltica fiscalå, politica monetarå ac¡ioneazå asupra cererii agregate
care, modificându-se, atrage modificårile dorite ¿i în output/venit. De¿i scopurile
politicii monetare sunt, în esen¡å, acelea¿i ca ale oricårei alte politici
macroeconomice, instrumentele ¿i modalitå¡ile de aplicare diferå.
¥n esen¡å, politica monetarå reprezintå exercitarea controlului Båncii
Centrale asupra ofertei de bani ca un instrument de atingere a obiectivelor politice
generale.
De¿i scopurile politicii monetare sunt asemånåtoare celor ale politicii fiscale,
instrumentele acesteia diferå mult, ele fiind orientate spre modificarea ofertei de bani
pe pia¡a monetarå.
Principalele instrumente de politicå monetarå sunt opera¡iunile pe pia¡adeschiså, dobânda de refinan¡are ¿i fondurile de rezervå. Prin intermediul acestor
instrumente, Banca Centralå poate spori sau reduce oferta de bani (masa
monetarå) din economie, fapt ce determinå o serie de efecte de transmisie care se
soldeazå, pânå la urmå, cu cre¿terea sau scåderea cererii agregate pe pia¡a
bunurilor ¿i serviciilor.
Ca ¿i la politicile fiscale, aceste instrumente au o eficien¡å diferitå unul fa¡å
de altul, au efecte de transmisie diferite ¿i, mai mult, efectul final asupra cererii
agregate diferå. Toate aceste efecte se ob¡in prin intermediul multiplicatorilor
monetari, care fac legåtura între o schimbare monetarå datå ¿i schimbarea
outputului/venitului, deci a unei variabile reale.
¥n aplicarea politicilor monetare, rolul principal revine Båncii Centrale ¿i
strategiei acesteia. Buna aplicare a acestei strategii, precum ¿i interven¡iile Båncii
Centrale la momente oportune, independen¡a ei în raport cu alte interese
economice (de exemplu, ale guvernului) sunt condi¡ii fundamentale ca politicile
Alegerea scopurilor politicii monetare ¿i a instrumentelor cu ajutorul cårora aceste
scopuri vor fi atinse depinde de viziunea guvernului ¿i a Båncii Centrale în privin¡a modului în
care func¡ioneazå economia.
Deoarece în diverse economii, ponderea ocupatå de guvern sau Banca Centralå în
înfåptuirea politicii monetare diferå, vom numiautoritate monetarå ansamblul de institu¡ii
care decid ¿i înfåptuiesc aceastå politicå. ¥n unele ¡åri, autoritatea monetarå poate fireprezentatå doar de Banca Centralå, în altele doar de guvern, în timp ce, în majoritatea
statelor, autoritatea monetarå este reprezentatå de ambele institu¡ii, înså în propor¡ii diferite.
Dupå cum am våzut în capitolul anterior, dedicat politicilor fiscale, acestea au un
efect temporar asupra outputului/venitului Y, dar au un efect permanent asupra nivelului
pre¡urilor P.
¥n schimb, politicile monetare afecteazå pe termen scurt (temporar) atât
outputul/venitul, cât ¿i nivelul pre¡urilor dar, pe termen lung (permanent), afecteazå tot numai
nivelul pre¡urilor.
Deosebirea care existå între politicile fiscale ¿i cele monetare face ca acestea din
urmå så aibå o gamå mai reduså de scopuri, anumite scopuri generale ale politicilor
macroeconomice neputând fi atinse numai prin utilizarea instrumentelor politicilor monetare.
Så explicåm acest lucru utilizând reprezentarea graficå a modelului AD-AS din
figura 5.1.
Så presupunem cå, ini¡ial, economia se aflå în punctul de echilibru A, în care
outputul/venitul este la poten¡ial, Y* iar nivelul pre¡urilor de echilibru este P0. Se observå cå
punctul A se aflå la intersec¡ia curbei ofertei agregate pe termen lung LRAS cu curbele
cererii agregate AD0 ¿i ofertei agregate pe termen scurt SRAS0.
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
Figura 5.1
O schimbare în cererea agregatå, determinatå de o politicå monetarå, deplaseazå
curba AD cåtre dreapta, din pozi¡ia ini¡ialå AD0 într-o nouå pozi¡ie, AD1. Economia se
deplaseazå ¿i ea într-un punct de echilibru temporar (pe termen scurt) B cåruia îicorespunde un output Y1 mai mare decât outputul poten¡ial Y*, dar ¿i un nivel al pre¡urilor P1
mai mare decât P0.
Dupå un timp, înså, outputul va reveni la nivelul såu poten¡ial Y*, ceea ce se va face
prin deplasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt SRAS, din pozi¡ia ini¡ialå SRAS0 într-
o nouå pozi¡ie SRAS1 aflatå cåtre stânga sus.
¥n urma acestei deplasåri, economia va ajunge din nou într-un punct de echilibru
permanent (pe termen lung) notat cu C, cåruia îi corespunde un output/venit egal cu outputul
poten¡ial Y*, dar un nivel al pre¡urilor P2 mai mare decât P1 ¿i, evident, mai mare ¿i decât P0.
¥n concluzie, aplicarea politicii monetare nu a determinat cre¿terea
outputului/venitului, ceea ce ar fi reprezentat un efect favorabil, ci cre¿terea nivelului
pre¡urilor, deci infla¡ie, care reprezintå un efect defavorabil. Din aceastå cauzå, cre¿terea
outputului ¿i reducerea ratei ¿omajului nu sunt considerate obiective posibil de atins prin
politici monetare.
¥n schimb,stabilizarea nivelului pre¡urilor pe termen lung ¿i, în consecin¡å, aratei infla¡iei reprezintå scopul cel mai important al oricårei politici monetare. De exemplu,prin determinarea unei cre¿teri a cererii agregate în acela¿i ritm cu cre¿terea ofertei
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
Cu toate acestea, politicile monetare mai au ¿i un alt scop important, ¿i anume
stabilizarea outputului real în jurul nivelului såu poten¡ial pe termen scurt. Cu toate cå tendin¡a pe termen lung a outputului este så creascå, deci curba LRAS
se deplaseazå cåtre dreapta, anumite ¿ocuri ¿i perturba¡ii pot face ca outputul curent så
oscileze în jurul outputului poten¡ial. Aceste oscila¡ii pot fi contracarate printr-o politicå
monetarå care afecteazå cererea agregatå, astfel încât aceasta så compenseze fluctua¡iile
outputului.
Astfel, dacå o perturba¡ie face ca outputul real så scadå sub poten¡ial, o politicå
monetarå prin care se stimuleazå cererea agregatå va ac¡iona în sens contrar acesteiscåderi, ducând la revenirea outputului real la nivelul såu poten¡ial.
Atingerea acestor douå scopuri principale ale politicilor monetare se realizeazå prin
utilizarea unor instrumente politice specifice. Autoritatea monetarå nu poate så-¿i exercite
controlul direct asupra outputului, nivelul pre¡urilor sau gradului de utilizare a for¡ei de
muncå. Acestea sunt determinate, în principal, de cererea ¿i oferta care interac¡ioneazå pe
diferitele pie¡e ale economiei na¡ionale.
Din aceastå cauzå variabilele instrumentale ale politicilor monetare sunt instrumente
intermediare, cu ajutorul cårora autoritatea monetarå poate influen¡a rapid ¿i cu un anumit
grad de acurate¡e comportamentul sectorului privat ¿i sectorului productiv al economiei,
astfel încât så realizeze scopurile politice anterior definite.
¥n acest scop, autoritatea monetarå are la dispozi¡ie o serie de instrumente politice
cu ajutorul cårora ac¡ioneazå asupra ofertei de bani. Cele mai importante instrumente ale
politicii monetare sunt:
• opera¡iunile pe pia¡a deschiså;
• dobânda de refinan¡are; ¿i
• fondul de rezervå.
Aceste instrumente politice afecteazå oferta de bani în general, deci au un efect
foarte larg asupra tuturor sectoarelor economiei. Pe lângå aceste instrumente, autoritateamonetarå utilizeazå ¿i un numår de instrumente politice specifice, pentru a controla ¿i
reglementa anumite aspecte sau procese care au loc pe pia¡a monetarå ¿i în sistemul
financiar bancar.
Så analizåm, în continuare, instrumentele generale ale politicii monetare.
Cel mai important instrument de politicå monetarå îl reprezintå opera¡iunile pe pia¡a
deschiså (OPD). Prin intermediul OPD, autoritatea monetarå cumpårå ¿i vinde obliga¡iuni ¿i
bonuri de tezaur guvernamentale. Prin aceasta, este afectatå baza monetarå, decicantitatea de bani existentå pe pia¡å. De aici, prin intermediul multiplicatorului monetar, este
afectatå oferta de bani.
Mai concret, cre¿terea ofertei de bani se face prin cumpårarea de cåtre autoritatea
monetarå de obliga¡iuni ¿i bonuri de tezaur guvernamentale. Acestea sunt, ini¡ial, în posesia
unor dealeri de obliga¡iuni (bånci comerciale sau institu¡ii financiare private autorizate). Prin
aceste cumpåråri, lichiditå¡ile båncilor comerciale vor cre¿te, deci ele vor avea posibilitateaså acorde credite într-un volum mai mare. Pe pia¡a creditelor, curba ofertei de credite se va
deplasa cåtre dreapta, ca în figura 5.3.
Se observå cå, în urma unei opera¡iuni de cumpårare pe pia¡a deschiså, volumul de
credite acordate CR1 va cre¿te, în timp ce rata dobânzii la aceste credite r1 va fi mai micå
decât rata dobânzii ini¡ialå r0.
Figura 5.3
Cre¿terea volumului creditelor acordate va influn¡a pozitiv nivelul activitå¡ii productive
din economie. Cre¿terea produc¡iei duce ¿i la cre¿terea venitului disponibil permanent al
sectorului privat (gospodåriilor), ceea ce va impulsiona cheltuielile de consum. ¥n urma
sporirii acestor cheltuieli, cererea agregatå cre¿te, deci ¿i oferta agregatå va fi influen¡atå în
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
Figura 5.4
Se observå cå pozi¡ia curbei LM depinde de oferta de bani MS. Pentru un nivel
constant al ratei dobânzii, cu cât oferta de bani cre¿te, oamenii de¡in o cantitate mai mare de
bani, deci ei pot efectua un volum sporit de tranzac¡ii pe pia¡a bunurilor ¿i serviciilor. Aceastadeterminå, în final, o cre¿tere a venitului/outputului total.
Alternativ, pentru un nivel dat al venitului/outputului, o cre¿tere a ofertei de bani
implicå ¿i o ofertå în exces de credite, deci o scådere a ratei dobânzii.
¥n ambele cazuri, curba LM se va deplasa spre dreapta. Ca urmare a acestei
deplasåri, apare un nou punct de echilibru macroeconomic, notat B, cåruia îi corespunde un
venit/output Y1e mai mare decât Y0
e ¿i o ratå a dobânzii r1e mai micå decât r0
e.
5.2.2 Determinarea multiplicatorilor monetari
Så determinåm, în continuare, multiplicatorii monetari, adicå valorile pe care le iau
cre¿terile de vanit/output, respectiv ale ratei dobânzii atunci când oferta de bani se modificå
cu o unitate monetarå.
Pentru aceasta, vom presupune, mai întâi, cå parametrii modelului (5.1)-(5.9) se
men¡in constan¡i în intervalul de timp în care economia trece de la un echilibru la altul ca
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
( )rm
im
m
k M m
m
k A
r
r
y
r S r= −
− +1
1 0
De aici ob¡inem
∆ ∆r m
im
m
c t im
m
Mr
r
y
r
y y r
y
r
S
= −− − +
11
1 1( )
Se observå cå multiplicatorul monetar care måsoarå influen¡a varia¡iei masei
monetare (ofertei de bani) asupra ratei dobânzii este de forma
k
m
im
m
c t i mm
r m
r
r
y
r
y y ry
r
= −− − +
<1
1
1 1
0
( )
(5.15)
Semnul acestui multiplicator este dat de faptul cå mr<0, iar expresia din parantezå
este, evident, pozitivå. Acest lucru exprimå faptul cå o cre¿tere a ofertei de bani determinå o
scådere a ratei dobânzii, cum este ¿i logic.
Dupå cum se observå, valorile celor doi multiplicatori monetari, kym ¿i krm, depind de
valorile tuturor parametrilor din model.
Cu alte cuvinte, ei sunt func¡ii de propensitatea marginalå pentru consum, cy, de rata
marginalå a taxelor, ty, de senzitivitatea investi¡iilor la rata dobânzii ir, de senzitivitatea cereriide bani în raport cu venitul my ¿i de senzitivitatea cererii de bani în raport cu rata dobânzii
¥n schimb, modul în care influn¡eazå fiecare parametru valoarea multiplicatorului
diferå de la un multiplicator la altul.
Astfel, pentru kym avem:
∂
∂
∂
∂
∂
∂
∂
∂
∂
∂
k
c
k
t
k
m
k
i
k
m
y m
y
y m
y
y m
y
y m
r
y m
r
> < < > <0 0 0 0 0; ; ;| |
;| |
(5.18)
Deci multiplicatorul monetar al venitului/outputului, kym, este o func¡ie crescåtoare de
propensitatea marginalå pentru consum cy: cu cât aceastå propensitate este mai mare, cuatât valoarea multiplicatorului va fi mai mare. Motivul constå în faptul cå, pentru o cre¿tere
datå a venitului disponibil permanent, cu cât este mai mare propensitatea pentru consum, cu
atât va fi mai intens stimulentul de a consuma, deci cheltuielile de consum vor cre¿te, iar
cererea agregatå va fi ¿i ea mai mare.
Multiplicatorul monetar al venitului este o func¡ie descrescåtoare de rata marginalå a
fiscalitå¡ii, deci cu cât aceastå ratå marginalå este mai mare, cu atât mai micå este valoarea
multiplicatorului kym.
A treia derivatå par¡ialå din (5.18) implicå faptul cå multiplicatorul monetar al venituluieste o func¡ie descrescåtoare de senzitivitatea cererii de bani în raport cu venitul/outputul.
O cre¿tere datå a venitului duce la o cre¿tere a cererii de bani ¿i deci la o cre¿tere a
ratei dobânzii. Aceasta tinde så compenseze scåderea ini¡ialå a ratei dobânzii ¿i deci reduce
efectul total al politicii monetare asupra venitului/outputului. Cu cât este mai mare
senzitivitatea cererii de bani în raport cu venitul, cu atât mai mare va fi cererea de bani ¿i
deci ¿i rata dobânzii ¿i mai micå valoarea multiplicatorului monetar al venitului.
A patra derivatå din (5.18) aratå cå multiplicatorul kym reprezintå o func¡ie
crescåtoare de senzitivitatea investi¡iilor al rata dobânzii. ¥n sfâr¿it, a cincea derivatå din
(5.18) indicå faptul cå multiplicatorul kym este o func¡ie descrescåtoare de senzitivitatea
cererii de bani la rata dobânzii.
Pentru o cre¿tere datå a ofertei de bani, cu cât aceastå senzitivitate este mai mare,
cu atât mai micå este scåderea în rata dobânzii ¿i deci cu atât mai mic este stimulentul de a
investi.
¥n cazul multiplicatorului monetar al ratei dobânzii krm avem
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
∂∂
∂∂
∂∂
∂∂
∂∂
k
c
k
t
k
m
k
i
k
mr m
y
rm
y
r m
y
r m
r
rm
r
< > > < >0 0 0 0 0; ; ;| |
;| |
(5.19)
Interpretarea care se poate da acestor expresii este similarå celei anterioare, ¡inând
cont de sensul fiecårei inegalitå¡i. Nu vom repeta aceste explica¡ii, observând, totu¿i, cå cei
doi multiplicatori monetari introdu¿i au o ac¡iune destul de complicatå, concretizatå în efecte
câteodatå contrare.
Acest lucru are consecin¡e în ce prive¿te definirea strategiei politicii monetare, deci
în alegerea scopului asupra cåruia se inten¡ioneazå så se ac¡ioneze utilizând instrumentelepoliticii monetare.
5.2.3 Efecte de transmisie ale politicilor monetare
S-a aråtat mai sus cå politica monetarå are la bazå faptul cå schimbåri în oferta de
bani afecteazå cererea agregatå de bunuri ¿i servicii. Mecanismul economic prin care se
manifestå acest lucru se nume¿te efectul de transmisie al politicii monetare. Acest efectde transmisie reprezintå, de fapt, o legåturå între bani ¿i modul în care ei sunt cheltui¡i de
diferi¡i agen¡i economici care intrå în posesia lor.
Transmisia politicii monetare poate fi reprezentatå, la modul cel mai general, ca în
schema urmåtoare:
M r I D YY C D
M r I Y
S
D
D↑ ⇒ ↓ ⇒ ↑ ⇒ ↑ ⇒ ↑ ⇒
↑ ⇒ ↑ ⇒ ↑
↑ ⇒ ↑ ⇒ ↓ ⇒ ↓
Autoritå¡ile monetare determinå, printr-un instrument de politicå monetarå, de
exemplu printr-o OPD, extinderea ofertei de bani. Aceasta duce la o scådere a ratei dobânzii
(MS↑⇒r↓).
Rate ale dobânzii mai scåzute înseamnå cå costul creditelor se reduce ¿i deci
firmele sunt tentate så-¿i extindå programele de investi¡ii (r↓⇒I↑). Deoarece aceasta
presupune cre¿terea cheltuielilor de investi¡ii, care reprezintå o componentå a cererii
agregate de bunuri ¿i servicii, cre¿terea investi¡iilor duce deci la sporirea cererii agregate
La nivelul ini¡ial al venitului de echilibru Y0e, aceasta duce la apari¡ia unei cereri în
exces de bunuri ¿i servicii. Firmele råspund acestei cereri în exces crescând outputul ¿i deci
¿i volumul factorilor de produc¡ie pe care îi utilizeazå.
Aceasta face ca veniturile gospodåriilor så creascå (D↑⇒Y↑) deci ¿i venitul disponibil permanent va cre¿te (Y↑⇒YD↑). Aceastå cre¿tere a venitului disponibil determinå gospodåriile såcreascå cheltuielile de consum (YD↑⇒C↑) care la r!ndul såu stimulea"å #ncå o datå cererea agregatå(C↑⇒D↑).
Acest ciclu se repetå p!nå c!nd economia a$unge la un nou echilibru. Dar la fiecare ciclu
cre¿terea cererii agregate este tot mai micå deoarece guvernul percepe o ta%å ce repre"intå o parte dincre¿terea de venit iar gospodåriile #¿i #nsu¿esc cealaltå parte. &n plus cre¿terea de venit determinå ¿i o cre¿tere a cererii de bani necesarå finan'årii unui
volum mai mare de tran"ac'ii (Y↑⇒D↑) ceea ce duce la o cre¿tere a ratei dob!n"ii (D↑⇒r ↑) ceeace descura$ea"å investi'iile (r ↑⇒↓) deci face ca venitul så se reducå (↓⇒Y↓).
Aceastå schemå generalå a efectului de transmisie monetarå poate fi detaliatå ¿i mai mult pun!nd #n eviden'å principalele canale prin care politica monetarå #¿i e%ercitå efectele asupra cereriiagregate.
*%istå #n acest sens patru canale principale de¿i ele au o serie de ramifica'ii care fac caefectele politicii monetare så se difu"e"e #n #ntreaga economie. Aceste canale principale sunt+ (i)canalul ratei dob!n"ii, (ii) canalul avu'iei, (iii) canalul creditelor, ¿i (iv) canalul a¿teptårilor infla'ioniste. -å aråtåm #n continuare modul #n care func'ionea"å aceste canale.
(i) Canalul ratei dobânzii
Acesta repre"intå cel mai obi¿nuit mod #n care politica monetarå afectea"å cheltuielile deconsum ¿i de investi'ii ¿i deci cererea agregatå. modificare a nivelului ratei dob!n"ii schimbå costulcreditelor acordate precum ¿i costul de oportunitate al economisirii venitului #n loc de a/l cheltui.
Diferitele categorii de cheltuieli sunt sen"itive #n mod diferit la schimbårile #n rata dob!n"ii.Cele mai sen"itive se pare cå sunt investi'iile imobiliare deci investi'iile #n case sau #n construc'ia deapartamente.
oile locuin'e sunt finan'ate prin #mprumuturi pe termen lung #mprumuturi care trebuiereturnate #ntr/o perioadå mare de timp. De aceea o schimbare oric!t de micå a nivelului ratei dob!n"iimodificå destul de mult rata lunarå care trebuie plåtitå pentru a returna #mprumutul.
nvesti'iile #n capital fi% sunt oarecum mai pu'in sen"itive la schimbåri #n rata dob!n"ii. *lesunt fåcute pentru a aduce un profit #n viitor. Deoarece astfel de investi'ii sunt inerent riscantefirmele care le fac sunt de regulå foarte precaute c!nd decid dacå un proiect este profitabil sau nu.irmele se pot prote$a investind doar #n proiecte pentru care se a¿teaptå så aibå o ratå a profitului maimare dec!t costul #mprumutului fåcut pentru a investi.
&n sf!r¿it cheltuielile de consum pentru bunuri durabile (autoturisme echipament casnicmobilier ¿.a.) sunt de asemenea sen"itive #ntr/o oarecare måsurå la schimbåri #n rata dob!n"ii. cre¿tere a ratei dob!n"ii spore¿te costul creditului contractat pentru a cumpåra astfel de bunuri cutoate cå impactul acestei cre¿teri #n ca"ul unui credit pe o perioadå de un an este mai mic dec!t pentrucel pe termen lung.
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
&n plus o ratå a dob!n"ii mai mare poate stimula gospodåriile så/¿i sporeascå economiiledeci så acumule"e #n pre"ent avu'ie pentru a consuma mai mult mai t!r"iu.
Acest canal al ratei dob!n"ii poate fi atunci repre"entat dupå cum urmea"å+
-↑⇒r ↓ i↓⇒C2 ↑⇒ 2 ↑ ↑ CD↑⇒ D↑⇒Y↑
Deci o cre¿tere a masei monetare determinå o scådere a ratei nominale a dob!n"ii ¿i probabil a ratei reale a acesteia (-↑⇒r ↓ i↓).
-chimbarea ce are loc #n rata dob!n"ii reduce costul creditelor deci volumul acestora vacre¿te (r ↑ i↑⇒C2 ↑). Aceasta la r!ndul såu afectea"å mårimea investi'iilor #n construc'iire"iden'iale a investi'iilor #n capital productiv ¿i cererea pentru bunuri de consum durabile(C2 ↑⇒2 ↑ ↑ C↑).
3oate cele trei mårimi sunt #nså componente ale cererii agregate de bunuri ¿i servicii carese va modifica ¿i ea (2 ↑ ↑ CD↑⇒D↑) determin!nd #n final cre¿terea venitului4outputului(D↑⇒Y↑). -e observå cå acest canal al ratei dob!n"ii coincide primei pår'i a efectului de transmisiemoentarå. Desigur cå lucrurile apar #n acest ca" mai detaliat fiind eviden'iate fiecare dintrecomponentele cheltuielilor de investi'ii respectiv cheltuielilor de consum care se modificå atunci c!ndrata dob!n"ii pe pia'a creditelor.
(ii) Canalul avu¡iei
Acest canal nu apare eviden'iat #n efectul de transmisie introdus de¿i el este destul deimportant. Cau"a o constituie faptul cå el lucrea"å prin intermediul canalului pre"entat anterior. Avu'ia se acumulea"å la nivelul gospodåriilor prin intermediul activelor financiare acestea
påstr!nd o parte semnificativå din avu'ia lor financiarå sub formå de obliga'iuni bonuri de te"aur sau pår'i din societå'i de investi'ii.
politicå monetarå e%pansionistå care cre¿te oferta de bani deci reduce rata dob!n"ii vadetermina #n acela¿i timp cre¿terea valorii de pia'å a avu'iei de'inute sub formå de active financiarede cåtre gospodårii. Acestea vor reac'iona la aceastå cre¿tere a avu'iei financiare economisind mai
pu'in ¿i cheltuind mai mult pentru bunuri de consum.
5n nivel mai #nalt al avu'iei reduce nevoia de a economisi p!nå c!nd se atinge un anumit
plafon al avu¡iei care permite consumatorilor så cumpere mai multe bunuri de consum #n pre"ent.Cre¿terea cheltuielilor pentru bunuri de consum determinå cre¿terea cererii agregate (C↑⇒D↑) caredeterminå la r!ndul såu cre¿terea outputului (D↑⇒Y↑).
Dar politica monetarå poate så/¿i e%ercite efectele sale asupra avu'iei ¿i #ntr/un alt mod.Atunci c!nd 6anca Centralå reduce rata dob!n"ii atractivitatea obliga'iunilor ca investi'ii financiarese reduce. &n schimb cre¿te atractivitatea ac'iunilor diferitelor firme. ul'i investitori #ncep såcumpere mai multe ac'iuni ¿i mai pu'ine obliga'iuni.
Cre¿terea cererii de ac'iuni spore¿te pre'ul acestora pe pia'a ac'iunilor. Dar pre'uri mai mariale ac'iunilor #nseamnå ¿i o avu'ie financiarå sporitå a gospodåriilor. ar o avu'ie mai mare agospodåriilor are efecte asupra cre¿terii cheltuielilor de consum.
Cre¿terea pre'urilor de pia'å ale ac'iunilor are efect ¿i asupra cheltuielilor de investi'ii. Dupåcum a aråtat 3obin o firmå #¿i poate e%tinde capacitatea de produc'ie #n douå moduri principale+cumpår!nd noi bunuri capitale (deci fåc!nd cheltuieli de investi'ii) sau cumpår!nd capacitå'i de
produc'ie de$a e%istente (de e%emplu cumpår!nd o firmå concurentå). Dar costul unei firmerepre"intå pre'ul de pia'å al ac'iunilor firmei respective iar costul unei noi investi'ii repre"intå costulnoilor bunuri capitale produse.
7e måsurå ce pre'ul ac'iunilor cre¿te costul firmelor care sunt de v!n"are cre¿te. Deci
firmele care doresc så/¿i e%tindå capacitatea de produc'ie sunt mai tentate så investeascå #n bunuricapitale nou produse dec!t #n cumpårarea unor firme e%istente.
&n acest mod printr/o politicå monetarå e%pansionistå care cre¿te pre'ul de pia'å alac'iunilor firmelor e%istente se stimulea"å cheltuielile de investi'ii ¿i deci cererea agregatå. nvers
printr/o politicå monetarå restrictivå care duce la scåderea pre'ului de pia'å al ac'iunilor firmelor e%istente se descura$ea"å cheltuielile de investi'ii ¿i #n consecin'å cererea agregatå scade.
(iii) Canalul creditelor disponibile
5n al treilea canal prin care politica monetarå afectea"å cheltuielile deci ¿i cererea agregatåeste cel prin care creditele devin disponibile pentru anumite sectoare ale economiei. Acest canal esteimportant #n måsura #n care deficitul de informa'ie face dificilå dacå nu imposibilå pentru anumi'i
solicitan'i de credite så le ob'inå din alte surse dec!t de la o bancå.
-å presupunem cå informa'ia pe pia'a creditelor este necostisitoare ¿i perfectå #n sensul cåto'i participan'ii dispun de toate informa'iile relevante pentru a lua deci"ii. Deci creditorii ¿tiu cumvor utili"a debitorii fondurile #mprumutate cunosc posibilitå'ile acestora de a/¿i plåti ratele ¿idob!n"ile precum ¿i riscul proiectelor #n care sunt anga$a'i.
&n aceste condi'ii debitorii poten'iali (solicitan'ii de credite) vor putea så #mprumute de laoricare creditor de pe pia'å. Debitorii cu un risc mai mare vor plåti o ratå mai mare a dob!n"ii dec!tdebitorii cu un risc mai mic dar fiecare are acces la credite la un pre' $ust determinat de pia'å.
Din nefericire #nså informa'ia pe pia'a creditelor nu este nici necostisitoare ¿i nici perfectå.Creditorii trebuie så utili"e"e resurse importante pentru a ob'ine informa'ii despre creditori. Dar
pentru debitorii mari care iau credite #n mod repetat costurile ob'inerii informa'iei ca procent dinsuma #mprumutatå este mai mic dec!t pentru micii debitori.
De aceea gospodåriile ¿i firmele mici ¿i mi$locii nu pot #mpumuta direct de pe pia'afinanciarå de e%emplu prin emiterea de obliga'iuni deoarece investitorii nu sunt dispu¿i såcheltuiascå pentru a ob'ine informa'ia necesarå costul acesteia fiind mult mai mare ca procent #nmårimea #mprumutului. *le vor apela la intermediari financiari ¿i #n primul r!nd la bånci pentru aob'ine creditele necesare.
6åncile sunt speciali"ate #n a ob'ine informa'ii despre solicitan'ii de credite. De¿i este oopera'ie costisitoare #n måsura #n care banca de"voltå o rela'ie continuå cu un debitor costul ob'ineriiinforma'iei poate fi redus prin #mpår'irea lui #ntre mai multe credite acordate.
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
6åncile nu acordå #nså #mprumuturi oricårui solicitant dispus så plåteascå rata dob!n"ii de pe pia'å. *le stabilesc norme de creditare ¿i le utili"ea"å pentru a decide cui acordå credite ¿i cui nu.
C!nd 6anca Centralå spore¿te cantitatea de re"erve din sistemul bancar #n urma aplicårii unei politici monetare e%pansioniste cele mai multe bånci comerciale nu vor reduce rata dob!n"ii lacreditele acordate ci vor rela%a condi'iile de creditare stabilite.
Cu alte cuvinte o astfel de politicå monetarå e%pansionistå determinå båncile comerciale såfacå creditele mai accesibile firmelor mici ¿i mi$locii. -porirea volumului de credite #nseamnåcre¿terea fondurilor de investi'ii de care dispun ceea ce duce la cre¿terea cheltuielilor de investi'ii ¿ideci la sporirea cererii agregate.
Acest canal este imporatant deoarece contribuie la de"voltarea sectorului #ntreprinderilor
mici ¿i mi$locii firmele care apar'in acestui sector av!nd o contribu'ie importantå la formareaoutputului ¿i la ocuparea for'ei de muncå. Dacå aceste firme nu ar ob'ine credite ele nu ar fi capabilesingure så/¿i e%tindå produc'ia ¿i så anga$e"e noi muncitori.
Deci o politicå monetarå restrictivå care restr!nge volumul creditelor acordate love¿te #n primul r!nd #n #ntreprinderile mici ¿i mi$locii. &n aceste condi'ii solu'ia ar constitui/o de"voltareaunor surse alternative de creditare care så preia o parte din finan'area sistemului #ntreprinderilor mici¿i mi$locii.
(iv) Canalul a¿teptårilor infla¡ioniste
Al patrulea canal deosebit de important prin care o politicå monetarå afectea"å mårimea
cheltuielilor din economie este cel al a¿teptårilor infla'ioniste. 7osibilitatea ca o politicå monetaråe%pansionistå så afecte"e nivelul pre'urilor deci så determine cre¿terea infla'iei re"ultå foarte clar dinurmåtoarele.
Dacå 6anca Centralå in$ectea"å cantitå'i mari de bani #n economie fondurile disponibile pentru a cumpåra bunuri ¿i servicii vor cre¿te foarte mult. Cererea agregatå va cre¿te ¿i ea #nconsecin'å.
3otu¿i in$ect!nd bani #n acest fel nu are loc o cre¿tere a capacitå'ii productive a sectoruluide produc'ie. Dacå economia func'ionea"å de e%emplu aproape de nivelul såu poten'ial cre¿tereacererii agregate va #mpinge #n sus pre'urile fårå så aibå efecte prea mari asupra outputului.
Desigur politici monetare prin care se determinå schimbåri moderate #n oferta de bani pot såstabili"e"e cererea agregatå. De e%emplu dacå se in$ectea"å bani #n economie c!nd cererea agregatå(consum investi'ii ¿i e%port net) este #n scådere se pot stimula cheltuielile.
-imilar restr!ng!nd oferta de bani c!nd cererea agregatå este #ntr/o cre¿tere mai rapidådec!t cresc pre'urile cheltuielile sunt descura$ate ¿i infla'ia se reduce. Agen'ii economici cunosc acestlucru ¿i decid asupra cheltuielilor pe care inten'ionea"å så le efectue"e pe ba"a a¿teptårilor lor privindinfla'ia. Dar o cre¿tere a infla'iei a¿teptate duce la cre¿terea ratei profitului activelor reale comparativcu rata profitului activelor financiare. -å aråtåm acest lucru printr/un e%emplu.
-å presupunem cå 6anca Centralå printr/o ac'iune surpri"å trece la o politicå monetaråe%pansionistå agresivå. Deoarece economia func'ionea"å aproape de nivelul outputului poten'ialschimbarea politicii monetare declan¿ea"å o cre¿tere bruscå a infla'iei a¿teptate viitoare.
Aceastå cre¿tere are un impact deosebit asupra gospodåriilor ¿i firmelor care de'in at!tbalan¡e monetare (lichiditå'i ¿i depo"ite la termen) c!t ¿i active reale (bunuri durabile stocuri de
produse intermediare ¿i bunuri capitale).5n individ care inten'ionea"å så achi"i'ione"e de e%emplu un bun durabil ¿tie cå va trebui
så/l achi"i'ione"e c!t mai repede el cost!nd astfel mai pu'in acum dec!t #nainte de cre¿terea a¿teptatåa pre'urilor. irmele reac'ionea"å similar+ cumpår!nd acum stocuri suplimentare de produseintermediare sau bunuri capitale cautå så nu plåteascå pentru ele mai mult #n viitor.
&n acest fel ca urmare a politicii monetare e%pansioniste surpri"å se stimulea"å cheltuielilecurente deci ¿i cererea agregatå. Acest canal este cu at!t mai important cu c!t infla'ia este mai maredeoarece #n acest ca" ¿i infla'ia a¿teptatå va fi mare.
5.3 EFCE!"# $%&'C&% %!E'#E
*ficien'a politicilor monetare ca ¿i #n ca"ul politicilor fiscale e%primå intensitatea cu careaceastå politica #¿i e%ercitå efectele asupra scopurilor determinate.
Aceastå eficien'å dependentå de condi'iile #n care func'ionea"å economia poate fi anali"atåca eficien¡å absolutå ce e%primå numai efectele politicii monetare #n func'ie de intensitateainstrumentelor politice utili"ate ¿i eficien¡å relativå* raportatå la eficien'a politicii fiscale.
Ambele tipuri de anali"å sunt utile #n alegerea politicii monetare celei mai adecvate sau #ncombinarea acesteia cu o politicå fiscalå care så/i måreascå eficacitatea.
5.3.+ Eficien¡a absolutå a politicii monetare (cazul pre¡urilor ri,ide)
8a fel ca #n ca"ul politicii fiscale eficien'a absolutå a politicilor monetare depinde decondi'iile economice concrete #n care se aplicå. *a este condi'ionatå #n primul r!nd de mårimeamultiplicatorilor monetari ¿i #n al doilea r!nd de gradul de de"voltare a economiei.
7entru a aråta acest lucru så utili"åm repre"entarea graficå din figura 9.9. &n partea dinst!nga sus a figurii pentru #nceput economia se considerå #n punctul de echilibru macroeconomic Aaflat la intersec'ia curbelor - ¿i 80.
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
igura 9.9
cre¿tere a ofertei de bani (deci o politicå monetarå e%pansionistå) deplasea"å curba 8cåtre dreapta $os #ntr/o nouå po"i'ie 81.
Dacå rata dob!n"ii ar råm!ne la nivelul ini'ial r 0 atunci venitul4outputul Y ar cre¿te de la Y0
la Y1. Dar prin deplasarea curbei 8 de/a lungul curbei - se stabile¿te un nou punct de echilibru 6cåruia #i corespunde un venit de echilibru Y : mai mic dec!t Y1 dar mai mare dec!t Y0 ¿i o ratå adob!n"ii de echilibru r : mai micå dec!t r 0.
7e pia'a bunurilor ¿i serviciilor aceastå schimbare #n oferta de bani presupune deplasareacurbei AD cåtre dreapta de la AD0 la AD1 (graficul din st!nga $os al figurii 9.9). Deoarece pre'urile 7sunt rigide pre'ul de echilibru ini'ial 7 0 råm!ne acela¿i ¿i dupå ce venitul4outputul cre¿te de la Y 0 laY:.
7e pia'a monetarå (graficul din dreapta sus al figurii 9.9) oferta de bani realå m- (carerepre"intå oferta de bani nominalå - raportatå la nivelul pre'urilor) se repre"intå sub forma uneidrepte verticale ea fiind variabilå e%ogenå.
Cererea de bani realå md (ob'inutå raport!nd cererea nominalå de bani D la nivelul pre'urilor 70) se repre"intå ini'ial sub forma unei curbe m0
d.
7ia'a monetarå este ini'ial la echilibru #n punctul A;. cre¿tere a ofertei de bani deplasea"åcurba m- cåtre dreapta de la m0
- la m1-.
&n acela¿i timp cre¿terea venitului4outputului Y ¿i scåderea ratei dob!n"ii r deplasea"å ¿icurba md cåtre dreapta de la m0
d la m1d. oul echilibru al pie'ei monetare se atinge #n punctul 6; #n
care curba m1- ¿i proiec'ia lui r 1 se intersectea"å.
*ficien'a politicii monetare #n acest ca" poate fi scriså ca fiind+
E Y Y
m mM S S= −
−| |
| |1 0
1 0
(9.:0)
unde la numåråtor avem cre¿terea #n valoare absolutå a venitului4outputului iar la numitor cre¿terea #nvaloare absolutå a ofertei de bani. &n esen'å ea e%primå numårul de unitå'i monetare cu care cre¿tevenitul pentru fiecare unitate monetarå cu care cre¿te oferta de bani (ba"a monetarå).
Dupå cum se poate observa pentru o pantå datå a curbei - mårimea cre¿terii lui Y decieficien'a politicii monetare este dependentå de panta curbei 8. Cu c!t curba 8 este mai pu'in#nclinatå cu at!t eficien'a politicii monetare este mai mare (ve"i figura 9.<).
-e observå din figurå cå #n "ona #n care curba 8 este aproape ori"ontalå (deci panta sa estemare tin"!nd cåtre infinit) o deplasare a acesteia cåtre dreapta determinå o cre¿tere micå avenitului4outputului de la Y0 la Y1 #n timp ce #n "ona #n care curba 8 este aproape verticalå (deci
panta sa este micå tin"!nd cåtre "ero) o deplasare a ei cåtre dreapta determinå o cre¿tere mare avenitului4outputului de la Y0= la Y1=.
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
igura 9.<
Dar ¿tim cå panta curbei 8 este − >m
m
y
r 1
0 , o pantå micå (aproape "ero) presupune cå
m>→0 ¿i4sau mr → * ceea ce #nseamnå o cerere de bani md insensibilå la cre¿tereavenitului4outputului dar foarte sensibilå la varia'iile ratei dob!n"ii r.
Altfel spus cre¿terea cererii de bani are drept cau"å #n primul r!nd cre¿terea cheltuielilor deinvesti'ii lucru care se reflectå imediat #n cre¿terea cererii agregate D ¿i #n consecin'å avenitului4outputului Y. Datoritå acestei dependen'e directe eficien'a politicii monetare este foartemare.
&n schimb o pantå mare a curbei 8 presupune cå m>→ ¿i4sau mr →0 deci cererea de banieste sensibilå la modificårile de venit ¿i insensibilå la modificårile ratei dob!n"ii. Drept urmarevenitul4outputul nu este #n nici un fel afectat de politica monetarå care este ineficientå.
5.3.- Eficien¡a absolutå a politicii monetare (cazul pre¡urilor fleibile)
ai sus am presupus cå pre'urile sunt rigide deci nivelul pre'urilor se men'ine constant pe perioada de aplicare a politicii monetare. -å rela%åm #n continuare aceastå ipote"å deci såconsideråm cå nivelul pre'urilor se poate modifica prin aplicarea unei anumite politici monetare. &nfigura 9.? se repre"intå acest ca".
ni'ial economia se aflå #n punctul de echilibru A cåruia #i corespunde venitul Y0 ¿i ratadob!n"ii r 0.
&n urma cre¿terii ofertei de bani curba 8 se deplasea"å de la 8 0 la 81 determin!nd unnou punct de echilibru 6 caracteri"at de venitul 4 outputul Y1 ¿i de rata dob!n"ii r 1.
7e pia'a bunurilor ¿i serviciilor acest lucru #nseamnå deplasarea curbei AD cåtre dreapta dela AD0 la AD1. &n acest ca" #nså cre¿terea cererii de bunuri duce la cre¿terea pre'urilor de la 70 la 71
Drept urmare curba 8 va reveni cåtre st!nga #ntr/o nouå po"i'ie 8 : cåreia #i corespundeun venit Y: mai mic Y1 ¿i o ratå a dob!n"ii r : mai mare dec!t r 1.
*conomia se stabili"ea"å #n punctul de echilibru permanent C care are coordonatele (Y : r :).7e pia'a monetarå aceastå revenire a curbei 8 #nseamnå o reducere a ofertei de bani reale de la m 1
-
la m:-.
Cu alte cuvinte #n condi'iile unor pre'uri fle%ibile modificarea de venit ce se ob'ine princre¿terea ofertei de bani deci printr/o politicå monetarå e%pansionistå este mai micå dec!t #ncondi'iile unor pre'uri rigide.
Deci politica monetarå este mai eficientå #ntr/o economie cu pre'uri rigide ¿i mai pu'ineficientå #ntr/o economie cu pre'uri fle%ibile.
5.3.3 Eficien¡a politicii monetare /n raport cu politica fiscalå
7oliticile monetare ¿i fiscale au o eficien'å diferitå eficien'å care este dependentå decondi'iile concrete din economie. Altfel spus dacå ne referim la o economie cu pia'å financiarå
descriså de modelul (9.1)/(9.@) eficien'a acestor douå tipuri de politici depinde de to'i parametriimodelului deoarece multiplicatorii politicii monetare respectiv ai politicii fiscale sunt dependen'i deace¿ti parametri.
Anali"a mai atentå a acestor dependen'e relevå #nså un fapt interesant. Astfel consider!ndmultiplicatorul cheltuielilor guvernamentale B ¿i multiplicatorul monetar >m observåm cå o cre¿terea propensitå'ii marginale pentru consum c> determinå cre¿terea ambilor multiplicatori, o cre¿tere aratei marginale a fiscalitå'ii t> duce la reducerea mårimii ambilor multiplicatori, o cre¿tereasen"itivitå'ii cererii de bani la modificarea venitului m> determinå scåderea mårimii celor doimultiplicatori.
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
&n schimb cre¿terea sen"itivitå'ii cheltuielilor de investi'ii #n raport cu rata dob!n"ii ir ducela cre¿terea mårimii lui >m dar la reducerea mårimii lui B iar o cre¿tere a sen"itivitå'ii cererii de
bani la modificarea ratei dob!n"ii mr reduce mårimea lui >m dar cre¿te mårimea lui B.
De aici re"ultå cå eficien'a relativå a celor douå politici politica fiscalå ¿i politica monetaråeste dependentå doar de ir ¿i m r . Acest lucru se poate observa u¿or dacå facem raportul valorilor celor doi multiplicatori.
∂
∂
∂
∂
Y
GY
m
k
k
m
i
G
ym
r
r
= = (9.:1)
2ela'ia (9.:1) e%primå faptul cå cu c!t m r este mai mare ¿i cu c!t i r este mai mic cu at!t politica fiscalå este mai eficientå #n raport cu politica monetarå ¿i invers cu c!t m r
este mai mic ¿i cuc!t ir este mai mare cu at!t politica monetarå este mai eficientå #n raport politica fiscalå.
*ficien'a relativå a celor douå politici varia"å #ntre anumite limite e%treme #n care una dintre politici are eficien'å ma%imå iar cealaltå politicå este complet ineficientå. *ste greu de presupus cåaceste limite sunt atinse #n realitate dar ele trebuie cunoscute. -å e%aminåm #n continuare acestelimite date de valorile e%treme pe care le pot lua ir ¿i respectiv mr .
a) Cazul /n care mr
Acest ca" este cunoscut ¿i sub numele de cursa lic0iditå¡ii. Din e%presiile multiplicatoruluifiscal B respectiv multiplicatorului monetar al venitului >m ob'inem+
lim( )
lim
| |
| |
my y
my
r
r
Y
G c t
Y
m
→ ∞
→ ∞
=− −
=
∂
∂
∂
∂
1
1 1
0
Altfel spus cu c!t mr devine mai mare #n valoare absolutå cu at!t multiplicatorul fiscal Btinde cåtre multiplicatorul fiscal simplu 141/c>(1/t>) deci cåtre o valoare constantå mai mare dec!toricare dintre valorile posibile ale lui B. &n schimb multiplicatorul monetar al venitului >m pentruaceea¿i valoare a lui mr tinde cåtre "ero.
&n acest ca" politica fiscalå este mai eficientå* /n timp ce politica monetarå este completineficientå.
-å dåm #n continuare o interpretare graficå cursei lichiditå'ii.
&n figura 9. se observå cå curba 8 este ori"ontalå. Aceasta deoarece #n ca"ul #n caremr → panta curbei 8 este ¿i ea egalå cu infinit.
ni'ial economia se aflå #n punctul de echilibru macroeconomic A caracteri"at de venitul deechilibru Y0 ¿i de rata de echilibru a dob!n"ii r 0 (figura 9. a).
igura 9.
-å presupunem mai #nt!i cå guvernul aplicå o politicå fiscalå de cre¿tere a cheltuielilor guvernamentale de la B0 la B1. Aceasta va deplasa curba - cåtre dreapta de la - 0 la -1. -e stabile¿teun nou punct de echilibru macroeconomic #n 6 caracteri"at de venitul de echilibru Y1 mai mare dec!tY0 ¿i de o ratå a dob!n"ii egalå cu r 0.
Cre¿terea venitului ∆Y Y1 / Y0 este datå de +
∆ ∆Yc t
G Gc t
Gy y y y
=− −
− =− −
1
1 1
1
1 11 0( ) ( )
( )
care este cea mai mare cre¿tere de venit posibilå prin aplicarea politicii fiscale ∆B.
&n schimb dacå s/ar utili"a o politicå monetarå #ntr/o astfel de situa'ie ea ar fi completineficientå. Dupå cum se observå #n figura 9.b) cre¿terea ofertei de bani #n condi'iile #n care curba8 este perfect ori"ontalå nu are nici un efect aspra acesteia. Altfel spus venitul råm!ne neschimbat.
Cau"ele economice ale unui astfel de comportament sunt urmåtoarele+ &ntruc!t m r → *
oamenii preferå #ntotdeauna så de'inå #n portofoliile lor bani #n loc de obliga'iuni guvernamentale (sespune cå ei cad #n cursa lichiditå'ii).
Aceasta apare cu certitudine c!nd venitul adus de obliga'iuni este "ero. u vor e%ista #nacest ca" stimulente pentru a de'ine obliga'iuni deoarece banii care nu aduc nici ei vreun venit dacå
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
sunt de'inu'i sub formå lichidå au avanta$ul cå repre"intå un mediu de schimb ¿i #n plus nu pre"intånici riscul unei pierderi de capital. *ste u¿or de #n'eles de ce politica monetarå este ineficientå #n ca"ul cursei lichiditå'ii. ricecre¿tere a ofertei de bani de cåtre autoritå'ile monetare va fi perceputå imediat de cåtre sectorul privatcare va #ncerca så scape de obliga'iunile guvernamentale pe care le de'ine. Acesta va #ncerca så lev!ndå la un pre' neschimbat.
Deoarece #n aceastå situa'ie rata dob!n"ii nu scade #n ciuda cre¿terii ofertei de banicheltuielile de investi'ii nu vor fi stimulate deci venitul va råm!ne neschimbat.
&n schimb politica fiscalå se dovede¿te cea mai eficientå c!nd este aplicatå #n condi'iilecursei lichiditå'ii. cre¿tere a cheltuielilor guvernamentale stimulea"å direct cererea agregatå ¿i decivenitul. Cre¿terea de venit determinå o sporire a cererii de bani pentru tran"ac'ii care are loc #n
condi'iile unei rate neschimbate a dob!n"ii datoritå marii lichiditå'i e%istente. ndivi"ii de'in #n portofoliile lor mai mul'i bani dec!t este necesar pentru tran"ac'ii.8ichiditå'ile suplimentare vor fi orientate cåtre economisire deci cåtre investi'ii mai ales cå ratadob!n"ii nu se modificå. Datoritå cre¿terii cheltuielilor de investi'ii nu apare o contrac'ie a venituluideci efectul de croEding out nu se produce.
b) Cazul /n care mr 1
&n acest ca" avem imediat
lim
lim
| |
| |
m
mr y
r
r
Y
G
Y
m m
→
→
=
=
0
0
0
1
∂
∂
∂
∂
Altfel spus c!nd sen"itivitatea cererii de bani la schimbåri #n rata dob!n"ii m r devine foartemicå multiplicatorul fiscal este "ero #n timp ce multiplicatorul monetar al venitului ia valoarea 14m>.Acum politica fiscalå devine complet ineficientå* /n timp ce politica monetarå este cea maieficientå.
Dacå repre"entåm grafic modelul -/8 #n acest ca" curba 8 este verticalå (ve"i figura9.@).
7unctul A este punctul de echilibru macroeconomic cu venitul Y0 ¿i rata dob!n"ii r 0.&n ca"ul unei politici fiscale de cre¿tere a cheltuielilor guvernamentale B de la B 0 la B1
curba - se deplasea"å de la -0 la -1 (figura 9.@b)). Aceasta determinå o cre¿tere a ratei dob!n"ii dela r 0 la r 1 venitul råm!n!nd neschimbat la Y0. Deci politica fiscalå este complet ineficientå (efect decroEding/ out complet).
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
[ ]Ym
M my
S= −1
0 (9.::)
2e"olv!nd blocul pie'ei bunurilor ¿i serviciilor se determinå rata de echilibru a dob!n"ii r
[ ]r A
i
c t
m M m
r
y y
y
S= − − −
−1 1
0
( )(9.:G)
-e observå cå #n acest ca" at!t Y c!t ¿i r depind doar de oferta de bani - care are cel maimare efect #n timp ce instrumentele politicii fiscale de e%emplu cheltuielile guvernamentale Binfluen'ea"å doar mårimea ratei dob!n"ii r ele fiind componente ale cheltuielilor autonome A din
rela'ia (9.:G)
c) Cazul /n care ir 1
&n acest ca" ob'inem imediat
lim( )
lim
| |
| |
iy y
iy
r
r
Y
G c t
Y
m
→
→
=− −
=
0
0
1
1 1
0
∂
∂
∂
∂
Deci multiplicatorul fiscal tinde cåtre valoarea multiplicatorului fiscal simplu #n timp cemultiplicatorul monetar al venitului tinde cåtre "ero. Aceasta #nseamnå cå politica fiscalå este cea
mai eficientå /n timp ce politica monetarå este complet ineficientå.
-å repre"entåm grafic #n acest ca". &n figura 9.10 se observå cå curba - este verticalådatoritå condi'iei ir 0.
igura 9.10*chilibrul ini'ial se aflå #n punctul A cu venitul de echilibru Y0 ¿i rata de echilibru a dob!n"ii
r 0. politicå fiscalå de cre¿tere a cheltuielilor guvernamentale B de la B0 la B1 deplasea"å curba -din po"i'ia -0 #n po"i'ia -1 ceea ce duce la un alt punct de echilibru 6 caracteri"at de venitul Y1 maimare dec!t Y0 ¿i rata dob!n"ii r 1 de asemenea mai mare dec!t r 0 (figura 9.10a)). 7olitica fiscalå decre¿tere a cheltuielilor guvernamentale are deci un efect ma%im asupra venitului.
&n schimb o politicå monetarå de cre¿tere a ofertei de bani - de la 0- la 1- deplasea"åcurba 8 cåtre dreapta de la 80 al 81. Acum echilibrul este stabilit #n punctul 6 cu acela¿i venitde echilibru Y0 dar cu o ratå de echilibru a dob!n"ii r 1 mai mare dec!t cea ini'ialå (figura 9.10b)). -eobservå deci cå politica monetarå nu este eficientå ea lås!nd venitul4outputul neschimbat.
Ca ¿i #n ca"ul b) e%aminat anterior faptul cå ir 0 implicå cå modelul este bloc recursiv dar #nmod diferit fa'å de cel anterior. Cele douå blocuri corespun"åtoare modelului bloc recursiv suntblocul pie¡ei bunurilor ¿i serviciilor2
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
¿i blocul pie¡ei monetare2
D m>YFmr rFm0
D -
ai #nt!i se determinå venitul Y din blocul corespun"åtor pie'ei bunurilor ¿i serviciilor+
Yc t
Ay y
=− −
1
1 1( )(9.:H)
unde A repre"intå cheltuielile autonome apoi se #nlocuie¿te Y #n blocul pie'ei monetare ¿i se
determinå rata dob!n"ii r+
[ ]rm
M mm
m c t A
r
S y
r y y
= − −− −
1 1
1 10 ( ) (9.:9)
-e observå din rela'iile (9.:H) ¿i (9.:9) faptul cå politica fiscalå poate influen'a at!t valoarealui Y c!t ¿i valoarea lui r #n timp ce politica monetarå prin oferta de bani - afectea"å doar ratadob!n"ii r. Drept urmare politica fiscalå are un efect maim asupra venitului* /n timp ce politicamonetarå este complet ineficientå.
5. 4'#'E# $%&'C %!E'#E 6 #E#'E&E %!E'#E
6anca Centralå #n aplicarea politicii monetare utili"ea"å o strategie ba"atå pe #ncercarea de
a atinge obiectivele cunoscute (e%primate prin niveluri dorite ale ratei ¿oma$ului ratei infla'ieioutputului sau balan'ei de plå'i) influen'!nd nu direct masa monetarå ci ratele de cre¿tere alea,re,atelor monetare. Acestea repre"intå deci scopuri intermediare #n strategia 6åncii Centrale.
5n scop intermediar repre"intå deci o variabilå pe care 6anca Centralå o controlea"å nuneapårat fiindcå este importantå ca atare ci fiindcå decidentul politic crede cå prin controlul acesteia
poate influen'a atingerea unui scop final #ntr/un timp finit.De regulå #n ca"ul obiectivelor interne (¿oma$ infla'ie ¿i output) ipote"a implicitå #n ce
prive¿te strategia 6åncii Centrale este aceea cå rate mai mari de cre¿tere a masei monetare vor determina pe termen scurt cre¿terea infla'iei concomitent cu reducerea ¿oma$ului (datoritå cre¿teriinivelului activitå'ii economice) #n timp ce rate mai scå"ute de cre¿tere a masei monetare vor duce lascåderea infla'iei ¿i la cre¿terea pe termen scurt a ¿oma$ului.
7entru a #n'elege motivul pentru care #n strategia politicii monetare se utili"ea"å scopuriintermediare #n loc så se ac'ione"e asupra scopurilor finale trebuie så pornim de la faptul cå aceastå politicå ac'ionea"å #n condi'ii de informa'ie incompletå deci de incertitudine #n ce prive¿te starea ¿icomportamentul sistemului economic.
In timp ce rata ¿oma$ului sau a infla'iei de e%emplu pot fi observate la intervale mari detimp (lunar trimestrial sau chiar anual) variabilele ce caracteri"ea"å pia'a financiarå cum ar fi ratadob!n"ii re"ervele bancare sau nivelul agregatelor monetare sunt disponibile mult mai frecvent("ilnic såptåm!nal sau lunar). Ac'ion!nd #n vederea atingerii unor scopuri intermediare definite cua$utorul acestor ultime informa'ii 6anca Centralå are avanta$ul de a utili"a o informa'ie mult mai
ecanismul de ba"å prin care 6anca Centralå ac'ionea"å asupra scopurilor intermediare este#n esen'å urmåtorul. 8a #nceputul fiecårui interval de timp de regulå trimestrial se stabile¿te rata de
cre¿tere monetarå care va fi påstratå #n acel interval rata compatibilå cu scopurile politice finale ale#ntregului an. Deci"ia privind mårimea acestei rate se ia pe ba"a datelor privind evolu'ia maseimonetare #n perioada anterioarå ¿i a previ"iunilor referitoare la comportamentul economiei pentrudiferite rate posibile de cre¿tere a masei monetare.
Dupå ce se a$unge la o deci"ie privind rata respectivå politica monetarå #n perioadarespectivå de timp va fi aplicatå ca ¿i cum scopul cre¿terii (sau scåderii) masei monetare cu ratarespectivå ar repre"enta un scop final. 3oate deci"iile re"ult!nd din politica monetarå vor cåuta såmen'inå sau så atingå acest scop.
8a #nceputul perioadei urmåtoare de timp scopul intermediar referitor la rata de cre¿tere a
masei monetare este revi"uit ¿i a$ustat pe ba"a unor noi progno"e ¿i a e%perien'ei re"ultate #n perioadaanterioarå.
astfel de modalitate de a aplica politica monetarå larg råsp!nditå #n 'årile cu economiiavansate mai ales dupå anul 1@?9 pre"intå o serie de avanta$e dar ¿i de"avanta$e. Acestea din urmåau dus chiar la situa'ia ca unele 'åri (Australia #n 1@9 Canada #n 1@:) så renun'e la mecanismulscopurilor monetare intermediare.
7rintre avanta$ele unei astfel de modalitå'i de aplicare a politicii monetare se numårå ¿iurmåtoarele. ai #nt!i cre¿terea monetarå #ntr/un astfel de mecanism poate fi strict controlatå ¿i poatefi astfel orientatå #n a¿a fel #nc!t så ducå la reducerea sau men'inerea ratei infla'iei la un nivelmoderat. In al doilea r!nd cre¿terea monetarå este mult mai stabilå evit!nd fluctua'ii e%cesive care ar avea efecte perturbatoare #n economie.
5n corolar al acestei afirma'ii este acela cå lupta #mpotriva infla'iei e%cesive se poate face prin men'inerea ratei de cre¿tere monetarå #ntr/un anumit interval de regulå 0/HJ.
In sf!r¿it un ultim avanta$ este cå scopul intermediar poate fi anun'at #n avans. Aceasta vainfluen'a favorabil a¿teptårile ¿i va spori credibilitatea politicii monetare factori importan'i #nreducerea infla'iei.
Cu toate acestea dupå cum a aråtat 6.riedman (1@??) o astfel de modalitate de aplicare a politicii monetare nu repre"intå o strategie optimalå fiind o modalitate politicå ineficientå. -å aråtåm#n continuare #n ce constå ineficien'a acestei strategii monetare ¿i cum poate fi ea reduså.
ai #nt!i så consideråm ca"ul #n care strategia monetarå a scopurilor intermediare ar fioptimalå. 5tili"!nd modelul -/8 acest ca" #l vom repre"enta ca #n figura 9.11.
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
igura 9.117entru simplitate presupunem cå 6anca Centralå are un singur obiectiv final ¿i anume
aducerea nivelului venitului real > c!t mai aproape de un nivel dorit >K. De asemenea se presupunecå #n perioada datå de timp de regulå trimestrul pe ba"a progno"elor efectuate autoritatea monetaråa$unge la conclu"ia cå scopul final va fi atins dacå masa monetarå va fi stabilitå la nivelul K.
Curba 8 este verticalå reflect!nd ipote"a cå cererea de bani este total inelasticå lamodificårile #n rata dob!n"ii. Deci cererea de bani depinde doar de venit. u vor fi deplasåri ale
acestei curbe deci nu vor avea loc schimbåri #n cantitatea de bani cerutå pentru un nivel dat alvenitului.
In ce prive¿te oferta de bani 6anca Centralå efectuea"å schimbåri #n aceasta ca re"ultat alcomportamentului impus sistemului bancar. Deci dacå 6anca Centralå atinge nivelul masei monetareK curba 8 va fi perfect stabilå la 8(K) din figura 9.11. Aceasta aratå atingerea scopuluiintermediar prin intermediul cåruia se reali"ea"å ¿i scopul final >K.
-å vedem dacå acest lucru este posibil. Lom presupune cå 6anca Centralå nu poate prevedeacu certitudine po"i'ia curbei -. -å consideråm cå po"i'ia prevå"utå ar fi - 0. -ectorul real aleconomiei a cårei cerere de factori de produc'ie pe pia'a bunurilor ¿i serviciilor determinå po"i'iacurbei - ar putea fi mai slab dec!t a prevå"ut 6anca Centralå ¿i atunci po"i'ia curbei - ar fi la - 1la st!nga lui -0. Alternativ sectorul real al economiei ar putea fi mai puternic deci cererea de factori
de produc'ie mai mare ¿i curba - ar putea fi la -: la dreapta lui -0.
Av!nd drept obiectiv masa monetarå 6anca Centralå se asigurå cå curba 8 verticalå estefi%atå #n po"i'ia 8(K) ¿i #n consecin'å venitul real va fi >K indiferent de po"i'ia curbei -. Decimen'inerea scopului masa monetarå (scop intermediar) garantea"å atingerea nivelului dorit alvenitului real (scop final).
-e observå #n acest ca" cå dacå men'inerea sau atingerea scopului maså monetarå (K)garantea"å atingerea scopului venit real (>K) perturba'iile neprevå"ute care deplasea"å curba - vor determina volatilitatea ratei dob!n"ii. Aceasta ar putea fi r 1 sau r : #n loc de r 0 c!t a prevå"ut 6ancaCentralå. Dacå aceasta ar mai avea ¿i un scop privind men'inerea ratei dob!n"ii la un nivel dorit så
spunem r 0 atunci acest scop nu ar putea fi atins prin men'inerea masei monetare la nivelul K. Acestlucru determinå evident cre¿terea costurilor asociate politicii monetare.
5n alt ca" repre"entat #n figura 9.1: este acela #n care atingerea scopului intermediar (masamonetarå egalå cu K) nu #nseamnå #n general ¿i atingerea scopului final (nivelul venitului real egalcu >K).
In figura 9.1:(a) se presupune cå curba 8 are o po"i'ie stabilå altfel spus func'ia cererii de bani este perfect determinatå dar nu ¿i inelasticå la varia'iile ratei dob!n"ii. Atunci curba 8 nu vamai fi verticalå.
In acest ca" se observå cå chiar ¿i atunci c!nd 6anca Centralå atinge scopul såu intermediarea va reali"a scopul final doar dacå curba - se aflå #n po"i'ia prevå"utå deci la - 0 ceea ce #nseamnå
cå ea a prevå"ut e%act activitatea sectorului real al economiei.
igura 9.1:
Dacå sectorul real are o cerere mai micå dec!t cea prevå"utå atunci curba - se va afla #n po"i'ia -1iar venitul real va fi >1 mai mic dec!t cel dorit >K.
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
Dacå sectorul real are o cerere mai mare dec!t cea progno"atå atunci curba - se va afla #n po"i'ia -: iar venitul real >: va fi mai mare dec!t venitul dorit >K. In ambele situa'ii #nså scopul final(atingerea nivelului dorit al venitului real) nu va fi atins de¿i 6anca Centralå ¿i/a reali"at scopul såuintermediar.
Ca"ul repre"entat #n figura 9.1:(b) corespunde situa'iei #n care curba 8 nu este perfectstabilå. *%istå deci deplasåri neprevå"ute #n cererea de bani care fac ca ¿i curba 8 så se deplase"e.
In acest ca" chiar dacå 6anca Centralå atinge scopul såu intermediar de a men'ine masamonetarå la un nivel dorit K ea va atinge ¿i scopul final de reali"are a nivelului dorit >K al venituluireal doar #n ca"ul #n care previ"iunile sale asupra cererii de bani din economia realå sunt corecte decinumai dacå curba 8 se aflå e%act #n po"i'ia 80(K).
Dacå apare #nså o perturba'ie neprevå"utå ce determinå cre¿terea cererii de bani pestenivelul prevå"ut curba 8 se va deplasa #n po"i'ia 81(K) cåreia #i corespunde un nivel alvenitului real >1 care este mai mic dec!t nivelul dorit >K. Alternativ dacå apare o perturba'ieneprevå"utå ce deplasea"å curba 8 #n po"i'ia 8:(K) nivelul corespun"åtor al venitului real va fi>: care este mai mare dec!t nivelul dorit >K.
In ambele situa'ii deci atingerea scopului intermediar nu garantea"å ¿i atingerea scopuluifinal.
7e l!ngå cele pre"entate mai sus mai e%istå #ncå un motiv principal care determinåineficien'å #n atingerea obiectivului final prin intermediul ac'iunii asupra unor obiective intermediare.
odelul -/8 utili"at mai sus se referå doar la raportul de echilibru care e%istå #ntrevenitul real ¿i rata dob!n"ii fårå a include ¿i comportamentul nivelului pre'urilor 7. Dar schimbåri #n
7 determinå dupå cum ¿tim deplasåri ale curbei 8.Astfel cre¿terea nivelului pre'urilor va reduce valoarea realå a masei monetare (47) pentru
un nivel dat al masei monetare nominale deplas!nd curba 8 cåtre st!nga. 2educerea nivelului pre'urilor 7 va cre¿te valoarea masei monetare reale deplas!nd curba 8 cåtre dreapta.
In consecin'å cu c!t nivelul pre'urilor varia"å mai mult cu at!t cererea ¿i oferta agregatå vor fi afectate ¿i deci po"i'ia curbei 8 se va modifica.
en'inerea unei mase monetare nominale constantå (scop intermediar) nu va fi suficientå pentru a men'ine ¿i po"i'ia constantå a curbei 8 chiar dacå nu apar perturba'ii neprevå"ute #ncererea de bani. Drept urmare atingerea scopului intermediar nu garantea"å ¿i atingerea scopuluifinal.
In figura 9.1G se repre"intå acest efect al cre¿terii nivelului perturba'iilor asupra scopuluifinal (men'inerea lui > la nivelul >K).
Astfel un ¿oc nefavorabil #n oferta agregatå deplasea"å curba A- de la A-0 la A-1 (figura9.1G(a)). Dacå masa monetarå este men'inutå la nivelul K (scopul intermediar) cererea agregatå nuse va deplasa deci curba AD råm!ne #n po"i'ia sa ini'ialå.
In consecin'å venitul real > va scådea sub nivelul dorit >K (scopul final) la care se presupunecå economia se afla #nainte de apari'ia ¿ocului #n oferta agregatå.
Curba 8 se va deplasa atunci cåtre st!nga #n po"i'ia 81(K) (ca #n figura 9.1G (b))datoritå cre¿terii nivelului 7 al pre'urilor. -copul final este deci ratat chiar dacå scopul intermediar afost atins.
Cele de mai sus demonstea"å clar faptul cå metoda scopului intermediar constituie o procedurå imperfectå de aplicare a politicii monetare care devine astfel ineficientå sau suboptimalå.
Aceastå ineficien'å este determinatå dupå cum am aråtat de doi factori. 7rimul este acela cåsingura informa'ie curentå disponibilå pentru a adopta deci"iile politice monetare o constituieobserva'iile privind evolu'ia masei monetare.
Al doilea factor #l constituie faptul cå 6anca Centralå utili"ea"å aceste informa'ii #ntr/un mod particular sporind sau reduc!nd rata de cre¿tere a masei monetare ca ¿i cum aceasta ar constituiscopul final al politicii monetare.
Ace¿ti doi factori responsabili pentru ineficien'a politicii monetare indicå ¿i direc'iile #ncare se poate ac'iona #n vederea reducerii ineficien'ei deci ob'inerii unei politici monetare optimale.
7rima direc'ie o constituie utili"area tuturor informa'iilor relevante disponibile. 7e ba"a uneiinforma'ii complete previ"iunile privind evolu'ia cererii ¿i ofertei agregate vor fi perfecte ¿i #nconsecin'å masa monetarå va corespunde e%act cererii de bani.
5n astfel de proces necesitå observa'ii detaliate at!t asupra agregatelor monetare c!t ¿i aaltor variabile de pe pia'a financiarå ceea ce cre¿te mult costurile politicii monetare. Chiar ¿i #n ca"ul#n care ar e%ista informa'ie e%actå disponibilå decidentul politic nu poate determina cea mai bunå
politicå monetarå posibilå fårå så e%iste o teorie privind utili"area optimalå a acestei informa'ii. Ceeace se poate face este så se #nve'e din mers deci så se constate e%perimental cum råspunde economia ladiferite niveluri ale agregatelor monetare.
Politici orientate cåtre cerere: Politica monetarå
igura 9.1G A doua direc'ie ar fi aceea #n care s/ar renun'a la scopul intermediar sub forma controlului
masei monetare ¿i s/ar fi%a pentru politica monetarå un scop final så spunem atingerea ¿i men'inereaunui nivel dat al venitului real >K. astfel de direc'ie va fi pre"entatå mai #n detaliu #n capitolul Ldedicat politicilor de stabili"are macroeconomicå.
5.5 E78#'
1. 7olitica monetarå este aplicatå #n general de 6anca Centralå ¿i constituie e%ercitareacontrolului acesteia asupra ofertei de bani pentru a atinge obiective politice stabilite.
:. -copul pe termen lung al oricårei politici monetare #l constituie stabili"area nivelului pre'urilor ¿i deci a ratei infla'iei.
G. 7e termen scurt scopul politicii monetare #l repre"intå stabili"area venitului4outputului real#n $urul nivelului poten'ial al acestuia (nivel corespun"åtor utili"årii normale a factorilor de produc'ie).
H. Atingerea celor douå scopuri principale ale politicii monetare se face prin utili"area unor instrumente intermediare cu a$utorul cårora se ac'ionea"å asupra ofertei de bani pe pia'a monetarå.
Aceste instrumente ale politicii monetare sunt+ opera'iunile pe pia'a deschiså dob!nda de refinan'are¿i fondul de re"ervå.
9. 7rin opera'iunile pe pia'a deschiså autoritatea monetarå cumpårå ¿i vinde pe pia'åobliga'iuni de stat ¿i bonuri de te"aur. cumpårare de acest fel cre¿te ba"a monetarå ¿i #n concesin'åspore¿te oferta de bani #n timp ce o v!n"are descre¿te ba"a monetarå ¿i reduce oferta de bani.
<. 7rin modificarea ratei dob!n"ii de refinan'are se semnalea"å inten'ia 6åncii Centrale de amodifica politica monetarå. Cre¿terea acestei rate indicå trecerea la o politicå monetarå restrictivå iar scåderea ei trecerea la o politicå monetarå e%pansionistå. Agen'ii economici #¿i formea"å a¿teptårile¿i #n func'ie de dob!nda de refinan'are fapt ce duce la amplificarea efectelor politicii monetare alese.
?. Cre¿terea sau scåderea necesarului de fonduri de re"ervå determinå fårå a afecta ba"amonetarå reducerea sau cre¿terea volumului de credite acordate #n economie.
. 5tli"!nd un model de tip -/8 se pot introduce multiplicatorii monetari (alvenitului4outputului ¿i respectiv al ratei dob!n"ii) precum ¿i efectele de transmisie ale politiciimonetare.
@. *fectele de transmisie ale politicii monetare se distribuie pe patru canale principale+canalul ratei dob!n"ii canalul avu'iei canalul creditelor ¿i canalul a¿teptårilor infla'ioniste.
10. *ficien'a politicii monetare poate fi absolutå sau relativå. *ficien'a absolutå a politiciimonetare este mai mare #n economiile cu pre'uri rigide dec!t #n economiile cu pre'uri fle%ibile.
11. *ficien'a relativå a politicii monetare se aprecia"å #n raport cu cea a politicii fiscale.*ficien'a relativå a celor douå politici varia"å #ntre anumite limite e%treme dependente de condi'iileconcrete din economie.
1:. -trategia politicii monetare este ba"atå pe metoda scopurilor intermediare deci peatingerea unui anumit nivel al agregatelor monetare care la r!ndul lor vor determina schimbåri #nvariabile economice reale deci atingerea unor scopuri finale. Aceastå metodå a scopurilor intermediare este #nså ineficientå.
