Sistemul Informational Privind Contabilitatea Creantelor Si Datoriilor Privind Personalul Si Asi

Cuprins

Capitolul 1. Stadiul cunoaşterii in domeniu

1 Aria de definiţie şi aplicabilitate a temei. Definiţii şi concepte cheie.

2 Referenţialul contabil. Standarde şi reglementari contabile in domeniu

2.1 Normalizarea şi armonizarea internaţională.IAS19 Beneficiile

angajatilor

3 Sinteza din literatura de specialitate

1.3.1.Sistemul datoriilor si creantelor privind personalul

1.3.2.Sistemul datoriilor si creantelor privind asigurările şi

protecţia socială

4 Recunoaşterea şi evaluarea creantelor si datoriilor. Principiile şi regulile

evaluării.

5 Tratamentele şi practicile contabile specifice.

5.1 Contabilitatea primara. Sistemul de conturi şi contabilitate.

5.2 Contabilitatea de raportare. Situatiile financiare şi

prezentarea informaţiilor.

Capitolul 2. Contribuţii personale

1. Interpretări şi analize financiare

2. Studii de caz

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

1

Capitolul I. .STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU

1.1.Aria de definitie si aplicabilitate a temei.Definitii si concepte cheie

Pentru realizarea obiectului lor de activitate, întreprinderile intră în relaţii cu diferite

persoane fizice şi juridice care în contabilitate poartă denumirea generică de

terţi.Contabilitatea terţilor asigură evidenţa creanţelor si datoriilor societăţii in relaţiile

acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, unităţile din

cadrul grupului , asociaţii, acţionarii, diverşi debitori si creditori ,şi alte persoane fizice şi

juridice.

Creanţele mai sunt cunoscute şi sub denumirea de mijloace circulante în

decontare.Ele reprezintă acele valori economice ce sunt avansate temporar altor persoane

fizice sau juridice de către titularul de patrimoniu,în scopul primirii ulterioare a unui

echivalent valoric sub forma unei sume de bani,efectuării unei lucrări sau prestării unui

serviciu1.Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea economică

avansată şi care urmează să efectueze o prestaţie,să achite numerar sau echivalent de numerar

sunt delimitate generic prin noţiunea de debitori.În funcţie de termenul lor de lichiditate

creanţele se pot clasifica în creanţe pe termen scurt(în cadrul exerciţiului financiar) şi creanţe

pe termen lung(peste un an).

Datoriile exprimă fondurile sau capitalurile străine,furnizate de către terţi (alţi agenţi

economici,stat,alte organisme publice,grup,etc.)pentru care unitatea patrimonială trebuie să

restituie echivalentul valoric sau să acorde o anumită contraprestaţie.Persoanele fizice şi

juridice faţă de care întreprinderea are datorii sunt delimitate generic prin noţiunea de

creditori.2În funcţie de termenul lor de exigibilitate datoriile sunt grupate în datorii sub un

an(pe termen scurt),datorii între 1-5 ani(pe termen mijlociu) şi datorii peste 5 ani(pe termen

lung).

Creanţele pe termen scurt sau creanţele curente, reprezintă active ale întreprinderii

rezultate în urma tranzacţiilor cu persoane juridice sau fizice, relaţii în urma cărora

întreprinderea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare şi pentru care

1 Petcu,Mircea Paul-Bazele contabilitatii si contabilitate financiara;Ed.Tribuna economica 20012 Ristea,Mihai;Morariu,Ana;Nicsulescu,Ileana-Contabilitatea financiara a intreprinderii

2

trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie, într-o perioadă de timp de

până la un an.

Datoriile pe termen scurt provin din tranzacţiile cu persoane fizice sau juridice

(cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forţei de muncă, plata impozitelor şi

taxelor etc.), în care întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestaţie într-o

perioadă de timp de până la un an.

Creanţele şi datoriile pe termen scurt pot fi împărţite în următoarele categorii:creanţe

şi datorii comerciale,creanţe şi datorii salariale,creanţe şi datorii sociale,creanţe şi datorii

fiscale si creanţe şi datorii diverse.

Pornind de la teoria firmei bazată pe cunostinţe,care afirmă că”firma este o structura

de piaţă a cărei resursă principală este capitalul uman” ,este evident că se pot determina o

multitudine de relaţii între societate şi personalul angajat.Deoarece aceste relaţii sunt

generatoare de valori , sunt exprimate în contabilitate sub denumirea de decontări privind

personalul.

Relaţiile societaţii cu personalul sunt reglementate juridic şi fiscal,ceea ce crează

obligaţii fiscale faţa de stat,atât în numele societăţii,cât si în numele angajaţilor,ca urmare a

beneficiilor realizate de componenta umana în urma prestaţiilor salariale.Relaţia angajatorului

cu statul privind obligaţiile sociale se exprima în contabilitate sub denumirea de decontari

privind asigurările şi protecţia socială.

Reflectarea în contabilitate a relaţiilor dintre societate şi angajaţi nu se poate

afectua,aşa cum o specifică şi IAS19”Beneficiile angajatilor”,decât în condiţiile în care

aceasta este „demonstrabil angajatâ în încheierea contractului de muncă al unui angajat sau

grup de angajaţi înainte de data normală de pensionare”.Astfel putem afirma că elementul

generator de operaţii contabile deductibile fiscal este chiar contractul de muncă,ce poate

avea şi forma unei convenţii civile de prestări servicii,acoperind astfel din punct de vedere

fiscal,toata sfera de relaţii societate-angajat.

Potrivit Art.10 din Codul muncii din 24/01/2003,actualizat la 22/04/2007, „contractul

de muncă este contractul in temeiul căruia o persoană fizică,denumită salariat,se obligă să

presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator,persoană fizică sau juridică,în

schimbul unei remuneratii denumite salariu”.Astfel,în baza contractului de muncă societatea

va avea calitatea de angajator,iar persoana fizică ce presteaza munca va avea calitatea de

angajat.

Contractul de muncă este temeiul legal pentru calculul drepturilor salariale şi a

obligaţiilor sociale ale angajatilor,pentru stabilirea fondului de salarii în vederea determinării

obligaţiilor sociale ale societaţii,precum şi pentru reflectarea acestora in

3

contabilitate.Decontările unităţii privind personalul nu se limitează doar la drepturile

salariale şi sociale,ci cuprind şi o serie de obligaţii ale angajaţilor,care pot genera creanţe ale

societătii asupra acestora.

1.2. Referenţialul contabil. Standarde şi reglementari contabile in domeniu

1.2.1. Normalizarea şi armonizarea internaţională.IAS 19 Beneficiile angajatilor

Pentru satisfacerea optimală a necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor în

condiţiile asigurării controlului calităţii producţiei de informaţii, între cererea şi oferta de

informaţii se interpune procesul de normalizare. Actul de normalizare aduce la rampă un

actor important al jocului social, regizorii, reprezentaţi de normalizatori.

Normalizarea contabilă este procesul prin care se armonizează prezentarea

documentelor de sinteză, metode contabile şi terminologia.

În practica internaţională, cu privire la datoriile salariale, respectiv, la angajaţii

unei întreprinderi au fost elaborate Standardele Internaţionale de Contabilitate - IAS 19

„Beneficiile angajaţilor" şi IAS 26 „Contabilizarea şi raportarea planurilor de pensii".

În ultimii ani,datorită fluctuaţiei tot mai mari a personalului,societăţile incearcă să îşi

motiveze angajaţii prin toate căile posibile,oferindu-le diverse beneficii,începand de la

binecunoscutele prime anuale(al treisprezecelea salariu) pană la beneficii non-

monetare:abonamente la săli de gimnastică,gradiniţe în interiorul firmei,transport gratuit,zile

libere,specializări,etc.

IAS 19 „Beneficiile angajaţilor” acordă o importanţă deosebită,dar totuşi

firească,forţei de muncă,aceasta ocupând un loc important, după investitori, ca cea mai

importantă categorie de utilizatori ai informaţiei financiare.Totuşi IAS 19 nu tratează decât

problematica beneficiilor angajaţilor,ceea ce nu permite în totalitate acoperirea temei

studiate,necesitând aplicarea în contabilitate având la bază legislaţia contabilă în

vigoare(Legea 82/1991 si OMFP 306/2002).

Principiul de bazã al standardului consta in recunoasterea costurilor beneficiilor

acordate angajaţilor în perioada în care angajatul a prestat serviciul pentru care a primit

respectivele beneficii si nu în momentul în care se plãtesc sau devin exigibile aceste

beneficii.

Beneficiile angajaţilor includ beneficiile acordate tuturor angajaţilor unei

întreprinderi,indiferent de modul in care acesta prestează serviciile(norma întreagă,jumatate

de normă,angajaţi ocazionali),motiv pentru care în această categorie se includ şi managerii şi

ceilalti membri ai consiliilor de conducere. Standardul nu face referire la partea de beneficii

4

suportată de stat sau de salariat ci doar la partea de beneficii acordată în mod direct de

către întreprindere.

Termenul de beneficii ale angajaţilor se referă la toate formele de contraprestaţii

acordate de o întreprindere în schimbul serviciului prestat de angajaţi.

În cadrul normei IAS 19 sunt identificate cinci categorii de beneficii ale

angajaţilor, şi anume:

a) beneficii pe termen scurt ale angajaţilor, cum ar fi indemnizaţii, salarii şi

contribuţii la asigurările sociale, concedii anuale de odihnă plătite şi concedii medicale

plătite, planuri de prime şi participări la profit (dacă se plătesc în termen de douăsprezece

luni de la sfârşitul perioadei) şi beneficii nemonetare pentru angajaţii existenţi (cum ar fi

asistenţă medicală, cazare, maşini şi bunuri sau servicii gratuite, sau subvenţionate);

b) beneficii post-angajare, cum ar fi pensiile, alte beneficii de pensionare,

asigurări de viaţă post angajare şi asistenţă medicală post angajare;

c) alte beneficii pe termen lung, care includ plăţi în urma plecărilor pe termen

lung din serviciu cu sau fără garantarea păstrării postului respectiv, jubilee sau alte

beneficii ce decurg din servicii pe termen lung, plăţi pe perioada unor indisponibilităţi pe

termen lung şi, dacă sunt plătibile douăsprezece luni sau mai mult după încheierea

perioadei, participarea la profit, planuri de prime şi compensaţii amânate;

d) beneficii pentru încheierea contractului de muncă , acestea se referă la

beneficiile angajaţilor care se plătesc fie ca rezultat al deciziei unei întreprinderi de a

încheia contractul unui angajat înainte de data normală de pensionare, sau a deciziei unui

angajat de a accepta în mod voluntar plecarea în şomaj în schimbul acelor beneficii.

e) compensaţii sub forma participaţiilor la capitalurile proprii , care sunt

beneficiile angajaţilor în baza cărora angajaţii au dreptul să primească instrumente

financiare de capitaluri proprii emise de întreprindere, sau valoarea obligaţiei

întreprinderii către angajaţi depinde de preţul viitor al instrumentelor financiare de

capitaluri proprii emise de întreprindere.

În ceea ce priveşte contabilizarea acestor beneficii norma IAS 19 menţionează:

a) contabilizarea beneficiilor pe termen scurt ale angajaţilor(exemplificare in

anexa 1) este simplă pentru că nu sunt cerute ipoteze actuariale pentru a evalua obligaţia

sau costul şi nu există nici o posibilitate de apariţie a unui câştig sau a unei pierderi

actuariale. Mai mult, obligaţiile privind beneficiile pe termen scurt ale angajaţilor sunt

evaluate pe o bază neactualizată;

5

b) Contabilizarea planurilor de contribuţii determinate(exemplificare in anexa 2)

este simplă, pentru că obligaţia întreprinderii raportoare pentru fiecare perioadă este

determinată de sumele cu care s-a contribuit în acea perioadă.

Atunci când un angajat a prestat servicii în cadrul societăţii pe parcursul unui

exerciţiu fnanciar,societatea este obligată să recunoască contribuţia de plătit la un plan de

contribuţii determinat ca şi datorie,dupa deducerea oricarei contribuţii deja plătite si o

cheltuială anticipată în cazul în care contribuţia plătită depăşeşte contribuţia cuvenită pentru

serviciile prestate în perioada financiară curentă şi în măsura în care aceasta duce la o

reducere a plăţilor viitoare sau la o rambursare de numerar.

În consecinţă nu sunt cerute ipoteze actuariale pentru evaluarea obligaţiei sau

cheltuielii şi nu există nici o posibilitate pentru pierderi sau câştiguri actuariale. Mai

mult, obligaţiile sunt evaluate pe o bază neactualizată, exceptând cazul când ele nu sunt

cuvenite în totalitate în termen de douăsprezece luni de la sfârşitul perioadei în care

angajaţii prestează serviciul în cauză.

Contabilizarea planurilor de beneficii determinate este complexă pentru că sunt

cerute ipoteze actuariale pentru actualizarea obligaţiei şi cheltuielii şi pentru că există şi

posibilitate de câştiguri sau pierderi actuariale. Mai mult, obligaţiile sunt măsurate pe o

bază neactualizată, pentru că ele pot fi achitate mulţi ani după ce angajaţii prestează

serviciul în cauză;

c) acest Standard cere o metodă simplificată de contabilizare pentru alte beneficii

pe termen lung deoarece introducerea sau modificarea acestor beneficii cauzează foarte

rar o valoare semnificativă a costului serviciului trecut. Ca urmare costul serviciilor

anterioare este recunoscut imediat în întregime, iar câştigurile sau pierderile actuariale

sunt recunoscute şi ele imediat;

d) beneficiile pentru încheierea contractului de muncă (exemplificare in anexa 4)

trebuie să fie recunoscute ca şi datorie şi cheltuială atunci când întreprinderea este în

mod demonstrabil angajată în încheierea contractului de muncă al unui angajat sau grup

de angajaţi înainte de data normală de pensionare sau în furnizarea acestor beneficii ca

rezultat al unei oferte făcute pentru a încuraja plecarea voluntară în şomaj. Beneficiile

pentru încheiere nu aduc beneficii economice viitoare pentru întreprindere şi sunt

recunoscute imediat ca şi cheltuială;

e) în ceea ce priveşte compensaţiile sub forma participaţiilor la capitalurile proprii

(exemplificare in anexa 4) acest Standard nu specifică cerinţele pentru recunoaşterea şi

evaluarea acestora, însă face o serie de precizări care să permită utilizatorilor situaţiilor

6

financiare să evalueze efectul acestor compensaţii asupra poziţiei financiare,

performanţei şi fluxurilor de numerar ale întreprinderii;

Unul dintre cele mai importante şi mai dezbătute beneficii ale angajaţilor trecuţi si

actuali ai societăţii este pensia.Mult timp aceasta nu a ridicat nici un fel de probleme privind

reflectarea în contabilitate,societaţile neavând decât obligativitatea reţinerii şi virării

contribuţiilor la fondul de asigurări sociale de stat.Dacă în urmă cu trei ani fonduriile de

pensii private erau total necunoscute în România,în anul 2007 s-au pus chiar bazele unor

legi speciale cu privire la sistemul de pensii private(o urmare a aderării la Uniunea

Europeană) şi într-un timp foarte scurt acestea vor deveni obligatorii.

Norma IAS 26 „Contabilizarea şi raportarea planurilor de pensii" vine în

completarea Normei IAS 19 şi trebuie aplicată pentru raportarea planurilor de pensii, în

cazul în care se întocmesc astfel de rapoarte. O dată cu aparţita fondurilor de beneficii

determinate,problemele cu care se va confrunta întreprinderea privind evaluarea şi

recunoaşterea acestora sunt din ce in ce mai coplexe,necesitând ipoteze actuariale şi

cunostinţe numeroase de matematici actuariale.3

Prin definiţie planurile de pensii sunt contracte prin care o întreprindere asigură

beneficii angajaţilor ei la sau după terminarea serviciului acestora (fie sub forma unui

venit anual, fie ca sumă globală), atunci când astfel de beneficii, sau contribuţii ale

angajatorului, pot fi determinate sau estimate înaintea pensionării din prevederile

stipulate printr-un document sau din experienţa trecută a întreprinderii.

Planurile de pensii pot fi planuri de contribuţii determinate sau planuri de

beneficii determinate. Multe din acestea necesită crearea unor fonduri separate, fonduri

care pot sau nu să aibă identitate juridică distinctă şi care pot sau nu să fie administrate,

la care se plătesc anumite contribuţii şi din care sunt plătite pensiile.

Raportul referitor la un plan de pensii trebuie să conţină următoarele informaţii: o

situaţie a modificărilor activelor nete disponibile pentru beneficii, o sinteză a politicilor

contabile semnificative şi o descriere a planului şi a efectelor oricăror modificări

intervenite în plan, în timpul perioadei.

Valoarea actualizată a plăţilor previzionate pentru un plan de pensii poate fi

calculată şi raportată folosindu-se nivelul salariilor curente ale participanţilor sau nivelul

salariilor prognozate, până în momentul pensionării acestora.

Efortul de normalizare se mai concretizează şi în definirea de postulate, principii

şi norme contabile. Principiile contabile au grad de generalitate mai mic decât al

postulatelor şi mai mare decât al normelor contabile.3 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România-Ghid pentru inţelegerea şi aplicarea IAS 19 Beneficiile angajaţilor,Editura CECCAR,Bucureşti,2004

7

Cât privesc normele contabile acestea sunt definite ca reguli precise de evaluare,

de înregistrare, de clasificare şi prezentare a informaţiei contabil.Dacă postulatele şi

principiile contabile se referă la elemente foarte generale produse de actul de normalizare

pentru o perioada mare de timp, normele contabile îşi găsesc aplicare în cazuri

particulare. Este şi motivul pentru care ele fac mult mai des obiectul schimbării.

Rezultă că în mod curent, normalizarea contabilă constă în definirea de norme şi,

apoi, în aplicarea acestora. Cum contabilitatea este un instrument de gestiune, scopul

unei norme este de a perfecţiona acest instrument.

Actul de normalizare poate fi asigurat de o instanţă a puterii publice, de un

organism al profesiei contabile sau de un organism independent.Consiliul internaţional al

standardelor contabile (International Accounting Standards Board: IASB) şi-a propus ca

obiectiv să elaboreze şi să publice norme contabile internaţionale, care vor trebui să fie

respectate cu ocazia prezentării conturilor anuale şi a situaţiilor financiare, să asigure

acceptarea şi aplicarea acestor norme la nivel mondial.

Normele IASB au un statut diferit de cele ale Consiliului Europei. Conformitatea

cu IASB este facultativă şi nu este posibilă decât dacă normele sale nu contrazic

reglementările naţionale. Caracterul facultativ al normelor nu trebuie, totuşi, considerat

un gaj de ineficacitate. Dimpotrivă lipsa nevoii de aplicare imediată şi a presiunilor

politice face posibilă căutarea cele mai bune soluţii tehnice.

IASB, şi-a concretizat activitatea de normalizare in: elaborarea şi publicarea unui

cadru contabil general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, publicarea a 41

de standarde internaţionale de contabilitate, publicarea a 7 standarde internaţionale de

raportare financiara (IFRS) şi a mai multor interpretări ale standardelor contabile şi de

raportare.

Chiar dacă totusi ţara noastra s-a familiarizat cu acest standarde în mod

teoretic,fiscalitatea trebuie să poată suporta financiar conceptele impuse pentru a le aplica în

activitatea economică a întreprinderii şi implicit a salariaţilor.Statele care aplică Standardele

Internaţionale de Contabilitate tratează prin legi speciale regimul juridic şi fiscal al acestor

beneficii.

Dacă în prima fază normele recunoşteau aproape toate practicile existente, în

perioada următoare activitatea s-a ghidat după principiul „evenimentele identice trebuie

tratate, în contabilitate, de aceeaşi manieră” aceasta s-a tradus prin revizuirea normelor şi

eliminarea pe cât posibil a opţiunilor.

8

1.3.Sinteza din literatura de specialitate

1.3.1.Sistemul datoriilor si creantelor privind personalul

Prezentarea factorului muncă în contabilitate trebuie să reflecte rolul personalului în

activitatea economică a întreprinderii ca principal creator de valori şi ca beneficiar al unei

remuneraţii pentru munca prestată sub formă de salariu.4Sistemul de salarizare din ţara

noastră aprobat prin Legea 53 / 24.01.2003 (Noul Cod al Muncii), are în vedere ca principală

componentă drepturile salariale care reprezintă elementele prevăzute în contractul de muncă

asupra cărora s-a căzut de comun acord .Fie că este vorba de unităţi unde salariile se stabilesc

prin negociere, odată cu încheierea contractului colectiv de muncă sau de unităţi bugetare

pentru care sistemul de salarizare se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, elementele

componente ale salariului trebuie să răspundă la următoarele cerinţe:

- să reprezinte echivalentul forţei de muncă;

- să asigure prin sporuri de salariu, recompense pentru condiţiile în care se desfăşoară

munca (vătămătoare, grele, periculoase sau viciate de anumite noxe);

- să constituie un stimulent pentru un nivel mai ridicat de calificare profesională;

Datoriile privind personalul cuprind:

Salariul este un venit care recompensează munca depusă,adică preţul muncii

închiriate şi utilizate de un întreprinzător pe baza de contract.Ţinând seama de faptul că orice

activitate se concretizează în final în bunuri economice,care se transformă în bani,în

venit,prin intermediul preţului la piaţă ,iar acest venit se distribuie tuturor celor ce au

contribuit la obţinerea lui,rezultă că salariul reprezintă venitul care se încasează de cei ce şi-

au adus aportul la crearea bunurilor economice respective.5

Salariul de bază,numit si salariu de încadrare,ca principal element al sistemului de

salarizare trebuie să reprezinte cea mai importantă componentă în câştigul

personalului.Nivelul acestuia se stabileşte prin negocieri individuale între patronat şi

salariaţi,în funcţie de salariul minim brut pe ţară şi este regăsit în contractul individual de

muncă. Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu

salariul de bază minim brut pe ţară,stabilit in cadrul Contractului colectiv de muncă unic la

nivel naţional.

Începând cu 01.01.2007 salariul de bază minim brut pe ţară este, de 440 lei,conform

Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010,încheiat conform 4 Bojian,Octavian-Contabilitatea financiara a intreprinderilor,Editura Universitara,Bucuresti,20045 Ciucur,Dumitru;Gavrila,Ilie-Economie,Editura Economica,Bucuresti,2001

9

art.10 şi 11 din Legea nr. 130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritaţii

Sociale şi Familiei cu nr. 2.895 din 21 din 29 decembrie 2006. Acest cuantum al salariului

minim este obligatoriu pentru toate categoriile de salariaţi din România, cu excepţia celor

pentru care salariul este reglementat prin lege şi pentru care se aplică salariul minim stabilit

prin HG, adică 390 lei.

Factorii in funcţie de care se stabileşte salariul de bază pentru fiecare salariat sunt

calificarea,importanţa,complexitatea atribuţiilor de serviciu,pregătirea si competenţa

profesională.6Orice persoană juridică poate stabili propria sa grila internă privind limitele de

încadrare ale salariului,pentru fiecare departament,şi în cadrul acestuia,pentru fiecare

post,ajutând astfel la o mai buna bugetare a cheltuielilor.

Sporurile reprezintă elemente accesorii la salariul de bază,mentionat in art.155 din

Codul muncii.în legislaţie şi în contractele colective se regăsesc,drept cele mai importante

sporuri la salariul de bază urmatoarele:

sporul de vechime în muncă

sporul pentru condiţii deosebite de muncă,grele,periculoase ori penibile(ultima

categorie rezultând din contractul colectiv de muncă la nivel naţional)

sporuri pentru orele suplimentare(în condiţiile art.120,alin.1 din Codul

Muncii,respectiv dacă nu s-a acordat ,în compensare,timp liber corespunzător)

sporul pentru muncă de noapte

sporul pentru condiţii de izolare

sporul pentru fidelitate si confidenţialitate

sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihică

sporuri pentru exercitarea unor funcţii suplimentare

In sistemul legal actual,conceptual,sporurile nu sunt bonusuri (recompense,

gratificaţii).Ele constituie,în principal,un factor compensatoriu pentru anumite condiţii de

munca sau pentru întrunirea de către angajat a unor cerinţe speciale.

Adaosurile la salariul de bază,menţionate în art.155 din Codul Muncii se regăseşte în

legislaţie si în contractele colective de muncă sub urmatoarele forme:

adaos pentru rezultatele muncii în acord

premiile acordate din fondul de premiere calculat,într-o anumita proporţie,din fondul

de salarii realizat lunar şi cumulat

alte sporuri convenite colectiv sau/şi individual cu angajatorii

premiul anual egal cu salariul de bază brut din ultima lună a anului(pentru care se face

premierea)

6 Stefanescu,Traian Ion-Tratat de dreptul muncii,Editura Lumina Lex,Bucuresti,2003,op.cit.

10

Premiile nu au,de regula,un regim prestabilit,constant şi obligatoriu(dacă nu sunt

stabilite ca atare prin contractele colective sau/şi individuale de muncă).Ele au caracter de

bonus-uri şi sunt facultative.7

Indexările de salarii reprezintă sume rezultate din aplicarea unui procent stabilit de

lege la salariul de bază ca urmare a cresterii preţurilor.

Indexarea legală constă în utilizarea unui sistem de indexare procentuală a salariilor

de bază,stabilit periodic prin hotărârea guvernului,în vederea protecţiei sociale a salariaţiilor

în condiţiile creşterii preţurilor şi tarifelor şi ale existenţei inflaţiei.Aceasta acoperă doar o

parte din rata inflaţiei(maxim 70%) şi are caracter obligatoriu doar pentru autorităţile şi

instituţiile publice(unităţile bugetare) ,pentru restul societăţilor acordându-se în funcţie de

resursele financiare.

Indexarea conventională constă în adăugarea unei clauze de indexare în cuprinsul

contractului colectiv/individual de muncă prin care:

salariul variză direct,fără o altă negociere ,în funcţie de evolutia factorilor economici

fie,în anumite situaţii,salariul se revizuieşte pe cale amiabilă.

Clauza de indexare poate fi inclusa de la bun început în contractul individual de

muncă sau să se convină ulterior,prin act adiţional la contractul respectiv.

Compensările sunt sume fixe care se acordă indiferent de mărimea salariilor pentru

acoperirea periodică creşterii preţurilor.8

Avantajele în natură sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terţi

sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă sau a unei relaţii contractuale

între parţi,după caz. Plata în natură, stabilita prin negocieri colective în unităţi, nu poate

depăsi 30% din salariu. Plata în natură a unei părţi din salariu, în condiţiile stabilite la art. 160

din Codul muncii, este posibilă numai dacă este prevazută expres în contractul colectiv de

muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.Acestea pot include,dar nu sunt

limitate la:

utilizarea oricărui bun,inclusiv a unui vehicul de orice tip,de patrimoniul afacerii,în

scop personal,cu excepţia deplasării pe distanţa dus-întors de la domiciliu la locul de

muncă

cazare,hrană,îmbracaminte,personal pentru munci casnice,precum şi alte bunuri şi

servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decat preţul pieţei

anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului

abonamentele şi costul convorbirilor telefonice,inclusiv cartele telefonice,în scop

personal7 Ibidem,op.cit8 Bojian,Octavian-Contabilitatea financiara a intreprinderilor;Editura Universitara,Bucuresti,2004

11

permise de călătorie pe orice mijloc de transport,folosite în scop personal

prime de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar

de venituri din salarii,la momentul plăţii primei respective,altele decât cele obligatorii

contravaloarea folosinţei unei locuinţe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de

întreţinere,cum sunt cele privind consumul de apă,consumul de energie elctrică şi termică şi

altele asemenea,cu excepţia celor prevăzute in mod expres la art.55 alin.(4) lit.c) din Codul

fiscal9

Avantajele în bani pot fi:

sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii

sumele acordate pentru distracţii sau recreere

Indemnizaţia pentru concediul de odihnă in conformitate cu prevederile Legii 53 /

2003 salariaţii încadraţi în baza unui contract de muncă, au dreptul, în fiecare an

calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 20 zile lucrătoare, pentru

munca prestată, indiferent de domeniul de activitate.Salariaţii încadraţi în gradele de

invaliditate şi cei care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, precum şi cei care

lucrează în locuri de muncă unde există astfel de condiţii, potrivit Legii 53 / 2003 au dreptul

în fiecare an la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată minimă de 3 zile lucrătoare.

Pe durata concediului de odihnă, salariaţii au dreptul la o indemnizaţie stabilită în

raport cu numărul zilelor de concediu înmulţite cu media zilnică a salariului de bază,

sporurile de vechime, şi după caz indemnizaţia de conducere, indemnizaţia de merit luate

împreună, din luna în care se efectuează concediul.Indemnizaţia se plăteşte salariaţilor cu cel

puţin 5 zile înaintea plecării în concediu.Compensarea în bani a concediului de odihnă

neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.10

Ajutoarele şi protecţia socială cuprind:

ajutorul în caz de deces al angajaţilor se stabileşte anual prin legea bugetului

asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu pe econimie

prognozat, şi se acordă asiguratului ori membrilor de familie sau persoanelor din afara

familiei care au suportat cheltuieli ocazionale de deces,in baza certificatului de deces

ajutorul în caz de maternitate constă în concediu plătit pentru sarcină şi lăuzie;potrivit

actelor normative în vigoare, angajatele beneficiază de un concediu plătit pentru maternitate

de 126 zile din care 63 de zile înainte de naştere şi 63 de zile după naştere;aceste două

concedii se compensează între ele în cadrul celor 126 zile

-ajutorul pentru incapacitate temporară de muncă se acordă angajaţilor cu contracte

de muncă pe durată nedeterminată, pentru incapacitate provocată de boală sau de 9 Ene,Adriana-Impozitul pe venit,Editura economica,Bucuresti,2005,op.cit,pg.88-9110 Grigorie-Lacrita,Nicolae-Codul muncii pe intelesul tuturor,Editura Tribuna economica,2005,op.cit.

12

accident.;baza de calcul a indemnizatiilor de asigurări sociale se determină ca medie a

veniturilor lunare la care s-a calculat contribuţia individuala de asigurări sociale in lunile

respective

Potrivit Legii nr.142/1998,salariaţii din cadrul societăţilor comerciale,regiilor

autonome şi din sectorul bugetar ,precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi al celorlalte

persoane juridice sau fizice care se încadrează personal prin încheierea unui contract

individual de muncă pot primi o alocaţie individuală de hrană,acodrdată sub forma tichetelor

de masă,suportată integral,pe costuri,de către angajator.11

Creanţele privind personalul cuprind:

a)Creanţele terţilor asupra drepturilor de personal

Articolul 409 din Codul de procedură civilă prevede posibilitatea urmăririi salariilor şi

celorlalte drepturi băneşti cuvenite angajaţilor,însa reţinerile nu pot depăşi jumătate din

salariul net, cu respectarea următoarei ordini de preferinţă:

a) obligaţii de întreţinere;

b) plata despăgubirilor pentru reparaţia daunelor cauzate prin moarte sau prin

vătămări corporale;

c) plata datoriilor reprezentând impozite şi taxe;

d) despăgubirile datorate pentru pagube pricinuite proprietăţii publice;

e) orice alte datorii.

Urmărirea salariilor şi a altor drepturi cuvenite angajaţilor se poate face în termenul

unor relaţii contractuale sau a unor titluri axecutorii. Putem enumera aici reţineri pentru

chirii, rate pentru cumpărări, popriri datorate terţilor.

b)Creanţele unităţii asupra personalului

Reţinerile din drepturile de personal datorate unitatii pot cuprinde:

-valoarea avansurilor de trezorerie nejustificate sau diferenţa de restituit a avansurilor

de trezorerie şi ordinelor de deplasare justificate

-contravaloarea depaşirii facturilor de telefonie mobilă sau fixă,peste limita aprobată

de societate

-contravaloarea unor bunuri sau servicii achiziţionate prin intermediul societăţii

(ex.telefoane mobile,descoperiri limită de card,etc.)

-imputaţii aferente unor salariaţi - lipsuri în gestiune, indisciplină

-plata în rate lunare a unor articole de echipament, plata în rate lunare a unor garanţii

materiale sau a produselor şi serviciilor oferite de către societate

11Stefanescu,Ion Traian-Tratat de dreptul muncii,volumul 2,Editura Lumina Lex,2003,op.cit

13

1.3.2.Sistemul datoriilor si creantelor privind asigurările şi protecţia socială

Remunerarea factorului muncă generează pentru orice societate,cât şi pentru angajat,

o paletă largă de obligaţii fiscale,ale căror cote sunt stabilite anual prin legea bugetului

asigurărilor sociale de stat.Sistemul asigurărilor şi protecţiei sociale în România are ca scop

protecţia salariaţilor,atât pe perioada activităţii cât şi după aceea,prin constituirea unor

fonduri la care contribuie atât societatea,cât şi salariaţii.

Obligaţiile privind decontările cu asigurările sociale se referă la constituirea

obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale şi la stingerea acestor obligaţii în legătură cu

contribuţiile întreprinderii şi ale personalului,reţinute din salariul de bază,respectiv din fondul

de salarii.

Contribuţia pentru asigurările sociale(CAS)

Legislaţia aplicabilă vigoare este Legea nr.19/2000 privind pensiile şi alte drepturi de

asigurări sociale,cu modificările şi completările ulterioare,publicată în Monitorul Oficial

nr.140 din 1 aprilie 2000

Contribuţia pentru asigurările sociale(CAS) generează datorii si creanţe atât pentru

unitaţile care utilizează forţa de muncă în baza unui contract individual de muncă,cât şi

pentru angajaţii acestora şi se determină prin aplicarea cotei de impozitare asupra bazei de

calcul.

a)Contribuţia unităţii la asigurările sociale se stabileşte anual în baza Legii

nr.19/2000 şi este diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă.Pentru anul 2007 sunt

stabilite în baza Art. 22 din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurărilor

sociale de stat pe anul 2007 următoarele cote de taxare:

pentru condiţii normale de muncă 29%

pentru condiţii deosebite de muncă 34%

pentru condiţii speciale de muncă 39%

b)Contribuţia personalului la pensia suplimentară se plăteşte de către toţi salariaţii

cuprinşi în sistemul asigurărilor sociale şi reprezintă 9.5% din salariul brut de încadrare.Baza

lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguratilor nu poate

depăsi plafonul a de cinci ori salariul mediu brut lunar pe economie. Contribuţia personalului

pentru asigurările sociale nu se reţine de la salariaţi pentru perioadele nelucrate şi

consemnate ca atare în carnetul de muncă,pe perioade care,prin urmare,nu constituie vechime

utilă la pensie.

Contribuţia individuală de asigurări sociale de stat datorată de asiguraţi se reţine din

salariu şi se virează lunar de către angajator la Casa teritorială de pensii în raza căreia se află

sediul acestuia. De asemenea, plătitorii de contribuţii de asigurări sociale au obligaţia de a

14

depune lunar, pana la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se depun declaraţiile,

Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor si a obligaţiilor de plată către bugetul

asigurărilor sociale de stat. Această declaraţie se depune la Casa Judeţeana de Pensii,

respectiv Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate(CASS)

Legislaţia aplicabilă se regaseste in Legea nr.327 din 10 noiembrie 2005 privind

aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2005 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea

sistemului de asigurări sociale de sănătate

Fondul asigurărilor sociale de sănătate este un fond special care este constituit din:

a)contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate este datorata lunar de către

toate persoanele juridice care utilizează forţa de muncă pe baza contractului individual de

muncă şi se stabileşte conform Legii nr.95/2006 prin aplicarea procentului de 6% asupra

fondului de salarii realizat.

b)contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate este datorată de către toţi

salariaţii angajati potrivit legii,cu contract de muncă sau contract civil şi se calculează prin

aplicarea unei cote de 6,5% asupra salariului lunar brut.

Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate se deduce din impozitul pe

salariu,obligativitatea virării contribuţiei pentru asigurările sociale revenind persoanei

juridice sau fizice care angajează persoane cu contract individual de muncă.

Plătitorii de contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate au obligaţia de a declara

lunar contribuţiile sociale la organul fiscal competent,până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.Angajatorii au obligaţia să

anunţe casa de asigurări de sănătate pentru orice schimbare care are loc in nivelul

veniturilor.

Plata contribuţiilor se efectuează de către angajatori,pe bază de ordine de plată pentru

Trezoreria statului,întocmite distinct,pentru fiecare contribuţie,către casele de asigurări de

sănătate.

Contribuţia la fondul de şomaj

Legislaţia aplicabilă se regaseste in Legea nr.76 din 16 ianuarie 2002,privind sistemul

asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă,publicată în Monitorul

Oficial nr.106 din 6 februarie 2002).

Contribuţia la fondul de şomaj este datorată de toate întreprinderile care angajează pe

bază de contract de muncă,personal român.Aceasta este suportată atât de salariat,cat şi de

unitatea unde îşi desfăşoară activitatea .

15

a)Contribuţia unităţii la fondul de şomaj este datorată de toţi angajatorii,ce au

obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj,în cota de

2%,conform art.23 din Legii 487 din 27 decembrie 2006 privind bugetul asigurărilor sociale

pentru anul 2007.Această cotă se aplica fodului total de salarii brute lunare realizate de

angajaţii asiguraţi.

b)Contribuţia personalului la fondul de şomaj este suportată de salariat şi se

constituie prin aplicarea unei cote de 1% asupra salariului de bază lunar brut,pentru

persoanele care desfasoară activităţi în baza unui contract individual de muncă şi care

realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime brute pe

ţară.

Plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj se efectuează de către

angajatori pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria statului,întocmite distinct pentru

fiecare contribuţie. Până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează

drepturile salariale, aceştia mai au obligativitatea depunerii Declaraţiei privind fondul de

şomaj la Agenţia Municipală de Ocupare a forţei de muncă.Termenul de declarare a

contribuţiilor sociale constituie şi termen de plată.

Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

Legislaţia aplicabilă se regaseste in Legea nr. 200/2006, privind constituirea şi

utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale Publicat în Monitorul

Oficial, Partea I nr. 453 din 25/05/2006

Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale se constituie în cotă de 0,25%,

aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariaţi.Cota contribuţiei

datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, se diminuează cu 0,25 puncte procentuale

pentru angajatorii care contribuie la acest fond. Din resursele Fondului de garantare se

suportă următoarele categorii de creanţe salariale:

salariile restante

compensaţiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de

odihnă neefectuat de salariaţi, dar numai pentru maximum un an de muncă;

plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de

muncă şi/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă

compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti, potrivit

contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor

de muncă sau al bolilor profesionale

indemnizaţiile restante, pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le

plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii

16

Suma totală a creanţelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăşi

cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.12.

Angajatorii au obligaţia de a declara lunar contribuţia la Fondul de garantare la

organul fiscal competent, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează

drepturile salariale. Termenul de declarare a contribuţiei la Fondul de garantare constituie şi

termen de plată. Pentru neplata contribuţiei datorate la termen se aplică majorări de

întârziere, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa.

Contribuţia la fondul de accidente şi boli profesionale

Legislaţia aplicabilă o constituie Legea nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea

pentru accidente de muncă si boli profesionale

Fondul pentru accidente si boli profesionale este constituit în vederea

funcţionării sistemului de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale,contribuţie

achitată de angajatori şi persoanele fizice asigurate pe baza unui contract încheiat individual.

Cota de contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale este

diferenţiata pentru angajatori în funcţie de tarife şi clase de risc în conformitate cu legea

346/2002,aplicată asupra fondului de salarii brute lunare realizate.Pentru anul 2007,conform

Art. 24 din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe

anul 2007 sunt stabilite cote de contributii de la 0.4% la 3.6%.

Termenul de declarare şi de plată a contribuţiei de asigurare pentru accidente de

muncă şi boli profesionale este pană la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care

se efectuează plata drepturilor salariale.

1.4.Recunoaşterea şi evaluarea creanţelor şi datoriilor.Principiile şi regulile

evaluării

Cadrul general de întocmire şi prezentarea a situaţiilor finaciare defineşte

recunoaşterea ca fiind procesul încorporării in bilanţ sau in contul de profit şi pierdere a unui

element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere.Acest proces implică descrierea în cuvinte

a respectivului element şi asocierea unei anumite sume,precum şi includerea respectivei sume

în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere.

Recunoaşterea elementelor în situaţiile financiare se realizează prin referinţă la doua

crtiterii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ:

12 Lege nr. 200/2006, privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale,art.13,14

17

-probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor(pentru active) respective a

unei iesiri de resurse purtătoare de beneficii economice(pentru datorii);

-evaluarea să se poată realiza într-un mod credibil

Criteriile de recunoaştere a datoriilor şi creanţelor în bilanţ sunt prezentate în IAS

39. Acestea trebuie recunoscute doar atunci când întreprinderea devine parte a unui contract

şi, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv, are obligaţia legală de a

plăti.

Astfel, o creanţa curenta este recunoscuta in bilanţ in momentul in care este probabila

realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi atunci când are o valoare

care poate fi evaluata in mod credibil.

O datorie curenta este recunoscuta in bilanţ atunci când este probabil ca va rezulta o

ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligaţii prezente şi

când valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi determinata in mod credibil.

Evaluarea trebuie înţeleasă ca un proces prin care se determina valorile la care

creanţele şi datoriile curente vor fi recunoscute in situaţiile financiare. Aceasta presupune

alegerea unei anumite baze de evaluare.

În situaţiile financiare întocmite de către întreprindere sunt utilizate următoarele baze

de evaluare: costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizată.13

Noţiunea de valoare a capitalului uman nu este aceeaşi pentru diferiţi utilizatori.

Astfel, administratorul firmei este interesat de costul resurselor umane, pe când investitorii

prefera cunoaşterea valorii resurselor umane, ca o componenta a valorii globale a elementelor

necorporale ale firmei.

Evaluarea capitalului uman se realizează utilizând următoarele metode:

- metoda costului istoric: presupune înregistrarea costurilor ce au caracter de investiţie

(cum sunt costurile cu recrutarea, selecţia, integrarea, formarea, promovarea personalului).

Costul acestor active trebuie amortizat pe o perioada egala cu durata de viata a capitalului

uman;

- metoda costului de înlocuire: prezentata ca o extensie a costurilor istorice, se

bazează pe principiul actualizării costurilor istorice şi are drept scop înregistrarea cheltuielilor

ce trebuie angajate pentru a reconstitui, in aceeaşi mărime, potenţialul uman de care dispune

întreprinderea la un moment dat;

- metoda costurilor de oportunitate: consta in determinarea valorii resurselor umane in

utilizarea lor alternativa cea mai favorabila.

13 Ristea,Mihai, Morariu,Ana, Nicşulescu,Ileana-Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura economică,pg.273

18

1.5. Tratamentele şi practicile contabile specifice

1.5.1.Sistemul de conturi si practica contabila privind decontarile privind

personalul

Contabilitatea datoriilor si creanţelor este reglementată juridic prin Legea

Contabilităţii Nr.82/1991,publicată în Monitorul Oficial nr.265/27.12.1991 prin Legea

contabilităţii nr.82/1991 şi prin regulamentul privind aplicarea legii contabilităţii.Conform

acestor acte normative ,contabilitatea datoriilor şi creanţelor trebuie să fie ţinuta respectând

urmatoarele norme şi reguli:

a)În Legea contabilităţii nr.82/1991:

1.Conform art.7. alin.2.:”creanţele şi datoriile se inregistrează în contabilitate la

valoarea lor nominală.”

2.Conform art.15:”Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor ,a celorlalte obligaţii,se ţine

pe categorii,precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică”.

b)În Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii:

1.Conform art.19:”Valoarea de utilitate a creanţelor şi datoriilor se stabileste in

funcţie de valoarea lor probabilă de încasat,respective de plată.”

2.Conform art.74:”Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor

unităţii patrimoniale în relaţiile acesteia cu furnizorii,clienţii,personalul,asigurările

sociale,bugetul statului,unitaţile din cadrul grupului,asociatii,acţionarii,diverşi debitori şi

creditori ,şi alte personae fizice sau juridice.”

Conform Ordinului nr.306 din 26 februarie 2002(secţiunea IV,art.76-81), pentru

aprobarea Reglementărilor contabile simplificate,armonizate cu directivele europene se pot

identifica următoarele considerente cu privire la tratamentul contabil al creanţelor şi

datoriilor privind personalul,asigurările şi protecţia socială:

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,

adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum

şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în

bani şi/sau în natură datorate de unitate personalului pentru munca prestată şi care se suportă,

potrivit reglementărilor în vigoare, din fondul de salarii.

În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit

reglementărilor în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot

etc.), repartizarea din profitul net realizat, aprobată de adunarea generală a acţionarilor,

pentru participarea salariaţilor la profit, precum şi avansurile acordate potrivit legii.

Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont

distinct, pe persoane.

19

Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru

alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se

efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.

Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de

personal), respectiv eventualele sume ce urmează a fi încasate de la acesta, aferente

exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.

Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale cuprinde obligaţiile pentru

contribuţia la asigurări sociale şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj;eventualele

sume datorate sau care urmează a se încasa în perioadele următoare, aferente exerciţiului în

curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale.

Astfel, contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind personalul, asigurările şi

protecţia socială se realizează cu ajutorul următoarelor grupe de conturi clasificate in funcţie

de conţinutul economic:

- Grupa 42 „Personal si conturi asimilate”: cu ajutorul acestor conturi se ţine

evidenţa, datoriilor şi creanţelor in legătura cu personalul sau a datoriilor acestuia faţă de alte

unităţi sau persoane fizice; datoriile sunt de natura drepturile salariale cuvenite sau neridicate

in termen legal, ajutoarelor materiale acordate, stimulentelor la profitul realizat; creanţele

sunt de natura avansurilor acordate personalului în contul remuneraţiei.

- Grupa 43 „Asigurări sociale, protecţie sociala şi conturi asimilate”: cu ajutorul

acestor conturi se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţiile angajatorului şi a

personalului la asigurările sociale şi de sănătate, privind ajutorul de şomaj precum şi a altor

datorii şi creanţe de natura sociala.

- Grupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”: cu ajutorul

acestor conturi se ţine evidenţa impozitelor pe veniturile de natură salariilor şi altor drepturi

similare datorate bugetului statului, precum şi evidenţa datoriilor şi a vărsămintelor efectuate

către alte organisme publice.

Pe lângă aceste conturi de datorii şi creanţe in legătura personalul funcţionează, aşa

cum am observat din corespondenta lor, şi o serie de conturi de cheltuieli. Acesta grupa de

conturi poate fi descrisa astfel:

- Grupa 64 „Cheltuieli cu personalul” cu ajutorul căreia se ţine evidenţa

cheltuielilor cu salariile personalului si cu valoarea avantajelor in natura (tichetele de masa);

cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială, cu alte impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate datorate de entitate statului sau altor organisme publice şi a cheltuielilor cu

deplasări, detaşări şi transferări.

20

De asemenea, evidenta cheltuielilor cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate

datorate de unitatea patrimonială statului sau altor organisme publice (comisionul la Camera

de Munca) se ţine cu ajutorul contului „Cheltuieli cu alte impozite taxe si vărsăminte

asimilate”; cheltuielile cu deplasări în interes de serviciu, detaşări sau trasferări in interesul

unităţii sunt evidenţiate cu ajutorul contului „Cheltuieli cu deplasări, detaşări si transferări”.

Inregistrarea in contabilitate a creantelor si datoriilor se efectueaza prin intermediul

documentelor justificative.Acestea cuprind totalitatea documentelor primare întocmite la

locul şi momentul producerii operaţiilor economice şi constituie baza contabilizării.

În ceea ce priveşte sistemul documentelor privind decontările cu personalul,

asigurările şi protecţia socială,întâlnim principalele categorii de documente:

a)Documente referioare la prezenţa la muncă:condica de prezenta:fisa de pontaj,

foaia colectivă de prezenţă, bonul de lucru

b)Documente privind calcularea drepturilor şi obligaţiilor personalului:statul de plată

al salariilor ,fişa de evidenţă a salariaţilor ,lista indemnizaţiilor de asigurări sociale,stat de

premii

c)Documente privind plata drepturilor şi obligaţiilor privind personalul:ordinul de

plată(pentru plata contributiilor unităţii şi angajatorului la fondurile de stat şi pentru plata

obligaţiilor salariale,atunci când plata se efectuează în contul bancar al angajatului) si

dispoziţia de plată(pentru plata drepturilor salariale curente şi neridicate prin casieria

unitaţii)

d)Documente pentru reţinerile din drepturile de personal: decizii de imputare,

centralizatorul reţinerilor, ordinul de deplasare

1.5.2.Contabilitatea de raportare:reflectarea informaţiilor in situatiile financiare

În jocul social al contabilităţii, utilizatorii interpretează un rol extrem de important, ei

reprezentând categoria de actori care dinamizează „disputa”, „impunând”, în anumite

contexte regulile ei.

Organismul internaţional de normalizare contabilă prin cadrul său conceptual,

recunoaşte angajaţii ca fiind una dintre categoriile de utilizatori. Totodată cadrul IASB

formulează în mod succint necesităţile informaţionale ale fiecărei categorii. Salariaţii şi

reprezentanţii lor sunt interesaţi asupra informaţiilor referitoare la stabilitatea şi rentabilitatea

întreprinderii lor. De asemenea, ei solicită informaţii care permit aprecierea corectitudinii

privind modurile şi nivelurile de remunerare, avantajele în materie de pensionare, natura şi

mărimea oportunităţilor în privinţa angajării lor.

21

În ţările occidentale informaţiile solicitate de salariaţi sunt clasificate în mai multe

rubrici, printer care mentionam:angajarea si oferta de locuri de munca remunerarea,

participarea la profit şi cheltuielile de protecţie socială, condiţiile de igienă şi securitate, alte

condiţii de muncă (durată, organizare, condiţiile fizice de lucru),stabilitatea societatii(pentru a

detine o imagine asupra sigurantei viitorului locului de muca),etc.

„Bilanţul social este un document care prezintă situaţia personalului într-o

întreprindere. Acesta creează o vedere de ansamblu asupra caracteristicilor personalului şi

condiţiilor de munca, permite reperarea disfuncţionalităţilor, pentru a le remedia, şi

anticiparea unei politici de gestiune a resurselor umane.

În ţară noastră, deocamdată, nu există o presiune a salariaţilor şi sindicatelor asupra

întreprinderilor, pentru furnizarea de informaţii sociale.Eventuala presiune dar mai ales faptul

ca el se poate constitui într-un instrument de pilotaj social şi îi poate incita pe salariaţi să

participe la progresul întreprinderii, reprezintă elementele care vor aduce bilanţul social in

atenţia normalizatorilor contabili romani şi vor determina marile întreprinderi să procedeze la

întocmirea şi publicarea sa.” 14

Situaţiile financiare in formaţia definita prin Cadrul contabil general IASB se

aplica întreprinderilor comerciale şi industriale din sectorul public şi cel privat.

Conceptual, întreprindere raportatoare reprezintă acea entitate contabila pentru care

exista utilizatori de informaţii financiare.

În legătura cu forma situaţiilor financiare, problema este rezolvata in mod diferit in

IAS/IFRS-uri şi Directivele contabile Europene. Astfel, IAS/IFRS adoptă concepţia

minimului de informaţii fara a reglementa o forma standard pentru elementele situaţiilor

financiare. Directivele contabile, in special Directiva a IV -a adopta concepţia maximului de

informaţii. În consecinţă prevede scheme şi modele standard care definesc forma şi

formatul de prezentare a situaţiilor financiare.

Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice

Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministrului

Finanţelor Publice 94/2001, prevăd obligativitatea întreprinderilor de a întocmi situatii

financiare anuale, care trebuie sa cuprindă: bilanţul,contul de profit şi pierdere şi notele

explicative la bilanţ şi contul de profit şi pierdere,

reflectarea informaţiilor în bilanţ

Intocmirea bilanţului societaţii TMK Artrom(anexa nr.6) s-a realizat prin prelucrarea

datelor din exerciţiul financiar aferent anului 2006 ,ceea ce presupune selectarea,gruparea şi

14 “Contabilitate financiara o abordare europeana şi internaţionala” – Liliana Feleaga (Malciu), Niculae Feleaga, volumul I, Editura Infomega, 2005

22

însumarea soldurilor din balanţa sfârşitului de an.Aceste operaţii necesită cunoaşterea

posturilor din bilanţul contabil care corespund conturilor din balanţă15.

Informaţiile privind personalul,asigurarile şi protecţia socială sunt culese din soldurile

la data de 31.12.2006 şi prezentate în bilanţul societăţii TMK Artrom astfel:

-alte creanţe(punctul 4 ,secţiunea B Active circulante din bilanţ)

-alte datorii,inclusive datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările

sociale(punctul8,secţiunea D-Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an din bilanţ)

-alte datorii,inclusive datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale(punctul

8,secţiunea D-Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an)

-provizioane pentru pensii şi alte obligaţii(punctul 1,secţiunea H-Provizioane pentru

riscuri şi cheltuieli)

reflectarea informaţiilor în contul de profit şi pierdere

Contul de profit şi pierdere cuprinde informaţii cu privire la cifra de afaceri,veniturile

şi cheltuielile exerciţiului grupate după natura lor,precum şi rezultatul exerciţiului(profit sau

pierdere).Contul de profit şi pierdere al societăţii TMK Artrom,prezentat în anexa nr.7, a fost

întocmit prin cumularea rulajelor anuale (din balanţa la 31.12.2006) ale conturilor de venituri

şi cheltuieli.

Cheltuielile privind personalul,asigurările şi protecţia socială fac parte din rezultatul

de exploatare al societăţii şi se regăsesc în contul de profit şi pierdere la secţiunea cheltuieli

cu personalul.În anul 2006,TMK Artrom Slatina prezintă aceste cheltuieli după cum urmează:

6.Cheltuieli cu personalul (rd.16+17) 15 23,386,569

31,083,278

a)Salarii şi indemnizaţii (ct.641+642-7414) 16 17,679,455

22,614,330

b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 17 5,707,114 8,468,948(ct.645-7415)

reflectarea informaţiilor în notele explicative

Notele explicative la situaţiile financiare simplificate conţin informaţii referitoare la

metodele de evaluare a activelor precum şi orice alte informaţii suplimentare care sunt

relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ce priveste poziţia financiară şi rezultatele

obţinute.

(A)Note explicative în completarea bilanţului

15 Ristea,Mihai-Contabilitate financiara,Editura economica,op.cit

23

Informaţiile în completarea bilanţului privind personalul,asigurările şi protecţia

socială se regăsesc în Nota 5-Situaţia creanţelor şi datoriilor(anexa nr.8) ce cuprinde în mod

general menţiuni referitoare la:

-suma cumulată a creanţelor care devin scadente după mai mult de un an şi

subclasificări ale creanţelor prezentate în bilanţ, clasificate într-o manieră corespunzătoare

activităţii desfăşurate iar sumele de încasat de la societatea mamă, filiale şi întreprinderi

asociate şi alte părţi afiliate trebuie prezentate separat.

-cheltuielile în avans se prezintă detaliat în notele explicative.

-pentru datoriile din bilanţul persoanei juridice, se menţionează valoarea totală a

datoriilor incluse în bilanţ, pentru care s-au depus anumite garanţii şi informaţii privind

natura acestor garanţii depuse.

- se menţionează valoarea totală a datoriilor incluse în bilanţ, care au termen de plată

după cinci ani de la data încheierii exerciţiului financiar.

-in cazul obligaţiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezintă informaţii

cu privire la valoarea precisă sau estimată a acelei obligaţii,aspectul juridic al obligaţiei şi

efectul acesteia si natura garanţiilor semnificative pentru aceasta

In nota 5 anexata la bilantul societăţii TMK Artrom,se regăsesc în cadrul secţiunii de

creanţe cu teremen de lichiditate sub un an,creanţe cumulate pe parcursul anului 2006 privind

personalul şi asigurările sociale în sumă de 587.056 lei.

În secţiunea datorii se regăsesc datorii privind personalul şi asigurările sociale pe

perioada de un an în valoare de 4.825.186lei si pe o perioadă cuprinsă între un an şi cinci ani

în valoare de 1,046,963.Conform IAS 19 s-a constituit şi un provizion privind obligaţii

actuariale ce îi revin angajatorului (T.M.K. - ARTROM SA Slatina ) pentru beneficiile

datorate angajaţilor, în baza Contractului Colectiv de Muncă, în sumă de 1.046.963 lei,în

baza unui raport elaborat de o firmă specializată.

(B)Note explicative în completarea contului de profit şi pierdere

Informaţiile în completarea contului de profit şi pierdere se regăsesc în nota 8-

Informaţii privind salariaţii,administratorii şi directorii(anexa nr.9) ce cuprinde următoarele

menţiuni:

a)detalii cu privire la salariile care urmează a fi plătite administratorilor şi directorilor

care deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar.

b)obligaţii contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi

administratori16

16 Cadrul general de întocmire a situaţiilor financiare elaborat de Comitetul IASC,op.cit

24

c)valoarea avansurilor şi creditelor acordate de către societate directorilor şi

administratorilor săi în timpul exerciţiului financiar,indicându-se rata dobânzii

aplicate,principalele clauze ale creditului,suma rambursată până la acea data şi obligaţii

viitoare de genul garanţiilor asumate de societate în numele managerilor

d)numărul mediu de salariaţi(număr mediu aferent exerciţiului şi număr mediu pe

fiecare categorie) şi salarii plătite sau de plătit aferente exerciţiului,cheltuieli cu asigurările

sociale şi alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii

Privind consiliul de administraţie,societatea TMK Artrom a acordat pentru anul 2006

indemnizaţii în valoare de 18.332 lei şi nu are obligaţii contractuale cu privire la plata

pensiilor către foştii sau actualii administratori şi manageri.Nu s-au acordat avansuri sau

credite membrilor consiliului de administraţie pe parcursul exerciţiului financiar,acestia

constituind garanţii(neasumate de societate) la nivelul valorii a 10 acţiuni.

Privind salariaţii,societatea TMK Artrom a achitat în cursul anului 2006 salarii în

sumă de 22.632.662 lei şi a înregistrat cheltuieli cu asigurările sociale în sumă de 8.468.948

lei.

Numărul mediu de salariaţi pentru anul 2006 a fost situate în jurul valorii de 962,din

care muncitori în număr de 834 angajaţi şi personal tesa în număr de 128 angajaţi.Pentru

aceştia nu s-au efectuat cheltuieli cu contribuţii pentru pensii.

25

Capitolul II.Contribuţii personale.Proiect de perfecţionare şi aprofundare

2.1.Studii de caz privind reflectarea în contabilitate a decontărilor privind

personalul

Decontările cu personalul ocazionează o categorie distinctă de operaţii contabile

denumită şi reţineri din salarii,din care se reamintesc:impozitul pe salarii;avansul

chenzinal;datorii sau debite faţă de unitate,proventite din lipsuri în gestiune,rebuturi,degradări

sau distrugeri de bunuri etc,,precum si datorii sau debite faţa de terţi,cum sunt cele privind

chiriile ,ratele pentru cumpărări de bunuri,pensile alimentare etc.

În categoria decontărilor cu personalul se înclude,în afara fondului de salarii şi în

baza prevederilor contractului colectiv de muncă sau altor reglementări legale,şi alte drepturi

şi avantaje,cum sunt cele privind masa caldă,alimentatia antidot,precum şi stimulente de

natura premiilor din beneficiu şi participarea la profit ce se acordă după aprobarea bilanţului

contabil anual.

Mărimea drepturilor salariale şi a celor care nu se include in fondul de salarii ,precum

şi a reţinerilor din salarii se determină pe baza documentelor primare adecvate şi se

consemnează în statele de plată ce se întocmesc în acest scop.17

Calculul venitului brut din salarii se relizează pe baza urmatoarelor elemente:

Salariul brut de bază

(+)sporuri şi adaosuri

(+)indemnizaţii de conducere şi alte sporuri acordate pentru conducere

(+)indexările de salarii şi compensarea creşterii preţurilor

(+)salarii în natură

(+)alte drepturi de personal=TOTAL VENIT BRUT DIN SALARII

Exemplificarea contabilizării decontărilor privind plata avansului chenzinal la

societatea TMK Artrom Slatina

Plata avansurilor din salarii către salariaţi pe data de 15.05.2007,în baza listei de

avans chenzinal:

425 = 5311 705.062

Avansuri acordate personalului Casa

Reţinerea din salarii a avansurilor achitate:

17 Diaconu Gheorghe-Contabilitatea financiara armonizata a unitatilor economice,Editura Bibliotecha,2005

26

421 = 425 705.062

Personal salarii datorate Avansuri acordate personalului

Reţinerea din salarii a impozitului pe salarii datorat:

421 = 444 282.024

Personal salarii datorate Impozit pe salarii

Contabilizarea reţinerilor din salarii reprezentând popriri:

421 = 427 5.460

Personal salarii datorate Reţineri din salarii datorate terţilor

Înregistrarea cheltuielilor cu salarii in bază statului de salarii:

641 = 421 1.762.655

Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate

Achitarea salariilor nete datorate personalului:

421 = 5121 1.233.858


Exemplificarea contabilizării drepturilor de personal neridicate

Contabilitatea drepturilor de personal neridicate se evidentiază cu ajutorul contului

426 “Drepturi de personal neridicate”,societatea fiind nevoită să evidenţieze şi extra-

contabil situatia acestui cont,pe fiecare salariat în parte.

Contabilizarea drepturilor de personal neridicate aferente lunii aprilie(salarii

datorate angajatilor pentru luna martie):

421 = 426 12.455

Personal salarii datorate Drepturi de personal neridicate

Achitarea in luna mai a salariilor neridicate in luna aprilie:

426 = 5311 12.455

Drepturi de personal neridicate Casa in lei

Exemplificarea contabilizării participării personalului la profit:

Societatea hotaraste sa acorde salariatilor 5% din profitul net realizat in anul

2006,prin virarea in contul de salarii(card)..Decontarea drepturilor de participare a

salariatilor la profit si alte simulente sin profit,determina inregistrarile:

Inregistrarea retinerii din profitul obtinut in anul 2006:

27

117 = 424 957.000

Rezultatul reportat Participarea personalului la profit

Inregistrarea impozitului pe profit aferent:

424 = 444 957.000

Participarea personalului la profit Impozitul pe salarii

Inregistrarea platii drepturilor nete:

424 = 5121 957.000

Participarea personalului la profit Conturi curente la banci

Exemplificarea contabilizării şi calculului reţinerilor din salarii:

A.Pentru un angajat cu două persoane în intreţinere şi încadrat cu contract de muncă

în condiţii normale:

Salariul lunar de bază(SB) 2.000.00

Sporul de vechime(15%) 300.00Venitul lunar brut din salarii(VB) 2.300.0

0Cheltuieli deductibile(Ch.ded.):-contribuţia de asigurări sociale(CAS=VB 9.5%)-contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj(CSj=SB1%)-contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate(CASS=VB6.5%)

388.00218.50

20.00149.50

Venit net(VN=VB – Ch.ded.) 1912.00Deduceri personale(D) 110.00Venit lunar impozabil(VLimp.=VN – D) 1802.00Impozit lunar(Impl = VLimp 16%) 288.32Câştig lunar net[VB – (CAS + CSj + CASS +Impl)]

1623.68

Din punct de vedere al contabilizării, potrivit Reglementărilor contabile, pentru

reţinerile din salarii calculate mai sus,se vor efectua urmatoarele înregistrari:

Contabilizarea cheltuielii cu salarii datorate angajatului:

641 = 421 2300


28

Contabilizarea reţineriilor din salarii constând în obligaţiile angajatului privind

protecţia socială şi asigurările sociale:

421 =

4372 23

Personal salarii datorate Contribuţia personalului

la fondul de şomaj

4314 149.50

Contribuţia angajaţilor pentru

asigurările sociale de sănătate

4312 218.50

Contribuţia angajatilor pentru

pensia suplimentară

Contabilizarea reţinerii din salarii constând în impozit pe salarii:

421 = 444 288.32

Cheltuieli cu salariile personalului Impozitul pe salarii

Reţinerea din salarii a avansului acordat în data de 15.05.2007(40% din venitul net):

421 = 425 649.47


Achitarea salariului net în data de 30.05.2007:

421 = 5121 974.21

Personal salarii datorate Conturi curente la banci

B. Pentru un angajat fără persoane în întreţinere şi încadrat cu contract de muncă

în condiţii normale;pe parcursul lunii aprilie a acumulat urmatoarele datorii faţă de

societate:

a)depaşirea limitei de convorbiri telefonice decontate de către societate pentru factura

de telefonie mobilă

Total factură telefonie mobilă 235.61

Limita maximă decontată salariatului 150.00

Diferenţa imputată salariatului 85.61

29

b)în cursul lunii martie salariatul a beneficiat de un avans de trezorerie în vederea

efectuării unei deplasări în interes de serviciu(în baza ordinului de deplasare),în suma de

400;avansul a fost justificat cu documente după cum urmează:

diurnă 20 4 zile = 80

bon de benzină 250

masa servită 38

Total decont: 368

Diferenţa de justificat/achitat de către angajat:400 – 368 = 32

În urma contabilizării în luna martie a decontului justificativ aferent avansului,se

constată că salariatul nu a depus la casieria unitaţii diferenţa de 32 lei şi se hotărăşte reţinerea

acesteia din salariul aferent lunii aprilie.

Salariul lunar de bază(SB) 1800.00Sporul de vechime(5%) 90.00Venitul lunar brut din salarii(VB) 1.890.0

0Cheltuieli deductibile(Ch.ded.):-contribuţia de asigurări sociale(CAS=VB 9.5%)-contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj(CSj=SB1%)-contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate(CASS=VB6.5%)

321.30179.55

18.90122.85

Venit net(VN=VB – Ch.ded.) 1568.70Deduceri personale(D) 220.00Venit lunar impozabil(VLimp.=VN – D) 1348.70Impozit lunar(Impl = VLimp 16%) 215.79Castig lunar net[VB – (CAS + CSj + CASS +Impl)]

1352.91

Depăşire convorbiri telefonice 85.61Diferenţa avans trezorerie nejustificată 32.00Rest de plată 1235.30

În baza reţinerilor calculate mai sus,se vor înregistra în contabilitate urmatoarele

operatii:


641 = 421 1890


30



421 =

Personal salaii datorate 4372 18.90

Contribuţia personalului

la fondul de şomaj

4314 122.85



4312 179.55




421 = 444 215.79


Contabilizarea reţinerii din salariu a depăşirii limitei decontate pentru factura de

telefonie mobile:

421 = 401 85.61

Cheltuieli cu salariile personalului Furnizori

Contabilizarea reţinerii din salariu a avansului de trezorerie nejustificat,în baza

ordinului de deplasare:

421 = 542 32

Cheltuieli cu salariile personalului Avansuri de trezorerie

Reţinerea din salarii a avansului acordat in data de 15.05.2007(40% din venitul net):

421 = 425 649.47


Achitarea salariului net in data de 30.05.2007:

421 = 5121 974.21

31


C.Pentru personalul angajat pe baza de convenţie civilă de prestări servicii

Pentru exemplificarea calculului şi contabilizării decontărilor cu personalul angajat pe

bază de convenţie de prestări servicii,se vor utiliza datele prezentate în statul de salarii pentru

colaboratori pentru luna aprilie,exemplificat mai jos:

SC TMK Artrom Slatina SA

Stat de salarii pentru colaboratori

din data de 30.04.2007

Nr. crt.

Salariat

Drepturi de colaborare in Venit

brut

Contributia pentru CASS

Venit baza de calcul

Impozit retinut

Salariu net

Rest de plata

baninatur

a1 A 200 50 250 16.25 233.75 37.40 196.35 146.352 B 180 180 11.70 168.30 26.93 141.37 141.373 C 100 100 6.50 93.50 14.96 78.54 78.54

Total 480 50 530 34 496 79 416 366

Metodologia de calcul s-a realizat prin calcul individual,pentru fiecare colaborator,în

baza convenţiei civile de prestări servicii încheiate de către aceştia cu societatea,prin

aplicarea cotelor de contribuţii la venitul brut realizat,astfel:

TOTAL VENITURI BRUTE 550

lei

Contribuţia asiguratului la asigurările sociale de sănătate 54 lei

550 lei 6,5%

VENIT BAZĂ DE CALCUL 496 lei

550 - 54

Impozitul pe salarii 79 lei

496 16% _____

VENIT NET LUNAR 416 lei

Din punct de vedere contabil ecuaţiile generate de obligaţia angajatorului către

salariaţii colaboratori sunt urmatoarele:

Înregistrarea cheltuielii privind remuneraţia datorată colaboratorilor:

621 = 401 550

Cheltuieli privind colaboratorii Furnizori

Înregistrarea reţinerii contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate:

401 = 4314 54

32

Furnizori Contribuţia angajaţilor

pentru asigurările sociale

de sănătate

Înregistrarea reţinerii impozitului pe salarii:

401 = 444 79

Furnizori Impozitul pe salarii

Înregistrarea achitării salariilor datorate(bani si natură):

401 = 416

5311 366

Furnizori Casa în lei

701 50

Venituri din vânzarea produselor finte

Descărcarea gestiunii cu valoarea produselor acordate în natură,la cost de

producţie:

711 = 345 50

Variaţia stocurilor Produse finite

D.Pentru un salariat angajat in conditii normale munca,care in cursul lunii

aprilie a efectuat concediu de odihna

Angajatul prezinta pentru luna aprilie 2007 urmatoarele informatii: salariul de baza

1.600 lei; spor de vechime 10%; nu are persoane in intretinere; nu primeste avans; retineri

diverse: rata privind un imprumut la BCR 104,3 lei si cotizatia pentru sindicat 4,7 lei; acesta

beneficiaza in luna martie de 12 zile de concediu de odihna (96 ore), salariul realizat pentru

cele 80 de ore lucrate fiind de 753 lei; salariul se deconteaza pe card.

Salariul orar si salariul aferent CO se vor calcula astfel:

Salariul orar:753 lei / 80 ore = 9,41 lei/ora

Salariul aferent CO: 903 lei (12 zile 8 ore/zi 9,41 lei / ora)

Salariul lunar de bază(SB) 753.00Sporul de vechime(10%) 75.00Venitul lunar brut din salarii(VB) 828.00Salariu aferent CO(SO) 903.00

33

Spor vechime aferent CO(10%) 90.00VENIT BRUT TOTAL(SB+CO) 1821.00Cheltuieli deductibile(Ch.ded.):-contribuţia de asigurări sociale(CAS=VB 9.5%)-contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj(CSj=SB1%)-contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate(CASS=VB6.5%)

307.00173.00

16.00118.00

Venit net(VN=VB – Ch.ded.) 1514.00Deduceri personale(D) 150.00Venit lunar impozabil(VLimp.=VN – D) 1359.30Impozit lunar(Impl = VLimp 16%) 217Castig lunar net[VB – (CAS + CSj + CASS +Impl)]

1297.00

Depăşire convorbiri telefonice 85.61Diferenţa avans trezorerie nejustificată 32.00Rest de plată 1235.30


operatii:


641 = 421 1821




421 = 307.00

4372 16.00


la fondul de şomaj

4314 118.00



4312 173.00




421 = 444 217.00

34


Contabilizarea reţinerii din salariu a ratei pentru creditul datorat de salariat:

421 = 427 85.61

Cheltuieli cu salariile personalului Retineri din salarii datorate tertilor

Contabilizarea reţinerii din salariu a cotizatiei pentru sindicat:

421 = 462 85.61

Cheltuieli cu salariile personalului Creditori diversi(sindicat)

Contabilizarea reţinerii din salariu a avansului de trezorerie nejustificat,în baza

ordinului de deplasare:

421 = 542 32

Cheltuieli cu salariile personalului Avansuri de trezorerie


421 = 5121 1188.00


E.Pentru un salariat angajat in conditii normale munca,care in cursul lunii martie

a beneficiat de concediu medical pentru incapacitate temporara de munca

Angajatul prezintă pentru luna martie 2006 următoarele informaţii: salariul de

bază 1.150 lei; spor de vechime 15%; nu are persoane în întreţinere; nu primeşte avans;

nu are alte retineri salariale; acesta beneficiază în luna martie de 5 zile de concediu

medical pentru incapacitate temporară de muncă (boală normală), salariul realizat pentru

cele 136 ore efectiv lucrate fiind de 919 lei; salariul se decontează pe card. Situaţia

angajatului pe ultimele 6 luni se prezintă astfel:

Element(luna) 1 2 3 4 5 6

Venituri 1082113

6113

6119

0113

6119

0Nr zile lucrate 20 21 21 22 22 21

unde, luna 1 reprezintă prima lună anterioară producerii riscului Cele 5 zile de concediu medical sunt suportate conform legii de către angajator.Pentru a calcula indemnizatia pentru concediu medical, trebuie sa se calculeze media

zilnica a bazei de calcul al indemnizatiilor (Mzbci).

35

Mzbci = SUMĂ V : NTZ, în care:

SUMĂ V = suma veniturilor din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat contribuţia

pentru concedii şi indemnizaţii;

NTZ = numărul total de zile lucrate din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat

contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.

Mzbci = 6870 lei/127 zile = 54 lei/zi

Cuantumul indemnizaţiilor pentru concedii medicale (Ci) este egal cu produsul dintre

media zilnică şi procentele prevăzute de lege, multiplicat cu numărul de zile lucrătoare din

concediul medical, astfel:

Ci = Mzbci x 75% x NZLCM, în care:

Mzbci = media zilnică a bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale de

sănătate;

NZLCM = numărul de zile lucrătoare din concediul medical.

Ci = 54 lei/zi * 5 zile * 75% = 203 lei

Pentru perioada de concediu medical contribuţia salariatului la asigurările sociale este

suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se calculează după formula:

Salariul minim brut pe economie * Nr ziIe CM /Nr de zile lucrătoare din luna pentru

care se acordă CM = 330 * 5 / 22 = 75 lei

Contributia CM suportata de CAS = 75 * 9,5% = 7 lei

Contributia CAS suportata de angajat = 7 + 87 = 94 lei

Salariul orar realizat de catre este de: 919 lei / 136 ore = 6,76 lei/ora,calulul venitului net realizandu-se in urmatorul tabel:

Salariul lunar de bază(SB) 919.00Sporul de vechime(15%) 138.00Venitul lunar brut din salarii(VB) 828.00Indemnizatie CM(CM) 203.00Spor vechime aferent CO(15%) 138.00VENIT BRUT TOTAL(SB+CO) 1260.00Cheltuieli deductibile(Ch.ded.):-contribuţia de asigurări sociale(CAS=VB 9.5%)-contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj(CSj=SB1%)-contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate(CASS=VB6.5%) ) 18

-contributia CM suportata de CAS(9.5% 75)

44.0019.0012.0013.00

7.00

18 Pentru calculul venitului salarial se ţine cont de faptul că angajatul plăteşte contribuţiile la CASS (6,5%) şi CAS (9,5%) numai pentru zilele efectiv lucrate

36

Venit net(VN=VB – Ch.ded.) 1209.00Deduceri personale(D) 140.00Venit lunar impozabil(VLimp.=VN – D) 1069.00Impozit lunar(Impl = VLimp 16%) 202Castig lunar net[VB – (CAS + CSj + CASS +Impl)]

1007.00

Rest de plată 1007.00


operatii :

Inregistrarea ajutoarelor materiale datorate salariatului(indemnizatie CM)

4311 = 423 203

Contributia unitatii la asigurarile sociale Personal ajutoare materiale datorate

Contabilizarea cheltuielii cu salarii datorate angajatului pentru timpul efectiv lucrat:

641 = 421 1057




421 = 307.00

4372 12.00


la fondul de şomaj

4314 13.00



4312 26.00




421 = 444 202.00



421 = 5121 1007.00

37


1.6.4.Contabilitatea decontărilor cu asigurările si protecţia socială

În categoria operaţiilor de decontare privind asigurările si protecţia socială sunt

incluse atât obligaţiile unitaţii patrimoniale,cât şi ale personalului pentru contribuţia la

asigurările sociale,la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj si a celui de asigurări

sociale de sănătate,precum şi indemnizaţiile sau prestaţiile cuvenite angajaţilor asiguraţi şi

plătite de către angajator în contul asigurărilor sociale.

Pe baza datelor din centralizatorul de salarii,voi evidentia în continuare modul de

calcul al contribuţiilor privind asigurările si protecţia socială,calcularea pe baza acestuia a

reţinerilor din salarii conform reglementarilor în vigoare şi reflectarea în contabilitate a

acestor reţineri.

Menţionez că modalitatea de calcul a reţinerilor aferente contribuţiilor privind

asigurările sociale a fost stabilită în baza cotelor precizate de Legea nr. 487 din 27 decembrie

2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007.

A.Contribuţia datorată de angajator la fondul asigurărilor sociale de stat

Calculul contribuţiei datorate de angajator la fondul asigurărilor sociale de stat

Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în functie de condiţiile de

muncă fiind de 29% pentu condiţii normale de munca,34% pentru condiţii deosebite de

muncă şi de 39% pentru condiţii speciale de muncă, în baza formulei:

Contribuţie CAS = Baza de calcul Cota de contribuţie

Având în vedere profilul de activitate al societăţii TMK Artrom,cota de contribuţie

pentru asigurări sociale aplicată va fi de 29%,activitatea desfaşurându-se în condiţii normale

de muncă.

La calcularea acestei contribuţii trebuie luat în considerare aspectul că baza de calcul

a contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat(CAS),datorată de angajator,nu poate fi

mai mare decat produsul dintre numărul mediu al salariaţilor-asiguraţi din luna pentru care se

calculează contribuţia şi valoarea corespunzatoare a 5 salarii medii brute(conform Legii

nr.19/2000):

Pf. max.= Numărul mediu de salariaţi 5 Salariul mediu brut

Conform datelor prezentate pe anul 2006,plafonul maxim va fi stabilit la:

962 5 1832=8.811.920

Întrucat fondul total de salarii brute lunare,de 1.762.655 lei,nu depăşeşte baza de

calcul maximă admisă de lege,de 8.811.920,contribuţia se calculează aplicând cota

procentuală de 29% la fondul total de salarii brute realizate:

38

CAS=1.762.655 29% = 511.169,95 lei

Reflectarea in contabilitate a cheltuielii privind contribuţia calculată:

6451 = 4311

511.169,95

Cheltuieli privind contributia Contribuţia unităţii la

unităţii la asigurările sociale asigurările sociale

Reflectarea în contabilitate a plăţii catre trezorerie a contribuţiei calculate:

4311 = 5121.1

511.169,95

Contributia unităţii la Conturi curente la bănci

asigurările sociale Trezorerie

B.Contribuţia datorată de angajator la fondul asigurărilor sociale de sănătate

Calculul contribuţiei datorate de angajator la fondul asigurărilor sociale de sănătate

Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate(CASS),se calculează în functie de

baza de impozitare,după formula:

Contribuţie CASS = Baza de calcul Cota de contribuţie

Cota de impozitare este de 6% si se achită de către angajatorul la care angajatul îşi

desfăşoară activitatea asiguratul.Este o cheltuială deductibilă fiscal la calculul profitului

impozabil şi se suportă pe rentabilitatea firmei.19

Baza de calcul este formată din totalul salariilor medii brute realizate efectiv de către

salariaţii angajati cu contract individual de muncă,în condiţii normale.

Contribuţia se calculează prin aplicarea cotei procentuale de 6% asupra bazei de

calcul:

CASS=1.762.655 6% = 105.759,30 lei

Reflectarea în contabilitate a cheltuielii privind contribuţia calculată:

6453 = 4313

105.759,30

Cheltuieli privind contribuţia Contribuţia unităţii la

unităţii la asigurările sociale de sănătate asigurările sociale de sănătate

Reflectarea în contabilitate a plăţii către trezorerie a contribuţiei calculate:

19 Morariu Ana,Contabilitate si fiscalitate in dezvoltarea firmei,Ed. Ponto,2005

39

4313 = 5121.1

105.759,30

Contribuţia unităţii la Conturi curente la bănci

asigurările sociale Trezorerie

C.Contribuţia datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj

Calculul contribuţiei datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru somaj

Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj,se calculeaza în baza Legii nr.76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi simularea ocupării forţei de muncă,în baza

formulei:

Contribuţie CASs = Baza de calcul Cota de contribuţie

Calculul contribuţiei se efectuează prin aplicarea cotei de 2% asupra fondului lunar de

salarii brute realizate de salariaţii angajati cu contract individual de muncă,în condiţii

normale:

CASs = 1.762.655 2% = 35.253,10

Astfel societatea are obligaţia de a achita pentru luna aprilie,până în data de 25 ale

lunii următoare,suma de 35.253,10 reprezentând contribuţia unităţii la bugetul asigurărilor

pentru şomaj.


6452 = 4371 35.253,10

Cheltuieli privind contribuţia Contribuţia unităţii la

unităţii pentru fondul de şomaj fondul de şomaj


4371 = 5121.1

35.253,10

Contribuţia unităţii la Conturi curente la bănci

Fondul de şomaj Trezorerie

D.Contribuţia unităţii la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

Calculul contribuţiei datorate de angajator la fondul de garantare pentru plata

creanţelor salariale

Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale este o contribuţie

facultative şi se constituie în procent din baza de impozitare dupa cum urmeaza:

40

Contribuţie FGPS = Baza de calcul Cota de contribuţie

Cota de contribuţie este de 0,25%,in baza Legii nr.200/2006 şi se aplică fondului brut

lunar de salarii realizate de către salariaţii angajaţi cu contract individual de muncă,după cum

urmează:

FGPS = 1.762.655 0,25% = 4.406,64


6456 = 4373 4.406.64

Cheltuieli privind contribuţia Contribuţia angajatorilor

angajatorilor la fondul de garantare la fondul de garantare pentru

pentru plata creanţelor salariale plata creanţelor salariale

Reflectarea în contabilitate a plăţii catre trezorerie a contribuţiei calculate:

4373 = 5121.1 4.406,64

Contribuţia angajatorilor Conturi curente la bănci

la fondul de garantare pentru Trezorerie

plata creanţelor salariale

E.Contribuţia unităţii la fondul de accidente de muncă si boli profesionale

Calculul contribuţiei datorate de angajator la fondul de accidente de muncă si boli

profesionale

Aceasta contribuţie se constituie pe seama cheltuielilor de exploatare,este deductibilă

fiscal şi determină un raport integrat asupra rentabilităţii firmei.Formula în baza căreia se

calculeaza aceasta contribuţie este următoarea:

Contribuţie FABP = Baza de calcul Cota de contribuţie

Calculul contribuţiei se realizează prin aplicarea cotei procentuale asupra fondului de

salarii aferent lunii aprilie.Stabilirea cotei se realizează conform Legii nr. 487 din 27

decembrie 2006 ,in funcţie de clasa de risc,prin alegerea unei cote procentuale cuprinsă intre

0,4% si 3,6%.

În baza normei metodologice publicate în MO nr.145 din 28/02/2007 privind calculul

contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale cota de contribuţie se

calculează astfel:

Contribuţie FABP =(Tarif risc Fond salarii)/100

În anexa 4 a metodologiei regăsim pentru grupa CAEN 2722(corespunzătoare

societăţii TMK Artrom Slatina) tariful de risc stabilit la valoarea de 2,295,aplicat astfel:

41

Contribuţie FABP =(2,295 1.762.655)/100

Valoarea contribuţiei pentru luna aprilie va fi de 40.452,93 societăţii corepunzându-i

clasa de risc CR12,25.


635 = 447.1 40.452,93

Cheltuieli privind alte impozite, Fonduri speciale

taxe şi vărsăminte asimilate “Contribuţia pentru accidente

şi boli profesionale”


447.1 = 5121.1

40.452,93

Fonduri speciale Conturi curente la bănci

“Contribuţia pentru accidente Trezorerie

şi boli profesionale”

F.Comisionul pentru Camera de Muncă

Calculul comisionului pentru cărţi de muncă

Aceasta contribuţie este datorată de către toţi angajatorii,pentru păstrarea şi

completarea cărţilor de muncă ale salariaţilor,prin plata unui comision perceput de direcţiile

generale de muncă.

Calculul acestui comision se realizează prin aplicarea unei cote procentuale asupra

fondului de salarii,după cum urmează:

-0,75%,plătit de către angajatorii cărora le completează şi păstrează carnetele de

muncă ale propriilor salariaţi

-0.25%, plătit pentru verificarea şi certificarea legalităţii efectuate în carnetele de

muncă de către angajatori

Pentru calculul comisionului datorat de către TMK Artrom Slatina , vom aplica cota

procentuală de 0,75% asupra fondului total de salarii realizat pe luna aprilie:

Comision CM = 1.762.655 0,75%

Comisionul datorat pe luna aprilie va fi în sumă de 13.219,91.

Contabilizarea cheltuielii privind comisionul pentru Camera de Muncă

622.1 = 446.1

13.219,91

42

Cheltuieli privind comisioanele ITM Alte impozite,taxe si vărsăminte

Assimilate

Reflectarea în contabilitate a plăţii către trezorerie a comisionului calculat:

446.1 = 5121.1

13.219,91

Alte impozite,taxe şi vărsăminte Conturi curente la bănci

asimilate Trezorerie

Contribuţii datorate de salariaţi

A.Contribuţia datorată de angajaţi la fondul asigurărilor sociale de stat

Calculul contribuţiei datorate de angajaţi la fondul asigurărilor sociale de stat

Calculul acestei contribuţii se realizează prin aplicarea unui procent de 9,5%,în

temeiul Legii nr.19/2000, in baza formulei:

Contribuţie CASa = Baza de calcul Cota de contribuţie

Baza de calcul este constituită din salariul brut al angajatului pentru care se reţine

contribuţia,inclusiv adaosuri,sporuri şi alte venituri de natură salarială.În aceste condiţii

contribuţia se va calcula după cum urmează:

Contribuţie CAS = 1.762.655 9,5%

Societatea va vira astfel până pe data de 25 ale lunii următoare contribuţia

angajaţilor la fondul de asigurări sociale,în suma de 167.452,22 lei.

Reflectarea în contabilitate a reţinerii privind contribuţia calculată:

421 = 4312 167.452,22


la pensia suplimentară


4312 = 5121.1 511.169,95

Contribuţia personalului Conturi curente la bănci

la pensia suplimentară Trezorerie

B.Contribuţia datorată de angajaţi la fondul asigurărilor sociale de sănătate

Calculul contribuţiei datorate de angajator la fondul asigurărilor sociale de sănătate

43

Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate(CASS),se calculează in

funcţie de baza de impozitare,după formula:

Contribuţie CASSa = Baza de calcul Cota de contribuţie

Cota de impozitare este de 6,5% şi se achită de către angajatorul la care angajatul îşi

desfăşoară activitatea,în baza unui contract de muncă individual sau de prestări servicii.

Baza de calcul este formată din salariul mediu brut realizat efectiv de către salariaţii

angajaţi cu contract individual de muncă,în condiţii normale.

Contribuţia se calculează prin aplicarea cotei procentuale de 6,5% asupra bazei de

calcul:

CASS=1.762.655 6,5% = 114.572,58 lei

Reflectarea în contabilitate a reţinerii din salarii a contribuţiei datorate de către

angajat:

421 = 4314 114.572,58

Personal salarii datorate Contribuţia angajţilor

pentru asigurările sociale de sănătate


4314 = 5121.1 114.572,58

Contribuţia angajaţilor Conturi curente la bănci

pentru asigurările sociale de sănătate Trezorerie

C.Contribuţia datorată de angajaţi la bugetul asigurărilor pentru şomaj

Calculul contribuţiei datorată de angajaţi la bugetul asigurărilor pentru şomaj

Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj,se calculează în baza Legii nr.76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi simularea ocupării forţei de muncă,în baza

formulei:

Contribuţie CASs = Baza de calcul Cota de contributie

Calculul contribuţiei se efectuează prin aplicarea cotei de 1% asupra salariului brute

realizat efectiv de salariaţii angajaţi cu contract individual de muncă,în condiţii normale:

CASs = 1.762.655 1% =17.626,55

Reflectarea în contabilitate a reţînerii din salarii a contribuţiei angajaţilor la bugetul

asigurărilor pentru şomaj:

421 = 4372 17.626,55

Personal salarii datorate Contribuţia personalului la

fondul de şomaj

44


4372 = 5121.1 17.626,55

Contribuţia personalului la Conturi curente la bănci

fondul de şomaj Trezorerie

2.2.Interpretări şi analize financiare .Studii de caz

2.2.1.Analiza eficienţei cheltuielilor cu personalul.Clasificare

Rezultatul utilizării factorului uman este reprezentat în bilanţ de cheltuielile privind

personalul,care reflectă,de asemenea,şi o parte a valorii nou create.În accepţiunea de

cheltuieli cu personalul se au în vedere toate cheltuielile firmei privind remunerarea muncii

ca factor al producţieisi contribuţia pentru asigurări şi protecţia socială.

Cheltuielile cu personalul pot fi structurate şi analizate pe baza urmatoarelor criterii:

a)În funcţie de elementele componente:

salarii tarifare(negociate)

diverse sporuri acordate în funcţie de condiţiile de muncă(condiţii grele de

muncă,spor pentru condiţii nocive şi toxicitate,spor de noapte,ore

suplimentare,vechime în muncă,spor de fidelitate,spor de stress,etc)

premii sau prime

contribuţiile privind asigurările sociale şi protecţia socială

b)În funcţie de cine suportă cheltuielile:

-angajatorul pentru salariile nete,contribuţia angajatorului la asigurările socuiale,ajutorul de

şomaj şi fondul de sănătate

-angajatul pentru impozitul pe salariu,contribuţia angajatului la asigurările sociale,ajutorul de

şomaj şi fondul de sănătate

c)În funcţie de categoriile de personal:conducere,personal ethnic,economic şi de altă

specialitate,administrative şi muncitori,direct productivi şi de deservire.20

20 Valceanu,Gheorghe;Robu,Vasile;Georgescu,Nicolae-Analiza economico-financiara,Editura Economica 2005,pg.214,op.cit.

45

d)În raport de modul de includere în costuri,este necesară în localizarea rezervelor

existente pentru sporirea eficienţei cheltuielilor salariale

În cadrul acestei etape se urmăreşte evoluţia şi cunoaşterea acestei categorii de

cheltuieli,în raport şi de acţiunea unor factori conjuncturali,folosindu-se ca indicatori

ponderea în totalul cheltuielilor şi la nivelul la la 1000 lei venituri din exploatare,respective

cifra de afaceri.21

2.2.2.1. Analiza situaţiei generale a fondului de salariiSe realizează atât pe totalul personalului, cât şi pe categorii de salariaţi.Scopul analizei

cheltuielilor salariale este de a determina mărimea şi sensul modificării fondului de salarii,

precum şi a determina mărimea influenţei factorilor care au produs modificări.

Analiza modificării absolute a fondului de salarii

Se cunoaşte că fondul de salarii (Fs) se determină ca un produs între numărul mediu

scriptic de muncitori ( ) şi salariul mediu anual( )

Fs = x

Indicator Simbol 2005 2006

Modificare in marimi

Absolute

Relative%

1.Nr. mediu scriptic de salariaţi N 88

6 962 76 8.58

2.Fond de salarii (lei) Fs 17,679,455 22,614,330 4,934,875 27.91

3.Salariul mediu anual(lei)19,954.24 23,507.62 3,553.38 17.8

4.Numărul mediu de ore pe un salariat Ts 1,800 1,860 60 3.33

5.Timpul total lucrat anual(ore) T 1,594,800 1,789,320 194,520 12.2

6.Salariul mediu orar(lei) Sh 11.09 12.64 1.55 13.98

a)Compararea indicatorilor _ _ _ _

Fs=Fs2006 - Fs2005=N2006 . Sa2006 - N2005 . Sa2005=4.934 .875 lei

b)Descompunerea indicatorului _ _Fs=N . Sh.

c)Calculul influenţei factorilor asupra modificării fondului de salarii:

21 Ifanescu,Aurel;Robu,Vasile;Hristea,Ana-Maria-Analiza economico-financiara,Editura Economica,2004,op.cit

46

_ _ _ _S=N2006 Sa2006 - Sa2005 =19.954,24-23.507,62 .962 =3.418.352,40

N=N2006 - N2005 Sa2005=962-886 19.954,24=1.516.522,10lei

Pe a doua treaptă de descompunere salariul mediu anual( ) se poate determina ca şi

produs între timpul total lucrat anual exprimat în ore/an(T) şi salariul mediu orar(Sh )

_ _Sa=Ts

. Sh

-influenţa numărului mediu de ore pe un salariat(Ts)

T=N2006Ts2006 - Ts2005. Sh2005 = 962 1860-1800 .11,09 = 640 .114,80 lei

-influenţa salariului mediu orar pe un salariat(Sh)

Sh=N2006 Ts2006Sh2006

- Sh2005 = 962 .1860 12,64 -11,09 = 2.773.446 lei

d)verificarea calculului influenţelor asupra fondului de salarii

N=1.516.522,10lei

Fs= 4 .934.875 lei

Sa=3.418.352,40 lei T

=

640 .114 ,80

lei

S =2.773 .446 lei

e)interpretarea rezultatelor

Constatam că faţă de anul 2005,societatea TMK ARTROM a înregistrat o creştere a

fondului de salarii cu 4.934.875 lei ,situaţie evidentă datorată în principal de creşterea cu

76 de angajaţi .Acesta a determinat o creştere a fondului de salarii cu 1.516.522,10 lei.

Modificarea salariului mediu anual în sensul creşterii cu 3553.38 lei a determinat

o creştere a Fs cu 3.418.352,40 lei ,iar prin intermediul acestuia au mai fost influenţati

următorii factori:

-timpul total lucrat anual exprimat în ore (T) a crescut cu 194.520 lei faţă de anul

2006 ceea ce a determinat o scădere a Fs cu 640.114,80 lei;

-salariul mediu orar( ) a crescut faţă de anul precedent cu 1,55 lei/ora ceea ce a dus

la creşterea Fs cu 2.773.446 lei.

2.2.2.2.Analiza eficienţei cheltuielilor salariale

După modul de identificare şi repartizare pe purtatori de cheltuieli,cheltuielile cu

salarii sunt clasificate ca şi cheltuieli directe deoarece sunt legate nemijlocit de activitatea

unei unităţi operative sau de realizarea unui produs.

După natura activităţii,cheltuielile cu salarii sunt considerate cheltuieli de

exploatare,deoarece sunt legate de realizarea obiectului de activitate al firmei.

47

Pentru analiza eficienţelor cheltuielilor cu salariile,este necesar calculul următorilor

indicatori:

rata cheltuielilor salariale faţă de veniturile din exploatare

rata cheltuielilor salariale faţă de cifra de afaceri

rata cheltuielilor salariale faţă de valoarea adăugată

Pentru calculul influenţelor se vor folosi indicatorii calculati conform bilanţului în

anexa nr.3.Modelele de analiză a eficienţei sintetice a cheltuielilor salariale folosite sunt

urmatoarele:

( A ) Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare

Întrucât cheltuielile salariale cuprind şi componente ce se formează relativ proporţional cu

fondul de salarii, diagnosticul salarial se formează pe baza acestuia. În acest scop se

utilizează modelele multiplicative de tipul:

Indicatori 2005 20062006/200

51.Venituri din exploatare lei 397,286,411 357,020,065 0.8992.Cifra de afaceri lei 378,831,232 336,178,983 0.8873.Valoarea adaugată lei 238,154,403 136,008,189 0.5714.Cheltuieli cu personalul (exclusiv protecţia socială) lei 19,063,500 25,714,581 1.3484.1.Fondul de salarii 17,679,455 22,614,330 1.279

5.Numărul mediu de salariaţi 88

6 962 1.0866.Timpul total de muncă-ore 1,594,800 1,789,320 1.1227.Numarul mediu de ore pe un salariat 1,800 1,860 1.0338.Productivitatea muncii pe un salariat lei: a)pe baza veniturilor din exploatare 448,404.53 371,122.73 0.828b)pe baza cifrei de afaceri 427,574.75 349,458.40 0.8179.Salariul mediu pe un salariat lei 1,662.85 1,958.97 1.1789.1.Rata cheltuielilor (salariale) cu personalul faţă de: a)Venituri din exploatare 4.45 6.33 1.423b)Cifra de afaceri 4.67 6.73 1.441c)Valoarea adaugată 7.42 16.63 2.24010.Cheltuieli medii salariale orare-lei 9821.92 12158.24

În aceste condiţii:

10 00 1 00 0 1 00 0 Fs 2 00 6 Fs 20 05Cs=Cs2 00 6-Cs2 00 5

= - =63 ,34 - 44,50=18 ,84 lei

Ve2 00 6 Ve 20 05

Ics= Cs 20 06 1000=134 ,80%

Cs 2 00 5

IVe= Ve 20 06 1000=89 ,90%

Ve 20 05

IFs= Fs 20 06 1000=127 ,90%

Fs 200 5

48

Constatăm ca faţă de anul 2005,cheltuielile salariale la 1000 lei venituri din exploatare

au crescut cu 18,84 lei ceea ce ne arată ca eficienţa cheltuielilor salariale a scăzut în această

perioadă.Această concluzie este întărită şi de faptul ca indicele de creştere a veniturilor a fost

devansat de indicele cheltuielilor salariale şi respective indicele fondului de salarii:

0.0125"

IVe=89 ,90% < Ics=134 ,80%

IVe=89 ,90% < IFs=127,90%

Analiza factorială:

1.Influenţa numărului de salariaţi faţă de suma veniturilor din exploatare (forma de

exprimare cu o anumita convenienta a productivitatii muncii): _ _ _N N 2 00 6 N 2 00 5 Fs2 00 5 = - . .1000= 3817,046 leiVe Ve2 00 5 Ve 20 05 N 20 05

Creşterea faţă de anul precedent a numărului de salariaţi ,faţă de veniturile din

exploatare,a determinat o creştere a cheltuielilor salariale la 1000 lei Ve cu 3817,05

lei.Acesta este un aspect pozitiv care reflectă scăderea eficienţei cheltuielilor salariale.

2.Influenţa salariului mediu (brut) pe o persoană:

N 2006 Fs 2 006 Fs200 5 962 22.614.330 17.679.455 - Ve 200 6 N 200 6 N 20 05

.1000=357.020.065 962 - 886 1000=9,575 lei

Creşterea salariului mediu brut anual pe o persoană cu 296.12 lei a determinat o

creştere a cheltuielilor salariale la 1000lei venituri din exploatare cu 9.575 lei.Aspecte

negative care reflectă scăderea eficienţei cheltuielilor salariale.

2.1.Influenţa timpului de muncă pe un salariat: _ _ _ N 2 00 6 T20 06 Sh200 5 T2 00 5 Sh20 05 - Ve2 00 6 N 20 06 N 20 05

.1000=15,93 lei

Creşterea timpului de muncă pe un salariat cu 60 ore/an a determinat o creştere a

cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare cu 15,93 lei.Este un aspect negativ

care determină scăderea eficienţei cheltuielilor salariale.

2.2.Influenţa salariului mediu orar _ _ _ N 2 00 6 T2 00 6 Sh20 06 T2 00 6 Sh20 05 N 2 00 6 T2 00 6 Sh20 06-Sh20 051000= - Ve2 00 6 N 20 06 N 20 05

.1000=Ve 20 06 N 20 06

962 .1.789.320(12,64-11,09)1000=7,75 lei 357.020.065 962

49

Creşterea salariului mediu orar faţă de anul 2005 a determinat o creştere a cheltuielilor

salariale la 1000 lei venituri din exploatare cu 7,75 lei:această creştere reflectă o scădere a

eficienţei cheltuielilor salariale.

( B ) Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare

10 00 1 00 0 1 00 0 Fs 20 06 Fs 2 005Cs=Cs2 00 6-Cs20 05

= - 1000 =67,27 -46,67=20,60 lei

CA2 00 6

1000 CA2 005

Se constată ca faţă de anul 2005 cheltuielile salariale la 1000 lei cifra de afaceri au

crescut cu 20,60 lei ceea ce ne arata ca eficienţa cheltuielilor salariale a scăzut în această

perioadă.Această realitate este întarita şi de faptul că indicele de creştere a cifrei de afaceri a

fost devansat de indicele de creştere al cheltuielilor salariale şi respectiv,indicele de creştere a

fondului de salarii.

0.0125"

ICA=88,70% < Ics=134 ,80%

ICA=88,70% < IFs=127,90%

Factorii care au determinat această modificare sunt:

1.Numărul de salariaţi faţă de cifra de afaceri

N 20 06 N 20 05 Fs20 05 - . .1000= 962 - 886 .17.679.455.1000=1 CA20 06 CA20 05 N 2 005 336.178.983 378.831.232 886

=10,57 lei

Creşterea numărului de salariaţi faţă de cifra de afaceri a determinat o creştere a

cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri cu 10,57 lei.

2.Salariul mediu brut pe o persoană

N 2 0 06 Fs 20 0 6 Fs2 00 5 962 22.614.330 17.679.455 - CA2 0 0 6 N 2 0 06 N 2 0 0 5

.1000=336.178.983 962 - 886 1000=10,16 lei

Creşterea faţă de anul 2005 a salariului mediu brut anual pe o persoană cu 296,12 lei a

determinat o creştere a cheltuielilor salariale la 1000 lei CA cu 10,16 lei,reflectând scăderea

eficienţei cheltuielilor cu salariile.

( C ) Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei valoare adaugată

Relaţia de calcul folosită în acest context este :

10 00 Fs Cs = 1000VA

50

1 00 0 10 00 1 00 0 Fs 2 00 6 Fs 20 05Cs=Cs20 06-Cs20 05

= - 1000 =166,27 -74,26=92,01 lei

VA2 00 6

1000 VA2 00 5

Se observă că faţă de anul precedent cheltuielile salariale la 1000 lei valoare adaugată

au crescut cu 92,01 lei ,ceea ce reflectă scăderea cheltuielilor sociale în perioada

analizată.Acest aspect poate fi dedus şi din faptul ca indicele de creştere al valorii adăugate a

fost defavorizat de indicele cheltuielilor salariale şi respectiv,indicele fondului de salarii.

0.0125"

IVA=57,70% < Ics=134 ,80%

IVA=57,70% < IFs=127,90%

Analiza factorială:

1.Influenţa numărului de salariţi faţă de valoarea adaugată(eficienţa factorului

uman):

51

_ _ N 2 006 N 20 05 Fs2005 - . .1000= 962 - 886 .17.679.455.1000= VA200 6 VA2 005 N 2005 136.008.189 238.154.403 886

=66,84 lei

Creşterea numărului de salariaţi faţă de valoarea adaugată a determinat o creştere a

cheltuielilor salariale la 1000 lei valoare adaugată cu 66,84 ,rezultând o scădere a eficienţei

cheltuielilor salariale.

2.Influenţa salariului mediu brut pe o persoană:

N 2 0 0 6 Fs 2 0 0 6 Fs2 0 0 5 962 22.614.330 17.679.455 - VA2 0 0 6 N 2 00 6 N 2 0 0 5

.1000=136.008.189 962 - 886 1000=23,71 lei

Creşterea faţă de anul precedent a salariului mediu brut anual pe o persoană cu 296,12

lei a determinat o creştere a cheltuielilor salariale la 1000 lei valoare adaugată cu 23,71

lei,aspect negativ ce reflectă scăderea eficienţei cheltuielilor salariale.

52

ANEXA 1.Studii de caz privind contabilizarea beneficiilor pe termen scurt

Studiu de caz 1.Societatea virează contribuţia la fondul asigurărilor sociale de

sănătate pentru luna mai 2007.Se constată că suma este calculată greşit,societatea virând în

loc de 13.366.000 lei o sumă de 14.256.000 lei.

Tratamentul contabil aplicat:

Deoarece statul permite compensarea sumei platite in plus,societatea va recunoaste o

creanta asupra statului de 890.000 lei.Luna urmatoare,societatea va compensa creanta cu

datoria lunii curente ,platind la fondul asigurarilor sociale mai putin cu 890.000 lei.

Studiu de caz 2.Salariul unui angajat al societăţii este de 1800 lei,la care se mai

adaugă sporul de vechime 150 lei şi masa zilnică 10 lei.Salariatul deţine şi o maşină din

partea societăţii,evaluată la valoarea de intrare de 200.000 lei,factura la telefonul mobil 70

lei cu abonament din partea societăţii cu minute incluse 60 lei,prima de asigurare 250 lei

lunar.

Din foaia de parcurs reiese că salariatul a parcurs 70 km în interes personal,500 km

pentru deplasarea casă-serviciu şi 2000 km în interesul societăţii.Salariatul justifică

consumul de benzină cu bonuri in sumă de 300 lei.De asemenea,societatea acordă

salariatului produse în natură,din stocurile proprii,în sumă de 50 lei.Impozitul pe venit

reţinut 16%.

Calculul datoriilor către angajat:

Salariu de încadrare 1800

Spor de vechime 150

Produse în natură 50

Utilizarea maşinii 544,75 = 200.000 70/2570

Utilizarea benzinei 8,17 = 300 70/2570

Masa zilnică 200,00 = 10 20

Telefon 10

Prima de asigurare 250

Total venit brut 3002,92

Şomaj 18 = 1800 1% 1800 2% = 36

CASS 195,19 = 1800 6,5% 1800 6% =1 08

CAS angajat : 171 = 1800 9,5% societate:522 = 1800 29%

Total 2618,73

Impozit pe venit 418,99 = 2618,73 16%

Salariu net 2199,74

53

Inregistrările pe care le face întreprinderea sunt:

Cheltuieli cu salariile = Salarii de plată 3002,92

Salarii de plată = % 803,18

CAS-salariat 171

CASS-salariat 195,19

Şomaj-salariat 18

Impozit pe venit 418,99

Salarii de plată = % 2199,74

Numerar 1146,82

Venituri din exploatare 1052,92

Cheltuieli cu CAS = CAS-societate 522

Cheltuieli CASS = CASS-societate 108

Cheltuieli cu şomajul = Şomaj-societate 36

Studiu de caz 3.Societatea acordă anual salariaţilor o primă egală cu 2% din rezultatul

net.Rezultatul net înainte de deducerea primei este de 50.000 lei.Presupunând că prima este

deductibilă fiscal şi cota de profit este de 16%,tratamenul contabil aplicat va fi urmatorul:

Costul primei: 2% (100% - 16%) = 1,68%

Valoarea primei: 50000 2%/101,68% = 983,48 lei

Contabilizarea primei:

Cheltuieli cu personalul = %

Impozit pe profit 157,36

(983,48 16%)

Cheltuieli de plătit 826,12

Concluzii:planurile privind participarea la profit şi primele nu sunt repartizări de

rezultat,chiar daca valoarea lor se calculează prin raportarea la rezultatul net ci sunt

cheltuieli ce trebuiesc contabilizate atunci cand societatea efectueaza aceste plăţi şi pot fi

estimate cât mai aproape de valoarea lor reală.

ANEXA 2.Studiu de caz privind contabilizarea planurilor de contribuţii

determinate:

54

Societatea încheie un contract cu ING-Fonduri de pensii private pentru angajaţii

săi;conform contractului societatea se obligă sa plătească 3.000.000 lei anual.Conform

legislaţiei în vigoare,societatea este obligată să contribuie şi la planul de pensii de

stat,contribuţia medie fiind de 29% din fondul de salarii.Cheltuielile cu salariile pe parcursul

perioadei au fost de 15.000.000 .


Societatea va recunoaşte pentru planul de pensii privat o cheltuială de 3.000.000 iar

pentru fondul de stat o cheltuială de 4.350.000 (29% 15.000.000).Înregistrarea contabilă

efectuată va fi urmatoarea:

Cheltuieli cu pensiile = Datorii privind pensiile private 3.000.000

Cheltuieli cu pensiile = Datorii privind pensiile de stat 4.350.000

Observaţie:În cazul în care societatea include costul contribuţiilor în costul de

producţie al stocurilor în curs de execuţie sau al imobilizărilor(conform IAS 2,Stocuri sau

IAS 169,Imobilizări corporale),înregistrarea va fi urmatoarea:

Producţie în curs de execuţie = % 7.350.000

Datorii privind pensiile private 3.000.000

Datorii privind pensiile de stat 4.350.000

ANEXA 3.Studiu de caz privind beneficiile post-angajare:planuri de beneficii

determinate

Un salariat al societăţii,în vârstă de 43 ani la data studiului,cu 15 ani vechime în

cadrul acesteia are salariul lunar de 1.700 ron.Vârsta medie de pensionare anticipată de

55

societate este de 63 ani în cazul bărbaţilor iar durata medie de viaţă după pensionare de 10

ani.Se consideră ca salariatul va lucra in întreprindere până la pensionare.Salariul maxim

estima caret ar putea fi obţinut de salariat în aceasta perioada este de 3.000 ron/lună.Rata

de actualizare folosită de societate este de 8%.

Planul de pensii la care contribuie societatea asigură o pensie anuală egală cu:

0.02 Numărul de ani vechime Salariul maxim anual obţinut

Calculul valorii actualizate a obligaţiei pe care o are societatea:

Pasul 1:Se calculează pensia anuală anticipată:

0.02 10 3000 12 =7.200

Pasul 2:Se calculează valoarea actualizată a pensiei totale pe care o va obtine

salariatul după pensionare, la momentul pensionării

Pasul 3:Calculăm valoarea actualizată a pensiei totale,la momentul actual: 20

48.312,60 1 / (1+ 0.08) = 4800,97

Calculul valorii actualizate a obligaţiei pe care o are societatea peste un an:

Pasul 1:Calculul pensiei anuale anticipate:

0,02 11 3000 12 =7,920

Pasul 2:calculul valorii actualizate a pensiei totale pe care o va obtine salariatul după

pensionare,la moentul pensionării:

TOTAL

52.610,45 Pasul 3:calculăm valoarea actualizată a pensiei totale,la momentul actual: 19

52610,48 1 / (1+ 0,08) = 5646,61

Diferenţa între cei doi ani în ceea ce priveşte datoria întreprinderii este de :

An PensieFactor de

actualizareValoare

actualizata2007 7920 0,925926 7,333.302008 7920 0,857339 6,790.122009 7920 0,793832 6,287.142010 7920 0,735030 5,292.272011 7920 0,680583 5,386.062012 7920 0,630170 4,990.942013 7920 0,583490 4,621.242014 7920 0,540269 4,278.932015 7920 0,500249 3,961.972016 7920 0,463193 3,668.48

56

5646,61 – 4800,97 = 845,64

Această diferenţă este datorată atat faptului că a crescut costul serviciului,cât şi

creşterii costului dobânzii.Creşterea dobânzii este datorată atât faptului că a crescut costul

serviciului,cât şi creşterii costului dobânzii.

Calculul creşterii costului dobânzii:

Costul dobânzii = Obligaţia existentă X rata de actualizare

= 4800,97 8% = 384

Calculul creşterii datorate creşterii serviciului salariatului:

Datorită anului suplimentar lucrat,salariatul a câştigat o pensie suplimentară de 720

(36000 0,02 1 an).

TOTAL

5261,00Calculăm valoarea actualizată a pensiei totale,la momentul actual:

29

5261 1 / (1+ 0,08) = 565,04

Cele doua costuri sunt componente ale costului total cu pensiile:

949,04 = 565,04 + 384

Valoarea actualizată a obligaţiei la începutul anului 4800,97

Costul dobanzii 384

Costul serviciului curent 565,04

Valoarea actualizată la inceputul anului 5750,01

ANEXA 4.Studiu de caz privind beneficiile pentru încheierea contractului de

muncă

Societatea deţine un departament financiar,în cadrul căruia lucrează 20 persoane din

care 15 sunt economişti şi 5 sunt actuari.Societatea trebuie să le asigure acestora pregătire

An PensieFactor de

actualizareValoare

actualizata2007 7920 0,925926 733,332008 7920 0,857339 679,012009 7920 0,793832 628,712010 7920 0,735030 529,222011 7920 0,680583 538,602012 7920 0,630170 499,092013 7920 0,583490 462,122014 7920 0,540269 427,892015 7920 0,500249 396,192016 7920 0,463193 366,84

57

permanentă prin cursuri anuale sau lunare.valoarea unui curs pentru economişti este de 700

EUR iar pentru actuari de 1500 EUR.Costul acestor cursuri este suportat de salariati,având

caracter obligatoriu.Conform contractului de muncă salariatul primeşte contravaloarea

cursurilor realizate şi plătite de acesta în timpul angajării.


Firma va recunoaşte pentru fiecare angajat o cheltuială în funcţie de numărul de ani şi

de valoarea cursurilor realizate,întrucat consideră că nu există beneficii economice pe care

angajatul ar mai putea să le aduca de la încetarea contractului de muncă.

Angajaţi Număr de angajaţi

Număr mediu de ani vechime

Numar mediu de cursuri pe an

Economişti

15 5 3

Actuari 5 7 6

Evaluarea cheltuielilor pe care le va recunoaşte societatea în situaţiile financiare sunt:

Cheltuieli=15(economişti) 5(vechime medie în societate) 3(număr cursuri/an)

700 EUR/curs + 5(actuari) 7(vechime medie în societate) 6(număr cursuri/an) ) 1500

EUR/curs =157.500 + 315.000 =472.500 EUR

58

ANEXA 5.Studiu de caz privind compensaţiile sub forma participaţiilor la

capitalurile proprii

Societatea acordă angajaţilor din capitalul social un număr de 3000 de acţiuni în

anul 2005,la o valoare nominală de 60EUR/acţiune,valoarea la care sunt acordate

angajaţilor fiind de 45 EUR.Începand cu anul 2007 societatea se angajează să rascumpere

acţiunile emise la o valoare de 70EUR/acţiune.

În anul 2007:

1.Se rascumpără 1200 de acţiuni la valoarea la care au fost acordate,în condiţiile în

care o acţiune este cotată pe piaţă la valoarea de 50 EUR.

2.Societatea va deţine în anul 2007 un număr de 6000 acţiuni ,cu un profit net înainte

de răscumpararea acţiunilor în sumă de 300.000 EUR.


-calculul nivelului capitalului social pierdut

3000 (60 – 45)= 45.000 EUR

-pentru anul 2005 societatea va marca în bilanţ o diminuare a capitalului propriu şi a

trezoreriei nete cu 45.000 EUR

-răscumpararea celor 1200 de acţiuni acordate salariaţilor va determina recunoaşterea

unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere în sumă de 12.000 EUR(1200 (60 – 50))

-calculul dividendului pe acţiune înainte de răscumpararea acţiunilor:

300.000 EUR/6000 acţiuni = 50 EUR

-calculul dividendului pe acţiune după răscumpărarea acţiunilor:

300.000 – 12000/1200 acţiuni =15 EUR

-societatea va recunoaşte în anul 2007 o cheltuială de 12.000 EUR,dividendul pe

acţiune fiind diminuat cu 35 EUR

-trezoreria netă va fi afectată de o ieşire de 1200 acţiuni 70 EUR =84.000 EUR

59

ANEXELE NR.6 – 7 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE SI BILANTUL

Judetul OLT I 2 I 8 IForma de proprietate I 3 I

4 I

Persoana juridica SC TMK ARTROM SA SLATINASocietate comerciala pe

actiuni Adresa: Loc. SLATINA, sos. DRAGANESTI Activitatea preponderenta

nr.30, jud. OLTProductia de tuburi (tevi) din

otel

TELEFON 049434640cod grupa CAEN I 2 I 7 I 2

I 2 I

Numarul din Registrul Comertului J28/9/1991CODUL FISCAL I 1 I 5 I 1 I 0 I

2 I 1 I 0 ICod unic de inregistrare 1510210

CONTUL DE PROFIT SI PIERDEREla data de 31 decembrie 2006

- Lei -

Denumirea indicatorilor Nr. Rd. Exercitiul financiarprecedent curent

A B 1 2

1.Cifra de afaceri neta (rd.02 la 04) 01378,831,23

2 336,178,983

Productia vinduta 02237,290,54

8 304,149,784 (ct.701+702+703+704+705+706+708)

Venituri din vinzarea marfurilor(ct. 707) 03141,540,68

4 32,029,199Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al caror obiect 04 principal de activitate il constituie leasingul (ct. 766) Venituri din subventii de exploarare aferente cifrei de 05 afaceri nete (ct.7411) 2.Variatia stocurilor de produse finite | Sold C 06 254,923 13,300,039si a productiei in curs de executie (ct 711) | Sold D 07 3.Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii 08 866,114 3,558,658si capitalizata (ct.721+722) 4.Alte venituri din exploatare 09 17,334,142 3,982,385 (ct.758+7417)

VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 10397,286,41

1 357,020,065 (rd.01+06-07+08+09) 5.a)Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile

(ct.601+602-7412) 11142,887,64

8 197,732,215Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 12 617,888 2,609,665 b)Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) 13 15,626,472 20,669,996 (ct.605-7413)

Cheltuieli privind marfurile (ct. 607) 14131,547,33

4 31,860,4846.Cheltuieli cu personalul (rd.16+17) 15 23,386,569 31,083,278a)Salarii si indemnizatii (ct.641+642-7414) 16 17,679,455 22,614,330b)Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 17 5,707,114 8,468,948

60

(ct.645-7415) 7.a)Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale 18 6,094,944 14,203,757si necorporale (rd.19-20) a.1)Cheltuieli (ct.6811+6813) 19 7,301,886 14,203,757a.2)Venituri (ct.7813) 20 1,206,942 7.b)Ajustari de valoare privind activele circulante (rd.22-23) 21 654,880 534,452b.1)Cheltuieli (ct.654+6814) 22 1,038,756 1,883,998b.2)Venituri (ct.754+7814) 23 383,876 1,349,5468.Alte cheltuieli de exploatare (rd.25 la 28) 24 35,407,900 42,460,6538.1.Cheltuieli privind prestatiile externe (ct.611+612+613+ 25 32,149,416 34,810,740614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 8.2.Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate(ct.635) 26 2,018,062 1,233,3288.3.Cheltuieli cu despagubiri ,donatii si activele 27 1,240,422 6,416,586cedate(ct.658) Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inregistrate de 28 entitatile al caror obiect principal de activitate il constituie leasingul (ct. 666) Ajustari privind provizioanele (rd.30-31) 29 2,392,713 -26,663,520-Cheltuieli (ct 6812) 30 2,624,132 4,267,759-Venituri(ct.7812) 31 231,419 30,931,279

CHELTUIELI DE EXPLOATARE-TOTAL 32358,616,34

8 314,490,979(rd 11 la 15+18+21+24+29) PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE: -Profit (rd.10-32) 33 38,670,063 42,529,086-Pierdere (rd.32-10) 34 9.Venituri din interese de participare 35 (ct.7611+7613) -din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 36 10.Venituri din alte investitiisi imprumuturi care fac parte din activele imobilizate 37 (ct.763) -din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 38 11.Venituri din dobinzi(ct.766) 39 1,115,659 3,537,643-din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 40 1,107,309 3,509,959Alte venituri financiare 41 14,682,733 47,717,678(ct.762+764+765+767+768) VENITURI FINANCIARE-TOTAL 42 15,798,392 51,255,321(rd.35+37+39+41) 12.Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile detinute ca active circulante(rd.44-45) 43 0 0-Cheltuieli (ct 686) 44 -Venituri (ct.786) 45 13.Cheltuieli privind dobanzile (ct.666-7418) 46 7,433,298 13,011,858-din care, cheltuielile in relatia cu entitatile afiliate 47 7,098,767Alte cheltuieli financiare 48 29,782,777 16,023,096(ct 663+664+665+667+668) CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 49 37,216,075 29,034,954(rd.43+46+48) PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A) -Profit (rd.42-49) 50 -21,417,683 22,220,368-Pierdere (rd.49-42) 51

61

14.PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A) -Profit (rd.10+42-32-49) 52 17,252,380 64,749,454-Pierdere (rd.32+49-10-42) 53 15.Venituri extraordinare(ct.771) 54 16.Cheltuieli extraordinare(ct.671) 55 17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA: -Profit(rd.54-55) 56 0 0-Pierdere(rd.55-54) 57 0 0

VENITURI TOTALE (rd.10+42+54) 58413,084,80

3 408,275,386

CHELTUIELI TOTALE (rd.32+49+55) 59395,832,42

3 343,525,932PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA: -Profit (rd.58-59) 60 17,252,380 64,749,454-Pierdere (rd.59-58) 61 18.IMPOZITUL PE PROFIT (ct.691) 62 10,750,777 19.Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 63 20.PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) EXERCITIULUI FINANCIAR: -Profit (rd. 60-62-63) 64 6,501,603 64,749,454-Pierdere (rd. 61+62+63); (rd. 62+63-60); 65

Intocmit,

PRESEDINTE CA,Numele si prenumele: Ec. Vaduva

Cristiana

Numele si prenumele: ing. Popescu Adrian Calitatea: Director general adjunct finante contabilitate economic

Semnatura: Semnatura:Stampila unitatii Nr de inregistrare in organismul profesional

62

ANEXA 8.PREZENTAREA SOCIETATII

Bazele organizării contabilităţii la SC TMK Artrom Slatina SA

Societatea TMK Artrom Slatina are ca principal obiect de activitate producţia de

tuburi din ţevi de otel,fiind unul dintre liderii pieţei din România.La 30.06.2006 societatea a

înregistrat un profit brut în suma de 18018334 lei cu 116% mai mare faţă de perioada

corespunzatoare a anului 2005,iar cifra de afaceri din activitatea de bază, respectiv vânzarea

de ţevi de oţel a crescut de la 112.490.000 lei la 138.548.926 lei la 30.06.2006.

Contabilitatea societăţii este organizată centralizat prin utilizarea soft-ului de

contabilitate SAP,implementat cu ajutorul unei societaţi specializate.Contabilitatea societăţii

a suferit o perioadă de tranziţie,deoarece până în anul 2004 a fost utilizat un alt soft de

contabilitate(Contif),care genera numeroase erori din pricina modului greşit de

implementare.Direcţia economică a fost restructurată anul trecut, în funcţie de necesităţi,pe

departamente,care asigură un circuit bun al documentelor după cum urmează:

-un departament de contabilitate generală care asigură înregistrarea contabilă a

operaţiunilor privind imobilizările corporale,stocuri,materiale;întocmirea raportărilor

anuale,finalizarea balanţelor lunare;plata facturilor de utilităţi şi înregistrarea acestora

-un departament de relaţii cu furnizorii care asigură concretizarea contractelor

încheiate cu aceştia,precum şi plata multicash a facturilor de materiale şi mărfuri

-un departament de salarizare,care asigură evidenţa şi contabilizarea statelor lunare

de salarii,a primelor acordate,a tichetelor de masă şi a altor drepturi acordate

personalului,precum şi depunerea declaraţiilor lunare

-un departament de audit ce asigură controlul intern

-un departament de evidenta a încasarilor de la clienţi şi urmarire a debitorilor

Pentru evidenţa decontărilor privind personalul,asigurările şi protecţia socială este

utilizat programul Persal,care are funcţii de calcul a drepturilor salariale,contabilizarea

realizându-se printr-un import al datelor din acest program în soft-ul SAP.

63

BIBLIOGRAFIE

1.Barry J.Epstein,Ali Mîrza - IFRS 2005 Interpretarea si Aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi Raportare Fiscala(autori),Editura BMT Publishing house 20062.Bojian,Octavian - Contabilitatea financiara a întreprinderii,Editura

Universitara,Bucureşti,2004

3.Bunget,Ovidiu Constantin - Contabilitatea românească între contabilitate şi convergenţa,

Editura economică, 2005

4.CECCAR - Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS 19,Editura CECCAR Bucureşti,2004

5.Ciucur,Dumitru;Gavrila,Ilie - Economie generala,Editura Economică,Bucureşti,2001

6.Diaconu,Gheorghe - Contabilitatea armonizata a unitatilor economice,Editura Bibliotecha

2005

7.Ene,Adriana - Impozitul pe venit,Editura Economica,Bucureşti,2005

8. Feleaga, Nicolae - Contabilitate financiara:o abordarea europeana si internaţionala,volumul

I si II,Editura Infomega,Bucureşti,2005

9.Grigorie-Lacrita,Nicolae - Codul muncii pe inţelesul tuturor,Editura Tribuna Economica ,

Bucureşti,2005

10.Isfanescu Aurel,Robu Vasile,Hristea Ana-Maria – Analiza economico-financiara,Editura

Economica,Bucureşti, 2004

12.Ministerul Finantelor Publice - Reglementari contabile pentru agenţi economici,Editura

Economica,Bucureşti,2005

13.Morariu,Ana - Contabilitate si fiscalitate in dezvoltarea firmei,Editura

Ponto,Bucureşti,2005

14.Petcu,Mircea Paul-Bazele contabilitaţii si contabilitate financiara;Ed.Tribuna economica

2001

15.Ristea Mihai şi colaboratori, „Contabilitatea financiara a intreprinderii”, Editura

Universitară, Bucureşti 2005

16. Stefanescu,Traian Ion-Tratat de dreptul muncii,Editura Lumina Lex,Bucureşti,2003

17.Valceanu G., Robu V., Georgescu N., „Analiza economico-financiară”, Editura ASE,

Bucureşti 2001

64

65

Date post:	29-Apr-2017
Category:	Documents
Upload:	moga-loredana
View:	280 times
Download:	9 times

Sistemul Informational Privind Contabilitatea Creantelor Si Datoriilor Privind Personalul Si Asi

Documents