SEMIOLOGIE MEDICALADr. OANA PIRONCUDr. OANA PIRONCU

• Simptomuleste o manifestare a bolii relatată de

pacient în cursul anamnezei 

• Semnuleste o manifestare obiectivă a bolii

pe care examinatorul o evidenţiază în cadrul examenului clinic

• Sindromulreprezintă asocierea simptomelor şi

semnelor

ANAMNEZA• este metoda prin care examinatorul obţine date de la

pacient

• surse de obţinere a datelor anamnezei• pacientul • aparţinătorul sau anturajul lui• dosarul medical sau alte documente medicale ;• metode de efectuare a anamnezei• monologul• Interogatoriul• observaţie

Datele biografice ale pacientului

• vârsta• genul biologic ( sexul feminin/

masculin) • locul de naştere şi domiciliul • condiţii de viaţă şi de muncă 

Motivele internării

Punctele care se urmăresc în istoricul bolii

• Data de debut• Modul de debut−brusc−insiduos• Circumstanţele apariţiei ( în repaus / effort)• Ritmul ( zi / noapte, primăvara / toamna);• Cronologia manifestărilor• Atitudinea adoptată de pacient faţă de

boală • Particularităţile evolutive în raport cu

tratamentele • Identificarea tuturor simptomelor

asociate • Tratamentele efectuate anterior

APF ( antecedente personale fiziologice )

• menarha• menopauza• succesiunea şi regularitatea

ciclului menstrual • durata fluxului menstrual • nr. de naşteri • nr. avorturi şi luna de sarcină în

momentul avortului

Tulburări de ciclu menstrual• amenoree ( absenţa c. menstr. ) ; • oligomenoree ( rare sau cantităţi

scăzute); • hipermenoree ( abundent ) ; • menoragie ( durata fluxului menstrual >

10 zile) ; • metroragie ( sângerări uterine în afara

ciclului menstrual ) ;

MENOPAUZA ( încetarea c. menstr. : fiziologică la 45-50 ani sau precoce < 45 ani)

APP ( antecedente personale patologice)

• bolile şi intervenţiile chirurgicale pe care le-a prezentat pacientul în trecut ; se menţionează data apariţiei acestora ; tipul şi data în caz de transfuzii, imunizăzi specifice

• boli infecţioase : TBC pulmonar, rujeola, rubeola, varicela, hepatită acută virală, angina streptococică, malarie ;

• boli cu transmitere sexuală : gonoree, luess, HIV ;

• boli organice : respiratorii / cardiace / hepatice

AHC ( antecedente heredo-colaterale ) 

• boli cu transmitere ereditară : HTA, astm bronşic, diabetul zaharat , obezitate ;

• boli determinate de coabitare : în general bolile infecţioase ( TBC, hepatite, angine ) ;

DUREREA• Localizarea• Iradierea• condiţiile de apariţie ( factor declanşator)• factorul de calmare ( ameliorare )• intensitatea ( severitatea descrisă de pacient )• durata ( minute / ore)• ritmul ( zi / noapte sau primăvară / toamnă )• simptome asociate ( greaţă, vărsături )• calitatea durerii ( ex. « ca o arsură «  sau «  ca o

lovitură de pumnal » ) • impactul durerii asupra calităţii vieţii ; Intrebările frecvente utilizate în anamneză : unde ? când ?

de când ? cum ? cât ? Durerea poate fi  : • acută ( “ semnal de alarmă” ) : recent instalată cu

debut brusc• cronică ( sindrom caracteristic bolilor cronice)

AMEȚEALA• senzație neplăcută de falsă deplasare în

raport cu mediul ambiant sau ca o senzație de nesiguranță posturală, instabilitate

cauzele unei amețeli recent instalate:• stările hipoglicemice – amețeli însoțite de

transpirație excesivă rece ( atenție la pacienții tratați cu insulină în cazul diabetului zaharat de tip I);

• hemoragii acute ( hematemeză, melene , amețeli cu debut brutal însoțite cu transpirații )

• Tratamente diuretice administrate brutal• simptom premergător sincopei ; simptom

premergător accidentului vascular cerebral

VERTIJUL• reprezintă o senzație de mișcare fie a mediului înconjurător în raport cu persoana , fie a persoanei în raport cu obiectele din jur

• cauzele vertijului central :• leziuni de trunchi cerebral , cerebeloase, ale cordoanelor posterioare medulare ; • cauzele vertijului periferic :• infecții labirintice ; • toxicele vestibulare ( eritromicina, streptomicina) particularități semiologice : înfundarea unei urechi ; tulburări de auz (debut declanșat de schimbarea poziției) ; nistagmus ( se observă dacă există mișcări – secuse- ale globilor oculari ; privirea fixă ) ;

FEBRAVALORI NORMALE : temperatura periferică (axilară) (36,5 – 36,8 ⁰C dimineața ; 36,8 -

37⁰C seara); temperatura centrală ( cavitatea orală, vaginală, rectală) este cu 0,3 -

0,5 diviziuni de grade mai mare ca temperatura periferică ( 37⁰C – dimineața ; 37,5⁰C-seara)

TEHNICA CORECTĂ DE TERMOMETRIZARE : se verifică coloana de mercur ; se verifică axila ( fără a se produce căldură se înlătură transpirația); se plasează termometrul în axilă ; se lasă minimum 5 minute ANAMNEZA : modul de debut brusc / progresiv ; intensitate : 37-38⁰C ( subfebrilitate); 38-39⁰C (moderat); 39-41⁰C

( mare); durata; in crisis (brusc) – mod de scădere în decurs de cateva ore însoțită de

transpirație profundă ; de la valori de 40⁰C pană la 37⁰C in lisis (insidios)- cand scăderea este progresivă de la o zi la alta ;condiții fiziologice de creștere a temperaturii : digestia ; a II-a parte a

ciclului menstrual ; emoțiile

FRISONUL

• precede întotdeauna febra ; • este o senzație de frig însoțită

de tremurături (intense generatoare de căldură ), la finalul acestor fenomene , bolnavul simte căldură, moment care concide cu ascensiunea termică

• durata : cateva minute sau zeci de minute,evoluand intermitent sau continuu

HIPOTERMIA

• scăderea temperaturii periferice sub 36⁰C;

• este însoțită de tulburări psihice majore; tremurături; paloare ; cianoză; puls slab→comă→exitus ;

• cauze : îngheț, consum de alcool, mai rar în hipotiroidism ; coma barbiturică(34⁰C-35⁰C)

OBOSEALA, ASTENIA, FATIGABILITATEA, ADINAMIA

OBOSEALA este un fenomen fiziologic reversibil FATIGABILITATEA : desemnează o boală rapid

instalată , expresie a scăderii rezervelor energetice ale organismului (senzație de epuizare fizică ),

ASTENIA :este o stare de oboseală generalizată și permanentă , neameliorată de odihnă;

SINDROMUL OBOSELII CRONICE : în bolile psihiatrice e matinală, nefiind ameliorată de repaus

ADINAMIA : este oboseala extremă pană la epuizarea capacităților funcționale și musculare, fiind descrisă ca o slăbiciune musculară marcată

PRURITUL

• senzație neplăcută localizată la nivelul tegumentelor și mucoaselor care incită la grataj (mancărime ) (scărpinare)

• dpdv al topografiei : pruritul este localizat sau generalizat

• In situația în care pruritul este asociat cu leziuni elementare (macule, pustule), acestea trebuie diferențiate de leziunile de grataj

• dppdv al anamnezei • evoluția : continuă / intermitentă / progresivă ;

TULBURĂRILE COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR

Apetitul - dorința și plăcerea de a mancaFoamea - necesitatea organismului de mancaSațietatea - senzație de plenitudine gastrică ;Inapetența ( anorexia) - lipsa poftei de mancare Hiperfagia ( hiperorexia) - creșterea poftei de

mancareBulimia - creșterea patologică a poftei de mancare ,

de obicei pacientul provocandu-și vărsăturiSațietatea precoce - apare în bolile care diminuă

capacitatea de rezervor a stomacului Parorexia - desemnează un apetit viciat , tendința de

a ingera substanțe nocive sau improprii (pămant, cretă, păr)

TULBURĂRILE STĂRII DE CONSTIENTĂ

confuzia: lipsa de claritate a gândirii însotită de alterarea functiilor superioare vizând memoria, atentia si orientarea temporo-spatială

torpoarea (somnolenta) : este asemănătoare cu faza de inducere a somnului

obnubilarea : se caracterizează prin orientare temporo-spatială , bolnavul răspunde greu la întrebări si sesizează cu dificultate ce se petrece în jurul lui

stupoarea : este caracterizată prin dezorientare temporo-spatială

sincopa : pierdere bruscă si tranzitorie a constientei , de scurtă durată si reversibilă spontan( 3 -5 min.);

coma : se caracterizează prin alterarea totală sau partială a stării de constientă, cu afectarea celorlalte functii ale vietii de relatie si perturbarea mai mult sau mai putin profundă a functiilor vitale vegetative ( respiratie, circulatie, metabolism);

TULBURĂRILE STĂRII DE CONSTIENTĂ

METODE FIZICE DE EXAMEN CLINIC

• Inspectia • Palparea • Percutia • Auscultatia

Inainte de inceperea examenului, bolnavul trebuie pregatit psihic; este necesar sa i se asigure o liniste absoluta, un climat calm.

Aici intervine rolul direct al asistentei medicale, care dealtfel trebuie sa asiste la examen, cu exceptia situatiilor in care, pentru realizarea unui climat de liniste, prezenta sa nu e oportuna.

INSPECTIA Inspectia trebuie efectuata la lumina suficienta si

naturala

Inspectia trebuie sa cuprinda intreg corpul, bolnavul fiind dezbracat, in ordine se examineaza:

Atitudinea Fizionomia Starea de constienta si psihicul bolnavului Starea de nutritie Inspecţia ochilor Examenul tegumentelor Constitutia

AtitudineaPozitia bolnavului in patAstfel: ortopneea (pozitia sezanda) se intalneste in

insuficienta cardiaca, decubitul lateral stang sau drept (pozitia culcata

pe o parte) in bolile pleuropul-monare unilaterale,

pozitia genu-pectorala (ghemuit, cu genunchii la piept) in ulcerul gastroduodenal

FizionomiaTipuri semiologice de facies

Acromegalic

Tipuri semiologice de facies

• boala Basedow-Graves - exoftalmie

Tipuri semiologice de facies sindromul Cushing

Tipuri semiologice de facies boala Addison

Tipuri semiologice de facies

• Vitiligo

Tipuri semiologice de facies• Sindromul Down – facies

mongoloid

Tipuri semiologice de facies cianotic

Tipuri semiologice de facies Icter

Tipuri semiologice de facies

• SCLERODERMIE

Tipuri semiologice de facies

• Lupus eritematos

Tipuri semiologice de facies

• Stenoza mitrală

Tipuri semiologice de facies

Boala sclerelor albastre

Starea de constienta si psihicul bolnavului

delir (idei false, fara substrat real), halucinatii (perceptii vizuale sau auditive

fara obiect), somnolenta (stare de indiferenta,

raspunzand numai la excitatii), coma (pierdere a constientei, cu

conservarea functiilor vegetative: circulatie, respiratie).

Starea de nutritie formula lui Broca : G = Î(cm)-100 indicele de masă corporal (IMC) : IMC = Ga/I

2 unde Ga= gr. actuală, I=înălţime(m); normal IMC = 18,5 - 25

Tulburările stării de nutriţie : slăbire, obezitate, suprapondere

slăbire : scăderea în greutate ; IMC 18,5 ( subponderal) ;

obezitate şi suprapondere : excesul ponderal ; IMC = 26 -29,9 ( pre-obez) ; 30 – 34,9 (obez grd I) ; 35 – 39,9 ( obez grd II ) ; 40 (obez grd III);

Starea de nutritie

Starea de nutritie

Inspecţia ochilor• Modificări la nivelul pleoapelorxantelasma – proeminenţă intradermică de

culoare gălbuie

Inspecţia ochilor• Modificări la nivelul pleoapelorectropion : răsfrângerea în afară a pleoapei

Inspecţia ochilor

• Modificări la nivelul pleoapelorptoza palpebrală

Inspecţia ochilor• Modificări la nivelul pleoapelorlagoftalmia : lărgirea fantei palpebrale fără exoftalmie

Inspecţia ochilor

Modificări ale conjunctivei• modificări de culoare: eritem (roşeaţă),

paloare, cianoză• secreţii patologice• corpi străiniModificări ale sclerelor : • coloraţii anormale : galbenă (icter),

albăstruie (osteogeneză imperfectă), roşie (poliglobulie), brună (boala Addison), palidă (anemii)

Inspecţia ochilorModificări ale corneei :• gerontoxon – arc cornean, inel cenuşiu pericornean (apare

după 50 ani)

Inspecţia ochilorModificări ale corneei :• inel Kayser-Fleischer: inele maronii-verzui ce apar la

periferia corneei (datorită depunerii excesive de cupru)

Inspecţia ochilorModificări pupilare :• mioză (scăderea diametrului pupilar sub 2,5 mm)• midriază (dilatarea pupilei)• anizocorie (inegalitatea pupilară)

Inspecţia ochilor• Modificări la nivelul globilor oculari :• exoftalmie• enoftalmie • xeroftalmie• Hipopion

Inspecţia ochilorModificări la nivelul cristalinului : opacifiere

în cataractă

Examenul tegumentelor modificari de culoare ale tegumentelor: paloare, in anemii si soc; roseata anormala, in boli febrile si unele intoxicatii cianoza (coloratie albastra-violacee), in insuficienta

cardiaca, in boli ale aparatului respirator etc; icter (coloratie galbuie), in afectiuni hepatice

Examenul tegumentelor

eruptii cutanate - scarlatina, rujeola etc

hemoragii cutanate (purpure) tulburari in circulatia cutanata tulburarile trofice cutanate gangrenele escarele edemul

Examenul tegumentelor

Examenul tegumentelor

Examenul tegumentelor

Examenul tegumentelor

Constitutia

ConstitutiaModificări staturale gigantismul nanismul(piticismul): Hipofizar – greutate

corespunzând taliei, corp relativ proporţional

Hipotiroidism - extremităţi întotdeauna mai scurte decât trunchiul, se asociază cu cretinism

Palparea

Prin palpare se pot percepe unele fenomene toracice:

• vibratii vocale,• frecaturi pleurale sau pericardice, • sufluri cardiace etc

O deosebita atentie trebuie acordata ganglionilor limfatici subcutanati, care, in conditii normale, nu sunt palpabili. Cand devin palpabili, ii consideram patologici si vorbim in asemenea cazuri de adenopatie.

Ganglioni limfatici

Percutia consta in lovirea anumitor regiuni ale corpului (de

obicei si abdomenul) cu degetele, pentru a obtine sunete, din a caror interpretare sa reiasa informatii asupra procesului patologic din regiunea explorata.

Ea constă în lovirea uşoară, repetată a suprafeţei cercetate, în scopul explorării zonelor subiacente. Percuţia se face digito-digital, prin utilizarea degetului mijlociu al mâinii drepte care loveşte, ca un ciocănel, degetul mijlociu al mâinii stângi, care este aplicată pe suprafaţa zonei cercetate.

Percuţia poate fi: - superficială, când explorează zone până la 3-5 cm

- profundă, când explorează la o adâncime de 7 cm.

La percuţie se aude un sunet cu intensitate, tonalitate şi timbru caracteristice, depinzând de prezenţa sau absenţa aerului în zona percutată.

Auscultarea

Auscultatia se poate face direct sau indirect, cu ajutorul stetoscopului.

Examenele complementare

cuprind examenele radiologice si biologice

Examenele biologice pot fi: biochimice, hematologice, serologice, explorari func tionale, dozari hormonale.

Examenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Primul grup, practicat la patul bolnavului temperatura rectala (dupa o jumatate de ora de

repaus absolut); examenul urinilor reactia cutanata la tuberculina

Examenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Al doilea grup de examene complementare Hemoleucograma Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.) Dozarea ureei sanguine Reactiile serologice pentru sifilis Examenul radiologic

Examenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Al treilea grup de examene sunt cerute dupa caz, cand diagnosticul este mai dificil.

Aceste examene sunt foarte variate, foarte numeroase si de obicei trebuie solicitate in functie de prezumtia diagnosticului, de organul afectat.