ȘCOALADUMINICALĂ

D E C E M B R I E 2020 - F E B R U A R I E 2021

Nume

42

ei a ajuns să Îl cunoască pe Domnul Isus datorită infl uenței ei. Ea a avut impact și în cetatea Filipi, prin faptul că a ajutat la formarea bisericii locale. Aceste eforturi nu au fost făcute din slavă deșartă, nici din partea Lidiei și

nici de către Pavel. Ambii au căutat să-L urmeze pe Hristos și să îi ajute pe alții să Îl cunoască în mod personal. Să urmăm exemplul lor în lucrarea la care ne-a chemat Dumnezeu.

NOTIȚE

3

6 D E C E M B R I E 2020

CHEMAT SĂ FIE MOȘTENITOR

TEXTUL LECȚIEIMatei 1:1–6, 16–17; Evrei 1:1–5

CONTEXTUL LECȚIEI

E vanghelia după MateiÎncepând cu perioada robiei babiloniene în 586 îCr., ținutul Iudeii a fost aproape tot timpul sub ocupația unor forțe

străine, care și-au impus voia asupra poporului. După babilonieni au venit persanii, apoi grecii, și în fi nal, Imperiul Roman. În jurul anului 38 îCr., romanii l-au declarat pe Irod rege al Iudeii. Irod a impus cultura greacă și romană asupra evreilor, mergând până acolo încât a ridicat un templu zeiței Roma în cetatea

“[Dumnezeu], la sfârșitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul pe care L-a pus moștenitor al tuturor lucrurilor și prin care a făcut și veacurile.”

— Evrei 1:2

VERSETUL DE AUREvrei 1:2

SCOPUL LECȚIEI: Să ne reamintim unele nume importante din genealogia Domnului Isus; să înțelegem rolul central pe care l-a avut ”cartea neamului” în contextul misiunii Sale pe Pământ; să proclamăm moștenirea noastră spirituală

în Domnul Isus Hristos.

4

Cezarea Maritima. Evreii l-au disprețuit pe Irod, nu doar datorită faptelor lui, ci și pentru că nu era de origine evreu , prin urmare un rege nelegitim.

În acest context, Matei își începe Evanghelia cu genealogia Domnului Isus, care reprezintă mai mult decât o înșiruire de nume. Ea este veriga de legătură cu o perioadă istorică în care linia lui David deținea tronul și ne vorbește despre dreptul pe care-l are Domnul Isus la acest tron.

Epistola către Evrei

Cartea Evrei e un pic neobișnuită. Se încheie cu salutări, asemenea altor epistole (Evrei 13:20-25), însă începutul e cu totul deosebit. Destinatarii epistolei au fost, cel mai probabil, creștini de origine evreiască, care treceau printr-o perioadă de persecuții, și erau tentați să renunțe la creștinism și să se reîntoarcă la calea cea veche, de unde ieșiseră odinioară (Evrei 10:32-39). Întrebările lor, care l-au determina pe autor să scrie Capitolul 1, parcă răsună în auzul nostru azi: ”despre îngeri știm; vrem să ne spui dacă Isus se compară în putere cu ei?” ”Isus a murit; mai are El putere să mântuie?” Autorul are

niște răspunsuri foarte deslușite în acest capitol.

STRUCTURA LECȚIEI

1. De la nomazi la împărați (Matei 1: 1–6)• De la Avraam la Iese (v. 1-5)• De la Iese la Solomon (v. 6)

2. De la robi la Împărat (Matei 1: 16–17)• De la Iacov la Domnul Isus

(v. 16)• Neamurile de oameni (v.17)

3. Împăratul ca Fiu (Evrei 1: 1–5)• Mai mare decât prorocii

(v. 1-2)• Așezat la dreapta Măririi

(v. 3)• Mai presus de îngeri (v. 4-5)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Biblia ne vorbește despre importanța memorării Cuvântului; să privim, de exemplu, la pasajele din

41

pentru prima dată. Primele vizite ale lui Pavel în Filipi și Corint au avut loc în cadrul acestei călătorii.

Cetatea Filipi era construită pe terenuri fertile și era înconjurată de munți din trei părți, fi ind o cetate importantă din Macedoia. A fost numită după împăratul Filip II al Macedoniei care a cucerit cetatea în anul 356 îCr.

STRUCTURA LECȚIEI

1. Intrarea în Europa (Fapte 16:11-15, 40)• Filipi (v. 11-12)• Adunarea de rugăciune

(v. 13)• Casa Lidiei (v. 14-15, 40)

2. Corectarea celor din Corint (1 Corinteni 1:26-30)• Chemarea celor de rând

(v. 26)• Cei înțelepți sunt făcuți de

râs (v. 27-29)• În Hristos (v. 30)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Cum ați putea descrie locul dumneavoastră ideal pentru rugăciune? Există o legătură între locul unde ne rugăm și felul în care ne rugăm?

• Care sunt câteva modalități prin care putem să ne asigurăm să suntem primitori de oaspeți?

• Într-o vreme când restaurantele și hotelurile sunt accesibile, cum ar trebui să trateze biserica ospitalitatea în casele membrilor? De ce? Se schimbă situația când e vorba de ospitalitate pe termen lung?

• Care sunt câteva modalități practice de a demonstra faptul că aveți neprihănire, sfi nțenie și răscumpărare în Domnul Isus?

APLICAȚII PRACTICE

Lidia și-a folosit statutul și averea pentru a-L sluji pe Dumnezeu. Familia

40

28 F E B R U A R I E 2021

CHEMAREA LA SLUJIRE

TEXTUL LECȚIEIFapte 16:11-15, 40;1 Corinteni 1:26-30

CONTEXTUL LECȚIEI

P avel și tovarășii lui au început cea de a doua călătorie misionară în jurul anului 52 dCr. La început au revizitat unele dintre cetățile pe care le vizitase Pavel în prima călătorie,

prin care și Derbe, Listra și (probabil) Iconia ( Fapte 16:1-2).

De acolo au mers la Troa, unde Pavel a văzut viziunea unui bărbat din Macedonia care îl chema să vină în Macedonia (Fapte 16:9). Această viziune a constituit mandatul lui Pavel pentru a traversa Marea Egee și pentru a aduce evanghelia în Europa

“După ce a fost botezată, ea și casa ei, ne-a rugat și ne-a zis: Și

ne-a silit să intrăm.” — Fapte 16:15

VERSETUL DE AURFapte 16:15

SCOPUL LECȚIEI: Să identifi căm pe hartă localitățile menționate; să comparăm rolurile jucate de Pavel și de Lidia în plantarea bisericii din Filipi.

5

Psalmul 119:105 și Matei 4:4. Din experiența fi ecăruia, care metode de memorizare a Scripturii sunt cele mai efi ciente?

• Cum i-am putea răspunde unui frate (sau unei sore) care crede că Evrei 1:1-2, (alături de Coloseni 2:14) ne învață să nesocotim Vechiul Testament? Credeți că următoarele pasaje ne-ar putea fi de folos: Romani 15:4; 1 Corinteni 10:1-13; și 2 Timotei 3:16?

• Evrei 1: 4-5 conțin învățături cu privire la îngeri. Care alte texte adaugă dimensiuni im-portante la această învățătu-ră? De exemplu, 2 Corintieni 11:14 și Coloseni 2:18.

• Care va fi impactul autorității Domnului Isus asupra slujirii noastre în săptămâna care ne stă în față? Unde este cea mai mare nevoie de schimbare: în gândirea noastră? În faptele sau în vorbirea noastră?

APLICAȚII PRACTICE

Matei le comunică cititorilor adevărul cu privire la moștenirea pământească Domnului Isus: El este regele promis pentru a binecuvânta toate neamurile. Tema majoră este credincioșia lui Dumnezeu, care-L situează pe Domnul Isus ca pasul fi nal al împlinirii promisiunilor lui Dumnezeu, atât din vechiul cât și din noul legământ. Această temă a promisiunilor prin legământ ne pregătește pentru următoarele învățăturile legate de mesajul și misiunea Lui.Autorul Epistolei către Evrei, prin comparație, se concentrează asupra moștenirii divine a Domnului Isus. Când și-a terminat lucrarea pe pământ, Domnul Isus a fost onorat de Tatăl, indicând o dată în plus, importanta acceptării mesajului Său.Prin ambele pasaje, Duhul Sfânt ne îndeamnă să ascultăm cu atenție mesajul Domnului Isus. El este Fiul lui Dumnezeu, mai presus de orice înger sau proroc. El este Dumnezeu Însuși.

6

13 D E C E M B R I E 2020

CHEMAT SĂ FIE EMANUEL

TEXTUL LECȚIEIMatei 1:18–25

CONTEXTUL LECȚIEI

L ecția de azi se concentrează asuprea unui personaj nebăgat în seamă, numit Iosif din Nazaret. Trecutul lui este neremarcabil, din

mai multe puncte de vedere. În primul rând, Nazaretul, locul în care locuia (Luca 2:4; 4:16, 22), era un sat dintr-un ținut lipsit de importanță. Atât de neînsemnat era acest loc în zilele lui Iosif, încât nici măcar nu-l găsim menționat în vreo sursă din afara Bibliei. Nici măcar Iosephus Flavius, istoricul evreu din primul

“Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevasta ta, căci ce S-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naște un Fiu, și-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de

păcatele sale.” — Matei 1:20b-21

VERSETUL DE AURMatei 1:20b–21

SCOPUL LECȚIEI: Să trecem în revistă alegerile cu care s-a confruntat Iosif în momentele de decizie; să pătrundem mai bine înțelesul numelui Emanuel; să

înălțăm o rugăciune de mulțumire pentru darul care este Domnul Isus.

39

APLICAȚII PRACTICE

Avem multe lecții de învățat din lucrarea făcută de Priscila și Aquila. Vedem o echipă soț-soție care a făcut o lucrare extraordinară. Nu ni se spune că ar fi existat concurență între ei, nici când făceau corturi, nici când lucrau pentru edifi carea poporului lui Dumnezeu. Vedem o familie dispusă să se mute oriunde îi cheamă Dumnezeu și să se susțină material prin meșteșugul pe care îl aveau. Ascultarea lor față de voia lui

Dumnezeu i-a făcut să fi e parteneri de încredere ai lui Pavel.

Un alt exemplu demn de urmat este cel al lui Apolo, care deși era un predicator talentat, a fost dispus să primească îndreptare din partea unor credincioși mai înțelepți, pentru că omisese să-și însușească o doctrină creștină esențială. Investiția făcută de acest cuplu în Apolo le-a fost de folos când acesta s-a mutat în Corint ca să lucreze în biserica locală, de unde proveneau Priscila și Aquila (1 Corinteni 3:6).

NOTIȚE

38

Se pare că timp de mai mulți ani răspândirea evangheliei s-a limitat doar la evrei, ceea ce a dus la tensiuni între evreii creștini și cei necreștini. În loc să ancheteze situația, împăratul Claudiu i-a scos pe toți evreii din cetate, atât creștini cât și necreștini. Evreilor nu li s-a permis să locuiască în cetate până după moartea lui Claudiu în 54 dCr. Aceste evenimente constituie fundalul întâlnirii dintre Pavel și doi evrei din Roma, Priscila și Aquila, care a avut loc în Corint în anul 51 dCr. Între timp, creștinii dintre neamuri din Roma au înfi ințat biserici în case (Romani 16:5, 10-11, 14-15), un fapt care a creat anumite tensiuni când creștinii evrei au revenit în cetate.

STRUCTURA LECȚIEI

1. Partenerii lui Pavel (Fapte 18:1-3, 18-21, 24-26)• Facerea corturilor (v. 1-3)• Formarea de ucenici

(v. 18-21)• Formarea unui predicator

(v.24-26)

2. Conducători care au lăsat o moștenire (Romani 16:3-4)

• Ajutarea apostolului (v. 3)• Răsplata pentru risc (v. 4)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Ce acțiuni putem întreprinde pentru a identifi ca mai bine și pentru a susține lucrările care se fac cel mai bine de către o echipă soț-soție?

• Pentru ce lucruri merită să facem juruințe (promisiuni)? De ce?

• Cum răspundeți când auziți expresia „voia lui Dumnezeu” folosită într-un mod necorespunzător?

• În ce situații considerați necesar să corectați interpretarea greșită a Scripturii și când puteți să treceți cu vederea? De ce? Ce alte texte biblice v-ar putea ajuta să decideți, în afară de Romani 14:5-6 și 1 Corinteni 8?

7

secol, nu include Nazaretul în lista localităților cucerite de romani în timpul marii revolte evreiești din anii 66-72 dCr. Majoritatea locuitorilor din Nazaret din vremea aceea trăiau din munca câmpului sau a lucrului cu ziua; vieți simple la țară, după tipicul provinciilor ocupate de puterea romană (Ioan 1:46). Apoi, chiar la nivelul Nazaretului, Iosif era un om de rând. În Matei 13:55, localnicii îl resping pe Domnul Isus, numindu-l ”fi ul tâmplarului” – cu referire la meseria lui Iosif.

Viața muncitorilor săraci din acea vreme era deosebit de grea; poate așa se explică și faptul că, după toate aparențele, Iosif n-a ajuns să vadă perioada de lucrare a Domnului Isus. Deși este menționat ca tatăl pământesc al Domnului Isus în Ioan 6:42, îl găsim pentru ultima oară în Evanghelii într-o întâmplare pe când Isus avea 12 ani (Luca 2:41-50). Este foarte puțin probabil ca Iosif să fi avut ceva școală, și e aproape sigur că nu știa să scrie sau să citească. De n-ar fi fost parte din familia Domnului Isus, Iosif ar fi fost pe dispărut cu totul de pe paginile istoriei.

În ciuda originilor sale modeste, totuși Iosif era deasupra semenilor

săi cel puțin din două privințe. Mai întâi, era un descendent al regelui David (vezi Matei 1:1-16), și prin urmare, un membru al liniei regale ale lui Israel. Așa se explică de ce și-a luat Iosif soția însărcinată și a dus-o din Galileea până la Betleem (un sat Iudeu, la 6 mile de Ierusalim) pentru a se prezenta la recensământul roman (Matei 2:1; Luca 2:1-4). Betleemul a fost locul de naștere al lui David (1 Samuel 16:1). Era un fapt cunoscut că Mesia urma să vină prin linia lui David, și urma să domnească asupra lui Israel de pe tronul restaurat al acestuia (2 Samuel 7; Ieremia 23:5-6). Pentru a afl a cel de-al doilea aspect al proeminenței lui Iosif va trebui să studiem lecția din acesta zi.

STRUCTURA LECȚIEI

1. Reacții la afl area veștii (Matei 1: 18–19)• O sarcină neașteptată (v. 18)• Planuri în gând (v. 19)

2. Înțelegerea planului (Matei 1: 20–23)• Prin vise (v. 20-21)• Prin Scriptură (v. 22-23)

8

3. Acceptarea chemării Matei 1: 24–25• Nunta (v24)• Nașterea (v. 25)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Cum putem, ca biserică, să venim în ajutorul femeilor însărcinate în afara căsătoriei și a mamelor singure? Cum putem face acest lucru fără a crea impresia că suntem de acord cu sexul premarital?

• Exista circumstanțe în care ați fi de acord cu rușinarea cuiva în public? Dacă da, care ar fi acestea? Citiți Matei 18:15-17 și 1 Corinteni 4:14; 6:5; și 15:34.

• Ce metode ar trebui să folosim (noi, credincioșii) să discernem voia lui Dumnezeu, când ne confruntăm cu decizii care au un impact pe durată lungă (uneori toată viața)? Ce texte Biblice ne pot veni în ajutor?

• Care aspecte ale ascultării lui Iosif ne pot servi ca exemplu și îndemn? Citiți Exodul 4:13 și Isaia 6:8 înainte de a răspunde.

APLICAȚII PRACTICE

Istorisirea nașterii Domnului Isus din Evanghelia după Matei este un exemplu clasic de chemare personală. Există mai multe exemple în Biblie de persoane care au fost surprinse de chemarea la o anumită lucrare făcută de Dumnezeu; răspunsul lor a fost ”Cine, eu?” Gândiți-vă de exemplu la Avraam și Sara (Geneza 17:17, 18:12), la Moise (Exodul 4:13), la Isaia (Isaia 6:5), la Ieremia (Ieremia 1:6) și la Petru (Luca 5:1-10). Fiecare dintre aceștia a avut în cele din urmă un rol important în planul lui Dumnezeu de mântuire al omului. Dar mai întâi, fi ecare a trebuit să depășească bariera lui ”Cine, eu?”Iosif și Maria au experimentat același dialog (”Cine , eu? /Da, tu!”) într-un fel unic. După standardul lumii, amândoi au fost neînsemnați și nebăgați în seamă; dar când au fost chemați de Dumnezeu, au răspuns ”da,” și și-au împlinit rolul. Când de tragice sunt situațiile în care Dumnezeu cheamă și nu se găsește nimeni gata să răspundă (de exemplu Ezechiel 22:30)! Când întrebăm, la rândul nostru ”Cine, eu?” Dumnezeu ne răspunde, ”Da, tu!”

37

21 F E B R U A R I E 2021

CHEMAREA LA LUCRARE

TEXTUL LECȚIEIFapte 18:1-3, 18-21, 24-26;

Romani 16:3-4

CONTEXTUL LECȚIEI

C artea Faptele Apostolilor începe la Ierusalim și se termină la Roma. Centrul militar și politic al primului secol, Roma avea o populație semnifi cativă de evrei. Creștinismul a ajuns la

Roma devreme, mai mult ca sigur că în primele luni după învierea Domnului Isus. În ziua de Rusalii au fost vizitatori din Roma care au auzit evanghelia predicată și cu siguranță unii dintre ei au fost botezați (Fapte 2:10, 41). După ce au revenit acasă, aceștia au contribuit la răspândirea creștinismului în cetatea imperială.

“Spuneți sănătate Priscilei și lui Aquila, tovarășii mei de lucru în Hristos Isus, care și-au pus capul în joc, ca să-mi scape viața. Le

mulțumesc nu numai eu, dar și toate bisericile ieșite dintre neamuri.” — Romani 16:3-4

VERSETUL DE AURRomani 16:3-4

SCOPUL LECȚIEI: Să învățăm despre Priscila și Aquila și să explicăm importanța lucrării lor în relație cu lucrarea misionară a lui Pavel.

36

APLICAȚII PRACTICE

Adesea se spune că cei care-L caută pe Dumnezeu îl vor găsi. În lecția de astăzi, Maria Magdalena, o femeie credincioasă, îl căuta pe Domnul Isus într-un alt sens: ea căuta trupul Domnului Isus și nu s-a lăsat păgubașă foarte ușor. Însă căutarea ei era greșită pentru că Domnul Isus nu mai era în mormânt. Ea nu l-a găsit pe Domnul Isus pentru că

L-a căutat într-un loc greșit, însă, în harul Lui, Domnul Isus a găsit-o pe ea. Așa cum o găsise odinioară pe Maria cea posedată de diavol și o eliberase, acum Domnul o găsește din nou, de data aceasta plângând într-un mormânt gol. Isaia ne spune că „[Dumnezeu] va veni și va mântui” (Isaia 35:4) dar, așa cum s-a întâmplat și cu Maria, este posibil să nu Îl găsim nici noi deoarece căutăm în direcția greșită. Îl găsim pe Domnul Isus căutându-L, prin credință, în paginile Bibliei, în rugăciune, post și părtășie.

NOTIȚE

9

20 D E C E M B R I E 2020

CHEMAȚI LA ÎNCHINARE

TEXTUL LECȚIEIMatei 2:1–2, 7–15

CONTEXTUL LECȚIEI

A tât Matei cât și Luca ne oferă detalii unice cu privire la nașterea Domnului Isus. Ambii prezintă genealogia lui pământească. Amândoi menționează anunțul îngerilor că

Maria va zămisli un fi u. Luca descrie mesajul adus Mariei înainte de începutul sarcinii (Luca 1:26-38), iar Matei descrie cum a fost înștiințat Iosif de originea divină a Pruncului (Matei 1:18-25). Apoi Luca ne oferă o descriere amănunțită a evenimentelor care au precedat noaptea în care s-a născut Domnul Isus, inclusiv călătoria

“Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pământ și I s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și I-au

adus daruri: aur, tămâie și smirnă.” — Matei 2:11

VERSETUL DE AURMatei 2:11

SCOPUL LECȚIEI: Să descoperim sursele din Vechiul Testament folosite în textul lecției de azi; să identifi căm asemănările și deosebirile dintre motivațiile celor ce și-au exprimat dorința să se închine înaintea Domnului Isus (în lecție);

să ne închinăm Domnului cu reverență și dăruire, asemenea magilor.

10

părinților din Nazaret la Betleem cauzată de recensământul roman, faptul că pruncul nou-născut a fost culcat într-o iesle, și vizita păstorilor (Luca 2:1-20). Matei sare peste nașterea propriu-zisă și ne descrie apariția ciudată a unui grup de oaspeți bogați și misterioși din Răsărit, veniți să-l cinstească pe copilul Isus (Matei 2:1-18).

Ambele istorisiri ne oferă o perspectivă mai largă asupra evenimentelor care erau în desfășurare în vremea aceea și anticipează consecințele sosirii lui Hristos în lumea noastră. Preocuparea lui Luca cu ieslea și păstorii anticipează accentul pe care avea să îl pună Domnul Isus mai târziu pe cei săraci și respinși la periferia societății (vezi Luca 6:20-21). Istorisirea lui Matei despre magi ne arată felul în care viața și moartea Domnului Isus urmau să aibă ecou dincolo de hotarele lui Israel, și să aducă mântuirea la oameni din diferite rase și naționalități (vezi Matei 28:18-20). Luate împreună, cele două Evanghelii subliniază un aspect principal al lucrării lui Hristos: ducerea mesajului salvării dincolo de orice bariere (Ioan 3:16-18).

STRUCTURA LECȚIEI

1. Călătoria înspre Apus (Matei 2: 1–2)• Sosirea magilor (v. 1)• Steaua (v. 2)

2. În căutarea Împăratului (Matei 2: 7–12)• Conduși de oameni (v. 7-8)• Conduși de Dumnezeu

(v. 9-10)• Bucuria descoperirii (v. 11)• Reîntoarcerea acasă (v. 12)

3. Fuga într-o țară străină (Matei 2: 13-15)• Avertizarea (v. 13)• Fuga în Egipt (v. 14-15)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Gândiți-vă la câteva persoane cu care ați putea împărtăși bucuria magilor de acest Crăciun. Cum puteți crea (în mod activ) oportunități pentru aceasta, nu doar așteptând ca ele să apară de la sine?

35

includea învățarea noroadelor, vindecări și scoatere de demoni (Marcu 1:14-15, 34). Domnul Isus călătorea cu un grup mai mare de oameni, dintre care 12 erau ucenici apropiați. Faptul că femeile au avut oportunitatea de a avea un rol proeminent în lucrarea Lui a fost ceva neobișnuit. Includerea femeilor care nu erau soții sau rudenii ale ucenicilor a fost și mai neobișnuit (a se vedea 1 Corinteni 9:5).

STRUCTURA LECȚIEI

1. Femeile din lucrarea Domnului Isus (Luca 8:1-3; Marcu 15:40)• Zi de zi (Luca 8:1-3)• În criză (Marcu 15:40)

2. Maria, martoră a învierii (Ioan 20:10-18)• O scenă tristă (v. 10-11)• Apariția îngerilor (v. 12-13)• Rabuni se descoperă

(v. 14-18)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Ce putem face pentru a

susține lucrarea generală a bisericii prin activități care nu sunt neapărat în prim plan, în văzul tuturor? De exemplu prin rugăciune și post. Ce alte lucruri ar mai fi ?

• Cum putem îmbunătăți starea noastră de alertă împotriva lucrurilor care ar putea să ne împiedice să vedem pe deplin lucrarea Domnului Isus în viețile noastre? Cum ne avertizează situațiile de orbire din Matei 15:13-14; 23:16-26; Ioan 9:39-41; 2 Petru 1:5-9 și Apocalipsa 3:17 cu privire la faptele noastre în acest sens?

• Din moment ce Domnul Isus știa deja răspunsul la întrebare, ce învățăm despre cum să ne relaționăm la persoanele care sunt copleșite de durere?

• În ce mod vă încurajează personal învierea Domnului Isus astăzi? Ați avut vreodată o situație în care ați depășit o stare descurajantă prin îndreptarea atenției asupra învierii?

34

14 F E B R U A R I E 2021

CHEMAREA LA DEVOTAMENT

TEXTUL LECȚIEILuca 8:1-3; Marcu 15:40;

Ioan 20:10-18

CONTEXTUL LECȚIEI

P rimele versete din acest capitol prezintă modul minuțios și metodic în care Domnul Isus evangheliza cetățile și satele. Domnul Isus a devenit cunoscut în satele și cetățile din Galileea datorită faptului că petrecea timp cu oamenii. Petru spune că El „umbla din loc în loc, făcea bine ...” (Fapte 10:38). Această lucrare

“Curând după aceea, Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat și propovăduia și vestea Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Cei

doisprezece erau cu El și mai erau și niște femei care fuseseră tămăduite de duhuri rele și de boli: Maria, zisă Magdalena, din care ieșiseră șapte

draci.” — Luca 8:1-2

VERSETUL DE AURLuca 8:1-2

SCOPUL LECȚIEI: Să prezentăm actele de devotament făcute de femeile care Îl urmau pe Domnul Isus; să explicăm importanța faptului că femeile au fost

primele martore oculare la învierea Domnului Isus.

11

• Cum îi putem convinge pe cei din jur că ”un muritor ca noi” este vrednic de închinare? Cum ne asigurăm că toți cei angajați în conversație înțeleg la fel termenul închinare?

• Când facem daruri de Crăciun (asemenea magilor) cum rezolvăm tensiunea dintre Matei 5:16 și Matei 6:1?

• Uneori este mai bine să eviți o anumită persoană, iar alteori este mai bine să o confrunți; cum decidem care este cea mai bună alternativă, în funcție de situație? Care din următoarele pasaje vi se pare cel mai folositor? 1 Corinteni 15:33; Galateni 2:11-21; 2 Tesaloniceni 3:6; Tit 3:10; și 3 Ioan 1:9-10. Susțineți-vă alegerea.

APLICAȚII PRACTICE

Istorisirea din Evanghelia după Matei prefi gurează marea tragedie a lucrării lui Hristos pe pământ: cei care ar fi trebuit să fi e cei mai pregătiți să-l

primească nu l-au primit (Ioan 1:11). În schimb, niște cititori în stele păgâni l-au întâmpinat cu închinare și daruri scumpe! Istorisirea abundă în întâmplări neașteptate. Nimeni la palatul lui Irod nu s-a așteptat ca magii din răsărit să sosească cu mesaje de felicitare de naștere a unui copil regesc, mai ales pentru că nu se născuse un asemenea copil la Ierusalim. Magii, cu siguranță, nu s-au așteptat să-l găsească pe regele iudeilor într-o casă țărănească, afară din capitală. Iudeii nu s-au așteptat ca Mesia să fi e în pericol de moarte încă de la naștere, și să trebuiască să fugă peste hotare, în Egipt, pentru a scăpa cu viață. Și poate mai mult decât cele de mai sus, ne-am fi așteptat ca preoții cei mai de seamă si regele Iudeii să-i spună bun venit lui Mesia, cel nou-născut.

Evanghelia după Matei ne demonstrează necesitatea de a fi pregătiți să vedem lucruri neașteptate. Ne încurajează să îl urmărim pe Dumnezeu la lucru, chiar și atunci (sau mai ales atunci) când lucrează prin persoane la care ne ne-am aștepta. Să avem ochi de văzut și urechi de auzit (Matei 13:16-17).

12

27 D E C E M B R I E 2020

CHEMAT SĂ PREGĂTEASCĂ

TEXTUL LECȚIEIMatei 3:1–12

CONTEXTUL LECȚIEI

Î n vremea Domnului Isus, la fel ca în secolele de mai înainte, religia iudaică gravita în primul rând în jurul Templului de la Ierusalim (controlat de saducheii bogați,

aliați ai romanilor), iar apoi în jurul sinagogilor locale (conduse de farisei și cărturari, experți în Scriptura evreilor). După cum ne spune și Domnul Isus, ambele aspecte deveniseră poveri apăsătoare, împiedicându-i pe oameni în relația lor cu Dumnezeu (Matei 23:13-39). Autoritățile religioase așezaseră sarcini grele asupra oamenilor din

“Ioan acesta este acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, când zice: 'Iată glasul celui ce strigă în pustiu: "Pregătiți calea Domnului,

neteziți-I cărările."’” — Matei 3:3

VERSETUL DE AURMatei 3:3

SCOPUL LECȚIEI: Să recapitulăm aspectele cele mai importante ale lucrării și mesajului lui Ioan Botezătorul; să descoperim asemănările și deosebirile dintre

cele două botezuri menționate de Ioan; să ne facem o cercetare personală a atitudinilor inimii, pentru a nu fi asemănați cu puii de viperă.

33

noastră pentru Domnul Isus să nu fi e afectată?

• Care aspect necesită atenție în viața dvs.: semănarea sau recoltarea? Cum este afectat răspunsul dumneavoastră de pasajul din 1 Corinteni 3:6-9?

• Cum puteți identifi ca situațiile în care este mai bine să folosiți o mărturie personală pentru a vesti evanghelia, și nu o prezentare bazată pe logică sau pe dovezi (Ioan 14:11; Fapte 17:2 etc.)?

APLICAȚII PRACTICE

Includerea episodului întâlnirii dintre Domnul Isus și femeia din Samaria

are câteva scopuri bine defi nite în Evanghelia după Ioan. Ne învață despre natura spirituală a închinării adevărate (Ioan 4:23-24), clarifi că identitatea Domnului Isus ca Mesia, sau Hristosul, trimisul lui Dumnezeu (Ioan 4:25-26), ni-L prezintă pe Domnul Isus trecând peste limitele impuse de ortodoxia iudaică, prin faptul că a vorbit cu cineva din Samaria și demonstrează ce infl uență poate avea cineva care vorbește cu convingere despre Domnul Isus (Ioan 4:28-30, 39). Învățătura curată este pusă în practică cu succes aproape imediat. Să învățăm și noi din experiența acestei femei. După ce aprofundăm învățăturile Domnului Isus, să le punem în aplicare în contextul în care ne afl ăm.

NOTIȚE

32

iar teritoriul a fost repopulat cu alte neamuri (2 Împărați 17:24). Cei din poporul Israel care nu au fost duși în exil, au trăit în sărăcie și fără o identitate clară, timp de mulți ani.

Amestecul de popoare care a rezultat s-au numit samariteni. Religia lor accepta cele cinci cărți scrise de Moise, dar nu și restul cărților din Vechiul Testament. Când samaritenii s-au oferit să ajute la reconstruirea templului distrus în anul 586 îCr, evreii au refuzat (Ezra 4:1-5). Acest lucru i-a înfuriat pe samariteni și răspunsul lor la reconstruirea zidurilor cetății de către Neemia este cât se poate de clar (Neemia 4:1,2).

Aproximativ cu un secol înainte de Hristos, un conducător din Iudeea a distrus templul samaritenilor din Gerizim. Acest lucru, și altele, au dus la crearea de animozitate între samariteni și evrei. Pentru evreii din vremea Domnului Isus, samaritenii nu erau complet dintre neamuri, dar nici nu erau considerați evrei (a se vedea Matei 10:5).

STRUCTURA LECȚIEI

1. Declarația femeii (Ioan 4:25-30)• Mesia este descoperit

(v. 25-26)• Ucenicii sunt uimiți (v. 27)• Cetatea acceptă provocarea

(v. 28-30)

2. Recolta este pregătită (Ioan 4:31-38)• Hrană sufl etească (v. 31-33)• Secerișul sufl etesc (v. 34-35)• Răsplata sufl etească

(v. 36-38)

3. O comunitate transformată (Ioan 4:39-42)• Mărturia femeii (v. 39)• Cererea samaritenilor (v. 40)• Credința poporului (v. 41-

42)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Cum trebuie să ne relaționăm la greșelile din trecut pentru ca mărturia

13

popor (23:4). Implicația clară era că Dumnezeu nu este accesibil oamenilor de rând. Aceleași autorități alcătuiseră un sistem complicat de reguli și rânduieli care nu puteau fi respectate întocmai de popor. Pe lângă faptul că îi împiedicau pe oameni să se apropie de Dumnezeu, acești conducători erau preocupați de menținerea păcii cu stăpânirea romană (Ioan 11:48). Ca reacție la o astfel de stare, unii evrei s-au orientat spre mișcări monastice. Alții l-au căutat pe Dumnezeu printr-un stil de viață ascetic, prin meditații în pustietate, iar alții au fost atrași de mișcări profetice extremiste, care promiteau eliberarea de sub jugul roman; unele din aceste mișcări au dus la răscoale (vezi de exemplu Faptele Ap. 5:34-37).

Lucrarea lui Ioan Botezătorul nu a fost ceva cu totul neobișnuit în acest cadru religios. Ea a fost însă unică din două puncte de vedere, aspecte care l-au făcut cunoscut în vremea lui. Primul aspect are de a face cu epitetul pe care-l folosim până în zilele noastre: ”botezătorul” (Matei 3:1). Evreii aveau ritualuri de purifi care prin spălarea propriilor mâini, picioare, si uneori a întregului trup – niciodată ale altora. Asemenea

spălare era văzută ca un mod de a îndepărta păcatul și necurăția (Ezechiel 36:25). În gândirea lor, era imposibil ca o persoană să îndepărteze necurăția altei persoane. Nici un preot sau învățător al legii nu ar fi spălat un alt om. Ioan însă, a fost diferit. Botezul său servea ca un simbol puternic al conținutului mesajului său. Acest mesaj era cel de-al doilea aspect distinctiv. El nu le-a cerut oamenilor să se retragă în pustietate, și nici nu le-a promis eliberare de sub stăpânirea romană. În schimb, le cerea să se pocăiască în pregătire pentru lucrarea măreață pe care Dumnezeu avea să le-o descopere în curând.

Ceea ce l-a făcut pe Ioan popular in opinia multor categorii de evrei, a fost accentul pe o a doua șansă pentru omul de rând și accentul pe realitatea prezenței lui Dumnezeu în mijlocul lor. Atât Noul Testament cât și istoricul Iosephus Flavius (37-100 dCr.) atestă popularitatea de care s-a bucurat Ioan. Refuzul lui de a face compromisuri și hotărârea lui de a proclama adevărul au dus în cele din urmă la moartea sa, din ordinul lui Irod Antipa, regele-lacheu al romanilor (Matei 14:1-12).

14

STRUCTURA LECȚIEI

1. Chemat să mărturisească (Matei 3: 1–4)• Cadrul lucrării (v. 1)• Mesajul lui Ioan (v. 2-3)• Mesagerul (v. 4)

2. Chemați la pocăință (Matei 3: 5-10)• Ascultători receptivi (v. 5-6)• Dușmani împietriți (v. 7-10)

3. Chemat să pregătească (Matei 3: 1–4)• Lucrarea lui Ioan din

prezent (v. 11a)• Profeție despre lucrarea care

va urma (v. 11b-12)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Care sunt avantajele și dezavantajele prezentării Evangheliei în context cultural? Ce ne învață următoarele pasaje: Leviticul 19:27; 1 Corinteni 9:19-23; 11:3-16; 1 Timotei 2:9-10; și 1 Petru 3:3?

• Există situații în care ne este permis (ca creștini) să vorbim aspru altora, așa cum a făcut-o Ioan? Motivați-vă răspunsul. Apoi citiți următoarele pasaje: Faptele Ap. 8:20; 18:6; Tit 1:13; și 1 Petru 3:15-16.

• Pe măsură ce rodim în viața de credință (Galateni 5:22-23), care roade stricate (ale fi rii) ar trebui să fi e primele care dispar (5:19-21)? Să ne lăsăm cercetați de următoarele pasaje: Romani 1:29-31; 2 Corinteni 12:20; Efeseni 4:25-32; 5:3-5; Filipeni 4:8-9; și Coloseni 3:5-12.

• Când medităm la lucrarea Duhului Sfânt în viața noastră, care aspecte ne vin în minte mai întâi: lucruri în care trebuie să sporim, sau lucruri pe care trebuie să încetăm a le face?

• Care sunt măsurile pe care trebuie să le punem în aplicare pentru a îndepărta pleava din viața noastră?

31

7 F E B R U A R I E 2021

CHEMAREA LA VESTIRE

TEXTUL LECȚIEIIoan 4:25-42

CONTEXTUL LECȚIEI

P entru a înțelege pe deplin textul de azi, este nevoie să înțelegem relația dintre evrei și samariteni în timpul Domnului Isus. Când împăratul

Solomon a murit în anul 930 îCr, poporul Israel s-a împărțit în două regate: cele zece seminții din nord, numite Israel, și restul semințiilor din sud, numite Iuda.

După ce regatul Israel a fost distrus de asirieni în anul 722 îCr, o bună parte din popor a fost dusă în exil,

“Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina mărturiei femeii, care zicea: .”

— Ioan 4:39

VERSETUL DE AURIoan 4:39

SCOPUL LECȚIEI: Să prezentăm impactul femeii din Samaria în vestirea Domnului Isus celor din satul ei; să explicăm sensul ilustrației prezentate de Domnul Isus în Ioan 4:35 și să identifi căm elementele abordării folosite de

Domnul Isus pentru evanghelizare.

30

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Ce rol trebuie să aibă postul în viața noastră spirituală?

• Ce metode de evanghelizare și de slujire pot fi folosite mai efi cient de către persoanele mai în vârstă, spre deosebire de metodele folosite de generațiile mai tinere?

• Cum trebuie să reacționăm când ne spune cineva că a primit un mesaj de la Dumnezeu într-un vis sau viziune?

• Ce putem învăța de la felul în care s-a adaptat Filip la rolurile diferite la care a fost chemat de Dumnezeu (Fapte 6:1-6; 8:4-7, 26-40 și 21:8)?

• Cum putem să îi încurajăm pe alți credincioși să își folosească darurile spirituale?

APLICAȚII PRACTICE

Mulți se întreabă dacă darul profeției continuă să existe și în ziua de azi (a se vedea Zaharia 13:1-6; 1 Corinteni 13:8-12; Evrei 1:1-2 etc.). Chiar dacă această întrebare este importantă, lecția de azi se concentrează asupra unui alt aspect: folosirea darurilor pentru a răspunde la chemarea lui Dumnezeu la lucrare. Când biserica funcționează după cum i-a fost rânduit de Dumnezeu, fi ecare femeie și fi ecare bărbat din biserica va folosi cel puțin un dar spiritual în lucrare pentru a-i zidi pe alții în trupul lui Hristos (a se vedea și 1 Corinteni 12:1-11 și 1 Petru 4:10).

NOTIȚE

15

APLICAȚII PRACTICE

• Adesea persoanele care promovează de unele singure câte o cauză (și care se dovedesc mai târziu că au avut dreptate) sunt etichetate ”voci în pustiu.” Asemenea persoane se simt adesea singure, nesprijinite în eforturile lor de a schimba situația, și de multe ori sunt criticate pentru opiniile lor. Ele au capacitatea de a întrezări un viitor care multora le este greu de priceput, și înspre care ele îi cheamă pe ceilalți să se pregătească. La fel ca Ioan Botezătorul, acest gen de

persoane, în loc să fi e apreciate sunt atacate.

• Lecția de azi ne reamintește că trebuie să ne pregătim pentru venirea lui Hristos – în cazul nostru, cea de-a doua venire. O parte din pregătire constă în slujirea ca voci în pustiu – pronunțând-ne împotriva răului, care se afl ă atât în lume cât și printre poporul Domnului.

• Tată, ajută-ne să ne cercetăm inimile așa încât să fi m gata la venirea Fiului Tău. Ajută-ne să aducem roadele pe care ni le ceri, și întărește-ne în mărturisirea noastră că venirea Domnului Isus este aproape. Amin.

NOTIȚE

16

3 I A N U A R I E 2021

CHEMAREA LA PROPOVĂDUIRE

TEXTUL LECȚIEILuca 4:14-22A

CONTEXTUL LECȚIEI

E vanghelia după Luca, de unde este pasajul pentru studiul de azi, este una din cele trei evanghelii sinoptice, alături de Matei și Marcu. Cuvântul sinoptic înseamnă „care prezintă sau adoptă aceeași perspectivă”. Aceste trei evanghelii fac acest lucru, cu unele excepții.

“Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea și orbilor

căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsați și să vestesc anul de îndurare al Domnului.” — Luca 4:18-19

VERSETUL DE AURLuca 4:18-19

SCOPUL LECȚIEI: Să identifi căm pasajul din Scriptură citit de Domnul Isus în sinagoga din Nazaret și să explicăm sensul și semnifi cația declarației făcute de El

cu privire la acest pasaj.

29

În cazul văduvelor, pentru care oportunitățile de a se căsători și de a lucra erau limitate, responsabilitatea de a le purta de grijă revenea comunității.

Rolul femeii în societățile păgâne: Societatea romană era dominată de bărbați în toate domeniile: afaceri, politică, guvernare și armată. Cu toate acestea, istoria consemnează femei care au câștigat o infl uență semnifi cativă, în special prin asocierea cu bărbați afl ați la putere. Un exemplu ar fi soțiile unor împărați, care s-au bucurat de notorietate și infl uență.

Principala sferă de infl uență a femeilor romane era familia, unde acestea se îngrijeau de bunul mers al gospodăriei și de creșterea copiilor. Idealul feminin pentru romani era matroana, femeia care își gestiona bine casa și care rămânea credincioasă și supusă bărbatului ei (de multe ori, în ciuda lipsei de fi delitate a acestuia).

În cultura grecească, chiar dacă și aceasta era dominată de bărbați, se puteau întâlni mai des femei care făceau comerț și care, datorită averii lor, aveau o infl uență semnifi cativă

în comunitățile în care se afl au (vezi Fapte 17:12).

În acest context, prezența proeminentă a câtorva femei în Noul Testament nu este doar surprinzătoare, ci este și un prilej de a afl a despre rolul și lucrarea pe care Dumnezeu le-a avut pentru ele în biserica primară.

STRUCTURA LECȚIEI

1. În templu (Luca 2:36-38)• Văduva credincioasă

(v. 36-37)• Mărturisirea cu putere

(v. 38)

2. În Ierusalim (Fapte 2:16-21)• Duhul nu discriminează

(v. 16-18)• Minuni și semne (v. 19-21)

3. În Cezarea (Fapte 21:8-9)• Tatăl evanghelist (v. 8)• Prorocițe (v. 9)

28

31 I A N U A R I E 2021

CHEMAREA LA PROFEȚIE

TEXTUL LECȚIEILuca 2:36-38; Fapte 2:16-21;

Fapte 21:8-9

CONTEXTUL LECȚIEI

R olul femeilor în religia iudaică: evreii din zilele lui Luca trăiau nu doar în Palestina ci și în comunități răspândite în cetățile grecești și romane din Imperiul Roman. Indiferent unde erau, evreii

aveau aceleași practici legate de rolul femeilor, bazate pe felul în care înțelegeau ei Scriptura și pe tradițiile legate de viața de familie din vremea respectivă. În general, fi ecare femeie era atașată de un bărbat, care era capul familiei, și care asigura autoritatea, protecția și purtarea de grijă. Acest rol era îndeplinit de tată, în cazul unei fete necăsătorite, și de soț, în cazul femeilor căsătorite.

“În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voștri și fetele voastre vor proroci, tinerii voștri vor

avea vedenii și bătrânii voștri vor visa visuri!.” — Fapte 2:17

VERSETUL DE AURFapte 2:17

SCOPUL LECȚIEI: Să facem un rezumat al textului citit din Ioel, să explicăm importanța împlinirii profeției din Ioel și să recunoaștem

faptul că Duhul Sfânt lucrează diferit în fi ecare dintre noi.

17

Textul de azi este una dintre excepții. Toate evangheliile sinoptice prezintă botezul (Matei 3, Marcu 1, Luca 3) și ispitirea din pustie a Domnului Isus (Matei 4, Marcu 1, Luca 4). De asemenea, toate trei descriu începutul lucrării din Galileea. Dar, între Luca 4:13 și Luca 4:14, unde începe textul de azi, există o pauză de câteva luni, în care au avut loc evenimentele descrise în Ioan 1:19-4:42.

STRUCTURA LECȚIEI

1. Puterea Duhul Sfânt (Luca 4:14-15)• O lucrare plină de Duhul

Sfânt (v. 14a)• O lucrare cu succes (v. 14b-

15)

2. Predicarea (Luca 4:16-17)• În Nazaret (v. 16)• Din Isaia (v. 17)

3. Mesajul (Luca 4:18-22a)• Chemarea Domnului Isus

(v. 18-19)• Misiunea Domnului Isus

(v. 20-22a)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Cum se compară practica noastră legată de prezența la serviciile săptămânale ale bisericii cu practica Domnului Isus („după obiceiul Său”)? Cum se aplică aici îndemnul din Evrei 10:25?

• Ce procent din timpul de studiere a Bibliei ar trebui să-l acordăm studiului Vechiului Testament? De ce? Citiți Romani 15:4 și 1 Corinteni 10:1-11.

• Ce se poate face practic pentru ca biserica să nu neglijeze vestirea Evangheliei celor care sunt săraci, atât cu duhul cât și material?

• Ce putem face pentru a evita căderea din nou în sclavia păcatului? Care perspectivă este mai efi cientă: aducerea aminte a trecutului, când eram „robi legii păcatului” (Romani 7:23) sau concentrarea atenției asupra robiei noi față de ascultarea de Hristos („orice gând

18

îl facem rob ascultării de Hristos” – 2 Corinteni 10:5)?

• Cum se manifestă orbirea spirituală, atât la noi cât și la alții?

APLICAȚII PRACTICE

Mesia a venit să ne elibereze din jugul robiei și al morții (Galateni 5:1). Scopul venirii Domnului Isus a fost eliberarea noastră. Pentru a face acest lucru a fost nevoie să moară „pentru ca prin moarte să nimicească pe cel ce are puterea morții”(Evrei 2:14 și 1 Ioan 3:8).

Libertatea în Domnul Isus Hristos este:

Libertate față de:• robia păcatului (Ioan 8:31-36; 2

Petru 2:18-20)• robia stricăciunii (sau a

decăderii) creației (Romani 8:21)• vechiul legământ al legii (Fapte

15:1-10; Coloseni 2:14)• frica morții (Evrei 2:14-15) Libertate să:• trăim în dragoste (1 Corinteni

8:9-13; Galateni 5:13b)• experimentăm lucrarea Duhului

Sfânt (Romani 7:4-6; 2 Corinteni 3:17)

• ne apropiem de Dumnezeu cu încredere (Efeseni 3:12; Evrei 4:16)

• fi m binecuvântați (Iacov 1:25)• slujim unui nou stăpân (1 Petru

2:16b)• trăim împreună cu Hristos

(Coloseni 2:13-15)

NOTIȚE

27

mântuirea prin Domnul Isus, credibilitatea mărturiei noastre atârnă de schimbarea pe care cei din lume o văd în viețile noastre individuale cât și de unitate de care dăm dovadă ca și adunare de credincioși.

Punerea în practică a învățăturilor Domnului Isus nu este opțională, ci este atât o poruncă pentru credincios cât și o demonstrare a dragostei noastre față de El. dorește cu adevărat să-l slujească. Acest lucru nu este opțional.

NOTIȚE

26

a Domnului Isus. După ce a spălat picioarele ucenicilor și l-a trimis pe Iuda în noapte (13:1-30), Domnul Isus le-a spus ucenicilor Lui, care erau nedumeriți, că nu va mai fi cu ei multă vreme (13:33). În acest context, El le-a dat o nouă poruncă, pe care să o urmeze după plecarea Lui din lume: Să vă iubiți unii pe alții, așa cum v-am iubit Eu (13:34).

STRUCTURA LECȚIEI

1. Diferiți, ca și Domnul Isus (Ioan 17:14-19)• Păziți de cel rău (v. 14-16)• Trimiși în lume (v. 17-19)

2. Uniți (Ioan 17:20-24)• Unii cu alții (v. 20-23)• Cu Hristos (v. 24)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Cum putem să ne pregătim pentru vremurile în care creștinii vor suferi discriminare? Care situații se pretează la acceptare pasivă (de exemplu, Matei 27:14),

la auto-apărare, explicare (Fapte 25:8) sau la ripostă (Fapte 16:37)?

• Ce defi ciențe personale este nevoie să rezolvăm pentru a fi echipați mai bine să fi m în lume dar nu din lume?

• Cum demonstrăm că adevărul lui Dumnezeu ne-a separat de lume fără ca această separare să fi e percepută ca aroganță?

• Care sunt câteva lucruri specifi ce pe care putem să le facem pentru a facilita unitatea între credincioși, unitate pe care o dorește Domnul Isus?

• Care este primul lucru pe care trebuie să îl facem atunci când ne confruntăm cu lipsa unității dintre credincioși?

• Ce putem include în rugăciunile noastre pentru a le face asemenea rugăciunii Domnului Isus din textul de azi?

APLICAȚII PRACTICE

Oricât de mult am vorbi despre Împărăția lui Dumnezeu și despre

19

10 I A N U A R I E 2021

CHEMAREA LA UCENICIE

TEXTUL LECȚIEILuca 5:1-11

CONTEXTUL LECȚIEI

Î n lecția de astăzi studiem unul dintre pasajele biblice în care Domnul Isus cheamă un grup de oameni să-L urmeze, chiar dacă aceștia nu au înțeles inițial chemarea. Nădăjduim ca

studiind acest pasaj să ne reînnoim și să avem parte de o nouă inspirație în înțelegerea chemării pe care Domnul Isus ne-a făcut-o fi ecăruia. Evanghelia după Luca se poate împărți în șase secțiuni:

1. Relațiile umane ale Domnului Isus (1:5 – 2:52)

2. Botezul și ispitirea Domnului

“Isus a zis lui Simon: ” — Luca 5:10b

VERSETUL DE AURLuca 5:10b

SCOPUL LECȚIEI: Să relatăm evenimentele din Luca 5:1-11 și să explicăm natura chemării pescarilor de către Domnul Isus și felul în care chemarea la

evanghelizare se aplică și pentru noi.

20

Isus (3:1 – 4:13)3. Lucrarea din Galileea (4:14 –

9:50)4. Călătoria către Ierusalim (9:51 –

19:44)5. Respingerea și jertfa Domnului

Isus (19:45 – 23:46)6. Învierea și înălțarea la cer a

Domnului Isus (24:1 – 53)

Luca 5:1-11 face parte din secțiunea a treia, care descrie lucrarea de învățare, predicare și minunile făcute de Domnul Isus. Toate acestea erau dovezi ale veștii bune, și au fost esențiale pentru lucrarea Domnului Isus și au necesitat un răspuns, ca și în cazul textului de azi.

STRUCTURA LECȚIEI

1. Învățarea mulțimii la țărm (Luca 5:1-3)• Mulțimea se înghesuie (v. 1)• Folosirea bărcii (v. 2-3)

2. Minunea din apa adâncă (Luca 5:4-7)• Expertul ezită (v. 4-5)• Năvodul plin (v. 6)• Bărcile se scufundă (v. 7)

3. Descoperirea lui Petru (Luca 5:8-10a)• Mărturisirea păcătosului

(v. 8)• Uimirea pescarilor (v. 9-10a)

4. Chemarea Domnului Isus (Luca 5:10b-11)• Nu te teme (v. 10b)• Pescar de oameni (v. 10c)• Au lăsat totul în urmă și

L-au urmat (v. 11)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Ce acțiuni putem întreprinde pentru a identifi ca și elimina lucrurile care ne împiedică să auzim Cuvântul lui Dumnezeu? Ne ajută dacă le împărțim în categorii, cum ar fi din „partea lumii” (1 Ioan 2:15-17) din „sinea noastră” (Iacov 1:14)?

• Cum putem ajuta biserica să abordeze evanghelizarea ca un efort colectiv, realizat în parteneriat, și nu o lucrare făcută doar individual?

• Ce criză ar trebui să aibă loc în viața dvs. pentru a reacționa la fel ca și Petru

25

24 I A N U A R I E 2021

CHEMAȚI PENTRU CA LUMEA SĂ CREADĂ

TEXTUL LECȚIEIIoan 17:14-24

CONTEXTUL LECȚIEI

E vangheliștii Matei, Marcu și Luca prezintă pe scurt rugăciunea Domnului din grădina Ghețimani. Atenția lor este îndreptată asupra rugăciunii agonizante privind „depărtarea

paharului” (a răstignirii). Evanghelia după Ioan nu include această rugăciune, dar conține rugăciunea amplă a Domnului Isus pentru ucenicii Lui.

Această rugăciune este la fi nalul unei secțiuni cunoscută ca și Cuvântarea de rămas bun (Ioan 13-17), care este cea mai lungă cuvântare înregistrată

“Și Mă rog nu numai pentru ei, ci și pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor.” — Ioan 17:20

VERSETUL DE AURIaon 17:20

SCOPUL LECȚIEI: Să identifi căm prioritățile exprimate de Domnul Isus în rugăciunea Lui; să explicăm intersecția suferinței, unității și mărturiei în

rugăciunea fi nală a Domnului Isus.

24

pentru slăbănog și pentru cei care îl purtau? Justifi cați răspunsul.

• Ce puteți face pentru a dezvolta o credință care este vizibilă pentru cei din jur? Cum realizăm un echilibru între Matei 5:14-16 și Matei 6:1-4?

• Cum putem să ne ferim de invidie când lucrarea altora primește mai multă atenție și recunoaștere? Pe lângă Filipeni 1:15-18, ce alte pasaje biblice ne ajută să răspundem unei situații de acest gen.

APLICAȚII PRACTICE

Lecția de astăzi ne aduce aminte de cât de mult avem nevoie de frații și surorile noastre din trupul lui Hristos. Chiar dacă majoritatea dintre noi nu avem nevoie să fi m purtați pe sus ca să ajungem la biserică sau la întâlnirea de rugăciune, noi trebuie să ne purtăm „sarcinile unii altora” (Galateni 6:2). De multe ori este nevoie să ascultăm și să practicăm învățătura din Iacov 5:16: „Mărturisiți-vă unii altora păcatele și rugați-vă unii pentru alții, ca să fi ți vindecați.”

NOTIȚE

21

în fața prezenței Domnului Isus?

• Ce puteți face pentru a vă ajuta biserica să-și evalueze și să-și îmbunătățească efi ciența metodelor de evanghelizare folosite?

• Ce schimbări ați făcut sau veți face în viața dvs. pentru a „lăsa totul” ca să îl urmați pe Domnul Isus?

• Fie că sunteți chemat(ă) la lucrare ca vocație cu normă întreagă, ca martor pentru Domnul Hristos într-un loc de muncă secular sau sunteți chemat(ă) să vă slujiți familia ca și casnică, cum puteți să vă formulați chemarea ca o declarație de misiune pentru împărăția lui Dumnezeu?

APLICAȚII PRACTICE

Domnul Isus a folosit ocupația ucenicilor, cea de pescari, pentru a ilustra lucrarea la care i-a chemat. Cum puteți folosi locul dvs. de muncă sau activitatea în care sunteți implicat pentru a ilustra această chemare? De exemplu, dacă sunteți

șofer, puteți spune că ați fost chemat să îi „conduceți pe oameni” la Hristos?

Indiferent de profesia pe care o avem, fi ecare dintre noi este chemat să lucreze pentru Domnul Isus. Conștientizați dvs. în permanență această chemare? Toți cei care au răspuns chemării au aceeași funcție și responsabilitate (Matei 28:19-20). Felul în care trăim în mod practic această chemare diferă foarte mult. Dar elementul cheie este faptul că lucrăm la lărgirea împărăției lui Dumnezeu, care este bazată și construită pe vestea bună a fi ului Său, Domnul Isus Hristos.

Simon Petru, Iacov și Ioan au lăsat totul în urmă pentru a călători alături de Domnul Isus. Ei au renunțat la profesia lor și au acceptat o vocație cu normă întreagă în lucrare. Chiar dacă ei au fost chemați să-și schimbe profesia și să intre în lucrare, acest lucru nu înseamnă că toți suntem chemați să facem același lucru. Gândiți-vă la bărbatul care a vrut să Îl urmeze pe Domnul Isus după ce a fost eliberat de demoni. Domnul Isus i-a spus să meargă acasă și să spună altora despre ce i-a făcut Dumnezeu (Luca 8:26-39).

22

17 I A N U A R I E 2021

CHEMAREA CU AUTORITATE

TEXTUL LECȚIEIMarcu 2:1-12

CONTEXTUL LECȚIEI

E vanghelia după Marcu este o carte de acțiune. După o introducere formată din doar trei versete, relatarea începe cu „a venit Ioan care

boteza...” (Marcu 1:4). În timp ce celelalte evanghelii prezintă faptele într-un ritm mai lent, Marcu prezintă evenimentele în mod dinamic și concis.

Evenimentele din textul de azi se regăsesc în textele paralele din Matei (9) și Luca (5). Chiar dacă ordinea

“Ce este mai lesne, a zice slăbănogului: ‘Păcatele îți sunt iertate’ ori a zice: ‘Scoală-te, ridică-ți patul și umblă’?” — Marcu 2:9

VERSETUL DE AURMarcu 2:9

SCOPUL LECȚIEI: Să ne aducem aminte de detaliile relatării vindecării spirituale și fi zice a slăbănogului paralizat, să comparăm diferitele perspective ale celor prezenți și să ne aducem aminte de importanța iertării de păcate pe care o

avem prin Domnul Isus.

23

cronologică a evenimentelor variază în cele trei evanghelii sinoptice, toate trei amplasează această scenă în Capernaum în timpul perioadei inițiale a lucrării Domnului Isus în Galileea.

În pasajul imediat anterior, un lepros a venit la Domnul Isus și L-a implorat să-l curățească (Marcu 1:40-45 și Luca 5:12-15). Domnul Isus l-a vindecat, dar i-a spus să nu spună nimănui despre vindecare. Probabil că nu a dorit să creeze speranța falsă că a venit un Mesia care face minuni și care va scăpa poporul de sub persecuția romană. Dar omul acela ... „a început să spună în gura mare lucrul acesta, așa că Isus nu mai putea să intre pe față în nicio cetate, ci stătea afară, în locuri pustii, și veneau la El din toate părțile” (v. 45). Pasajul de azi este continuarea acestui val de popularitate.

STRUCTURA LECȚIEI

1. O casă plină (Marcu 2:1-2)• Venirea la Capernaum (v. 1)• O mulțime mai mare decât

locul (v. 2)

2. Slăbănogul (Marcu 2:3-5)• Intrarea extraordinară

(v. 3-4)• O afi rmație surprinzătoare

(v. 5)

3. Martorii cinici (Marcu 2:6-9)• Scepticism neexprimat

(v. 6-7)• Gânduri ascunse (v. 8-9)

4. O minune extraordinară (Marcu 2:10-12)• Autoritate absolută (v. 10-

12a)• Slăvirea lui Dumnezeu

(v. 12b)

ÎNTREBĂRI PENTRUDISCUȚIE

• Ce poate să facă biserica în mod practic pentru a-i ajuta pe bolnavi și vârstnici să meargă la medic, atunci când nu pot să facă acest lucru pe cont propriu? Ce principii practice regăsim în 1 Timotei 5:3-16 pentru aceste situații?

• Credeți că cei care se îmbulzeau în jurul Domnului Isus au dat dovadă de egoism pentru că nu au făcut loc