ŞCOALA DE AGENŢI DE POLIŢIE “SEPTIMIU MUREŞAN” CLUJ-NAPOCA Nr. 29 noiembrie 2013 - TeleVIZIUNEA Din cuprins pag. 2 pag. 3 pag. 4-5 pag. 6-7 pag. 8 pag. 9 pag. 10 pag. 11 pag. 12 pag. 13 pag. 14 pag. 15 pag. 16 : promo iei 2013-2015; Televizorul, ; ; A avea i a avea nevoie; ; Illuminati; Dublu medaliat la o competi ; Cop Land - Ora ul poli i tilor; Mens sana in corpore sano; Despre televiziune; . Balul Bobocilor ”dreptunghiul Bermudelor”; ţ Băişoara 2013 în culorile vii ale toamnei File din viaţa şcolii; Televiziunea, o prezenţă imposibil de ignorat ş Pe cărări aspre spre stele! ţie mondială ş ţş Din jurnalul unui elev participant la depunerea jurământului
Transcript
ŞCOALA DEAGENŢI DE POLIŢIE“SEPTIMIU MUREŞAN”
CLUJ-NAPOCANr. 29 noiembrie 2013-
TeleVIZIUNEA
Din cuprins pag. 2 pag. 3pag. 4-5 pag. 6-7
pag. 8 pag. 9pag. 10 pag. 11 pag. 12
pag. 13 pag. 14 pag. 15pag. 16
: promo iei 2013-2015; Televizorul,;
; A avea i a avea nevoie;; Illuminati; Dublu medaliat la o competi
; Cop Land - Ora ul poli i tilor; Mens sana in corpore sano; Despreteleviziune; .
Balul Bobocilor ”dreptunghiulBermudelor”;
ţBăişoara 2013 în culorile vii ale toamnei File din viaţa şcolii;
Televiziunea, o prezenţă imposibil de ignorat şPe cărări aspre spre stele! ţie
mondială ş ţ şDin jurnalul unui elev participant la depunerea jurământului
2
Per Aspera ad Astra
Balul Bobocilor promo iei 2013-2015ţ
Opt perechi s-au duelat anul acesta, în 15noiembrie, la promo iei 2013-2015,organizat în Clubul Ring. Este vorba despre: perechea 1- clasa 102, i clasa106; perechea 2 - i , ambii dinclasa 101; perechea 3 - clasa 103, i
clasa 104; perechea 4 -clasa 103, i clasa 105;
perechea 5 - i ambii dinclasa 104; perechea 6 - i
Balul Bobocilor ţ
şş
ş
şş
ş
Georgiana Duca, Bogdan Apopei,Paula Pop Daniel Mihai
ambii din clasa 105; perechea 7 - i, ambii din clasa 106; perechea 8 -
clasa 107, i , clasa 103.Probele de prezentare, dans, karaoke i cea de
talent i-au pus la grea încercare atât pe participan i,cât i pe membrii juriului. În final, premiile oferite aufost: Miss Popularitate - clasa 102;Mister Originalitate - , clasa 104;Mister Boboc - , clasa 106; Miss Boboc -
, clasa 106.
ş
şş
ţş
Ş
ţ
În a teptareş Comisar ef Cornel Popi eleva Andra Boto ,
clasa 103
şş ş
Comisar ef Cornel Popi elevul M d lin Tudor,
clasa 201
şş ă ă
Primele patru perechila proba de dans
Proba de dans,perechile 5-8
KaraokeBianca Tripe, clasa 103,
Alexandru Apetri, clasa 104şi
KaraokeIoana Rus Richard Ungur,
ambii din clasa 106şi
Proba de talent,perechile 1 i 7ş
Proba de talent,perechea 3
Proba de talentNicoleta Drago i Ciprian Rus,
ambii din clasa 104ş ş
Î:
n centru,Mister originalitate
Alexandru Apetri
Î:
n plan apropiat,Miss PopularitateGeorgiana Duca
Mister Boboc: Richard Ungur Miss Boboc: Ioana Rus Miss i Mister Bobocş Let's party!
telespectatorului nefiind motiv dediferenţ ţa este promovată demajoritatea filmelor şi urmările acestuilucru sunt extrem de vizibile în rânduladolescenţ ş ţăcare ar trebui permisă este cea împotrivatelevizorului, aruncat pe geam.
Din punct de vedere psihologic, apareriscul tulburării de comportament:incapacitatea de a manifesta empatie,tendinţ
ţşi el puternic, pot apărea
u rmă t o a r e l e p r o b l em e p en t r utelespectator: stare hipnotică, lipsa uneianalize critice, reducerea funcţ
ţă,deficienţă de atenţie, afectarea dezvoltăriicerebrale la copii.
ţ , însăimportant, este modul în care televiziu
şşţei televiziunilor este departe
de a fi realizată.Televiziunea a dat o lovitură puternică ş
ănătăţţ şi la obezitate,
miopie, diabet, boli cardiovasculare. Mi separe absurd că 22 de oameni care, de multeori, par că ar avea nevoie de odihnă,aleargă după ominge pe un teren de fotbal
iere. Violen
ilor i tinerilor. Singura violen
a de a se izola de societate,dobândirea de dependen e. Creierul esteafectat
ieicerebrale superioare, dependen
Un aspect mai pu in cunoscutnea
serve te pentru propagarea unor puteripolitice i/sau economice. Problemaindependen
is ii oamenilor. Cei care stau mult înfa a ecranului sunt predispu
,
Per Aspera ad Astra
3
Inven ie a perioadeiinterbelice, televizorul s-a transformatsubtil într-un
i singurelecâ tiguri sunt valo
i, darsuntem orbi la efectele negative aleteleviziunii asupra vie ii noastre. Acesteasunt variate
psihologic, politico-economic i medical.
Din punct de vedere social, rela iileinterumane au avut de suferit îndetrimentul rela iei
amenii au ie it din pe teri, au renun at labâte, au evoluat, au inventat televizorul iau reintrat în pe teri mai dichis
bere sau cupopcorn.
ii noastreau fost
bricaUn fel de modern. Tinerii
alant pe micul ecran. Filmele,show-urile, chiar
i con in adeseori imagini
ţ aparent inocentă
machiavelic încare introducem ore, nu fise, folosimtelecomanda ca manetă şş ri răsturnate, prieteni
neglijaţi, sănătate ruinată, timp irosit.Privim la televizor cu ochii larg deschiş
ţşi provoacă schimbări drastice
la nivel social,ş
ţ
ţ om-telecomandă.O ş ş ţ
şş ite,
înlocuind măciuca cu o doză deProgresul tehnologic a însemnat
regresul social. Valorile societăţşi ele date peste cap, fiind
promovate ca modele pozitive persoanecare ar trebui să apară la ru
şi copiii au cel mai mult de suferit de peurma acestei decăderi morale expuse atâtde nonş
şi o simplă reclamă la opastă de dinţ ţ şimesaje cu tentă sexuală, vârsta
”joc mecanic”
”A a nu”.”Prin i cer etor”
şţ ş ş
în timp ce zeci de mii de persoane care aunevoie urgentă de mişcare îi urmărescafundaţ
şţ
ş şi nu astadoresc, ci să trag un semnal de alarmă:utilizaţ scernământtelevizorul, citiţi, trăiţ ţ
ţ ţii cumo fac. Ş ţAr fi păcat să cădem
din lac în puţ
i în fotolii.Cum i cât ne-a afectat televiziunea
via a este un subiect mult prea amplupentru a-l putea epuiza u or
i cu maturitate, cu dii via a din plin, nu îi
privi i pe al i aten ie la frateleteleviziunii, internetul!
.(elev VLAD MIR PUSTAN, clasa 105)I
Televizorul, ”dreptunghiul Bermudelor”
somn. amînghiţit porţii enorme de emisiuni care seaflau în perioada de pionierat, g
sau emisiunile de rock, difuzate la ore micidin noapte, de către
Între timp, televiziunea română acrescut, amcrescut şi eu, reality show-urilese bat azi să îmi deştepte interesul, reţelelede cablu s-au înmulţit,
m şi Internetul laîndemână, plus milioanele de reclame carenu mă lasă nici să respirînsă, deşi oarecum a rămasaceeaşi - televizorul este tot o piesă demobilier. Diferă doar faptul că, până în1990, televizorul era aproape tot timpulînchis, în vreme ce azi, deşi deschis, estemai mult un fundal sonor şi colorat în jurulcăruia familia mea îşi vede de diverselecorvoade sau plăceri ale zilei.nu mai este de mult un instrument decăutare şi triere a informaţiilor, deveninddoar o extensie inutilă a creierului carezapează aproape orb şi surd, doar învirtutea obişnuinţei.
Mai există însă şi persoane care au fostinfestate cu virusul micului ecran.
ne arată transformările prin caretrece eroina care ajunge să trăiască numaiprin şi pentru ceea ce îi transmite miculecran.
În primii ani care au urmat
en, a regretatei
.
HD-ul îmi face cuochiul, acum mai a
... O stare de fapts-a schimbat,
Telecomanda
,
Timp de22 de luni, o femeie s-a mutat în televizor.Cartea a lui
„Salut,prieteni!”
„Locuiesc în televizor”
Jana Gheorghiu,
Petre Magdin
ChloéDelaume
„Simt că totul mă priveşte, absoluttot ce văd. Nu mai reuşesc să-mi pun înordine ceea ce acumulez. Mi-am petrecut
Pentru un adult de azi,'80
reprezenta
ciudate iar înweekend, sau mai bine spus la
, la TV
care şi-apetrecut copilăria în anii ai secoluluitrecut, ca şi mine, televizorulmai mult o piesă de mobilier care, seara,prindea viaţă pentru câteva ore de ştiri,piese de teatru sau filme
, aduna toţi copiii de pe lângăbloc cu celebrul strigăt din balcoane:
Nu e de mirare deci faptul că revoluţiadin 1989 am urmărit-o, fără să ştiu lavremea aceea toate dedesubturile politice,ca pe un spectacol de zile mari, cu sufletulla gură . Mă uitam la televizor până,vorba aceea, îmi cădeau ochii în gură de
„Albumulduminical”
„Desene!”.
întreaga zi urmărind jurnale de ştiri; amfăcut acelaşi lucru şi în timpul nopţii.Mereu aceleaşi cifre şi aceleaşi vorbe. Şiaceleaşi imagini. Numai sintaxa se schimbă,vocea e identică, sunt convinsă. Unmanechin, când bărbat, când femeie, darprin gura lor vorbeşte întot
„Mi-e foame. Din ce în ce mai des. De cândaparţin comunităţii telespectatorilor, mi-acrescut apetitul, sunt îngrijorător delacomă”.
care nu mai era nimeni, a fost rapidmuşamalizată”.
deaunatelevizorul”.
„Întâmplarea cu acei telespectatori, cuapartamentul lor gol, cu televizorul aprins,în
O altă transformare imediată,pe lângă amorţeala creierului, este legatăde schimbarea obiceiurilor de alimentaţie.
vorbind cu televizorul.După trei luni, crescuse în greutate cu 6,8kg.
Concluziile de final ale experimentuluinu le mai aflăm deoarece eroina disparesubit din locuinţa în care stătea cu cel cucare urma să se căsătorească peste câtevaluni. Avem însă un indiciu, lăsat de eaundeva pe la jumătatea volumului:
Între a dispărea în televizor şi a vedea înel doar un instrument de informaţie sau ded i v e r t i smen t e s t e c a l e l u n g ă .Personalitatea sau lipsa acesteia te poatetransforma dintr-un telespectator conştientde limitele televiziunii într-o victimăsigură, un zombie ale cărui reflexe deautoapărare s-au tocit demult
La începutul celei de a doua luni,eroina se surprinde
,
, zapând.(subcomisar ALICE POPA)
Trăim în/prin televizor
SpecialPer Aspera ad Astra
4
Pante abrupte, haine rupte, căutarea - zadarnică pentru unii - a pistolului machetă, căratul la deal al unei persoane accidentate şi apoi îngropareaacesteia - drept răzbunare, cântece la lumina focului de tabără, spir t slovac de echipă, o vreme superbă de toamnă şi o pădure colorată în toatenuanţ şa ne va rămâne în amintiri ţ
iele curcubeului - a edi ia 2013.”Tabăra ţională de ţienească de la Băişinterna instruire poli oara”,
JurnalBăişoara 2013 în culorile vii ale toamnei
”Ca i veniş ţi din război”i pentru cei
din Slovacia. Am a ,
ment din via a detem mai bine, atât în
rândul elevilor, câtpeste toate probele.
iorare i de sectoare, dar, oricum, a devenit oobi nuin pentru noi.
Cele cinci ie i lucrurobele au fost dificile, dar, spre surpr , le-am trecut pe toate
într-un timp foarte bun.Drume i
panorama a fosi elevii am fost ca i veni zbo
ricum, a fost o experien de neuitat.Le mul umim din suflet profesorilor care s-au implicat în acest proiect i de
asemenea domnului director,
Această tabără a fost o experienţă minunată, atât pentru noi, cât şşteptat-o cu nerăbdare, dar pe de altă parte, mă gândeam că
o să fie obositor şi nu îmi va plăcea. Dar tabăra s-a dovedit a fi cel mai frumoseveniment până în acestmo ţ
Fiecare pas parcurs ne-a oferit posibilitatea să ne cunoaşşi al profesorilor. Am avut deosebita plăcere să-i cunosc pe
elevii din Slovacia şi împreună am trecut cuNu am scăpat nici aici de înv şş ţă
echipe au dat dovadă de seriozitate, ambiţ ş în echipă.P inderea noastră
ţia a fost extraordinară, mai ales atunci când am ajuns în vârf şt superbă. Doar bocancii ne-au dat bătăi de cap... şi ce să zic de
uniformă... după terminarea probelor toţ ş ţi din ră i.Nu vreau să mă gândesc la ziua de luni când ne prezentăm la ore, unul fărăpantaloni sau fără cămaşă. O ţă
ţ şcare a fost alături de noi.
”boboci”.
”brio”
Elevii participan iţDin Slovacia: sergen ii Miroslav DAXNER, Mário JURÍK, Peter VOJTU,
Lukáš VACHAN i sergent ing. Michal POMETLO.De la coala Cluj: clasa 101 - Daniel MIHAI, Ionu GHEORGHE
, Marian LUCI, Andra BOTO ; clasa104 - Nicoleta DRAGO
TOAN, Vladimir PUSTAN; clasa 106 - Cornel FARCA , Laszlo KENGYEL;clasa 107 - Radu CÂRSTEA, Lucian NA CU, Felicia PUREA.
ţş
Ş ţ Ş, RaulMAN, Paula POP; clasa 102 - Ioan TOMOIOAGĂ, Marian DEMIAN, AlinPURCARU; clasa 103 - Septimiu MATEŞ Ş
Dup i profesori extraordinari suntîn coala aceasta i am legat prietenii atât în rândul nostru, cât i cu cei dinSlovacia.
Cu respect, mul umiri,
ă ne-am încălzit la focul de tabără cu lemne aduse de noi, amcân ş ţ
Când a sosit momentul plecării parcă nu am fi vrut să şcoală, cândne gândeamce zi ne aş ptă l
ă această tabără ne-am dat seama ce elevi şş ş ş
ţ CLASA104.
A doua prob - concurs cultur generală de ă ă Pista aplicativ 1ă
Instructorii
Organizatorii i instructorii tabereişComandantul taberei a fost directorul adjunct al colii clujene,
domnul comisar ef de poli ie dr. Gabriel RUSU, secondat de inspectorprincipal de poli ie Sabin TIR. Echipa a fost complede poli ie Radu DEMIAN i inspector principal de poli IU- responsabili i organizarea competi iilor sportive;subcomisar de poli ie Alice POPA - ile cultural-artistice; agent - asistent medical; agentprincipal Alexandru RUSU ile educative.
Lukás Marián FILUS i locotenent major Jela LUKYOVÁ.
şş ţţ Ş tată cu subcomisar
ţ ş ţie Ovidiu BÂRLUŢcu pregătirea fizică ş ţ
ţ responsabil cu activităţşef principal Ioana FĂRCAŞ
- responsabil cu activităţAcestora li s-au adăugat cei 3 instructori din Slovacia: locotenent major
BABIC, căpitan ş
e iAndrea, 105.
”Cea mai frumoasă posibilă”tortură
”tortură”
Dragi cititori,Experien oara m-a schimbat într-un mod
deosebit. De i am plecat cu neliniesc limitele.
at ce atcum trebuie s
tem noi, colegii, între noi, tem ambi io ii colegi din Slovacia,care ne-au insuflat putere i curaj.
Mi-a a!A adar, de i am început înv i am ajuns învin
elepciune i maturitate, at multede la celelalte echipe.
În numele meu personal i al întregii echipe galbene, umescp osebita organizare i pentru modul în care v-a ipurtat cu noi.
Cu mult respect i deosebite mul umiri,Experien a e cel mai bun profesor
ţa dobândită în tabăra de la Băişş şte spre aventură, şi chiar cu teamă de ceea ce
avea să se întâmple, tabăra de la Băişoaram-a ajutat să-mi depăşAm învăţ înseamnă munca în echipă şi cât de importantă este, am învăţ
ă se comporte un lider adevărat.Acest weekend va rămâne mereu în amintirea mea ca cea mai frumoasă
posibilă.Am avut plăcerea să cunosc profesorii altfel decât în uniformă, să ne
cunoaş şi să cunoaş ţ şş
ş dori să putem repeta experienţş ş ingători ş şi, noi, echipa galbenă,
am venit din tabără cu mai multă înţ ş şi am învăţ
ş ţin să vă mulţentru ocazia oferită, pentru de ş ţ
ş ţţ !
chipa galbenă ş
Per Aspera ad Astra
5
Special
Băişoara
Băişoara 2013, pe scurtCei 25 de elevi au fost i i în 5 echipe, prin tragere la sor i,
fiecare având în componen i 3elevi români, purtând e arfe de culoare galben, albastru, ro u, movsau verde.
, d e la loca ia de debarcare dinautobuz, a ie: un traseumontan parcurs contra cronometru. La sosirea în loca
l final,.
împărţ ţ ţţă câte un elev slovac, o elevă româncă ş
ş ş
upă-masă, d ţfost organizată prima probă din competiţ
ţia de cazare,după servirea cinei, a avut loc deschiderea oficială a taberei, urmatăde a doua probă care conta în clasamentu un concurs de culturăgenerală
Vineri, 11 octombrie
În prima parte a zilei de ,competi
ile fizice, aten ia,rezisten a
i aruncarea mingii detenis într-un jalon); a urmat proba de c
asea proii au avut de alergat în sus i în jos
pe pârtia de schi, pentru a descoperi indiciil
În partea a doua a zilei au avut loc treicompeti ii sportive, punctate la rândul lor: uncampionat de minifotbal; un concurs dearuncare a mingii de baschet la co ; ocompeti ara s-a
sâmbătăţia a continuat cu alte 6 probe,
menite să testeze abilităţ ţţ şi spiritul de echipă al elevilor.
Toate probele au fost cronometrate. Primaprobă a constat în parcurgerea în viteză adistanţei de la cabană la pista aplicativă; adoua a implicat pista aplicativă amenajată(sărituri în sac, târârea pe sub obstacole,căţărarea pe frânghie ş
ăutarea unui pistol machetă; a patra încercare avizat transportul unei persoane rănite, în sus,pe pârtia de schi; la a cincea probă,concurenţii au avut de săpat o groapăsuficient de adâncă încât să se poată camuflao persoană în ea; pentru a ş bă,concurenţ ş
Transportul persoanei r niteă Camuflarea Ştafeta Finali tii la fotbalş
C tig torii la fotbalâş ă Aruncarea mingii de baschet
Instructaj tenis de masă C ntece la focul de tab râ ă ă
Activit i de prevenireăţ Pe V rful Buscatâ
Traseu montan Premierea de final
Fotbali tii verzi victorio iş ş Bucurie n echipa verde,campioana
n clasamentul general
î
î
încheiat cuZiua de
ie Jude ean Cluj -Compartimentul de Anal
i înapoiprezentan
oara. La întoarcere, s-a aplicat unchestionar tuturor elevilor participan
un foc de tabără.a început cu o activitate
interactivă realizată de colegii de laInspectoratul de Poliţ ţ
iză şi Prevenire aCriminalităţii. A urmat parcurgerea pe jos aunui traseu montan de 9 km (până în VârfulBuscat ş la cabană), cu sprijinulre ţilor Jandarmeriei MontaneBăiş
ţi,
duminică
vizând analiza aspectelor pozitive aleactivităţ şi a celor care pot fiîmbunătăţ
ţş
ilor derulateite pe viitor. A urmat ceremonia de
premiere pentru diferitele competi iiorganizate, precum i acordarea premiului celmare celei mai bune echipe. Clasamentulfinal: echipa verde - 85 de puncte, echipamov - 75 de puncte, echipa - 70 depuncte, echipa - 60 de puncte,echipa ro ie - 48 de puncte.
albastrăgalbenă
ş
File din viaţa şcolii
- 13.09.2013:
Ha Alin.
sunt afi ate rezultatele finale ale examenului deadmitere, punctajul maxim, de 89 de puncte, revenindu-iclujeanului
(145 pe locurile generalei), 32 sunt fete iar 1 i;
ş
Ultimul punctaj de admitere a fost de 57 depuncte. Dintre cei 154 de tineri admişi şi9 pe locurile pentruminorităţ 22 sunt băieţ
ş
- 16.09.2013:
- 17.09.2013:
- 20.09.2013
elevii anului II încep un nou an colar. Oe cursurile i a patra serie de 23 de cursan i din rândul poli iei
locale;d
i admii;
: î
cuinvita i din M.A.I. - D.G.M.R.U., I.G.P.R. - D.M.R.U. i coala deAgen i de Poli ie Câmpina;
ş dată cu eiîncep ş ţ ţ
upă redistribuirea locurilor rămase neocupate laexamenul de admitere din acest an, sunt declaraţ şi încă 6băieţ
n perioada 19-20 septembrie, găzduim convocareametodică
ţ ş Şţ ţ
“Contribu ia Comisiei pentru Curriculum la cre terii educa iei în colile de agen i de poli ie din România”,
”Vasil
ţ ş eacalităţ ţ ş ţ ţ
e Lascăr”
- 25.09.2013: sub cupola Centrului de Excelen 6-25 septembrie, are loc primul curs de formare a agen ilor depoli ie în domeniul „
”, ulterior finaliz ProiectuluiBIA. La curs au participat 16 agen i de poli ijude eleArad, Cluj, Constan a, Dâmbovi a, Maramure i Vaslui;
ţă, în perioada 1ţ
ţării
ţ ţie din capitală şţ ţ ţ ş ş
Managementului stresului profesional şi acompetenţelor în tactica tragerii
-i Colegiul Na ional
;
03.10.2013: şcoala este vizitată de către 80 de elevi din aniiterminali de la Colegiul Tehnologic ş ţ”Ana Aslan””George Co buc”ş
- 27.09.2013: este promova colii i oferta deadmitere pentru anul 2014 la
tă imaginea ş ş, organizatăBursa Locurilor de Muncă
- ei i de comisar ef i
comisar- primim vizita domnului
- eful Centrului de Dresaj Canin din Lituania, înso itde domnul inspector de poli ie , din parteaCentrului Chinologic Sibiu;
26.09.2013:Ruja Robinson
Fronea Gabriel;26.09.2013: Aleksandravicius
AleksandrasPoro anu Marin-Viorel
levii anului II participă la o vizită didactică aDispeceratului I.P.J. Cluj., însoţ ţ ş ş
ş ţţ ş
”Dr. Aurel Greblea”
la Cluj Arena de către Agenţ ţeană pentru Ocuparea Forţeide Muncă (A ţ ţ
ţ ş
ţţ şcoală în uniforma de poliţ
ş
ia Jude.J.O.F.M.) Cluj. La stand au fost prezen i ofi erul
Rela ii publice - subcomisar , i elevulclasa 203;
cei 160 de elevi ai promo iei 2013-2015 trec prinemo iile primei lor zile de ie. Cursulfestiv cu care a debutat ziua este urmat de festivitatea dedeschidere a noului an colar;
Popa Alice ,
- 01.10.2013:
Samoilă Rareş
- 03.10.2013
- 08.10.2013:Rusu Gabriel ipo Daniel
- 10.10.2013:
Lukáš Babic,Marián Filuš,
Jela Lukyová,Miroslav Daxner, Mário Jurík, Peter Vojtu,
Lukáš Vachan Michal Pometlo;
: în cadrul parteneriatului cu I.P.J. Cluj i a
ii imembri ai Clubului Sportiv
directorul adjunct al institu iei, domnul comisaref dr. i domnul comisar , expun tema
”” în cadrul simpozionului
organizat deOradea;în te o delega
Delega iacadre - primlocotenent dr.
instructor detrageri; primlocotenenti 5 elevi - sergen ii
i sergent ing.
şare loc un minicampionat
de fotbal. Participă 4 echipe: a I.P.J. Cluj, a şcolii, voluntari aiCompartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţ ş
ţş ş
internaţional”
Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră
şcoală soseş ţie de la Şcoala de Poliţiedin Pezinok - Republica Slovacă, invitată să participe la proiectul
ţ slovacă afost formată din: 3 şefulDepartamentului Intern; căpitan dr.
profesor de limbi străine,ş ţ
ş
”Săptămânii prevenirii criminalităţ
”Clujul pedalează”;
Activitatea practică, o formă de pregătire iniţială şi aport laasigurarea liniştii cetăţii
sigurarea caracterului practic - aplicativ al instruirii ininstituţiile de învăţământ poliţienesc. Organizarea şidesfăşurarea stagiilor de practică profesională a elevilor”,
ii”,
A
„Avram Iancu”
Ş ş
”Împreună în Europa, pentru siguranţa comunităţii. Tabărăinternaţională de instruire poliţienească”.
- conducerea colii i un detaile locale i
jude ene în Cimitirul Eroilor, pentru a marca aniversarea a 69 deani de la Eliberarea Clujului de sub ocupa
11.10.2013: ş ş şament de elevi de anulII participă la ceremonialul organizat de autorităţ ş
ţţie străină;
- oara edi ia a VI-a aproiectului
ean Cluj ialAsocia iei Cluj-Napoca;
11-13.10.2013: este organizată la Băiş ţ
Tabăra afost organizată cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţ ş
ţ
”Împreună în Europa, pentru siguranţa comunităţii.Tabără internaţională de instruire poliţienească”.
”Septimiu Mure an”ş
- 02.11.2013:Borzan Sorin,
Moldovan Florin,
Ciprian,-
în perioada 26 octombrie - 2 noiembrie, o delega iea colii - ef dr. eful ServiciuluiAdministrativ; comisar ef
tate; agent principalpersonal didactic auxiliar, i elevii de anul II
ide studiu la coala de Poli ie de Interven ie din
Böblingen, landul Baden Wurttenbergean Cluj;
ţş formată din comisar ş ş
ş profesor în cadrulCatedrei de Pregătire de Speciali
şş a
efectuat o vizită Ş ţ ţ. Activitatea a fost sprijinită
(pagini realizate de subcomisar ALICE POPAi agent principal NICOLAE OPREA)ş
- în perioada 21-24 octombrie 2013, directorulinstitu iei, domnul comisar ef ,
de documentare la Academia de Poli ie din Hahn, LandulRenania-Palatinat;- : Centrul Cultural al M.A.I, prin Biroul Marketing,Tradi ii i Educa ie, a organizat la Târgu Mure , în perioada 21-25octombrie,
. Domnul comisar efeste prezent la sec iunea folk;
eful Serviciului Administrativ, comisar ef, i un deta
leiArmatei Române;cu sprijinul IPA Regiunea 4 Cluj, institu
laorganizat de coala de Poli ie din Katowice - Polonia, în perioada24-26 octombrie;
24.10.2013:Stoica Lauren iu
25.10.2013
Pop Cornel
- 25.10.2013: BorzanSorin
- 26.10.2013:
ţ ş a efectuat ovizită ţ
ţ ş ţ ş
şţ
ş şş şament de elevi participă la manifestările
plilejuite de sărbătorirea Ziţia noastră
participă cu un lot de 8 sportiviŞ ţ
ţ
”Festivalul na ional al arti tilor amatori dinMinisterul Afacerilor Interne”
ţ ş
Campionatul de fotbal în sală
- 23.10.2013: sub cupola Centrului de Excelen 15-23 octombrie, are loc un al doilea curs de formare a agen ilor depoli ie în domeniul „
ţă, în perioadaţ
ţ Managementului stresului profesional şi acompetenţelor în tactica tragerii”;
- : o delega ie de studen i i cadre de la Academia dePoli ie Bucure
ii;
31.10.2013 ţ ţ şţ şti efectuează o vizită de
documentare la şcoala noastră, prilej cu care este semnat şi unprotocol de colaborare între cele două instituţ
”Alexandru Ioan Cuza”
- 06-08.11.2013Suciu Bogdan Ciobanu Luchian
Olar Tudor BocaIuliana
:ef i agent ef adjunct
documentarea
institu iei. Eroii filmului sunt elevii de anul II i;
o echipă de la Centrul Multimedia al M.A.I. -comisar ş ş ş -este prezentă în şcoală pentru area necesară realizăriifilmului şcolii, în pregătirea aniversării a 10 ani de la înfiinţ
ţ ş
- 07.11.2013: are loc finala la minifotbalîntre clase. Câ ii clasei 103, urma i declasele 102 i 105;
”Cupei 1 decembrie”ştigători sunt reprezentanţ ţ
ş
- 08.11.2013: are loc prezentarea bilan ii institu ieipentru anul colar 2012-2013 precum
elevii celei de a zecea promo ii, 2013-2015;
ţului activităţ ţş şi depunerea jurământului
militar de către ţ
- 15.11.2013:
Georgiana Duca,Alexandru Apetri
Richard Ungur Ioana Rus
are loc , promo ia 2013-2015, laClubul Ring. La concursul de Miss i Mister se înscriu 8 perechi.Câ - clasa102; Mister Originalitate - , clasa 104; MisterBoboc - , clasa 106; Miss Boboc - , clasa106.
Balul Bobocilor ţş
ştigătorii au fost: Miss Popularitate
- : în cadrul act ilor de familiarizare a eleviloranului I cu valorile cultural-istorice ale municipiului Cluj-Napoca,un grup de 34 de elevi, înso i i de ofi erul tradi ii
isar , realizeaz ic la pas;
31.10.2013
PopaAlice
ivităţ
ţ ţ ţ ţ şi cultură,subcom ă un tur al centrului istor
Per Aspera ad Astra
8
Ne priveşte
fizicianuln
reproducerea electronic aimaginilor. De altfel, televizoarelei monitoarele de computer CRT
func zi pe acela iprincipiu. Razele de electroni dininteriorul tubului sunt dirijate decâmpuri electromagnetice iproduc un punct luminos acolounde este lovi t un ecranfluorescent. Într-un aparatmodern de televi
a luminnd la 20-30 de.
În anul 1906, cu ajutorul unuitub , areu
. Au trecut mareu
nd savantul ungara îmbun it foto-
te legrafu l lu i ,ndu-i un amplificator cu tub
electronic cu vid, pentru atransmite imagini, în mi care, la 5km distan .
Primul tub pentru o transmisiede televiziune a fost iconoscopul,inventat în 1924 de
, un fizician ruso-amede semnal, pe car
p r i nbombardare cu electroni. Ini ial,se putea u ob ine imagin iacceptabile doar în studio, în bunecondi ii de luminozitate. Aparatula fost prezentat la Expozi ia deradio i telev
iabritanic cu
nd la sistemulelectro-mecanic .
, inginer i fizicianbritanic, care, în 1925, i el
Karl Ferdinand Braun
Braun Max Dieckmann
Denesvon Mihaly
Dieckmann
VladimirCosma Zvorikin
Baird JohnLogie Baird
, în1897, a însemnat încă un pas î
ă
şţionează şi astă ş
ş
ziune, raza deelectroni creează aproximativ 13milioane de puncte pe secundă, pesuprafaţ oasă a ecranului,corespunzâ imaginipe secundă
şit să transmită fotografiii bine de
zece ani de la această şită,până câ
ătăţ
adăugâ
şţă
rican. Era format dintr-o placăe se concentra
i m a g i n e a , s c a n a t ăţ
ţ
ţţ
ş iziune de la Berlin, din1928. În anul următor, Corporaţ
ă de radiodifuziune a fă tprima transmisie experimentală deteleviziune, apelâ
şfăcuse ş
“î”
numbră
Când a apărut televiziunea?
o demonstraie de 30
zi, unuldintre pionierii televiziunii. Tot eleste ce l c are fa ce pr imademonstra ie de televiziune înculori, în 1938. BBC a realizat,începând cu anul 1929, emisiuniregulate cu un sistemameliorat, abandonându-l în 1936,în favoarea unui sistem electronic,cu 405 linii i 25 de imagini pesecund nsemna un saltcalitativ semnificativ. Un sistem înîntregime electronic a fost realizatde Corporan 1931.
Prima transmisie de televiziuneîn direct s-a produs în 1950, de laTeatrul de comedie francez, undese juca piesa
de .Primul canal de televiziune,
dedicat exclusiv tirilor, a fostînfiin tremagnatul Succesul afost atât de mare încât ade t e rm i na t f on d a re a C N NInternational, în zi, CNNare peste 4.000 de angaja i pentrusus inerea progra melo r deteleviziune.
ni de prestigiu aiperioadei interbelice, în 1937 (decid e s t u l d e a p r o a p e d eexperimentele europene), se faccâteva demonstra ii
de tiin e din Bucure
l a Po l i tehn icaBucure ti, concepe primul emi toralb-negru pen
cu regularitate.
ţie de transmisietelevizată, cu o definiţ delinii, este considerat, astă
ţ
şă, ceea ce î
ţia americană de radio,î
şţat în 1980 - CNN - de că
1985. Astăţ
ţ
Datorită preocupărilor unorfizicieni româ
ţ publice detransmisie televizată, la Facultatea
Ş ţ şti. După alDoilea Război Mondial, în 1953,
, profesor dee l ec t ron ică
ş ţătru televiziune, iar în
1955, în capitală, începe difuzareaunor emisiuni
Baird
Marivaux
Ted Turner.
În România
taru
“Jocul dragosteirii”,
şi alîntâmplă
Alexandru Spă
În lume
televiziunea
PaulGottlieb Nipkow
Nipkov
Braun
Ne-am obizi, cu
ne imagina acesteia.
Progresul tehnologic a
ri de a transmite imagini înmi care, la distan , p
nceputul secolului al XXI-lea, nu atrecut decât un secol.
E t i m o l o g i c , c u v â n t u l
, este formatdin grecescul ilatinescul - Primafoto-telegrafie s-a realizat în 1904,în Germania, fiind nevoie de 45 demin
i Nurnberg.Pentru ca imagini în mi fietransmise electronic era oscanare, punct cu punct, arespectivei imagi
lt un receptoravea rolul de a transformasemnalele electrice, invers, îns
coeren . Un a
tre inginerul german, principiul
valorificat fiind al discului rotativ(discul
poat trundelumina. Tubul , inventat de
şnuit atât de mult,astă , încât,probabil, ar fi greu să ămcum ar fi în absenţ
fost extremde rapid, astfel că, de la primeleîncercă
ş ţă ână lateleviziunea ultraperformantă de laî
împrumutat în limbaromână din franceză
ş
ute pentru a transmite o singurăimagine între Munchen ş
şcare sănecesară
ni, luminozitateaera convertită în semnale electrice,iar la capătul celăla
emnale optice, dar cu suficientăviteză pentru ca imaginea să aibă
ţă semenea aparatfusese conceput încă din 1884, decă
), cu orificii înspirală, prin care să ă pă
“televiziune”,
“tele” - “departe”“visio” “vedere”.
Apari ia televiziunii a avut de-a lungultimpului
ii ca mod de comunicare din punctde vedere audio-vizual, fiind cel mai puternicinstrument de influen are a opiniei publice.
Televizi
ele economice existente. Dorin a de aavea acces la cât mai multe informa ii
i c
ţşi până în prezent cel mai mare impact
asupra societăţ
ţunea este omniprezentă în viaţa
noastră, indiferent de categoriile sociale saudiferenţ ţ
ţ şid i ve r t i smen t a lă rg i t a s t f e l ce r cu ltelespectatorilor ş ategoria de vârstă implicată
Televiziunea, o prezenţă imposibil de ignoratîn vizionarea programelor emise de cătreteleviziuni.
Dezvoltarea societăţ şi ladezvoltarea tehnologiei prin care mesajul audio-vizual ajunge la telespectatori, astfel cămesajele transmise ne însoţ
ş ţii, hoteluri,magazine, prin intermediul telefoniei mobile,datorită internetului.
Mesajele vizuale sunt receptate de cătretelespectatori fără a fi nevoie de prea multăpregătire inte ctuală şvorbită ţ
Mesajul auditiv însă are un alt impact. Deş
ţionarea lui de către masa populaţă. ţiei auditive,
opiniile rezultate diferă de la o categorie socialăla alta, datorită nivelului de pregătire, deşi nupu tem af i rma că te le v i z i u nea e s te
De altfel, este foarte relevantăafirmaţ
ii a condus
esc pretutindeni, înlocuri publice, camere i recep
le i, indiferent de limba, imaginea totul, func ionând ca
un ritual social prin care individul se simteintegrat în societate.
il imbajul fo los it este unul un iversal,recep iei estediferit Dezbaterea informa
ia scriitorului
”spune”
”Televiuneaeste o institu ti
tep i”.
”intelectuală”.
ţie care îi culturalizează pe proş şiîi imbecilizează pe cei deş ţ
Umberto Eco:
dar ea categoric poate creadependen i poate influen a persoanele cu uncomportament deviant, ii deprograme sau filme cu caracter violent, de
ionareatransmiterii lor prin diferite aten
e difuzare. Cu toate aceste restric
ionalr ie pentru a
transpune în realitate acele secven e vizionate.i la alte
categorii ale audien ei, atât în plan politic sausocial cât i medical, existând tendin a de a inetelevizorul pornit tot timpul z
În concluzie, televiziunea face parte dinvia jul audio-vizualtransmis este ca o avalan
tem sau nu,suntem dependen i de ea.
Nu am vrea să spunem că televiziunea este
ţă ş ţdatorită diversităţ
şi înultimul timp se încearcă restricţ
ţionări legatede categoriile de vârstă care pot vizionaprogramele respective, limbajul folosit sau orad ţionări,mesajul transmis prin televiziune pentrupersoanele labile emoţ şi comportamentalreprezintă o su să de inspiraţ
ţRepercursiunile se pot regăsi ş
ţş ţ ţ
ilei, indiferent deemisiunea prezentată.
ţa noastră de zi cu zi, mesaşă continuă pentru
telespectatori şi, fie că recunoaşţ
”periculoasă”,
(eleva LAURA NORINA BENCHEU, clasa 105)
nfiin
n direct, de la SalaFloreasca, unde avea loc un concertal artistului francez .
În 1968, Televizi,
unde se af i în prezent. În acela ian se inaugureaz i programul 2,desfiin at în 1985 de
, în perioada în care iprogramul 1 fusese limitat la 2-3 orepe zi.
În 1970, în România existau 1,5milioane de abona i. Primatransmisie color s
e tehnicedeosebite.
Anu
n direct aRevolu iei Române, care a dus lapr irea regimului comunistcondus de
În prezent, televiziunilecomerciale o concuren
pentru televiziunea destat, ceea ce, cel pu
stimuleze calitateaemisiunilor TV, în virtutea uneitradi ii de aproape 60 de ani aacestei institu ii.
Televiziunea publică de stat dinRomânia a fost î ţată şiinaugurată la 31 decembrie 1956. Înanul următor are loc primatransmisie î
iunea Română îşimută sediul pe Calea Dorobanţ
lă ş şă ş
ţş
ţe realizează în
1983, dar fără performanţ
l 1989 face ca TeleviziuneaRomână să intre definitiv în istorie,prin transmiterea î
ţăbuş
reprezintă ţăserioasă
ţin teoretic, artrebui să
ţţ
Yves Montand
NicolaeCeau escu
Nicolae Ceau escu.
(agent PAUL ORBAN,promo ia 2010-2012
sursa www.destepti.ro)
ş
ş
ţ ,
Pr ob l e m a me d i u l u i c u l t u r a lcontemporan este suf
individ, af
Concentra i pe toate acestea, suntemcon tien i de faptulgândirii porne tiin e
i a avea nevoirec
i existen ei noastre.
conchide .
Lumea i Eu
Virgiliu Gheorghe
Virgiliu Gheorghe(elev CORNEL-ALEXANDRU BURLUI,
Clasa 106)
ş
”apropierea”
Ӕn societatea
i modul de via
-i convine, ie i în afara jocului,
lucru de care se tem cei mai mul i”.
”Numai prin educaie a ma inilor asupra
fiin ei umane, care din creator devinecrea ie”,
ocantăcu care acesta vine să-l împresoare pe
irmând pebună dreptate că
ţş ţ că erodarea filtrului
şte în noi o luptă a conş ţ icare se dă între a avea ş e,luptă care va decide însă di ţiadezvoltării ş ţ
modernăînsă, deşi nimeni nu te constrânge să faciceva anume, prin faptul că estereconfigurat însuş ţă,opţiunea nu mai este decât o lozincăpropagandistică inaplicabilă în realitatedacă nu îţ ş
ţ
ţie putem răsturnaprezenta dominaţ ş
ţţ
Per Aspera ad Astra
9
Ne priveşte
domine mintea acestuia prin ambiguitate,complexitate ş
Ce îi oferă de fapt televiziunea omului?S-ar părea că tot ce se obţ amicului ecran se referă, în esenţă, laexterior, la simţ
ş ţ
ţţează ţ
ş
ţă şş ţă umană, stabilesc un nou mod
de a fi. Nu este important ce vedem latelevizor, spunea (cercetătoramerican al anilor , ci faptul că neuităm la televizor. Fiecare mediu
şş
determinându-ne să neraportăm
nju rătoare, ne remodeleazăcomportamentul, conc ţ ş
amenii ajung să gândească înparametrii dictaţ
ţ şisentimentele lor se datorează miilor de orepetrecute în faţ ş
ş
un biofizicianromân, fundamentează efectul dăunător alteleviziunii în jurul a trei funcţ ţia deagendă a mass-media, efectul de cultivareşi dictatura opiniei publice sau spiralatăcerii.
ţia de agendă a mzi la ce să
ne gândim ş ce să vorbim,actualitatea fiind un produs exclusivmediatic. Cred că cel mai bine exprimăacest lucru
Efectul de cultivare reliefeazăaspe ţ nează caş tăţ
şi învăţăturile moralesunt în acest caz cultivate de cătreteleviziune ş
ţ
i capacitate de manipulare.
ine din parte
ualitate, la satisfacereaprivirii nu a celei spirituale.Vizionarea programelor TV nu este doar unsimplu obicei sau un mijloc de informareasemenea celorlalte: prin caracteristicilei complexitatea experien ei, prin
periodicitatea cu care aceasta intervine,acele câteva ore petrecute zilnic în fa atelevizorului influen definitoriu via aomului contemporan. Televiziunea itelevizionarea reconstruiesc realitatea,pun bazele unui nou mediu de existen ide con tiin
'60)de
informare/ comunicare - i televiziunea înmod special - î i pune amprenta asupramesajelor,
într-un anume fel la lumeaînco
ep iile i universulgândirii. O
i de televiziune, astfelîncât o mare parte din modul de a fi alacestora, din ideile, aspira iile
a , a a cumo nume te .
ii: func
Func ass-media arerolul de a ne în fiecare
i despre
princuvintele:
ctul televiziunii caere func ioi un al socie ii.
Valorile, miturile
, care preia rolul religiei i aleduca iei formale.
”materiale”,
”ma
”spune”
practic experienl rând ce
este mediatizat”.
”preot i educator”
McLuhan
Martin Esslin
TeleviziuneaVirgiliu Gheorghe,
Virgiliu Gheorghe
şinii visării”
”televiziunea ne colonizeazăţa mentală a realităţii, ne
face să credem că există în primu
ş
ne (in)formează
Dictatura opiniei publice presupunefaptul că opinia publică este cea careimpune opinia fiecărui individ în parte.Spirala tăcerii se defineşmecanism psiho-sociologic potrivit căruiamass-media este cea care creează opiniapublică. afirma că oricine seridică împotriva opiniei publice nu va scăpade pedeapsa cenzurii şi a dezaprobării.
te ca fiind un
John Locke
A avea i a avea nevoieş
Moto: ”Îninerii în afara sferei de
influen via
ţelegerea mecanismelor ce stau în spatele procesului disolutiv la care este expusă mintea omului însocietatea modernă poate fi un prim pas pe calea reîntoarcerii la normalitate sau a menţţă a modului de ţă bolnav propus de televiziune, divertisment şi, în ultimă instanţă, de cultura nihilismului”
- P lui de Geopolitică şi Antropologire Vizuală al Universităţ şrof. univ. dr. , directorul Centru ii Bucure tiIlie Bădescu
deosebit de celelaltevie uitoare prin capacitatea sa de ara iona. Doar omului i se poate atribuicrearea i dezvoltarea civiliza iilor,tendin i, în acela i timp,satisfacerea unor ale spirituluicar
ia, inova ia
la cel de creator al propriuluiunivers.
i subnumele de ,aduce cu sine una dintre inven iile cu celmai mare impact asupra omenirii: apari iatelevizorului
Reconstruc ia reali iiţ tăţÎncă din cele mai vechi timpuri, omul
s-a dovedit a fiţţ
ş ţţa spre cultură ş ş
e transcend lumea materială.Imaginaţ ţ şi creativitatea suntacele calităţi care-l fac pe om săconştientizeze că identificarea biologicăcu unele animale este surclasată, acestafiind ridicat de la statutul de
Relativ recent, perioada imediatăprimului război mondial, cunoscută ş
ţţ
şi, implicit, a televiziunii.Astfel, o nouă nevoie este creată, una care,fără controlul creatorului său, va avea să
”nevoi”
”animalsocial”
”epoca consumerismului”
Bibliografie1.
2.
3.
Gheorghe, Virgi l iu,, Editura
Prodromos, 2004;Gheorghe, Virgiliu,
, EdituraProdromos, 2013;
Mander, Jerry,1978.
Efecteleteleviziunii asupra min ii umane
Efectele miculuiecran asupra min ii copilului
Patru argumentepentru eliminarea televiziunii,
ţ
ţ
încredere ş ţă în binele care va venid ine. Iar nouă ne mângâi şine-ncălzeşte sufletele de boboci speriate denoul început, îndemnându-ne să
ş ţ căpregătirea ş
şi că reuşim astăzi să ne trăiş ş
şi mândrie înapoi,constat că azi începe a patra săptămână îns Ş ţ
şi familia noastră. În acest timp, fricade necunoscut a fost sentimentul care ne-abântuit adesea sufletele de boboci,dându-ne impresia că nu vom reuşi să neacomodăm curând, dar iată... Datorităcadrelor ş ţ
ş şte să sădească sâmburi de optimism şşi-n inimile
noastre care sunt încă învăluite înnesiguranţă, cu scopul de a ne forma caoameni, apoi ca poliţ şti, de a ne ajuta sădobândim principiile fundamentale fără decare noi, ca viitori apărători ai legii şi aicetăţeanului, nu am putea profesa cu dragaceastă meserie demnă de respect,loialitate ş
Pregătim zilnic, minuţ şi cu cea maimare seriozitate jurământul de credinţăcare se-apropie cu paşi repezi. Sunt sigurăcă acest eveniment va fi mo
i sperane mâ e
privim cudrag, încredere i mul umire de faptul
i sacrificiile nu ne-au fost înzadar m visulatât de mult dorit i a teptat.
Privind cu bucurie
ânul colectivului colii de Poli ie, care nuva fi un simplu colectiv: timp de doi ani va ficasa
i colegilor din anul II, via areu e isentimente pozitive în gândurile
i
i mândrie.ios
mentul în care
Per Aspera ad Astra
10
Din suflet
ne vom da seamasuntem realizatorii
acelor clipe solemne.Acestea înduioi cele mai tari firi
omenecu lacrimi
fierbin i ochii i obrajii p ilor, fra ilor ioamenilor dragi care ne privesc cu mândriei mul umire. Au reu i ei cu
ce-au avut mai bun în a cl i bravisoldatineri pe care se vor baza cu încre
riozitate i mândrie patriacare i-a crescut at ce este bine,asemeni unei mame bune.
Închei prin a adresa cuvinte demul umire cadrelor care ne-au primit cudrag i fiecare dintre noi,precum i colegilor din anul II, care au fostdeschi i fa de noi i de problemelenoastre, reu ind ca, prin vorbele
n mintedeviza colii: Ea neva ajuta mereu atunci
optimismul i puterea de a merge maideparte, Dup
,
că ceea ce ni se întâmplăeste adevărat, că noi
şează şicutremură până ş
şti, fac pielea de găină, atingsufletele sensibile, umezesc
ţ ş ărinţ ţ ş
ş ţ şit să contribuie şădi tineri ş
ţi în adevăratul sens al cuvântului,dere că-şi
vor apăra cu se şşi i-a învăţ
ţş cu răbdare pe
şş ţă ş
ş şi faptelelor, să ne păstrezemereu proaspătă î
şcând greutăţile vor
năvăli în mintea noastră, ne va redaş
ăcum spunea un mare scriitor român,
”Per aspera ad astra”.
”cu greutate, e stele”.
”nimic nu e u
cătr
şor pe pământ, căci şiroua este sudoarea privighetorilor ce s-auostenit toată noaptea cântând”.
LucianBlaga
(eleva MARIA GAGEA, clasa 101)
Toamna- i a
, prin jocuri de culoare imuzici fermecate cântate de vântul ce-adieblând printre copacii i de frunzelemulticolore. Toamna, cea mai i maifrum
te de o
t cald se oi friguro
iar cârdu
le palid, înecat înputere în fiecare
diminea i maiarate fa
ş şterne lin mantia colorată,îmbrăcând întreaga ţară în culori arămii,asemeni unei regine vesele, hotărâte şiimpunătoare ş
dezbrăcaţbogată ş
oasă fiică a anului bătrân, ca o mamăgrijulie, îi pregăteş dihna din timpuliernii. Din frunzele-i multicolore, adunatedin văzduhul infinit, le pregăteşte, parcă,pa şi moale în care să dihnească înzilele lungi ş ase de iarnă care vorveni curând. Vântul e leagănul ce-ncetle-alungă nostalgia rile călătoare lecântă blânde şi duioase cântece de leagăn.Soare fiecare seară înapusuri sângerii, caută
ţă din luna lui brumărel să-şţa blândă pământenilor, să le dea
O nouă familie
Suntem înconjura i de o mul ime deoameni minuna i care, de i uneori suntgre it în ele i, lu
iinoastre, în primul rând ca oameni; ei sunt
!
e va aduce în postura depoli i ti în mai pu
iona continuunivelul de instruire prof
De cele mai multe ori, pentru a fi loialiinstitu iei i pentru a pune interesul publicdeasupra interesului personal, poli
a la acea via
eanulastfel încât încrederea acestuia fa deinstitu iela care ia parte, executând-o la nivelulexigen elor impuse într-un stat de drept, osocieta indiferentde împrejurare, atitudinile i ac iunilenoastre trebuie încadrate în normelepropuse de etica i deontologia
ţ ţţ ş
ş ţ ş ptă pentru a lăsa oamprentă considerabilă asupra calităţ
Tratarea cu multoptimism a procesului de formareprofesională n
ţ ş ţin de doi ani. Încă un pasimportant va fi realizat odată cu absolvireaacestei şcoli, dar nu trebuie să ne limităm laatât, deoarece una din îndatoririle noastreeste aceea de a ne perfecţ
esională şigenerală.
ţ şţistul
trebuie să aibă disponibilitatea necesarăpentru a renunţ ţă care pentrumajoritatea oamenilor este normală. Eltrebuie să interacţioneze cu cetăţ
ţăţie să crească cu fiecare intervenţ
ţte democratică. Astfel,
ş ţ
ş
”profesorii no tri”ş
polide-a
lungul carierei, cu motivaie de
aptitudini, cuno tin e i experien
ii cu prioritate
tiinciozitate.i
meni care au slujit patria schimbând-oradical spre tot ceea ce este moral.
Acum, stelele sunt ale noastre! ...
ţienească.Prin urmare, cu multă dedicare
ţia profesională şipersonală existentă în funcţ
ş ţ ş ţă,fiecare din noi vom trata nevoilecomunităţ şi ne vomdes făşu ra ac t i v i ta tea cu mu lt ăconş
Să fim hotărâţ şi să rămânem însufletele celor care vor urma drept aceioa
(elev ANDREI MIHAI FLOREA,clasa 102)
Nu suntem pu inicolii de Agen i de Poli ie
Motiva i de prestigiul acestei institu iisau influen a i de
i la examen. Pentru ceimai mul i dintre noi este o realizare de caresuntem mândri i de care ne-amintim cudrag. Dar, privind spre viitor, am reu
a
vom reu
ţ şi suntem elevi aiŞ ţ ţ
aflându-ne-n acea etapă a vieţiiîn care alegerile noastre par a fi răsplătite.
ţ ţţ ţ persoanele importante
nouă, prin multă muncă şi dăruire, am fostdeclaraţ
ţş
şit săfacem abia primii p şi pe acea cărare avieţii care presupune o singură traiectorie,de-a ne duce spre împlinire! Prin implicareanoastră şi tratarea cu multă seriozitate atot ce înseamnă şi săînaintăm spre obiectivul propus.
”SeptimiuMure an”,
”Admi i”
ş
ş
”pregătire”,
Pe cărări aspre spre stele!
Per Aspera ad Astra
11
Din suflet
Lirice
A c n-am dezam it,Dar gânduri tulburi iarse-ntrez resc.
prui mnc,
Citesc imagini pe buze oglindind,mbr i ând,
mânt.
nu e drept - i spun cât teiubesc,
arde ui optesc
Un gând, a mea dorin , s cred cuiscusinUn simplu, eu pot fi, ce i-aidori.
ş vrea să red că ăg
ă
Doi ochi că ă zdruncină-nadâ
Pe câmpuri verzi o văd î ăţ şFăcând buchet cu-al nostrulegă
Ştiu că să ţ
Mă şor în piept, dar vreau săîţ ş
ţă ăţă
ştiu că ţ
ROUA
Nimic nu-i mai trist în lumeDecât lacrima ce-ofile te unzâmbet,A ternându- i pleoapele-ntunecime
La ochii mei
Frunze de ar
i suspinuldoamnei
,Printre mun i
ş
ş ţCe răzbat clipele din grai în suflet.
Dacă plângi că soarele a dispărut,Am să ţi-l redau printr-un sărut,Dacă stelele nu le mai vezi,
ai să veghezi.
ţar ce lasă un gustamarLa căderea toamnei ş
Generând asprime, făurind destineţ şi văi, printre salbe şi
văpăi.
în propriile dorinţe, pe timp de noapte.
incursiune blândă şi trecătoare, într-un trecutdus, îngropat, răsgropat, dar reînviat din morţi şi teîmbrăţişează cu dragoste şi dor!
înşelătoarele, aşteptatele -lovesc pe neaşteptate şi colţul cel mic
de inimă se umple de fericire, căldură, nostalgie,amărăciune, tristeţe, viaţă şi reînviere.Ah, cum vinele... cumpleacă...
Tocmai când le crezi departe, la mii de anilumină de tine, de trăirile tale şi de ceea ce aisimţit vreodată, se găseşte un ceva care nu te lasăsă le rupi odată pentru totdeauna de fiinţa artrecutul te vrea. Se încăpăţânează să revină. Şi luii-a fost dor de tine. Şi ţie. Şi ce îmbrăţişare maidureroasă, mai pasională şi mai imposibilă caaceasta poate exista în universul tău; în lumeaaltora?
Amintiri, scumpe amintiri, cum loviţi voi cumoalele sufletului şi apoi vă duceţi
liniştite Prea liniştite. Cum zguduiţi sufletelepentru câteva secunde şi apoi le lăsaţi în transă,cum umpleţi goluri pe care prezentul refuză să leaducă. Şi cum apoi plecaţi. Hain şi laş! Ca şi cum nuaţi fi fost. Şi lăsaţi lumea în dor şi durere, fugind înstânga şi în dreapta şi împiedicându-vă în hăţişurileconfortabile şi reale din prezentul prea actual,prea departe de trecut. Cum fără voi sunt un nimic,cum mă demontaţi uşor şi mă faceţi din cioburi l
umpleţi ochii de lacrimi şi gura dezâmbet, cum strângeţi sufletul şi daţi palpitaţiitrupului.
Dar, cum reuşiţi? Nu sunteţi decât nişte bieteamintiri. Iar eu - eu sunt reală. Eu sunt aici...
Amintiri, dragile noastre amintiri, cum vin eleca o
,Am spus că am uitat. Dar imediatdupă ce am spus-o, norul cel greu şiplin de urgie s-a abătut asupra mea.Mi-am amintit. O fi fost de vină bancape care m-am aşezat. Poate ochiitulburi şi încercănaţi pe lângă care amtrecut. Poate dimineaţa prea rapidăcare nu-mi dă voie să mă bucur încetde dulceaţa nopţii şi a uitării. Poatecafeaua asta care mi se pare camamară fără lucrurile de odinioară careobişnuiau să-mi fie dragi. Poate felulrăvăşit în care m-am trezit dedimineaţă sau poate că blestemateleastea de vise împăturite atât de prost
AmintiriIeri credeai că nimic nu vamai fi cuma fost.Azi ai văzut că ai avut dreptate.Ieri te întrebai dacă durerea de azi o să fie şi mâine la fel deintensă.Azi speri camâine să nu omai găseşti acolo.Ieri bâjbâiai pierdută şi tristă, te împiedicai cam des şi nu ştiaicum să-ţi opreşti lacrimile.Azi găseşti batista, îţi ştergi lacrimile şi încerci să zâmbeştiIeri te aruncai în iubire fără să auzi, fără să vezi, fără să clipeşti,cu entuziasm, golită de ranchiună, cu foame, cu sete, pentru aface din viaţa ta o poveste.Azi îţi trăieşti intens realitatea.Ieri credeai în clipa trecută şi în clipa prezentă, te bucurai de totceea ce ai şi ai avut şi te speriai de viitorul sumbru şi
Ieri îţi doreai să uiţi, să tratezi cu indiferenţă, să laşi, să te lase,să întorci spatele, să pleci, să nu mai întorci capul înspremonstrul numit trecut, să uiţi, să uiţi şi să uiţi din nou.
măr depoposit, zâmbete de înseninat, de dat, de închiriat, de luat acasăpentru totdeauna, amintiri din viitor, putere, slăbiciune, iertare.
în sfârşit începe să ţi se ofere şi ţie.Ieri te abandonai de bună voie tristeţii, visării, gândului,inciuni plăcut de false, unei iubiri apuse, înfricoşător de falsă.
larg.
nesigur.Azi crezi cel mai mult în viitor.
Azi ai uitat.Ieri ofereai încredere, timp, visuri, disponibilitate, un u
Azi, ,unor
m
Ieri versus azi
(agent PAUL ORBAN,promo ia 2010-2012)
AURA
Un ocean de-n elepciuneNa te geniul c-o minune.
lumeCând focu-i ciune.Cu ochii umezi
i...a i le cre te
ignoran aCelor înrobi i
jdui iCum nimeni n-ar
i?Precum o flo
a bol iiînstelateCe nu se las i sim
-s adorate.
ţş
E furtună pe-astăstins de-amără
ţi văd copiidezamăgiţCe le-ntunecă speranţ ş ş
ţţ şi sclavi
deznădă ţgrăi, de ce nu poţi
trăare-albastră, ocrotită
şi măiastră,Asemeni unui înger ce cântă lin laharpă,La fel ca o podoabă ţ
ă pradă ş ţică
ţ
Azi începi să fugăreştifantomele trecutului.Ieri credeai pe rând îna r m o n i e , e c h i l i b r u ,frumuseţe, regenerare,mulţumire.Azi le-ai găsit pe toate.Ieri ai lăsat în urmă utopiaadevăratei iubiri şi lupţipentruAzi eştimai optimistă.Mâine vei fi şimai bine!
un alt fel de împlinire.
(agent IOANA BORDAŞ,promoţia 2011-2013)
ILLUMINATI
ESPINA
Carte sfântă, cinste cuş
rabie neclintită şţ
Mă faci să cuget şi-un gest deplecă
ci necunoscutul la rang de taină
ţă
ş
ătul tăcerii horcă
ş ă-ndeamnă săzâ
i te-a scris,A ezi cuvinte pe-un câmp demanuscris,Co i izvor de-n elepciune,
ciune.
Ridiveche,Îndemni prin rezonan s-aplec amea urecheLa cântece i pilde ce stau pe-unportativCând fream ieostentativ.
Privesc spre cer cu-n suflet pustiit,Nori gola i m
mbesc...
reprezentant al Poliţiei de Frontieră şi alPoliţiei Locale Sector 6 Bucureşti, suntem şi4 poliţişti
ţ
ţ şţii şi
Informatică şi subsemnatul de la Şcoala dePoliţie Cluj, toţi membri ai SindicatuluiNaţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "
români: 3 din partea D.G.P.M.B. -- Brigada de Poli ie
Transporturi, -Serviciul de Ac iuni Speciale i
- Serviciul de Comunica-
".
Cernat DMunteanu Gheorghe
Oprinatefan
ănuţ
Ş
PROLEX
12
Timp liberPer Aspera ad Astra
În perioada 1-10 august 2013 a
, reunind.
i eu. Înprealabil, în luna iunie 2013, lacampionatul intern organizat
,ocupasem treapta a doua a podiumului,primind medalia de argint la proba de1.500 .
rezultate, mi-am continuat,
. Scopul? De a luaparte, pentru a ,
, oholm, Suedia,
, Spania,.
meros alpompierilor (19 sportivi)
avut loc laBelfast, capitala Irlandei de Nord, a XV-aediţie a
56 de sporturi şiaproximativ 7 000 de sportivi din 67 de ţăridin întreaga lume.
Nu puteam să nu particip ş
la Constanţade către Ministerul Afacerilor Interne
m şi la cros 4 000m, ambele lacategoria 35-45 de ani. După aceste
pregătireateoretică şi practică fiind tânăr absolvental Şcolii Naţionale de Antrenori,specializarea atletism
patra oară la o nouă ediţiea întrecerii mondiale a poliţiştilor şipompierilor rganizate pentru a treia oaraîn Europa, după Stock 1999 şiBarcelona 2005, de către AsociaţiaSportivă a Poliţiştilor din California
La start, pe lângă lotul nuşi câte un
Jocurilor Mondiale ale Poliţiştilorşi Pompierilor
Conform clasamentului afi at pe site-ulcompeti iei,
i ti sau pompieri -de medalii
oble-am adus cu mine, la Cluj.
care mi-au adus rezultate pepodium au fost: în 2008, în Orlando, USA -International police & fire games - croscountry, 5 km, medalie de argint; în 2010,la Valencia, European Police and FireGames - cros country, 10 km, medalie debronz.
A
Sunt extrem demândru de a fi participat la acesteveniment mondial, care mi-a adus o astfe
isportive.
şţ printre cele 67 de state din
toată lumea care şi-au trimis sportivi -poliţ ş la Belfast, Româniaocupă poziţia 19, cu 47
ţinute: 19 de aur, 17 de argint şi 11 debronz. DouăAlte competiţii internaţionale alepoliţiştilor
ceste rezultate obţinute sper să fieîmbunătăţite la viitoarele competiţiisportive din Belgia şi S.U.A.
lde bucurie, şi sper că ş elevii se vor implicamaimult în viitoarele activităţi
(subcomisar DINU ANDREI VLAD)
Originea Familiei Simpson
Matt Groening a dezvăluit un detaliuinedit - unul dintre cele mai bine păzitesecrete din
n a
istoria televiziunii americane -într-un interviu acordat revistei
. LocalitateaSpringfield din statul american OregoSmithsonian Magazine
reprezentat sursa de inspiraţie de care s-afolosit părintele ,pentru a crea celebrul oraş fictiv cu acelaşinume din acest îndrăgit serial animat.
a mai spus că s-a inspirat dinshow-ul TV a căruiacţiune se petrece într-un oraş numitSpringfield.
Oraşul Springfield din statul Oregon seaflă la o distanţă de circa 160 dePortland, oraşul în care s-a născut
Creatorul serialului a spus că aoferit multă vreme răspunsuri false atuncicând era întrebat de jurnalişti despre oraşulfictiv din Producătoriishow-ului au făcut din această enigmă unsecret bine păzit şi foarte longeviv,ascunzând cu abilitate coordonateleadevărate ale oraşului care i-a inspirat.
arată pehartă locul unde se află Springfield, darimaginea este blocată de capul fratelui ei
, a câştigat 27 de premii Emmy şi
km
.
Într-un episod, personajul
,.
show creat de
“Familiei Simpson”
“Father Knows Best”,
“Familia Simpson”.
“Familia Simpson”,
Groening
MattGroening
Lisa
BartMatt
Groening
este cel mai longeviv serial de deseneanimate difuzat în prime time în SUA. De lalansarea lui, în 1989, aavut o serie de invitaţi speciali, precum
şi , careşi-au împrumutat vocea unor personaje dinserial. Protagoniştii producţiei sunt
un tată de familie leneş, darinventiv, soţia lui şio mamă grijulie, şi copii şi
. Cei cinci locuiesc în oraşulSpringfield, care este, de fapt, oreproducere la scară mai mică a întregiisocietăţi americane. Realizatorii serialuluinu s-au ferit, de-a lungul timpului, săabordeze teme delicate, precumdiscriminarea, rasismul, religia şi politicainternaţională.
în OxfordEnglish Dictionary, iar membrii îndrăgiteifamilii au o stea pe Hollywood Walk ofFame.
“Familia Simpson”
“Familia Simpson”“D'oh!”
Paul McCartney Elizabeth Taylor
HomerSimpson -
Marge Simpson - HomerBart, Lisa
Maggiei
Serialula introdus expresia
(agent PAUL ORBAN, promo ia 2010-2012sursa www.mediaddict.ro)
ţ ,
Dublu medaliat la o competi ie mondialţ ă
M-am antrenat în timpul liber şi amde sprijinul Sindicatului Pro Lex
şi Corpului Naţional al Poliţiştilorobţinând la categoria de vârstă 35-39urmă
după locul 1ş după
locul şţ
Regiunea 4 Cluj dincadrul Şcolii de Poliţie Cluj
şi insigne cu poliţişti veniţila competiţie din diferite state ale lumii.
beneficiatal , în final
de anitoarele rezultate: medalie de argint la
5 km cross-country cu timpul de 00:17:55( ocupat de un pompier dinRusia) i medalie de bronz la 1.500m (
1 ocupat de un pompier din Rusia ilocul 2 de inut tot de un pompier, dar dinSpania).
Fiind membru IPA -, am schimbat
câteva embleme
Per Aspera ad Astra
13
Timp liber
Începutul ne prezintă orăşţ ş ţ ş
zentată deasemenea viaţ onă a şş dă seama că, în 10 ani de
ţ şit să realizeze nimic şi căduce ţă aproape inutilă.
ştii orăşelului îlconstituie crima înfăptuită de către
şşată de niş care, în
glumă, îndreaptă spre el arme de jucă .Crezând că tinerii îl ameninţă cu o armăadevărată, ripostează, trăgând încauciucurile maş
ş ţ
şi îndrumat de unchiulsău, şi înscenează sinuciderea.
elul în carefiecare ofi er NYPD î i duce via a lini tit,ferit de crimele monstruoase care se petrecla fiecare câteva minute peste râul Hudson,în New York City. Este pre
a monot erifului, careî i când este înfunc ie, nu a reu
o via
Efectul perturbator al lini
( ),nepotul lui . Într-o noapte, pepodul George Washington, ma ina sa esteacro te tineri de culoare
rie
inii acestora, provocândun accident în care tinerii î i pierd via a.Îngrijorat de repercursiunile acestui actasupra carierei sale
î
Unaccident care tulburăapele
Murray” ” Babitch Michael Rapaport
Ray Donlan
Babitch
Babitch
Superboy
Unorăş şel relativ lini tit
James Mangold
Sylvester Stallone, Robert DeNiro, Harvey Keitel Ray Liotta
Janeane Garofalo, MichaelRapaport, Robert Patrick, Peter Berg,Anabella Sciorra, Cathy Moriarty, ArthurNascarella John Spencer.
Ray Donlan(Harvey Keitel)
Freddy HeflinSylvester Stallone
Filmul artistic scris
secondat dei , precum i
de al i actori:
iproblema
corup oli i tilor isistemul poli ienesc defect, bazat perela ii, prietenii i bani. Este ilustrat unora al poli i tilor, New Jersey, situat foarteaproape de metropola New York, peste râulHudson. Ora ul, locuit în mare parte deofi eri NYPD (New York Police Department),creat, s-ar putea spune, de
, cel mai corupt dintreofi eri, repr ni te pentruace lan
elor i corup iei, la 10 ani de laîntemeierea sa.
Subiectul fi te povesteaunui erif pe ,( ), în acest eldominat de poli i ti corup i, care s-asubordonat felului lor de a manevralucrurile timp de 10 ani.
”Cop Land”, şiregizat de către , a apărutîn SUA în anul 1997. În rolul principal apare
ş şţ
şDrama americană prezintă
ţiei apărută în rândul p ţ ş şţ
ţ şş ţ ş
şţ
ţ ezintă o oază de li şştia, până în momentul dec şării
violenţ ş ţ
lmului urmăreşş jumătate surd
orăşţ ş ţ
Refuzat de ce
i tilor corup i din NewJersey. Reu e
iei lui a lui , iîi promite protec
În încercarea lui de a-l duce peîn New York,
fiind împu cat în urechea cucare putea auzi, iar este luat.Ajungem astfel la punctul culminat, când
, asurzit, î
ii cei trei subordona i ai lui, cu
ajutorul lui .i îl duc pe la New
York i îl predau celor de la AfacerileInte
i între timp i auzul.
(Constitu ia României, art.16, al. 2).
Filmul
i
i practicate de societate. Oriceact de corup ie este incompatibil cuprofesia de poli
i altele, cumar fi: profesionalismul, legalitatea,impar ialitatea, capacitatea i datoria deexprimare, independen a opera i
ătre acesta, şeriful hotărăştesă-l găsească singur p şi să-l ducăla New York pentru a depune mărturieîmpotriva poliţ ş ţ
ş şte într-un final să îl găseascăîntr-o clădire abandonată, cu ajutorulsoţ , mătuş ş
ţie, în schimbul mărturieisale.
cade într-oambuscadă, ş
i urmăreşte pe răpitoripână acasă la , unde urmează unschimb de focuri în care sunt uciş
ş ţ
şş
rne. După ce este investigat cazul,se întoarce la treabă, recuperân
du-ş ş
Deznodământul filmului scoate înevidenţă faptul că
ţ
ilustrează foarte bineefectele încălcării principiilor deontologiceale poliţistului. Este vizat în specialprincipiul integrităţii morale, conformcăruia poliţ ştii ar trebui să adopte uncomportament conform normelor eticeacceptate ş
ţţist. Pe lângă acest
principiu, mai sunt încălcate ş
ţ şţ ţ onală,
prioritatea iţ
ţie educativă, atâtpentru viitorii poliţ ş ş
ţi în muncă, deoarecesubliniază foarte bine faptul că legeatrebuie respectată ş orice act făcutîmpotriva legii va fi pedepsit.
Babitch
Ray Donlan Babitch
BabitchFreddy
Babitch
FreddyRay Donlan
RayDonlan
FiggisFreddy Figgis Babitch
Freddy
Despre principii
(e I,clasa 104)
-
leva ALINA LOREDANA DOROLŢ
”Nimeni nu este maipresus de lege”
”Cop Land”
Cop Land - Ora ul poli i tilorş ţ ş
Ac iunea se încinge în momentul în care,
reu e i îi cere ajutorul erifului, care î it cât de
corup i sunt poli i tii din New Jersey i câtde orb a fost timp de 10 ani. fugedin nou, când îl vede pe
, con tient de gre eala lui, îi cereajutorul unui inspector de la AfacerileInterne, .
ţsfătuit de cei de la Patrolmen's
Defense Association, încearcă să-şi ucidănepotul, pentru a putea clasa cazul celortrei tineri americani de culoare.
ş şte să scape ş şşi dă seama în sfârş
ţ ţ ş ş
împreunăcu
ş ş
Ray Donlan
Babitch
Freddy
BabitchFreddy
Gary Figgis (Ray Liotta).Freddy
Moe Tilden (Robert De Niro)
Per Aspera ad Astra
14
Didactica
Deviza(„
) azi, deviza sportului, îiapar ine lui
eleptnu cere ii
,, X, 536).
a mers mai departe cuacest îndemn
ii între via . Prinmaxima acestuia -
a unei vie
din zilele noastre timpul consumatde febre crude, triste i grave
trâneii
trupe ti i spirituale, altfel via
(624-546 î. Hr.) considera fericit pe„
”, iar calea spreo via
inem „”.
Colo ii grece ti iromane gândeau idealul perfec
ile intelectuale i cele alecorpului. O gândi
i îi va asigura un traiîndelungat.
pe care ne-au lăsat-olatinii -
ţ . În viziuneapoetului, omul cu adevărat înţ
divinităţ decât sănătateaspiritului dimpreună cu sănătateacorpului (a se vedea
şi a pus semnulegalităţ ţă şi sănătate
, se subliniazăimportanţ ţi sănătoase.Dacă scădem - conchidea poetul latin-
ţ şi durerichinuitoare, ajungem dintr-un salt dela copilărie la bă ţe; deci trebuiesă acordăm preţuire sănătăţ
ş ş ţanoastră e în zadar trăită.
c i rca
ţă mai bună şi mai dreaptă oobţ
şii antichităţ ş şţiunii
umane ca un echilibru armonios întrefacultăţ ş
re pozitivă,optimistă, echilibrată va transmitevigoare corpului ş
Mens sana in corpore sano
-
Satire
Non est vivere, sedvalere, vita („Nu-i to
ferindu-ne de a face singuriceea ce dojenim la al ii
Ominte sănătoasă într-un corpsănătos”
tul să trăieşti, cisă fii sănătos”)
acela care are trup sănătos, spiritiscusit şi fire educată
ţ
Iuvenal
Mar ial
Tha l es d in Mi l et
1
2ţ
Mai târziu,
a educa iei morale iintelectuale în dezv
ine corpului
genovezliber, la
necesitatea de a asigura posibilitateade mi care i de a organiza exerci
caracteristicile vie iis eden tare i recurgere a lamedicamente pentru tratarea unorafec iuni care puteau fi prevenite.
i social, continuând cueduca
afirma
De multe ori, oamenii au tendin
având ca interesimediat realizarea unor obiectivemateriale, superficiale, efemere.
În pseudo
aivremurilor actuale, adep
tia
.
; aici to i suntemegali în fa a legii divine.
Înorpul uman era
consideratluie te spiritul. Fiin
dincolo de aparen e ivorbe, prin caracterul i faptele car
J.J. Rousseau
Schopenhauer
(A. Ple u)
3
4
, înmagistrala sa operă pedagogică (
), accentueazăimportanţ ţ ş
oltarea ulterioarăa celei ce aparţ . După cecopilul va fi iniţiat în respectareaadevăratelor valori (moralitate,adevăr, caritate) va putea să se ocupede sănătatea trupului. Pentruaceasta, filosoful îndeamnăla o viaţă activă în aer
ş ş ţiifizice corespunzătoare din punct devedere practic. Astfel se înlătură, pecât posibil, ţ
ş
ţMintea sănătoasă poate să
cunoască mai multe trepte dedezvo ltare, începând de lamoştenirea ereditară, mediulfamilial ş
ţia ulterioară personală sauinstituţională.că:
ţa săîşi neglijeze sănătatea din ignoranţăsau nepăsare,
ierarhia valorilorsociale, banii reprezintă scopulprincipal al acestor
ţi aikitsch-ului modern. Dacă pentruaceş
Sănătatea şi zilele trăite în lumeafizică nu pot fi cumpărate cu bani, nuau caracter pecuniar ţ
ţfilosofia egipteană veche şi cea
orientală (zen), cun recipient în care
sălăş ş ţa reală sedezvăluie ţ ş
ş e
Emilsau despre educa ie
„ferici i”
i, vin pealte
ţ
sănătatea nu reprezintă totul,dar fără sănătate nimic nu contează.
ţ
banii nu aduc decât«fericirea», tot restul, tot ce facevaloarea şi sensul unei vieţ
căi, cu alte mijloace. Sau nu vin.Dar, în orice caz, nu li se poate plăticontravaloarea în bani ş
o caracterizează. Mintea este ceacare dictează corpului modul deacţPentru a putea rezista ispitelor şi atrăi o viaţă morală, sănătoasă, maiîntâi trebuie să ne cunoaştem pe noiînş
), şi să ne stăp(adevărata cucerire)
există riscul să ajungem cacel mai mare
cuceritor de până atunci a căzut înpatima alcoolului ş ş şi-agăsit sfârş
ţinea că:„
să şlegătură
şi realitatea fizicăştin-ortodoxă a
poporului rştine îl reprezintă postul, această
formă de înfrânare a poftelortrupeş
ţelege sensuladevărat al postului dacă ţinemseama de legătura strânsă care existăîn fiinţ ş
şpte cu privire la curăţ
ţ
În activitatea cotidianăşi proiectează momente care săconcure la scopul căutat şi anumefericirea; printr-o minte sănătoasă,se acordă respect ş
iune, adaptare sau modelare.
ine, cum ne îndemna(
ânimpropriul trup ,altfel
;
i a desfrâului iitul la 33 de ani. În acest
sens, sus
”.În majoritatea religiilor lumii,
corpul este considerat la ulsufletului, puntea de întresufletul nemuritor .În religia cre
omân, un pilon al evlavieicre
ti, a acestui „” (
). Putem în
a omului între trup i suflet.
(). Biblia cunoa te multe
prece ireatrupului prin voia min ii: „
” (I Pt. 2, 11); „
” (Gal. 5, 17);„
”(Gal. 5, 22-23); „
” (Sirah 37, 34);„
” (Rom.6,4).
, oameniiî
i trupului, astfel
Socrate
Alexandru cel Mare
Rousseau
Feric i tulAugustin
Î n a l t p r e a s f i n i t u l I r i n e uBistri eanul
„Cunoa te-te pe tine însu i! Nimicmai mult.”
î
te sufletul
poftelecele trupe
trupulpofte te împotriva duhului, iar duhulîmpotriva trupuluiab
de roadele Duhului Sfânti
prelunge te via apostul este un sacrificiu de sine
încununat cu înnoirea vie ii
ş ţ
mpiedicând viciile să se nască, veţifi făcut îndeajuns pentru virtute
cal furios caretârăş
Postul astâmpără trupul, înfrâneazăpoftele, înaripează sufletul, purificăinima şi îndeamnă la pocăinţă
realismul descrierilor,vioiciune, for satiric demare efect.
(cunoscut în ca )(n. aprox. 40 d. Hr., Calatayud - d.aprox. 103 d. Hr., Calatayud) a fost unpoet latin ilesale de epigrame, în care, manevrândcu o mare u urin
Romei dinilor , i .
Mar ial este considerat a fi creatorulepigramei moderne.
(n. 28iunie 1712 - d. 2 iulie 1778) a fost unfilozof francez de origine ,scriitor i compozitor, unul dintre ceimai ilu tri gânditori ai Iluminismului. Ainfluen ai , spiritul revolu ionar,
principiile de drept i con tiin
Revoludin 1789.
, ,articol publicat în , nr. 353din 24 noiembrie 2010.
a fost un poet latincare a trăit în secolele I şi II după
),critică aspră şi pitorească a viciilor, carese remarcă prin
ţă retorică, stil
limba română
. Este cunoscut pentru cărţ
ş ţă gluma ironică şiumorul caustic, prezintă instantaneedin viaţa variată a timpulîmpăraţ ş
ţ
genovezăş
şţ t hotărâtor, alături de
ş ţş ş ţa socială
a epocii; ideile lui se regăsesc masiv înschimbările promovate de ţiafranceză
Satirele Satires
Ce nu aduc baniiDilema veche
ţ
ţ
ş
(inspector principal SABIN TIR)Ş
Stingerea incendiilor, de la teorie la practică
ş ţ teoreticepredate la clasă cu celepractice acumulate pe
alăturate,în
timpul derulării ş ţ
şţ
Î m b i n â n dcuno tin ele
teren, elevii clasei 107sunt eroii imaginilor
surprinse în24 octombrie 2013,
edin eipractice la M5C1T2 -
”,profesor comisar ef depoli ie dr. .
”Norme tehnice desecuritate, prevenire istingere a incendiilor
ş
Rusu Gabriel
(Redac ia)ţ
Echiparea Instructajul Aten ie maximţ ă
S rind peste obstacoleă C teva m ini de ajutorâ âÎn goana mare
Stingerea incendiului Str ngerea echipamentuluiâ Inc o misiune ndeplinită î ă
Ador televiziunea. Când închiziochii, e aproa caradioul.
iuita. Când te a ezi, adormi.
i emo
pe la fel de bună
Televiziunea nu poate fi privită.Când stai în picioare nu te poţ
ş
Nu trebuie să uităm niciodată cătelevizorul este doar un obiectelectrocasnic.
Gloria în ochii poporului, iată la cetrebuie să aspirăm. Nimic nu seaseamănă cu privirea topită destimă ş ţie a nevesteimăcelarului care te-a văzutapărând la televizor.
Televiziunea fabrică uitare.
(Pierre-Jean Vaillard)
(Jacques Dutronc)
(Bruno Crémer)
(JeanBaudrillard)
Per Aspera ad Astra
15
Zâmbiţi, vă rog!
Despre televiziune
Pre edintelui unei companii is-a oferit un bilet la
a lui .
edintele iu de l a
departamentul QA (
).A doua z i d iminea
e d i n t e l e i - ace
p rere a avut despre concert. Is-a oferit un mic raport:
i
imunca lor distribuit
nd astfel momentele deinactivitate.
2. Toate cele 12 viori cântaupartituri identice. Aceasta pareo duplicare ineficient
rul membrilor acesteiechipe ar trebui drastic redus.
ecesar un
ş
Deoarece nu a putut să meargă,preş -a oferit biletulmana ge ru l u i s ă
ţă ,p r e ş c e r u tmanagerului său să îi spunăă
1. Pent ru o per ioadăconsiderabilă, cântăreţ i la oboinu au avut nimic de făcut.Numărul lor ar trebui redus ş
ă echipei,reducâ
ă a muncii,iar numă
Dacă chiar este n
"SimfoniaNeterminată" Schubert
QualityAssu rance - As igura reacali iităţ
volum sonor mare pentru acelepartituri, acesta ar putea fiob inut printr-un amplificator.
3. Prea mult efort a fost depusîn cântatul semitonurilor.Aceasta pare o ac iune de preamult rafinament i ar firecoma
fienot . Dac acest
lucru s-ar realiza, atunci s-arputea folosi n loculoamenilor experimenta i.
4. Nu e de niciun folos
ntate
aceste pasaje redundante ar fieliminate, durata concertului arputea fi redus de la 2 ore la 20de minute.
Acestea fiind zise, putemconcluziona car fi acordat aten ie aspectelormai sus men ionate, probabil arfi reu i termine simfonia.
ţ
ţş
ndabil ca toate semi-tonurile să la ceamai apropiată ă ă
şi începători îţ
repetarea de către corni apartiturilor deja câ deinstrumentele cu coarde. Dacă
ă
ă, dacăţ
ţşit să îş
"rotunjite"
,,
QA Manager
Schubert
Cu stimăJohn Brownlow
Dacă n-ar fi fost , ne-am fiuitat la televizor la luminalumânărilor.
Există două feluri de televiziune:televiziunea inteligentă, care îiface pe cetăţşi televiziunea imbecilă, care îiface pe cetăţ
Edison
(Milton Berle)
(Jean Guéhenno)
eni greu de guvernat,
eni lesne deguvernat.
Cinematografia fabrică amintiri.
Din momentul în care toatecanalele au început să se luptepentru rating, a vorbi despreinteligenţ ş
Revistele, filmul, televiziuneaîndestulează ochiul şi reduc laneant ce amai rămas din om.Omulde azi se plimbă, ciung ş
ţa la gură, printr-un palat deiluzii.
ţ
ultură ş şţ
(Jean-Luc Godard)
. (GuyBedros)
(Michel Tournier)
(Umberto Eco)
a la televiziune este ca ic um a i d i s t r i b u i g h i d u r igastronomice în Sahel
i cubotni
Televiziunea îi face inteligen i peindivizii care nu au acces lac i îi tâmpe te pe cei carese cred cultiva i.
Televiziunea este o pubelă de lux.
Găsesc televiziunea foarteeducativă. De fiecare dată cândcine şte televizorul, măduc în camera cealaltă ş
(Salvador Dali)
(Groucho Marx)
(culese de elev VLADIMIRPUSTAN, clasa 105)
va pornei citesc o
carte.
1. Doctorii nu recomandia
culcat i înconjurat de rude.
2. esteconsiderat inventatoruldinamitei, deoarece ceilal i aufost de nerecunoscut.
3. A bea un pahar de vin înfiecare zi se conside a fi unlucru util. zi cutmulte lucruri utile!
4. Componentele electronicefunc cu fum. Cum aie it fumul din ele, cum numai func ioneaz .
5. Dintre toate rudelenevesti-mii, cel mai mult îmiplace de mine.
6. Fotografia so iei dinportofel îmi aminte
de bani.
ăascultarea fanfarei în poziţ
ş
ţ
răAstă am fă
ţioneazăş
ţ ă
ţşte, de
fiecare dată, că, în locul ei, arfi fost o grămadă
Alfred Nobel
7. Durata unui minut variazie de care parte a u ii
de la baie te afli.
8. Sunt zile când tu e tiporumbelul i zile când e tistatuia.
9. Un dragon nu
curegularitate.
10. Adevn lucrurile mici
mo tenire.
11. Sentimente amestecate:S soacra pastiecu ma ina ta...
12. Pentrupaharul este
gol sau plin,.
ăîn funcţ ş
şş ş
şi-ar tatuaniciodată un cocălar. Invers,însă, se întâmplă
ărata fericire constăî : o mică vilă,un mic iaht, o mică ş
ă-ţi cadă în prăş
realist, nu esteimportant dacă
important estecât a mai rămas în sticlă
Părerea specialiştilor Câteva recomand riă
DIN JURNALUL UNUI ELEV PARTICIPANT LA DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI
Festivitatea îndelung pregătită de elevii din anul I ş şteptată cu nerăbdare stă să înceapă astăzi, 8 noiembrie 2013. Încă de la prima oră a dimineţ
Şi această festivitate, ca oricare altele, a trebuit să fie pregătită din timp ş ţ ş şii de defilare făcuţ ş ţpreună cu colegii de cameră, aproape am răguş şi am rămas fără voce după ce, într-o seară, fiind cuprinşi de febra apropierii zilei jurământului, am
cântat în cameră ş şi am strigat cu toată puterea frumoaPrintre alte pregătiri pentru această mare zi, nu pot uita fericirea ş ţinuta de gală (de ceremonie). Cu adevărat toţ
ş ţ ţ ţ de gală se simţea parcă un altfel de om. Ţinutele au fost făcute şţ ş ş
* * *Dar să revenim la începerea zilei, când toţ ţ şcolii, îmbrăcaţ Această zi a început prin
ridicarea armelor, căci cu ele strânse la piept, cu ambele braţe, urma să depunem jurământul. Continuămţ ş ţ ş şi având multe ferestre cu o vedere bună spre
platou, încep primele emoţii căci unii dintre noi, uitâ Într-adevăr,fiecare elev şi-a invitat părinţ ţ ş i ştepta aceastăceremo
ş ţie. Cât despre mine, cel care vă povesteşş ţ căutând din ochi părinţii. La un semn, printr-o
ridicare demână, îmi observ părinţ ţ şi - surpriză! - bunica (în câteva cuvinte amintesc că ea şi-a dorit foarte mult să ajung poliţvăzându-ş
ţia Română.
Privirea îmi fuge pentru o secundă la părinţ ş şi începe să-mi bată inima cu puter şi nu îmi mai pot stăpâni ochii care,fără voia mea, încep să se umezească. Îmi mut privirea la colegul din stânga mea, căruia, cuprins de aceleaş ţii, îi văd ochii lăcrimând, privindpoate şi el spre un loc anume, de unde mama, tatăl ş ţii se uită la el cu acei şi ochi lăcrimânzi. Crezând că nu văd bine, privesc spre toţ
şi la fiecare văd aceleaş ţ ş şi încercarea fiecăruia de a-şi stăpâni lacrimile.Privesc iarăş ţ ş o văd plângând acum de-a binelea, ş ţit că cedez sub greutatea emoţiilor: inima
bătându-mi atât de tare, încât îmi spărgea pieptul, am izbucnit în plâns ş ş ş ţa mea, fără puterea de a lestăpâni. De piatră să fi fost, şi tot scăpam câteva lacrimi sub tensiunea emoţ
tulburătoare, zeci de părinţ ş ţ ş ş ţie, cu ochii scăldaţ
ă ţeleasă de către ţ şi executată greşţ ţ care trecem, a încercat a ne sfătui cu calm, ca pe niş ş
ş şi din toată inimaŞ şa ne-a ajutat Dumnezeu că ne-a
dăruit o zi frumoasă de toamnă, cumult soare şi cer senin, în care biserica sărbătoreş ţ ş şi, totodată, este şţ ş ţi pentru alegerea făcută printr-un mesal al inspectorului general al Poliţ omâne, am fost sfătuiţi să purtăm cu mândrie ş
ţ Ş ş ţ ţ
şi încercări, am avut multe bucurii ş ş şi deosebite, dar ca înaceastă zi nu am simţit niciodată atâta mândrie în piept. Toţ că se simt atât de mândri ş ţ ţi de faptul că au alesŞ ţ ţ şcoală pe care trebuie să o respectăm, să o iubim şi să ne dăm toată silinţa în a învăţ
eastă frum să profesie, ţ şa să ne ajute Dumnezeu!
i a iise auzea printre elevi: .
i to i elevii tiu pa i pe platoul colii, la repeti ii. Eu,îm it
i am repetat sele versuri ale cântecului.i bucuria tuturor când am primit i
eram mândri i se putea citi pe fa a oricui mul umirea, deoarece în inuta i croite laperfec ie, în a a fel încât niciun elev nu- i putea ascunde zâmbetul de fericire. Printre noi umblau vorbe ca:
i am coborât în forma ie pe platoul i cum am amintit mai sus.cu o întâlnire în amfiteatru, unde avem
invita i de renume, printre ei fiind i prefectul jude ului Cluj. Amfiteatrul fiind situat la etajul II al coliindu-se pe geam, au exclamat cu bucurie:
i, fra i, surori, bunici, rude, prieteni, iar acum pe platoul col i se vedea o mare de oameni care anie.
Începem coborârea pe platou, într-un lung ir indian, fiecare la locul lui bine stabilit în forma te, ajung lalocul meu, ridic arma, o strâng la piept, ridic privirea i secunde întregi privesc acea mul ime, u-mi
ii, fra ii ist). Bunica, de lalocul ei, privind spre mine, avea lacrimi în ochi de fericire, i nepotul drag stând cu arma la piept, în costumul frumos cu stema României, pecare scria Poli
i, i ei cu ochii în lacrimi, e în piepti emo
i fra a i colegii dinclasa mea i emo ii i ochi umezi
i spre col ul unde era bunica i i în acest moment am simi lacrimi de mândrie i fericire iroiau pe fa
iilor.În aceste momente i, bunici i bunicu e priveau spre noi, deta amentul I al colii de poli i în lacrimi.
Auzim scurt comanda dar aceasta, pentru prima dat , a fost atât de neîn mul i it, încât cel care a datcomanda, în elegând emo iile prin te copii pe care îi iube te,
Cu emo ii pe care numai cine trece prin asemenea situa ii le poate în elege, noi, deta amenul I, am as i, în pozi ia dedrep i, cu mâinile strângând la piept arma, am a teptat momentul când s-a anun at:
În fa a drapelului României i a directorului i profesorii i în fa ilor i a tuturor celor prezen i, în fa a unui cer cer senini înaintea lui Dumnezeu, strigând cu putere , am jurat astfel:
i ate Sfin ii Mihail i Gavril i ziua regelui Mihai.
Încuraja i i felicita iei R ionoare uniforma de poli ist. i tot cu mândrie am cântat imnul României i am defilat pe muzica fanfarei militare, în fa a tuturor celor prezen i.
Am trecut prin multe, am avut fel de fel de evenimente i necazuri i multe zile frumoasei colegii îmi spuneau i pe deplin mul umi
coala deAgen i de Poli ie Cluj-Napoca, a totuldespre ac oa cea de poli ist.A (elev EMANUELVELE, clasa 105)
”În sfâr it, ziu Jur credin !”
”Trece i batalioane române Carpa ii”
i i,domnule comisar ef!”.
ii!”, ”Ce mul i sunt!”.
”Drep i!”,”Mâna
”În cele levi
”Septimiu Mure an”
ş a jurământului”, ”Azi e ziua ceamare”, ”Azi strigăm: ţă patrieimele, România
ţ ţ
”Să tră ţi, domnule chestor!”, ”Să trăiţş
”Au venit părinţ ţ
ţrămâne pe ramă”.
ce urmează, e i anului I vor depune jurământul”.
”Jur credinţă patriei mele România, jur să-mi apăr ţara chiar cupreţul vieţii, jur să respect Constituţia, legile ţării şi regulamentele militare. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
ş
* * *
* * *
* * *
DIN JURNALUL UNUI ELEV PARTICIPANT LA DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI
Festivitatea îndelung pregătită de elevii din anul I ş şteptată cu nerăbdare stă să înceapă astăzi, 8 noiembrie 2013. Încă de la prima oră a dimineţ
Şi această festivitate, ca oricare altele, a trebuit să fie pregătită din timp ş ţ ş şii de defilare făcuţ ş ţpreună cu colegii de cameră, aproape am răguş şi am rămas fără voce după ce, într-o seară, fiind cuprinşi de febra apropierii zilei jurământului, am
cântat în cameră ş şi am strigat cu toată puterea frumoaPrintre alte pregătiri pentru această mare zi, nu pot uita fericirea ş ţinuta de gală (de ceremonie). Cu adevărat toţ
ş ţ ţ ţ de gală se simţea parcă un altfel de om. Ţinutele au fost făcute şţ ş ş
* * *Dar să revenim la începerea zilei, când toţ ţ şcolii, îmbrăcaţ Această zi a început prin
ridicarea armelor, căci cu ele strânse la piept, cu ambele braţe, urma să depunem jurământul. Continuămţ ş ţ ş şi având multe ferestre cu o vedere bună spre
platou, încep primele emoţii căci unii dintre noi, uitâ Într-adevăr,fiecare elev şi-a invitat părinţ ţ ş i ştepta aceastăceremo
ş ţie. Cât despre mine, cel care vă povesteşş ţ căutând din ochi părinţii. La un semn, printr-o
ridicare demână, îmi observ părinţ ţ şi - surpriză! - bunica (în câteva cuvinte amintesc că ea şi-a dorit foarte mult să ajung poliţvăzându-ş
ţia Română.
Privirea îmi fuge pentru o secundă la părinţ ş şi începe să-mi bată inima cu puter şi nu îmi mai pot stăpâni ochii care,fără voia mea, încep să se umezească. Îmi mut privirea la colegul din stânga mea, căruia, cuprins de aceleaş ţii, îi văd ochii lăcrimând, privindpoate şi el spre un loc anume, de unde mama, tatăl ş ţii se uită la el cu acei şi ochi lăcrimânzi. Crezând că nu văd bine, privesc spre toţ
şi la fiecare văd aceleaş ţ ş şi încercarea fiecăruia de a-şi stăpâni lacrimile.Privesc iarăş ţ ş o văd plângând acum de-a binelea, ş ţit că cedez sub greutatea emoţiilor: inima
bătându-mi atât de tare, încât îmi spărgea pieptul, am izbucnit în plâns ş ş ş ţa mea, fără puterea de a lestăpâni. De piatră să fi fost, şi tot scăpam câteva lacrimi sub tensiunea emoţ
tulburătoare, zeci de părinţ ş ţ ş ş ţie, cu ochii scăldaţ
ă ţeleasă de către ţ şi executată greşţ ţ care trecem, a încercat a ne sfătui cu calm, ca pe niş ş
ş şi din toată inimaŞ şa ne-a ajutat Dumnezeu că ne-a
dăruit o zi frumoasă de toamnă, cumult soare şi cer senin, în care biserica sărbătoreş ţ ş şi, totodată, este şţ ş ţi pentru alegerea făcută printr-un mesal al inspectorului general al Poliţ omâne, am fost sfătuiţi să purtăm cu mândrie ş
ţ Ş ş ţ ţ
şi încercări, am avut multe bucurii ş ş şi deosebite, dar ca înaceastă zi nu am simţit niciodată atâta mândrie în piept. Toţ că se simt atât de mândri ş ţ ţi de faptul că au alesŞ ţ ţ şcoală pe care trebuie să o respectăm, să o iubim şi să ne dăm toată silinţa în a învăţ
eastă frum să profesie, ţ şa să ne ajute Dumnezeu!
i a iise auzea printre elevi: .
i to i elevii tiu pa i pe platoul colii, la repeti ii. Eu,îm it
i am repetat sele versuri ale cântecului.i bucuria tuturor când am primit i
eram mândri i se putea citi pe fa a oricui mul umirea, deoarece în inuta i croite laperfec ie, în a a fel încât niciun elev nu- i putea ascunde zâmbetul de fericire. Printre noi umblau vorbe ca:
i am coborât în forma ie pe platoul i cum am amintit mai sus.cu o întâlnire în amfiteatru, unde avem
invita i de renume, printre ei fiind i prefectul jude ului Cluj. Amfiteatrul fiind situat la etajul II al coliindu-se pe geam, au exclamat cu bucurie:
i, fra i, surori, bunici, rude, prieteni, iar acum pe platoul col i se vedea o mare de oameni care anie.
Începem coborârea pe platou, într-un lung ir indian, fiecare la locul lui bine stabilit în forma te, ajung lalocul meu, ridic arma, o strâng la piept, ridic privirea i secunde întregi privesc acea mul ime, u-mi
ii, fra ii ist). Bunica, de lalocul ei, privind spre mine, avea lacrimi în ochi de fericire, i nepotul drag stând cu arma la piept, în costumul frumos cu stema României, pecare scria Poli
i, i ei cu ochii în lacrimi, e în piepti emo
i fra a i colegii dinclasa mea i emo ii i ochi umezi
i spre col ul unde era bunica i i în acest moment am simi lacrimi de mândrie i fericire iroiau pe fa
iilor.În aceste momente i, bunici i bunicu e priveau spre noi, deta amentul I al colii de poli i în lacrimi.
Auzim scurt comanda dar aceasta, pentru prima dat , a fost atât de neîn mul i it, încât cel care a datcomanda, în elegând emo iile prin te copii pe care îi iube te,
Cu emo ii pe care numai cine trece prin asemenea situa ii le poate în elege, noi, deta amenul I, am as i, în pozi ia dedrep i, cu mâinile strângând la piept arma, am a teptat momentul când s-a anun at:
În fa a drapelului României i a directorului i profesorii i în fa ilor i a tuturor celor prezen i, în fa a unui cer cer senini înaintea lui Dumnezeu, strigând cu putere , am jurat astfel:
i ate Sfin ii Mihail i Gavril i ziua regelui Mihai.
Încuraja i i felicita iei R ionoare uniforma de poli ist. i tot cu mândrie am cântat imnul României i am defilat pe muzica fanfarei militare, în fa a tuturor celor prezen i.
Am trecut prin multe, am avut fel de fel de evenimente i necazuri i multe zile frumoasei colegii îmi spuneau i pe deplin mul umi
coala deAgen i de Poli ie Cluj-Napoca, a totuldespre ac oa cea de poli ist.A (elev EMANUELVELE, clasa 105)
”În sfâr it, ziu Jur credin !”
”Trece i batalioane române Carpa ii”
i i,domnule comisar ef!”.
ii!”, ”Ce mul i sunt!”.
”Drep i!”,”Mâna
”În cele levi
”Septimiu Mure an”
ş a jurământului”, ”Azi e ziua ceamare”, ”Azi strigăm: ţă patrieimele, România
ţ ţ
”Să tră ţi, domnule chestor!”, ”Să trăiţş
”Au venit părinţ ţ
ţrămâne pe ramă”.
ce urmează, e i anului I vor depune jurământul”.
”Jur credinţă patriei mele România, jur să-mi apăr ţara chiar cupreţul vieţii, jur să respect Constituţia, legile ţării şi regulamentele militare. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
ş
* * *
* * *
* * *
Colaboratori:
Fotografii:
Tehnoredactare:
Editor coordonator:
scms. Alice Popa, ag. pr. Nicolae Oprea
ag. pr. Nicolae Oprea
scms. Alice Popa
.
.
.
scms. Dinu Andrei Vlad, scms. Alice Popa,insp. pr. tir Sabin, ag. Ioana Borda , ag. Paul Orban.
scms. Dinu Vlad Andrei,
Ş ş
Colectivul de redacţie
Ţ
Laura Norina BENCHEU, clasa 105Cornel-Alexandru BURLUI, clasa 106Alina Loredana DOROL I, clasa 104Andrei Mihai FLOREA, clasa 102Maria GAGEA, clasa 101Vladimir PUSTAN, clasa 105Emanuel VELE, clasa 105
