Coordonatorulcole4tiei~ prof. univ. dr. Remus Pus . i .

Coperta: VE~IN & VENIAMIN

ISBN'973-96989-9-9

ALEXANDER SCHMEMANN

! .

POSTUL CEL

MARE

Tfai:iHer-e-B~e~-Andreea Stroe

SI Laurentiu 'Constantin . I

univers encicJopedic . Iiucure~ti .1995

'" Coperta,eprqdrtce: detaliu din JUDECATA DE APOI , pictud ! din pridvorul miillas tiri! Humor

. ' .~

Alexander Sch!pemann' Great Lent

Sl. Vladimir's $emi.nary Press , 1974

,

1 ,

'T oate drepturile pentru traducerea in limba romana sunt rezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEblC

.-

,

r , ! I

I i I 1 ;i

1', " I I

"

( , ,

CUPRINS

Cu van t fnainte " " ....... ..... .. .. :" .. " ." .. " .. " ... " .. "" ...... .... :.: ... " .. . : ... 9 Introducere POSTUL: CALATORIACATRE PA~TE ... " ..... "." .. .. :. : ... ".1) Capitolul IPregatireapentru Postul Pa~telui .. " ... " ..... ... "" ..... 17 (I) Dorinta (Duminica lufZal:xeu) .... ". " .... ""."" ......... c.~ . , ,,.,, . 17 (2) Smerenia (Duminica Varne~ului ~i a FariseuJui) .... ... ... .... 19 (3) Intoarcerea din exil (Duminica Fiului Risipitor) . ~ ..... " ." .. 21 (4) Infrico~atoarea Judecata (Durninica Lasatului sec de carne)24 (5) Iertarea (Duminica L asatului sec de bramui) ........ . " .. .. .. ".28

Capitolul II

SLUJBELE POSTULIn .... .... " ... " ... ... .. ... " ... .. ............... .. ... .32 (I) "Tristetea striilucitoare" .. " ... ...... " ....... :: ...... "." ......... ...... 32 (2) Rugaciunea Sfiintului-Efrern Sirul ....... ; ...... ~ " .... ~" ............ 35 (3) Sfiinta Scriptura ... ..... . ".: ...... ..... .. .... . , ... ..... " ."""".,, .... , ... ..40 (4) Triodul " .... .. ... " .... :: ::~ ... ~: .~ .... . ".""" .. ; .. .. . " ..... ;" .. ... .. :" .. . ..43

CapitoluIID

LITURGHIA DARURILOR MAl INAINTE SPIN PIE " . ..48 (1) Cele doua sensuri ale Sfintei Imparta~anii ........ " .. " ....... .. .48

5

(2) Cele dou~ sensl,ti-r ruy p()~t\iii ...... :.: ... .. .. ........ ...... : ............. 52 I (3) Sfanta rmpartli~anie de seara ..................... : .................... .56 (4) T,ipieul ............................................................. : .. ..... .. :, .... .59

Capitolul IV 'I

CALATORlA POSTULUI ............... ~ ............. .. ... . : ....... ~ ....... :67 j (1) Inceputul: Canont4 eel Ma,e ..... .. ...... ....... .................... ... . 67 !- . (2) Sambetele Postului Mare .... .. ... ... : ...................................... 71 (3) D "'1 ' PI' M .. ' . UlD.J.mel e ostu Ul . are ....... : ....................................... 78 (4) Ynjumatatirea PostuIui: Stanta Cruce .. ...... ... ..... . : ..... ........ . 82 (5) Pe drurilUl ditre Betania ~i Ierusalim ................................ 85

Capitolul V

POSTUL IN VIA T A NOASTRA .... : .............. : ............ .. ....... . 93 (1) .. Lulindu-lln serios ... " .......... ............. ~ ........................... ; .. 93 i

Cu bueurie sa primim eredineiosilor vestirea postului, eea insuflata de Dumnezeu."preeum mai lnainte ninivitenii $i apoi desfranate1e $i vame~ii vestirea pocliintei de 1a loan. Prin lnfranare sa ne gatim spre lmpiirta$irea stapanetii sfIntenii celei din Sion; eu laerimi sa ne eDrdpm mai lnaintespre dumnezeiasca (2) Partieiparea Ia sluj~Ie Pcistului .................................. :.: .. 98

(3) ..... nwnai eu post ~i eu rugaeiune" ..... .............. ............. .. 100 . ,---- - - - spa1l:fre;- eea printr-fnsu1;'-sa-nc rugiim. a vedea savar-(4) .. Stilul de viata" al Postului .................................... .. ... : .. 107

Ariexa: SFINTELE SFINTILOR .............. .............. : .............. 114 (1) 0 problema ,urgenta ~i esentiala.: .... .................. ............. 114 (2) .. Religia lara de religie" ................................................. 117 (3) De ceStintele Taine? .... : .... .............................. , ......... . :.118 (4) Regula ' . -~--'~ 121 " (5) Deeade;~~;~~~~~i~;i~~~i~~tiil~~t:: :: :::::::::::::::::::::::::::123 ' -'-,--'1- - - - -(6) Sensul rmparta~aniei ......... :: ......... ... , .. ... ". : .~ . ; .. .............. . ~127 . (7) Semnitieatia pregatirii pentru rmparta~ahie .. , ................. 132 (8) SHinta Spovedanie ~i Sfanta rmpartli~anie .............. ~ ... ; .. 136 (9) 0 redeseoperue totalL ........ ... .... .. .................. .......... , ..... 141 Note i referinte ................. ' ...................... , ..................... : ....... 145'

6

f --

I ~

I I \:

irea Pa~te1ui edor ee se lnchipuiese aicea, ~i aratarea ee!or adeviirate; sa ne gatim sprc lnehinarea Crueii ~i a lnvierii lui Hristos Dumnezcu, strigand eatre DfinsuJ: Nu ne ru$ina pe noi din nadajduirea noastra, jubitoruJe de oarrieni.

(Sapdimana Lasatului sec de bral;lza, Vecemia zPei de M~i)

",

" "

! CUVANT INAINTE

; .

Aceasta sumara t1ilcuire a Postului Pa~telui este scrisa pentru aceia - ~i sunt mul~i astazi - care doresc 0 mai bun a Inlelegere a tradi~ei Iiturgice a Bisericii ~i 0 mal con~tienta

--L partidpare la via\il acesteia. "'I ~--,c--~Iiupa cum dtim, podHnla este li1ceputur~i condi(:ia pentru I 0 adevarata viala cre~tina. Primul cuviint al lui Hristos cand a I lnceput sa propovaduiasca a fost: "Pocai\i-va!"(Matei, IV, 17). 1/ :Oar ce este "pocainta? In graba vie!ii noastre cotidiene nu avem

timp sa ne gandim la aceasta ci, pur ~i simplu, socotim ca tot ce avem de flicut de-a lungul Postului este sa ne abtinemde la consurnarea anumitor miindiruri, sa renuntam la "distractii", sa ne spovedim, sa lull.m dezlegarea de la duhovnic, sa primim (0

. data in tot anul!) Sfiinta tnpart~anit"c, iar apoi sa ne consideram -.:-"- - in perfecta ;,randuiala" pana anul viitor. Cu toate acestea, trebuie

sa existe un motiv pentru care Biserica a riinduit ~apte saptlimlini --+-- - ca 0 weme aparte pentru pocliintli ~i pentm care ne cheama la un

lung:;;i sus~nut er~rt duhovnicesc. Fara indoiala ca to ate acestea rna privesc pe mine, credin!a mea, viata mea, apartenen!a mea Ia Biserica. Nu este atund prima mea datorie sa Incerc sa in!eleg inva!litura Bisericii mele despre Post, sa Ince.rc sa fiu un cre:;;tin ortodox nu numai cn numele ci ~i prin insa~i viata mea?

9

ALEXANDER SCHMEMANN .

La intrebarue:Ce este pacliiIi(a? De ce avem nevoie de ea? Cum ne putem pooai? Postul Pa~telui neDfera 'raspunsuri1e3 ~ . Acesta esteeu adevarat 0 $coala a podlin\ci I" care fiecare cre~tin trebuie sa mearga an de an pentru a-~i aWinci credinta; ' a~~i

reconsidera~i, dadl ~ste posibil,a-~j sci:imb!l:viata. Este un millunat pelerinaj catre izvoarele crcdin\ei ortodoxe - 0 redescoperire a fe1ului artodox de a fi.

Biserica ne impart~e~te sensul acestei perioade unice poo intermediul structurii si atmosferei slujbelor Posiului. De aceea, aceastil. surhara tiHcuir; a Postnltti se bilzcazamdeosebi - dar nu exclusiv ~ pe slujbeJe din timpul Postului.

Am nadejdca ell. cititorul poate descoperi faptul eli in aceasta lume nirllic nu cste atat de frttmos :;;i adanc, atilt de inspirat ~i inspirator precum acelea pe care Biserica, Maica noastra, ni ledescopera ~i ni Ie. daruie~te lndatil. ce pa~im In binecuvantata vreme a: "prim.averii Postului". . . .

I ... ~---.,-

----- - ----=_._-

."-' ,'

I i i

i i ,

. < I INTRODUqERE

POSTUL: CALAT'ORiA CATRE PASTE~ l

. , .

Ciind un om purcede intr-o calato!"ie trebuie sa cunoasca mcotro se mdreaptil.. La fel se lnlampla ~i cn PostuJ. Mai presus de orice, Postul este 0 dilatorie duhovniccai;ca, iar destina(ia sa este Pa~tele, "Praznical praznicelor". El este pregatirea. pentru

"plirureaP~telui, descoperirea cea adevllrata". De aceea, trebuie sa lncepem prin a lncerca sa In(elegem legatura dintre Post ~i Pa~te, pentru ca aceasta descopera cev~ esen(ial, ceva funda-mentalrefe!"itor la credinta # via(a noastra cre~tina.

Esteom necesar sa expliclirll eli Pa~tele este mUlt mai mult decat una dintre sllrbatori, mult mai mull dedit 0 comemorare anuala a unui eveniment trecut? Oriciile a luat parte, chiar ~i 0 singura datil., la acea: noaptecare este ,,mai luminoasa decat ziua" , care a gustat din.aceaunica bucurie, cunoa~te acest lucru. Dar ce este aceasta bucurie? De ce putem dnta a:;;a cum 0 facem in timpUl Litnrgbiei pasca:le: ."Astil.zi toate s-au umplut de lumina,

cerul~i patniintul ~.i cele de sub piimAnt';? Cu ce m\eles praznuirll, ~a cum 0 afirmam ca 0 facem:"moartea moqii, zdrobirea iadului, inceputul unei noi ~i nesfar~ite vieti.. ."? Raspunsulla toate aceste mtrebati este: nOua viatii, care cu aproape doua mii de anim urma a rasllrit din. mormant, ne-a fost daruita noua,

tUt~b!, =lor care credem in Htistos. $i ne-a fost data in ziua - . \ . .

\

ALEXANDER SCHMEMANN

Botezului nostru, in care a~a cum SJfultul Apostol Pavel spune: ,.ne-am ingropat cu EI, in moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a Inviat din morti, prin slava Tatlllui, ~a sa umblam ~i noi intru innoirea viet!i"(Romani, VI, 4). Asdel; de Pa~te praznuim Ynvierea lui Hristbs ca pe ceva ce S-a petrecut ~i inca se mai petrece cu nai. Pentru ea fiecare am capatatdarul acestei vieti noi, puterea de a 0 primi inauntrul nostru ~i de a trai dupa riinduiclile ei. Este un dar care schimbll total atitudinea noastra fata de orice in aceasta lume, incIusiv fatade moarte. Prin acest dar putem sa afirmam cu bucuri.e: "Moartelinu mai exista!" 0, dar moartea este inca acolo, sa fim siguri, inca 0 infruntam, iar intr-o zi va veni sa ne ia. Clici in aceasta sta intreaga noastra credin\a: prin propria Sa moarte, Hristos a schimbat natura intima a mortii, a transformat-o intr-o punte ~ 0 "ttecere", un "Pa~te"- dltre Imparatia lui Dumnezeu, schimbfuld tragedia tragediilor intr-o biruinta capita\1L "Cu moartea pe moarte ci1lcfuld", ne-a flicut p~i la Invierea Sa. Acesta este motivul pentru care, lasf1l1:~i.tul _ Utreniei Pa~telui spunem: "Hristos a inviat ~i viatastapane~te! Hristos a inviat ~i nici un mort nu raroline in morrnant!"

Aceasta este credinta Bisericii mllrturisita ~i vadita de nenumaratii sai sfinti. Oare nu ni se confIrma zilnic ell aceasta credinta 0 avem foarte nu, ca tot timpul risipim ,?i in~elaro "viata ceanoua" pe care am primit-o ca pe un dar, ~i ca de fapt noi traim cli ,?i cum Hristos n-ar fi inviat din morti, ea ,?i cum acest unic eveniment nu.3.r avea riici un sens pentru noi? Toate aces tea se petrec din cauza slabiciunii noa.stre;dincauza imposibilita\ii noastre de a trlti statomic in "credinta, nadejde ~i dragoste", la acel nive! catre care Hristos ne-aridi~t clind a spus: "Cautati maf intai Ymparatia lui Durnnezeu ~Ldreptatea Sa". Pur ~i simplu uitam toate acestea ...:. atat de ocupati,atat de adlinciti suntem in problemele noastre cotidiene -, ~i pentru ca uitam, clidem. lar din cauza acestei uitan totale, din cauza acestei caderi si a acestui pacat,viata noastra devine din nou cea "veche" - ncinseIImata,

. mohorata ~i in cele din urma zadarnica - 0 peregrinare lipsita de sens care este calea catre un sfar~it fara sellS. Reu~im sa uitaro

12

POSTUL CEL MA RE

chlar ~i moarti:it, iar .at.unci, pe n

ALEXANDER SCHMEMANN POSTUL eEL MARE

, Si totu~i vi,ata ,;veche" , aceea apacatului ~i a mesch~Mei, " , . nu este u~or de biroit ~ide schimbat. Evanghelia a~teaptli #'Bere '

~hia~ ~i, astaz(caracteiv! lor ca~ehetic I; i baptismal . acestea nu ,i rc;prfziii'd riirl1a~ite arheologice ale trecutului, 'ci reprez;:ltii ceva

" actual ~ i e~ential: pentru noi. Pentru fiecare an Pos tul ~i Pa~tele sunt; 0 d"ta in plUS, redescoperirea ~j refacerea de catre noi a starji la " :1:'0 am fost adu~i prin propria noastra moarte $i lnviere, in Botez ,

de laom un efort de care, in starea sa actuala, este practic ' indipabil. Suntem ispititi eu 0 priveli~te"un tel, un fel de viata care Sunl atiit de mult pesteposibilitatile noastre ! Chiar ~i apostolii, carid au auzit ,nvataturile Donmului lor, L-au i'ntrebat eu deznl!:dejde: "Dar eum po~te fi posibila aeeasta?" fntr-adevar, ~ , nu este u~or sa respingenl un marunt ideal de viata, construit pe grijile zilniee, ale cautii rii bumirilor materiale, sigurantei~i

, placerii, pentru un ideal de viatai'n care desaviir~irea este scopul ultim: "Fiti desavar~iti precum Tatm vostru dinceruri desaviir~it este". Lumea aceasta: prin toate mijloace1e sale de comunicare ne' indeanma: Fii [ericit, ia-o domol, urmeaza calea eea mai simpla! Hristos spune 'in Evanghelie: "AJege calea cea stramtli, luptli ~i,

patime~te , pentru di aceasta este calea catre singura fericire adevarata" . Dar fl[ra ajiltorul Bisericii cum putem face aceasta ~ribila alegere, cum putem sa ne pociiim ~i sa ne intoaIcem la

' negf1hta l'lfgadUlutilalffuitli noua'iilliecare'an de'-Piisti':?Aici ___ m, intervine Postul P~~telui, Acesta este ajutorul pe care'Biserica ni-lintinde noua; ~coala pocaintei, singuracare va'faceposibila primi,rea Pa~te1ui nu ca peo simpla dezlegare de a manca, a bea !li a ne relaxa, ci intr-adevar ca pe sfiir~itul "eelor vechi" din noi. ca pe intr

----- - --

!

.. --CAPITOL UL I

PREGATlREA PENTRU POSTULPA$TELUI

1. DOTiilta (Duminlca luiZaheu)

Cu mult luainte _ de iuceputuJ propriu-zis al Postului, Biserica face cuuoscuta apropierea acestuia ~i ue invita sa pa~im tn perioada de pregiitire de dinainte de Post.

E ste 0 trasatura caracteristica a traditiei liturgice ortDdoxe - ,

aceea ca fiecare sa,batoaresauperioada importanta -P~te , Craciun, Postul Pa~telui etc.- este anuntata ~i"pregatita''1naintc. De ce? Din c!lIlza unei profunde cunoa~teri psihologice a firii

omene~ti de catre B iserica. Cuuosdind superfic ialitatea ~ i inspaimantiitoarea laicizare a vietii noastre,Biserica cunoa~te neputinta noastra de a ne schimba rapid, de a trece brusc de la 0 stare duhovniceasca sau intelectuala la aita. Astfel, cu mult inaiute ca osteuelile actuale ale Postului sa inceapa, Biserica ne atrage atentia asupra seriozitiivi acestora ~i ne invita sa reflectam asupra semnificatiei lor . lnainte de a putea "practica" Postul, ni _ se da talcul sau. Aceasta pregatire include cinci Durniuici cousecutive ce preced Postul,fiecare din acestea - prin pericopele sale biblice specifice - fiind dedicata unor aspecte fundanlentale ale-pocaintei . Prima ln~tiintare referitoare la Post

17

ALEXANDER SCHMEMANN

e~.te fiicuta in Duminica i:rJ. care se cite~t~ ' pericopa evangh~Ueli . despreZaheu (Ltica, XIX, 1-10). Acea'sta este istoria unul om care era prea mie de statura pentru a-I ~edea pe Iisus, dar care dorea atat de mult sa-l vada incat s-a urcat mtr-un copac: Iisus a raspuns dorintei acestuia ~i a mers in casa.JuLAstfel, tema acestei prime vestiri este donn{a. Omul urmeaza dorinlei sale .. Se poate spune chiar ca omul este dorinla, iar acest adevar psihologic fundamental despre firea . "omeneasca este marturisit de Evanghelie: "Unde este comoara ta", spune Hristos; "acolo este

, ~iinima ta". 0 dorinta puternica infrange limitllrile lrre~ti ale omului; dnd cu pasiune dore~te ceva, realizeaza lucruri pe care "firesc" nu Ie poate savar~i. Fiind'"scund" el se biruie ~i se transcende pe sine. Singura problema este totu~i daca noi ne dorim lucrurile bune, daca puterea dorinlei din noi esteorientata catre scopuri bune sau dadl -in cuvintele unui ateu existen-tialist, Jean Paul Sartre - omul este 0 "mistuire zadarnica".

Zaheu ~i-a dorit "lucrul bun", el a dorit sa vada !?i sa se aprcipie-de Hristbs. El este primul simbol al pocaintei, pentru eli podiin(a incepe ca 0 redescoperire a naturii profunde a tuturor dOrinlelcir; dorinla dupa DUITUlezeu ~i dupa dreptatea Lui, dupa . viala adevarata. Zaheu este "scund" - neinseITUlat, pacatos ~i marginit - totu!?i dorinla lui a bimit peste toate acestea. EI a "fortat" atenlia lui Hristos; L~a adus pe Hristos in casa lui. Aceastaeste deci prima vestire, prima invitatie: al nostru este a dOr! ceea, ce avem cel mai profund ~i adevii.rat in noi, a

c(;m~tientiza setea ~i foamea pentru Abs9lutul din noi, chiar daca ~tim sau nu, ~i care, atunci cand ne abatem de la el ~i parasim dorinlele noastre, ne transforma, intr-adevar, intr-o "mistuire zadarnica". ~i daca dorim indeajuns de profund, indeajuns de puternic; Hristos varaspunde. ' ...

18

r

POSTUL eEL MARE

, 2. Smeri';iJ.ia (Duminica Vamesului si a '" \' . " ' . . .

. '

Fariseului) "

Urroatoarea Duminica este nutnita "Duminica Vamesului ~i a Fariseului". tn ajunul acestei ~ile, Silmbi:ita, ta Vece~nie, cartea liturgica folosita de-alunguTP6stuluiVa~telui ~' TrioduJ3 - ; i~ i face prima sa . aparilie ; jirrj~~.te2.in ~i s illli: adi1ug~t~ Ia: imnurile ~i rugaciunile de rand ale s :ujb~lo; s'1(ptiiffi1lnale de fnviere .. Acestea dezvolta unnatorul aspect major al poeain tei: smerema.

. Pericopa evanghelica (Luca, xvnl, 10 -14) ne inflili~eaza un om satisfacut intotdeauna de sine ~i care considera ca se supune tulurar cerin!elor religiei. EI este sigur pe sine ~i mandru de el. In realitate, totu~i, el a falsificat sensul religiei. EI 0 reduce astfella obscrvatii exteme ~i I~i masoara cucemieia prin prisma

. zeciuielii pe care 0 dadea la templu. Insa varne~ul se..mereste pe sine ~i smerenia sa ilindrepta!e~te pe elin fata lui Dumnez.eu. Daca exista ocalitate moral a aproape ,desconsiderata ~i chiar negata astazi, aceea, intr-adevar, este smerenia. Cultura In care tJiiim ne insuila pennanentsensul mandriei,al romrii de sine, al Indrepta!irii de sine. Aceasta se bazeaza pe faptul ca omul nu poate realiza nimieprin el insu~i ~i ehiar ni-l infati$eazii. pe Dumnezeu ca Unul Care tot timpul ,,,aeorda credit" pentru realizllrile ~i faptele buneale omuluLSmerenia -'- fie individuala sau eClmuna, etnidt sau na!ionala - este privita ca uo'simbol al sllibiciunii, caeeva degradant pentru un om adevarat.Chiar si bisericile noastre, nu sunt ele .imbibate eu acela~i spirit ~l ' fariseului? Nu dorirnl!oi caorice eontributie, orice ,;fapta buna", tot ceea ce facem pentru Biseriea sa fie cunoscut, liiudat, sa fie mediatizat?

Dar ee este atunei smerenia? Raspunsulla aeeasta intrebare pare a fi unul paradoxal, pentru ca i~i are vadacinile mtr-o afirmatie aparent neobi~nuita: Dumnezeu insu$i este sment!

19

ALEXANDER SCHMEMANN I Totu~i, pentru acela care-L cer~eteaza pe Dumnezeu ~i-L. conternpla In Crea\ia Sa ~i in lucfarileSale de miintuire, este evident ca smereniaeste, intr-adevar, 0 virtute divina, adevaratul eon\inut ~i strruueirea aeelei slave care, a~a cum cantilm in timpul Sfintei Liturghii, umpleeerul ~i pamantuJ. In mentalitatea noastra omeneasea avem tendin(a de a opune "slava" ~i "smerenia" ~ ultima fiind pentru noi unsemn de slabiciune. Pentru noi ignorant a ~i ineompetenla sunt eei doi faetori ee ne determina sau ar trebui sa ne determine sa ne simtim smeriti. Aproape ca este

. imposibiJ sa "traduci in fapt" omului modern, hranit din pUblici tate, din afirmarea de sine ~i dintr-o nesfar~itil. lauda de sine, ea tot ceea ce este intr-adevar perfect, frumos ~i bun este in

acela~i timp in mod firese smerit, datorita perfec(iunii sale nu necesita in niei un fel "publicitate", slava exterioara sau "adnlare". Durnnezeu este smerit pentru ea este perfect; smerenia Lui este slava Sa ~i sursa adevarateifrumuseli, perfeeliuni ~i buniitil\i, ~i oricine se apropie de Dumnezeu ~i-L eunoa~te devine ihiediatparta~ la smerenia divina ~i este infrumuse\at prin ea. Aceasta este taina Fecioarei Maria, Maica lui Hristos, a carei smerenie a filcut-o bucuria intregii Crealii ~i eea mai mare revelatie a frumuse\ii pe pamant, taina tuturor sfin(ilor ~i taina fiecarei fiin(e umane din timpul pu\inelor momente ale apropierii sale de Durnnezeu.

Cum poate deveni eineva smerit? RaspunsuI, pentru un cre~tin, este simplu; contemplandu"L pc Hristos, smerenia divina intiupata, Cel prin Care Dumnezeu a deseoperit 0 data pentru totdeauna slava Sa ca smerenie ~i smerenia Sa ea slava. "Astazi" a spus Hristos in noaptea supremei Sale smerenii, "Fiul Omului se preaslave~te ~i Dumnezeu se preaslave~te in El". Smerenia se invala eontemplandu-l pe Hristos, Care a spus: "Invalali de la Mine, pentru ea sunt bland ~i smerit eu inhna". In eele din urma smerenia se invala masurand totul prin El, raportand totulla E1. Fara Hristos, adevarata smerenie este imposibila, pe eand eu fariseul religia insa~i devine un act de mandrie al realiziirilor umane, alta forma de marire de sine fariseica.

20

, ,

POSTUL CEL MARk

Pt'rioada qe P9st Ineepe astfel printr-o eautare,.o rugaciune de smerenie, care este Incepiltul adevaratei poeaiNe.Pentru di poeil.inla, mai presus de oriee, este 0 reintoareere 1a adevifrata riinduialii a 1uerurilor, refaeerea vederii limpezi asupra lucrarilor divine. Ea este deci inradaei~ata in smerenie ~i smerenia -dumnezeiasea ~imillul1ata smerenie - este rodul ~i sfiir~itul poeain!ei. "Sa fugim ... de yorba eea inalta a fariseul\li", spune Coodaeul aeestei zile, ".'ji sa invatam fni1llimea graiurilor eeIor smerite ale vamqului, .. " Suntem la u~ile pocainlei ~i la eel mai solemn moment al ptivegherii de D\lminidi: dupa ee Invierea ~i aratarea lui Hristos au fost vestite - "Invierea lui Hristos vazand ... " -, ciintam pentru prima data troparelc ee ne vor Insoli 111 il1trcgul Post:

"U~jJe pocain\ci desehide-mi mie, Datil.torule de via\a; ea milneea duhul meu 1a Biseriea Ta eea sfanta, purtilnd loea~ a1 trupului eu totul spurcat. Ci ca un Indurat eura\e~te-I eu mila milostivirii Tale.

In dirarile mantuirii indrepteaza-ma, Naseatoare de.DumnezJ:.U.,~ ____ ~ __ _ ( caci ell pacate grozave mi-am spurcat sufletul ~j ell lenevire mi-am

cheltuit toata via\a mea; ci eu rugaeiunile Tale spaJa-ma de toata necuratia.

La nlu1litnca pacatelor mele celor rele, cugetand eu, ticaIosul, rna cutremur de Infrico~ata 'zi a judeca1ii, ci Inddiznind spre mila rnilostivirii Tale, ca David strig Tie: MjJuie~te-ma Dumnezeule dupa mare mila Ta".

3. intoarcerea din exil (Durrlinica Fiulul Risipitor)

In a treia Duminica din perioada pregatirii pentru Post, auzim parabola Fiului Risipitor (Luea, XV, 11-32). Impreuna ell imnurile cilntate in aeeasta zi, parabola ne dezvalilie timpul

21

ALEXANDER' SCHMEMANN

podiii~tei ca fii'iidfntoarcerea omuluidip exiLFilll qsipitot ,.!ii se . .. ' spimcf, a plecat II1tr:o tara indeplU-tata,che)tuind to\:i b@.~i:~iit;.U:e . , ii aVeil .. O taxa indepartata! Aceasta definitie a conditiei noastre ul11ane ,pe care trebuie sa l1e-o asumam ~i sa ne-o imptopriem

. atunci cand Incepem sa ne apropiemdeDumnezeu, este ,unidi. Un om care nu a trecut niciodata priIi aCeasta experien(a, fie ea chiar si fdarte scurta,care nu a simtit hieiodata eli cste instrainat . ,. . , de Dunrnezeu ~i de adevarata viata, nu valIiteiege niciodata care este esenta cre~tinismului. $iaedacare sesimtcperfcct "acasa" In aceasta lume ~i In viataei , Care nicioditta nu a fos! atins de d6rin(a dupa aWi Realitate , nu va intelege ce este pocillnta.

Pocainta este adesea identificata cn 0 in~iruire rece ~i "obiectiva" a pacateior ~i a gte~elilor,ca un act de pledoarie pentn.l vinovatie In fata unei acuzatii juridice. Spovedania ~i . dezIegarea de pacate simt privite Ca fiind de natura juridica, dar ceva esential este ornis , ceva f"ara de care nici spovedania ~i nici dezlegarea de pacate nu au nici 6 semnificatie sau putere reallL Acest "ceva" este chiar sentimentul de fnstrafnare de Dumnezeu, de bucuria comuniunii harice cu EI, de la adevarata viata cream ~i data de Dunrnezeu. Este u~or, intr-adevar, sa rna spovedesc ca nu

'. am postit in zilele riinduite, ca nu mi-am,Iacut rugaciunile sau eli . mcam miiniat. Este un lucru diferit, totu~i, acela de a realiza dintr-o data caam pangarit ~i ea mi-am pterdut frumusetea sufleteasca,

. . ca sunt deparle de adevarata mea easa, de adevaratamea viata, ~i ca' ce".a pretios,cutat ~i frumos ' a fost ruptfiira sperantain -

, structura. intima a existentei mele, Aceasta~i n~ai 'aceasta este ._ ...... . pocillnta. dorintaadandi de ate reintoarce,de a tcinapoia, de a redipatacilrninulpierdut. Eu am primit'de la DUrimezeu bogiltii minunate: iriill.ide toate viata ~i posibilitatea deca .mil bucura de

'. ea, de a 0 rimple de sellS, dedrag6ste~i cunoa~tere; apoi- in \Botez .,- noua viata a lui Hristos insu~i; daruJ Sfiintului Duh.

paf~a ~ibucurlatmpllratiei ve~nice.Arn Primit cunoa~tyrealui . Dumnez~u ~iprinElcimoa~texea intregu Creat.H ~i Pl!tereade a fi PiuliuibUrrinezeu. ~i toate acesteit le-ampierdUt, foate a~~tea

,

\ 22

I

I I. i

.\ , I

i "

,.

POSTUL eEL MARE

Ie risipesc .!n tot timpul, nu numai prin "pacatele" ~i "ire~elile" persorfaJe,:i plin pacatul pacateIor: indeplfrtarea dragostei nielc de laDumnezeu, preferll.nd "tara indepartita" in locul minuriatei C,ase a l'atalui,

\ Dar Biserica este aici ca sa-mi arninteascade ceea ce am parasit ~i am picrdut. ~i a~a cum ea imi rearninte~te, imi arnintesc

~i eu: "De la parinfeasdi sJava Ta departiindu-ma nei:ntelcpte~te", spune Condacul acestei zile, "intru rauta\:i am risipit bQgatia care mi-ai dat. Peritru aceasta glasul desfriinatuIui aduc Tie: Gre~it-am illaintea Ta, Padnte Indurate! Prime~te-ma pe mine, cel ce rna pocillesc, !?i rna fa ca pe unul din s)ujitorii Till",

$i atunci, cll.nd imi amintesc, gasesc in mine dorinta ~i puterea de a rna reintoar~e; " ... rna voi intoarce la Tatal Meu pliingll.nd eu lacrinii: prime~te-ma ca pc unul din slujitqrii Till",

o particularitate liturgica a acestei "DuIIlinici a Fiului Risipitor" trebu~entionam aid in mod special. La Utrcnia de Duminica, dupa solemiiuT~l vese1Ul'Psalm al -P6lieieului;ciintilrn tristul ~i nostalgicul Psalm 136:

, ,,La raul Babilonului, acolo am ~zut ~i am plns cand ne-am adus amfnte d~ Sion .. , i

Cull),sa cll.ntam cll.ntarea Domnului in pamiint strliin? De te voi uita, Ierusalime, uitatli sa fie dreapta mea! . Sa se Jipeascinimba mea de grumazul meu, de nu-nil voi aduce ~~rurunte de tine',de nu vOi_puDernainte Ierusaliniul,ca ID,ceput al

bucuriei. mele .. " .

Acesta este Psalmuliiistrainarii.' El era cantat de evrei in , captivitatea lor babiloniea, pe ciind se gfutdeau la ora~ul stant al

Ierusalimului. ~l a devenit pentru totdeallna cll.nteculomului atunci cfutdrealizeazalndepilrtarea sa de Dunrnezeu ~i.tealiziind aceasta, .

ALEXANDER SCHMEMANN

Acest Psalm va fi cantat fnca de douaori, in ultimele &lUa Duminici, inainte de inccperea Postului. El ne fIIfli~i~eaza Po.stul fnsu~i ca pelerinaj ~i pocain~a - ca refntoarcere.

4. infrico$atoarea Judecata (Durninica Lasatuiui sec de carne)

Urrnatoarea Duminidi este numita "Duminica Iasalul ui sec de carne" pentru cii de-a lungul saptamanii ce urrneaza este riinduitii de ciitre Bisericii 0 postire par~ialii - ab~inerea de la consumul de carne. Aceasta randuiaIa 'urmeaza a fi Inteleasa in lumina a ceea ce s-a spus mai Inainte despre sensul pregiitirii Inainte de Peis t. Biserica incepe acum sa ne "acomodeze" cu efortul duhovnicesc pe care-I va a~teI?ta de Ii noi ~apte zile mai tiirziu. Treptat, ea ne poarta In tru acest efort - cunosciind neputin\a noastra, anticipand slabiciunea noastra.sufleteasca.

inajunul acestei iile (Sa~bata lasatului sec de carne) , Biserica ne invita la 0 pomenire generaIa a celor ce "au adormit Intru niidejdea invierii ~i vie tii ve~nice". Aceasta este, Intr-ade. var, ziua cea mare de rugaciune a Bisericii pentru cei moqi

Pentrti .a lIl\eiege .sensul legaturii dintre Postul Pa~telui ~i , rugaciunea pentni. cei adormifi, tr7buie sii ne amintimcii

~' ..

cre~tinismul este religia iubirii. Hristos le-a lasat apostolilor nn o doctrina a mantuirii individuaIe, ci 0 noua porunca - "sa se iubeasca unul pe altul", adiiugiind: ,,lntru aceasta vor cunoa~te to~ ca sunteti ucenicii Mei, dacii veti avea diagoste unul catre iUtul" . . Iubirea este, :deci, fundamentnl,.adevarata via(a a Bisericii, care este, In cuvintele Sfiintului Ignatie.aI Antiohiei, "unitate de . credinta si iubire". Pacatul este fntotdeauna lipsa dragostei ~i, deci, ~~p~ea, izolarea, riizboiul tuturor lmpotriva. tuturor. Noua viata dliruita prin Hristos ~i transmisa noua de catre Biserica este,

24

, . I

i ,

POSTU L e EL M A RE

mai intiii de toate, 0 via~a a fmpacarii, a "adunarii in unitate a celor care snnt J'mprii~tiati", rcstaurarea iubirii distruse prin pacat. Dar cum putem fricepe J'ntoarcerea noastrii ditre Dumnezeu, impacarea'noastra cu Dumnezcu, daca inauntrul nostru noi uu ne intoarcem la poruuca clla n;l.arc a iubirii? Rugaciuuea pentrn ce i moqi este expresia fundamental!!. a Bisericii ca iubire. Ne rugam lui Durnnezeu sa-i porrieneasca pe cei pe care noi ii pomenim $i facem aceasta tocmai pentru ca Ii iubim. Rugandu-ne pentru ei, ne intii:lnim cu ei in Hristos, Care este dragoste ~i care, pentru sa este dragoste, infriinge moartea, care este ultima biruinta asupra 'lnstrainarii ~i !ipsei de dragoste. tn Hristos nu este diferen~a intre . cei vii si cei morti. EI este Viata si aceasta Viatii este lumina

. . . .

omului. Iubindu-L pe Hristos, Ii iubirn pe cei ce sunt In EI; iubind pe cei ce sunt in EI, 11 iubim pe Hristos: aceasta este legea Bisericii ~i motivatia pentru care se siiviir~esc rugiiciuni pentru cei adormiti. Ceea ce Ii tine pe ace~tia vii este dragostea noastra adevarata pentru Hristos, pentru ca li tine "inHristos", ~i cat de mul! gre~esc aCe! cre~tml apuseni careoii'-reduc- ni-gaCi unea -pentru cei moqi la 0 doctrinii juridiea a "meritelor" ~i a "compensatiilor" ori pur ~i simplu 0 resping, considerand-o nefolositoare. Marele priveghi aI Duminicii liisatului sec de came pentru cei ad6tmiti serve~te . ca model pentru toate pomenirilc celor plecati dintre noi $i se Tepeta a doua, a treja ~i a parra Sambatii din Postul PlL'/telui.

Dragostea constituie din nou tema evangheliei din ,.DuminiGa-lasatului sec de carne". Pericopa evanghe!ica pentru aceasta zi ne prezinta parabola lui Hristos des pre tnfrico~iitoarea' Jndecata ~ateI,XXV, 31-46). Ca:nd Hristos va vern sii ne jndece, care va fi criteriul judeeiitii Lui? Parabola ne riispunde: iubirea - nu numai 0 simplii preocupare umanitara pentru 0 justitic abstracta #pentru "saracii" anonimi, ci iubirea concreta ,?i personalii pentrucel de langii mine, oricine ar fi, pe care Dumnezeti a facut sa-llntii:lnese in viata mea. Aeeasta precizare este importanta, pentrn ea astazi din ce in ce mai mult cre~tinji tind sa. identifice iubirea cre~tinii Qj,! grijUepolitice economice ~i

25

ALEXANDERSGHMEMANN . POSTUL eEL MARE

. sociale; cu hltecuyinte, eirriuta centrul degre tlta:fe de lapersoana este ,;per~oana"ci individuJ,o unitate abstracta a unei la fbi de ~ievolutia sa unica I~ entiiaWlmoni~eprec~: "cJasa so'

-ALEX ANDER SCHMEMANN

iilsetati , ~i lnfometali pcntru di acea iubire personal a i-a negat. ~i in celedin urma ~tim ca totu~i, oridlt de ingus! ~i de jimitat esle cadrul existen\ei noastre personale, fie care dintre noi s-a facut responsabil de 0 mica parte din tmpi1.ra\ia lui DurnnezeU, s-a racut responsabil de acest dar al iubirii lui: Hristos. A stfel, chiar daca am acceplat sau nu aceasta responsabilitate, chiar dad am iubit sau am re fuzal sa iubim, yom fi judec ati. Pentru ca "intrucitt unuia dintrc ace~ti prea mici frali ai Mei ati facut , Mie mi-ati filcu!..."

5. Iertarea (DUJ:ninica Lasatului sec de branza)

lata-ne ajun~i la ullimele zile dinaintca Postului. Deja din timpul sapti:imanii li1satului sec de carne, care precede "Duminica l ertarii", doua zile - Miercurea si Vinerea - au fost r~zelYate spre '0 "postire" deplina: Sfanla 'Liturghie nu se va o ficia , iar Intreaga randuiala ~i tipic ul slujbelor poarta caracteristicile liturgice ale Po stului. Mie rcurea , la Vecemie , ne bucuram de venirea Postului prin acest imn minunat:

"Rlisllrit-a primavarapostului ~ i fl oarea poerun\ei. Dec; sa ne eura\im pe noi fra\ilor de toate spurcaeiunea ~ i Dat,\loruJui de lumina s3-1 zicem: Slava Tie, Ul,luJe Iubitoru1e de oameni."

Biserica pomene~te apo,; in' Sambata la~s~!u.lui sec de branza, pe to \i barbatii ~i femeile care au fost "I umina\i prin postire" : sfin \ii, care sunt modelele pe care trebuie -sa-le umlam, dli1iuzitori in dificila "artil." a postirii ~i a poc1iin\ei. In nevoin\a la care suiItem gata sa purcedem nu suntem singuri:

,;Veni\i to\i credincio~ii sa 11ludl!.m cetele cuvio~i1or parin!i: pe Anlonie eapetenia, pe luminatul Eftimie; pe fiecare deosebi ~i pe top

_ impreuna ~i viqile aeestor ea un aIt Rai al desfatarii eu gandul soeotindu-Ie ... " " _' .

Avem sprijinitori ~i pilde:

28

j 'J ,

POSTUL eEL MARE

. .l\1ulpn1i!c,.calug1hilo r, pe voi indreptato rilo r parjn~j

,,, .

CAPITOLUL II

SLUJBELE POSTULUI

1. " Tristetea stralucitoare"

Pentru multi, daellnu pcntru majoritatea cre~tinilor otto-. 'docsi Postul Pastelui consta dintr-un numar limitat de reguli ~L

... ." -

prescriptii fonnale predominant negative: abtinerea de la anuIDite mancaruri, dansuri ~i chiar filme. Acesta reprezinta gradul nostru de instrainarc fata de adcvaratul duh al Bisericii, carene.este aproape imposib'il de inteles, ~i anume ell Postul inseamna ~i "altceva" - ceva fara de care toate aceste randuieli i~i pierd in mare partesemnificatia. Acest "altceva" poate fi eel mai bine descris ca 0 "atmosfera", "un climat" in ~arefiecare din noi intra? ca fiind mai intai 0 stare a mintii, a sufletului, un duh care timp

- . ,

de !?apte saptamani patrunde intreaga noastra existenta. Sa subliniem inca 0 data ell scopul Postului nu este acela de a ne sili sa 'acceptam cilteva obligatii formale, ci acela de a ne "u~ura" inirna, incat aeeasta sa se poata deschide catre realitatile duhovnicesti sa cunoasea tainica "sete si foame" dupa

. '. '

cornuniunea ha..rica cu Dumnezeu. ' ., Aceasta "atmosfera" de post, ace~s~a uuica "stare a mintii",

este detenpinata in mare masura de slfJbe, de 0 muItltudme de

32.

POSTUL eEL MARE

sc.h.illJ.~iui ce ibtervin in via!a liturgiell4 , in aceasta perioada. t:iiifiidu'-leseparat, a.ceste schimbari pot aparea ca fiind "iiiiduieli" de ne!nteles,Teguli formale la cru-e sase ccmsimta fonnal; dar intelese cauniritreg, ele descopenl~i comunicaduhul Postului, nefac sa vedem,sa siintim ~i sa experimentam acea tristete stralucitoarecare repreiinta adtovaratul mesaj ~i i;!ar al Postului. ~epoate spune, fara'ex-agerare,cii Sfintii Pannti ~i scriitori biserice~ti, care aucompu.sjITIIll!JjJe Triodului, care incetul .cu incetul au Cjrganizat structura general a a slujbelor de post, care au impodobit Liturghia-Darurilor mai-iriainte sfintite cu acea frumusete speciala, au avut ointelegere unica a slffTiS,fului omenesc. Cu adevarat ei au cunoscut nevointele pocaintei ~i in fiecare an; de.a lungulPostului Mare, ei fac accesibile aceste nevointe tuturor celor care au urechi de auzit ~i ochi de vazut.

lmpresia generala esteaceea 'de "tristete stralucitoare". Chiaro ~i cel care poseda cuno~tinte limitate despre slujbe, intrand intr-o biseiica iri. timpulunei slujbe de post, intelege aproape imediat, sunt sigUT ice semnificatieare aceasta expresie oarecum contradictorie. Pe de 0 parte, 0 anuniita1i'istete tainica patrunde slujbe1e: ve~mintele sunt intunecate; slujbele sunt mai IUngi dedit de obice! ~imai"monotone" ,totul este foarte a~ezat. Pericope1e evanghelice ~i cantarileaIterneaza ~i totu~i pare ca nu se "intitmpla" niIDic. La intervale randuite, peeotul iese din altar ~i

cite~te intotdeaunaaceea~i scurta rugaciune, iar intreaga ob~te raspunde fieellrei cereri aacestei rugaciuni prin inchinaciuni. Astfel, popos-im pentruo vreme indelUngata in aceasta ,~monotonie" - in 'aceasta: tris(cte tainica.

lar apoi incepem sa realizam ca aceasta lungime ~i "monotonie" a slujbelor sunt necesare daca dorim sa descoperim tainica ~i la inceput neVazuta h,lcrare a slujbei in rmLincetul cu incetul, incepem Sa1ntelegcm, sau mal degraba sa sill\.tim, ca ace.:istatristeteeste IntrCadevar "Iuminoasa", ca 0 transformarc taihiC"a ce este:gata sase petreaca in noi. Ca ~i cumajungemintr-un JQS,j~ 9are zgomotele ~iagitatia vietii ,astrazit, a tot ceca ce de oOlcei m~-umple zilele chiar noptile,nu au acces~ unlocin care

33

ALEXANDER SCHMEMANN .

prin.cipalul semn al stapiiturii sale asupra lumii, este dispersarea, izolarea, ura. A~adar, prima incercare de a sparge aceastli fortlireatli a piicatului este iertarea: reintoarcerea Jaunitate, Ja solidaritate, la iubire. A ierta este a pune intre mine ~i ;,vrlij~ul" meu iertarea lui Dumnezeu Insu~i. A ierta este depa~irea "punctului mort" In relatiile umane ~i raportarea lor la Hristos. Iertarea este "crapatura" Implirlitiei cere~ti deschisli clitre aceastli lume pacatoasa ~i declizuta.

Postul Pa~telui incepe, de fapt, de la Vecemia din aceasta Duminicli . Aceasta slujba unica, atiit de adiincli ~i frumoasa,

Iipse~te din ata! de .multe biserici ale noastre. Totu~i nimic nu destainuie mai bine " tonalitatea" Postului Marc In Biserica Ortodoxa; nicaieri nu se manifesta mai bine chemarea sa profundli clitre om.

Slujba incepe cu 0 vecemie solernna,cu slujitori imbracati in ve~minte luminoase . Stihurile care urmeazli Psalmului "Doamne strigat-am catre Tine .... " anun!a venirea Pa~telui ~i, diricolo de Post, apropicrea Pa~telui!

"Vremea postuJui sa a incepem luminat, supunandu-ne pe noi nevolnfeJor eelor duhovnice~ti. Sa ne llimurirn sufletul, sa ne curafim trnpul. Sa postirn preeurn de bucate a~a ~i de toata patima, desfatandu-ne cu bunatafile Duhului. fntrn eare petree and eu dragoste, sa ne invrednicirn tofi a vedea prea cinstita patima a lui Hristos, Dumnezeu "i Sfintele Pa~ti, duhovniee~te bucurandu-ne".

Urmeaza, apoi, Vohodul Cll cantarea: ,,Lumina !ina Ii Sfintei slave" . Preotul slujitor Inainteaza catre "locul cel inalt'; din spatele altarului pentru a vestiProchimenul de seara, care

. intotdeauna anunta sfiir~itul unei zile ~i Inceputul alteia. Prochimenul cd Marc a1 acestei zileveste~te lnceputul Postului;

"Sa nu lnt.orci fafa Ta de la sluga Ta; Canel rna neeajese degtab rna auzi Ia arninte spre sulfctul meu , ~i-J

mantllie~te pre el" I 30

I J ;l i :i

, . t

!

I }

POSTUL eEL MARE

Asculta melodia unica a acestui stih - aceasti!. strigare care dintr-o data umple biserica: "ciind rna necajesc elegrab rna allzi" - ~i vei Ihtelege acest moment de inceput al Postuilli Mare: tainica intreplitrundere dintre deznadejde ~ i niidejde, dintre intuneric ~i lumina. Toatli pregatirea se ~propie acum de sfiir~i t. Stau in fatalui Dlimnczeu, in fataslavei ~i a frumusetii lrnparatiei Sale. Realizez.ca aPartin aeesteia, cli nu am alt climin, nici 0 alta bucurie, nici un alt tel; realizez, de asemenea, ca sunt exilat din

. aces t camin In Intunericul ~i tri stetea pacatului, "cand rna necajes-:- !". lar in cele din urma imi dau seama ca numai Dumnezeu rna poate ajuta In aceasta dllrere;canumai El poate "griji d e sufletul meu". Pocainta este, mai presus de orice, 0 , '. chemare disperata catre acel ajutor divin.

Repetarn de cinci ori Prochimenul ~i iata ca Postul a soSit! Ve~mintele luminate sunt puse deoj:nAte, luminile sunt stjnse. Ciind preotul slujitor roste~te cererile pe ntru ectenia de seara, strana raspunde eu ceea ce se considera a fi "cheia Postului" .Se

cite~te pentru prima oara rugaciunea de post a Sfantului Efrem - - SiruJ, Insotitii demetanii~ba-sfiir~i~ei credincio~ii se

apropic de preot, cerand unii altora iertare. in timp ce ei saviir~esc acest ritual de ImplicaTe, pentru ca P ostul Mare incepe prin aceste

mi~cari ce exprima dragostea, reunilluea, fratia, strana intoneaza canlarile pascale.

Yom catki patruzeci de zile prin de~ertul Postului, dar la capat stdi1uce~te deja lumina Pa~telui, lu'inina Imparatiei lui Dumnezeu. .

ALEXANDER SCHMEMANN . . . . - , . . ' '. . I

toat~ acestea )111 a.Wniei"0puter(l..Toate aceste~, care!Ji);e :l~l!f l extren;;. de importanteindit ne urnplu 'tnintea, acea stare"tie r

nelini~te, care a deveJ;Jit , pr:!ctic, a doua noe,:!.ril natura, dispare . undeva ~i noi incepem sa ne simpm liberi,u~ori ~i fericiti. Nu este yorba despre of eric ire superficiala~i zgornotoasa, ce vine~i trcce. de douazeci de ori intr-o zi ~i care este ~a de fragila ~i tredHoare; este o ' fericire adanca care nu vine dintr-o pricina unica 9i personala, cl din aceea cli sufletul nostru- citand cuvintele lui Dostolevski - ' a atins "alta lume". $i ceeace acesta a atills este plasmuit din lumina,pace ~i bucurie, dintr-o incredin~are inexprimabillL Intelegem apoi de ce slujbele au trebuit sa fie lungi~i in aparenta monotone. Realizlimca este pur ~i simplu irnposibil sa trecern din starea normala a mintiinoastre, plasmuita aproapeinintregime din agitatie, fuga ~igtiji. in ac.easta nouastare flira a ne "lini~ti" rnaiitltru, tara a reface in noi o masura a. e.chilibrul ui interior. Din aceasta cauzace.i ce percep slujbele biseri"esti nurnai ca pe ni~te "obligatii" ;cei care intotdeauna pun" i~trebiifl despreminimul necesar (Decate ori trebuie sa mergem la biserica? De cate ori trebuie sa ne ruglim?) niciodata nu pot intelege adevlirata natura a cultuluicare ne poarta intr-o alta lume - aceea a prezentei lui Dumnezeu! ~

care ne poarta incet catre aceasta, peritruca fitea umana cazuta a pierdut iscusinta de a pa~i in aceastlilume in mod natural. ,

Astfel, 0 data ce traim aceastlt eliberare taini'ci:i, 0 datlt ce devenim "u~o6 ~i lini~ti!i launtrie", monotonia ~i tristetea acestor slujbe dobilndesc 0 noua semnificape,. sunt trans figurate. 0

_._. ,frumusete launtridi Ie umplede lwnina precum razele unui rlislirit desoare care pe-candlnca mai este Intuneric in vale Incep sa lumineze peste viirfurile muntilor. Aceasta lumina ~ibucurie .. tainica Yin dintrco lunga preaslavireS,din.intreaga "tonalitate" a slujbelor Postu.hti. Ceea ce laincepu't'aparea eli ri1onbtoriid, acum se dezvahiie ca pace; ceea ce siIliteam ca fiind tristete este trait acum . ca prirnele mi~cliri ale sufletului spre descoper~fe;a

adancimii sale piel'dute. latli ceea .ce proclama ' in fie~Aie dimineatii primul stili de Ia"Aliluia": '\

\

34 1\ , \

,

"

,

-r

f !

"

' . . POSTUL CEL MARE

. " L ne n"~';'ptemanedi duhul meu dtre Tine., ' .~ .. -~ ( . , '. I1urnnezeule, pelltru ea himina sunt pomncile

Tale pe pamant." - , . . . .

. , ,;Strltlucire trista": tristetca instrainlirii mele de Dumnezeu, a pustiului devenit vjata mea; stralucirea prczentei ~i icrtarii lui Dumnezeu, bucuria redobanditei dorinle dupa Dumnezeu, ~acea

-, - . .

caminului regasit. Acesta estc duhul slujbelor de Post; aceasta este prima impresiegenerala In sufletul meu .

2. RugaCitwea Sffintu1ui Ekern Siru1

Dintre toMe cautltrile ~j rugaciunile din timpul Postului, 0 singura . scurta rugaciune po ate fi considerata rugaciunea specificl'i aacestuia . Traditia oatribuie unui marc invatJitor al vietii duli,ovnice~ti - sfiiriJui Efrem Siru-r::-

"noamne~i SUipanul vie~i mele, duhul trandaviei, algrijii de . mUlte, al iubini de stltpanire ~i al grain; In de~ert nu mi-l da mie.

lar dllhiIl cnraliei, al gandului sment, al dibdarii ~i al dragostei , daruje~te-l mie, robului Tau.

A~a Doamne, lmparate, da.uie~te-mi ca saCmi vM gre~alele roele ~; sa nu osandesc pe ' fratelemeu, ea binecuvantat e~ti In, veeii" vecilor. Amine

ALEXANDER SCHMHMANN ,

Pentru ea reeapituleaza intr-un mod unie toate eleme~tele pozi(jve ~i negative ale poeaintei ~i eonstituie, sa spunem ~a, 0 "verifieare" pentru ostenelile hoastre personale de-a lungul Postului. Acestea au ea scop mai intai eliberarea noastra de dlteva boli duhovniee~ti fundamentale, ee ne modcleaza viata ~i fae praetie imposibiUi ehiar ineerearea de a ne intoarce noi in~ine catre Dumnezeu. Boala fundamentala este duhul trfindiiviei . Este ace a lenevire ~i pasivitate a intregii noastre fiin!e, care intotdeauna ne impinge mai degraba "in jos" deeat "in sus" - I eare tneearea mereu sa ne eonvinga ea niei o sehimbare nu este posil5ila ~i, deci, nu este niei de dorit. De fapt, este yorba de un cinism inradlicinat, care la ariee sehimbare duhovnieeasca raspunde "pentru ee?" ~i face din via\a noastra 0 teribila risipire sufleteasea. Este eauza 'tuturor paeatelor pentru ea otrave~te energia duhovnieeasea de la insu~i izvortIl sau.

Rodul trfindiiviei este grija de mllite. Este aeea stare de . d"'~!ladejde PY_9ar.t

ALEXANDpR SCHMEMANN

totalli a lennnul';i grecesd sofIosini ~i a termenului qs\i pocrunta ou dlspretl}f\:sc trupul, .nu il neglijeaza" ci au . tn iconomia lor restatfF!liea trupului,readucerea lui la funqiile.sale reale, ea expresie a vietii duhovnice~ti, ca templu aI nepre~itului suflet

39

ALEXANDER' SCHMEMANN

omenesc. Ascetismulcr.e~tin este o)upta nu impotriva, ci pentru - trup. Din acest motiv, intreaga fiiu!a umana - sufle! ~i trup -face poeain~a. Tmpul partieipa la mgaeiunea sufletului Intoemai cum suiIetul se roaga prin . ~i In trup. Metaniile, semne "psiho-somatice" ale pocliintei ~i ale smereniei,ale adorarii ~i ale ascultarii, reprezintii astfel priri excelenta ritualulde Post.

3. Sffinta Scriptudi

R1!gaciunea Bisericii este intotdeauna bibIica- adica exprimata in limbajul, imaginile ~i simbolurile Sfintelor Scripturi. Daca Biblia contine Revela!ia Divina catre om, eaeste de asemenea ~i raspunsul inspirat alomului la aeeasta Revelatie

~i , astfel, modelul ~i continutul rugaciunii,laudei ~i adoratiei -- .-omului. De exemplu, au trecut mii de ani de cand au fostcompu,~i '

Psalmii; eu toate acestea atunci cand omu!. are nevoie sa-~i exprime pocliinta, sehimbarea profunda a intregiisale fiipturi la revarsarea milei divine, inca mai gas"~te singura expresie potrivita tn inceputul Psahimlui de pocainta: "Miluie~tema Dumnezeule!" Fiecare situatie imaginabila a omuluiin fala lui Dumn-ezeu, a lumii ~i a celod!alti oarneni, de la cople~itoarea bucurie a p rezentei lurDumnezeu la deznadejdea profunda a Indepartariiomului (de Dumnezeu .~ n.tr.), a pi'icatului, a instri'iinarii, i~i gase~te expresia sa perfecta in aceasta Carte uniea, care din acest considerent a eonstituit intotdeauna mana zilnica a Bisericii, baza desfii~urlirii cliitului ~i a zidirii de sine.

De-a lungul Postului Pa~telui, dirnensiunii biblice a slujbeIori se da 0 aten{ie sporita. Se poate spune ca cele patruzeci de zile ale Postului reprezinta, Yutr-un fel, intoarcerea Bisericii intr-o stare spiritual a a Vechiului T es tament. - timpul de dinainte deHristos, timpul pocaintei ~i al a~tepti'irii (lui Mesia -n.tr.), timpul "istoriei miintuirii", c.urgand catrt:( iQ:lplinireasa,ilJ

40

POSTUL CEL MARE

fIristos'1ceast~ reInt0:u-cere este necesara pentru ca, chiar ~i a~a, nOI apartllle,? ttmpulUl de dupa IIris (os, pentru ca II cuno~tem pe Hnstos 1/1 am fost "bo teza!i Intru El", pentru ca permanent cadem de la viata cea noua prirnita de la El, iar aceasta presupune GiidCl-ea din nou in\timpul "vechi". Biserica, pe de 0 parte, este deja "acasa", pentru ca ea estc "harul Domnului nostru Iisus Hristos ~i dragostea lui Dumnezeu Tatiil~i. impilrtaiiirea Sfilntului Duh"; insa, pe de alta parte, este de asemenea pe "calea sa" ca pelerinajuI - lung ~i dificiI - catre implinirca a toate In DlImnezcu, catre venirea lui Hristos ~i sfiir~itul vremuriloL .

Pos tul Mare este perioada cand aces t al doilca aspect al Bisericii, al vierii sale ca a~teptare iii peregrinare, este actualizat. lata, deci , ca VechiuI Testament i~i dobiindeste intreaoa sa semnificarie ca fiind C artea nu numai a profetiilor careo s-au lmplinit, dar ~ i a omului ?i a intregii Creatii "in drumul ei" catre Impararia lui Durnnezeu . . ,

Doua principii fundamentale stau la baza intrebllinUirii Vechiului Testament in slujbele PostUIUl": "au61a citir~" ' -a '-'Psaitirii iii iec(io continua, adica, practic, citirea in totalitatea lor a celor tTei Carri: Facerea, Proorocia lui i saia si Pildelc lui S olomon. .

Psalmii au ocupat intotdeauna unfloc central si intr-adevar unic In slujbele cre~tine7 . Biserica vede in ei nil n~mai cea rnai buna, a~e~vata ~.i perfecta expresi e a rugaciunii , pocruntei, adoratlel ~l lau~e.l (catre Dumnezeu - n.tr.), ci ~i 0 adevarata icoana verbala a lui Hristos ~i a Risericii, 0 revelatie in Revelatie. Pentru Sfinrii Piirinti, spune un exeget al scrieTilor acesta'ra, "numai fIristos ~i Biserica Sa se roaga~ plange ~i vorb~iite in aceasta Carte". De la inceputuri, Psalrnii au constituit adevarata bazii a rugiiciunii Bisericii, "limbajulsiunatural". Ei sunt folositi In cult mai intili ca " Psalrni permanenti" , adicaca material permanent in . toate slujbele zilei:"Psalmul de seara" (psalmu] 104) la Vecernie; Cei ~ase Psalrni (Psalrnii 3,38,63,88, 103,143), Laudele (psalrnii 148,149,150) la Utrenie; grupuri de cale trei I"salrniJa Ceasurietc.Din Psaltiresecalegeprokeimen ul,

41

ALEXANDERSCHMEMANN

stihurile pentru Alilnia etc., peFltru toate praznicele ~i pomenirile de peste an.~i, in final, intreaga Psaitire, impartita Inodoll4z~ei de parti sau Catisme, este cantata In totalitate in fie9are saptamana, la V eeernii ~i Utrenii. Citirea Psaltirii de doua ori In timpuI Postului Mare constituie a treia folosire a acesteia;\ Psaltirea este cantata nuo data, ei de douaori in fiecare saptamana a Postului Mare, iar fragmente din ea sunt incluse In ceasurile trei ~i ~ase.

"Citirea neincetata"a Cartilor: Facerea,Isaia si Pildeleisi are " . .

izvorul din timpul in care Postul eta inca principala perioada pre-baptismal a a Bisericii iar slujbele din Postul Mare aveau in mare masura un earacter catehetic, adica erau destinate edncarii catehumenilor. Fiecare din cele 1:rei Carti corespunde cn unul din cele trei aspecte de baza ale Vechiului Testament: istorialucrarii lui Dumnezeu in Creatie, profetia ~i invataturile etice:: ~i morale. Cartea Facerii of era , ca sa zicem a~a, "cadrul" credintei Bisericii. Ea contine istoria Creatiei, a Cad"rii ~i, in cele lliIHlfllla, pe aceea a fagaduintei ~i a inceputului ,fuantuirii prin Legamantul lui ,< Durnne::zeu en popoml ales al Sau. Ea asigura cele trci dimensiuni fnndamentale ale credintci Bisericii in Dumnezeu ea ~i Creator, Judecator ~i Mantuitor. Facerea deseopera originile eonceptiei

cre~tine asupra omului, ea unul ce este creat "dupa chipul ~i asemanarea lui. Dumnezeu", ea unul ce oeste instrainatde Dumnezeu ~i ea unnl ee:: dimane obieetul iubirii, grijii ~i in fele din urma al mantuirii divine. Ea ne dezvaIuie semnificatia ist()riei~ i ca istorie a mantuirii,conduciind catre ~1 irnplinindu-se in Hristos. Ne face cunoscuta taina Bisericii prinimaginile ~i realitatile poporului lui Dumnezeu, Legamantul, Area lui Noe etc. Isaia este eel mai mare dintre toti profetii ~i citirea cartii lui in timpul PostuluiMare dore~tesa dezvaIuieo data In plusmarea taina a mantuini prin patimile ~i jertfa lui Hristos. In cele din urma, Cartea PildeIor reprezinta rezurnatul inva{aturilor eti6eale Vechiulni Testament, allegii morale l1i alintelepeiunii - flira de 0 care omul nu poate intelegeindeplirtarea sa de Dumnezeu ~i este

42

POSTUL eEL MARE

inapt astfel chiar sa pen;eapa ve~tile bune ale iertani prin dragoste ~i har" .

Pericope din aceste trei carti sunt citite zilnic de-a lungul Postnlui Mare, de Luni pana Vineri: Facerea ~i PildeIe la Vecemie ~i Isaia la Ceasul ~ase. $i ehiar daea Postul Marc a ineetat de mult sa fie perioada de eatehizare a Bisericii, scopul initial al aeestor citiri i~i pastreaza intreaga lor semnificatie. Credinta noastra cre~tina are nevoie de aceasta reintoarc~re anuala ia radaeinile ~i temelia sa biblica, pentru ea aeolo nu pot exista limite in eeea ce prive~te sporirea noastra in intelegerea Revelatiei Divine. Biblia nu este 0 colectie de "afirmatii" dogmatice pen:tru a fi primite ~i retinute 0 data pentru totdeauna, ei este glasul viu al vorbirii lui Dumnezeu catre noi in mpetate riinduri, purtandu-ne intotdcauna mai adanc in bogatiile inepuizabile ale Intelepciunii

~i Iubirii Sale. Practic nu exista tragedie mai mare in Biserica noastra decat ignorarea aproape totala din partca membrilor sai a Sfintelor Scripturi ~i, ceea ee este mai rau, indiferenta noastra totaH! fata de acestea-oC-eea-ee-pentru Sfintii Pannti a e~nstituit 0 bucutie ~i un interes flira sfiir~it, 0 spo~ire duhovnieeasca si intelectuala, este pentru atat de multi ortodoesi astazi un te~t Inveehit, neavand nici 0 semnifieatie' pentm vi~tile lor.

Sa sperlirn, deci, ca asa cum duhul si semnificatia Postului sunt regasite, aceasta va in;emna, de ase~cnea, ~i red~scoperirea Sfintelor Scripturi ca adevarata hrana duhovnieeasca si eo=uc niune harica cu Dumnezeu. .

4. Triodul

Postul Mare are propria saearte liturgica - Triodul. Acesta eon~ihecitntliri ~i perieope biblice pentru fieeare zi a perioadei Postului, incepiind cu Duminica Vamesului si a Fariseului si sfar-

~ind cu Vecernia din Sfiinta~i M~ea Sambata. Ca~tilrile 43

ALEXANDER SCHMEMANN

. Triodului au fost compuse, in cea mai mare parte, dupa disparilia practica a institu~iei catehumenatului, adica botezul adullilor ~i neccsitatea pregatirii pentru accsta. Accentul dintarilor se conccntleaza deci nu asupra Botezului ci asupra Pocain\ei. Din pacate, foartc pu\ini oameni cUnosc ~i inte1eg as tazi frl1musel'1~ si adancimea unica a . acestei imnografii a PostulUl.

:Necunoa~terea Triodului esl'e cauza principala a dezvoWirii !ente catre 0 adevarata in\e legere a Postului, a scopurilor ~i inte!eswilor sale - 0 dezvoltare care are loc incetul cu incetul in

m~ntalitatea crcstina si care reduce Postulla 0 "obligatie" juridicii si la un set d~ re';'uli diet~tice. Adevarata dcscoperire ~i ,

preocupare a Postului este aproape pierdutli astazi ~i nu exista alta cale mai apropiata de redescoperire a sa decat printr-o ascultare atenta a ciintarilor Triodului.

Este semnificativ, de exemplu, cat de adesea aceste dintari avertizeaza tocmai impotriva unci in~elegeri "formale" ~i, deci, fa1,amice a postirii. Inca devrelIle, din Miercu~a lasatului sec de branza, auzim: ,1

"Dc bucatc postindu-tc, sullete al meu, ~i de pofte necudi\indu-te in de ~el1: te lauzi e ll nemancarea; ca de nu \1 se va face tie pridna spre lndreptare

y ca un mincinos vei fi ural de Dumnezeu, ~.i failor

draci te ve i asem:ina, care nici odinioadi nu mananc_a. Deci cauta sa nu faci netrebnic postul, padituind; ci nemi~cat sa ramai spre pomirile celefara cale, parandu-\i castai lnaintea Mantu~torului , Celui Ce S-a distignit, ~i mai ales ca te rastigne~ti Impreuna~ c_u eel ce S-a rastignit pentm tine."

~i din nou in Miercurea celei de-a patra saptamlini a Postului auzim:

"Cei ce savaqesc faptele bune in tainli a~teptand rasplatiriIe . duhovnicesti, nu Ie vestesc inmijlocul uli\elor, ci mai vartos Ie poartii ]nau~trul lnimilor lor . $i eel ce vede toatc,cate se fac in tainll nc dli plata infraniilli. Sa savar~im dara postul, nemil.hnindu-ne la fete, ci 10 camarile sufletelor noastre rugandu-ne nelncetat, sa st;igam; Tatal nostru, Carele este 10 ceruri, nu ne duce pe ooi In ispitil, rugamu-ne;ci ne izblive~te de cel rau" .

44

'.

POSTUL C EL MARE

De-a.luhgul intrcgului Post, opozitia smereniei vame~ului cu mandria .~i lauda de sioe:l fariseului este accentuat!\: in cantliri, pe dind fat!lmicia este denuG.\a ta. Dar 'atunci care este adevaratul Post? Triodul raspundc: este, lntai de toate, 0 curalie interioara:

" ... Pentru acea~ta sa postim , credincio~ilor, de mancarurile cele cc strica ~i dc patimile cdc picrzatoare , ca sa cUlegem via\a din dumnezeiasca cnlce . .$i lIllpreuna e ll talharul eel ell minte sa ne lntoarcem la pallia cea dintai . ....

E ste, de asernenea, 0 intoarcere la iubire, 0 lupta impotriva "vietii distruse, impotriva- urii , nedreptatii, invidici:

"Postindu-ne, [ratilor, trupe~te, sa nc postim ~i dubovnice~te. Sa dezJegam toata legi\tura nedreptatii. Sa rupem fncurdHurile tocmc-lilor celor silnice. Tot inserisul nedrept 5a-1 spargem. Sa dam llamanzilor paine ~i pe saracii cei fara case sa-i aducem in case Ie

noas tre~ ca sa luam de la Hri s los Dumnezeu mare mjHL Ve nip crcdincio~i1or sa lucram ]a IUlnina lucrurile ]uj Dumnezeu~ sa umbH'i.nl en chip smerit ca ziua. To-ata scnsoarea ne(freapta a> celui de aproape sa 0 lepadam de la noi, nepuindu-i lmpiedicare spre sminteala. Sa Jasam desfatarea trupeasd(, sa crc"tem darurile sUfletului, ~i sa dam celor lipsi [i paine, ~i sa ne apropiem catre Hri stos eu pocain[a strigand: Dumnezeul nostru miluie~te-ne pe noiu

In timp ce ascultam aceasta, ne lntrebam cat de departe suntem de slirrnana ~i fatarnica intelegere a Postului care

-stlipifiie$teastazi ~i care ll arata exclusiv in culori lntunecate, ca pe-ull -soi de "disconfort", pe care, daca ni-l asumam liber ~i " suferim prin . el", ne impodobe~te automat cu "merite" ~i "arahjeaza bunele noastre relatii" eu Dumnezeu. Cli? oarneni au acceptat ideea eli Postul este perioada caud ceva ce pare a fi bun in sine es te interzis , ca ~i cum Binelui i-ar face pUicere sa ne tortureze. Totu~i, pentru autorii acestor cautari, Postul reprezinta tbcmai contrariul; este intoarcerea la via\a "norrnalll", la acea "postire" pe care Adam ~i Rvaau intrerupt-o. introducand astfel

45

' ALEXANDER SCHMEMANN

in lume suferinta si moartea. P'6stul b~teintainpiriat decj ca 0 primavarll duho~niceaScli,ca ? perioada ,a bucuriei ~i luIniniiJf~\;:

, . . . - : ':".:~ ,- . ~, -. "Rlisllrit-a piimavara postului ~i ' f16area poca;n!eL. i

. I , Vestirea postului SaO primimcu

bucurie, di de I-ar fi piizit stiamo~til Adam n-am fi sufelit clidereacea din Eden ...

Vremea postulUi este veseli:l. Pentru aceas~ saturandu-ne din desful de

, curatia cea lumihatli, de dragostea cea CUIata, de ~gliciunea cea luminoasa ~i de alte toate bunlitap sa strigam luminat..." '

Numai aceia cafe "se bUcura in Domnul" ~i pentru care Hris tos ~i Imparatia S;;t feprezinta cea mai de .seama ,dorint~ ~i

,bucurie a vi$iri.i lor pot sa accepte bUCUro~l lupta lmpo tnva

POSTUL C EL MARE

du-va cununilor v-ali 111vrednicit. Ruga!-i-va lui Hrlstos pentru nOi , ca sa mantuiasca sufletele ndastreL< . . !

De~a lung ul a patru;eci de zile, Cnicea lui HLstos, In vierea Sa 5i ' bucuria strlllucitoare 'a Pastelui sunt cele ce constituie

. "

"sistemul de rcferinta" a bsolut p entru fntreaga imnografie a Postului; 0 pemlancnta aducete aminte a faptuluica oricat de ingustll ~i dificila este calea, in cele din unna, aceasta conduce l a mas a lui Hristos In Impariitia Sa. Dupa cum am

CAPITOLUL III '

;

LITURGHIA DARURILOR MAl INAINTE SFINTITE8

1. Cele doua sensuri ale Sflntei imparta$anii

, POSTUL eEL MARE '

ascultare fonllali1 ~ i de a Intelege semnificatia e~ duhovniceaseil , "logic a" profunda a Postului. p'rin urmare, e~te important sit expliciim aid amanunfit sernnificatia aceste; randuieli care transcende cadrul.Postului ~i pune in lumina intl'eaga traditie Iiturgica a Ortodoxiei.

In terrneni gener~li vorbind, avem aici expresia :;; i aplicar'ea unui principiu liturgic fundamental: incompatibilitatea Sfin!ei Euharistil cu, postirea. Dar, totu,?i, pentru ,ain\elege semnificatia acestui principiu, trebuie sa incepem nu cu postirea ci cu Smnta Euharistie. in traditia ortodoxa, care este profund diferita in aceasta privinta de teologia ~i practicaeuharistica a CatoIi-cismului apusean , Sfiinta Euharis tie ~i-a pastrat intotdeauna caracterul sau silrbatoresc ~i luminos, Eaeste, intai de toate, taina venirii ,?i prezen\e i lui Hristos printre apostolii Sai ~i, prin unnare,

, ea este ~ intr-W1 sens foarte real - ' sarbatoarea lnvierii Sale. Cu adevarat venirea ~i prezen\a lui Hristos In Sfiinta Euharistie eonstituie pentru Biseriea dovada Invierii Sale. Bucuria ~i DI'ntr~, .~ ate randuieliJe Iiturgiee apartinand Postului, una

........" -i __ ."arderea" inirnilor traita de apostoli ciind, in drum spre Emaus, este de 0 importan\a eruciala pentru InteJegerea a~es LOta-;-illI- " Hristos insu~i Ii S-a descoperit la "frangerea piiinii" (Luea, XXIV, aceas!a, fiind specifica Ortodoxiei, este in multe felun 0 eale spre 13-35) eonstituie pentru Bisericii izvorul ve~nic al cunoa'?terii intelegerea tradi\iei sale liturgice. Aeeastli riinduiaHi este a~eea sale "experimentale" ~i "existen\iale" a Invierii. Nimeni nn a

ea~e interziee ofieierea Sfintei Liturghii tn zilele d~ ran~. yawt eu adevarat Invierea lui Hristos, totu~i apostoIU au erezut Indicatiile sunt clare: nu se saviir~e~te rueideeum S~anta Llt~rghi~ in ea, nu pentru cli cineva Ii inva\ase a~a, ci pentru cli ei au vazut in ziJele de Luui pana Vineri din timpul PostuIUI, cu 0 smgura pe Domnul Cel ,Inviat cand "u~iIe fiind incuiate" EI a aparut exceptie ,_ Ia sarbatqarea Bunei .Vestiri, daca ace~sr: ca~~ printre ei~i a luat parte la masa lor. intr-una din aceste zile'. Miercurea ~l Vmerea este totu~1 randUlta i Totu~i, ,Sfanta Euharistie ,este' aceea~i venire ,?i prezen\a, o sIujba de se.ha:speciala a Srmtei Eul1anstii;aceasta se nume~te aceea~i bucurie ~i ardere a inimii, aceeU'?i supranaturala ~i Iii plus Liturghia Darurilor mm fnmnte sfinrit&: ,~_.~._ " J., absoluta cunoa~tere a faptului eli Domnul Cel inviat S-a facut

Atilt de mult s-a uitat sensul acestel randUleh, incat m ~ult~ cunoscut pe Sine la "frangerea painii". ~i atat , de mare este parohii, 'in special 'in acelea care au fost expuse pentru 0 ~e~oadii j aceasta bucurie incat Biserica primara consideraziua Sfintei

, ,indelungata influentelor apusene ~i latine, aceasta pur ~I sl.m~lu j Euharistii nu ea pe 0 zi obi~nuita ci ca Ziua Domnuiui - 0 zi uu s-a respectat, iar practica specific latina a lit.urghlllor zIlmce t plasata deja dincolo de timp pentru ca in Sfanta Euharistie

~ d I I " Imparatia lui Dumnezeu "s-aaratat". LaCina cea de Taina, __ particulare" sau "de pomenire" , - se contmua _ e-a . ungu ..

" a - d 1- ~t. Hris tos rnsu~i a marturisit apostolilor cii Ie-adamit imparatia lui 'intregului Post. Dar chiar ~i acolo unde aceast ra.n , U1a a se

- d dId 0 1, DUl1l1lezeu, 'ineat ei sa poata "manea ~I bea la masa Lni in respectli, nu se face ruci un efort pentru a patrun e lUCO 0 e t

r.:;

48 ! '\ ,

ALEXANDER SCHMEMANN

1~plira~ia Lui". Fiind prezen~a hli ;Hris:QS C:e1 ~nviat, .C~e ~:~ . inaI~at la ceruri ~ i sta de-a dreapta T ataIw, SfantaEuhanstle q~,_-. deci, participarea la Impari"i~ia lui Dumnezeu, care este "bucune si pace in Duhul Sfiiut". Sfiinta implirta~anie este ,;hrana ~emuririi", "painea ee~easca", iar apropiindu-o de Sfiinta Masa ea se inalta Cli adevarat la cer:SJantil. Elihar.isti~ es;e ~s tfel' s lirbatoarea Bisericii, sau rnai bine spus este Blsenca mSi in to ate fncheieturilc , in riU " irchi-si In inima ... arata-ma laca~ numai al DUhului Tau ~i Sa nu mai fiu sal;s pacatuJui, ci Tie casa, plin prirnirea lmpilrta$irii. Ca de foc sa fug~ d~ mine , tot lucrul rau, toata patima ... "

S i dacii Pos tul ~ i postirea c6nstituie intensificarea aeestei lupte , aceasta se Intampla deoareee - conform Sfintei Scripturi - ne aflam atunci fata In fata cu raul ~i Intreaga sa putere . Atunci avem nevoie in mod deosebit de ajutorul l/i d e puterea acelui Foe dumne ze iesc; de Impl'irta~ania cu Darurile mai inainte sfintite '.. . .

\ 51 \

A LEXANDER SCI-IMEMANN

spccifice Postului Mure , adica Darurile sfin(ite la Euharistia ~in . Df]miniea trecuta ~ i pastrate pe masa altarului pentru adrmms-

trare in serile de Miercuri 'Ii Vineri. Sfiinta Euharis tie se saviir~qte III zilele dc pos t deoareee

aceas ta este 0 miscare continua de bucurie; iar in Biseriea avem prczen\a neincet~tll a rciadelor Sfinte i E uharistii. Intoemai cu~ H ris tos "Cel vazut" S -a tnalial la cef, to t a~a EI es te prezent m m od nevazut in lume ; intocmai CW~l Pa$tele estc praznuit 0 data pe an tot a'1 a lumina sa se revarsa pes te intreaga viata a Bisericii; intocmai cum lmpara\iabi Dunmezcu va sa vina ~i totu~i se afla deja in mijlocul nostru , a~a se intiimpla '1i cu Sfiinta Euharistie. Ca taina si sarbatoare a lmparaliei , e a praznie al Biserieii, Sfanta Euharis tie este incompatibila cu postirea ~i nu se s.avar$e~te in timpul Postului; ca ha r ~i putere a tmparatiei care este lucratoare in-lume, ca izvor al ,;hranei esenliale" ~i arma a lupte i noastre duhovnicesti, Sfiinta Euharistie se gase~te chiaI' in eentml

postiriL"~ este .... f :u. ... a,de,,-arat _l~ariaeereasea ce ne tine vii ~in ealatoria noastra prin de~ertul Po stu lui. - .... ... ..

2. Cde doua sensuri ale postirii

Abordiind aeeasta problema, se ridica urmatoarea intrebare: .,.~daca Sfiinta Euharistie este inco mpatibila cu pos tirea, de ce

atunei se randuieste saviir~irea ei in Siimbetele $i Durninicile din ti~p~l -Po-stului Mare $1 aceasta fara a se "intrerupe" postul? Canoanele Bisericii par a se contrazice aiei unele cu altele in aeeasta privinta to. In timp ee unele eanoane opresc postirea in znde de Duminiea , altele interzie intreruperea postului in orieare din cele patruzeci de zile. Totu~i, aeeas ta contradic\ie este nwnai aparenta, pentru ea ce le doua randuieli, ee par a se exclud~ reciproc, se referll de fapt la doua sensuri diferite ale cuvantulm postire. Este important sa se inieleaga aceasta, pentruca

52

POSTUL e EL M ARE

descQperim "filosofia ortodox a asupra postirii", esentiala d e altfel jpentru intreaga noastra nevointa duhovniceasca. '

Exist1i,lntr~adevar, doua em sau feluri ge postire , inriidaeinate deopotriva in Sfilnta Scriptura ~i in Sfanta Traditie ~i care corespund ell doua nevoi sau stari distinctive ale omniai: Prima modalitate poate fi aceea a unui post deplin, pentm ell. acesta consta intr-o ab\inere totala de la mancare ~i bautura. Ce a de-a doua modalita te poate fi definitli ca un post de'ascczif, pentr u ca rezida in p rincipal in abtinerea de la anumite miinc8Iuri ~i 111 reducerea substan(iala a regimului alimentar. Postul deplin, prill

lnsa~i struetura' sa. este de seurtli durata ~i este de obieei limita t. la 0 zi sau ehiar la 0 anumitli parte a zilei. De la ineeputurile

cre~tini smului, acest post deplin a fost 'inteles ea 0 stare de pregiftire ~i a~teptare - starea de meditalie duhovniceasca asupra a ceea ce va sa viniL Foamea fizid( cocespunde aiei

a~teptarii duhovnicqti a plinieii, "desehiderea" intregii fiinte umane catre bucuria ce va sa viniL Astfel, 'intradilia liturgiea' a Bisericii, g1isim acest post deplin'ca ultima ~~'cea mai de seama pregatire pentru un. mare praznic, pent~ un eveniment duhovnicesc major. De exemplu, 11 descoperim In ajunul Craciunului ~i. Bobotezei,

ALEXANDER SCHMEMANN

astazi, praetic a aboJit postul "eLiharisti~". Totu~i, in ,ad.ev.ar~lul sau sens , postul deplin este principal a expresle a ac

ALEXANDER SCHMEMANN I

.. ale Predicii de Pa~te a Sfiintului ' :",n HrisostoJ -'-' "Masa este plinii, ospatati-va toti , Vitelul este din bel~ug, nlmeni sa nu iasa flamand" - sunt probabil intelc,c ea refeliridu-se exclusiv la continutul bogat al co~urilor cu prilloasele de Pa~te. PraZniClll este 0 realitate duhovniceasca, iar pelltru a ti pii.strat a~a cum 5e cuvine are nevoie de tot atat de multa sobrietate ~i rnedita\ie duhovniceasdi ca ~i po stu!.

Deci, trebuie sa se inteleaga dar dinu exista contradiC(ie intre insisten(a Biserieii ca sa m en(inem abstinenta de la anurnite . mancaruri in tirnpul Duminicilor din Post ~i interzicerea pJstirii in ziua Sfintei Euharistii. De asemenea, este !impede di numai urmiind cele doua riinduieli ale Bisericii,pastriind simultan ritmul euharistic al nevoil1\ei ~i desavar~irii ~i ostenelile neincetate ale celor "patruzeci de zile spre mantuirea sufletului" putern eu adevarat sa implinim scopurile duhovnice~ti ale Postului Mare. Toate aces tea ne conduc acum catre locul deosebit pe care 11

--ocupa in randul slujbelor Postului Liturghia Darnrilor mai inainte sfin\ite.

3. Sfanta imparta$anie de seara

eea dintai ~i cea mai irnportantacaracteristica a Liturghiei Darurilor rnai inainte sfinlit

ALEXANDER SCHMEMANU ---~----

unul, din ede mal importante mijloaee sau "acme" .in lupta duhovnieeasca d~-a lungul postului. Z ilG pline de osteriii

duhoyniCe~ti~i fiziee, elesunt luminate de a~teptarea primitii viitoarei implirta~iri eu Trupul ~i Sangele l ui Hristos, iar aeeastii a~teptare ne lntare~te in eIortul nostru M ol l duhovnieese cat ~i ilziC; il transfocma in ostcncli ee eauta Spf"C bueuria l'mplirta~aniei de seara. "Ridiea-voi oehii mei Ja mnnti , de unde vine ajutorul meu".

lar apoi, in lnmina apropiatei lntalniri eulliistos, cat de serioasa ~i cat de importanta devine ziua pe care trebnie sa 0 petree in oeupatii obi~nui Ie; cat de multe lueruri triviale ~i insigillfiante,care nmplu ex isten(a mea zilnica ",ieu care sunt atat de obisnuit incat nu Ie mai acord atentie, eapata 6 noua

. . ' .

semnifica\ie. Fiecare cuvant pe care-l rostesc, fiecare fapt pe care-l saviir~esc, [iecare gand ce-mi trece prin rninte ' devin importante, unice , ireversibile' 9i fie se afla in "acord" cu' nadejdea mea in lliistos, fie in opozi\ie eu aeeasta. Insu9i timpul, pe care de obieei 11 "risipim" atat de U90 r, se deseogel'a in- -adevaratul sau sens, fie ca timp al manluirii fie alosandei. Intreaga noastra via\a devine eeva ce a fost cladit prin venirea lui Hristos in aeeasta lume - inii! tarea la .EI sau deplirtarea de El, in . intuneric ",i nimieire.

Nicaieri nu gasim mai bine 9i mai deplin descoperit adeva-ratul sellS al postirii 9i al Postului Mare deeat in z ilele tmparta~aniei de seara - nu numai sensul Postului ei ~i al Biserieii 9i al vietii ere~tine in totalitatea ei. tn Hristos, toata via(a,

. tot timpul , istoria, Cosmosul insu9i s-autransformat ina~teptare, pregatire, niidejde, iniiltare. Hristos a venit; Imparatia va veni! in

. "lumea aceasta" putem numai sa anticipam slava ~i bucllria Impara\iei: Ca ~i Biseriea, noi piirasim lume aeeasta in duh 9i ne intalnim la masa Domnului ,unde in taina iniinii noastrecontem-plam lumina '9i strlHucirea Sa neereatii. Aeeastiipregustare ne .~s\e diiruita totu~i pentru ca sa dorim 9i sa iubim. Imparatia 9i, rnai mult, pentru ocomuniune harica desavar~itaeu Dumnezeu In "ziua cea farli de seara" ce va sa vina. lar defiecaredatii ciind,

\ 58 \

-- ~ ,

.,

POSTUL CEL MARE .

anticipal, fungustat "pacea ~i bucuria.Imparat~ei" ne intoarcem in aceastii lume ~i ne regllsim din nou pe un drum iung , lngust ~i dificil. De ia praznic ne intoarcem la viata postului - la prcgatire

~i ~teptarc .. A~teptam seara acestei lurni care ne va face parta~i la "buc uri a ~tralucirii sfintei slave a lui Dumnezeu", la liJcep ulu1 . care nu v;;. "vca sfiir~it.

4. Tipicul .

in Biserica primara, eiind cre~tinii erau foarte pu\in! ~i foarte bine "testa\i", exista p ractiea administrlirii Silntelor Daruri

credincjo~ilor la sfiir~itul Sfintei j'mpar(~~anii de D uminica pentru j'mpiirta~irea lor zilnica particulara acasa. Euharistia

ob~teasea ~i pJ.ina..de bucurie a zilei Domnului a fost "extinsa" in totalitatea timpului ~i vietii omului. TOtu~l, aceastapracticii 'il fost intrerupta cand ere~terea membrilor Bisericii, Jransformarea

ere~tinismului intr-o religie de masa au scazut inevitabil inten-sitatea duhovnieeasca caracter,istica primeJor genera\ii crqtine

~i a foctal autoritatile biserice~(i sa ia masuri impotriva intrebuin tarii gre~He a Sfintelor Daruri. In Apus, acest lucru a condus la aparitia Euharistiei zilnice - una din trlisaturile caracte.ristice traditiei liturgice I$i pieta!ii apusene dar care; de asev.enea, este izvorulunei transformliri importante a intelegerii intime asupra Euharistiei . 0 data ce Sfiinta Euharistie a fost lipsitii de caracterul sau "festiv" ~r a incetat sa mai fie praznjc al Bisericii, devenind parte iu.teg~anta a eiclului zilnic, u~a a fost d.eschisa caire ~a-nurnitele mise (liturghii) "particulare" care, la

. randullor, au alterat din ee in ce mai mult toate celelalte elemente al~Sy'ltului. In Raslirit, iotu~i, intelegerea, initial eshatologica, centi'atli pe lmpara\ia lui Dumnezeu ~i plina de bucurie a Sf"mtei Euharistii, nu a fost niciodatii inlaturata ~i , eel putin teoretic, Sfanta Liturghie, chiar ~i astazinu este 0 simpla parte a ciclului

59

ALEXANDER S(:HMEMANN ------------------

zilnic. Savar~irea ei este intotdeauna 0 sarbatoare, iar ziua saviir~irii ei iniotdeauna a dobJndit 0 conotatie duhovniceasca a Zilei Domnului. Dupa cum am subliniat, Sfiinta Euharistieeste incompatibiHl eu postul ~i nu se savar~e~te in zilele de rand ale Postului Mare. Astfel, 0 data ce imparta~ania zilnica de acasa a incetat, aceasta nu a fost inlocuita in Rasarit cu saviir~irea zilnica a Sfintei Euharistii, ci a dat na~tere la 0 noua forma de

Imparta~anie cu Darurile pastrate de Duminica sau de la praznuirea "fcstiva". Este foarte po sibil ca la inceput aceasta slujba "mai inainte sfintita" sa nu fi fost limitata doar la Postul Mare, ci sa fi fost comuna tuturor perioadelor de post din Biserica. Iar apoi, deoarece numarul praznicelor -:- mari sau mici -crescusc ~i dcterminase saviir~irea Sfintei Euharistii mai des, Liturghia Darurilor mai inaintc sfintite a devenit 0 trasatura liturgica caracteristica Postului Mare ~i, incetul cu incetul, sub inflnenta duhului liturgic al Postului, a acelei "tristeti stralu-citoare" de care am vorbit capata acea frumuscte ~i sglemnitate' unica care 0 fac sa fie cuI mea duhovniceasca a slujbelor Postului.

Slujba incepe cu Vecernia cea Mare, de~i doxologia de la inceput este "euharistica" - "Binecuvantata este Imparalia Tatalui ~i a Fiului ~i a Sfantului Duh.:." - ~i plaseaza intreaga prazmuire in perspectiva Imparatiei, care cste perspectiva' duhovniceasca a Postului ~i a postirii. Psalmul de seara (Psalmul 104) - "Binecuvanteaza suflete al meu pe Domnul..." - este cantat ca de obice;, urmat apoi dc Litia M.are ~i de a optsprezecea ,. parte sau catisma a Psaltirii. Aceasta catisma este randuitil pentru fiecare zi de rand a Postului. Ea consta'din Psalmii 120-134, ' numiti "Cantilrile Treptelor". Ele erau cantate pe trepte1e templului de la Ierusalim - ca imnuri ale poporului adunat pentru slujba, pregatindu-se pentru a-L intiilni pe Dumnezeullor: "Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: "In casaDomnului Yom merge!" (Psalmul121, 1). "lata, acum binecuvantati peDomnul toate slugile Domnului, care stati in casa Domnului; in curtile casei Dumnezeului nostru. Noaptea ridica(i mainile voastre spre

60

) -~

i ,

POSTUL eEL MARE

cele sfinte' ~i binecuvanta(ipe Domnul. Te va binecuvania Domnul din Sion, eel ce a filcu( eerul ~i pilmanlul" (PsalmullC: c ,).

In (imp ce aeqti psalmi suntcantati, slujitorul ia PiEnca stintita pastrata din Duminicade dinainte 'ji 0 pune pc SIan",], Disc. Apoi, dupa cea a~ezat Sfantul Disc de pe masa SJantlllui Altar pe Proseomidiar, toarna Yin in potir ~i acopera Sfintcic Darup, a~a cum face de obicei Inaintea Sfintei Liturghii. Trebui e sa mcntionilm ca to ate acestease savar~ese de catre preot "fara sa zidl ceva". Aceasta rauduiala subliniazil caracterul pragmatic al acestor acte, pentru toate rugaciunile rostite la Euharistia duminieala.

Dupa ie~irea eu Sfiinta Evanghelie ~i dupa imnul de seara "Lumina lina ... " se citesc cele doua perieope vcchi-testamentare randuite din Cartea Facelji ~i Pildele lui Solomon. Un ritual aparte insotqte citirea acestora, purtandu-ne luapoi la tirnpul In care Po~tul era inca axat pe pregatirea catchumenilor pcntru Botez. In timp-Ge pericopa difl~CMJ~a.Eac

. .. .. . _. : . ~. ALEXANDERSCHMEMANN

ciintan a acesto~. versete, Se poate presupuriepe baza anunri,t9r indicalii dlaceasta practicatrirriitein urmli la primelefitzerale dezvoltarii LiturghieiDarurilormai inaintesfin\ite, ProQagira in vremea cfuld aceasta iitllrghie nu clipatase inca solet;nnitatea ~i

comple;'it~teade astazi,ci consta daar in admiriistratea $fintei impiirta~anii la veccrnie, aceste versete erau c1lntate ca imn al Sfintei rmpiirt~anii. A stlizi ,eie fonneaza, totu~i, 0 minunaili introducere de poeainta pentru a doua parte a slujbei - Liturghia

propriu-zisa a DaruriJor mai inainte sfin$ite, Aceasta a doua parte inccpe cu liturghia catehumenilor -

adicli un set de mgaciuni ~i cereri speciale pentrll . aceia ce se pregatesc pentru Botez_ La "Injumata\irea Postului" - in Miereurea celei de-a patra sliptamani ~ rugliciuni ~i cereri

speciale sunt adaugate pentm photizomenoi :-- "cei pregati\i pentru luminare", Sunt subliniate, 0 data in plus, originea ~i

caracterul initial al Postului ca pregatire pentru Botez ~~e, Dupa ce catehUibenii sunt Hisati sa plece, se citesc doua

I11gaciuni ce introduc "Liturghia credincio~ilor" , Mai Intiii, cerem ,cura\irea sufletului nostru, a trupului ~i a mintii:

, .

. ,

POSTUL eEL MARE

.. Apoi ::umeaza eel mai solemn moment al intlegii sl,ujbe: purtar:eaSfmtelor Daruri la altar, Din punet de vedere exterior aee~~~~ j e~ire este similara cu Vohodul Mare a Stlntei Euharistii: d~liite] esul sau liturgic ~i duhovnieese este, desigur, to Lal diferit. Dm toata slujba Sfintei Euharistii, aici avem p rocGs innea d e d,i1rni,rc: Biserica se aduce pe sine, viara sa, viata m embrilor siii

~1 chlar pe aceea a intregii Crealii ca of rand a Ini Dumnezeu ca . restatoruicire a jertfei depline a lui Hris tos, Amintindu-L' pe Hnstos , ea arrunte~te pe to ti aceia a caror viatii Hri stos a luat-o

asupra-~ i, pentm rascumpararea ~i mantuire~ lor. La Liturghi ~ Darun]or mai Inainte sfinlite, nu este punere inaintc , nu exista Jer.tfa, ~u eS,te ~~aristie, nu este sfintire , ci taina prezenlei lui Hnstos m BIsenca este descoperiili ~i lucratoare.

Este necesar sa notam aici faptul ca in traditia liturgica ortodoxa, diferitl1 in aceasta privinla de practica latina nu se ~ntalne~ te venerarea Darurilor euharistice in afara Sfintei

. ____ . _ __ lm.!'~~~~nii,

ALEXANDER SCHMEMANN

acestei comuniuni, hranaacestei noi vieti, dar ele nu sunt scop in , s ine, Pentrh eli Ymparatia lui Dumnezeu nu este " mancare ~i bautudi ci pace ~i bucuric in Duhul Sflint"~ Intocmaicum I~ aceasta [ume mancarea I~i indepline~te funqiile, sale DUmal atunci cand esle cons umata ~i astfel transforrnata IIi vialli, a~a ~i noua viata a lumii ee va sa vina ne este dllruita prin imparta~irea eu "hran~ 'nemuririi", Biserica Ortodoxa evita In mod consccvent venerarea Sfintelor Taine In afara Sfintei Imparta~anii , pcalm ca singyra venerare r eala este aceea cand ne facern part~i Tmpului

, ~i Sangclui lui Hristos , cand "lueram in aceasta lume a~a cumEI a facut-o". Cat des pre protestanti, ace~tia, In frica lo r de once conotatie "magica", tilld sa "spiritualizeze" Taina alat de mui!

, incat aJung sa nege prezenia Trupului ~i a Sangelui lui Hr'i ~tos ~n

-' POSTUL CEL MARE

a9teptare, venirea acelui ajutor, a ace!ci m angaieri 9i bUCUlii pe care am a9teptat-o:

"Acum Puteri]ecere~ti l lTlpreUna ell noi nevitzut slujesc, ca iata intra fmparatul slavei. lata Jertfa tainica savar~ita de dansele este ineonjuratli. Cu credinta ~i ell dragoste sa ne apropiem, ea parta~i ai vie{ii ve~nice sa ne facem. Aliluia, aliluia , alilllia,"

Sfintele Daruri sunt 0gezate pe altar, apoi, pregatindu-n e pentru Sfanta 1mparta9anie, cerem:

"",sfinte~te sufletele ,?i lrllpurile noastre aiy_,tuturor, cu sfintire ne~tears~; ca .in cuget curat, eu fata neinfruntaUi, ~i eu inima luminatli, imparti'i~indu-ne ell aceste Dumnezeie~ti ~i Sfinte Taine

~i printr-insele vii fikandu-ne sa ne unim eu Insu~i Hristosul Tau,,, Caie a zis: Cel ce mananca Trupul Meu ~i bea Sangele Meu 1nlm Mine ram fine ~i Eu intru e l; ... sa ne fa~em Biseric~ a Preasfantului

~i inchinatuiui Tau Duh , izbavindu-ne de loata unelti rea diavoleasdL .. ~i sa dob iindim bunatatile cele fagaduil0 noua ,

afara Sfintei Impart~anii. Din nou, aici, Biserica Ortodoxa, pnn practica pastrarii Sfinte10r Daruri, reface adevaratul echilibru. Darurile sun! date pentru Sflinta i mpartapme, dar realltatea " ' b x I't t Sf'nte-~r anlri J-mpret1n~ cu toli sfintii T~ij : : . " "-'---'" Sfintei Impartl~an~i se azeaz" pe rea J a ea, J lVl LJ ,: --- '" , '

Biseriea nuspeeuleaza asupra m odului in care avem prezenta lUI Urmeaza apoi Rugaeiunea Dornneasca, care este into tdca-Hristos In Sfi~te1e Daruri, Ea interLice folosirea lor pentru oricare una actul nostru ultim de pregatire penlru Sfanta Imparta~anie, alt act decal acela al Sfintei Imparta~anii, Ea nu dezviUuie, ca sa , I pentru ca fiind rugaeiunea lui Hristos Insu;;i inseamna ca primim 'spimem a~a , prezenla lor in afara Sfintei impart~anii~ci cr,ede cu in(elepciunea lui Hristos ca in(elepciune a mintii noastre , tarie ca a~a cum 1mparatia ce va Sa vina este "deJa III mlJlocul rugaciunea Sa catre Tatal Sau ca rugaciune a noastra, voia Sa, nostru"; asa cum Hristos S-a inaJ\at la cer 9i sta de-a dreapta dorinta Sa, via~a Sa - ca a noastra, lar apoi, Sfan ta 1mpllrta9anie Tatalui si ~a fi de asemenea eu noi pana la sf~9itullumii, a9a 9i .. I lncepe in timp ce eredincio 9ii canta imnul Sfintei Euharistii: calea de' impllita9ire eu Hristos 9i irnpi4atia Sa, hrana nemuririi, _" -1'-" -'" "Gustati 9i vedeti cabun este D omnul!" este intotdeauna prezenta In Biserica, . In celt< din urma, dupa ce am savar;;it slujba, suntem invitati

Aceasta conotatie teologica ne duce Inapoi la Liturghia . ' sa "mergem ill pace". Ultima rugaeiune rezurna sensul acestei Darurilor mai inaint; sfintite ~i la "epifania" Darurilor sfintite , ... ,slujbe, a aeestei Sfinte irriparta~anii de seara, a legaturii aeesteia apogeul solemn al acesteia. Aceastl1 "mare ie,?ire" s-adezvo~tat cu nevointa noastra din timpul Postului. din necesitatea de .a aduce (la altar - n.tL) Darurlle sfint1te , intrucat la irreeput aeestea erau tinute nu pe altar ci intr-un loc special , uneori chiar ill afara Bisericii , Acest ,.'tr~~fer" :va capata, firesc 0 mare solemnitate, deoarece el expnma hturglc verurea hii Hrlstos 9i sfil.r9itulunei zile langide pbstife , rugaciune ~i t, .'

",

64

"Stapane, Atot\iitorule , Cel ce cu intelepciune ai zidit toalll faptura ~i pentru nespusa Ta purtare de grijli ~i mullll bunatate a Ta, ne-ai adus pe no; Intru aceste preacinstite zile, spre curatirea sufletelor ~i a trupurilor,

ALEXAND ER SCHMEMANN

Moise ta blele eele eu dumnezeie~ti slove; d!1 - neY~J'R\!li",}3 _ut}~1':, lupta eea bun!1 sa luptam, calea postului sa () savfu-~i _in, erecljhp, nedespi'lI1ita sa 0 pilz:im, capetele nevazu!ilor balauri sa Ie sfiiriin'1fun, biruitori "supra, paeatului sa ne aratam ~i rara de osauda Sa aju ngem a ne fnehina ~i Mintei fn vie rL"

Panl( atunei poate fi Intuneric afara, iar noaptea prin care noi , trebuie sll umbll(m si in care trebuie sa tra im, sll luptam ~ i sa rilbdl(m, po ate fi lu~gl( . tnsa lumina pc care am vazut-o acum lumirteazll intunericul. tmpara~ia a carci prezcnta in aceata lume

-nupare sll fi c descoperitl( de nimic ne-a fost daruit ll "in taina"; bucuria ~i pacea ei -n e Inso\esc cand suntem gata sa urmam cilHitoria Postului.

/ '

--.----~~---

----c- - ---- -- - -.-

.' . -, ",'t">".

! I

I I

_J

I J il

"'f ;

,

CAPITOL~L IV

CALATORIA PQSTULUI

1. inccp utu1: Cananu1 e el Marc 12

E ste important faptuJ ca nc Intoarcem acum 1a idcca ~i expericnta Postului ca 0 ciillitorie dUhovniccascil al carci sc op -cste sa ne treaca dintr-o stare sp iritua l a In alta. A~a cum am spus-o deja , marea majoritate a cre~tinilor de astazi ncglijea za acest scop al Postului ~ i 11 privesc doar ca pc 0 perioada in timpul care ia " trebuie" sa- ~ i iIDplineasca obliga\ia r eligioasa -

j'mparta~ania ,,0 data pe an" - ~isa se supuna unor restrictii alimentare ce urm eaza a f i inlocuite cm-and cu dezlegarca de dupa Pa~te . lar d nd nu numai laicatul dar ~ i multi prco!i, in

acel~i timp , au aCLc;ptat aceasta idee simpji sta ~ i formala des pre Post , adevaratul dub al Postului aproape ca a disp arut din via\a . Reconsidera'rea Jiturgica ~i dubovniceasca a Postului este una din cele 'mai urgente cerin\e , care nu poate fi realizaili decat dadi se intemeiaza pe b Intelegere reala a ritmului ~ i stru.cturii liturgice a Postului.

.. _La inceputul Postti lui , ca un "debut" a1 acestuia , ca un "ad;t~aj" inainte de "armonia" deplina, gasim MareJe Canon de p ocJinta al SffintuluiAndrei Ci-iteanuJ. Impar\it tn patru parfi ,

i I -

ALEXANDER SCHMEMANN

este citit la Vecernia cea Mare,in serileprimelm: patru zile ale Poslului. Canonul poate fi descris cel mai bine ca 0 plangere de pocliinta care ne vorbe~te d espre proportiilc ~i adancimea paeatului, tu~burand sufletul cu jale, cainta ~i nadejde. Cu 0 maiestrie unita, Sfil.ntul Andrei lmplete~te marile teme biblice ....:. . Adam ~i Eva, Raiul ~ i caderea in piicat, Noe ~ i Potopul, David, Pamantul fagaduintei ~i,in cele din urma, Hristos ~i Biselica -eu rnarturisirea paeatului ~i eu pocainta. Evenimentele istoriei sfinte sunt dezavluite ea evenimente ale vietii me1e, faptele lui

. Durnnezeu din trecut ca fapte Indreptate spre mine ~i mantuirea mea, tragedia pacatului ~i a tradih'ii ca drama mea personala. Via\a mea 1mi este prezentata ea 0 parte a luptei mare\e ~i atotcuprinzlitoare dintre Dumnezeu ~i puterile intunericului care s-au razvratit impotriva Lui.

Canonul Incepe In aceasta nola foarte personala: .. De unde voi ,neepe a plange faptele vielii mele tidi.loasc? Ce

incepere VOl pune , Hristoase-;t5ngtlifii=aee-stei de acuffi?"'-"--

Unul dupa altul pac:ate1e me1e sunt dezvaJuite in legatura lor profunda cu drama continua a relatiei omului cu Dumnezeu;. isto ria caderii omuluifn pacat e~te istoria mea:

"Riivnind neaseultarii lui Adam, eelui intfu zidit , m-am eunoseut pemine dezbr~eat de Dumnezeu, ~i de lmparalia eea veacuitoare, ~i de desHitare, pentru paeatele me1e ,"

,

Am pierdut roate daruril~ dll.mnt:zeie~ti; "fntinatu-mi-am haina trupului meu: ~i mi-am spureat podoaba

eea dupa ehipul ~j dupa asel'!Lfuarea Ta, Mantu.itorule ... _ Intuneeatu-mi-am frumuselea sufletului eu dulce\ilepoftelor, ~ i

eu totul , toata mintea, \arana mi-ariJ. Hicut." Astfel, patru seri, ede doua cantllriale Canonului Imi

amintesc iara si iara istoria duhovniceasca a lumii, care e ste si . """.. ' .

istoria mea. Ma ispite~te eu intfunpillrile ~i faptele hotariitoare ale trecutului a caror sernnificatie ~i putere sunt orieum ve~nice, pentru ell fiecare suflet omenesc - unie ~i de neinJocuit -,- se

68

POSTUL CEL MAKe 0 0 ! ffi1~ca, ca sa s~unem a~a, ~atre a'1eea~i drama, sc afla [ala In fala

. eu acelea~l dlleme fundament,}le, descopera aceea~i ultima . . realltate. Exemp1elc scripturistice sunt mai mult decat simple

"parabole" - a~a c.um mulli oameni cred - ~ i "care gas esc deci aces t Canon prea .. is tovitor", prea Incarcat cu nume ~ i intampillri nesernnificative! De ce sa vorbim, se intreaba ei, de Cain si Abel. de David ~i Solomon, cand ar pute,;, fi eu mult mai Si~plu sa spun: .. Am pacatuit"? Ceea ce ei nu in(eJeg, totu~i, este ca simplul cuvant pacat in traditia biblica ~i cre~tina are 0 inearcatura pe care omul "modern" este , pur ~i simplu, incapabil sa 0 cupnnda ~i eare face ca marturisirea pacatelor sale sa fie ceva [oarte diferit de adevarata pocain(a cre~tina. Mediul cultural in care traim si care modeleazi\concep\ia noastra asupra lumii , exclude i~ fapt nO!lUnea de pacat. Caci daca pacatul este intai de toate ellderea omului de la 0 foarte mare iniUtime s'piritualif, respingerea de catre om a "chemarii sale inalte", ce pot insemna toate aces tea inauntrul un,ei culturi care ignora ~i neaga aeeasta "marc

--'- inal\ime" ~i aceasta "chemare" ~i care define~te omul nu ea pe cel "de deasupra" ei ca pe eel de "dedesubt" - 0 cUltud[ care chiar

~ i atunei cand nu 11